Biroul a devenit tot mai important în evoluția profesională a angajaților, iar relația cu managerii este din ce în ce mai importantă în decizia de a lucra mai multe zile de la birou. Peste 84% dintre angajații Gen Z consideră că evoluția în carieră este mai rapidă pentru cei care lucrează mai mult de la birou, comparativ cu cei care lucrează de acasă, potrivit unui sondaj realizat de Genesis Property în rândul a 1.247 de respondenți la nivel național. În același timp, aproape 82% dintre angajații de toate vârstele consideră relația cu managerii importantă sau foarte importantă atunci când iau decizia de a lucra mai multe zile de la birou.

Aproape 60% dintre angajații Gen Z au așteptarea ca managerii să susțină în mod eficient atât dezvoltarea profesională, cât și personală a oamenilor din echipă. Un procent similar se regăsește și la cei care vor să lucreze cel puțin 3 zile de la birou în acest an, potrivit sondajului.

„Tot mai mulți angajați înțeleg acum că biroul este esențial pentru dezvoltarea lor, atât profesională, cât și personală. Comunicarea directă cu echipa le permite să învețe mai rapid, să acumuleze experiență și să avanseze în carieră. În campusurile noastre de birouri, YUNITY Park și West Gate Business District, ne străduim constant să creăm condiții optime de interacțiune și socializare și suntem mândri să oferim comunității noastre un ecosistem holistic de spații și facilități care susțin evoluția profesională”, a declarat Marcela Stancu, Community Director, Genesis Property.

În perioada în care au lucrat integral sau majoritar de acasă, aproape jumătate dintre angajații Gen Z spun că au pierdut conexiunea cu echipa, mai mult de o treime au simțit lipsa socializării cu colegii și managerii, iar peste un sfert susțin că evoluția lor profesională a fost încetinită de acest mod de lucru. Aproape 64% consideră că este nevoie de cel puțin 3 zile de lucru la birou pe săptămână pentru a stabili o relație bună cu colegii și cu managerii.

Dacă și-ar schimba jobul, mai mult de 50% dintre respondenți și-ar dori o echipă unită, care colaborează în activitatea de zi cu zi, iar peste 47% ar vrea un mod de lucru flexibil și autonomie în activitatea lor. Referitor la motivul pentru care și-ar schimba jobul în 2024, peste 40% dintre angajații Gen Z ar dori un sistem de lucru hibrid, iar aproape 22% și-ar dori o echipă mai unită, ai cărei membri știu să colaboreze mai bine unii cu ceilalți.

Prin proiectul YUNITY Park, Genesis Property a redefinit experiența angajaților la birou. În spațiul public în care au fost plantați peste 220 de arbori, integrați într-o pădure urbană, angajații pot lucra în aer liber pe băncile din campus, beneficiind de acces la 125 de prize de alimentare sau pot susține ședințe în mișcare pe spațiul exclusiv pietonal de 2 kilometri. De asemenea, au parte de evenimente sociale și culturale dedicate în amfiteatrul outdoor cu capacitate de 1.500 de persoane. Faza II a proiectului a fost 

finalizată anul trecut, după o investiție de 20 de milioane de euro, iar anul acesta, YUNITY Park a intrat în ultima etapă de dezvoltare. Recent, Genesis Property a anunțat tranziția către alimentarea integrală cu energie regenerabilă a tuturor clădirilor din portofoliul său, inclusiv YUNITY Park.

Sondajul Genesis Property a analizat care este părerea românilor despre revenirea la birou și a fost desfășurat în martie 2024, la nivel național, prin platforma iVox, pe un eșantion total de 1.247 utilizatori de internet din România. Circa 48% dintre participanți sunt de sex feminin, iar peste 51% au un venit net mai mare de 4.000 de lei.

ING Bank a susținut Digi România și Digi Communications, compania mamă a operatorului de telecomunicații, în aranjarea unei facilități de credit în valoare de 150 milioane de euro, pe o perioadă de 3 ani de la prima utilizare. Împrumutul va fi folosit pentru rambursarea obligațiunilor grupului, în valoare de 450 milioane de euro, cu scadență în anul 2025. 

Tranzacția a fost condusă de ING în calitate de Coordonator, Subscriitor, Aranjor Principal Mandatat, Creditor Inițial și Agent de Facilitate.

ING continuă să fie una dintre pricipalele bănci ale grupului Digi. În fiecare an din ultimii zece, ING a fost implicată în mod activ în structurarea de facilități sindicalizate, emisiuni de obligațiuni, credite cu garanție de la agenții de export din diverse țări, precum și linii de scrisori de garanție necesare achiziției de spectru radio, atât în România, cât și în celelalte țări în care grupul operează.
În total, în ultimii 10 ani, ING a intermediat pentru grupul Digi tranzacții ce însumează aproximativ 3 miliarde de euro. 

„Suntem încântați să îi sprijinim pe cei de la Digi cu această nouă finanțare care le permite să se concentreze pe continuarea planurilor lor de dezvoltare în perioada următoare. De-a lungul timpului, ING a reușit să construiască o relație solidă cu Digi, fiecare nouă tranzacție încheiată cu succes consolidând și mai mult parteneriatul nostru strategic. Grupul Digi are planuri de creștere atât în România, cât și în țările din vestul Europei, iar noi suntem determinați să contribuim din rolul de partener financiar la această poveste de succes” , spune Raluca Radbata, Coordonator Sector Telecom, Media & Technology, ING Bank România.

„ING Bank susține expansiunea grupului Digi, pe plan local și internațional, de 25 de ani. Digi este acum unul dintre cei mai importanți operatori telecom, atât din România cât și din Europa, un exemplu între companiile de telecom, cu o echipă de management puternică și o viziune axată pe oferirea de servicii de calitate, la un preț accesibil pentru clienții săi, într-un mod sustenabil, în toate țările în care operează. Finanțarea reprezintă un punct de referință important pentru Digi, iar termenii atractivi ai tranzacției reliefează bonitatea ridicată a grupului Digi, precum și modelul lor de business rezistent la șocuri externe“, a completat Andrei Dobre, Director în echipa sectorială Telecom, Media & Technology la ING Bank N.V. Amsterdam.

Ziua IEI a fost celebrată cu mare fast și mândrie la Ambasada României din Londra, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor.  24 iunie a fost o zi de neuitat pentru comunitatea românească din Regatul Unit, dar și pentru diplomati din Europa, Asia si Africa, îmbrăcați în costume tradiționale ale țărilor lor, care s-au prins în horă alături de călușarii inegalabili din Dolj.

Evenimentul de mare ținută și trăire artistică a fost găzduit de către Ambasada României la Londra, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în Marea Britanie/Embassy of Moldova to the UK. Au purtat cu mândrie ii și costume tradiționale, promovând bogatul patrimoniu cultural, ambasadorul României Laura Popescu, ambasadorul Republicii Moldova Ruslan Bolbocean și echipele celor două ambasade.

Așa cum se știe, „arta cămăşii cu altiţă” este un element de identitate culturală în România şi Republica Moldova aflat pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii al UNESCO, în urma unui demers comun al celor două țări.

Ambasadorul Laura Popescu a vorbit despre însemnătatea Zilei IEI și importanța conservării patrimoniului cultural, apreciind participarea invitațiilor în costumele tradiționale ale țărilor pe care le reprezintă, tocmai pentru a celebra frumusețea portului național din toate colțurile lumii.

La eveniment a participat și comunitatea La Blouse Roumaine, cea care a contribuit la promovarea, protejarea și valorificarea patrimoniului textil românesc și a inițiat să fie sărbătorită Ziua Universală a Iei, acum mai bine de un deceniu.

A fost o bună ocazie și pentru invitați să admire costume tradiționale din România și Republica Moldova, cum ar fi iile din colecțiile personale ale Vetei Ghimpu Munteanu și Mădălinei Popescu, dar și broderii lucrate cu măiestrie de artizani.

Călușarii și Morris Dancers, alături de Ziua IEI

Celebrarea Zilei IEI a făcut posibilă și o paralelă culturală inedită: i-a reunit pe Călușarii din Oltenia și Morris Dancers britanici. Nu de alta, dar Ritualul Călușului, parte a Listei Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a UNESCO, și dansul Morris din Marea Britanie, ambele tradiții vechi de secole, sunt foarte asemănătoare, deși provin din colțuri diferite ale continentului european.

Evenimentul a constituit o bună ocazie pentru diplomații și oficialitățile britanice să admire reprezentanțiile unice ale dansatorilor Secției de Dans Popular Ansamblul „Maria Tănase” al Şcolii Populare de Arte Meserii „Cornetti” și ale The World Famous Hammersmith Morris Men, care au creat astfel o paralelă culturală impresionantă.

Ambasadorul României la Londra le mulțumește tuturor celor care au contribuit la realizarea acestui eveniment exceptional și, în mod special, lui Sir George Iacobescu, Bogdan Scutelnicu, precum și firmei Eco Garden.

România reprezintă aproape 12% din stocul industrial din ECE, iar perspectivele sunt de creștere și performanță susținută  

Stocul modern de spații industriale și logistice din România a ajuns la 7,1 milioane de metri pătrați anul trecut, ceea ce reprezintă a treia cea mai mare piață I&L dintre 13 cele mai mari economii din zona Europei Centrale și de Est, iar dezvoltatorii au în construcție încă peste 500.000 de metri pătrați de spații moderne, potrivit raportului „ExCEEding Borders | Navigating the Industrial Landscape and Workforce in CEE-13” publicat de Colliers. Pe lângă îmbunătățirile aduse infrastructurii și oferta încă insuficientă în comparație cu creșterea rapidă a economiei, consultanții Colliers atribuie creșterea puternică a pieței rolului României ca hub regional de distribuție pentru companiile care vizează Europa de Sud-Est. Deși activitățile logistice rămân dominante, sectorul manufacturier înregistrează, de asemenea, o creștere în ceea ce privește închirierea.

„Piața proprietăților industriale din România a crescut semnificativ după pandemie, aproape dublând nivelurile de închiriere dinainte de 2020. Creșterea economică, îmbunătățirea infrastructurii și reshoring-ul sunt factori cheie în această dinamică. Având în vedere oferta mai redusă de spații moderne pe cap de locuitor comparativ cu Cehia sau Polonia, România are un potențial puternic de creștere. Investițiile în clădiri verzi și în respectarea standardelor ESG sunt în creștere, unul din trei certificate verzi în 2023 fiind atribuit proiectelor industriale, aliniindu-se astfel directivelor UE și așteptărilor chiriașilor”, explică  Victor Cosconel, Head of Office & Industrial Agencies la Colliers.

De altfel, regiunea ECE-6 (Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Slovacia) este lider în implementarea standardelor ESG, cu aproape 90% din spațiile industriale și logistice moderne dispunând de certificări de mediu de înaltă calitate. Republica Cehă și Slovacia au de mai mulți ani clădiri certificate BREEAM la nivelul „Outstanding”, iar Ungaria s-a alăturat acestora în 2022. În 2023, Polonia și România au obținut, de asemenea, cel mai înalt nivel de certificare în mai multe parcuri industriale și logistice. Se preconizează că, în următorii ani, tot mai multe facilități din toate țările ECE-13 vor primi astfel de certificări.

Chiriile solicitate în regiune variază între 3,4 euro pe metru pătrat pe lună în Polonia și 7,7 euro pe metru pătrat pe lună în Republica Cehă. România se situează la mijloc, cu chirii brute de aproximativ 4,5-5 euro pe metru pătrat pentru depozite de primă clasă. Evoluțiile recente au dus la scumpiri ale chiriilor în România, cu majorări de aproximativ 25-30% în ultimii doi ani, deși ritmul de creștere pare să încetinească. Randamentele investiționale pentru proiectele industriale și logistice de top variază între 5,25% în Republica Cehă (cel mai mic din regiunea ECE) și 8,5% în Bulgaria, iar România se situează și ea la mijloc, în jurul valorii de 7,5%. Gradul de ocupare variază semnificativ, de la 1,75% în Republica Cehă la 7,7% în Ungaria, cu România situându-se în jurul valorii de 5%.

În regiunea ECE-6, volumul mediu anual de investiții depășește 10 miliarde de euro, conform ultimelor date disponibile, iar investițiile în sectorul industrial și logistic reprezintă aproximativ 27%, adică 14 miliarde de euro, în ultimii cinci ani. În 2023, volumul investițiilor în I&L a fost de aproximativ 1,5 miliarde de euro, semnificativ sub media pe cinci ani. Acest declin se datorează în principal marilor dezvoltatori, cum ar fi CTP, GLP, Prologis și Segro, care dețin proprietăți pe termen lung, limitând astfel volumul disponibil, chiar dacă unii dezvoltatori se implică în tranzacționarea activelor. Prin urmare, în România și în mare parte din regiunea ECE, volumul investițiilor în I&L nu reflectă cu exactitate cererea reală.

„Sectorul industrial și logistic continuă să fie un domeniu de interes principal pentru investițiile din ECE, în ciuda provocărilor economice și geopolitice. Regiunea ECE-6 a înregistrat o comprimare semnificativă a randamentelor și creșteri notabile ale ratelor de închiriere datorită ofertei limitate și cererii ridicate, menținând o perspectivă optimistă în ciuda presiunilor economice. Considerentele investiționale includ acum costurile de finanțare, conformitatea ESG și factorii economici care afectează piețele chiriașilor. Ratele actuale de finanțare variază între 5% și 5,75%, fiind influențate de creșterea ratelor dobânzilor și de respectarea criteriilor ESG. În ultimii ani, sectorul I&L a devenit esențial pentru creșterea economică în Europa Centrală și de Est, inclusiv în țările baltice și în Balcani. Această creștere este alimentată de cererea tot mai mare de facilități logistice moderne, de poziționarea geografică strategică și de fundamentele economice solide”, notează Victor Cosconel.

În regiunea ECE-13, se înregistrează variații semnificative ale salariilor, cu creșteri importante în special în ECE-6, datorită tendințelor de nearshoring și de automatizare, care stimulează expansiunea afacerilor în Europa Centrală. Modelele de migrație din Balcanii de Vest au fost, de asemenea, considerabile, oferind industriilor oportunitatea de a recruta angajați cu abilități și experiențe diverse.

Stimulată de industrii precum 3PL, retail și distribuție, oferta totală de spații industriale și logistice moderne pe piețele capitalelor din ECE-13 se ridică la aproape 25 de milioane de metri pătrați, și la peste 67 de milioane de metri pătrați la nivel de țară, în ciuda scăderii cererii în 2023 din cauza factorilor economici și geopolitici. Regiunea ECE-6, care este lider în ceea ce privește dezvoltarea industrială și logistică în cadrul ECE-13, deține aproape 90% din stocul total de peste 60 de milioane de metri pătrați. Până la sfârșitul lui 2023, aproape 4 milioane de metri pătrați se aflau în construcție în întreaga regiune.

În perspectivă, sectorul industrial și logistic (I&L) va reacționa la inflație și la schimbările economice, existând potențial pentru întreruperi determinate de modificările în cererea chiriașilor și de expansiunea comerțului electronic. Se preconizează că activitățile de nearshoring vor crește pe măsură ce lanțurile de aprovizionare se diversifică. În ciuda acestor provocări, sectorul I&L din regiunea ECE este bine poziționat să își mențină stabilitatea.

Hidroelectrica a inaugurat ieri, 26 iunie 2024, obiectivul Microcentrala (MHC) Poiana Ruscă, marcând astfel finalizarea primului proiect de investiție realizat cu finanțare externă. În cadrul evenimentului au participat autoritățile locale, precum și partenerii implicați în proiect. Hidroelectrica a fost reprezentată de Ianăș Rădoi, în calitate de COO, și de Radu Constantin, în calitate de CAO, precum și de membrii echipei care au gestionat finanțarea și implementarea proiectului, printre care Emil Crișan (manager department investiții) și Manuela Horvath (responsabil cu comunicarea și relația cu Innovation Norway în proiect).

Investiția în cadrul MHC Poiana Ruscă, în valoare de 5,79 milioane de lei, din care 2,3 milioane (462.000 EUR) au fost finanțați de Grantul EEA & Norway Grants – Islanda, Liechtenstein și Norvegia, este primul proiect Hidroelectrica care a beneficiat de mecanismul financiar disponibil pentru 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”.

Proiectul are ca scop realizarea unei noi capacități instalate de 0,2 MW, care generează 1,5 GWh/an de energie electrică verde cu zero emisii de CO2. Energia electrică se produce prin folosirea debitului de servitute impus în aval de barajul Poiana Ruscă într-o nouă microhidrocentrală automatizată, conectată la rețea. Proiectul nu are impact asupra mediului, soluția implementată fiind una simplă, cu o tehnologie dovedită și matură în domeniul hidroenergetic, unde Hidroelectrica are o vastă experiență.

Recepția la terminarea lucrărilor de construcții și instalații aferente obiectivului MHC Poiana Ruscă a avut loc pe 19 iunie 2024, marcând un pas important spre punerea în funcțiune și spre inaugurarea oficială. Proiectul a fost realizat cu aportul celor doi parteneri, Uzinsider General Contractor S.A. și producătorul de echipamente WWS Wasserkraft GmbH, conform contractului semnat pe 26 ianuarie 2023. De asemenea, în data de 10 august 2023 a fost semnat contractul de racordare la Sistemul Energetic Național cu firma Comranado SRL.

Proiectul MHC Poiana Ruscă reprezintă un exemplu de bune practici atât în România, cât și în regiune, și face parte din strategia și politica investițională a Hidroelectrica. Avantajele obținute prin realizarea noilor capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile sunt în beneficiul tuturor companiilor, comunităților, precum și a mediului înconjurător.

Fiecare inițiativă similară cu proiectul MHC Poiana Ruscă dovedește faptul că orice schimbare poate avea o contribuție majoră asupra creșterii calității vieții, protejării mediului înconjurător și îmbunătățirii bunăstării comunităților, indiferent de dimensiunea proiectului.

Translogjobs.ro, prima platformă din România dedicată exclusiv anunțurilor de angajare în transport și logistică, a fost lansată oficial. Platforma a fost creată pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestei industrii, promițând să optimizeze procesul de recrutare și să faciliteze întâlnirea dintre angajatori și candidați. Peste 50% dintre companiile din domeniul transportului și logisticii și-au găsit candidații potriviți din primele două săptămâni de la publicarea anunțului de angajare. 

Ciprian Coroian, fondatorul Translogjobs.ro, are o expertiză vastă în domeniul transporturilor și logisticii și a identificat o problemă majoră: lipsa unei soluții centralizate pentru postarea anunțurilor de angajare în acest sector. „Am observat că industria transporturilor și logisticii avea nevoie de o platformă dedicată, unde companiile pot posta toate locurile de muncă într-un singur loc și unde candidații calificați sau cei interesați de o carieră în acest domeniu să găsească ușor oportunități,” a explicat Ciprian Coroian, fondatorul Translogjobs.ro.

Nevoia acută de personal în industria transporturilor, chiar dacă salariile sunt foarte atractive

Industria se confruntă de mai mulți ani cu lipsa de personal și, mai mult decât atât, cu probleme legate de retenția și viteza de rotație a personalului. Cea mai mare problemă este cea a șoferilor, dar și partea de logistică se confruntă cu astfel de probleme, chiar dacă  salariile sunt extrem de atractive. Un șofer profesionist poate câștiga între 1700 și 3500 de euro, iar în funcție de specificitatea transportului salariile pot fi chiar mai mari. 

În 2023, România a înregistrat 27,000 de locuri de muncă neocupate doar în segmentul șoferilor, iar la nivel european deficitul a fost de 220,000 de locuri de muncă, reprezentând 7% din totalul posturilor disponibile. Previziunile pentru 2024 indică o creștere a acestui procent la 11%. Translogjobs.ro își propune să dezvolte produse care sa atragă mai mulți tineri în industrie și să ofere oportunități profesionale valoroase, contribuind astfel la reducerea deficitului de personal. ,,Dorim să aducem cât mai mulți tineri în industrie. Este nevoie de ei, iar lucrul în domeniu, indiferent de postul ocupat oferă foarte multă satisfacție. În acest sens, avem în vedere dezvoltarea unor produse specifice pentru a-i atrage să înceapă o carieră în transport sau logistică’’ – afirmă Ciprian Coroian, fondatorul Translogjobs.ro.

Investiția  inițială a fost de 20,000

Dezvoltarea Translogjobs.ro a durat aproximativ 7 luni și a implicat o investiție inițială de 20,000 de euro, cu o estimare finală de 55,000-60,000 de euro. „Am bugetat inițial 15,000 de euro, dar costurile au crescut odată cu dezvoltarea funcționalităților suplimentare. Prioritatea noastră este ca utilizatorii să înceapă să folosească platforma, iar noi vom continua să adăugăm noi facilități,” a adăugat Ciprian Coroian.

Platforma este extrem de ușor de utilizat, atât pentru candidați, cât și pentru companii. „Am dezvoltat funcționalități care facilitează accesul rapid la locurile de muncă dorite. Utilizatorii își pot seta profilul ca «looking 4 opportunities» atunci când sunt în căutarea unui nou loc de muncă. În acest mod, companiile cu joburi active pe platformă pot vedea datele lor de contact și pot lua legătura direct cu ei. Le solicităm, de asemenea, să ne informeze despre interesele lor pe platformă (precizând categoriile de locuri de muncă pe care le caută), astfel încât să le putem recomanda locuri de muncă relevante. Desigur, aceste setări pot fi modificate oricând, în funcție de preferințele lor” – a afirmat Ciprian Coroian.

Pentru companiile care au anunțuri active pe platformă, pe lângă posibilitatea de a căuta candidați și accesul la datele celor care și-au setat profilul ca „looking 4 opportunities”, oferim opțiunea de a invita candidații potriviți să aplice la joburile lor. De asemenea, companiile pot publica anunțuri cu numărul de telefon vizibil, pentru a putea fi contactate direct, eliminând astfel necesitatea selecției inițiale a CV-urilor.

Obiective și proiecții pentru primul an

Pentru primul an, Translogjobs.ro își propune să atingă 1,500 de utilizatori candidați și să înregistreze 100 de anunțuri noi lunar în următoarele 3 luni, cu un obiectiv final de peste 3,000 de utilizatori și 500 de companii înscrise până la sfârșitul anului. În prezent, pe platformă sunt activi peste 700 de candidați, care sunt în căutarea unei oportunități de lucru. „Dorim ca utilizatorii să descopere utilitatea platformei noastre și să beneficieze de facilitățile dezvoltate atât pentru candidați, cât și pentru angajatori,” a declarat fondatorul.

Translogjobs.ro va continua să se extindă, planificând implementarea tuturor funcționalităților până la sfârșitul verii și lansarea unei aplicații mobile în trimestrul al patrulea al anului 2024. „Toate eforturile noastre sunt dedicate îmbunătățirii continue a platformei pentru a fi de un real folos utilizatorilor noștri,” a concluzionat fondatorul.

Cine este fondatorul platformei Translogjobs.ro?

Ciprian Coroian este inginer de profesie. Are peste 12 ani de experiență în industria transporturilor. Acesta a ocupat diverse funcții în companii din România și din străinătate, de la șofer până la manager.

ARIR (Asociația Română pentru Relația cu Investitorii), promotorul conceptului de Investor Relations (IR), anunță că DN AGRAR Group (simbol BVB: DN) se alătură comunității ARIR ca Membru Asociat. DN AGRAR Group este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală, cu o activitate de peste 15 ani în România, listată în piața AeRO a BVB din februarie 2022. DN a obținut nota maximă – 10, pentru comunicarea cu investitorii, în cadrul evaluării anuale VEKTOR by ARIR.

Peter de Boer, Membru CA și Manager Relația cu Investitorii, DN AGRAR Group: „Angajamentul nostru continuu față de transparență, guvernanță corporativă, precum și pentru o comunicare eficientă și proactivă cu investitorii este evidențiat și prin alăturarea în comunitatea ARIR. Listarea la bursă a reprezentat un pas important pentru noi, ne-am îmbunătățit constant operațiunile, fie acestea structurale sau de comunicare, și continuăm să ne dezvoltăm. La doi ani de la listare acțiunile noastre au fost incluse în indicii MSCI, ne-am triplat dimensiunea afacerii și ne propunem să o dublăm în următorii patru ani, prin eficiență operațională și dezvoltarea de noi proiecte.” 

Daniela Maior (Șerban), Președinte și Co-fondator ARIR: „Comunitatea ARIR devine tot mai relevantă pentru emitenții prezenți în piața AeRO, tot mai multe companii listate la bursă recunoscând importanța unei voci comune în dezvoltarea relațiilor cu investitorii. ARIR își dedică activitatea susținerii adoptării celor mai bune practici pentru companiile listate și anul acesta a avut loc pentru a doua oară evaluarea companiilor din piața AeRO, conform indicatorului VEKTOR by ARIR. Recent, am devenit parte a grupului de revizuire a Codului de Guvernanță Corporativă și ne-am implicat în tot mai multe inițiative de advocacy pentru consolidarea și dezvoltarea pieței de capital.”

DN AGRAR Group este cea mai mare fermă zootehnică integrată din România, cu producție de lapte de vacă și producție vegetală. Grupul activează în centrul Transilvaniei, în județele Alba, Sibiu și Hunedoara. Compania a fost înființată în 2008 de Jan Gijsbertus de Boer și este listată la Bursa de Valori București, în piața AeRO din februarie 2022. Începând cu data de 19 septembrie 2022, acțiunile DN AGRAR sunt incluse în indicele BETAeRO al celor mai tranzacționate companii din Sistemul Multilateral de Tranzacţionare SMT. Din 1 martie 2024, acțiunile DN au fost incluse și în indicii MSCI Frontier IMI și MSCI Romania IMI (Investable Market Indices), la categoria Small Cap. 

Principalele domenii de activitate ale companiei sunt zootehnie, producție agricolă vegetală, prestări servicii în agricultură, logistică, transport, turism și servicii de consultanță pentru afaceri și management.

Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun obiectivul de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă, .

Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, împărtășind obiectivul comun de implementare a celor mai bune practici în transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă, acoperind peste 90% din capitalizarea bursieră.

Peste 150.000 de joburi noi au fost postate, în prima jumătate a anului, pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Aproape 40.000 din acestea au venit din partea angajatorilor din retail, care continuă să aibă cea mai mare nevoie de personal din România. Serviciile au fost al doilea cel mai mare angajator al primei jumătăți de ani, industria de call – center / BPO fiind plasată pe poziția a treia. Industria alimentară, turismul, construcțiile, producția și transport / logistică sunt următoarele domenii în clasament.

„Pentru primul semestru al anului, vedem o ierarhie dominată de acele se sectoare care recrutează masiv din segmentul entry level. Toate domeniile menționate au preponderent poziții entry level în organigramă. Ceva mai jos în clasament se află domeniile care recrutează mai degrabă specialiști sau candidați cu un nivel ridicat de senioritate, precum IT / telecom, servicii financiare, servicii medicale sau publicitate / marketing / PR”, spune Bogdan Badea, CEO eJos.ro.

Tendința manifestată la începutul anului în legătură cu joburile remote s-a menținut până la finalul lunii iunie, astfel încât este tot mai evidentă o disproporție între dorința angajatorilor de a chema angajații la birou și dorința candidaților de a lucra remote. Astfel, din cele 150.000 de joburi noi, doar 4,2% au fost remote, procentul fiind mai mic chiar și decât cel aferent joburilor postate de angajatorii din afara țării (7,8% din numărul total de locuri de muncă au fost pentru străinătate). Cel mai dispuși să ofere beneficiul muncii remote sunt angajatorii din call – center / BPO, IT / telecom, servicii, comerț / retail și publicitate / marketing / PR. Pentru aceste poziții sunt căutați predominant candidați entry level.

80% dintre joburile scoase în piața din ianuarie și până acum sunt full time.15% sunt part time și aproximativ 5% sunt pe bază de proiect și sezoniere. „Cea mai mare parte a job-urilor sezoniere vine din partea angajatorilor străini caută candidați pentru sectoare precum turism, horeca, industria alimentară ori construcții în special în sezonul cald, atunci când au un vârf de activitate. Cele mai multe locuri de muncă în afara țării sunt pentru Germania, Olanda, Grecia, Franța, Italia, Spania și Irlanda”, spune Bogdan Badea.

Cu 5,3 milioane de aplicări înregistrate, candidații au fost mai activi decât în primele șase luni ale anului trecut, numărul de aplicări fiind cu 5% mai mare decât în 2023. În ciuda tendinței tot mai pronunțate a angajatorilor de reduce sau chiar elimina numărul de zile lucrate remote și de a chema angajații înapoi la birou, candidații continuă să fie interesați de joburile remote. În acest sens, 13,4% din totalul aplicărilor au mers către joburile ce permit munca de acasă. 

Nu la fel de tentați sunt de opțiunile pe care le au în afara țării, în condițiile în care doar 1,4% dintre aplicări au fost trimise către angajatorii străini. „Pentru această primă jumătate de an, vedem în continuare un număr semnificativ de aplicări din segmentul de vârstă 18-24 de ani, care rămân a doua cea mai activă categorie de candidați, însă nu se mai află la o distanță aproape insesizabilă de cei care au între 25 și 35 de ani. Cu alte cuvinte, avem 2,1 milioane de aplicări din categoria 25-35 de ani și 1,5 din categoria 18-24 de ani”, explică Bogdan Badea. Urmează candidații care au între 36 și 45 de ani, cei peste 45 de ani și cei care nu au împlinit încă 18 ani, dar au drept de lucru, respectiv au cel puțin 16 ani.

Domeniile care au atras cele mai multe aplicări au fost retail, call – center / BPO, servicii, IT / telecom, servicii financiare, construcții, transport / logistică și turism.

În acest moment, sunt peste 26.000 de joburi disponibile pe eJobs.ro. Din ianuarie și până acum, cele mai multe locuri de muncă au fost postate pentru următoarele orașe: București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Timișoara, Constanța și Ploiești.

„Avem o avere de peste 25 de miliarde de euro în Marea Neagră și întrebarea esențială este: avem cu ce să o protejăm?”

RADU TUDOR, JURNALIST, ANTENA 3, CNN

„Chiar dacă astăzi se termină războiul, Marea Neagră va rămâne o mare contestată. Noi trebuie să fie pregătiți pentru o atitudine agresivă din partea rușilor și, de aceea, tot timpul, nu doar să fim vigilenți, ci să avem capacitatea să ne apărăm interesele.”

GEORGE SCUTARU, PREȘEDINTE, NEW STRATEGY CENTER

„Marea Neagră, care are și potențial energetic. Care are potențial piscicol. Care are potențial de hub de transport. Lucrurile astea sunt niște priorități pe care trebuie să le salvăm fiscal. O anumită perioadă să le lăsăm să funcționeze mai libere de fiscalitate.”

PROF. DR. MIRCEA COȘEA, ASE

„Problema, dacă ne uităm în momentul de față în economie: vedem că domeniile care merg cel mai prost sunt acelea care sunt cel mai mult reglementate de către stat. Deci trebuie să fim foarte atenți ce ne dorim.”

GABRIEL BIRIȘ, AVOCAT, CONSULTANT FISCAL

„A venit vremea Mării Negre. Marea Neagră se va transforma dintr-o mare marginală, anoxică, aproape închisă, într-un punct de contact geopolitic între marile blocuri economice, civilizaționale, culturale ale lumii.”

VASILE IUGA, CONSULTANT, EXPERT ÎN ENERGIE

Noua Economie, 18 iunie 2024.

„Securitatea energetică – o problemă europeană cu soluții de la Marea Neagră”

Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist

Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze

Invitați: 

Marea Neagră și securitatea proiectului Neptun Deep

George Scutaru, Președinte, New Strategy Center

Intervenție online: Radu Tudor, Jurnalist, Antena 3, CNN

Fiscalitate, gândire politică și dezvoltare la Marea Neagră

Prof. Dr. Mircea Coșea, ASE

Gabriel Biriș, Avocat, consultant fiscal

Ce învățăm și ce depășim din trecut pentru ca Europa să rămână relevantă?

Vasile Iuga, Consultant, Expert în Energie

MAREA NEAGRĂ ȘI SECURITATEA PROIECTULUI NEPTUN DEEP

Cum arată Marea Neagră din perspectiva securității militare? Cei doi specialiști invitați au vorbit despre miza globală a securității la Marea Neagră, au evaluat cât este de pregătită România să ofere securitate militară proiectului Neptun Deep și au analizat cât de mult contează statutul României de membru NATO. Înregistrarea integrală a dialogului:

APĂRAREA NEPTUN DEEP ESTE O MIZĂ PENTRU ÎNTREAGA EUROPĂ

TUDOR SCUTARU: „Statul român are o miză extraordinară în a apăra Neptun Deep. Dacă, prin absurd, s-ar întâmpla ceva și s-ar lua niște decizii care să afecteze implementarea conform calendarului, impactul ar fi deosebit de serios, nu doar asupra proiectului Neptun Deep, ci asupra tuturor proiectelor din zona economică exclusivă a Mării Negre. Vă dau un singur exemplu: s-a adoptat recent, în octombrie, legislația pentru energie eoliană offshore. Și vom vedea dezvoltări de producție de energie regenerabilă. Investitorii ar fi deosebit de sceptici să vină în zona offshore a Mării Negre. Dar, în același timp, pentru România, o dată este cel mai mare proiect energetic, dar pentru instituțiile statului este cea mai mare provocare pentru a asigura securitatea. Miza Neptun Deep nu este doar pentru România, este o miză europeană și o miză în regiune.”

 „WE ARE NATO”, DAR ESTE SUFICIENT PENTRU SECURITATEA MĂRII NEGRE?

RADU TUDOR: „Am avut privilegiul, la un forum care a implicat și prezența și organizarea New Strategy Center, să-l întreb pe comandantul suprem al Forțelor Aliate, pe generalul Chris Cavoli. I-am spus: „Domnule general, putem să asigurăm securitatea Bazinului Mării Negre, având în vedere prezența navală redusă a NATO, având în vedere capabilitățile navale slabe ale României și Bulgariei, având în vedere jocurile pe care le face Turcia?”. Și mi-a spus foarte calm și foarte relaxat: „În momentul de față, eu, în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate, pot asigura orice fel de misiune de securitate în Bazinul Mării Negre pentru teritoriul NATO, pe baza capabilităților aeriene și terestre.”. E un răspuns care pe mine m-a liniștit. Dar, evident că nu mă mulțumește în raport cu ceea ce face Guvernul României.”

FISCALITATE, GÂNDIRE POLITICĂ ȘI DEZVOLTARE LA MAREA NEAGRĂ

Finanțele fac legea? În societate, legea face finanțele. Și susține sau blochează, după caz, investițiile. Prof. Dr. Mircea Coșea, alături de Gabriel Biriș, reputat specialist în Drept fiscal, au analizat complicata realitate a fiscalității în materie de petrol și gaze, precum și câteva modalități de a exploata cât mai bine, din punct de vedere fiscal, oportunitățile oferite de Marea Neagră.

GÂNDIREA POLITICĂ NEADECVATĂ, UN FAR STINS PENTRU DEZVOLTARE

MIRCEA COȘEA: „Foamea de bani este cel mai greșit lucru care poate să fie și care într-un fel girează mentalitatea actuală a guvernării în România. Trebuie să ai niște puncte, importante, niște priorități, pe care să le urmărești, indiferent de foamea de bani pe care o ai sau nu. Și aici mă întorc la acele stimulente. De ce s-au dat niște facilități? Facilitățile erau stimulente. Pentru că la un moment dat trebuie ca să vezi care sunt ramurile care trag economia. Acele ramuri trebuie să fie stimulate. Cum? Fiscal, prin niște facilități. Astea sunt stimulente, nu sunt facilități. Până la momentul în care ele reușesc să-ți dea banii, ca să-ți permiți să faci altceva în altă parte. Și atunci, problema energiei în România este o problema vitală, dar care trebuie să meargă pe trei domenii de concept general al guvernării de acum o perioadă mai lungă. Și anume, România trebuie să înțeleagă că, la capacitatea de resurse pe care o are, nu își poate permite să nu-și folosească resursele interne, cel puțin minerale, agricole, energetice, în interesul ramurilor legate de ele.”

SUPRAIMPOZITAREA – PIEDICA PE CARE NE-O PUNEM SINGURI

GABRIEL BIRIȘ: „În România avem, pe lângă celelalte probleme, problema suplimentară cu nivelul excesiv de taxare. Adică este un sistem de impozitare special la gaz și la petrol, dar în special la gaz, că asta e principală oportunitate a României. E un sistem multilayer. Avem întâi redevență, care redevență nu se calculează la prețurile efectiv realizate de producători, ci la un preț absolut artificial pentru România, acela al bursei de la Baumgarten, cu care nu suntem tocmai conectați. După care vin impozitele suplimentare. Impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea pieței gazelor, care pot să ajungă până la 80%. După care avem impozitul pe profit. De anul ăsta mai avem un impozit suplimentar pentru toate companiile din petrol și gaze, ca să nu mai vorbim de impozitele pe care orice altă companie le suportă, impozitele și contribuțiile pe salarii și toate celelalte. În momentul în care vezi că în ultimii patru ani de zile nivelul taxării a crescut de două ori și jumătate, ca procent din venituri, începi să te întrebi dacă este doar o nevoie disperată de bani sau dacă nu cumva poate că nu asta se dorește, să se ducă la capăt investițiile.”

CE ÎNVĂȚĂM ȘI CE DEPĂȘIM DIN TRECUT PENTRU CA EUROPA SĂ RĂMÂNĂ RELEVANTĂ?

Istoria Europei este o istorie a resurselor de energie. Vasile Iuga, Consultant, Expert în energie, a vorbit despre etapele pe care le-a străbătut continentul, obligațiile de cetățean global model pe care și le asumă Europa, importanța descoperirilor științifice și perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic european în contextul actual. Vă invităm să urmăriți dialogul integral:

TRANZIȚIA ENERGETICĂ NU TREBUIE SĂ SE TRANSFORME ÎN VULNERABILITATE PENTRU EUROPA

„Asistăm la sfârșitul sfârșitului istoriei și istoria se întoarce brutal. Ce vedem că se întâmplă pe fronturile din Ucraina sunt tehnici de luptă din primul război mondial. Războiul de tranșee cu artilerie masivă. Deci eu vreau, mi-aș dori, ca tranziția către obiectivele din Green Deal să se facă fără a se afecta industria europeană. Nu vrem ca o consecință să fie dezindustrializarea Europei, transformarea Europei într-un muzeu al civilizației și crearea de vulnerabilități strategice pentru Europa. Vrem ca Europa să își asume responsabilitățile pe care le are față de europeni și față de restul planetei, pentru că Europa își dorește să fie un cetățean global model, dar dacă suntem vulnerabili, devenim irelevanți într-o lume în care regulile sunt joc de sumă nulă.”

NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.

„În momentul actual, gazul din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, securitatea energetică a regiunii și un impuls economic pentru România.”

CRISTIAN HUBATI, MEMBRU AL BOARDULUI FEDERAȚIEI PATRONALE PETROL ȘI GAZE

„Marea Neagră este importantă pentru că vorbim de resursele disponibile, vorbim de țările riverane, care sunt interesate să dezvolte proiecte comune. Și aș vrea să menționez în primul rând Tratatul pe care România îl are cu țări precum Georgia, Azerbaidjan, Ungaria, privind cablul subteran.”

OANA ÖZMEN, DEPUTAT, SECRETARUL COMISIEI PENTRU INDUSTRII ȘI SERVICII

„Și pentru Statele Unite Marea Neagră a devenit o mare extrem de importantă. Ceea ce este bine, pentru că înseamnă că suntem în siguranță, în securitate. Într-adevăr, regiunea a devenit și din punct de vedere energetic deosebit de importantă.”

LORANT ANTÁL, SENATOR, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU ENERGIE

„O parte dintre decidenții din Uniunea Europeană au început să redescopere nevoia de a avea totuși o producție în interiorul UE. Și atunci, cred că, dintr-o dată, Marea Neagră poate fi un mare punct de interes.”

CRISTIAN BUȘOI, PREȘEDINTELE COMISIEI PENTRU INDUSTRIE, PE

Noua Economie, 18 iunie 2024.

„Securitatea energetică – o problemă europeană cu soluții de la Marea Neagră”

Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist

Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze

Invitați:

Cristian Hubati, Membru al Boardului Federației Patronale Petrol și Gaze

Oana Özmen, Deputat, Secretarul Comisiei de Industrii şi Servicii

Lorant Antál, Senator, Președinte al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale

Intervenție online:

Cristian Bușoi, Membru al Parlamentului European, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie

Dialogul cu Cristian Hubati a abordat teme referitoare la Marea Neagră, ca sursă de securitate energetică pentru țară și regiune, dar și la noile tehnologii necesare pentru ca tranziția energetică să reușească.

ENERGIA PRODUCE BUNĂSTARE – UN ADEVĂR DE-O VÂRSTĂ CU OMENIREA

„Consumul de energie generează bunăstare pentru populație. Gazul este un mod de a converti în energie această bunăstare.”

GAZELE NATURALE – ENERGIA CE NE MENȚINE STILUL DE VIAȚĂ ACTUAL

„Vă dau doar un exemplu. Un search pe google, care dă răspunsuri multiple și după aceea trebuie să cauți în continuare, versus un search cu ai. Search-ul cu ai consumă de 10 ori mai multă energie, dar îți dă răspunsuri unice, filtrează deja. Deci numai de aici, dacă începem să ne uităm, va exista o creștere exponențială a consumului. Și atunci trebuie să ținem minte că gazele, ca și combustibil de tranziție, înlocuiesc alte surse, precum  cărbunele, care au emisii mult mai mari pe unitate. Proiectul neptun deep are emisii de carbon de 2,2 kg pe baril echivalent. Este extrem, extrem de jos față de industrie. Industria offshore este undeva la 16. România va susține tranziția cu o sursă cu emisii extrem de mici, datorită tehnologiei aplicate.”

CCUS + GEOTERMAL, ECUAȚIE DIN SISTEMUL ROMÂNIEI CU EMISII REDUSE

„Am identificat carbonul ca fiind una din sursele de poluare. Și atunci trebuie să-l sechestrăm, să-l extragem din atmosferă. Intervin tehnologiile pe partea de capturare a emisiilor de carbon și de stocare sau utilizarea lor. Faimoasele carbon capture and storage, care sunt un subiect extrem de stabil tehnic, extrem de important, pentru că fără aceste tehnologii, nu vom putea să săînchidem toată ecuația consumului și a emisiilor. Ulterior, întorcându-ne la energie, există partea de geotermal, care produce energie termică, produce energie electrică.”

ȘTACHETA STOCĂRII DE CARBON ESTE SUS. CUM SE ANTRENEAZĂ STATUL PENTRU A FACE SALTUL?

„E aceeași poveste ca  pentru investițiile pe proiectele de producție de energie. Durata este relativ mare, sunt o grămadă de actori implicați, ai nevoie de mediul legislativ, stabilitate fiscală, ai nevoie de securitate în zonă. Fiind o tehnologie care acum  se scalează, CCS-ul are nevoie de un cadru legislativ care e în dezvoltare în momentul ăsta. Trebuie accelerat pentru că există deja norme europene, directive europene, care impun României o anumită cotă de stocare de carbon pe an. Bruxelles-ul a creat un cadru și targeturi pentru toate țările membre. România are un target destul de ambițios în privința ăsta alocat.”

DE CE AU GAZELE NATURALE UN VIITOR ÎN EUROPA?

„Acum producem prin tehnologie, prin motoare termice, prin turbine, din diverși combustibili. Producția de energie din gaze are un randament extrem de bun, conversia se face fără a distruge practic randament. Suplimentar, este cu 60% mai puțin poluantă decât din cărbune.”

POLITICIENI ÎN DIALOG PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI ENERGETIC

Deputatul Oana Özmen și senatorul Lorant Antál au punctat câteva elemente despre viitorul politicilor energetice, tehnologiile de interes pentru decarbonare și necesitatea investițiilor pentru o industrie competitivă, oferind și o nouă definiție a securității energetice. Vă invităm să urmăriți întregul dialog:

SPRE CE TIP DE ENERGIE SE ÎNDREAPTĂ EUROPA?

OANA ÖZMEN: „Este foarte important ce tip de investiții face și ce tip de resurse. De ce? Pentru că în Europa, în acest moment, toată lumea investește cam în același segment. Avem foarte multe panouri fotovoltaice, chiar și în zonele în care nu avem însorire. Avem tendința să utilizăm un anumit tip de resurse în defavoarea altora. Există iarăși componenta, pe care România o are și care este extrem de necesară, a energiei nucleare, care este extrem de importantă în tranziție. În același timp, ce trebuie să facă România este să se devină un hub energetic. Dar, pentru asta, trebuie neapărat să dezvolte programe regionale. Asta înseamnă că trebuie să conlucreze cu țările din jur, Bulgaria, Ungaria, Grecia, astfel încât să poată să devină un hub energetic.”

TEHNOLOGIILE CARE CONTEAZĂ

OANA ÖZMEN: „Știu că sunt foarte mulți sceptici cu privire la utilizarea hidrogenului. Totuși, el va juca un rol. Ceea ce este important și ce ar trebui să facem noi, în comparație cu alte state, de exemplu Bulgaria, care a anunțat anul acesta în mai 2024 că a inaugurat prima stație de încărcare pe hidrogen. Ungaria a reușit și și-a propus să aibă o fabrică care să producă peste 10 MW hidrogen. Or, în timp ce celelalte țări își fac foarte bine temele, noi încă avem probleme de implementare. Dacă vorbim de securitatea energetică a României, ea trebuie să fie o prioritate, dar eu aș vedea-o ca pe o prioritate alături de alte câteva capitole. Vorbim de economie și aici vorbim clar care sunt prioritățile noastre pentru industrie. Pentru industriile poluatoare, e clar că trebuie să le dăm această șansă de a utiliza hidrogen. Că el va fi un mix, că va fi un hidrogen albastru, că vom folosi, și bine am făcut că în lege noi am folosit, și reutilizarea hidrogenului carbon. Sper că tehnologia va fi suficient de matură și că vom reuși să utilizăm hidrogen verde, așa cum, de fapt,  ne-am propus, pentru că asta este de fapt ținta.”

ROMÂNIA ÎNDEPLINEȘTE CELE 3 CONDIȚII PENTRU SECURITATE ENERGETICĂ

LORANT ANTÁL: „În ultima perioadă, eu obișnuiesc să încerc să fac o redefinire a ceea ce înseamnă securitate energetică. Pentru că securitatea energetică, cel puțin din perspectiva mea, și cred că este o perspectivă corectă, înseamnă că trebuie să se întâlnească trei elemente extrem de importante: capacitatea de producție, capacitatea de distribuție a energiei produse și capabilitatea de apărare a acestor rețele de distribuție și capacităților de producție a energiei electrice sau a gazelor naturale. De ce este important să subliniem aceste trei elemente? Pentru că în cazul în care un stat nu are aceste trei elemente, are o problemă la capitolul de securitate energetică. Bineînțeles, dacă dezvoltăm ideea de securitate energetică și avem aceste trei elemente, pe care România, Slavă Domnului, le are, atunci, într-adevăr, putem să spunem că avem securitate energetică și probabil putem să devenim și furnizori de securitate energetică.”

VREA EUROPA SĂ „MAKE INDUSTRY GREAT AGAIN”? 

LORANT ANTÁL: „Deci, dacă politicile energetice se bazează pe idei pragmatice, atunci trebuie să vedem ce vrem noi de la noi, Uniunea Europeană. Vrem ca să avem un rol important economic la nivel mondial? Vrem să rămânem cu o industrie care este în stare să producă produse europene sau nu? Dacă ajungem la concluzia că nu mai vrem să avem acest rol, atunci bineînțeles putem să mergem cu o viteză majoră, cu această tranziție energetică, în direcția în care suntem astăzi.  Dar eu cred că este o direcție greșită și, ceea ce este extrem de important, tranziția energetică are un cost major. Trebuie să vorbim foarte clar despre aceste costuri și trebuie să vedem cine plătește la urmă aceste costuri. Dar, încă o dată, trebuie să punem Europa pe harta lumii și trebuie să spunem foarte clar ce vrem noi, continentul, să devenim, cu toate statele membre a Uniunii Europene și, când am luat această decizie, să revenim la politici energetice pragmatice.”

ALEGERILE EUROPENE ȘI ENERGIA. SCHIMBĂRILE PE CARE LE AȘTEPTĂM

În intervenția din cadrul emisiunii Noua Economie, europarlamentarul Cristian Bușoi, Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie, s-a referit la miza gazelor naturale în actualul context geopolitic, la schimbările declanșate de noile alegeri europene, precum și la capacitatea țării noastre de a contribui la creșterea competitivității industriale la nivel european.

SCHIMBARE DE PARADIGMĂ ÎN EUROPA

„În ceea ce privește politica energetică, pentru că despre asta este vorba atunci când vorbim de Neptun Deep și de Marea Neagră, aici s-a înțeles nevoia unei balansări, pentru că nu vom putea ține sistemul energetic doar din regenerabile. Chiar dacă investițiile în baterii devin extrem de interesante, și există foarte mult interes peste tot în UE, există și nevoia de produce și din alte surse. Unele țări resping energia nucleară, nu e cazul României, evident, dar sunt țări, inclusiv în vecinătatea României. Plus nevoia de a avea în continuare gaz pentru anumite industrii, care vor investi în captarea carbonului, care nu pot înlocui total gazul, și din zona de încălzire, mai ales încălzire centralizată, pentru că nu vom putea utiliza imediat pompele electrice.”

ROMÂNIA AR PUTEA DEVENI EXPORTATOR DE COMPETITIVITATE INDUSTRIALĂ

„Prețurile încă mari la energie reprezintă una dintre problemele legate de competitivitatea industriei europene pentru că, mai ales pentru industriile energointensive, în mod evident, costul ridicat îi face să fie mai puțin competitivi la nivel global. Asta, coroborat, vorbim de anumite industrii, cu prețul certificatelor de CO₂, legislația legată de climă. Rămâne de văzut dacă se vor adeveri proiecțiile, tot ceea ce înseamnă revoluția digitală, inteligența artificială și tot ce înseamnă digitalizarea societății în următorii ani. Atunci, teoretic, da, România poate contribui la creșterea competitivității pentru că avem proiecte foarte ambițioase, avem, în mod evident, pe partea de nuclear, încă 2 unități, plus refacerea, modernizarea celor existente, avem foarte multe proiecte, cel puțin potențiale, în domeniul energiilor regenerabile, avem și proiectele de producție de electricitate pe gaz.  Teoretic, am putea să devenim un exportator, dar, evident, aici nu ține doar de cum reușim să implementăm aceste capacități de producție, unele dintre sunt încă doar pe hârtie, ci și de cum se investește în infrastructura de transport, inclusiv în partea de interconectare.”

NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.

„În momentul actual, gazul din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, securitatea energetică a regiunii și un impuls economic pentru România.”

CRISTIAN HUBATI, MEMBRU AL BOARDULUI FEDERAȚIEI PATRONALE PETROL ȘI GAZE

Noua Economie, 18 iunie 2024

„Securitatea energetică – o problemă europeană cu soluții de la Marea Neagră”

Realizator și moderator: Adrian Măniuțiu, jurnalist

Invitat permanent: Daniel Apostol, Directorul General al Federației Patronale Petrol și Gaze

Invitat: Cristian Hubati, Membru al Boardului Federației Patronale Petrol și Gaze

Dialogul a abordat teme referitoare la Marea Neagră, ca sursă de securitate energetică pentru țară și regiune, dar și la noile tehnologii necesare pentru ca tranziția energetică să reușească. Puteți urmări întreaga discuție aici:

ENERGIA PRODUCE BUNĂSTARE – UN ADEVĂR DE-O VÂRSTĂ CU OMENIREA

„Consumul de energie generează bunăstare pentru populație. Gazul este un mod de a converti în energie această bunăstare.”

GAZELE NATURALE- ENERGIA CE NE MENȚINE STILUL DE VIAȚĂ ACTUAL

„Vă dau doar un exemplu. Un search pe Google, care dă răspunsuri multiple și după aceea trebuie să cauți în continuare, versus un search cu AI. Search-ul cu AI consumă de 10 ori mai multă energie, dar îți dă răspunsuri unice, filtrează deja. Deci numai de aici, dacă începem să ne uităm, va exista o creștere exponențială a consumului. Și atunci trebuie să ținem minte că gazele, ca și combustibil de tranziție, înlocuiesc alte surse, precum  cărbunele, care au emisii mult mai mari pe unitate. Proiectul Neptun Deep are emisii de carbon de 2,2 kg pe baril echivalent. Este extrem, extrem de jos față de industrie. Industria offshore este undeva la 16. România va susține tranziția cu o sursă cu emisii extrem de mici, datorită tehnologiei aplicate.”

CCUS + GEOTERMAL, ECUAȚIE DIN SISTEMUL ROMÂNIEI CU EMISII REDUSE

„Am identificat carbonul ca fiind una din sursele de poluare. Și atunci trebuie să-l sechestrăm, să-l extragem din atmosferă. Intervin tehnologiile pe partea de capturare a emisiilor de carbon și de stocare sau utilizarea lor. Faimoasele carbon capture and storage, care sunt un subiect extrem de stabil tehnic, extrem de important, pentru că fără aceste tehnologii, nu vom putea să săînchidem toată ecuația consumului și a emisiilor. Ulterior, întorcându-ne la energie, există partea de geotermal, care produce energie termică, produce energie electrică.”

ȘTACHETA STOCĂRII DE CARBON ESTE SUS. CUM SE ANTRENEAZĂ STATUL PENTRU A FACE SALTUL?

„E aceeași poveste ca  pentru investițiile pe proiectele de producție de energie. Durata este relativ mare, sunt o grămadă de actori implicați, ai nevoie de mediul legislativ, stabilitate fiscală, ai nevoie de securitate în zonă. Fiind o tehnologie care ACUM  se scalează, CCS-ul are nevoie de un cadru legislativ care e în dezvoltare în momentul ăsta. Trebuie accelerat pentru că există deja norme europene, directive europene, care impun României o anumită cotă de stocare de carbon pe an. Bruxelles-ul a creat un cadru și targeturi pentru toate țările membre. România are un target destul de ambițios în privința ăsta alocat.”

DE CE AU GAZELE NATURALE UN VIITOR ÎN EUROPA?

„Acum producem prin tehnologie, prin motoare termice, prin turbine, din diverși combustibili. Producția de energie din gaze are un randament extrem de bun, conversia se face fără a distruge practic randament. Suplimentar, este cu 60% mai puțin poluantă decât din cărbune.”

NOUA ECONOMIE reprezintă o serie de dialoguri cu specialiști din sectorul energetic, din cadrul Autorităților și Ministerelor, privitoare la transformările declanșate la tranziția energetică. Este de vorba de schimbări de ordin tehnologic, dar și de ordin economic, de impunerea unor standarde de mediu mai ridicate și mai costisitoare, de posibilitatea sau imposibilitatea de a menține competitivitatea anumitor ramuri industriale. Toate acestea sunt aduse în atenția publicului de către Adrian Măniuțiu și invitații săi, într-o serie ce dorește să informeze, să educe și să dărâme mituri, pentru o tranziție mai ușor de înțeles, de acceptat și de străbătut de către cetățenii României.

Universitatea din București (UB) scoate la concurs, pentru sesiunea de vară a admiterii 2024, aproape 8.000 de locuri la buget și alte aproape 11.300 de locuri la taxă. 

Pentru programele de licență și masterat, sesiunea de vară a concursului de admitere la facultățile UB se desfășoară în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afișare a rezultatelor este 31 iulie. Fiecare facultate are propriul calendar care este cuprins în perioadele mai sus-menționate, iar datele pot fi consultate de toți cei interesați pe website-urile facultăților.

Pentru a veni în sprijinul candidaților, Universitatea din București oferă atât posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere, prin completarea formularului disponibil la adresa www.po.unibuc.ro, cât și posibilitatea de înscriere online la concursul de admitere.

Pentru studiile de licență, Universitatea din București oferă candidaților interesați să studieze la una dintre cele 19 facultăți pe un loc la buget un număr de 4.680 de locuri, iar pentru persoanele interesate de studiile de masterat, UB pune la dispoziție 3.190 de locuri la buget.

Școlile doctorale ale UB, care vor organiza admitere în perioada 2 – 16 septembrie 2024, scot la concurs 340 de locuri la buget, dintre care 163 de locuri sunt cu bursă.

Din totalul locurilor scoase la concurs, 81 sunt alocate domeniilor prioritare de dezvoltare a României, 129 sunt destinate absolvenților de licee situate în mediul rural și alte 76 de locuri sunt alocate candidaților de etnie romă. Candidații proveniți din sistemul de protecție socială pot aplica pe cele 34 de locuri la licență destinate lor, în timp ce persoanele cu cerințe educaționale speciale pot candida pe cele 25 de locuri care le-au fost alocate. Alte 50 de locuri bugetate sunt destinate candidaților care își doresc să urmeze studiile în cadrul programelor de masterat didactic derulate de Universitatea din București.

Mai multe detalii cu privire la numărul de locuri la buget și cu taxă scoase la concurs de fiecare facultate sunt disponibile pe site-ul admitere.unibuc.ro. 

Sesiune specială de admitere și burse de performanță pentru olimpicii și sportivii care aleg Universitatea din București

Universitatea din București organizează o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaționali și sportivii medaliați la competiții europene și mondiale pentru sporturile olimpice și șah și la jocurile olimpice și paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toți candidații. Aceștia se vor înscrie la nivel de universitate la adresa de e-mail admitere.olimpici@g.unibuc.ro, conform calendarului special stabilit și disponibil pe site-ul admitere.unibuc.ro. 

De asemenea, Universitatea din București acordă burse elevilor și studenților medaliați cu aur, argint sau bronz la olimpiadele științifice și competițiile internaționale care optează să-și continue studiile într-una dintre cele 19 facultăți ale UB. Bursele se adresează medaliaților la jocuri olimpice, campionate mondiale și europene, campionate mondiale universitare pentru sporturile olimpice și șah, inclusiv cele organizate pentru persoanele cu dizabilități. 

Informații actualizate în timp real cu privire la admiterea din această sesiune vor fi publicate pe website-ul dedicat admiterii la Universitatea din București, admitere.unibuc.ro. De asemenea, mai multe informații cu privire la procesul de admitere pot fi consultate pe website-urile și pe paginile de pe conturile de socializare ale celor 19 facultăți ale UB.

Deloitte România a oferit asistență sucursalei din România a instituției financiare poloneze Alior Bank în vânzarea unui portofoliu de credite de aproximativ 4.000 de clienți persoane fizice către Patria Bank. Tranzacția, care constă în credite de consum performante cu un sold de aproximativ 97 de milioane de lei la 30 aprilie 2024, este așteptată să se încheie în septembrie 2024.

„Suntem onorați că am avut oportunitatea de a oferi asistență în cadrul acestei tranzacții. Acest proiect remarcabil subliniază angajamentul nostru de a oferi Alior Bank cele mai bune soluții financiare. Dedicarea și expertiza întregii echipe au fost esențiale pentru succesul tranzacției și suntem încântați că am contribuit la acest proiect special”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Echipa Deloitte România a fost formată din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator, Ionuț Vasilescu, Director Adjunct, și Iulia Georgescu, Senior Associate, din cadrul practicii de Consultanță Financiară, și a lucrat îndeaproape cu echipa Deloitte din Polonia, formată din consultanții financiari Piotr Rudnicki, Director Adjunct, și Karol Szczygielski, Associate.

Fondată în 2008 de un grup italian, Alior Bank este al optulea cel mai mare grup bancar din Polonia după active. Este listată la Bursa de Valori din Varșovia și acțiunile sale sunt incluse în indicele bursier WIG20. Cel mai mare acționar al Alior Bank este Grupul PZU, una dintre cele mai mari instituții financiare din Polonia și din Europa Centrală și de Est.

Corneliu Bodea, CEO Adrem, invitatul noii ediții Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business, care sprijină educația, podcastul Narada prezentat de jurnalista Ramona Raduly, dezvăluie povestea sa, parcursul pe care l-a avut de-a lungul vieții și cât de mult educația a contribuit la succesul său. El face, totodată, apel la conștiința tuturor pentru a se implica în acest domeniu, aceasta fiind, în opinia lui, singura soluție pentru evoluția societății. 

Adrem este una dintre companiile care au investit în misiunea Narada încă de la lansarea HartaEdu.ro, prima platformă din România ce mapează nevoile școlilor din România și mobilizează comunitățile pentru a găsi soluții de rezolvare. Una dintre primele alerte rezolvate pe HartaEdu a fost finanțată de Adrem, iar la momentul respectiv, Corneliu Bodea, CEO al companiei, declara că susținerea educației este una dintre valorile companiei pe care o conduce. Pentru că, spune acesta, „o țară fără un sistem de educație eficient, performant, adaptat timpurilor, este o țară moartă. Ceea ce se întâmplă la nivelul sistemului nostru de educație este o dramă. Este o dramă cu efecte foarte grave, care se vor manifesta în timp”.

După trei ani de la susținerea misiunii Narada, într-o discuție de aproximativ o oră, CEO-ul Adrem își spune povestea de viață și lecțiile învățate de-a lungul anilor printre care cea mai importantă este cea legată de educație. Corneliu Bodea și-a amintit de faptul că nu și-a dat foarte tare interesul pentru școală la momentul potrivit, că a fost considerat cumva „oaia neagră a familiei”, motiv pentru care a terminat un liceu industrial, primind o diplomă ce-l califica pentru a fi prelucrător prin așchiere. Nu a intrat la facultate în primul an, imaginându-și că părinții îl vor susține financiar pentru a rămâne acasă un an de zile ca să se pregătească pentru următorul an, când ar fi dat din nou admitere la facultate. Însă tatăl său i-a oferit cea mai importantă lecție: l-a trimis la muncă și timp de un an a lucrat ca strungar. Atunci a realizat cât de importantă este educația, s-a dedicat învățării și astfel a reușit să-și scrie traseul care avea să-l formeze până în prezent. „Am picat la facultate. Am terminat un liceu industrial, iar pe diploma de bacalaureat scria prelucrător prin așchiere. Eu mă pregăteam ca tata să mă țină acasă, să învăț, ca să intru la facultate în anul următor. Și el mi-a zis: <Păi trebuie să te angajezi, să câștigi bani, că ai terminat liceul, cum să stai acasă?> Și m-a angajat strungar. Cred că strungăria aceea de un an mi-a folosit, pentru că a contribuit la dragostea cu care am început facultatea. Și, într-adevăr, am terminat vreo doi ani de zile cu nota 10 în facultate. M-am transformat total”, declară Corneliu Bodea în podcastul Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business, care sprijină educația.

Antreprenoriatul i s-a potrivit, astfel că a fondat Adrem și de mai bine de 20 de ani activează în domeniul energiei electrice. De sistemul de educație din România s-a tot lovit după experiența sa, odată ca părinte, ulterior ca angajator, atunci când a fost nevoit să caute forță de muncă calificată. Azi se află în poziția de a-și asuma misiunea Narada și de a face apel la mobilizare, de a îndemna la implicare pentru că numai forța celor mulți poate face o diferență în sistem, poate schimba cu adevărat ceva în educația din România și poate să ofere o șansă spre evoluție societății. „Este nevoie de noi, cei care putem acum să acționăm, să ne implicăm, să ne aducem aportul pentru a ne asigura nouă și urmașilor noștri viitorul pe care îl merităm. Procesul de educație este esențial pentru societate. Lipsa calității în acest domeniu afectează direct companiile, mediul economic, viața noastră și a urmașilor noștri. De aceea este responsabilitatea noastră ca societate, să intervenim și să corectăm. Nu putem da vina pe stat că nu a făcut sau că nu e folositor. Nu ne folosește la nimic. Sunt niște lucruri care vedem că merg prost? Trebuie să punem mâna, să ne suflecăm mânecile, să ne implicăm”, este de părere CEO-ul Adrem. 

El consideră că și sănătatea a fost neglijată, dar diferența între sănătate și educație este că „sănătatea vorbește despre prezent, pe când educația vorbește despre viitor. Și din punctul acesta de vedere, nu vreau să spun că este un dezastru și că ne așteaptă un dezastru, dar bine nu ne așteaptă, pentru că toți acești ani de lipsă de coerență și eficiență în procesul educațional se vor resimți o perioadă lungă de timp”.

Prezentul o arată din plin, așa cum indică datele statistice referitoare la starea educației la nivelul întregii țări: 

• România este pe ultima poziție la aproape toți indicatorii care măsoară calitatea și importanța Educației în Uniunea Europeană (EduPedu).
• 46,6% dintre elevii de 15 ani nu ajung să treacă de nivelul analfabetismului funcțional (nivelul 2 în testele PISA).
• 89% dintre elevii români nu dobândesc, la nivel optim, în primii 9 ani de școală, abilități de bază cum sunt scrisul, cititul, și înțelegerea textelor la prima vedere. (StirileProTV).
• Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație (EduPedu).
• România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015 (Ministerul Educației).
• 51.305 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 49.406 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie (ANPDCA).
• 189 de școli din România au WC-urile în curte sau „neconforme” (Ministerul Educației).
• România are un singur consilier școlar la fiecare 1.000 de elevi (Ministerul Educației).
• Bugetul pentru învățământ pe 2024 a fost majorat! 4,3% (de la 3,2% din PIB anul trecuta) din PIB este alocat salariilor, burselor și dotărilor.

Podcastul „Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business, care sprijină educația” este moderat de Ramona Raduly, jurnalistă cu o experiență de peste 20 de ani în presa din România, care și-a asumat rolul de storyteller pentru organizația Narada din aceeași dorință de a contribui la o schimbare în sistemul educațional din România. „Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business care sprijină educația” va continua cu noi episode, iar printre invitați se numără oameni importanți în poziții de leadership ai unor companii de renume din România, printre care BIC România, Prime Kapital sau Green Horse Games, care iau parte în mod activ și susțin planurile Narada de rezolvare a urgențelor variate din educație, listate pe HartaEdu.ro.

Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu (co-fondatoare a organizației) a citit un studiu despre motivele abandonului școlar în rândul copiilor. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. Motive absurde într-o Românie europeană, dar dureros de reale în comunitățile marginalizate și vulnerabile din țară. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntar în sprijinul misiunii, creionând pentru prima dată schița pe hârtie a ceea ce avea să devină mai târziu HartaEdu.ro. Astăzi este CEO al organizației.

Născută sub umbrela Romanian Business Leaders, Narada are viziunea de a construi o Românie în care fiecare copil are acces la o educație de calitate, care să-l pregătească pentru succesul în viață și în carieră. Cu o echipă multi-disciplinară de profesioniști care abordează problema cu soluții integrate, utilizând tehnologia și transferul de know-how, dar și experiența profesională, cu un mod de lucru tehnocrat și planificat, Narada își propune misiunea de a mobiliza comunitățile pentru a găsi soluții de transformare a sistemului educațional.

Constatăm din nou, zilele acestea, că mediul de afaceri nu este consultat înainte de implementarea unor măsuri cu impact major și că promisiunile făcute în acest sens, nu sunt respectate. Astfel, se implementează în pas grăbit decontul pre-completat de TVA prin OUG 70 din 21.06.2024, fără o perioadă de testare a implementării, fără nicio perioadă de grație și fără o corelare cu restul termenelor de depunere a declarațiilor fiscale. 

Comunitatea Romanian Business Leaders susține digitalizarea ANAF, dar nu fără a analiza impactul real și fără consultări prealabile. Actuala formă a OUG nu face decât să pună  mai multă presiune pe umerii antreprenorilor și va crește considerabil costurile de conformare pentru aceștia.

Tragem un semnal de alarmă cu privire la o serie de măsuri, discutate și analizate de grupul de lucru pe probleme de fiscalitate din cadrul RBL:

1. Timp și costuri mărite pentru departamentele financiar-contabile care într-o scurtă perioadă de timp vor fi nevoite să creeze procese și proceduri noi în vederea conformării!  Termenele prevăzute de OUG pentru (i) reconcilierea datelor din decontul de TVA depus de contribuabil și decontul pre-completat pregătit și transmis de ANAF; și pentru (ii) transmiterea acestor reconcilieri, dar și sancțiunile pentru neconformare (amenzi, creșterea riscului fiscal, inspecții fiscale suplimentare, întârzierea rambursărilor de TVA) duc la o presiune imensă asupra personalului din firmele de  contabilitate și din departamentele financiar-contabile. Aceste costuri se vor răsfrânge în final tot asupra consumatorilor. 
   
2. Incertitudini și posibilitate crescută de afectare a procesului de colectare a TVA

Întrucât utilizarea unui prag de materialitate pentru explicarea diferențelor dintre datele incluse în decontul pre-completat și ANAF și cele incluse în decontul de TVA pregătit de contribuabil pare a fi opțională pentru ANAF, și ținând seama de faptul că nu va exista o perioadă de testare a noului sistem de raportare, ne așteptăm, cel puțin în perioada de început, la un număr crescut de astfel de diferențe care vor trebui explicate și documentate de contribuabili.  În aceste condiții, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la (i) efortul administrativ considerabil care va trebui depus de contribuabili pentru a explica aceste diferențe într-un termen foarte scurt și (ii) capacitatea operațională a ANAF de a întreține și gestiona comunicarea cu contribuabilii pe această temă, în termenele prevăzute de lege. Deficiențele în acest proces vor afecta semnificativ capacitatea de conformare a contribuabililor și implicit activitatea de colectare a TVA.

3. Ne așteptăm ca termenul de depunere a declarațiilor de TVA 394 și 390 să fie devansat, având în vedere faptul că datele din aceste documente sunt necesare pentru popularea decontului pre-completat de TVA. Această aglomerare de termene de raportare va crea o povara administrativă uriașă pentru contribuabili și contabili.
4. Sistemul RO e-TVA se dorește a fi implementat începând cu luna august 2024, exact în perioada vacanței de vară, pentru toate persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, ANAF preluând informații, printre altele, din RO e-factura, RO e-transport, RO e-SAF-T. Ne exprimăm îngrijorarea pentru companiile mici și companiile nerezidente care sunt înregistrate în scopuri de TVA în Romania, și care, cel puțin până la începutul anului 2025, nu sunt obligate să depună e-SAF-T.  În ceea ce privește companiile nerezidente, deși acestea sunt obligate să raporteze în RO e-factura și RO e-transport, încă se confruntă cu reale probleme privind accesul în SPV în calitate de nerezidenți. 

De asemenea, până la sfârșitul anului 2024, raportarea facturilor B2C în sistemul RO e-factura este opțională.

Considerând toate  aceste aspecte, este clar că ANAF nu va avea o imagine fidelă a tranzacțiilor realizate de contribuabili, cel puțin până la  sfârșitul anului 2024. Vor fi generate astfel diferențe semnificative între deconturile pre-completate pregătite de ANAF și deconturile de TVA întocmite de contribuabili, diferențe care vor trebui explicate de contribuabili, deși nu sunt reale. 

Practic, contribuabilul este „sancționat” pentru că ANAF nu are, cel puțin la momentul iulie 2024, nici pârghiile necesare și nici capacitatea de a implementa RO e-TVA. Implementarea acestui sistem ar trebui testată în prealabil și implementată cel mai devreme la începutul anului 2025. 

Solicităm Ministrului Marcel Boloș și reprezentanților Ministerului de Finanțe să realizeze urgent o analiză solidă a impactului implementării prevederilor OUG-ului 70, după consultarea mediului privat. Înțelegem nevoia scăderii decalajului de TVA, dar este esențial să “măsurăm de 3 ori, înainte să tăiem o dată”. Efectul asupra companiilor este prea mare, ca să ne mai permitem încă un heirupism!

Restart Energy a finalizat construcția și instalarea a două centrale fotovoltaice pentru compania Aquaserv, în valoare totală de peste 600.000 de euro. Investiția beneficiarului va fi amortizată în aproximativ 3 ani de zile.

Proiectele au o putere cumulată de 928 kWp și au fost instalate atât pe acoperiș, cât și la sol, în localitatea Tulcea. 

Cele două centrale fotovoltaice sunt formate din 1703 panouri ce acoperă o suprafață totală de 11.332 mp. Panourile vor produce în total 1096 MWh de energie pe an, însemnând o reducere a costurilor cu energia de peste 210.000 euro pe an pentru compania beneficiară. 

Panourile solare reduc cantitatea de emisii de CO2 emise în atmosferă cu aproximativ 361 de tone pe an iar deșeurile radioactive cu 3,4 kg pe an. 

Diminuarea emisiilor de carbon, prin implementarea proiectelor de energie solară, va fi monitorizată prin platforma RED, implementată în 2021, un marketplace dedicat calculului amprentei de carbon, reducerii emisiilor de carbon prin proiecte de sustenabilitate sau offsetare a amprentei de carbon. Atributele verzi, atât cele obținute pentru acțiuni sustenabile individuale, cât și creditele de carbon, pot fi vândute intern prin market place-urile platformei RED, printr-un proces tehnologizat, transparent și securizat, dedicat reducerii emisiilor de carbon și îmbunătățirii politicilor ESG.

„Investiția în panouri fotovoltaice înseamnă o reducere semnificativă a costurilor operaționale, mai ales pentru acele companii care prin natura activității lor sunt mari consumatori de energie. Ne propunem să extindem propriile capacități de producere a energiei, atât pentru beneficiul financiar imediat cât și pentru că ne dorim să acționăm responsabil în raport cu mediul înconjurător și să susținem un viitor verde, spune Valentin C. Ifrim, Director General Aquaserv S.A. 

„Prin proiectele de energie sustenabilă oferim un suport esențial partenerilor și clienților noștri în construirea unei strategii de reziliență eficientă într-un mediu de business volatil. Misiunea noastră constă în reducerea costurilor asociate energiei și birocrației, astfel încât partenerii noștri să se bucure de beneficiile unei eficiențe energetice sporite dar și de efectele pozitive ale decarbonizării. În acest fel contribuim la creșterea și dezvoltarea sustenabilă a business-ului lor”, spune Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy.

Restart Energy a asigurat pentru compania beneficiară întreg proiectul de eficientizare energetică, de la consultanță și proiectare, până la implementare. 

În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte  regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali. 

În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligațiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori București, având codul REO26. 

În iunie 2024, grupul Restart Energy a încheiat un contract de racordare cu Transelectrica în valoare de 56 de milioane de lei pentru un parc fotovoltaic de 500 MW, în urma căruia peste 200.000 de gospodării vor fi alimentate cu energie verde. Parcul fotovoltaic va produce anual peste 800.000 MWh și va ajuta la reducerea emisiilor de carbon cu aproximativ 400.000 tone pe an, respectiv 12 milioane de tone de CO2 evitate, pe toată perioada de viață a proiectului, însemnând beneficii de mediu în valoare de peste 1 miliard de dolari.

Elicopterul multirol va fi utilizat pentru servicii de urgență și de stingere a incendiilor 

Ministerul Afacerilor Interne al României, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, a atribuit PZL Mielec, o companie din grupul Lockheed Martin, un contract suplimentar pentru achiziționarea unui elicopter utilitar Black Hawk^® de nouă generație pentru servicii de urgență și de stingere a incendiilor. 

Această aeronavă suplimentară se va alătura flotei românești de elicoptere utilitare Sikorsky S-70M Black Hawk, fabricate în Europa, care asigură în prezent operațiuni de căutare și salvare maritimă și terestră, de stingere a incendiilor, de transport și de asistență medicală de urgență. În 2023, România a primit șapte elicoptere S-70M ca parte a unui acord-cadru care prevede o cantitate de până la 12 elicoptere S-70M Black Hawk de fabricație poloneză. Cu această aeronavă suplimentară, flota românească de elicoptere S-70M va crește la opt. 

„Acest S-70M Black Hawk construit în Polonia va extinde și mai mult raza de acțiune a flotei românești existente de elicoptere Black Hawk și sprijină România în angajamentul său de a contribui la consolidarea pregătirii europene pentru dezastre”, a declarat Dennis Goege, vicepreședinte al Lockheed Martin pentru Europa Centrală și de Est. „Aceste aeronave de nouă generație vor fi un atu de lungă durată pentru România, oferind caracteristici îmbunătățite și siguranță în zbor pentru rolul lor de transport mediu-greu, așa cum a fost demonstrat la nivel mondial, dar mai ales de forțele de stingere a incendiilor din Statele Unite.” 

România a făcut această achiziție cu finanțare din fondurile programului RescEU al Uniunii Europene, parte a Operațiunii Europene de Protecție Civilă și Ajutor Umanitar, creat pentru a finanța, printre altele, o flotă de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor. 
 

Capacități regionale în creștere pentru Black Hawk 

Proiectat la standarde militare exigente, elicopterul S-70 Black Hawk este o platformă cu dublă utilizare, care este ideal pentru a îndeplini misiunile cu rază lungă de acțiune și de mare altitudine cerute de Ministerul Afacerilor Interne din România. Acestea includ misiuni de ajutor în caz de dezastre, căutare și salvare, transport medical, transport de încărcătură externă, stingere a incendiilor și misiuni de urgență maritimă.  

Designul militar al acestor elicoptere robuste le permite să zboare în condiții meteorologice și de mediu dificile. Cu peste 5.000 de aeronave Hawk produse, cu peste 5 milioane de ore de zbor în luptă și îmbunătățiri continue, acest elicopter versatil, pentru misiuni multiple, este operat de peste 35 de țări.

La începutul acestui an, Lockheed Martin și Aerostar S.A. au inaugurat primul centru de întreținere, reparare și revizie (MRO) certificat pentru elicopterele S-70 Black Hawk din Europa. Centrul Black Hawk înființat la Bacău va sprijini disponibilitatea operațională și mentenanța flotei de elicoptere Black Hawk.  

Curtea de Conturi a României și Oficiul Federal de Audit al Elveției au organizat, la București, în perioada 20-21 iunie a.c., întâlnirea Grupului de lucru INTOSAI[1] pentru Evaluarea Politicilor și Programelor Publice (WGEPPP), având ca temă principală identificarea modalităților prin care Instituțiile Supreme de Audit (SAI) pot să aleagă cele mai adecvate subiecte pentru evaluări de politici și programe publice și pentru audituri ale performanței.

La reuniune au participat reprezentanți ai instituțiilor supreme de audit din 18 state membre ale Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit. În cadrul întâlnirii WGEPPP de la București au fost analizate aspecte precum implicarea părților interesate în selectarea unei teme de audit, modalități de îmbunătățire a selecției temelor de audit pentru programul anual, rolul analizei de risc în procesul de planificare, alegerea surselor pentru identificarea subiectelor de audit.

Îndeschiderea lucrărilor, atât președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, cât și vicepreședintele Oficiului Federal de Audit al Elveției, Brigitte Christ, au subliniat importanța alegerii unor teme de audit și evaluări de politici și programe publice care să fie relevante la nivel societal și să aducă plusvaloare în procesul de decizie la nivel guvernamental. De asemenea, reprezentanții celor două instituții supreme de audit au accentuat roluldiscuțiilor de profunzime și colaborării tuturor reprezentanților SAI-urilor participante, în vederea elaborării unor mecanisme și instrumente standardizate de măsurare a impactului auditurilor de performanțăși a evaluărilor de politici și programe publice. 

Președintele Curții de Conturia evidențiat, cu acest prilej, implicarea activă a instituției pe care o reprezintăîn activitatea profesională a comunității internaționale de audit, în acord cu obiectivele strategice de dezvoltare instituțională.

„Încercăm să rămânem relevanți în societate prin temele de audit pe care ni le propunem, mai ales în auditul performanței.Din această perspectivă, grupul de lucru pe care îl găzduim tratează o temă esențială pentru viitorul instituțiilor supreme de audit: alegerea subiectelor de audit în conformitate cu așteptările cetățeanului. În procesul de transformare instituțională, alături de colegii din Plen, considerăm auditul performanței un instrument esențial prin care Curtea de Conturi poate veni în sprijinul autorităților și al cetățenilor prin constatările, concluziile și recomandările rezultate în auditurile realizate în domeniile de interes pentru decidenți și pentru opinia publică”, declară Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi.

[1]INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit) este organizația profesională a Instituțiilor Supreme de Audit din țările care fac parte din Organizația Națiunilor Unite sau din agențiile specializate ale acesteia. Organizația are 195 de membri cu drepturi depline, între care și Curtea de Conturi a României, precum și 5 membri asociați și 2 afiliați.

Banca Comercială Română (BCR) lansează o ofertă specială de credit ipotecar cu dobândă fixă în primii trei ani, de la 4,99%, ulterior variabilă IRCC + 2,3%, care poate fi accesată 100% online, din George. Oferta se adresează clienților care își doresc să acceseze un credit ipotecar (nou sau refinanțare) și care, în primul an, beneficiază din partea BCR și de plata primei de asigurare imobil aferentă poliței facultative, încheiate pe o perioadă de 5 ani, prin intermediul băncii.

Pentru a beneficia de oferta cea mai bună de dobândă, 4,99% fixă în primii 3 ani, clienții trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

• Să aleagă un imobil construit după anul 2000, cu Certificat energetic A sau cu Certificat energetic B emis după 16 februarie 2023, ceea ce îi va face eligibili pentru produsul CASA MEA Natura;
• Să vireze deja sau să opteze pentru virarea salariului la BCR.

La finalul celor 3 ani cu dobândă fixă, dobânda va fi variabilă, respectiv IRCC + 2,3%.

În cazul în care nu îndeplinesc criteriile pentru CASA MEA Natura, clienții pot opta pentru produsul standard ipotecar CASA MEA cu o dobândă fixă de la 5,59% în primii 3 ani, ulterior IRCC + 2,9%. De asemenea, în portofoliul BCR sunt în continuare disponibile și ofertele de credit ipotecar cu dobândă fixă pentru 5 sau 10 ani, ulterior variabilă.

Vlad Huțuleac, Director Executiv Adjunct Produse si Segmente Retail: „Ne susținem clienții să facă alegeri financiare inteligente și ne bucurăm că putem veni în întâmpinarea dorinței lor, de a achiziționa o casă sau de a refinanța un credit ipotecar, cu o soluție de finanțare competitivă, care asigură transparență și predictibilitate. 

Oferta BCR, de credit ipotecar cu dobândă fixă pe trei ani de la 4,99%, este accesibilă direct din aplicația George, unde clienții se pot bucura de un flux 100% online, simplu și rapid. Mai mult decât atât, de la momentul la care optează pentru credit, clienții sunt ghidați pas cu pas în procesul de achiziție a locuinței. Primesc asistență și detalii complete despre documentele necesare, dar și recomandări pentru obținerea acestora. În plus, au acces rapid la informațiile necesare pentru a lua o decizie corectă, bazată pe calculul în timp real al sumei maxime pe care o pot obține.

Finanțările pentru locuință sunt disponibile exclusiv în condițiile achiziționării unei asigurări de viață, în linie cu angajamentul nostru pentru educație financiară și protecție pe întreaga perioadă a creditului ipotecar.” 

Oferta este valabilă în perioada 10 iunie – 31 august 2024 pentru cererile noi de credit și poate fi accesată prin platforma de digital banking George, dar și în orice unitate BCR. 

Mai jos poate fi găsit un exemplu de calcul reprezentativ pentru creditul CASA MEA Natura, cu dobândă fixă 3 ani, ulterior variabilă, cu încasarea salariului sau a venitului în cont BCR:

• Sumă împrumutată: 350.000 de lei;
• Perioadă: 300 de luni;
• Dobândă fixă pe 3 ani: 4,99%, ulterior variabilă – 8,20%/an (2,30% + IRCC);
• Comisioane: 500 de lei (analiză) și 0 lei (administrare);
• Cost evaluare: 470 lei inclusiv TVA (apartament), perceput de evaluator;
• Cost cu asigurarea de viață, dacă aceasta este achiziționată prin intermediul BCR: 0,026% (calculată lunar la soldul creditului);
• Rata în primii 3 ani: 2.135 lei, ulterior 2.765 lei;
• Valoare totală plătibilă: 800.134 lei; 
• DAE = 7,87%. 

În cazul în care clientul nu (mai) încasează venitul în cont, pentru același credit: dobânda este fixă în primii 3 ani, 5,99%/an, ulterior variabilă 9,20%/an (IRCC + 3,30%). Rată fixă în primii 3 ani: 2.344 lei, ulterior 3.005 lei. Valoare totală plătibilă: 871.458 lei. DAE = 8,91%. IRCC = 5,90% valabil până la 30.06.2024. 

În cazul majorării indicelui de referință pentru creditele acordate în moneda națională (IRCC) sau a scăderii venitului clientului, obligațiile de plată ar putea crește ca valoare sau ca pondere în bugetul personal, dupa caz.

Oferta poate fi accesată din George, BCR fiind singura bancă din România care oferă credit ipotecar pe flux 100% online.

Românii sunt de părere că țara noastră s-ar putea confrunta, în 2024, cu o criză financiară, una din potențialele cauze fiind inflația, urmată de conflictele internaționale și de modificările legislative, arată rezultatele unui sondaj realizat de compania Reveal Maketing Research, la solicitarea XTB România, companie de tranzacționare pe bursele internaționale. 

Peste jumătate dintre respondenții chestionarului (57%) sunt de părere că este foarte probabil ca, în anul 2024, țara noastră să se confrunte cu o criză economică. De remarcat este faptul că mare parte dintre tinerii care au participat la cercetare (18-24 de ani) cred că anul acesta România va fi afectată de o criză economică (84%). 

În ce privește sursa unei potențiale crize economice, cei mai mulți dintre românii incluși în studiu consideră că inflația este principala cauză (76%), urmată de conflictele internaționale (56%), modificările legislative (40%), alegerile electorale (39%), șomajul (23%) sau evenimentele personale inopinate (23%). 

Peste jumătate (66%) dintre participanții la studiu sunt de părere că „banii puși deoparte” reprezintă o metodă sigură de a economisi, iar 60% dintre aceștia mizează pe depozitele de economii din bancă. 

În paralel, 42 dintre respondenți au încredere în investițiile în obligațiuni, iar 26% dintre aceștia preferă investițiile la bursă prin platforme de brokeraj autorizate (26%). Totodată, 17% dintre respondenți spun că investițiile în criptomonede reprezintă o metodă sigură de a obține profit.

„Este firesc ca, în vremuri incerte, să ne dorim să economisim pentru un viitor mai stabil. În acest context, este mai prudent să nu «punem toate ouăle în același coș» și să fim deschiși la diversificarea metodelor de investiții. În contextul în care inflația este văzută de mare parte dintre români drept o posibilă cauză a unei eventuale crize economice, datele arată că, în fața acestui fenomen, banii puși deoparte «la saltea» sau în depozite bancare nu reprezintă o metodă de a economisi. În acest caz, pot fi avute în vedere investițiile pasive, însă astfel de decizii trebuie să aibă în spate o documentare amănunțită, deoarece vin la pachet cu un grad de risc”, explică Irina Cristescu, manager general al XTB România.  

În ce privește strategia de a face față eventualelor dificultăți financiare, 48% dintre respondenți spun că plănuiesc să-și continue planul de economisire pe care îl au în prezent, 27% dintre aceștia intenționează să crească investițiile, în vreme ce 13% au în plan să reducă sumele de bani alocate pentru acest lucru.

„Indiferent de strategia adoptată, este important ca, dacă alegem să investim diversificat, să identificăm acel furnizor care ne oferă sprijinul necesar, în special în ce privește managementul riscului”, adaugă Irina Cristescu. 

Sondajul, realizat de Reveal Marketing Research în luna mai 2024, a inclus un eșantion de 1.004 respondenți (bărbați și femei, peste 18 ani) din mediul urban și utilizatori ai internetului.  

• Sistemele de stocare a energiei cu baterii sunt esențiale pentru a rezolva provocările din rețele
• Noul clasament EY în baterii de stocare evidențiază SUA, China și Marea Britanie ca cele mai atractive piețe de investiții
• SUA, China și Germania își păstrează primele trei locuri în topul „Renewable Energy Country Attractiveness Index” datorită politicilor solide de sprijin 

În pofida creșterii investițiilor de anul trecut, de 1.800 de miliarde USD în energie verde, inclusiv 660 de miliarde USD în energii regenerabile, investițiile rămân sub nivelul necesar pentru a îndeplini obiectivul COP28 de triplare a capacității de energie regenerabilă până în 2030. Blocajul rețelelor și costurile ridicate de capital ar putea să întârzie progresul, chiar atunci când este mai mare nevoia de o accelerare, potrivit celui mai recent studiu – EY Renewable Energy Country Attractiveness Index (RECAI 63).

Stocarea energiei, inclusiv sistemele de stocare a energiei în baterii (BESS), poate juca un rol esențial în depășirea provocării legate de blocajul rețelelor, care a atins acum proporții acute pe multe piețe mature. Această ediție a RECAI analizează îndeaproape BESS, explorând modul în care acesta poate oferi oportunități profitabile pentru investitorii exigenți.

Mihai Drăghici, Partener, Consultanță, EY România: „România a urcat trei poziții în topul global realizat de EY, ajungând pe locul 36, mulțumită programelor de finanțare anunțate și legislației privind energia eoliană offshore. Există un potențial semnificativ de creștere în continuare, prin obținerea certificării europene a garanțiilor de origine și facilitarea stocării energiei în baterii, aspecte care ar putea contribui la o clasare și mai bună în edițiile viitoare ale raportului”.

Noul clasament EY privind stocarea în baterii
evidențiază principalele piețe pentru investiții

Pe măsură ce energiile regenerabile proliferează și electrificarea crește, BESS va juca un rol esențial într-un sistem energetic dinamic, uniformizând vârfurile de cerere și ofertă și contribuind la amânarea costurilor de extindere și modernizare a rețelelor. Statele Unite, susținute de un credit fiscal de 30%, în temeiul Legii privind reducerea inflației, ocupă primul loc în noul clasament EY al celor mai atractive piețe din lume pentru investițiile în BESS. China, cu un sprijin guvernamental puternic, subvenții și planuri de reducere a costurilor BESS cu 30% până în 2025, se află pe locul al doilea, la mică distanță. Urmează Marea Britanie pe locul al treilea, cu o concepție sofisticată a pieței energetice și o nouă lege a energiei care clasifică BESS ca activ de producție. Se preconizează o creștere de patru ori a implementării BESS la nivel mondial între 2023 și 2030, ajungând la 572 GW/1.848 GWh.

Primele poziții în indexul RECAI sunt păstrate de piețele mature

În această ediție a indexului RECAI, primele locuri sunt păstrate de SUA (poziția 1), China (poziția 2) și Germania (poziția 3), unde investitorii sunt atrași atât de cererea clară de energie regenerabilă, cât și de valoarea stabilită pentru proiecte. Constrângerile generate de rețele din Spania (locul 12) au făcut ca piața să iasă din top 10, iar Canada (locul 9) și Japonia (locul 10) au intrat în top 10, datorită intenției clare de a maximiza potențialul eolian offshore. Printre cele mai importante evoluții în index se numără Belgia, care a urcat patru poziții, ajungând pe locul 17, deoarece intenționează să își tripleze capacitatea eoliană offshore până în 2040.  Argentina, care se află acum pe locul 26, în urcare cu trei poziții datorită angajamentului noului guvern de a redinamiza economia. Modificările aduse tarifelor de alimentare cu energie solară au făcut ca Vietnamul (poziția 39) să coboare șase locuri.

Țări cu economii de dimensiuni mai reduse devin
alternative atractive pentru investitori 

În indicele normalizat, Danemarca se menține pe primul loc. Grecia (+1), Chile (+2) și Finlanda (+3) urcă în clasamentul economiilor mai mici pe locurile 2, 3 și, respectiv 7, datorită unor planuri ambițioase de tranziție energetică și unor stimulente guvernamentale atractive. Grecia și-a dublat capacitatea de energie regenerabilă în ultimii patru ani, sectorul energiei regenerabile din Chile urmează să se dubleze în următorul deceniu, iar Finlanda și-a stabilit obiective ambițioase, pentru a deveni prima economie europeană cu emisii negative de dioxid de carbon, creând noi oportunități pentru potențialii investitori.

Pentru a vizualiza integral Top 40 RECAI, clasamentul RECAI normalizat și indicele contractelor de achiziție de energie electrică pentru întreprinderi, precum și analiza celor mai recente evoluții în domeniul energiei regenerabile din întreaga lume, vizitați ey.com/recai. 

După o lună tumultoasă, piețele criptografice și-au revenit în mai, închizând luna cu o creștere de 8,6% a capitalizării totale de piață. Aprobarea preliminară a ETF-urilor ETH la vedere de către Comisia pentru valori mobiliare și burse din SUA (SEC) și adoptarea Legii privind inovația financiară și tehnologia pentru secolul XXI (FIT21) de către Camera Reprezentanților din SUA au fost două evoluții majore din punct de vedere al reglementărilor care au contribuit la această redresare la nivelul pieței. 

Aceste evenimente au avut loc în contextul campaniilor politice din SUA, candidații discutând despre viziunile lor cu privire la criptomonede. În cele din urmă, ETF-urile BTC la vedere au înregistrat intrări nete timp de 14 zile consecutive, contribuind la performanța generală pozitivă a pieței.

Toate monedele din top zece după capitalizarea de piață au încheiat luna cu creșteri de preț. Solana a fost moneda care a avut cea mai puternică performanță din mai, prețul său crescând cu 33,9%, deoarece valoarea totală blocată (TVL) în DeFi a crescut cu 33,4% până la 4,84 miliarde de dolari, în timp ce volumele lunare de tranzacționare DEX on-chain au ajuns la 31,2 miliarde de dolari. Acest lucru a fost determinat în mare parte de performanța puternică a memecoin-urilor de pe Solana, cum ar fi BONK și WIF.

ETH a pornit o redresare puternică ce a culminat cu aprobarea neașteptată de către SEC a ETF-urilor ETH la vedere, prețul său crescând cu 26,8% în cursul lunii. Aprobarea a venit pe 23 mai și a marcat o victorie notabilă pentru industrie, consolidând performanța puternică a lui Ether și declanșând o redresare la nivelul pieței. TON, a treia moneda cu cea mai bună performanță din lună, a înregistrat o creștere a prețului de 24,2%, în timp ce valoarea totală blocată (TVL) în DeFi a continuat să atingă maxime istorice, crescând cu 227,8% în cursul lunii pentru a ajunge la 326 de milioane de dolari.

Urmând redresarea lui ETH, memecoin-urile ERC-20 au cunoscut și ele o creștere a prețului, DOGE și SHIB crescând cu 19,9% și, respectiv, 11,4% în cursul lunii. Între timp, AVAX a crescut cu un respectabil 12,4%, iar BTC a crescut cu 12,2%, deoarece ETF-urile BTC la vedere au înregistrat intrări nete timp de 14 zile consecutive. În concordanță cu tendințele mai largi ale pieței, XRP, BNB și ADA au experimentat creșteri mai modeste, de 6,1%, 5,6% și, respectiv, 4,7%.

Finanțe descentralizate (DeFi) 

Reflectând revenirea mai largă a pieței, valoarea totală blocată (TVL) în DeFi a înregistrat o creștere în mai, cu un câștig lunar de 21,7%. Printre cele mai importante zece blockchain-uri, câștigătorii notabili au fost Merlin, TON și Solana, înregistrând creșteri lunare de 183%, 135% și, respectiv, 36%. Mai multe proiecte de protocoale emergente – anume Pendle Finance, Athena, Morpho și Polymarket – care acoperă diverse piețe DeFi considerate revoluționare, cum ar fi derivatele ratelor dobânzii, împrumuturile modulare, stablecoin-urile cu randament și predicțiile, au experimentat toate o creștere notabilă în mai, atingând niveluri record ale valorii totale blocate (TVL).

Token-uri non-fungibile (NFT) 

Spre deosebire de dinamica generală a industriei, piața NFT a înregistrat o scădere semnificativă în mai. Volumul total al vânzărilor, de 0,63 miliarde de dolari, a marcat o scădere de 41% față de aprilie. Deși Ordinals a rămas colecția de top în funcție de volumul vânzărilor, aceasta a înregistrat o scădere de 71% în cursul lunii. Alte colecții de top, inclusiv NodeMonkes, Crypto Punks și Bored Ape Yacht Club, au cunoscut, de asemenea, scăderi semnificative ale volumelor de vânzări.

Această performanță redusă a fost observată pe principalele blockchain-uri, volumele de vânzări ale NFT-urilor scăzând considerabil. În special, Bitcoin a înregistrat o scădere notabilă, de la 602 milioane de dolari la 194 de milioane de dolari în mai – 68%. Cu toate acestea, au existat și aspecte pozitive, Fantasy Top, lansat pe 1 mai, reușind să contracareze tendința negativă.

Piața muncii din România se alătură tendințelor globale

• Un nou raport realizat de Boston Consulting Group (BCG), The Network și The Stepstone Group, bazat pe un sondaj efectuat pe mai mult de 150.000 de respondenți din 188 de țări, inclusiv România, dezvăluie priorități și preferințe în schimbare la locul de muncă.
• Trei sferturi dintre români cred că GenAI va crea un anumit nivel de schimbare, iar 55% sunt dispuși să se recalifice.
• Angajații români se declară încrezători atunci când negociază pentru un nou loc de muncă.

Trei sferturi dintre angajați din întreaga lume cred că GenAI va aduce un anumit nivel de schimbare la locul de muncă. În ciuda vremurilor incerte, aceștia rămân încrezători în poziția lor pe piața muncii: 57% dintre ei sunt pregătiți să se recalifice în noi poziții pentru a avansa în carieră.

În România, datele arată tendințe asemănatoare: 73% dintre respondenții români consideră că GenAI va avea un anumit impact asupra locului de muncă. 55% dintre cei chestionați doresc să se recalifice pentru a se adapta noului context, în timp ce 40% doar dacă este necesar, iar 5% nu-și propun deloc acest lucru. 

Din perspectiva poziției de negociere, 60% dintre respondenții români consideră că dețin avantajul atunci când negociază pentru un nou loc de muncă: 65% declară că sunt abordați de către potențiali angajatori cel puțin odată pe an, 12% odată la câțiva ani și doar 23% spun că nu au fost contactați niciodată.

În ce privește gradul de adopție al AI, doar 23% dintre români spun că folosesc această tehnologe în mod regulat, față de 29% dintre francezi sau 39% dintre americani. 23% dintre români nu au auzit niciodată despre AI, comparativ cu 14% dintre respondenții la nivel global. 

Acestea sunt cateva dintre concluziile principale ale unui nou raport intitulat „Cum se schimbă preferințele de muncă în era GenAI”, publicat de catre Boston Consulting Group (BCG), The Network și The Stepstone Group. Studiul se bazează pe datele unui sondaj realizat pe 150.000 de angajați din 188 de țări și este a doua parte a ediției 2024 din seria Decoding Global Talent. Sondajul din România a fost efectuat pe un eșantion de 1074 de respondenți.

Concluziile studiului subliniază abordarea proactivă pe care angajații o adoptă ca răspuns la impactul GenAI. Prioritizând recalificarea și dezvoltarea, aceștia nu doar că se pregătesc să se adapteze la schimbările tehnologice, dar își exprimă și încrederea în capacitatea lor de a prospera pe o piață a muncii în evoluție. Această adaptabilitate este esențială pentru menținerea unei forțe de muncă robuste și reziliente în fața progreselor tehnologice continue.

„Vedem o evoluție rapidă și maturizare a opiniilor angajaților față de AI și o recunoaștere crucială a faptului că un angajament pentru recalificare continuă este benefic pentru angajați pe termen lung,” a spus Jens Baier, Director General și Partener Senior la BCG, lider în zona resurselor umane.

Din perspectiva factorilor importanți pentru alegerea locului de muncă, aspectele de ordin financiar sunt prioritare pentru angajații români, fiind urmate de echilibrul dintre viața personală și cea profesională, precum și de relația cu superiorii. La nivel global, factorul cel mai apreciat este securitatea locului de muncă.

Angajații români sunt siguri și cu privire la ceea ce nu-și doresc—69% ar refuza o ofertă de muncă atractivă dacă ar avea o experiență negativă în timpul procesului de interviu. În plus, 35% dintre angajați spun că nu vor lucra pentru companii care nu oferă opțiunea lucrului de acasă sau de la distanță, iar 41% apreciază diversitatea și incluziunea la locul de muncă.

„În ultimii ani, i-am văzut pe candidații români mult mai interesați decât în trecut de subiecte precum echilibrul dintre viața personală și cea profesională, posibilitatea de a lucra remote, relația cu managerul și cu echipa sau oportunitățile de dezvoltare personală. Nu vor ajunge niciodată să depășească importanța salariului, dar intră pe lista elementelor obligatorii pe care trebuie să le bifeze un viitor job. Mai mult, în cazul candidaților tineri și foarte tineri, lista de așteptări pe care le au de la un angajator este foarte bine conturată. Știu clar ce își doresc și, în unele cazuri, sunt mult mai hotărâți, decât candidați din alte categorii de vârstă, să nu accepte un job care nu le îndeplinește toate standardele”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Aprobarea cererilor pentru tranzacționarea fondurilor tranzacționate la bursă (ETF) bazate pe Ether (ETH) la vedere în Statele Unite marchează o schimbare marcantă în peisajul de reglementare a criptomonedelor, sporind legitimitatea activelor digitale dincolo de Bitcoin.

Binance a înregistrat o activitate record de tranzacționare ETH în urma știrii, reflectând răspunsul entuziast al pieței și confirmând încrederea în platformă în timpul evenimentelor cruciale.

În zilele premergătoare aprobării, Binance a înregistrat o creștere de 80% a înregistrărilor instituționale, ceea ce poate fi văzut și ca o dovadă a accelerării legitimizării Ether și a criptomonedelor, în general, printre investitorii profesioniști.

În aceeași zi în care Camera Reprezentanților din SUA a adoptat un proiect de lege care își propune să creeze un nou cadru legal pentru activele digitale, Comisia pentru valori mobiliare și burse (SEC) a făcut un pas semnificativ spre permiterea tranzacționării fondurilor tranzacționate la bursă (ETF) pe bază de Ether (ETH) la vedere. Deși produsele specifice nu au fost încă autorizate pentru tranzacționare, aprobarea cererilor burselor de către SEC semnalează o schimbare majoră.

Această decizie, care se preconizează că se va materializa pe deplin în săptămânile sau lunile următoare, are un potențial simbolic și substanțial de influențare a pieței. Dezvoltarea, care a venit ca o surpriză pentru mulți observatori, reprezintă o schimbare mai amplă a perspectivei, subliniind legitimitatea crescândă a activelor digitale dincolo de Bitcoin.

Legitimarea criptomonedelor dincolo de Bitcoin

Aprobarea marchează un alt pas critic în legitimitatea activelor digitale, atât de către autoritățile de reglementare, cât și de către investitorii instituționali, în special a activelor dincolo de BTC. Aprobarea recentă a ETF-urilor BTC din ianuarie a fost o etapă importantă pentru adoptarea generală, pregătind terenul pentru o acceptare mai largă a criptomonedelor. Cu toate acestea, criptomoneda originală s-a bucurat întotdeauna de un statut unic printre activele digitale, și nu a fost clar dacă altele pot spera la un tratament similar. Acum, când ETF-urile reglementate care urmăresc un alt token de prim rang sunt la orizont, imaginea pare mai promițătoare pentru multe altele.

De remarcat, produsele ETF menționate în decizia SEC au fost definite ca „acțiuni fiduciare bazate pe mărfuri”, sugerând o potențială schimbare în ceea ce privește clasificarea lui Ether ca titlu de valoare. Reclasificarea aceasta ar putea avea implicații profunde pentru tratamentul de reglementare al ETH – și, potențial, al altor active – și pentru percepția generală a pieței la nivel global.

Efecte pe termen scurt și lung asupra pieței

Pe termen scurt, aprobarea ETF-urilor ETH a declanșat o creștere semnificativă a prețurilor și o cerere sporită pentru ETH. Cu toate acestea, la fel ca în cazul aprobării ETF-urilor BTC în ianuarie, impactul acestei decizii este probabil să continue să se simtă și pe termen lung, consolidând adopția deja în creștere a criptomonedelor de către publicul larg și instituții.

Dincolo de adoptarea crescută, această evoluție are potențialul de a remodela economia fundamentală a ecosistemului cripto, în special în ceea ce privește staking-ul. Dacă cantități substanțiale de ETH sunt blocate în ETF-uri, dar nu sunt puse la staking, acest lucru ar putea duce la o reducere a ofertei de pe piață, determinând creșterea prețurilor din cauza cererii ridicate din partea investitorilor care preferă produse reglementate.

În același timp, valoarea în creștere a ETH ar putea face staking-ul mai atractiv – totuși, penuria de ETH disponibil pentru staking ar putea exercita o presiune suplimentară în sus asupra prețurilor. Într-un astfel de scenariu, deținătorii de ETF-uri ar beneficia de aprecierea activului.

Săptămâna istorică a lui ETH pe Binance

În urma știrilor despre ETF-urile ETH, Binance a înregistrat o activitate record de tranzacționare ETH. Volumul net Taker, un indicator cheie care măsoară diferența dintre volumul de cumpărare și vânzare prin ordine de piață, a crescut dramatic pe măsură ce utilizatorii Binance au început să execute poziții long ETH semnificative pe 20 mai 2024.

Mai mult, într-un singur vârf, volumul de cumpărare Taker a depășit Volumul de vânzare Taker cu 530 de milioane de dolari – cea mai mare evoluție ETH înregistrată vreodată pe Binance. În graficul Volumului net Taker, această dinamică este reprezentată de bara verde impunătoare din extrema dreaptă, însoțită de o bară roșie Taker Sell foarte scurtă care se îndreaptă în jos.

Intrările de Ether pe Binance au fost de asemenea notabile în această perioadă. Pe 21 mai, Binance a înregistrat intrări nete de 145.777 ETH, cel mai mare flux net zilnic din mai 2023, și a continuat să fie puternic în zilele următoare. De remarcat că nu doar trader-ii retail au alimentat acest val. Între 19 mai și 23 mai, ziua aprobării SEC, am asistat la o creștere de 80% a înregistrărilor instituționale pe Binance, ceea ce susține ideea legitimizării crescute a Ether și a criptomonedelor, în general, în rândul investitorilor instituționali.

Pe lângă indicarea unui interes crescut pentru ETH, acest val a evidențiat, de asemenea, încrederea comunității crypto în Binance ca platformă de alegere pentru a facilita nevoile lor de tranzacționare în timpul evenimentelor cruciale ale pieței.

Clifford Chance Badea, biroul de la București al firmei globale de avocatură Clifford Chance, a asistat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și OTP Bank în legătură cu acordul de finanțare în valoare de 93 milioane EUR pentru construcția și operarea Parcului Eolian Urleasca din județul Brăila.

Urleasca Wind Farm SRL, compania de proiect, este deținută în mod egal de BIG Shopping Centers ltd și MEGA OR ltd, două companii israeliene care dețin și dezvoltă centre comerciale și sunt listate la Bursa de Valori din Tel Aviv.

Echipa coordonată de Daniel Badea, Clifford Chance Bucharest Managing Partner, și Jared Grubb, Partener Finance calificat în drept englez, a fost formată din Counsel Andreea Șișman, Senior Associate Gabriel Toma și avocata Martha Busuiocescu. Counsel Cosmin Anghel a acordat asistență cu privire la aspectele de hedging ale tranzacției.

Nadia Badea, Coordonatorul Practicii de Energie de la București, spune: „Entuziasmul investitorilor globali cu privire la piața de energie regenerabilă din România este încă o dată evidențiat prin această tranzacție, care marchează intrarea unui nou investitor de profil și lansarea unui proiect reprezentativ pentru tranziția României către energia verde. Pe măsură ce acest proces se accelerează, asistăm clienții și partenerii prin know-how-ul nostru global și consultanță juridică la cele mai înalte standarde, încrezători că România își poate atinge adevăratul potențial și poate deveni un jucător regional pentru un viitor sustenabil”.

Counsel Andreea Șișman adăugă: „Acest proiect ne-a oferit ocazia să lucrăm încă o dată cu două instituții financiare de care ne leagă o relație solidă, de lungă durată. Aceasta s-a dovedit esențială pentru încheierea cu succes a tranzacției și pentru calitatea excepțională a muncii depuse de către toate echipele implicate pe aspecte complexe.”

Clifford Chance Badea a asistat BERD și OTP Bank pe toată durata tranzacției, oferind suport pe aspecte precum structurarea financiară, redactarea, revizuirea, negocierea și sprijinul la semnarea acordurilor de finanțare aferente, revizuirea acordurilor cheie ale proiectului și efectuarea analizei de bancabilitate pe baza documentelor Proiectului.

Finanțarea recentă se adaugă unui portofoliu impresionant de proiecte în domeniul energiei regenerabile și de energie verde pe care Clifford Chance Badea le-a asistat cu succes în ultimii ani, inclusiv:

1. Asistență acordată companiei grecești Motor Oil Renewable Energy Single Member S.A. (MORE), în tranzacția privind achiziția a 86 MW care marchează intrarea pe piața de energie regenerabilă din România. MORE alături de Premier Energy Group, prin Alive Renewable Holding Limited, a achiziționat două proiecte fotovoltaice noi, în județul Buzău;

2. Asistență acordată companiei israeliene Nofar Energy România, lider în domeniul energiei regenerabile, la semnarea contractelor EPC, O&M și de furnizare a echipamentelor necesare producției de energie solară pentru proiecte de energie regenerabilă dezvoltate în România cu o capacitate totală de 643 MW;

3. Asistență acordată Premier Energy, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul energiei regenerabile din România și Republica Moldova, în legătură cu oferta publică inițială și listarea la Bursa de Valori București, tranzacție evaluată la aproape 700 milioane RON;

4. Asistență acordată aranjorilor Citi, Erste, HSBC, JP Morgan și Société Générale în legătură cu oferta inaugurală de obligațiuni verzi a României, cu scadență în 2036, care a atras 2 miliarde Euro. Avocații Clifford Chance au fost implicați și în procesul de elaborare a Cadrului Obligațiunilor Verzi al României de către Ministerul Finanțelor, cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale și consultanță externă primită de la băncile de investiții Citibank și HSBC;

5. Asistență acordată aranjorilor JP Morgan SE, Citigroup Global Markets Europe AG, ING Bank N.V (care a fost și consultant unic pentru sustenabilitate) și BT Capital Partners, în calitate de co-manager, în prima emisiune ESG lansată de Banca Transilvania, care a atras 500 milioane Euro;

6. Asistență acordată grupului austriac Enery Power Holding în legătură cu achiziția și finanțarea parcului fotovoltaic din comuna Sărmășag, județul Sălaj, cu o capacitate proiectată de 50 MW, de la furnizorul independent de energie electrică Restart Energy One;

7. Asistență acordată Actis, fondul global de investiții în infrastructură sustenabilă, cu privire la achiziția unei participații majoritare în două proiecte de energie regenerabilă din România, cu o capacitate instalată estimată de aproximativ 1.000 MW, de la compania britanică de investiții Low Carbon;

8. Asistență acordată Rezolv Energy, platforma regională de energie regenerabilă a fondului Actis, la preluarea parcului fotovoltaic cu o putere instalată de 1.044 MW din județul Arad de la Monsson Group;

9. Asistență acordată Enel Green Power România la achiziția a două ferme solare cu o putere instalată totală de 90 MW de la grupul grec Mytilineos;

10. Asistență acordată sindicatului bancar format din Banca Comercială Română S.A. și Erste Group Bank AG în legătură cu finanțarea acordată pentru preluarea portofoliului de energie regenerabilă din România al companiei canadiene Jade Power Trust de către grupul austriac Enery Power Holding;

11. Asistență acordată unui investitor israelian în domeniul energiei, pe aspecte de due diligence în legătură cu dezvoltarea unui proiect de energie solară în România de peste 65 MW;

12. Asistență acordată unui dezvoltator la vânzarea unui proiect de energie eoliană cu o capacitate instalată de 150 MW.

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, informează că în primele 6 luni de funcționare a programului a predat către reciclatori 29.000 de tone de ambalaje SGR, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din cantitatea de  ambalaje returnate și colectate de la consumatori. Din cantitatea colectată și trimisă către  stațiile de reciclare, aproximativ 90% a fost direcționată către operatori locali, urmărind principiul bottle-to-bottle, care asigură că materia primă secundară ajunge în același tip de  produs din care a provenit. 

SGR este un proiect național cu real impact asupra întregului lanț de colectare-reciclare și un instrument  transparent privind trasabilitatea cantităților colectate și direcționate spre reciclare. În cele 6 luni de la  implementare, Sistemul de Garanție-Returnare a evoluat constant: 152.000 de tone de ambalaje au fost puse pe piață de către producători, dintre care 34.000 de tone fiind colectate de la lansarea sistemului, până  la finalul lunii mai a.c. În prezent, aproximativ 2.000 de curse zilnice sunt efectuate de cele 600 de mijloace  de transport implicate în procesul de colectare zilnică a ambalajelor SGR. Aproximativ 85% din cantitatea de  ambalaje colectată a fost deja direcționată către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism complex, confirmând astfel funcționarea eficientă a Sistemului de Garanție-Returnare. 

„RetuRO asigură cu succes nu doar întoarcerea materialelor în piață, ci și transparența circuitului  ambalajelor pe întreg lanțul, din etapa punerii lor pe piață, a colectării, până la etapa de reciclare. Sistemul  de Garanție-Returnare dezvoltă o infrastructură cuprinzătoare care susține eforturile de reciclare în  România, infrastructură ce integrează tehnologie, echipamente de ultimă generație, planificarea strategică,  și, cel mai important, implicarea comunității. Rezultatele înregistrate în primele șase luni de la lansarea  acestui program național în România ne întăresc convingerea că împreună cu toate părțile implicate vom  contribui decisiv la consolidarea unei economii circulare în România”, declară Gemma Webb, CEO și  Președinte al Directoratului RetuRO. 

Calitatea materiei prime secundare furnizate de RetuRO este net superioară oricărui tip de material (PET,  sticlă, metal) recuperat prin alte fluxuri de colectare, aspect confirmat de către operatorii de reciclare. Acest  lucru generează un impact pozitiv asupra procesului lor de producție, de exemplu, prin eficientizarea  consumului de energie. De asemenea, reciclatorii certifică faptul că baloții primiți prin SGR furnizează și cantitățile necesare pentru asigurarea unui proces de reciclare continuu. 

Prin prisma economiei circulare, RetuRO asigură întoarcerea materialelor în piață, precum și transparența  parcursului acestor materiale pe întregul lanț, din momentul punerii pe piață, colectării, până la reciclare. RetuRO publică lunar rapoarte preliminare (pe data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară de colectare) și rapoarte finale (pe data de 25 a fiecărei luni, pentru luna anterioară de colectare), care includ cantitățile de  ambalaje predate spre reciclare și cantitățile de ambalaje intrate în instalațiile de reciclare. 

RetuRO colaborează cu cele mai mari companii de reciclare din industria locală, pe diferite tipuri de  materiale. Selecția acestora are în vedere criterii precum capacitățile de procesare a ambalajelor preluate 

pentru reciclare, tehnologiile disponibile pentru reciclare, experiența în domeniul reciclării și reputația în  industrie, precum și stabilitatea financiară.  

Nu în ultimul rând, procesul de selecție a operatorilor de reciclare are în vedere ca ambalajele SGR, care  devin materie primă secundară, să fie reciclate conform principiului bottle-to-bottle, astfel încât materia primă  secundară să ajungă în același tip de produs din care a provenit.  

Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas semnificativ în direcția promovării unei economii circulare  în România. SGR este un instrument util, transparent și accesibil, care contribuie la un mediu mai curat  pentru un viitor sustenabil. 

T-Mobile Cehia, Telekom Slovacia și CE Colo Cehia, toate parte din Grupul Deutsche Telekom, au semnat acorduri virtuale de achiziție de energie electrică (VPPA) transfrontaliere cu Rezolv Energy, producător de energie regenerabiă cu operațiuni în România. Acestea sunt primele VPPA-uri transfrontaliere semnate de companii cehe sau slovace. Energia va proveni de la parcul eolian VIFOR de 461 MW dezvoltată de Rezolv și Low Carbon în România (Buzău), iar aceste VPPA-uri vor permite construirea primei faze a proiectului. În a doua fază, încă 700 GWh pe an vor fi disponibili pentru cumpărătorii din zona corporate.

VPPA-urile prevăd achiziționarea de către cele 3 companii a 100 GWh de energie curată pe an, timp de 12 ani. T-Mobile Cehia a securizat 50 GWh pe an, Telekom Slovacia 40 GWh pe an și CE Colo Cehia 10 GWh pe an. 

O bornă semnificativă în energia regenerabilă

VPPA-urile reprezintă un pas semnificativ înainte în Europa Centrală și de Sud-Est, unde majoritatea acordurilor PPA anterioare au fost acorduri fizice care impuneau ca producătorul și cumpărătorul să fie în aceleași sau în țări vecine cu rețele conectate. În schimb, un VPPA este un aranjament financiar în care cumpărătorul primește certificate care atestă faptul că energia provine dintr-o sursă regenerabilă specifică, iar energia curată este introdusă în rețea.

Odată operațional, VIFOR va fi unul dintre cele mai mari parcuri eoliene onshore din Europa. Aproape de Munții Carpați și beneficiind de randamente eoliene excepționale, proiectul va genera suficientă energie curată pentru a alimenta mai mult de 270.000 de case și va evita producerea a aproximativ 540.000 tone de CO2e anual. Faza 1 a proiectului prevede instalarea unei capacități de 192 MW. Există un plan etapizat pentru a demara Faza 2 după încheierea Fazei 1, crescând treptat capacitatea până la 461 MW. Este preconizat ca faza de construcție a proiectului să fie finalizată în aproximativ 18 luni, iar parcul VIFOR să fie în funcțiune până la sfârșitul anului 2025.

Într-o regiune care istoric s-a bazat pe combustibili fosili pentru cea mai mare parte a necesității sale energetice, înlocuirea producției de energie pe bază de combustibili fosili cu surse regenerabile oferă impactul maxim posibil în reducerea emisiilor. Prin urmare, proiectul va juca un rol crucial în tranziția energetică a regiunii și va sprijini România în atingerea obiectivelor sale climatice.

De asemenea, va fi construit conform celor mai înalte standarde internaționale de sustenabilitate pentru a asigura că va lăsa o moștenire durabilă și pozitivă.

Săptămâna trecută, au fost asigurate facilități de împrumut financiar de până la 291 milioane de euro pentru a sprijini construcția Fazei 1, de la un consorțiu de 8 creditori condus de Erste Group, UniCredit Group și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și de International Finance Corporation (IFC), Intesa Sanpaolo Group, OTP Bank, Raiffeisen Bank International AG și Garanti BBVA România.

Pavel Hadrbolec, CFO T-Mobile Cehia și Telekom Slovacia a declarat: „Suntem mândri să facilităm construcția unui nou sit pentru producția de energie regenerabilă și să devenim un lider în acest domeniu. Acesta este un nou pas în călătoria noastră spre decarbonizare. Acordul ne oferă, de asemenea, o diversificare importantă a riscurilor în strategia noastră de achiziție a energiei și de protecție împotriva fluctuațiilor prețurilor la energie.”

Alastair Hammond, CEO Rezolv Energy, a declarat: “Proiectul VIFOR va juca un rol semnificativ în tranziția energetică a României, iar aceste PPA-uri transfrontaliere sunt un semnal important pentru comunitatea de afaceri din întreaga regiune. Companiile nu mai trebuie să aștepte ca această capacitate de energie regenerabilă să înceapă să fie disponibilă în volum pe piața lor de origine. Aceste acorduri vor permite finalizarea Fazei 1 a acestui proiect, dar Faza 2 va pune la dispoziție încă 700 GWh pe an. Cererea mare dinspre zona corporate pentru energie electrică verde poate fi astfel satisfăcută acum.”

Jaroslava Korpanec, Partner și Head of Central and Eastern Europe, Energy Infrastructure la Actis a precizat: „Actis a lansat Rezolv Energy pentru a aduce o nouă eră a energiei curate și durabile în Europa Centrală și de Sud-Est. Acest VPPA demonstrează cum Rezolv este un lider pe piața din Europa Centrală și de Est, oferind soluții inovatoare pentru a ajuta companiile să se decarbonizeze, satisfăcând în același timp nevoile lor energetice. Proiectele de energie regenerabilă ale Rezolv fac o diferență tangibilă și accelerează tranziția energetică în regiune.”

Rezolv Energy a fost lansată în urmă cu 18 luni de către Actis, un investitor global de top în infrastructura durabilă, și are deja peste 2 GW de energie curată în curs de pregătire pentru construcție în Europa de Sud-Est. Pe lângă parcul eolian VIFOR, printre proiecte se numără Dama Solar, în vestul României, care, cu o capacitate de 1 044 MW, va fi cel mai mare parc solar din Europa după ce va fi construit, parcurile eoliene Dunărea Est & Vest de 600 MW din județul Constanța și St. George, un proiect solar de 229 MW în nord-estul Bulgariei. 

Într-o perioadă marcată de provocări economice globale, piața românească de Business Process Outsourcing (BPO) continuă să crească de la an la an, oferind companiilor soluții esențiale pentru reducerea costurilor și optimizarea operațiunilor. Computer Generated Solutions (CGS) România, lider în acest sector, subliniază importanța externalizării ca răspuns strategic la incertitudinile actuale. Cu o valoare estimată de 375 milioane dolari* în 2024, piața locală de BPO are toate premisele pentru a crește cu peste 30% în următorii cinci ani. România se afirmă astfel ca un hub strategic pentru investiții, mai ales datorită unei forțe de muncă bine pregătite.

Astfel, conform estimărilor Statista*, piața locală de externalizare a proceselor de afaceri ar putea atinge aproape 500 de milioane de dolari în următorii cinci ani. La nivel global, SUA domină acest segment, cu o valoare a pieței de peste 146 miliarde de dolari în acest an.

„Cu o economie în creștere constantă, susținută de consum și exporturi, la care se adaugă regimul fiscal favorabil și un cost al vieții redus, România este o locație strategică, tot mai prezentă pe radarul investitorilor. Oferta de forță de muncă bine educată, cu un nivel ridicat de specializare în domenii de interes precum IT sau inginerie, a încurajat dezvoltarea constantă a serviciilor de suport, iar România are toate premisele pentru a deveni un jucător cheie pe piața globală de profil”, a declarat Vladimir Sterescu (foto), Country Manager CGS România.

Țările din Estul Europei: Piețe cheie pentru industria de externalizare

România și țările din Estul Europei, cum ar fi Bulgaria și Polonia, sunt piețe cheie pentru industria de BPO în regiune. Aceste țări au atras investiții datorită costurilor reduse și forței de muncă bine pregătite. Mai nou, investițiile în tehnologii de automatizare și inteligență artificială continuă să crească pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce costurile. 

„Există, de asemenea, o tendință crescândă de nearshoring, companiile preferând furnizori mai apropiați geografic pentru a îmbunătăți comunicarea și a reduce barierele culturale. Furnizorii de BPO se specializează în industrii specifice, cum ar fi finanțele și sănătatea, pentru a oferi servicii personalizate și de înaltă calitate”, a mai afirmat Vladimir Sterescu

Influența inflației asupra industriei de outsourcing

În ultimii ani, inflația a devenit un subiect central în peisajul economic din Europa, influențată de o serie de factori semnificativi, aspect ce a avut impact în diverse industrii, inclusiv sectorul outsourcing.

Inflația a atins niveluri record în Europa, iar creșterea generalizată a costurilor a avut drept efecte cumulative reducerea profitabilității multor companii, determinându-le să caute soluții de reducere a costurilor, inclusiv externalizarea activităților non-esențiale.

Companiile de outsourcing pot ajuta clienții să facă față inflației prin reducerea costurilor operaționale și creșterea eficienței. Prin externalizarea activităților non-esențiale, cum ar fi suportul tehnic, serviciile de customer care și gestionarea datelor, companiile își pot aloca resursele către activitățile de bază. BPO-ul  oferă acces la tehnologii moderne  și practici de management performante  care pot îmbunătăți calitatea serviciilor și reduce timpii de răspuns căutând mărirea eficienței. 

În România și în regiune, CGS a construit una din cele mai importante prezențe de centre de suport, asigurându-și astfel accesul la un număr semnificativ de oameni talentați. 

Avantajele pieței de externalizare din Europa de Est

Piața de outsourcing din Europa de Est oferă condiții excelente pentru clienți, combinând costuri competitive cu servicii de înaltă calitate. Spre deosebire de regiunile din Asia, unde prețurile pot fi mai mici, România se remarcă prin profesionalism, calitate și utilizarea tehnologiilor avansate. Mai mult decât atât, piața de profil din această regiune beneficiază de o forță de muncă educată și multilingvă, permițând oferirea de soluții personalizate și eficiente pentru clienți din întreaga lume.

„BPO-urile din Europa de Est reprezintă o opțiune atractivă datorită echilibrului între cost și calitate. Deși externalizarea către aceste firme poate fi mai costisitoare decât în alte regiuni (ex. Asia sau America de Sud), valoarea oferită este superioară datorită gradului crescut de educație, ceea ce duce la un standard de calitate ridicat. Astfel, clienții beneficiază de servicii de externalizare care nu doar reduc costurile, ci și îmbunătățesc eficiența operațională și satisfacția finală a clienților”, subliniează Vladimir Sterescu.

Provocările globale accelerează externalizarea proceselor de afaceri

În ultimii ani, economia globală a fost supusă unor presiuni semnificative, de la pandemia de COVID-19 până la izbucnirea unor conflicte comerciale și militare, care au generat incertitudine și au forțat companiile, indiferent de talie, să găsească soluții pentru a se adapta din mers noilor realități socio-economice și geopolitice.

„Perturbările economice din ultimii ani au determinat multe organizații să externalizeze procesele critice către furnizori de încredere, vizând nu doar reducerea costurilor, ci și creșterea eficienței. Per ansamblu, acest lucru a antrenat o schimbare de paradigmă la nivelul industriei, accelerând trecerea către modele BPO mai flexibile, digitale și orientate spre rezultate”, a subliniat reprezentantul companiei.

Țările stabile din Europa Centrală și de Est, printre care și România, au beneficiat de un aflux de afaceri noi, ceea ce a generat un interes crescut pentru acest tip de servicii. La nivel global, conflictul a evidențiat importanța diversificării geografice, determinând companiile să își extindă operațiunile BPO în mai multe locații în vederea reducerii riscurilor.

„Toate aceste transformări fac ca piața românească de externalizare să asiste la creșteri constante determinate de oportunități semnificative într-un context economic global provocator. Cu o forță de muncă bine pregătită și adaptabilă, investițiile continue în tehnologie și o poziție strategică în Europa de Est, România este bine poziționată pentru a deveni un jucător cheie pe piața globală de outsourcing”, a încheiat Vladimir Sterescu.

* https://www.statista.com/outlook/tmo/it-services/business-process-outsourcing/romania