Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au evidențiat creșterea considerabilă înregistrată în trimestrul III 2025 de rata anuală a inflației în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, arătând că aceasta a urcat în septembrie la 9,88 la sută, de la 5,66 la sută în iunie. S-a observat că efectele directe tranzitorii exercitate de cele două șocuri inflaționiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin scumpirea drastică a energiei electrice și mai modestă a combustibililor, al căror impact a fost în mică măsură atenuat de ieftinirea fructelor și legumelor.
La rândul ei, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ascensiunea în trimestrul III, mărindu-se la 8,1 la sută în septembrie 2025, de la 5,6 la sută în iunie, în condițiile creșterii substanțiale a dinamicii prețurilor pe segmentul serviciilor – până la un nivel de două cifre –, precum și pe cel al alimentelor procesate, și într-o mai mică măsură în cazul subcomponentei mărfurilor nealimentare, au remarcat membrii Consiliului.
În urma evaluărilor, s-a concluzionat că majorarea cotelor de TVA a fost transferată aproape integral asupra prețurilor de consum la finele trimestrului III, inclusiv pe fondul rezilienței cererii pe anumite segmente și al nivelurilor crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Suplimentar, ascensiunea ratei anuale a inflației de bază a continuat să fie alimentată de dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum și de mărirea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro, iar influențe adiționale au venit din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice și combustibililor, au convenit membrii Consiliului.
În discuții, s-au făcut referiri la noua creștere, relativ mai pronunțată, înregistrată în trimestrul III de dinamica anuală a prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, pe fondul costurilor mărite, dar mai cu seamă la saltul amplu consemnat în iulie-august de așteptările inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor, ce s-a corectat în mică măsură în septembrie. S-a sesizat, totodată, că expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au reajustat ușor în sens ascendent în octombrie, după ce au coborât mai evident sub limita de sus a intervalului țintei în luna precedentă. Puterea de cumpărare a consumatorilor a fost însă considerabil afectată în primele două luni ale trimestrului III 2025 de ascensiunea ratei anuale a inflației, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, s-a remarcat că rata anuală a inflației s-a redus ușor în octombrie, la 9,76 la sută, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate pe segmentele combustibili și LFO au fost în mare parte contrabalansate de continuarea accelerării creșterii prețurilor energiei, pe fondul scumpirii gazelor naturale, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut constantă, la 8,1 la sută.
În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creșterea cu 1,2 la sută a activității economice în trimestrul II 2025, după stagnarea acesteia în trimestrul precedent, evoluție ce implică o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată în prima jumătate a anului curent comparativ cu cea anticipată în august.
Se reconfirmă, de asemenea, stoparea descreșterii avansului în termeni anuali al PIB și menținerea acestuia la 0,3 la sută în trimestrul II 2025, au constatat membrii Consiliului, observând că, în acest interval, consumul gospodăriilor populației a înregistrat o creștere în raport cu perioada similară din 2024, după micul declin suferit în trimestrul I, în timp ce formarea brută de capital fix s-a comprimat ușor, iar variația stocurilor și-a diminuat substanțial aportul pozitiv, astfel încât absorbția internă și-a accentuat scăderea de ritm.
În schimb, evoluția exportului net și-a redus considerabil impactul contracționist, ca urmare a divergenței conturate în trimestrul II 2025 între continuarea creșterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri și servicii și scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. S-a sesizat că, pe acest fond, deficitul balanței comerciale s-a redus vizibil față de perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent a înregistrat la rândul său o scădere, dar mai modestă, în condițiile deteriorării balanței veniturilor primare.
Referitor la perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o cvasi-stagnare a activității economice pe ansamblul semestrului II 2025, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate și al nivelului ridicat al ratei anuale a inflației, evoluție ce implică o adâncire ceva mai alertă a deficitului de cerere agregată în acest interval decât s-a previzionat anterior, de la un nivel totuși mai modest, dar și o creștere a dinamicii anuale a PIB.
În urma evaluării indicatorilor cu frecvență ridicată, s-a apreciat că, în trimestrul III 2025, creșterea dinamicii anuale a PIB a fost susținută de formarea brută de capital fix, precum și de evoluția exportului net, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a mărit decalajul pozitiv față de cea a importurilor în iulie-august, înregistrând o scădere relativ mai mică față de trimestrul precedent. Drept urmare, deficitul comercial și cel de cont curent și-au accentuat contracția în termeni anuali în primele două luni ale trimestrului III, astfel încât, pe ansamblul primelor opt luni ale anului, acestea și-au încetinit considerabil creșterea în raport cu perioada similară din 2024, au remarcat membrii Consiliului.
În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au făcut referiri la tendința generală de detensionare a acesteia care s-a întrerupt în trimestrul II 2025, și au reliefat caracterul mixt al evoluțiilor de pe piață din trimestrul III, precum și al semnalelor privind perspectiva apropiată transmise de sondaje de specialitate. Astfel, s-a arătat că datele recente relevă noi descreșteri ale efectivul salariaților din economie în lunile iulie și august, dar și o mică scădere a ratei șomajului BIM pe ansamblul trimestrului III, după mărirea și menținerea acesteia la o valoare medie de 6,0 la sută în trimestrele I și II 2025. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în luna octombrie după ce au slăbit accentuat în trimestrul III, în timp ce deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus ușor de la nivelul moderat crescut din precedentele trei luni.
În același timp, dinamica anuală a salariului brut nominal pe economie și din sectorul privat și-a prelungit scăderea în primele două luni ale trimestrului III, dar într-un ritm încetinit, iar cea a costului unitar nominal cu forța de muncă din industrie s-a reamplificat în august, situându-se la niveluri încă ridicate din perspectiva inflației, precum și a competitivității externe, dat fiind și palierul înalt, de două cifre, pe care acestea s-au plasat până spre mijlocul trimestrului II 2025, au susținut membrii Consiliului.
Au fost exprimate din nou preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă, în contextul evoluției recente și previzionate a inflației și a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și al decalajelor persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica în perspectivă presiunile asupra salariilor din mediul privat. Efecte contrare sunt însă de așteptat să genereze pachetul de consolidare bugetară implementat deja, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, precum și măsurile corective adiționale și incertitudinile asociate, de natură să afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor și activitatea investițională, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. Influențe în același sens ar putea decurge și din tensiunile comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale și a comerțului internațional, precum și din acordul comercial convenit între SUA și UE, dar și din recursul în creștere la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării, au reiterat membrii Consiliului.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au accelerat întrucâtva scăderea în prima lună a trimestrului IV 2025, rămânând totuși peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat s-au înscris la mijlocul lui octombrie și s-au menținut apoi pe o traiectorie pronunțat descendentă, atingând valori minime ale ultimelor 12 luni. Totodată, s-a observat că rata de schimb leu/euro a consemnat o creștere relativ abruptă în prima decadă a lunii octombrie, pe care și-a corectat-o parțial ulterior, iar apoi a tins să se stabilizeze pe noul palier, în contextul revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar și pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare inițiate în 2025, de natură să conducă și la o ajustare consistentă a deficitului de cont curent. Au fost evocate însă și actualele conflicte geopolitice, precum și tensiunile comerciale globale, cu potențiale repercusiuni asupra volatilității de pe piața financiară internațională și asupra percepției de risc a investitorilor față de regiune, precum și asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore.
În același timp s-a sesizat că noua scădere de ritm consemnată în septembrie de creditul acordat sectorului privat – la 7,5 la sută, de la 8,0 la sută în august – a fost antrenată aproape integral de segmentul societăților nefinanciare, în timp ce dinamica anuală a creditului în lei acordat populației s-a redus doar ușor, în condițiile în care descreșterea pe mai departe a variației de două cifre a creditului pentru consum a fost acompaniată de menținerea cvasi-constantă, la un maxim al ultimilor aproape trei ani, a ritmului împrumuturilor pentru locuințe. Ponderea componentei în monedă națională în creditul acordat sectorului privat și-a prelungit astfel scăderea lentă, ajungând la 69,1 la sută în septembrie, de la 69,3 la sută în august.
În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutățire a perspectivei inflației în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă. Totodată, după corecția descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descrește într-un ritm relativ lent și de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul țintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de un semestru față de prognoza din august –, și menținându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,6 la sută în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8 la sută anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecției să se reducă până la 3,7 la sută în decembrie 2026 și la 2,9 la sută în septembrie 2027, față de valorile de 3,0 la sută și 2,7 la sută previzionate anterior pentru aceleași momente de referință, au semnalat membrii Consiliului.
Responsabile de noua înrăutățire a perspectivei inflației sunt efectele directe tranzitorii peste așteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, care au antrenat creșteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât și la nivelul inflației de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că, în condițiile date, acțiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar ușor dezinflaționistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili și prețuri administrate -, dar își va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaționiste directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea impozitelor indirecte.
Urcarea ratei anuale a inflației și cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat și superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipațiilor inflaționiste pe termen mai lung, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând și deviația amplă și prelungită de la intervalul țintei a dinamicii inflației din ultimii ani, precum și riscurile venite din evoluția pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.
Au fost subliniate însă în mod repetat natura șocurilor ce au provocat actualul puseu inflaționist, precum și caracterul tranzitoriu al efectelor inflaționiste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu.
În același timp, membrii Consiliului au reliefat implicațiile asupra cererii de consum și a activității investiționale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaționist să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din ultimii ani.
Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali își vor păstra caracterul inflaționist pe orizontul apropiat de timp – în principal sub influența dinamicii costurilor salariale din sectorul privat –, dar vor deveni apoi dezinflaționiste și se vor intensifica progresiv, în condițiile în care deficitul de cerere agregată este așteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025. Relevante din perspectiva acțiunii factorilor fundamentali au fost considerate și efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populației sub impactul creșterii ample a ratei anuale a inflației, precum și probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecției în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial.
Dinamica anuală a inflației de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste așteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum și de nivelurile crescute ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistență a acestei componente a inflației, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului. În același timp, s-a sesizat că efecte dezinflaționiste moderate și ceva mai temperate decât în proiecția precedentă vor decurge din decelerarea creșterii prețurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluției cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipațiile inflaționiste pe termen scurt vor cunoaște o corecție descendentă relativ mai pronunțată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat se va reduce probabil doar ușor în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecției descendente din trimestrul III 2026, va descrește ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecției marginal sub punctul central al țintei. Astfel, ea este așteptată să se situeze la 8,1 la sută în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8 la sută previzionat anterior, și să scadă în a doua parte a orizontului proiecției până la 3,8 la sută în decembrie 2026 și la 2,3 la sută în septembrie 2027, față de nivelurile de 2,7 la sută, respectiv 2,0 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, au subliniat membrii Consiliului.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că evaluările continuă să indice o creștere economică modestă pe ansamblul perioadei 2025-2026, în contextul implementării pachetelor de consolidare bugetară și al persistenței ratei înalte a inflației până la mijlocul anului viitor – de natură să afecteze venitul disponibil real al populației –, dar și pe fondul redresării ceva mai dinamice a cererii externe și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva face probabilă o adâncire relativ alertă a deficitului de cerere agregată până la finele anului viitor, și ceva mai pronunțată decât s-a anticipat anterior, succedată doar de o ușoară restrângere a acestuia în primele trei trimestre din 2027, au remarcat membrii Consiliului.
S-a sesizat că, într-o astfel de conjunctură, consumul gospodăriilor populației este așteptat să-și frâneze creșterea în 2025-2026 în raport cu anul 2024, în timp ce formarea brută de capital fix va redeveni și va rămâne probabil principalul determinant al avansului economiei, în condițiile unor creșteri anuale relativ robuste, reflectând efectele atragerii și utilizării unui volum mărit de fonduri europene, dar și implicațiile procesului de consolidare bugetară și ale evoluțiilor economice pe plan european, inclusiv în contextul tensiunilor comerciale globale, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că, în corelație cu conduita prezumată a politicii fiscale, evoluția exportului net își va reduce semnificativ impactul contracționist în 2025, iar în 2026 va redeveni ușor expansionistă, pe fondul diminuării până la anulare a decalajului dintre ritmul creșterii economiilor principalilor parteneri comerciali ai României și cel al absorbției interne. Astfel, după creșterea pronunțată ca pondere în PIB consemnată în anul trecut, deficitul de cont curent va cunoaște în 2025-2026 o corecție mai evidentă decât s-a anticipat anterior, dar se va menține considerabil deasupra standardelor europene, rămânând o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, s-a arătat că incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și cu procedura de deficit excesiv.
De asemenea, mediul extern continuă să genereze incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, date fiind, pe de o parte, tensiunile comerciale globale și războiul din Ucraina, iar, pe de altă parte, planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, au susținut membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat din nou asupra importanței absorbției și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzând tranziția energetică, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
