Acasă Blog Pagina 8

Producătorii auto chinezi se grăbesc să cucerească noi piețe

Producătorii auto chinezi se grăbesc să cucerească noi piețe pentru vehiculele lor cu „energie nouă“ (vehicule electrice și hibride) deoarece în țara lor se confruntă cu eliminarea subvențiilor și cu războaie nemiloase de prețuri. Acest efort de expansiune este vizibil în creșterea cotei de piață în Europa.

În luna septembrie, 88.800 de vehicule chinezești au intrat pe piața auto din Europa de Vest, reprezentând o cotă de piață record de 8% și depășind cele 86.700 de vehicule ale producătorilor coreeni, ceea ce se traduce într-o cotă de 7,8% din piața totală de 1,11 milioane, potrivit unui raport al Schmidt Automotive Research. Conform unui alt raport, al firmei de cercetare Dataforce, în septembrie companiile chineze conduse de BYD, SAIC Motor MG și CHERY AUTO au înregistrat o creștere a cotei de vânzări pe întreaga piață europeană a autoturismelor la un nivel record de 7,4%, marcând cea mai bună performanță de până în prezent. Aceasta reprezintă o creștere spectaculoasă de la doar 3,3% în septembrie 2024, practic mai mult decât dublarea cotei de piață de la un an la altul.

Dacă ne uităm la mărci specifice, SAIC Motor și-a mărit cota de piață în Europa (UE, AELS și Marea Britanie) în septembrie cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut. BYD a înregistrat o creștere de aproape 400% în timp ce cel mai mare concurent al său în domeniul vehiculelor electrice, Tesla, a pierdut 10% din cota de piață în aceeași perioadă. Cele mai recente date arată că BYD a înregistrat în octombrie de peste patru ori mai multe vehicule decât Tesla în Germania și de aproape șapte ori mai multe în Marea Britanie.

Între timp, investitorii Tesla au aprobat un pachet de compensare record de un trilion de dolari pentru Elon Musk, în speranța unei redresări. Tesla, care se îndreaptă spre al doilea an de scădere a vânzărilor, va urmări să crească producția cu aproximativ 50% până la sfârșitul anului 2026, a declarat Musk. Tesla este, de asemenea, pregătită să adopte o traiectorie către alte linii de afaceri, cum ar fi Robotaxi și robotul Optimus, dar până în prezent 73% din cifra de afaceri a companiei provine din vânzările de automobile. Această redresare ar putea necesita timp, în timp ce producătorii chinezi nu își întrerup eforturile de expansiune.

BYD se grăbește acum să-și finalizeze fabrica din Ungaria, vicepreședintele executiv Stella Li confirmând în timpul unei recente conferințe de presă la Zhengzhou că utilajele pentru prima unitate de producție europeană a BYD sunt programate să fie instalate până la sfârșitul acestui an. Producția de probă a fabricii este programată pentru primul trimestru al anului 2026, iar producția de serie ar putea începe în al doilea trimestru. BYD intenționează ca, până în al doilea trimestru al anului 2026, să aibă în Europa și 200-300 de stații de încărcare rapidă cu o putere maximă de 1000 kW.

Pentru producătorii chinezi de mașini cu „energie nouă” (EV și hibride), expansiunea globală este vitală, deoarece piața internă este extrem de aglomerată, iar companiile sunt angajate în războaie dure de prețuri. Vânzările de autoturisme din China au scăzut în octombrie pentru prima dată în mai bine de un an, deoarece eliminarea treptată a programelor de schimb și a subvențiilor guvernamentale locale afectează cererea, a raportat Bloomberg. Vânzările cu amănuntul de autoturisme, inclusiv sedanuri, SUV-uri și minivanuri, au scăzut cu 0,8% în octombrie față de anul precedent, potrivit datelor Asociației Chineze a Autoturismelor.

Excluzând scăderea din ianuarie datorată sărbătorii Anului Nou Chinezesc, când vânzările sunt de obicei mai slabe, aceasta este prima contracție din august 2024. În ciuda cifrelor mai slabe din octombrie, vânzările cu amănuntul de autoturisme în primele 10 luni ale acestui an au crescut cu 8,3%, potrivit datelor asociației.Tesla a fost una dintre favoritele investitorilor în ultimii ani. Este a doua cea mai deținută acțiune de către investitorii români și globali pe platforma eToro.

Situația pieței s-a schimbat însă în ultimul an, atât Tesla, cât și BYD luptându-se cu o concurență crescută și marje în scădere. Cu toate acestea, există diferențe majore între giganții EV. În timp ce Tesla pare a fi o companie atipică, care transformă clienții în fani și majoritatea acționarilor într-o comunitate de adepți, BYD este analizată mai mult prin performanțele sale decât prin eforturile sale viitoare. Cu toate acestea, ambele companii vor trebui să demonstreze că pot naviga prin marje în scădere și că pot oferi performanțe acționarilor lor.

Pedale Salvatoare 4.0: un drum al curajului, al solidarității și al performanței în sportul paralimpic

0

Ediția a patra a proiectului Pedale Salvatoare, derulat de Asociația pastel, cu sprijinul Carrefour România, s-a încheiat după un an plin de curaj și realizări care au adus mai aproape de public poveștile sportivilor paralimpici din România. 

Prin evenimentele sale, proiectul a contribuit la dezvoltarea sportului paralimpic și la consolidarea unei comunități puternice, ghidată de convingerea că sportul poate schimba vieți. Asociația pastel și Carrefour România au dotat Comitetul Național Paralimpic cu 6 scaune speciale de baschet și 3 scaune de atletism adaptat, au organizat două evenimente demonstrative, în cadrul cărora s-au testat șase discipline, au susținut delegația României la European Para Youth games, în Turcia și au contribuit la deschiderea sporturilor paralimpice de iarnă, de la Miercurea-Ciuc. 

„Ne bucurăm să fim alături de Asociația pastel într-un demers care inspiră, educă și unește. Pedale Salvatoare 4.0 arată cum solidaritatea poate schimba vieți, oferind sportivilor paralimpici șansa de a-și depăși limitele și de a-și urma pasiunea cu demnitate și încredere. Pentru noi, a susține sportul adaptat înseamnă a susține o societate mai incluzivă și mai echilibrată” –declară Alina Gamauf, membru în Comitetul Executiv Carrefour România.

„Ediția a patra a Pedale Salvatoare a fost despre adevăratul sens al curajului. Pentru noi, Asociația pastel, a însemnat un an în care am simțit cât de puternică poate fi o comunitate când crede în aceleași valori. Am văzut sportivi care nu cer admirație, ci șanse egale. Și am înțeles, încă o dată, că schimbarea începe din lucrurile făcute cu inimă și consecvență” – spune Andreea Oprea, director executiv Asociația pastel.

Echipamente moderne pentru sportivii paralimpici 

Cu sprijinul Carrefour România, Pedale Salvatoare 4.0 a oferit șase scaune speciale de baschet și trei scaune de atletism adaptat Comitetului Național Paralimpic. Aceste echipamente moderne susțin performanța și siguranța sportivilor, marcând un pas esențial în dezvoltarea infrastructurii sportului paralimpic românesc. Cele șase scaune de baschet vor fi folosite de lotul național de baschet

Sportul ca lecție de empatie  

Două evenimente demonstrative desfășurate pe 4 aprilie și 21 mai 2025, au adus publicul mai aproape de sportul adaptat. Primul, din cadrul lansării, a inclus un meci demonstrativ de baschet în scaun rulant și activități interactive de para tenis și paraclimbing, care au oferit copiilor și participanților șansa de a experimenta pe propria piele ce înseamnă curajul.

Cel de-al doilea eveniment, organizat la Complexul Sportiv Lia Manoliu, a reunit peste 40 de participanți într-o experiență dedicată sporturilor adaptate, de la atletism și tenis de masă la tir cu arcul și ergometru. Fiecare activitate a fost o dovadă că sportul poate fi o punte între oameni diferiți, uniți de aceleași valori: respect, echilibru și determinare.

România la European Para Youth Games 

Carrefour România și Asociația pastel au susținut financiar și logistic participarea României la evenimentul european Para Youth Games din Turcia, de unde sportivii s-au întors acasă cu două medalii: argint pentru Alexandru-Mihai Părăușanu la aruncarea discului și bronz pentru David Alexandru Areșan, la para tenis de masă. Alături de ei, alți șapte sportivi au reprezentat România în probe de para atletism, para înot și para tenis de masă. 

Ride More Paraevent, tabăra care a marcat începutul sporturilor paralimpice de iarnă 

La începutul lunii octombrie, la Miercurea Ciuc, a avut loc Ride More Paraevent, prima ediție a unui program național de inițiere și formare dedicat sporturilor paralimpice de iarnă. Evenimentul a fost posibil datorită Carrefour România și Asociației pastel, în colaborare cu Comitetul Național Paralimpic, care și-au unit eforturile pentru a susține dezvoltarea sportivilor paralimpici din România. Astfel, 23 de participanți din toată țara au luat parte la antrenamente de schi alpin, parasnowboard și biatlon, ateliere de psihologie a performanței, nutriție și coaching motivațional, ghidați de o echipă de specialiști.

ROMÂNIA 2025-2040: Capitalul bancar și piața de capital din România – surse principale de finanțare pentru economia românească

0

Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Academia de Studii Economice București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii, Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR), are plăcerea de a vă invită să participați la conferința cu tema: „ROMÂNIA 2025-2040: CAPITALUL BANCAR ȘI PIAȚA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – SURSE PRINCIPALE DE FINANȚARE PENTRU ECONOMIA ROMÂNEASCĂ”.

Evenimentul va avea loc Joi, 13 noiembrie 2025 la BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, sala MITIȚĂ CONSTANTINESCU.

Ora 10:00– 10:30 Primirea participanților
Ora 10:30 – 12:30:

Cuvântul Guvernatorului BNR Mugur ISĂRESCU
Florin DĂNESCU– președinte executiv ARB
Florin JIANU – președinte IMM România
Radu HANGA – președinte BVB
Cosmin PĂUNESCU – şef serviciu piaţa de capital ASF
Andrei BRATU – vicepreşedinte UNICREDIT BANK
Gabriel BIRIȘ – fondator THE TAX Institute
Mircea URSACHE – fost vicepreședinte ASF
Ciprian VIȘAN – președinte AOA Proinvest Brașov
Gheorghe VLAD – vicepreședinte OIPA
Prof. univ. dr. habil. Georgiana GEORGESCU – decan Facultatea de finanțe, asigurări, bănci și burse de valori
Dezideriu DUDAȘ – membru ASPES Constanța
Bogdan Marius PETRE – vicepreședinte ASPES

Ora 12:30 – 13:00: Întrebări și răspunsuri
Ora 13:00 – 14:00: Cocktail.


Evenimentul este organizat în cadrul ciclului de conferințe inițiat de ASPES, cu tema: „Restructurarea și Reconstrucția Economiei Naționale Românești într-o lume în schimbare” și își propune să reunească experți, decidenți, reprezentanți ai mediului academic și universitar, antreprenori de succes, rețele de comercializare pentru un dialog aplicat asupra agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și dezvoltării rurale.

Sponsor PRINCIPAL: BCR
Sponsori: Aqua Carpatica, Banca Transilvania, Murfatlar vinul, SCC Erbaşu, ComputerLand Romania, Magyc MYG MG, Coral, ASFOR, Halley Cables, Nutrifoliar, Aromatic

România, aleasă în Comitetul Executiv al Organizației Internaționale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS)

0

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va reprezenta România în Comitetul Executiv al Organizației Internaționale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS), pentru perioada 2026–2027. 

Alegerea ASF, reprezentată de vicepreședintele Daniel Armeanu, în Comitetul Executiv al IOPS, a fost aprobată în Adunarea Generală a Organizaţiei Internaţionale a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private, ce a avut loc la Istanbul între 5 și 7 noiembrie 2025. Acest demers reconfirmă recunoașterea contribuției României în domeniul supravegherii sistemelor de pensii private și a rolului său activ în elaborarea standardelor, principiilor și bunelor practici globale privind sustenabilitatea și protecția participanților la fondurile de pensii.

„Participarea României la conducerea IOPS înseamnă o apreciere, la nivel internațional, a maturității și profesionalismului sistemului nostru de pensii private. Este o oportunitate de a contribui activ la consolidarea arhitecturii globale a pensiilor, într-o perioadă în care stabilitatea și echitatea intergenerațională devin piloni ai încrederii publice în economiile moderne”, a declarat domnul Alexandru Petrescu, președintele ASF.

Prezent la Adunarea Generală de la Istanbul, domnul Daniel Armeanu, vicepreședinte al ASF, a subliniat importanța asigurării unor plăți periodice și sustenabile pentru viitorii pensionari, ca element central al funcționării unui sistem de pensii private echilibrat.

„În cadrul reuniunilor de la Istanbul, discuțiile s-au concentrat pe modalitățile prin care sistemele de pensii pot asigura venituri stabile și sustenabile pentru viitorii pensionari. Obiectivul principal al IOPS este îmbunătățirea calității și eficienței supravegherii sistemelor private de pensii la nivel global, pentru a garanta venituri constante pe termen lung la pensie. În acest context, sunt încurajate plățile periodice pe termen lung din fondurile de pensii, fiind recomandată evitarea plăților într-o singură tranșă, cu excepția situațiilor în care activele sunt de valoare redusă sau în cazuri excepționale”, a explicat domnul Daniel Armeanu. 

Organizația Internațională a Supraveghetorilor Sistemelor de Pensii Private (IOPS) este un organism independent, creat în 2004, care are ca scop îmbunătățirea calității și eficienței supravegherii pensiilor private la nivel internațional. În prezent, IOPS are 90 de membri din 79 de jurisdicții, inclusiv OCDE și Banca Mondială, și constituie cea mai reprezentativă platformă globală de cooperare în domeniu. România este membru al IOPS din 2007.

Comitetul Executiv al IOPS este principala structură de conducere a organizației, cu un mandat de doi ani, format din 5–15 membri provenind din cel puțin trei continente. Acesta stabilește obiectivele strategice, coordonează activitatea organizației și asigură relația cu alte instituții internaționale.

ASF va continua să contribuie activ la dezvoltarea pieței internaționale a pensiilor private, promovând standarde ridicate de transparență, echitate și protecție a participanților.

Wolt: Românii își schimbă obiceiurile de Black Friday, optând pentru cumpărături mai inteligente și mai bine planificate

0

Primele rezultate ale ediției Black Friday 2025 pe Wolt arată că, odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, românii își fac planurile din timp și profită din plin de ofertele sezoniere într-un mod inteligent. În perioada 7-9 noiembrie, peste 95% dintre comenzile plasate în aplicație au fost în categoria „Supermarket”. Anul acesta, Wolt și-a concentrat principalele oferte și reduceri de Black Friday pe segmentele „Supermarket” și „Magazine”. 

„Campania din acest an a confirmat un trend pe care îl observăm de ceva timp: oamenii devin tot mai calculați în felul în care cumpără. Își planifică mai bine achizițiile, caută reduceri reale și chiar încep să cumpere din timp cadourile de Crăciun. Cum în acest an ne-am concentrat pe alimente și magazine, acest comportament a fost și mai vizibil. În același timp, Wolt rămâne soluția ideală pentru cumpărăturile de ultim moment, ajutând clienții să evite aglomerația, cozile și stresul specific sezonului. În continuare, ne dorim să transformăm Wolt într-o platformă care nu este doar fiabilă, ci și esențială – pentru clienți, parteneri și curieri deopotrivă”, a declarat Alin Șerban, General Manager Wolt România.

Orașele cu cele mai bune rezultate și produsele cel mai des comandate

La nivel național, orașele cu cele mai multe comenzi în timpul campaniei de Black Friday au fost: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov. În categoria „magazine”, cele mai populare produse au fost articolele pentru adulți din sex shop-uri, urmate de flori și produse pentru animale de companie.

Cei mai performanți retaileri

Printre partenerii Wolt cu cele mai bune rezultate din categoria magazinelor specializate s-au numărat, pe primul loc, un sex shop, urmat de trei florării și un magazin cu produse pentru animale.

Cele mai active zile

Zilele cu cel mai mare volum de comenzi au fost vineri – cu peste 42% din totalul comenzilor de Black Friday – urmate de sâmbătă (38%) și duminică (puțin peste 19%). Anul acesta, românii au preferat să comande din timp, pentru a se asigura că prind cele mai mari reduceri înainte ca produsele să se epuizeze.

Curiozități și comenzi record

Cea mai mare valoare pentru o singură comandă plasată în campanie, într-un hypermarket, a fost: 1162 lei.

Banca de Investiții și Dezvoltare, finanțări garantate 70% pentru clienții BT companii

0

Banca Transilvania (BT) și Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) anunță lansarea unui parteneriat „pentru susținerea IMM-urilor din România, prin facilitarea accesului acestora la finanțări garantate, reducerea costurilor și simplificarea accesului la creditare. 

Convenția de garantare semnată astăzi face parte din mecanismul de garanție de portofoliu pentru întreprinderile mici și mijlocii. Banca Transilvania va acorda credite de peste 1 miliard de lei în baza plafonului de garantare BID. 

Garanțiile din partea Băncii de Investiții și Dezvoltare cresc posibilitatea firmelor de obținere a capitalului necesar pentru dezvoltare, reprezentând una dintre premisele creșterii sustenabile și accelerării finanțării economiei”. 

Tiberiu Moisă, director general adjunct, IMM & MidCorporate, Banca Transilvania: „Indiferent de contextul economic, România are nevoie să se uite către viitor. Din infrastructura critică necesară creșterii, pe lângă drumuri, autostrăzi sau digitalizare, avem nevoie și de dezvoltarea infrastructurii financiare. Produsele de garantare stimulează investițiile și avem convingerea că BID devine unul din partenerii esențiali de dezvoltare pentru economie și pentru sistemul bancar. Antreprenorii au experiența programelor de garantare și suntem convinși că așteaptă aceste vești cu nerăbdare. Este un program important pentru IMM-uri, iar aceasta îl face foarte important și pentru BT.”    

Dan Sandu, director general, Banca de Investiții și Dezvoltare: „Parteneriatul cu Banca Transilvania marchează încă un pas solid în direcția firească: aceea de a transforma garanțiile BID în motor real al finanțării economiei românești. Cu fiecare bancă parteneră, creăm o punte mai sigură între potențialul antreprenorilor și capitalul de care au nevoie pentru a crește.” 

Detalii despre noul produs de finanțare:

  • Creditele sunt destinate cu prioritate investițiilor în echipamente, precum și dezvoltării și modernizării capacităților de producție. Finanțările pot fi, de asemenea, utilizate pentru finanțarea capitalului de lucru necesar creșterii afacerilor.  
  • Va facilita investiții în domenii cu impact în comunitățile locale și va stimula crearea de locuri de muncă. 
  • Suma maximă a garanție poate ajunge la 10 milioane de lei pentru fiecare credit. 
  • Garanția BID acoperă 70% din valoarea finanțării.
  • Perioada maximă de garantare este de 10 ani. 

Banca Transilvania reamintește că „are cel mai extins ecosistem de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii din România, cu peste 500.000 de clienți IMM și micro”. 

BT și Banca de Investiții și Dezvoltare au anunțat recent, tot în noiembrie, „o primă convenție, pentru susținerea dezvoltării proiectelor de investiții destinate infrastructurii și comunităților locale, derulate de către Autoritățile Publice Locale și de companiile din subordinea acestora”.

Generația 25-35 de ani transformă piața de capital. Investiții fracționare, surse digitale și pragmatism financiar

0

Investitorii români sub 35 de ani adoptă un comportament distinct pe piața de capital: tranzacționează mai activ pe piețele externe, preferă instrumente flexibile precum acțiunile fracționare și portofoliile predefinite (PIES[1]), iar sursele lor de informare sunt preponderent digitale și internaționale. Datele provin din studiul „Percepții despre investiții”, comandat de Investimental, primul broker autorizat de ASF în ultimii 16 ani.

În timp ce segmentul 46-65 de ani prioritizează reputația și vechimea platformelor, tinerii pun accent pe funcționalități, costuri și performanță. Această schimbare de priorități accelerează maturizarea pieței locale și redefinește criteriile de încredere în ecosistemul financiar.

Datele evidențiază o discrepanță între categoriile de vârstă în ceea ce privește adoptarea instrumentelor moderne de investiții. Pe toate categoriile de vârstă, mai mult de două treimi dintre utilizatorii care au opțiunea de a investi în acțiuni fracționare prin intermediul platformei curente de tranzacționare au și folosit această opțiune. În categoria 46-65 de ani, procentul celor care au investit astfel este de semnificativ mai mic, doar 55%, semn că interesul pentru acest tip de instrumente este mai scăzut comparativ cu segmentele mai tinere.

Diferența este și mai vizibilă la portofoliile predefinite, unde 69% dintre tinerii de 25-35 de ani care le cunosc le-au și utilizat, comparativ cu media generală de 52%. Acest produs elimină complexitatea și permite diversificarea rapidă, fără a fi nevoie de cunoștințe tehnice avansate.

Valentina Berevoianu, Investimental

„Vedem tot mai clar cum investitorii devin mai informați și mai atenți și, în același timp, investițiile pe piața de capital devin mult mai accesibile. Funcționalități precum acțiunile fracționare și portofoliile predefinite nu sunt doar instrumente comode, ci schimbă complet cine poate să investească și cum o face. Astăzi, nu mai trebuie să fii expert pentru a începe,  iar un portofoliu diversificat poate fi construit cu doar câteva sute de lei, nu cu zeci de mii. Această evoluție se reflectă și în topul preferințelor utilizatorilor, care se îndreaptă din ce în ce mai mult spre platforme  moderne, cu funcționalități și performanțe reale. Într-un cuvânt, piața locală devine mai conectată și mai bine aliniată la tendințele și standardele internaționale”, explică Valentina Berevoianu, CEO, Investimental.

Evoluția sugerează că bariera de intrare pe piața de capital nu mai e una de capital sau expertiză, ci de informare și acces la instrumentele potrivite. Motivația de a investi se schimbă și ea. Dacă generațiile anterioare erau influențate preponderent de consilierea profesională sau de reputația instituțiilor financiare,  tinerii se bazează acum tot mai mult pe experiența directă a persoanelor apropiate, precum prieteni, colegi, cunoștințe din mediul social imediat. Normalizarea investițiilor în cercurile sociale creează un efect de avalanșă, și astfel odată ce cineva dintr-un grup investește și vorbește deschis despre asta, bariera psihologică dispare.

„Tinerii vin cu o abordare complet diferită. Se informează constant, din surse multiple, unele neașteptate și experimentează fără să se blocheze în etapa de analiză. Sunt deschiși la nou și vor să poată gestiona totul simplu, de pe telefon, rapid. Ceea ce părea complicat sau inaccesibil pentru generația părinților lor, pentru ei e intuitiv, iar acest lucru pune presiune pe întreaga industrie să țină pasul cu așteptările lor”, declară Gabriel Aldea, director general adjunct, Investimental.

Investitorii folosesc în medie 5 surse de informare, indiferent de vârstă, dar tipul acestor surse diferă radical între generații. Segmentul 25-35 de ani se orientează semnificativ mai mult către platforme video și sociale (YouTube, TikTok, Instagram, Reddit, X și Discord) în timp ce investitorii de 46-65 de ani rămân fideli surselor tradiționale precum televiziunea, LinkedIn sau presa economică locală.

Un trend notabil din 2025 îl reprezintă avansul semnificativ al influencerilor nespecializați în finanțe în topul surselor de informare, aceștia devenind a patra cea mai frecventă sursă de informare (procentul utilizatorilor care se informează din astfel de surse crescând de la 20% în 2024 la 34% în 2025). Abordarea lor informală, integrată în conținut zilnic și lipsită de termeni tehnici, facilitează asimilarea conceptelor financiare pentru un public mai larg.

La nivel de publicații, tinerii citesc semnificativ mai mult presă internațională unde s-a înregistrat o creștere notabilă față de 2024, în timp ce segmentul 46-65 de ani preferă publicații autohtone. Orientarea internațională se reflectă și în comportamentul de investiții, tinerii tranzacționând semnificativ mai mult pe piețele externe comparativ cu totalul utilizatorilor.

Evoluția pe care o arată studiul e clară: piața de capital devine mai deschisă, mai diversificată în instrumente și mai conectată la tendințele globale, iar încrederea se construiește tot mai mult prin experiență directă, rezultate verificabile și recomandări din comunitate.


Studiul „Percepții despre investiții” a fost realizat de Exact Business Solutions prin metodologia CAWI în perioada 6-26 martie 2025, pe un eșantion de 608 respondenți din mediul urban, cu vârste între 25 și 65 de ani, venituri lunare peste 4.500 lei și economii de minimum 3.000 EUR. Analiza include 292 de utilizatori activi, 244 de potențiali investitori și 72 de persoane care nu investesc.

Investimental este primul broker autorizat de ASF pentru tranzacții bursiere pe BVB în ultimii 16 ani, oferind acces atât la bursa locală, cât și la cele internaționale (SUA și EU). Proiectul este dezvoltat de o echipă cu o vastă experiență în servicii financiare și își propune să conecteze piața de investiții cu cei care doresc să obțină mai mult de la banii lor prin soluții moderne și intuitive.

Investimental a creat InvestiMentor, un program educațional conceput pentru a oferi oportunități de învățare și dezvoltare pentru investitori de toate nivelurile de experiență.


[1]Portofolii diversificate de investiții cu execuție simplificată

BCR atrage 1,125 miliarde RON într-o nouă emisiune locală de obligațiuni

0

Banca Comercială Română (BCR) a încheiat cu succes o nouă emisiune locală de obligațiuni, în valoare de 1,125 miliarde de lei, iar tranzacția reflectă încrederea investitorilor în stabilitatea și strategia de creștere BCR, dar și în potențialul economiei românești. 

Noua emisiune de obligațiuni lansată de BCR constă în obligațiuni senior nepreferențiale care au o maturitate de 6 ani, cu posibilitatea răscumpărării anticipate după 5 ani, în noiembrie 2030. Emisiunea urmează să fie listată la Bursa de Valori București și se înscrie în demersurile BCR de a genera dezvoltare economică durabilă, prin susținerea proiectelor de digitalizare și inovare care creează valoare adăugată și fac diferența în societate. Emisiunea a primit un rating Baa2 din partea Moody’s (în linie cu ratingul acordat Programului Multi Emitent de Obligațiuni pentru astfel de emisiuni) și BBB+ din partea Fitch.

Procesul de construire a registrului de ordine a evidențiat un interes puternic din partea investitorilor. În primele ore după deschidere au fost înregistrate ordine de peste 750 milioane de lei, sumă care a crescut la peste 1,2 miliarde de lei la închiderea primei zile de bookbuilding. Nivelul ridicat al cererii a permis stabilirea unei marje de 85 bps, semnificativ redusă față de nivelul indicativ inițial, de 90-100 bps. 

„Într-o perioadă în care piețele se uită atent la stabilitate și consecvență, ne bucurăm să vedem încrederea pe care investitorii o au în capacitatea BCR de a livra performanță și de a susține dezvoltarea economiei locale. Le mulțumim investitorilor pentru parteneriat și pentru sprijinul oferit acestei emisiuni, care ne permite să implementăm proiecte transformatoare în comunitate și să finanțăm investiții ce contribuie la competitivitatea României”, a declarat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Prin această tranzacție, BCR continuă procesul de aliniere la cerințele Uniunii Europene privind fondurile proprii și pasivele eligibile (MREL) și își consolidează rolul de pilon de stabilitate în sistemul bancar românesc și regional. 

De la lansarea primului program de obligațiuni, BCR a atras finanțări totale de peste 9,8 miliarde de lei, contribuind activ la dezvoltarea pieței locale de capital și la conectarea economiei românești la investitorii prezenți la BVB.

Autoritatea Vamală Română demarează un amplu proces de reorganizare

0

Autoritatea Vamală Română (AVR) inițiază un proces amplu de reorganizare instituțională, având ca obiectiv optimizarea structurii interne, creșterea eficienței operaționale și realizarea de economii importante la bugetul de stat, fără a afecta activitatea personalului din zona de execuție.

  • Reorganizarea vizează eficientizarea controlului vamal, digitalizarea proceselor și utilizarea optimă a resurselor umane și tehnice.
  • Peste 300 de posturi de execuție neocupate vor fi completate prin redistribuirea persoanelor care își pierd funcțiile de conducere.
  • Reducerea posturilor de conducere: de la 68 la 39, ceea ce generează economii anuale de peste 6,2 milioane de lei la cheltuielile salariale.

Astfel, persoanele care isi pierd functiile de conducere vor fi redistribuite pe unul dintre cele peste 300 de posturi vacante la nivel national, în contextul deficitului semnificativ de personal de la nivelul birourilor vamale. Reorganizarea nu presupune reduceri de personal, ci o reechilibrare a resurselor în favoarea activităților operative.

„Activitatea vamală nu se poate face doar din birou. Reorganizarea urmărește eficientizarea controlului și supravegherii vamale, creșterea transparenței, îmbunătățirea serviciilor pentru agenți economici și cetățeni și utilizarea mai eficientă a resurselor umane și tehnice pentru consolidarea capacității operaționale, combaterea traficului ilicit și protejarea intereselor economice ale statului”, a declarat Alexandru Bogdan Bălan, președintele Autorității Vamale Române.

Principalele măsuri ale reorganizării includ:

• comasarea și restructurarea direcțiilor vamale;
• întărirea structurilor de control;
• implementarea de soluții digitale pentru o vămuire mai rapidă și transparentă;
• optimizarea utilizării resurselor umane și tehnice.

Președintele AVR subliniazǎ că prioritatea noii conduceri este sprijinirea lucrătorilor vamali de execuție, care se confruntă zilnic cu dificultăți în teren. Un exemplu concret îl reprezintă redistribuirea autospecialelor utilizate anterior de conducerea centrală către birourile teritoriale, unde lipsa mijloacelor de transport afectează activitatea zilnică a personalului vamal.

„Cunosc bine problemele lucrătorilor vamali de execuție, pentru că provin din rândul acestora. În Portul Constanța, inspectorii parcurg zeci de kilometri zilnic între birouri și scannere, având la dispoziție doar câteva mașini vechi, întreținute din resurse proprii. Situații similare există în multe birouri din teritoriu, în timp ce la București zeci de autospeciale erau la dispoziția conducerii centrale”, a adăugat Bălan.

Activitatea birourilor vamale se va desfășura normal pe întreaga perioadă a reorganizării, fără impact asupra contribuabililor. Procesul de reorganizare este deja demarat la data emiterii acestui comunicat.

Orchestra Română de Tineret și Orchestra Națională a Franței, împreună pentru a celebra la Paris 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze

0

Orchestra Română de Tineret va concerta alături de Orchestra Națională a Franței într-un eveniment special care marchează 145 de ani de relații diplomatice între România și Franța. Concertul va avea loc la Auditorium de Radio France, joi, 20 noiembrie 2025, ora 20:30, sub conducerea maestrului Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și director artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu. 

Programul concertului propune o călătorie muzicală ce reunește capodopere din creația lui George Enescu și din repertoriul francez, într-un dialog sonor care evidențiază legăturile profunde dintre cele două culturi. De la eleganța rafinată a Pavanei op. 50 de Gabriel Fauré și dramatismul plin de culoare al extraselor din Suita de balet Le Cid de Jules Massenet –  ambii profesori ai lui Enescu – , până la poezia impresionistă a lui Maurice Ravel din Le Jardin féerique, concertul trasează filonul francez care l-a inspirat pe marele compozitor român. În aceeași notă, includerea lucrărilor semnate de Cécile Chaminade, figură emblematică a afirmării feminine în viața muzicală pariziană de la sfârșitul secolului XIX, și a Valsului d’Augustine de Vladimir Cosma, compozitor româno-francez ce a continuat tradiția dialogului cultural dintre cele două țări, aduce o perspectivă amplă asupra diversității și continuității acestei moșteniri comune. Momentele solistice, susținute de violonista Maria Marica, laureata Concursului Internațional George Enescu 2022 (Balada de George Enescu), și de Luc Héry, concertmaistrul Orchestrei Naționale a Franței (Danse macabre de Camille Saint-Saëns), adaugă o notă de excelență și sensibilitate interpretativă. Concertul se va încheia cu strălucitoarea Rapsodie Română nr. 1 în La major, op. 11, una dintre cele mai iubite lucrări enesciene – o explozie de culoare, ritm și spirit românesc, simbol al bucuriei și al legăturii profunde dintre cele două tradiții culturale.

Cristian Măcelaru, ©foto Andrada Pavel

Muzica are darul unic de a uni lumi și de a crea punți acolo unde cuvintele se opresc. Ea este un limbaj al inimii, care vorbește despre sensibilitate, despre respect și despre bucuria de a fi împreună. Aniversarea celor 145 de ani de relații diplomatice româno-franceze devine, astfel, nu doar un moment de reflecție istorică, ci o celebrare vie a armoniei care s-a născut din întâlnirea a două culturi ce se inspiră reciproc.

Proiectul side by side dintre Orchestra Națională a Franței și Orchestra Română de Tineret reprezintă, poate, cea mai frumoasă expresie a acestei legături – o colaborare care reunește experiența și tradiția cu energia și entuziasmul tinerei generații. Prin faptul că muzicienii francezi și români cântă umăr la umăr, acest proiect devine o lecție despre dialog, învățare și prietenie, dar și o dovadă a încrederii în viitorul muzicii clasice.

Fiecare lucrare din program reflectă această comuniune artistică, fiind o mărturie a moștenirii culturale împărtășite și a credinței că arta poate construi poduri durabile între oameni și națiuni. În fond, muzica nu are granițe – ea are doar inimi care bat în același ritm”, a declarat Cristian Măcelaru director muzical al Orchestrei Naționale a Franței și director artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu.

Proiectul side by side dintre Orchestra Națională a Franței și Orchestra Română de Tineret  se bazează pe rezultatele remarcabile ale colaborărilor anterioare, care au confirmat excelența și deschiderea internațională a Orchestrei Române de Tineret. Ansamblul a evoluat alături de Orchestra Națională a Franței într-un proiect side by side desfășurat pe 22 septembrie 2023, la Sala Palatului din București, în cadrul seriei Mari Orchestre ale Lumii a Festivalului Internațional George Enescu, sub bagheta maestrului Cristian Măcelaru. În ediția 2025 a festivalului, Orchestra Română de Tineret s-a alăturat Orchestrei de Tineret Gustav Mahler, condusă de Manfred Honeck, într-o colaborare de mare impact artistic. Prima experiență side by side a orchestrei a avut loc în 2017, alături de celebra Orchestra Regală Concertgebouw, marcând începutul unui parcurs internațional de succes, construit pe entuziasm, profesionalism și dorința sinceră de a învăța și a dărui prin muzică.

Biletele sunt disponibile accesând linkul-ul https://shorturl.at/saAuM  


Cristian Măcelaru, dirijor laureat al premiului GRAMMY®, este Director Muzical al Orchestrei Naționale a Franței și al Orchestrei Simfonice din Cincinnati, Director Artistic al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu și Director Artistic al Orchestrei World Youth Symphony de la Interlochen. Stagiunea 2025-2026 îl aduce ca dirijor invitat la Münchner Philharmoniker, Orchestra dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia, Tonhalle-Orchester Zürich, Leipzig Gewandhaus Orchestra, Philharmonia Orchestra și San Francisco Symphony. În aprilie 2024 a lansat înregistrarea lucrărilor simfonice complete ale lui George Enescu cu Orchestre National de France, iar în septembrie 2025 va apărea albumul Ravel Paris 2025, dedicat simfoniilor lui Maurice Ravel.


Maria Marica, câștigătoare a Concursului Internațional George Enescu 2022, Secțiunea Vioară, și desemnată Instrumentistul Anului 2024 de Uniunea Criticilor Muzicali din România, a studiat cu David Grimal și Krzysztof Chorzelski la Hochschule für Musik Saarbrücken. Solista a concertat în întreaga Europă și SUA și a colaborat cu artiști de renume precum Frans Helmerson, Philippe Cassard și Solenne Païdassi. Maria cântă pe o vioară Bernardel din 1845, precum și pe un instrument modern realizat de lutierul român Niculae Vădan.


Luc Héry, născut în 1961, este concertmaistru al Orchestrei Naționale a Franței din 1991. A studiat vioara și muzica de cameră la Conservatoire National Supérieur de Paris, obținând premii importante, inclusiv la Concursul Internațional Tibor Varga. A cântat ca solist cu Orchestra Națională a Franței în lucrări precum Concertul lui Dutilleux și Simfonia concertantă de Mozart, sub bagheta unor dirijori de renume precum Lawrence Foster și Evgheni Svetlanov. Este activ și în muzica de cameră și a înregistrat pentru Harmonia Mundi quintete de Brahms și Mozart împreună cu soliștii Orchestrei Naționale a Franței.


Orchestra Română de Tineret, fondată în 2008, reunește cei mai buni tineri muzicieni din România pentru experiențe artistice de înalt nivel. Sub conducerea artiștilor de renume precum Cristian Măcelaru, Lawrence Foster, Kristjan Järvi sau Horia Andreescu, orchestra a evoluat pe scene internaționale prestigioase, inclusiv Musikverein Viena, Philharmonie de Paris, Konzerthaus Berlin, Accademia di Santa Cecilia și Festivalul de la Aix-en-Provence.

Orchestra Nationala a Frantei pe scena Festivalului Enescu. ©Andrei Gindac

Orchestra Națională a Franței, fondată în 1934 ca prima orchestră simfonică permanentă a țării, este un reper al culturii franceze și un ambasador al muzicii simfonice pe plan internațional. Sub conducerea lui Cristian Măcelaru, orchestra continuă tradiția excepțională a interpretării muzicii franceze și a premierelor mondiale, de la Boulez și Messiaen la George Enescu și Camille Saint-Saëns, iar turneele și înregistrările sale sunt apreciate la nivel global.

Birourile de familie: noii arhitecți ai capitalului privat în era transferului generațional

0

de Alexandru Lupea,
Partener, Audit și Servicii Conexe, EY România

Antreprenoriatul a impulsionat dezvoltarea economică de-a lungul timpului, de la cele mai mici comunități până la cele mai puternice orașe și țări. În țările democratice, antreprenorii au condus la accelerarea modernizării economiilor naționale, au inovat și au creat locuri de muncă.

De-a lungul anilor, au apărut dinastii economice și industriale care au transformat întregi industrii și economii. Familiile cu capital privat semnificativ au dezvoltat diverse modalități pentru a-și investi și proteja averea acumulată. O astfel de modalitate o reprezintă și „family offices” (birouri de familie). Acestea sunt entități legale al căror scop este de a prezerva și a crește averea unei familii de-a lungul generațiilor și de a oferi cadrul juridic pentru implementarea deciziilor privind guvernanța familiei. Aceste birouri de familie au diverse misiuni, de la managementul investițiilor, gestionarea lichidităților și planificarea taxelor, până la implementarea guvernanței familiei și a planurilor de succesiune. 

La nivel global are loc o schimbare majoră între generații, în special în ceea ce privește tranziția averii de la o generație la alta. În următoarele două decenii se estimează că peste 80 de trilioane USD¹ vor fi transferate de la generația actuală către moștenitori, care sunt majoritari din generația milenialilor și generația X. Până în 2033, este estimat că aproximativ 30,9 trilioane USD vor fi transferate către noile generații ce vor prelua administrarea averilor de familie.² 

În raportul EY Family offices: The new architects of private capital, se anticipează că această schimbare generațională va sprijini inovația prin furnizarea de capital către ecosistemele de venture capital și scale-up capital și către firmele înființate de generațiile tinere ale familiilor respective. În anii ce urmează este de așteptat ca birourile de familie să joace un rol și mai important în alocarea capitalului, direcționând averea moștenită către noi investiții, clase de active, dar și către investiții cu impact societal mai ridicat.

Piețele de capital privat au înregistrat o creștere stabilă în ultimii ani. Activele totale aflate în administrare (AUM) pe piețele private la nivel mondial au urcat de la aproximativ 10,8 trilioane USD în 2013, la 26,6 trilioane USD în 2023, ceea ce arată o rată anuală cumulată de creștere de 9,4%. 

Conform analizei EY, birourile de familie s-au impus în această perioadă ca actori dominanți în capitalul privat și există peste 10.000 de birouri de familie la nivel global. Aceste birouri de familie administrau, în 2023, aproximativ 6,3 trilioane USD în active. Proiecțiile arată că în 2027 se va atinge pragul de 9,6 trilioane USD. În regiunea EMEIA, birourile de familie reprezintă aproximativ 37% din piața activelor private aflate în administrare (AUM). Acest procent reprezintă de peste două ori ponderea fondurilor tradiționale de private equity (18%) și cu mult peste cea a fondurilor de venture capital (7%). Acest lucru arată clar că marile familii deținătoare de capital își planifică tot mai mult strategiile de investiții prin birourile de familie. 

În România, antreprenoriatul a început să se dezvolte imediat după revoluție. În ciuda instabilităților economice și politice, mediul privat a crescut constant și a format companii de familie care au atins maturitate operațională și stabilitate financiară. Astăzi, la 36 de ani de la revoluție, o bună parte dintre afacerile de familie din România au efectuat transferul către noua generație sau sunt în curs de a-l pregăti.

Studiul Barometrul Antreprenoriatului arată că 52% dintre firmele de familie ce au participat la acest studiu au discutat informal în familie sau au planificat deja succesiunea. Pentru mulți dintre antreprenorii din România, succesiunea, dar mai ales prezervarea averii, se face și prin educare. Peste o treime dintre respondenți (32%) au menționat că planul de succesiune este concentrat pe o educare financiară a moștenitorilor. 

La nivel global, importanța birourilor de familie este în creștere, iar acest trend este la început de drum în România. Datele EY arată că 16% dintre respondenții români au ca strategie de prezervare a averii înființarea de birouri de familie. Principalele două strategii folosite de antreprenorii locali sunt păstrarea câștigurilor în cadrul afacerii pentru reinvestire și dezvoltare (52%) și diversificarea investițiilor familiei în afara afacerii (48%). 

Valul global de transfer generațional al averii arată importanța în creștere a birourilor de familie. În România, unde multe afaceri de familie intră în etapa succesiunii, amestecul dintre educație financiară, diversificarea investițiilor și înființarea de birouri de familie poate asigura prezervarea averii și continuarea influenței familiei pe termen lung.

Credite fără commision de acordare pentru micii antreprenori

0

Exim Banca Românească anunță că „derulează o campanie promoțională, dedicată dezvoltării micilor afaceri, în cadrul căreia reduce costurile de finanțare facilitând astfel accesul antreprenorilor la resursele necesare pentru activitatea curentă sau implementarea planurilor de dezvoltare”.

Exim Banca Românească precizează că, „prin această inițiativă, întreprinzătorii pot obține credite fără comision de acordare, diminuându-și astfel cheltuielile aferente accesării finanțării. Oferta cu costuri reduse este valabilă până pe 31 decembrie 2025, iar tipurile de finanțare disponibile sunt:

Noua facilitate se înscrie în seria de demersuri prin care Exim Banca Românească își onoreză angajamentul de a furniza soluții de finanțare care să asigure mediului de afaceri resursele pentru activitatea curentă sau pentru dezvoltare, adaptate la realitățile economice.

Recent, banca a lansat Pachetul Start-Up, o soluție financiară destinată susținerii activității companiilor nou-înființate, cu servicii integrate, fără costuri în primul an de utilizare

Un avantaj major al Pachetului Start-Up îl reprezintă accesibilitatea extinsă: acesta poate fi obținut de companiile aflate în primii doi ani de activitate, oferind astfel mai multă flexibilitate și timp pentru consolidarea afacerii. Exim Banca Românească oferă astfel o soluție mai flexibilă și adaptată nevoilor reale ale antreprenorilor aflați la început de drum, comparativ cu celelalte oferte de pe piață, care se adresează majoritar start-up-urilor aflate în primul an de funcționare. 

Pachetul include cont curent, card în lei, plăți intrabancare nelimitate în lei și valută, efectuate prin Internet/Mobile Banking (e-ximBanking), încasări nelimitate în lei și valută, două retrageri gratuite pe lună de la bancomatele Exim Banca Românească și Internet/Mobile Banking”.

Transavia sprijină echilibrarea balanței comerciale cu o investiție de 150 de milioane de euro din fonduri proprii   

0

TRANSAVIA, sprijină echilibrarea balanței comerciale în sectorul agroalimentar cu o investiție de 150 de milioane de euro în cea mai mare și mai modernă fabrică pentru hrană pentru animale din țară. Liderul pieței de carne de pui din România și una dintre cele mai reputate afaceri de familie cu capital 100% românesc, își extinde modelul unic de afaceri, complet integrat, cu facilități proprii, prin adăugarea unei noi linii de activitate: producția de hrană pentru animale de companie. Noua divizie marchează o etapă strategică în dezvoltarea companiei și completează firesc modelul integrat care definește brandul TRANSAVIA, adăugând o nouă dimensiune a sustenabilității și valorificării resurselor de la bob la furculiță, acum „și la bol”.

„Începem o etapă strategică importantă, care ne va permite să ne continuăm misiunea de a face lucrurile așa cum trebuie și de a oferi produse sigure și de calitate. Pentru noi, extinderea către hrana pentru animale de companie nu este o schimbare de direcție, ci o continuare firească a modului nostru de a face lucrurile: corect, responsabil și cu grijă pentru tot ce ne înconjoară, spune Ioan Popa, președinte și fondator TRANSAVIA. Am ales dintotdeauna să nu irosim nimic și să transformăm resursele în valoare. Acum facem același lucru, oferind produse de înaltă calitate și pentru membrii necuvântători ai familiilor, căci noua verigă din modelul nostru de afacere integrat 100% ne permite să ne asigurăm că toate părțile puiului sunt utilizate eficient, evitând producerea de deșeuri din sub-produse și reducând risipa alimentară. Practic, părțile din pui care nu sunt preferate de consumatori sau nu sunt destinate consumului uman, dar care sunt perfect adecvate și nutritive pentru hrana animalelor, alaturi de alte ingrediente atent selectate, vor fi procesate pentru a crea hrană de calitate, nutritivă și sigură pentru câini și pisici.”

Investiția record, în valoare de 763 milioane de lei (150 de milioane de euro), este realizată integral din fonduri proprii, prin reinvestirea profitului generat de companie, fiind cea mai mare inițiativă antreprenorială de acest tip din regiune. Cu o suprafață construită de 65.000 mp (echivalentul a 9 terenuri de fotbal la standard FIFA), noua fabrică va putea produce hrană suficientă pentru a hrăni anual peste 11 milioane de câini și pisici, oferind o gamă variată de produse uscate și umede, formulate științific, de echipe de specialiști, pentru a asigura nutriția optimă a animalelor de companie de toate vârstele și rasele. Fabrica, amplasată în Ciugud, județul Alba, într-o zonă strategică, aproape de autostrada A10 (Sebeș – Turda), va fi cea mai mare unitate de producție de hrană pentru animale de companie din țară și una dintre cele mai mari și moderne din Europa. La începtul anului viitor vom începe instalarea echipamentelor, urmând apoi să realizăm testarea liniilor și calibrarea proceselor pentru a demara producția efectivă în a doua jumătate a anului 2026.

„Această extindere nu este doar «o investiție într-o fabrică», ci este o investiție în viitorul sustenabil al unei economii care poate și trebuie să producă valoare la cel mai înalt nivel. Ne așteptăm ca acest proiect de anvergură TRANSAVIA să genereze prosperitate durabilă la nivelul comunităților locale, fiind un catalizator al dezvoltării economice și sociale, prin stimularea afacerilor din zonă, prin consolidarea unei rețele de parteneri și furnizori locali și prin crearea de locuri de muncă. La nivelul companiei, pe termen mediu, în 2-3 ani de la începerea vânzărilor, ne dorim ca să creștem EBITA de la peste 100 de milioane de euro în prezent, la aproximativ 250 de milioane de euro, cu o contribuție semnificativă a noii divizii”, spune Ioan Popa, președinte și fondator TRANSAVIA.

Sustenabilă din design, cu amprentă ecologică redusă și eficiență ridicată 

Prin Politica Zero Pierderi, care definește operațiunile TRANSAVIA, și noua fabrică de hrană pentru animale de companie va avea eficiență sporită, fiind complet automatizată, digitalizată și robotizată. Platforma de producție va beneficia de sisteme de recuperare a energiei, a aburului și a apei calde pentru optimizarea consumului energetic. Vor fi amplasate panouri fotovoltaice cu o putere totală instalată de 12 MWp (echivalentul consumului anual de energie al circa 5.000 de gospodării din România) și sisteme de stocare pentru a maximiza utilizarea energiei verzi în procesele de producție. Fabrica va avea filtre ultraperformante și stație proprie de epurare a apei. Toate manipulările din fabrică vor fi realizate cu echipamente electrice, fără emisii poluante.

Noua fabrică TRANSAVIA va fi dotată cu echipamente de ultimă generație, care vor permite procese automatizate, monitorizare în timp real, control strict al calității și folosirea eficientă a resurselor pe întreg procesul tehnologic, astfel încât eficiența să fie maximizată, iar amprenta de mediu să fie cât mai redusă. Complet digitalizată, automatizată și robotizată, fabrica va avea un flux continuu și automatizat, cu eficiență crescută în toate procesele (de la producție, ambalare și logistică) și competitivitate la nivel internațional. Practic, linia va fi «hrănită» cu ce are nevoie (materie primă, ambalaje, etichete, cerneală printare etc.), iar ea își face treaba performant, până la paletizare. Depozitul va fi, de asemenea, dotat cu tehnologie modernă, având automatizări avansate, până la nivelul cărucioarelor care duc și aduc singure produsele din boxele alocate, făcând inclusiv inventarul. 

Aprovizionarea este gândită pentru a asigura un lanț cât mai scurt, evitând transportul inutil. Astfel, vor fi maximizate sinergii cu activitatea de bază, asigurând materie primă de calitate, proaspătă, provenită din procesarea puilor din fermele proprii și din proteine animale prelucrate, de înaltă calitate, produse în cea mai mare fabrică de făinurile proteice din țară, deținută de TRANSAVIA, precum și cereale cultivate de Divizia Vegetală pe aproximativ 10.000 de hectare. În plus, pentru a crește eficiența și independența operațională, investiția include și o unitate proprie, complet automatizată, pentru producția internă de ambalaje metalice (conserve), integrată în fluxul tehnologic al fabricii.

Prin această investiție semnificativă, TRANSAVIA va contribui direct la bugetul de stat prin taxe și impozite și va susține dezvoltarea comunității, consolidând lanțurile economice locale, prin integrarea producătorilor din zonă într-un ecosistem sustenabil și performant, compania fiind decisă să susțină producătorii locali cu ghidare și consultanță pentru a putea livra constant materie primă la calitatea dorită, contribuind astfel la prosperitatea comunităților locale. 

În același timp, proiectul va contribui atât la rebalansarea deficitului comercial din sectorul agroalimentar, aducând inovație, valoare locală și calitate în sectorul hranei pentru animale de companie, un segment cu o valoare estimată, conform datelor Euromonitor 2024, la peste 1 miliard de euro și o creștere de aproape 10% față de anul precedent.

„Am observat o cerere în creștere pentru produse de înaltă calitate în acest sector, dar și o lipsă a soluțiilor pentru producție în țara noastră și am considerat că expertiza noastră în producție și distribuție ne permite să aducem o valoare semnificativă pieței hranei pentru animale de companie. Investiția în această nouă fabrică reprezintă un pas strategic în diversificarea operațiunilor noastre, prin adăugarea unei noi verigi interconectate în modelul nostru de afacere integrat 100% și consolidarea poziției noastre în regiune. Ne dorim să ajungem în top 10 jucători la nivel internațional, în piața hranei pentru animale de companie, menținând în același timp standardele ridicate de calitate și sustenabilitate care definesc TRANSAVIA. Această fabrică de ultimă generație va avea, fără îndoială, un impact economic semnificativ pe termen lung, contribuind la consolidarea poziției României ca jucător global și la promovarea pe piețele internaționale a produselor pentru animale de companie românești de înaltă calitate, nutritive, gustoase și sustenabile”, explică Theodora Popa-Liteanu, vicepreședinte TRANSAVIA

„Făcut așa cum trebuie”: de la familia noastră pentru familia ta, pentru oameni și pentru animalele de companie

Noua linie de afaceri extinde promisiunea TRANSAVIA – Făcut așa cum trebuie – și către membrii necuvântători ai «familiei extinse». Cu peste 34 de ani de experiență în industria alimentară, TRANSAVIA transferă know-how-ul acumulat în controlul calității, siguranței și sustenabilității către un nou segment de piață, urmărind să redefinească standardele de producție end-to-end și pentru hrana pentru animale de companie. Produsele vor fi dezvoltate pe baze științifice, folosind ingrediente proaspete, de cea mai înaltă calitate, și vor fi adaptate cerințelor nutriționale ale câinilor și pisicilor pentru a asigura sănătatea și bunăstarea animalelor, respectând întru totul toate reglementările în vigoare la nivel european.

Oriunde apare marca TRANSAVIA, este o garanție pentru calitatea și siguranța produselor. Consumatorii noștri de pretutindeni au încredere că ne ținem promisiunile și că nu facem rabat de la aceste priorități esențiale pentru noi. Și pentru acest nou segment vom implementa cele mai stricte standarde de control al calității și siguranței alimentare, vom utiliza tehnologii avansate și procese riguroase de testare pentru a ne asigura că fiecare produs respectă cele mai înalte standarde. La fel ca în cazul afacerii care ne-a consacrat, vom pune mereu nevoile și preferințele consumatorilor (de această dată căței și pisici) și ale iubitorilor de animale, în centrul tuturor acțiunilor noastre de dezvoltare de produse. Acestea vor avea la bază o abordare științifică pentru a asigura echilibrul optim între nutriție și gust, menținând în același timp standardele noastre ridicate de calitate. Suntem siguri că membrii necuvântători ai «familiei extinse», vor iubi noile produse la fel de mult cum oamenii iubesc produsele TRANSAVIA”, explică Theodora Popa-Liteanu, vicepreședinte TRANSAVIA

Cloud9 a demarat lucrările pentru a doua etapă a proiectului rezidențial premium Cloud9 Evolution

0

Cloud9, parte a diviziei imobiliare Alfa Group, dezvoltator imobiliar cu peste trei decenii de experiență în livrarea unor proiecte rezidențiale de referință pe piața din București, își consolidează poziția în segmentul premium prin lansarea celei de-a doua etape a proiectului Cloud9 Evolution. Investiția în noua etapă de dezvoltare însumează 80 milioane de euro, din bugetul total de 170 milioane de euro alocat întregului proiect. Lucrările de construcție avansează în ritm susținut atât pentru prima etapă a proiectului, cu termen de livrare estimat în următoarele 12 luni, cât și pentru etapa a doua, programată pentru finalizare în 2027.

Dezvoltat pe o suprafață de 3,2 hectare, Cloud9 Evolution, un reper al noii generații de dezvoltări rezidențiale din nordul Capitalei, va livra în total 1.148 de apartamente – studiouri și unități cu două, trei, patru camere și penthouse precum și layoutul inovator de 2,5 camere – completate de peste 1.200 de locuri de parcare. A doua etapă a proiectului va cuprinde 536 de unități rezidențiale și peste 540 de locuri de parcare și propune o experiență rezidențială integrată, care îmbină confortul cu eleganța unui stil de viață premium.

Răzvan Brasla, CEO Cloud9, adaugă:„Cloud9 Evolution întrunește principiile orașului de 15 minute, oferind acces rapid către toate punctele de interes și facilitățile necesare unui stil de viață premium. Prima etapă a proiectului Cloud9 Evolution este vândută în proporție de 50%, aspect ce ne-a motivat și mai mult să începem dezvoltarea celei de-a doua  etape. Viziunea pentru Cloud9 Evolution este dezvoltarea unui masterplan coerent și dinamic, în care clădirile rezidențiale și funcțiunile de lifestyle sunt integrate armonios într-un ecosistem urban unitar, modern și eficient. Astfel, începând cu anul 2026, în cadrul ansamblului va fi inaugurată o unitate de învățământ modernă, urmând ca etapa a doua să aducă o serie de facilități complementare, precum spații comerciale care vor găzdui cafenea, brutărie artizanală, curățătorie, alături de o sală de fitness, teren de baschet și zone dedicate activităților de wellness și socializare.”

Arhitectura Cloud9 Evolution se remarcă printr-un concept contemporan, cu fațade dinamice care creează ritm vizual și identitate urbană, în timp ce clădirile dispuse în formă de U generează spații interioare sigure și zone de socializare. Toate apartamentele beneficiază de suprafețe vitrate ample și terase generoase, care asigură pătrunderea luminii naturale, iar estetica ansamblului este definită de fațadele moderne, care îmbină placări ceramice ventilate, tonuri calde și balustrade tip curtain-wall, completate de culori deschise, pentru un aspect atemporal, elegant și eficient din punct de vedere al costurilor.

Mai mult, finisajele premium, încălzirea în pardoseală și sistemele smart home care permit controlul climatizării definesc standardul ridicat al dezvoltării, în timp ce integrarea panourilor fotovoltaice dedicate alimentării spațiilor comune contribuie la o eficiență energetică sporită și la un impact redus asupra mediului. Răzvan Brasla, CEO Cloud9, continuă: „Cloud9 Evolution este expresia unei noi generații de locuire urbană. Construim un ecosistem autentic, în care tehnologia, sustenabilitatea și comunitatea se completează armonios, oferind nu doar apartamente, ci un cadru complet pentru o viață activă și echilibrată.”

Contractele de închiriere a plajelor de la Năvodari nu primesc prelungire

0

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a prezentat „rezultatele acțiunii de control privind modul de închiriere a plajelor din orașul Năvodari, precum și verificarea respectării obligațiilor contractuale de către operatorii de plajă”.

După cum anunță MMAP, „cele 75 de contracte de închiriere de sectoare de plajă din Năvodari au expirat la data de 15 octombrie 2025, perioada pentru care fuseseră încheiate fiind, în cele mai multe cazuri, de 10 ani. Administrația Națională Apele Române a luat decizia de a nu mai prelungi aceste contracte de închiriere cu încă 10 ani, pentru a putea actualiza condițiile în care s-au închiriat aceste sectoare de plajă și pentru a relua licitațiile în condiții de maximă transparență și competitivitate”. 

Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor: „În urma controalelor efectuate, prin măsurători cu drona, s-a constatat că din cele 75 de sectoare de plajă închiriate, pe 62 existau construcții ilegale care nu aveau autorizațiile necesare: terase, beach bar-uri, extinderi ale construcțiilor existente pe plajă cu o suprafață totală de peste 8.500 mp construiți. Vorbim de construcții ilegale care au fost ignorate ani de zile la rând.”

MMAP precizează că, „în acest moment, aproximativ 10 din cele 62 de construcții ilegale identificate încă mai sunt în curs de dezafectare, termenul maxim până la care proprietarii au obligația să demoleze fiind de 15 noiembrie 2025. Restul clădirilor au fost deja dărâmate pentru a elibera spațiul pentru o nouă licitație, în conformitate cu prevederile legale. Construcțiile ilegale care nu vor fi îndepărtate de pe plajele din Năvodari până la termenul stabilit vor fi desființate de urgență. 

Orașul Năvodari nu are un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care ar fi trebuit să cuprindă și condițiile în care chiriașii plajelor să poată construi beach bar-uri sau restaurant”. 

Diana Buzoianu: „În 10 ani de zile nu a fost depus niciun dosar complet care să fie adoptat de operatorii economici, Apele Române sau primărie. Dacă ar fi fost adoptat acest PUZ, pentru fiecare metru pătrat de astfel de construcții ar fi trebuit să fie plătite sume între 600 lei/mp/an și 865 lei/mp/an. Astăzi chiriașii achită, în schimb, o chirie între 3 și 14 lei pe mp de plajă și își asumă riscurile construcțiilor fără niciun fel de autorizație, în majoritatea cazurilor.

Am cerut controale pe toate plajele din România în perioada următoare. Această ilegalitate a fost lăsată să stagneze sau a fost minim sancționată de conducerea ANAR. La Ministerul Mediului a fost creat un grup de lucru pentru a fi modificată și adusă la zi legislația aplicabilă în domeniul plajelor. Vom lucra cu experți, astfel încât plajele să fie gestionate corect, echitabil și cu interesul general în minte.”

MMAP accentuează că „va fi analizat și refăcut modelul de contract de închiriere de plaje și va fi gândit un proces de licitație publică, cât mai transparent posibil, pentru plajele care urmează să fie scoase la licitație anul viitor”. 

Echilibrul fragil al sistemului de pensii din România: presiuni bugetare și demografie nefavorabilă

0

România se află într-o zonă de risc privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, pe fondul îmbătrânirii rapide, emigrării masive a forței de muncă, muncii informale și presiunilor bugetare tot mai mari. Numai printr-o combinație de disciplină fiscală și stimulare a economisirii private, sistemul de pensii poate rămâne viabil și poate garanta o bătrânețe demnă pentru generațiile viitoare, consideră specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

„România a făcut pași importanți pentru corectarea dezechilibrelor sistemului public de pensii: mecanisme automate de indexare, egalizarea vârstelor de pensionare și recalcularea drepturilor. Într-o perioadă în care în România cresc costurile de finanțare a datoriei publice și deficitul bugetar, iar în paralel se dublează deficitul fondului de pensii, se creează o povară dublă: pe de o parte, statul trebuie să încerce să majoreze veniturile și să reducă o serie de cheltuieli bugetare, iar pe de altă parte se confruntă cu o creștere constantă a cheltuielilor sociale și a costurilor de finanțare. Cu alte cuvinte, chiar dacă bugetul statului ar fi echilibrat în prezent, ar fi totuși necesare măsuri corective pentru a diminua presiunile viitoare ale sistemului de pensii. În lipsa unor măsuri suplimentare, finanțarea sistemului de pensii va continua să depindă de transferuri masive de la bugetul de stat – o povară dificil de susținută într-un context de consolidare fiscală”, explică Béla-Gergely Rácz, prodecan UBB-FSEGA, cercetător al echipei RoEM.

Sistemul public de pensii actual este de tip „pay as you go” (generația activă contribuie la plata pensiilor curente), completat de sistemul de pensii private, Pilonul II obligatoriu și Pilonul III facultativ. În ultimii ani, presiunile demografice, îmbătrânirea populației și creșterea cheltuielilor sociale au forțat statul să intervină prin reforme majore: în septembrie 2023 a fost modificat regimul pensiilor speciale, iar în noiembrie 2023 a intrat în vigoare o reformă amplă a pensiilor publice, aliniată cu PNRR și recomandările Comisiei Europene, consideră economiștii RoEM-UBB FSEGA. Reforma prevede recalcularea drepturilor de pensie pe baza unui sistem de punctaj, indexarea automată cu inflația și salariile, egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați (65 de ani până în 2035) și corelarea directă cu speranța de viață.

Evoluția cheltuielilor și contribuțiilor

În 2022, cheltuielile brute cu pensiile publice, inclusiv cele speciale, au reprezentat aproximativ 8,5% din PIB. Proiecțiile din raportul privind îmbătrânirea populației, publicat de Ministerul Finanțelor în 2024, arată o creștere până la 10,6% din PIB în 2030 și un vârf de 10,6% în 2046. După această perioadă, pe fondul reformelor din 2023 și al scăderii populației, cheltuielile ar urma să se reducă treptat la 7,6% din PIB în 2070.

În ceea ce privește veniturile, în 2022, contribuțiile la fondul public de pensii au însumat 6% din PIB, urmând să se stabilizeze în jurul valorii de 5,2% din PIB în perioada 2040-2070. Diferența dintre cheltuieli și contribuții a generat un deficit structural semnificativ, de 2,5% din PIB, în 2022, care se va adânci până la 5,4%, în 2047, pentru ca ulterior – ca urmare a reformelor și reducerii numărului de pensionari – să se diminueze spre 2,4% din PIB în 2070, revenind astfel la nivelul actual.

Mai puțini contributori, mai mulți pensionari

Sustenabilitatea unui sistem de pensii de tip „pay as you go” depinde în mod direct de raportul dintre contributori și beneficiari. În anul 2022, România avea aproximativ 5 milioane de pensionari în sistemul public și 7,7 milioane de salariați activi, conform datelor Eurostat (a cărui metodologie include și persoanele care desfășoară activități independente, precum și pe cele care lucrează în sectorul informal, iar colectarea datelor se bazează pe un eșantion de gospodării), iar potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), numărul angajaților este de aproximativ 5,3 milioane (metodologia INS se bazează pe date administrative și include doar persoanele salariate, nu și lucrătorii pe cont propriu, lucrătorii agricoli individuali sau cei care muncesc „la negru”). 

Până în 2070, proiecțiile din raportul Ministerului Finanțelor privind îmbătrânirea populației indică o scădere a numărului de salariați la 5,6 milioane, conform metodologiei Eurostat, și la 4,2 milioane, conform metodologiei INS, ca urmare a emigrării și a diminuării populației active, în timp ce numărul pensionarilor s-ar reduce la 3,96 milioane, pe fondul creșterii vârstei de pensionare. Totuși, spun economiștii RoEM, raportul de dependență rămâne ridicat, deoarece ambele categorii scad într-un ritm similar.

Astfel, rata de dependență a sistemului de pensii (SDR, System Dependency Ratio), calculat ca raportul dintre numărul de pensionari și numărul de angajați, va crește de la 65% în 2022 la 86% în 2050, urmând să se reducă ușor la 71% în 2070. În paralel, rata de dependență la vârste înaintate (OADR, old-age dependency ratio) – mărimea populației de 65+ ani raportat la cea de 20-64 ani – va urca de la 33% în 2022 la 55% în 2050, rămânând apoi aproape constant până în 2070.

„Această rată oferă o imagine și mai sumbră dacă în numitor nu luăm în calcul toți angajații, ci doar pe cei care plătesc contribuții. În acest caz, valorile estimate ale ratei de dependență a sistemului sunt de 95% în 2030 și de 97% în 2070. Acest lucru, din punct de vedere tehnic, înseamnă că un angajat care plătește contribuții ar trebui să susțină un pensionar din contribuția sa. Cu alte cuvinte, o populație activă tot mai redusă va trebui să susțină un număr tot mai mare de pensionari – un dezechilibru structural alimentat de îmbătrânirea populației, scăderea natalității și emigrarea masivă a forței de muncă după aderarea la UE”, explică Béla-Gergely Rácz.

Provocările finanțării sistemului de pensii

În momentul de față, conform economiștilor RoEM-UBB FSEGA, principalele provocări ale finanțării sistemului de pensii sunt: demografia nevaforabilă, piața muncii și contributivitatea limitată, structura sistemului public de pensii și pensiile speciale, sistemul pensiilor private. Demografia nefavorabilă se referă la îmbătrânirea accelerată a populației și la migrația amplă a forței de muncă: ponderea persoanelor de peste 65 de ani este estimată să crească de la 33% în 2022 la aproximativ 55% în 2050 și la 56% în 2070, iar potrivit statisticilor Eurostat și OECD, aproximativ 20% din populația activă lucrează în străinătate, ceea ce reduce baza de contributori.

„Repatrierea acestora rămâne incertă și în condițiile în care salariile locale sunt puțin competitive. De asemenea, tinerii iau tot mai mult în calcul plecarea din țară. Conform unui studiu realizat în 2024 de Fundația Friedrich Ebert Stiftung, jumătate din tinerii din România iau în considerare varianta de a emigra într-o altă țară pe o perioadă mai lungă. La acestea se adaugă și presiunea suplimentară semnificativă generată de cei aproximativ 2 milioane de români născuți între 1967 și 1969, baby boom-ul de după publicarea decretului care interzicea întreruperile de sarcină, care vor intra la pensie după 2030, amplificând considerabil povara asupra sistemului”, spune Levente Szász, coordonatorul proiectului de cercetare RoEM.

Datele specialiștilor RoEM-UBB FSEGA arată că, în România, rata de ocupare este redusă la vârste mature, rata de activitate fiind printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, pensionarea anticipată rămâne atractivă, iar stimulentele pentru continuarea activității sunt modeste. În ceea ce privește munca informală, evaziunea fiscală rămâne ridicată, iar o parte semnificativă a populației nu contribuie la sistemul de pensii. În plus, există o migrație ridicată a profesioniștilor: plecarea medicilor, inginerilor și a altor specialiști reduce baza salarială medie și, implicit, veniturile fondului de pensii.

În ceea ce privește pensiile speciale, deși reforma din 2023 a redus multe privilegii, anumite categorii (militari, magistrați, funcționari) continuă să se pensioneze anticipat și să beneficieze de pensii mari. Cheltuielile aferente acestora au fost de 1,2% din PIB în 2022, iar reforma din 2023 prevede o scădere treptată până la 0,4% din PIB în 2070. Totuși, precizează economiștii RoEM, menținerea acestor diferențe afectează percepția de echitate și încrederea în sistem. De asemenea, formula de punctaj este una generoasă: pensiile sunt determinate pe baza punctelor de contributivitate, indexate anual cu rata inflației și cu 50% din creșterea reală a salariilor. În contextul unei inflații ridicate, acest mecanism poate accelera creșterea cheltuielilor peste nivelul estimat. 

În privința pensiilor private – Pilonul II și Pilonul III –, contribuția la Pilonul II, introdus în 2008, era anul trecut de 4,75% din salariul brut și va ajunge la 5% în următorii ani. Peste 8 milioane de români contribuie la cele șapte fonduri private, care administrează împreună 166,2 miliarde de lei. Autoritățile pregătesc modificări pentru a limita retragerile în numerar și pentru a institui plăți regulate, în acord cu cerințele de aderare la OECD. 

„În teorie, Pilonul II ar trebui să reducă presiunea asupra sistemului public, dar populația este în continuare reticentă din cauza performanțelor fondurilor, volatilității piețelor și nivelului scăzut al educației financiare. Contribuțiile rămân prea mici pentru a compensa integral pensiile publice. Pilonul III (facultativ) este mai modest – 680.000 de contribuitori și active de 865 de milioane de euro –, cu o creștere estimată la 0,04% din PIB până în 2070. Deși beneficiile fiscale există, impactul rămâne limitat. Iar pentru actualii pensionari, pensia de stat continuă să fie principala sursă de venit”, spune Tamás Bukur, cercetător invitat al RoEM.

Perspectivele vieții profesionale în viitor

Cât vom munci și cât vom trăi la pensie devin întrebări centrale pentru români. Potrivit raportului privind îmbătrânirea demografică, cariera profesională se va prelungi, dar și perioada de viață post-pensionare va fi mai lungă. Astfel, durata medie a carierei va crește de la 35,4 ani în 2022, la 39 de ani în 2070, ca urmare a reformei pensiilor din 2023, care majorează gradual vârsta de pensionare a femeilor la 65 de ani până în 2035, egalând-o cu cea a bărbaților. Noua lege oferă și bonusuri de stabilitate pentru cei care lucrează peste perioada completă de cotizare. Durata medie a vieții la pensie va crește de la 18,3 ani în 2022, la 24,6 ani în 2070, pe fondul creșterii speranței de viață la 83,3 ani pentru bărbați și 88,5 ani pentru femei. Vârsta efectivă de ieșire din activitate va ajunge la circa 64 de ani în 2040, odată cu limitarea pensionărilor anticipate și introducerea penalităților mai mari pentru retragerea timpurie.

„Conform raportului privind îmbătrânirea populației, adecvarea pensiilor rămâne o provocare majoră. Raportul dintre pensiile publice medii și salariile medii era de 34% în 2022, urmând să scadă la 29% în 2070. Și mai îngrijorător, rata de înlocuire a pensiilor publice – raportul dintre prima pensie și ultimul salariu – va coborî în aceeași perioadă de la 36% la doar 24%. Cu alte cuvinte, conform acestui raport, în 2070 un pensionar va primi, în medie, o pensie publică egală cu doar un sfert din ultimul său salariu. Această reducere rezultă din aplicarea strictă a principiului contributivității și eliminarea unor avantaje din vechea lege”, explică Tamás Bukur.

În prezent, peste 16% dintre românii de peste 65 de ani sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială – una dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană, conform statisticilor OECD. Scăderea ratelor de înlocuire riscă să agraveze această problemă, chiar dacă reformele recente aduc indexări mai generoase pentru pensiile mici, susțin economiștii RoEM-UBB FSEGA.

Măsuri necesare pentru întărirea sustenabilității

Pentru un sistem de pensii viabil pe termen lung, specialiștii RoEM-UBB FSEGA recomandă adoptarea unor politici coerente pe mai multe direcții:

1. Creșterea ratei de ocupare: o piață a muncii mai incluzivă, care să încurajeze munca la vârste mature, poate reduce presiunea pe sistem. Iar oferirea de simulente angajatorilor și încurajarea recalificării lucrătorilor seniori sunt esențiale în acest sens.

2. Combaterea muncii informale prin controale mai ferme, digitalizare și scăderea fiscalității pentru salariile mici, ceea ce poate reduce evaziunea și poate lărgi astfel baza de contribuții.

3. Reforma pensiilor speciale prin eliminarea sau transformarea lor într-un sistem contributiv ceea ce ar îmbunătăți echitatea socială și ar economisi resurse. 

4. Educație financiară: o cultură a economisirii pe termen lung ar crește interesul pentru pensiile private, completând veniturile la vârsta pensionării.

5. Eficientizarea administrării prin digitalizarea proceselor, reducerea birocrației și realizarea de audituri periodice ceea ce poate reduce costurile și preveni erorile administrative.„În anii și deceniile următoare, sistemul public de pensii va fi supus unor presiuni tot mai mari, ceea ce va duce la o creștere semnificativă a deficitului său. Mai precis, deficitul fondului public de pensii, raportat la PIB, este estimat să se dubleze până în 2047. O ameliorare este anticipată abia după 2047, iar în jurul anului 2070 nivelul dezechilibrului ar putea reveni la situația de astăzi. Doar prin disciplină fiscală și consolidarea economisirii private sistemul de pensii își poate păstra sustenabilitatea și poate rămâne funcțional pe termen lung”, concluzionează cercetătorii echipei RoEM-UBB FSEGA.

Campanie de sărbători menită să sprijine bugetele familiilor

0

Compania Kaufland România anunță că „lansează o nouă campanie de sărbători menită să sprijine bugetele familiilor în această perioadă festivă. Până pe 24 decembrie, clienții se vor bucura de surprize zilnice, reduceri atractive și produse de sezon la prețuri speciale, reunite sub sloganul Deschide ușa Crăciunului. Într-un context economic în care prețurile avantajoase contează mai mult ca oricând, Kaufland își propune să aducă pe mesele de Crăciun cele mai bune produse, fără grija bugetului”.

Creatorii campaniei subliniază că aceasta „aduce beneficii suplimentare pentru posesorii Kaufland Card, care au ocazia până pe 16 decembrie să își activeze prin intermediul stelelor din aplicație participarea la o tombolă cu marele premiu un BMW i4 electric. Pentru fiecare cupon sunt necesare 50 de stele, iar odată activat, acesta oferă o nouă șansă de a intra în tombolă.

Oferta de sărbători cuprinde o selecție variată de produse esențiale, de la alimente de bază, băuturi și dulciuri, până la electrocasnice, produse de uz casnic și cosmetice, toate actualizate săptămânal pentru a oferi diversitate și cele mai avantajoase prețuri”.

Alina Golopența, director de marketing, Kaufland România și Republica Moldova: „Crăciunul înseamnă momente împărtășite, nu griji. Prin campania Deschide ușa Crăciunului, ne dorim să le oferim oamenilor acel sentiment de liniște și bucurie autentică, știind că pot găsi la Kaufland tot ce au nevoie pentru sărbători, la cele mai bune prețuri. Ne-am dorit o experiență completă, care să îi însoțească pe clienți atât în magazine, cât și în mediul digital, prin surprize, oferte personalizate, conținut interactiv și inspirație pentru mesele de Crăciun.” 

Kaufland precizează că, „în perioada 1-24 decembrie, clienții vor avea parte de surprize zilnice în Kaufland Card. În plus, aceștia pot transforma stelele acumulate în fapte bune, sprijinind direct, prin intermediul lor, cele trei cauze sociale susținute de Kaufland.

Kaufland pregătește și o serie de experiențe online interactive, disponibile pe site-ul campaniei. Printre acestea se numără Deschide ușa lui Moș Crăciun, unde copiii își pot încărca propriile desene, iar cele mai frumoase vor fi răsplătite cu o vizită-surpriză din partea Moșului și cadouri speciale. În același loc, pasionații de gătit pot descoperi Cartea de rețete de Crăciun, un spațiu dedicat rețetelor preferate și poveștilor din caietele de familie. Cele mai gustoase propuneri vor fi premiate, iar rețetele selectate vor fi publicate pentru a inspira mesele de sărbătoare din casele tuturor”.

Campanie digitală „Cine a mâncat masa de Crăciun?”

Kaufland ne adduce aminte că, „în multe familii din România, pregătirile de Crăciun vin cu reguli nescrise: nu se gustă salata boeuf înainte de Crăciun, nu se atinge nimeni de prăjituri până nu sosesc musafirii și, mai ales, nimeni nu se apropie de bomboanele din brad. Iar când cineva încalcă aceste reguli, apar «mistere» care pun casa pe jar. Inspirată de aceste obiceiuri, Kaufland lansează un concept original de tip mockumentary – o mini-serie video comică despre o familie care se transformă, peste noapte, în «echipa de anchetă» a Crăciunului. Episoadele surprind, cu umor, micile «crime culinare» dinaintea sărbătorilor: salata mâncată înainte de Crăciun, bomboanele dispărute din brad, cozonacul lipsă sau bradul răsturnat.

Campania este susținută printr-o comunicare de tip 360, vizibilă pe toate mediile importante, de la TV la activări și materiale dedicate în magazine, până la apariții în catalogul săptămânal Kaufland și conținut digital pe canalele proprii: site-ul companiei, aplicația Kaufland Card, pagina de Facebook și canalul de YouTube Kaufland România, precum și prin panouri OOH amplasate strategic.Spoturile TV aduc o notă autentică și plină de umor, avându-i în prim-plan pe Smiley, Roxana Blenche, Diana Stejereanu, Familia Rednic și Echipa Națională de Rugby a României, iar fiecare transmite, în felul său, bucuria de a deschide ușa Crăciunului”.

CCIR a găzduit Forumul de Afaceri România – Arabia Saudită: Oportunități majore de cooperare bilaterală în domeniul infrastructurii portuare și investițiilor

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de 10 noiembrie a.c., Forumul de Afaceri România – Arabia Saudită, eveniment care a reunit reprezentanți de vârf ai mediului de business, precum și al celui instituțional din ambele state, în vederea consolidării parteneriatului economic bilateral.

Forumul de afaceri a beneficiat de prezența dnei Natalia Intotero, vice-președinte a Camerei Deputaților, a E.S. Ambasadorul Arabiei Saudite în România, dr. Mohammed Ayyad, precum și a președintelui Consiliului de Afaceri Saudit-Român, dl Mohammed Salah Mutabagani.

În deschiderea forumului de afaceri, dl Mihai Daraban, președintele CCIR, a subliniat faptul că „România are cea mai puternică relație de afaceri cu Arabia Saudită dintre toate statele arabe. Anul trecut, valoarea schimburilor comerciale a fost de peste 1,3 miliarde de euro, la care se mai adaugă 62 milioane de euro în ceea ce privește serviciile. În România avem 270 de companii cu capital saudit, cu un capital subscris de aproximativ 24 de milioane de euro. Îndemn investitorii saudiți să se uite către Portul Constanța, care nu este doar unul maritim, ci și unul fluvial. Deoarece canalul dintre Dunăre și Marea Neagră își descarcă conținutul în limitele portului, orice transbordări între navele maritime și navele fluviale pot fi efectuate în condiții foarte sigure, indiferent de condițiile meteorologice. Utilizând Dunărea, puteți ajunge în toate țările fără ieșire la mare din Europa Centrală, precum Serbia, Ungaria, Slovacia, Austria, și desigur Germania. De asemenea, Arabia Saudită poate reprezenta o verigă foarte importantă a unui coridor de transport care să devină o legătură stabilă și sigură între țările din Orient și Europa, prin portul Constanța. La sfârșitul lunii ianuarie, începutul lui februarie, trebuie să organizăm o misiune economică în Arabia Saudită. Credem cu adevărat în această relație economică cu acest stat și sperăm să vedem mai mulți investitori saudiți în România și, bineînțeles, mai mulți antreprenori români cu afaceri în Arabia Saudită”.

Bitcoin se redresează de la pragul de suport de 100.000 de dolari, pe măsură ce Senatul SUA face progrese în vederea încheierii blocajului guvernamental

0

de Simon Peters,
analistul platformei de investiții eToro pentru piața criptoactivelor

Bitcoin a revenit peste pragul de 100.000 de dolari și se tranzacționează în prezent la 106.200 de dolari, în urma știrilor conform cărora Senatul SUA a înregistrat progrese semnificative în direcția încheierii blocajului guvernamental, aflat acum în a 40-a zi, cel mai lung din istoria SUA.

Indicele Crypto “Fear and Greed” (frică și lăcomie), o măsură a sentimentului investitorilor în criptoactive, a înregistrat, de asemenea, o creștere în weekend, după ce a atins cel mai scăzut nivel de la începutul lunii aprilie.

În timp ce Senatul a adoptat acordul privind bugetul, Camera Reprezentanților nu a votat încă proiectul de lege final. 

Cu toate acestea, dacă proiectul de lege va fi aprobat de Camera Reprezentanților și semnat rapid, multe servicii guvernamentale vor fi reluate, contribuind la reducerea riscului și a incertitudinii pe piețe, precum și la revenirea lichidităților în economie, deoarece sute de mii de angajați federali își vor primi salariile restante.

În funcție de cât de repede se va încheia blocajul, am putea avea și publicarea datelor privind inflația indicelui prețurilor de consum și indicelui prețurilor de producție săptămâna aceasta, ceea ce ar putea adăuga un plus de optimism piețelor și ar putea determina o creștere a prețurilor.

Piețele au fost zguduite în ultimele săptămâni în urma comentariilor agresive ale președintelui Fed, Jerome Powell, care a afirmat că o reducere a ratelor dobânzilor la următoarea ședință din decembrie nu este o certitudine. Cu toate acestea, o inflație mai scăzută decât așteptările ar putea începe să încline balanța în cealaltă direcție în procesul decizional al Fed.

$ICP a avut una dintre cele mai mari creșteri de săptămâna trecută

$ICP a avut una dintre cele mai mari creșteri de săptămâna trecută, cu 90%, determinată de deschiderea noii platforme Caffeine AI a fundației DFINITY (un contribuitor major la blockchain-ul Internet Computer), care permite crearea de aplicații descentralizate fără a fi necesară codarea și ar putea atrage mai mulți dezvoltatori potențiali în ecosistemul ICP.

$ZEC și-a continuat creșterea, atingând pentru scurt timp 750 de dolari, cel mai mare preț din ianuarie 2018, pe fondul revenirii criptoactivelor care asigură confidențialitate și al speculațiilor investitorilor cu privire la o apreciere suplimentară a prețului.

Banca Angliei publică un document de consultare în care prezintă regimul de reglementare propus pentru stablecoins sistemice denominate în lire sterline

Banca Angliei a publicat astăzi un document de consultare în care prezintă regimul de reglementare propus pentru stablecoins (monedele stabile) sistemice denominate în lire sterline, care ar putea fi utilizate în viitor pentru plăți cu amănuntul și decontări engros.

Emitentii de monede stabile sistemice vor avea dreptul să dețină până la 60% din activele de garantare în titluri de creanță pe termen scurt ale guvernului britanic. Pentru restul de 40%, Banca Angliei va pune la dispoziția emitenților conturi neremunerate la Bancă, asigurând o răscumpărare robustă și încrederea publicului, chiar și în condiții de stres.

Regimul băncii centrale nu ar acoperi stablecoins utilizate ca active în scopuri nesistemice, cum ar fi cumpărarea și vânzarea de criptoactive. Acestea ar fi supravegheate de Autoritatea de Conduită Financiară, se mai arată în comunicatul de presă al BoE.Consultarea este deschisă până la 10 februarie 2026. Ulterior, Banca Angliei va consulta și va finaliza codurile de practică mai târziu în 2026, care vor stabili cerințele detaliate pentru monedele stabile sistemice.

Business-ul BT a continuat ritmul de creștere și dezvoltare atât pe plan operațional, cât și financiar. Rezultate financiare la 30 septembrie 2025

0

Banca Transilvania continuă să își consolideze poziția de lider, cu o creștere susținută a activelor și o performanță financiară solidă în primele nouă luni ale anului. 

„Banca Transilvania a înregistrat o creștere solidă a activității, susținută de investiții semnificative în tehnologie, rețea, echipă și în fundația operațională a băncii, depășind în același timp pragul de 20 de miliarde de euro în credite nete. Toate acestea, împreună cu dezvoltarea infrastructurii BT, pregătesc banca pentru noi etape de dezvoltare. Mediul economic continuă să fie provocator, dar rămânem încrezători că România va reveni, într-un orizont mediu, la creștere economică peste media europeană”, declară Ömer Tetik, director general, BT. 

Rezultatele financiare ale Grupului Financiar Banca Transilvania

  • Activele totale au atins valoarea de 213,2 miliarde lei la 30 septembrie 2025, +3% față de 31 decembrie 2024 și +6,7% față de 30 septembrie 2024. 
  • Creditele și creanțele din leasing nete au ajuns la 104,2 miliarde lei, +8,1% faţă de 31 decembrie 2024 și +10,7% față de 30 septembrie 2024. 
  • Profitul net consolidat a fost de 3,27 miliarde lei în primele nouă luni ale anului.
  • Profitul Grupului BT a fost de 1,3 miliarde lei în trimestrul al treilea din 2025, +18,6% față de trimestrul al doilea din 2025.

Performanța financiară a Băncii Transilvania

  • Profitul net al Băncii Transilvania în trimestrul al treilea din 2025 a fost de 1,15 miliarde lei, +12,3% mai mare decât în trimestrul al doilea din acest an și +27,5% comparativ cu trimestrul al treilea din 2024.
  • Profitul net al Băncii Transilvania, la finalul lunii septembrie 2025, a fost de 2,92 miliarde lei, +7,9% mai mult decât aceeași perioadă a anului 2024, dinamică impactată mai ales de creșterea taxei bancare. 
  • Raportul credite brute/depozite la nivel de bancă a depășit pragul de 65%, +8 pp (puncte procentuale) peste valoarea din decembrie 2024, reprezentând utilizarea mai intensă a resurselor atrase, apetit pentru creditare, precum și o strategie eficientă de  gestionare a riscului de credit. La nivel consolidat, raportul creditelor brute/depozite s-a apreciat cu 5 pp, ajungând la 65,9%.
  • Rata creditelor neperformante BT, conform definiției EBA, este de 2,56%, la 30 septembrie 2025. 
  • Cheltuielile nete cu ajustările de depreciere, pierderile așteptate pentru active și provizioane pentru alte riscuri şi angajamente de creditare la nivel individual au crescut până la 549,1 milioane de lei, generând un cost al riscului care se menține sub 1%  (0,72%). 
  • Eficienţa operaţională a băncii s-a îmbunătățit, atingând nivelul de 44,26%, indicator pentru care s-a luat în considerare impactul anualizat al contribuției la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul de Rezoluţie și taxa pe cifra de afaceri. 
  • Solvabilitatea Băncii Transilvania este de 20,28%, cu profitul net aferent primului semestru încorporat în fondurile proprii.

Creștere organică 

  • Banca Transilvania a finanțat companiile cu 16 miliarde lei, iar populația, cu 10,5 miliarde lei, în primele nouă luni ale anului. 46% din creditele pentru persoanele fizice sunt imobiliare/ipotecare, iar 54% sunt credite de consum fără ipotecă sau alte tipuri de finanțări pentru nevoi personale. 
  • Economiile clienţilor BT au ajuns la 161,5 miliarde lei, +7,1% față de 31 decembrie 2024, respectiv +13,1% comparativ cu septembrie 2024. 
  • Venitul net din dobânzi al băncii este în creștere cu 20,2% față de primele trei trimestre ale anului 2024, iar evoluția trimestrială arată o creștere de +4,1% în T3 2025. 
  • Venitul net din taxe și comisioane este mai mare cu 12,1% în comparație cu aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul creșterii activității BT și +2,8% mai mare față de trimestrul precedent. 
  • Venitul net din tranzacționare a atins 682,5 milioane lei la nivel individual, +45,4% față de primele nouă luni ale anului 2024. 
  • Numărul de operațiuni realizate de clienții persoane fizice și companii prin toate canalele băncii a înregistrat o creștere semnificativă: +18,8% în primele nouă luni ale anului 2025 față de aceeași perioadă a anului 2024. 

Prof. univ. dr. ing. Nicole Petculescu, Secția de industrie alimentară din cadrul ASAS: Semnalăm lipsa unui program național finanțat multianual pentru nutriție și sănătate, așa cum există în multe țări europene

0

Declarații ale doamnei Nicole Petculescu, Secția de industrie alimentară din cadrul ASAS în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


În cadrul industriei alimentare, ca și în alte sectoare, este vorba despre o slabă organizare la nivel local, regional și național privind colectarea, condiționarea, conservarea, distribuția de produse, precum și despre valorificarea materiilor prime agroalimentare indigene. Aceasta are la bază fărâmițarea excesivă a proprietăților de terenuri agricole, procesul de pauperizare a populației și procesul opus, al acumulării masive de capital într-o parte, ceea ce înseamnă că apare o segmentare a întregii populații și, din păcate, aceasta generează inegalități pronunțate privind accesul la hrană.  

Semnalăm lipsa unui program național finanțat multianual pentru nutriție și sănătate, așa cum există în multe țări europene. Se adaugă lipsa unui institut național de cercetare-dezvoltare și de prevenție socială pentru nutriție umană și pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

Ca obiective, în primul rând propunem acordarea atenției cuvenite, rezonabile, benefice și eficiente din punct de vedere politic pentru întregul lanț al domeniului alimentației și, implicit, al industriei alimentare; creșterea atenției politice acordate cercetării românești, pentru că fără cercetare nu reușim să fim o țară performantă, nu reușim să avem competitivitate în sectorul agroalimentar. Din partea secției noastre, au venit niște propuneri de proiecte prioritare de cercetare, privind investigarea calității potențialului biologic al alimentelor pentru o mai bună nutriție, creșterea siguranței alimentelor, pentru ele trebuie să fie salubre pentru consumatori și privind biodisponibilitățile nutrienților din alimente. Sunt cercetări și soluții identificate pe tot lanțul alimentar, privind autenticitatea produselor alimentare, în vederea eliminării fraudelor alimentare. Auzim din ce în ce mai mult de această problemă, care este reală. De asemenea, propunem cercetări privind realizarea și utilizarea de ambalaje biodegradabile pentru produse alimentare. Alte obiective ar fi asigurarea securității alimentare, dezvoltarea reală și efectivă a contribuției statului român la asigurarea serviciilor de consultanță operativă privind suportul tehnic și tehnologic către ferme, către unități de procesare, prin reconceperea întregii rețele naționale de direcții agricole și de consultanță agricolă în subordinea ADR, în mod similar cu situația care există în țările din Uniunea Europeană și din America de Nord.

Este foarte importantă și conștientizarea reducerii risipei alimentare. Paradoxal, risipa alimentară cel mai mult se produce în uzul gospodăresc, dar și industria alimentară face risipă.

De asemenea, pentru că în cadrul industriei alimentare avem și acvacultură, dorim să încurajăm și să sprijinim domeniul acvaculturii, care este în expansiune. Unitățile noastre de cercetare-dezvoltare au rezultate foarte bune. Acordăm atenție procesării produselor din acvacultură.

De asemenea, fiind profesor, țin foarte mult la creșterea nivelului general de educație. Subliniez cât de importantă este educarea tinerii generații cu respect pentru pământ, pentru aliment, pentru cei care lucrează în domeniu. De asemenea, este importantă instruirea forței de muncă și a consumatorului de produse alimentare.

Un obiectiv foarte important este realizarea de unități de procesare alimentară în apropierea fermelor agricole și zootehnice, pentru a scurta transportul și pentru a putea fi realizată procesarea cât mai repede. Susținem înființarea Institutului de Nutriție Umană și de Sanogeneză, în subordinea Guvernului României, cu regim de agenție națională guvernamentală, finanțată de la bugetul național. Ne pronunțăm pentru încurajarea creșterii producției indigene de materie primă, odată cu dezvoltarea capacității de depozitare. Avem produse, dar ne trebuie și o capacitate adecvată de depozitare, pentru starea condiționată de produse refrigerate și congelate și a producției agroalimentare românești. Aceasta se poate face printr-o stimulare legislativă, fiscală și financiară.

Ar fi bine să se realizeze de către Institutul Național de Statistică un raport privind starea de sănătate și starea nutrițională a populației, prezentat prin mass-media. Să se realizeze legiferarea obligativității angajatorilor și a sistemului de învățământ de a asigura angajaților, elevilor, studenților condiții de a servi masa de prânz, odată cu dezvoltarea sistemului de catering destinat colectivităților.

Care sunt cadrul general necesar și mijloacele? Toate mijloacele, procedurile, sursele de finanțare necesare sunt cele pe care le vor identifica, planifica și monitoriza instituțiile executive ale țării de la nivel central, național, regional și local, Guvernul României, Președinția României, prefecturile județelor, consiliile județene, primăriile, consiliile locale, cu implicarea directă, esențială, a Parlamentului României, ca putere legislativă. 


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

PayU GPO România: Românii au plătit online circa 720 mil. RON de Black Friday 2025

0

Potrivit PayU GPO România, în ziua de 7 noiembrie 2025, la comercianții parteneri care au desfășurat campania de  Black Friday, s-au înregistrat peste 1,31 milioane de tranzacții, cu o valoare totală de circa 720 mil. RON. În plus, față de ediția precedentă, numărul tranzacțiilor realizate cu cardul salvat a reprezentat peste 64% din plăți, în creștere cu 17%. 

Compania a organizat și anul acesta, de Black Friday, un eveniment live, maraton, transmis pe Facebook și Youtube, în care a analizat toate trendurile, statisticile și comportamentul consumatorilor din perspectiva plăților, alături de 20 de experți invitați, din domenii cheie ale ecosistemului de e-commerce din România.  

Astfel, din datele PayU GPO, valoarea totală a volumelor tranzacționate a crescut cu 9% față de anul trecut, iar cea mai mare sumă raportată în perioada de referință s-a ridicat la peste 85.000 RON, la ora 14:30, pentru produse din categoria eTail. 

În plus, potrivit companiei, în minutul de aur al Black Friday 2024 au fost înregistrate peste 11.000 de tranzacții, categoriile dominante fiind cosmetice, FMCG (produse de băcănie, alimente neperisabile), produse pentru copii,  IT&C și home & deco.

Black Friday 2025 demonstrează încă o dată că românii așteaptă cu entuziasm această zi, pregătindu-și din timp bugetele pentru cele mai bune oferte ale anului de la comercianți. Tot mai mulți aleg să cumpere inteligent și planificat, profitând de ratele extinse oferite de bănci și partenerii financiari, dar și de confortul plăților rapide, cu un singur click, prin cardurile salvate. Aceste tendințe arată un grad tot mai mare de maturitate și încredere în comerțul online. Împreună cu partenerii noștri, am lucrat intens pentru ca experiența de cumpărare să fie rapidă, sigură și plăcută, adaptată nevoilor reale ale clienților” a declarat Elena Gheorghe, Country Manager PayU GPO România.

Valoarea medie pe tranzacție a fost de 546 RON, de trei ori mai mare față de valoarea medie a tranzacției anuale. În plus, și valoarea medie a tranzacției cu plata în rate a crescut – 945 RON, de două ori peste media anuală. 

Plățile în rate au reprezentat aproximativ 35% din volumul total procesat, marcând o creștere de 18% față de Black Friday 2024. 

De Black Friday 2025, 17% din tranzacții au fost plătite cu carduri emise în afara țări, cu 13% mai mult față de ediția precedentă. Topul țărilor din care au fost procesate plăți, după banca emitentă, au fost Lituania, Regatul Unit și Belgia. 

Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Glăman, președintele Secției de horticultură a ASAS:

0

Declarații ale lui Gheorghe Glăman, președintele Sectiei de horticultură a ASAS în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


În strategia elaborată în urmă cu mai mulți ani, prezentată Guvernului României, am spus ca IVB-urile pe care le aveam pe județe să le transformăm în cooperative, în care se vor uni cei din jurul lor. Nu s-a făcut așa ceva. În prezent, din 15 IVB-uri, numai unu funcționează, cel de la Kogălniceanu. În loc să le modernizăm pe cele vechi, să le restructurăm, acuma trebuie să le dărâmăm, ceea ce costă milioane. Din șase foste IAS-uri din județul Constanța, mai funcționează la ora actuală bine numai Ostrov și binișor funcționează Murfatlar, iar Cernavodă abia se reface. La Nazarcea, Mangalia și Cernavodă, cramele au devenit cuiburi de ciori.    

Propunem un program de construcție de solarii. Creșterea din 2018 până în 2025 de o mie și ceva de hectare s-a făcut prin eforturi proprii ale oamenilor, nu prin fonduri europene. Propunem un program prin care să ajungem în 2041 la 11.000 de hectare, ceea ce ar însemna 1.100.000 de tone. Dăm și câteva soluții: 

1. Numai pentru producătorii care se unesc în cooperative – Dacă nu introducem sămânța cooperativelor, ne vom trezi mai rău decât la globalizare, deoarece, cu timpul, comerțul la piața agroalimentară aproape s-a înjumătățit dacă nu chiar mai mult. 

2. Suprafață minimă de 500 mp – Atât poate să facă o familie, ca să producă 30 de tone. 30 t x 10 ha înseamnă 300 de tone, pe care poți să le duci într-un market.

3. Proiecte tip – Se ia proiectare 10%. De ce n-ar face Ministerul Agriculturii proiecte tip până la 3 hectare de solarii?! Proiecte tip de 3 ha la solarii înseamnă că se iau 10.000 de euro pentru un proiect. Se poate face un proiect tip acasă, un proiect tip pe care îl pui undeva pe un teren plan, că n-o să-l pui pe pe munte.

4. Licitații publice făcute de fermierii din cooperativă, nu făcute de alții ca să cumpărăm tot ce este mai scump. 

Din 2007, de când am intrat în Uniunea Europeană, la struguri pentru vin, planul de reconversie a funcționat și s-au plantat 35.000 de hectare și stăm ceva mai bine. Totuși, importăm de 81 de milioane de euro. Viile au fost retrocedate, în loc să fie ceea ce s-a propus de multe ori, un program de viticultură. Statul avea 2 milioane și jumătate de hectare. Dacă retroceda viile, erau în jur de 80.000 de hectare, pomicultura, 90.000 de hectare, încă vreo 60.000 de hectare, legume. 250.000 de hectare se puteau retroceda: maximum 50 de hectare la cei care se pricep să facă cu adevărat. Politicienii au spus „dați pământ!” Sigur, erau era și presiunea din stradă.

Cât privește unitățile de cercetare, acestea sunt administrate de ASAS, dar nu sunt ale academiei, sunt ale Ministerului Agriculturii. Eu n-am să pricep niciodată de ce Ministerul Agriculturii nu este interesat să le susțină, să le finanțeze, să aibă cu cine se exprima în teritoriu, să facă consultanță. A organizat Banca Mondială consultanţă, după cinci ani, când banii s-au terminat. Consultanța nu a mai fost finanţată. Degeaba fac cercetări, dacă cercetarea nu ajunge la cel care trebuie, la producător. Din 22 de institute în 1967, când  s-a înființat ASAS, la ora actuală, nu mai avem decât 16. Numărul de cercetători, faţă  de 1967, am scăzut de la 347 la 268. În ceea ce privește cercetările în funcție de grade științifice, avem scădere față de 1967.

Cu toată scăderea, cu tot necazul care îl avem, am reușit prin Societatea Română a Horticulturii și, mai ales, prin Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ca în 2024 să organizăm Congresul European Horticol. 850 specialiști de pe mapamond au participat la Parlament. A fost al cincilea congres european, cu cea mai mare participare.

Până în 2048, ne trebuie 4 miliarde de lei, ca să putem asigura 90% din hrană cu produse românești și să și exportăm.


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Prof. univ. dr. ing. Ilie Van, președintele Secției de zootehnie din ASAS, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări: „Restructurarea este un concept extraordinar, dar să n-o confundăm cu reducerea”

0

Declarații ale lui Ilie Van, președintele Secției de zootehnie din ASAS, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


Uniunea Crescătorilor de Păsări este o asociație profesională înființată în anul 1993, când sectorul avicol aproape că nu mai exista. Astăzi, sectorul avicol produce de 10-12 ori mai mult decât producea în anii respectivi. Este un sector care a dovedit că se poate.

Restructurarea este un concept extraordinar, dar am o rugăminte la mediul academic din agricultură: se definim în termeni simpli restructurarea și să n-o confundăm cu ce s-a întâmplat în anii ’90, când restructurarea a fost confundată cu reducerea. Restructurare înseamnă că iei ceva care nu funcționează și îl faci să funcționeze. În cazul nostru, agricultura fiind un sector cu particularități deosebite, cu caracteristici aparte, diferite de ale oricărui alt sector de bunuri, trebuie să te gândești cum să faci restructurare din punct de vedere tehnic, tehnologic, organizatoric, managerial, din punctul de vedere al marketingului și, bineînțeles, o restructurare financiară. Această definiție ar trebui să fie adresată fermierilor în termeni simpli, ca ei să înțeleagă că este vorba de o restructurare a unei activități: punere pe alte baze, ca să funcționeze mai bine decât a funcționat până acum.

Referitor la aspectul organizatoric, ne referim la structurile de producție și la funcționalitatea lanțului de producție zootehnică, precum și la organizarea instituțională. Nu putem să facem agricultură singuri. Este clar că ne trebuie instituții, că trebuie coordonată agricultura, chiar într-o economie de piață, prin pârghii, prin mecanisme, prin instrumente. Putem să ducem agricultura acolo unde dorim, dacă aceste pârghii și instrumente sunt corect calculate.

Al doilea aspect este legat de legislație. Să vedem dacă legislația din Uniunea Europeană, pe care mulți o critică pe bună dreptate din multe puncte de vedere, chiar ne încurcă peste tot sau poate că nu aplicăm noi în spiritul ei, așa cum ar trebui să facem. Deși discursul public este saturat de politici agricole comune, totuși să vedem dacă, din punctul de vedere al organizării instituționale și al spiritului acestei politici agricole comune, noi am respectat tot ce trebuie, ca să putem să ducem zootehnia și agricultura acolo unde dorim.

Referitor la câteva aspecte privind zootehnia la nivel global (creșterea populației globului, schimbările climatice, volatilitatea prețurilor etc.), se știe că, în momentul de față, zootehnia se confruntă cu probleme majore de boli cu transmisibilitate la om: gripa aviară, febra aftoasă Blue Tongue, PPA-ul de la porcine. Doar 11% din ce se produce la nivel mondial este destinat comerțului exterior și deci trebuie să ne acomodăm cu această idee, că nu putem să rămânem dependenți de importuri.  

Factorii care determină consumatorul european să acceseze produsele zootehnice sunt: origine – 53%, preț – 51%, siguranță alimentară – 50%, gust – 49%, conținut nutrițional – 44%, etică și credință – 19%. Europa și America de Nord sunt mari consumatoare de carne; zona Mării Negre este ceva mai jos decât Europa.

În structura producției agricole, producția animală reprezintă între 31% și 41,8% în 2024, dar este de discutat dacă, din cauza reducerii și a secetei care a existat anul trecut, nu este posibil să fi crescut procentul, pentru că s-a redus producția vegetală.

Referitor la exploatațiile zootehnice, datele din 2020 arată că, la bovine, avem 12,6% din exploatații cu mai mult de 10 capete per exploatație, la suine, avem 4,6% cu mai mari de 10 capete, la ovine și caprine, cu 21% și 9,3% dintre exploatații. Deci, avem o structură de producție foarte fragmentată. Este greu de crezut că poți să faci față unei competiții europene este extrem de puternice cu efective de sub 10 capete, cu vaca ținută de lanț pe șanț și cu producțiile pe care le obținem în condițiile acestea. E clar că nu avem cum să facem față unei astfel de competiții.

Producția realizată în 2023-2024 la pasăre a crescut foarte mult: aproape 800.000 de tone, peste 50% față de celelalte categorii; la lapte, 4,6 milioane de tone. Avem două sectoare care pot fi adresate exportului: bovinele și ovinele. Aceste două sectoare pot să facă export de preferat de carne, dar facem mai mult export în viu. Trebuie să îmbunătățim acest aspect: dacă se poate, să ducem mai mult carne decât animale în viu, pentru că, la bovine, avem o carcasă de 160 de kg, ceea ce este total neeconomic. La ovine, avem 12 kg per carcasă, iarăși este total de neeconomic. Deci, avem de îmbunătățit la calitate foarte mult în ceea ce privește producția de carne. Stăm bine la pasăre. 

La nivelul anului 2025, consumul în raport cu ce se mănâncă în Europa arată că România nu mănâncă vită și vițel: 1,55 kg, față de 10,3 kg în Europa; la ovine și caprine, suntem la 1,7-1,8 kg; la porcine, mâncăm 29 kg, față de 30,7 kg în Uniunea Europeană, dar mai mult de jumătate mâncăm carne de porc din import. La pasăre, este primul an când depășim exportul față de import. Consumul total de carne pe cap de locuitor este 58,35 kg în România, față de 69,10 kg în Uniunea Europeană, retail echivalent, adică este carne dezosată nu este carcasă. 

Exportăm pentru prima oară 50.000 de tone de ouă, care înseamnă cam 800 de milioane de ouă. Consumul e 14,7, față de 13,9 la nivel european. La lapte, stăm foarte rău, în sensul că avem un consum de 252 l pe cap de locuitor, față de 342 l; se adaugă importul de 1,2 milioane l echivalent lapte, ceea ce duce consumul la 320 l, încă sub nivelul european. La carnea obţinută în România, avem 53% pasăre, față de celelalte specii care reprezintă 47%. Pasărea este dominantă într-o țară în care modelul alimentar este carne de porc, pasăre, vită, oaie, pasăre; se produce mai mult pasăre decât porc.

În balanța valorică la comerț, se observă o creștere a diferenței import-export: am ajuns la 1,3 miliarde diferență între import şi export la carne și procesate din carne; la lapte, aproape 800 de milioane, deci este foarte, foarte mare diferența. 

Ar trebui să discutăm despre organizarea comună de piață. Noi lucrăm cu o legislație europeană, un regulament european 1308 din 2013, care înlocuiește un alt regulament, din 2007-2014 și ne organizează toată piața europeană. Instrumentul de bază în politicile agricole comune începând din 1962 a fost prețul minim garantat, până în 1992, la prima reformă MacSharry, când prețul minim garantat s-a înlocuit cu prețurile compensatorii. În această perioadă, de la un grad de autosuficiență de 80%, s-a ajuns la 120-130-150% pentru anumite produse, ceea ce reprezintă un lucru extraordinar. Obiectivele politice agricole comune nu s-au schimbat de atunci, doar s-au nuanțat: s-au introdus bunăstarea, securitatea, siguranţa alimentară. 

Legat de organizarea instituțională, primul obiectiv îl constituie creșterea productivității agriculturii și progresul tehnic în ferme. De acest aspect, se ocupă AFIR-ul. Al doilea aspect este asigurarea unui nivel de trai la nivelul celorlalte sectoare economice în domeniul agriculturii. De acest aspect, adică de subvenții, se ocupă APIA. Al treilea aspect este stabilizarea pieţelor, de care nu se ocupă nimeni. Noi nu știm astăzi ce se întâmplă în piețele noastre și atunci, trebuie neapărat să ne orientăm către autorități, către guvern, să înființăm prin lege instituția pieței produselor agricole-agroalimentare. Nu avem nici sistem informațional de producție și de piață, nu știm ce lucrăm. De exemplu, noi producem 700.000-800.000 de tone de carne de pasăre, dar nu știm cât de găină, cât de curcă, cât de raţă, cât de gâscă. Avem datele de la Institutul Național de Statistică, dar pe fiecare specie în parte, ci la grămadă. Va trebui să avem un sistem informațional de produse și de piață, pentru că piața fiecărui produs este diferit și politicile sunt diferite.

Avem apoi tipurile intervenții și ajutoare: intervii pe piață, ajuți producția prin subvenții și protecție tarifară. De exemplu, când a fost superofertă de carne de porc pe piață, noi aveam posibilitatea să facem intervenții în piață, dar n-am făcut și am lăsat fermierul să închidă fermele pentru că nu s-a intervenit la timp. 

Privitor la cheltuielile pentru agricultură, în anii ’60-’70-’80 aveam echivalentul a aproape 65 de miliarde de euro pentru agricultură; anul trecut și în actualul exercițiu, sunt cam 30 de miliarde, adică la jumătate.

Sunt și câteva probleme legate de legislație. Va trebui să fim foarte atenți, pentru că legislația europeană este complicată, dar este rezultatul consultării publice, iar noi nu participăm suficient la realizarea acestei consultări. Se întâmplă ca noi, ca asociație profesională, să primim de la Bruxelles, să dăm în teritoriu și să nu primim feedback. După ce apare legislația, ne trezim cu probleme. Trebuie neapărat să fim atenți la elaborarea legislației la nivel european, pentru că atunci este momentul să acționăm.


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Prof. univ. dr. ing. Mihail Dumitru, președintele Secției de știința solului, ASAS: „Trebuie să înțelegem solul ca resursă naturală, ca principal mijloc de producție în agricultură”

0

Declarații ale lui Mihail Dumitru, președintele Secției de știința solului, ASAS în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


Solul este un organism complex, rezultat de interferența atmosferei, hidrosferei, biosferei, omului și timpului. Avem 12 clase de soluri, 32 de tipuri de sol, ceea ce înseamnă că politica trebuie să fie adaptată la fiecare din aceste tipuri. Noi nu putem vorbi de lucruri generale, ci trebuie să înțelegem solul ca resursă naturală, ca principal mijloc de producție în agricultură. Dacă încercăm să dirijam noi toate procesele din sol, facem o greșeală fundamentală. Din fericire, avem circa 6 milioane de hectare de cernisoluri, adică soluri cu mai mult humus. Avem foarte mulți factori de reducere a capacității de producție a solurilor, pe care trebuie să-i înțelegem. Trebuie să luăm măsuri în acord cu aceștia, ca să nu mai avem deficit.

Atrag atenția asupra deficitului de elemente nutritive: 47% din soluri au conținut mic de humus, 50% dintre soluri au deficit de azot, 65% au deficit de fosfor, 57% au deficit de  potasiu. Asta înseamnă că trebuie să ne preocupe creșterea consumului de elemente nutritive, de fertilizant. Or, din 14 fabrici de îngrășăminte, mai avem una singură, care ambalează niște îngrășăminte din Ucraina. Noi vorbim foarte mult că România trebuie să producă în proporție de 24-25% agricultură ecologică. Asta înseamnă o reducere clară a capacității de producție a României. Noi consumăm circa 60 kg de azot, fosfor, potasiu, dar avem un deficit de 45 kg de azot, 26 kg de de fosfor,  57kg de potasiu la hectar, adică exact atât cât are excedent Franța. Din asta, trebuie să reducem cu 20% consumul de îngrășăminte, în timp ce ei aplică de 4-5 ori mai mult decât noi și au cu totul altă situație. Numărul de capete de animale este catastrofal în România: la bovine, 15 capete la suta de hectare, în timp ce Olanda are 207 captete la sută de hectare; la porcine, situația e mai gravă, cu 43 de capete, față de 1141 Olanda.

Solul găzduiește 25% din biodiversitate și totuși figurăm în documentele europene, datorită unui ONG, că fermierii noștri au distrus biodiversitatea solurilor în România, așa că suntem obligați să lăsăm 4-5% din suprafață nelucrată, adică exact atât cât ne-ar mai putea asigura un spor de producție față de nivelul coborât pe care îl avem.
Cu toate astea, avem 36% din teren cu valoare ecologică ridicată, avem protejate, prin Natura 2000, 23% din suprafață, avem 21% arii protejate. Facem un exces, asistăm la un proces de suprareglementare, un proces care nu este în corelație cu situația reală din România. 

Acum, ni se spune că va trebui să aplicăm BioChar. N-am nimic împotriva BioChar-ului, numai că el nu aduce spor de producție decât extrem de mic, iar din punct de vedere economic, aduce pierdere sigură. Trebuie ca societatea să se implice și să acopere pierderile de producție. Cât să meargă această acoperire a  pierderilor de producție? 

Vorbim de biodiversitate. În sectorul 4, toate spațiile verzi, toate gardurile vii sunt tăiate și înlocuite cu borduri înalte, de 70 cm. Exemplele de cum înțeleg stăpânii (pentru că un primar este stăpân) nu țin cont de nicio realitate. Taie, aduce bordurile până la 2 m de bloc, în condițiile în care tăiem din salarii, tăiem din pensii pentru economie. În realitate, doar risipim. Se vorbește despre sănătatea solului, că trebuie să îndeplinească niște condiții. Se vorbește mult și despre fixarea carbonului. Multe lucruri nu sunt în acord cu ceea ce am învățat la școală și atunci nu vă mai mirați că există această tendință de eliminare a noutăților care ne vin din Comunitatea Europeană. Ca dovadă, Ministerul Agriculturii asigură fonduri pentru practicarea agriculturii de precizie și chiar și pentru îngrășăminte, numai că nu ne aduce spor de producție. Or, dacă am cheltuieli fără spor de producție, nu cred că este important în practică să-mi irosesc puținele fonduri pe care le am pentru asta.
De asemenea, se cumpără drone și nici nu știm să le folosim. Este un efort pentru război, de fapt, un efort prin care scoatem din buzunarul fermierilor mulți bani pentru eficiența redusă. O mai bună informare, o mai bună corelare a datelor ar fi utilă.


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Gheorghe Vlad, președintele preşedintele Organizaţiei Interprofesionale a Producătorilor de Legume şi Fructe – OIPA: „Profesionalizarea de astăzi este cea de care depinde viitorul agriculturii”

0

Declarații ale lui Gheorghe Vlad, președintele preşedintele Organizaţiei Interprofesionale a Producătorilor de Legume şi Fructe – OIPA în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


Noi, horticultura, avem cea mai mare pondere investițională comparativ cu cerealele: un hectar de seră se cifrează la valoarea de 3 milioane de euro cel puțin, dintr-o seră performantă rezultând investițiile pentru 1.000 de hectare în cultura de câmp. Vorbim de ceea ce realmente producem în sens comercial ca legume și fructe.

România are astăzi un consum de legume și fructe infim, comparativ cu țările europene. Noi, astăzi, consumăm 80-100 kg legume-fructe, în general, pe când consumul țărilor europene pe cap de locuitori este la 200 kg. Astăzi, producția autohtonă de legume și fructe nu poate asigura autoconsumul. Toate reportajele cu cantități extreme de varză, de roșii sunt speculative, pentru că reprezintă doar o zonă din care se taie într-o zi varza, se duce la piață și e piața arhiplină, dar zona verzei – 33.000 de hectare, zona Lungulețu, Dâmbovița – e nesemnificativă, comparativ cu necesarul de consum.

Rolul strategiei horticulturii ar trebui să plece de la ceea ce avem astăzi: sub 50 ha de seră încălzită, care funcționează comercial. Primul generator de 5 ha este fabrica Dalin, care are un deșeu și a trebuit să găsească alternativă să nu intre în conflict cu mediul. De aceea, s-a transformat în producător de legume. Mai există o astfel de seră la Oradea, de vreo 5 ha, cu apă termală, care reprezintă un avantaj. Un alt producător de sere este în zona Constanței și mai este o rămășiță din serele vechi de la târgul Vitan-Bârzești, vreo 16 hectare. Deci, suntem tributari.

În proporție de 150%, cumpărăm sămânță de import pentru legume. Spun 150%, pentru că țăranul își mai ia 50%, să aibă pentru anul următor, dacă nu răsare sau nu găsește. Astăzi, viziunea strategică 2055 este că România trebuie să investească. 10.000 de hectare, plus suprafețe de spații protejate asigură și un necesar de export. România este agrară, este un jucător important și cerealier. Cu toate investițiile care vor veni, vor fi generate cam 500.000 de locuri de muncă, iclusiv în procesare. La agricultură vor contribui câteva industrii conexe: construcții, extracție, minereuri etc. Noi suntem dependenți de agricultură. Nu putem să fim o țară industrială, că n-avem cum. Cea mai mare problemă se regăsește în lipsa brandurilor, pe care astăzi România nu le mai are. Politicile de sprijin și de finanțare sunt în declin totalmente. Forța de muncă este în deficit. Satul se depopulează. Nu putem să mai creăm transferul acela tradițional de legumicultori către copii. Legătura între producția agricolă și industrie, economie în general, pleacă de la finanțare. Ca partener strategic, organizația noastră interprofesională are recunoaștere la nivel național. Suntem cinci organizații. Pe lângă legume-fructe, procesarea și celelalte ar fi trebuit să fie componente, pentru că industria alimentară se regăsește ca sinteză.

Ponderea horticulturii se cifrează la valori cu mult mai mari. Horticultura esențială este esența reconstrucției economiei agrar-industriale, este un motor, pentru că astăzi, zilnic, consumăm 500 g de legume și fructe – un măr sau un cartof. Imaginați-vă ce înseamnă asta la o populație de 15 milioane de locuitori, nu altă valoare. În perioada următoare, investițiile trebuie să fie redefinite clar, cu protecția agriculturii și cu suveranitatea alimentară, care trebuie să primeze. Primul rol la sprijin îl are financiarul. Unitățile de producție în legumicultură, ca spații protejate, înseamnă minimum 40-50 ha. Există un singur inginer, o singură sursă de apă, o singură sursă de energie, nu fac 40 de surse de energie, 40 de ingineri, 40 de alimentări electrice sau de gaze naturale. În angajamentul pentru viitor al agriculturii și horticulturii, organizația noastră, în conlucrare cu ASPES, cu ASAS, are o responsabilitate în a asigura generațiile viitoare de profesioniști. Profesionalizarea de astăzi este cea de care depindem. Da, se poate învăța și din mers, dar una este să dobândești profesionalismul inițial, să-l ai și ca tradiție, să-l porți mai departe și alta e să te reformezi profesional ulterior. Trebuie să creăm centre de excelență de formare profesională, și în general, și pentru patrimoniul genetic, ceea ce astăzi nu există – dacă noi, legumicultorii, vrem să cumpărăm sămânță românească, posibilitatea este zero.  


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Ing. Ciprian Muscă, președintele ASFOR: „Cu ajutorul inteligenței artificiale, putem să gestionăm mult mai eficient pădurea”

0

Declarații ale domnului ing. Ciprian Muscă, președintele ASFOR în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).



Silvicultura și, mai ales, exploatarea și preluarea lemnului realizează 3,5% din produsul intern brut al României. Noi existăm în mediul rural, creăm locuri de muncă: sectorul de exploatare și prelucrare a lemnului înseamnă cam 120.000 de locuri de muncă. E mult, e puțin, dar susține tot ceea ce înseamnă dezvoltare rurală a economiei. Cifrele la silvicultură sunt un pic diferite față de agricultură: acest 3,5% din PIB înseamnă partea de lemn, cu partea de mobilă, 4 miliarde de euro, balanță pozitivă în raport cu acele cifre care, în agricultură, erau pe minus.

Întotdeauna s-a pus întrebarea de unde vine forța asta a forestierilor, de a merge mai departe, în condițiile în care, în 30 de ani, sectorul forestier a primit finanțare 89 de milioane de euro, cam 8% din ce avem noi nevoie. Am depus proiecte de peste 130 de milioane de euro și putem depune proiecte de miliarde de euro.

În 30 de ani, am crescut suprafața forestieră a României, în ciuda tuturor lucrurilor care se spun, cu aproape 500.000 de hectare: noi, 250.000 și ne-a ajutat și natura cu încă 250.000, adică au fost împădurite acele terenuri pe care agricultura le-a abandonat. Am înțeles că, ca să putem merge mai departe, trebuie să avem documente de viziune și am început să scriem documente de viziune. Parte din viziunea noastră s-a regăsit în programe de guvernare. Multe au fost adoptate și, între timp, au fost și abrogate. Eu sper că, până în 2040, multe din cele pe care noi le-am scris în viziunea noastră să le regăsim, să existe. Voi aminti doar câteva care, pentru noi, sunt foarte, foarte importante.

În primul rând, cifrele sectorului forestier sunt bune. Noi reușim să dăm valoare celor trei elemente esențiale: pădure, lemn și comunitate locală. Reușim să folosim aceste trei elemente, cu care România se mândrește, ca să realizăm plus valoare. Mai departe, trebuie să luptăm, ca sectorul forestier să aibă o recunoaștere națională. Sectorul forestier nu este recunoscut ca structură strategică, în condițiile în care nu poți să faci mai nimic în România fără lemn, în condițiile în care lemnul în acel Green Deal pe care noi încercăm să-l schimbăm și îl vedem pe ca o povară, are și o cheie. Cheița se numește „Pădure-lemn”. Cu pădure-lemn, reușești de la 1 m³ de lemn să economisești vreo 2 t de carbon. Vedem că sunt niște cifre foarte, foarte mari, cu sute de milioane tone de carbon, ceea ce reprezintă un avantaj pentru România, în cazul în care Green Deal va fi dus mai departe.

Toată lumea trebuie să conștientizeze că acest sector forestier, de care toată lumea a uitat, este un sector strategic al economiei naționale și al nostru, ca nație. Trebuie să creștem, în continuare, suprafața pădurilor. Chiar dacă am făcut efortul și am crescut-o, trebuie s-o creștem în continuare Trebuie să începem să investim în zona construcțiilor din lemn. Noi o facem pe banii noștri. Avem companii care construiesc din lemn atât în România, cât și cam prin toată Europa.

Trebuie să investim mai mult în mobilier. Nu cerem subvenții, nu cerem ajutoare de stat, nu vrem scheme. Vrem ca statul să înceapă să își gestioneze banii un pic mai atent. Ce ar fi dacă statul, din sumele pe care le alocă construcțiilor, 30% le-ar arunca lemnului? Ce înseamnă dacă statul, din mobilierul pe care îl cumpără, 25% ar cumpăra de la firmele românești, din pădurile noastre. Statul român are jumătate din pădurile României. Din PNNR, am cheltuit zeci de milioane de euro pe mobilier în școli care n-a fost produs în România? Ne cam sabotăm singuri

Propunerile noastre sunt simple. Să ne gestionăm mult mai bine banii. Să investim în sectorul forestier, pentru că, dacă avem o piață internă puternică și stabilă, noi avem puterea să duduim exportul și alea 4 miliarde să devină 8 miliarde.

În fiecare an, noi lăsăm în pădure cam 3 milioane de metri cubi, lemn pe care nu-l scoatem, îl abandonăm, pentru că ne încurcă birocrația. Aceste 3 milioane de metri cubi cărora noi le spunem resturi de exploatare, adică vârfuri, crengi etc. În pădure, la o exploatare forestieră, așa ceva arată urât. Durează vreo 7-10 ani până când acestea se topesc și nu le mai vedem. Acele 3 milioane de metri cubi echivalează cu un reactor de la Cernavodă și cam cu un procent din PIB echivalează lemnul pe care noi, an de an, îl lăsăm să putrezească în pădure. Invitația noastră este să vă alăturați viziunii Asociației Forestierelor din România și sectorului forestier și să folosim pădurea, lemnul, comunitatea locală, comunitatea rurală și, nu în ultimul rând, inteligența artificială. Avem nevoie la pădure de inteligență artificială și sper ca, până în 2040, să avem măcar 40% inteligență artificială în toate operațiunile pe care noi le facem. Ce putem noi face cu inteligența artificială în pădure? Gestionăm, la ora actuală, în România, două dintre cele mai mari baze de date, cu trilioane de informați; sistemul de urmărire a materialelor lemnoase Sumal și inventarul forestier național. Cu ajutorul inteligenței artificiale, putem să ne scoatem informațiile de care avem nevoie ca să gestionăm mult mai eficient pădurea, ca să avem păduri sănătoase, să avem o industrie performantă, să ne calculăm lanțurile de producție cât mai economic posibil, astfel încât să reușim să producem cât mai mult din lemnul românesc și să dezvoltăm comunitățile noastre locale.  


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Fondurile europene produc efecte în economie dacă sunt dublate de reforme și mai multe investiții publice

0

O bună absorbție a fondurilor europene necesită îndeplinirea unor codiții, care țin, între altele, de o mai bună guvernanță a companiilor de stat, precum și de garanția că acești bani sunt bine investiți, consideră membrii comunității de afaceri româno-germane. Într-o dezbatere organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) cu prilejul Întâlnirii lunare a membrilor, pe tema oportunităților de finanțare prin fonduri europene, a fost analizat stadiul absorbției fondurilor europene în România în mediul public și privat. La dezbatere au fost invitați ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru și primarul municipiului Deva, Lucian Rus. 

Având în vedere situația economică dificilă prin care trece guvernul și importanța unui stat funcțional pentru societate și economie, membrii comunității au înțeles că era necesară o creștere a taxelor. „Totuși, pentru relansarea economiei este nevoie de reforme care să reducă birocrația. Acest lucru nu numai că este costisitor, dar și încetinește activitatea economică. Deci, este vorba despre reforma statului, în care întreaga comunitate de afaceri, internațională și națională, își pune mari speranțe”, a declarat, în deschiderea evenimentului, președintele AHK România, Volker Raffel.

Mai exact, el a făcut referire la necesitatea unui proces de achiziții publice mai rapid, la nevoia unei administrații locale eficiente și la importanța disponibilității autorizațiilor necesare pentru a transforma fondurile europene în realitate.

Pe de altă parte, Raffel atras atenția că disponibilitatea fondurilor europene, care au susținut semnificativ economia românească, este incertă pe termen lung. „Așadar, să ne bucurăm cât mai mult de momentul în care ne aflăm și să folosim fondurile în cel mai eficient mod posibil, pentru a atrage investiții în România și pentru a stimula creșterea economică. Șansa există, banii există — să îi absorbim și să obținem maximum din ei”, a conchis președintele AHK România.

Reducerea cheltuitelor bugetare, fără a reduce însă investițiile, a fost și mesajul transmis de directorul general al AHK România, Sebastian Metz.  Fondurile europene vor contribui la creșterea competitivității economice, a adăugat el, precizând că este nevoie ca acești bani să fie investiți acolo unde economiile locale au mare nevoie de ei. „Cred că putem discuta și despre descentralizarea administrației și orientarea fondurilor publice la nivel local sau regional. Și, nu în ultimul rând, din partea mediului privat există de multă vreme solicitarea de a avea disponibile mai multe fonduri europene pentru cofinanțarea investițiilor companiilor private. În perioada următoare, ar trebui  ca fondurile publice să fie multiplicate prin investiții private – de exemplu, în cazul investițiilor urgent necesare în sectorul energetic. De asemenea, agenda de politici economice și industriale trebuie să fie mai bine corelată cu utilizarea fondurilor europene – mai ales în domeniul tehnologiilor”.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a prezentat în premieră situația centralizată a celor peste 24.000 de proiecte finanțate prin PNRR la nivelul întregii țări, împreună cu stadiul derulării lor, domeniul de activitate și localizarea exactă a lucrărilor, pe o hartă interactivă. „Trebuie să punem în aplicare ceea ce avem aici. În acest moment, nu există posibilitatea de a muta finanțările de la o industrie la alta”, a precizat Pîslaru.

În privința viitoarelor instrumente financiare, adică fondurile care vor înlocui PNRR-ul, acestea vor prioritiza competitivitatea.

„Se poate observa o flexibilitate fără precedent în propunerea Comisiei,  cu un fond unic, deci nu mai există fonduri libere sau fonduri diferite, ci un singur fond. Marea veste este că întregul potențial este neîngrădit și că se pot aloca acești bani într-un mod eficient,  acolo unde sunt prioritățile fiecărui stat membru”. Ministrul a propus cu această ocazie mediului privat un parteneriat, invitând companiile să participe la un plan de investiții pe șapte ani, cât vor dura perspectivele financiare 2028-2034. Prin acest plan statul, firmele și UE ar finanța dezvoltarea Românei. 

Primarul municipiului Deva, Lucian Rus, a explicat în cadrul dezbaterii, cum Fondul pentru o Tranziție Justă al UE a contribuit la dezvoltarea orașului. Fiind într-o zonă considerată dezavantajată, județul Hunedoara a primit cea mai mare alocare din acest fond comparativ cu celelalte județe. „Dezavantajul îl putem transforma într-un avantaj pentru că Deva este un loc în care se pot face investiții. Sunt companii mari din Germania care vor să investească în industrie. Este nevoie însă ca și statul să devină partener pentru industrie  și să susțină financiar autoritățile pentru derularea programelor prin fonduri europene. La Deva va fi funcțională și o mare centrală electrică pe gaz, la Mintia, parte din fostul complex energetic Hunedoara. Nu avem încă parc industrial sau panouri fotovoltaice, dar intenționăm să le construim”, a menționat Rus.

Reprezentanții companiilor membre ale AHK România au solicitat, de asemenea, proiecte de finanțare care să permită intensificarea colaborării cu universitățile. „Am început aici în România acum 20 de ani, un ecosistem  în București; între timp avem activități de cercetare-dezvoltare în Cluj, Brașov, Iași. Ecosistemele cu care echipele noastre colaborează, cu care fac schimb de idei, dezvoltă proiecte împreună,  sunt locale:  o universitate locală, un start-up local. O companie ca a noastră sau alte companii pot transforma aceste idei în produse globale. De aceea, ne-am dori ca agențiile regionale de dezvoltare, de exemplu, să vină cu apeluri adecvate,  care să stimuleze aceste ecosisteme locale. Acest lucru astăzi nu există, dar ar fi foarte util”, a subliniat Günter Krasser, director general, Infineon Technologies Romania, participant de asemenea în cadrul panelului de discuții.

Măsuri pentru protejarea oamenilor și gestionarea responsabilă a urșilor în localități

0

Guvernul României a adoptat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr. 81/2021, care „reglementează intervenția imediată în cazurile de prezență sau atac ale urșilor bruni în localități”.

Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor: „Această ordonanță oferă autorităților instrumentele legale pentru a acționa rapid și eficient în fața unei situații care a devenit critică. Ne confruntăm cu tot mai multe cazuri în care urșii ajung în curțile oamenilor sau pe străzile localităților. Este o situație care pune presiune pe comunități, dar și pe echipele de intervenție. Cu această reglementare, găsim un echilibru între a proteja urșii, dar și a asigura siguranța cetățenilor. Practic, oferim autorităților locale claritate, responsabilitate și acțiune imediată. Ursul brun rămâne o specie strict protejată, dar intervențiile trebuie adaptate realității din teren.”

MMAP precizează că „noua reglementare are ca scop creșterea gradului de siguranță a populației, reducerea numărului de incidente grave și clarificarea procedurilor de intervenție în situațiile de urgență, atunci când viața oamenilor sau bunurile acestora sunt puse în pericol.

Forma adoptată de Guvern aduce o procedură mai simplă, mai rapidă și mai aplicabilă imediat, prin: definirea ursului habituat, clarificarea sau simplificarea intervenției în intravilanul localităților, sancționarea hrănirii urșilor, introducerea comunicării electronice în echipe dar și clarificarea fluxului de finanțare.

Printre principalele modificări introduse de noua ordonanță se numără:

Intervenția rapidă în intravilan prin care se elimină obligativitatea acționării graduale în cazul urșilor semnalați în interiorul localităților, echipele putând interveni imediat prin metoda adecvată: alungare, tranchilizare, relocare sau, dacă situația o impune, împușcare/eutanasiere;

Definirea ursului habituat, acel exemplar care, prin contact repetat cu oamenii, și-a pierdut frica naturală și reprezintă un pericol real pentru populație;

Protejarea femelelor cu pui – în situațiile în care o femelă este extrasă, puii acesteia vor fi relocați de urgență în centre specializate de reabilitare;

Simplificarea procedurilor birocratice – primăriile pot încheia un singur contract de permanență și intervenție cu un medic veterinar de liberă practică, pentru a asigura acțiunea rapidă și coordonată în teren.

Ordonanța introduce și sancțiuni ferme pentru hrănirea urșilor în libertate, o practică periculoasă și tot mai des întâlnită în zone turistice precum Transfăgărășanul, Bucegii sau alte arii montane. Hrănirea exemplarelor sălbatice le modifică acestora comportamentul natural, le reduce frica de om și le atrage în localități, crescând riscul de atacuri. Astfel de gesturi aparent inofensive au dus, în ultimii ani, la numeroase incidente grave. De acum, orice persoană care hrănește un urs în libertate riscă amenzi între 10.000 și 30.000 de lei”.

Ministra Diana Buzoianu accentuează că „este un mesaj clar: urșii nu sunt animale de spectacol, iar protejarea lor începe cu păstrarea distanței. Hrănirea lor înseamnă punerea în pericol a vieților omenești și a speciei însăși”.

MMAP subliniază că, prin aceste modificări, „urmărește reducerea riscurilor pentru populație, restabilirea echilibrului în relația om – faună sălbatică și prevenirea comportamentelor care favorizează habituarea urșilor”.

Foto: Guvernul României 

Bogdan Popovici, FoodBiz: „De interes pentru competitivitate în agricultură ar putea fi crearea unui pol România-Bulgaria-Grecia”

0

Declarații ale lui  Bogdan Popovici, FoodBiz, în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


Vorbind cu mai mulți conducători de multinaționale care se ocupă de marele retail, de industria alimentară și de procesare, opinia lor, printre altele, este că, în momentul acesta România, nu are niciun fel de șansă pe termen scurt și mediu în ridicarea competitivității. Modelul nostru sub acest aspect este Polonia care funcționează ca o putere regională și ar fi bine să ne uităm la bunele practici de acolo.

În discuții pe care le-am avut cu specialiști din agricultură, am înțeles că de interes și de conectare în competitivitate pentru agricultura românească și pentru un anume tip de revenire a economiei românești ar putea fi un pol România-Bulgaria-Grecia. Poate ar trebui să vedem, dacă nu putem fi importanți pentru Europa Centrală, să putem fi importanți pentru produsele din agricultură în raport cu Grecia și Bulgaria. Convergența și competitivitatea ne apropie mai tare de acest pol, decât de polul menționat anterior.

Ar fi bine să schimbăm mentalitatea, în primul și în primul rând și să ne uităm cu atenție în programele Uniunii Europene. Unul dintre cele mai importante programe de la Uniunea Europeană este Invent Horizon, este și Agridata, la care România, atât de deșteaptă, cu atât de mult potențial și cu atât de mulți specialiști, nu prea accesează. E bine de știut că doar 2% din conducătorii de ferme din România au specializare în zona de tehnologie și inteligență artificială. În Danemarca și în Suedia peste 50% din conducătorii de ferme au cursuri speciale de digitalizare și inteligență artificială, în Polonia, peste 35%. În România s-au făcut diverse studii, au început să apară astfel de specialiști la fermele mari, pentru că ele sunt singurele care au capacitate de cercetare și de conectare la marile bănci de date. Există 18-20% ferme care încep să-și pună problema inteligenței artificiale, internet of things (IoT) și așa mai departe. Deci, poate merită să propunem Academiei de Științe Agricole să introducă în toate centrele de cercetare cursuri de perfecționare tehnologică, cursuri de digitalizare și cursuri de inteligență artificială pentru cercetători, care să cheme în jurul lor fermieri, pentru că altfel România rămâne acolo unde este. În toți parametrii de competitivitate, suntem pe locul 27-28 în Uniunea Europeană. La indexul AI Readiness, de acces la inteligență artificială făcut de mai multe instituții internaționale, România oscilează între locurile 58 și 65. Atâta vreme cât nu ne conectăm tehnologic, toate discuțiile despre refacerea agriculturii sunt puțin sterile.  


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

F&B Business Accelerator lansează un program dedicat inovației tehnologice în HoReCa și retail 

0

Industria ospitalității și retailul modern trec printr-o transformare accelerată, alimentată de trei forțe majore: creșterea costurilor operaționale, criza de personal și schimbarea comportamentului de consum, în special în rândul Generației Z, afirmă organizatorii F&B Business Accelerator, anunțând lansarea celei de-a 15-a ediții a programului, dedicată antreprenorilor care dezvoltă tehnologie cu aplicabilitate în HoReCa și retail. 

În România, deficitul de personal în HoReCa este estimat la 20–25%, iar în zonele turistice poate depăși 50% în plin sezon, arată datele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității. Mai mult decât atât, din cauza costurilor operaționale în creștere, 51% din antreprenorii din HoReCa se așteaptă la margini de profit mai mici în 2026, potrivit unui sondaj realizat în rândul celor peste 700 de participanți la Gala Romanian Hospitality Awards. 

Pe de altă parte, Generația Z determină o reconfigurare profundă a industriei de turism, forțând brandurile să treacă de la oferta standardizată la experiențe modulare și transparente. Gen Z caută destinații care pot fi explorate „ca un localnic”, unde pot accesa spații autentice și distribui conținut memorabil online. Hotelurile care își construiesc povestea în jurul unui scop (de ex. sustenabilitate, patrimoniu local sau incluziune) performează mai bine în rândul acestei generații. 

În același timp, în retail, Gen Z așteaptă experiențe hibride: showroom-uri fizice completate de funcționalități digitale, opțiuni de personalizare în timp real și asistență instantanee prin AI sau chat-uri integrate. Atragerea acestui segment înseamnă o regândire a brandului: de la viteză și conveniență la valori împărtășite și apartenență culturală. Astfel, Gen Z impune un nou standard operațional – rapid, etic, interactiv – care rezonează atât cu alegerile lor de călătorie, cât și cu cele de consum.

F&B Business Accelerator caută startupuri de tehnologie cu aplicabilitate în HoReCa și retail

Pentru a impulsiona adopția noilor tehnologii în HoReCa și retail, F&B Business Accelerator lansează cea de-a 15-a ediție a programului – dedicată exclusiv startupurilor care dezvoltă soluții tehnologice cu aplicabilitate în cele două sectoare.

„Vedem un interes tot mai mare din partea operatorilor HoReCa pentru soluții tehnologice cu impact real. Digitalizarea nu se rezumă la un meniu accesat de pe propriul telefon – ci la o transformare profundă, care reduce costurile, optimizează operațiunile, îmbunătățește experiența și, implicit, retenția angajaților și creează interacțiuni mult mai relevante pentru clienți. Având în vedere interesul în creștere pentru soluții tehnologice cu impact real, lansăm un nou program de accelerare dedicat startupurilor de tehnologie cu aplicabilitate în HoReCa și retail. Vrem să impulsionăm adopția tehnologiilor emergente și să intermediem noi parteneriate între startupuri și jucători consacrați din HoReCa și retail,” afirmă Robert Agarici, Program Director F&B Business Accelerator. 

Din echipa de traineri și mentori ai F&B Business Accelerator fac parte unii dintre cei mai apreciați antreprenori din HoReCa, precum și specialiști din industrii conexe: Radu Savopol, fondator 5 to go, Jerry Dauteuil, fondator Jerry’s Pizza, Daniel Mischie, CEO City Grill Grup, Daniel Donici, fondator Artesana, Răzvan Gheorghiu Testa, partener fondator Țuca Zbârcea & Asociații sau Dragoș Smeu, fondator Mavericks. The Agency. 

Înscrierea în program poate fi realizată pe site-ul F&B Business Accelerator

Echipele de fondatori care vor fi acceptate în program vor beneficia de: 

  1. 3 zile de workshopuri offline, în București: Fondatorii vor lucra alături de antreprenori din HoReCa, investitori și specialiști din retail. În cadrul workshopurilor, participanții vor afla mai multe despre:
  • Cum validezi dacă problema pe care o rezolvi este reală, recurentă și de amploare
  • Cum structurezi un business plan 
  • Drumul de la MVP la Product Market Fit
  • Cum îți poate eficientiza Inteligența Artificială eforturile de marketing 
  • Ce caută investitorii care pariază pe tehnologie în ospitalitate și retail
  • Calibrarea produsului și dezvoltarea de parteneriate prin sesiuni de mentorat 1 to 1 
  1. Workshopuri online, de grup: Printre temele abordate în cadrul workshopurilor online se numără: 
  • Autocunoaștere și profilare LSI
  • Dezvoltarea unui P&L 
  • Strategii de optimizare financiară
  • Strategii de email marketing
  • Storytelling și Marketing 7P
  • Dezvoltare prin intermediul fondurilor europene
  • IP Rights și M&A
  1. Acces garantat la F&B Innovation Camp, singurul bootcamp de inovare în industria alimentară din România 

În perioada 25-27 mai 2026, la Teleferic Grand Hotel din Poiana Brașov, peste 100 de antreprenori, furnizori, specialiști din industrii conexe și investitori își dau întâlnire la F&B Innovation Camp. Timp de 3 zile, aceștia lucrează împreună pentru a adresa problemele sistemice ale sectorului alimentar și a facilita inovația. Se testează idei, se validează modele și se generează parteneriate reale. Echipele de fondatori acceptate în F&B Business Accelerator beneficiază automat de participarea la F&B Innovation Camp. 

  1. Pitching Day în cadrul F&B Innovation Camp. Absolvenții programului F&B Business Accelerator își vor putea prezenta startupul în fața fondurilor de investiții și investitorilor de tip angel din plan intern și internațional, participanți la F&B Innovation Camp. 
  2. Acces în comunitatea de alumni a F&B Business Accelerator: Peste 130 de antreprenori au absolvit programul F&B Business Accelerator, făcând parte din comunitatea de alumni. Facilitarea de noi parteneriate și accesul preferențial la resursele și la evenimentele Hospitality Culture Institute se numără printre principalele beneficii ale membrilor comunității de alumni. 

„Prin F&B Business Accelerator, ne propunem să conectăm startupurile tech cu realitatea din teren a industriei ospitalității si retailului modern. Căutăm fondatori care vor să înțeleagă piața și să scaleze rapid, prin soluții care rezolvă probleme reale”, adaugă Robert Agarici. 

Teodor Nițulescu, fost prefect al județului Teleorman: „Dezvoltarea rurală nu se poate face fără autorități publice locale”

0

Declarații ale lui  Teodor Nițulescu, fost prefect al județului Teleorman în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


Am fost în două mandate prefectul județului Teleorman, am fost primarul reședinței de județ, am fost președintele comisiei locale de fond funciar care, prin aplicarea Legii 18, a destructurat agricultura cooperatistă, deci pot să spun lucruri cunoscute de la firul ierbii, din practică.

În 2000, la nivelul județului Teleorman, fermele erau puține și mijloacele prin care să realizăm producția agricolă erau chiar derizorii. În județul Teleorman, suntem mari producători agricoli ai României. Ca investitor în agricultură și în industria alimentară, am constatat că resursele la nivelul județului Teleorman sunt uriașe. Mă refer la resursele energetice, resursele hidro, care în Teleorman sunt foarte mari. În anii socialismului, se preconiza realizarea unei mari hidrocentrale la Turnu Măgurele-Ruse Belene, a unei hidrocentrale la Islaz, pe Olt, care regulariza tot cursul Oltului, crea un mare lac de acumulare și punea în evidență un mare sistem de irigații, Ipotești 1, Ipotești 2, Ipotești 3, care iriga tot județul Teleorman. Avem resurse energetice hidro, avem resurse fotovoltaice uriașe, pentru că, personal, am realizat un parc de 44 MW în județul Teleorman și pot să afirm că 1 ha = 1 MW în județul Teleorman, datorită expunerii fotovoltaice uriașe. Deci, avem resurse energetice hidro, avem resurse energetice fotovoltaice, avem resurse de biogaz uriașe.

Am realiza o producție agricolă și zootehnică la fel de importantă. Din aceste trei resurse, dacă aplicăm tehnologia modernă, obținem un preț pe kilowatt/oră foarte mic, care ne permite să oferim agriculturii cea mai importantă resursă de care are nevoie, apa. Apa este ieftină, aproape egală cu zero, pentru că Dunărea aduce apă din belșug la nivelul județului Teleorman și al României. Energia fotovoltaică ne-o dă Soarele, așa că numai inerția noastră în a aplica aceste tehnologii conduce la situația de a ne ruga la Dumnezeu și de a vedea dacă producția agricolă este în pericol sau nu. Ține de noi, nu ține de altcineva.

Mai departe, resursa noastră sustenabilă este pământul. Pământul este formidabil în Teleorman și nu numai în Teleorman, ci în tot sudul României.

Ar mai fi de discutat despre resursa umană, resursă care, în Teleorman, a fost generoasă: ingineri agronomi, medici veterinari, ingineri zootehniști, horticultori. Toate specializările pe care ASAS-ul le face de ani de zile în Teleorman au creat această resursă umană foarte serioasă la nivelul județului. Din păcate, în rândul fermierilor, astăzi, în Teleorman, nu găsim mai mult de 10 ingineri agronomi care conduc ferme proprii; restul n-aș vrea să vă nominalizez ce specializări au. Asta e situația reală din punctul de vedere al resurselor, le utilizăm sau nu le utilizăm. La direcțiile sanitar-veterinare (pe care eu le-am condus aproape opt ani în Teleorman), dacă te duci la Direcția Agricolă, la cabinetele medicilor veterinari în zonele arondate în județ, găsești specialiști de mâna întâi, numai că în fermele zootehnice din județul Teleorman nu găsești unu! Atunci întreb: utilizăm corect aceste resurse energetice, de apă, de sol, de resurse umane? Nu! Cine e de vină? Politicile care se fac în momentul de față la nivelul țării. Dacă ar fi după mine, să dau o nouă dimensiune agriculturii județului sau agriculturii României dacă mi-aș putea permite și dacă ar fi după mine să dau o nouă dimensiune industriei, aș opta pentru un slogan „Tehnologie-energie-tehnologie”. Acesta este adevărul care ar putea să reducă decalajul dintre nivelul la care noi suntem acum și statele dezvoltate. Nu există altă cale! Sloganul „Apă-hrană-energie” este o poveste. Singurul mod în care România poate să urce este să adopte tehnologie, energie ieftină, după care, să adopte tehnologiile pe care poate să le ia de la toți cei care fac cercetare. Ca acest slogan să fie pus în practică, eu cred că este necesar un lucru foarte important: să uităm de factorul politic, pentru că se vede unde ne-a adus. Am făcut politică 20 de ani de zile și nu mai fac din 2016. Mă ocup de un grup de firme la nivelul județului Teleorman și pentru că în Teleorman nu poți să faci altceva decât agricultură și industrie alimentară, asta fac. Avem o fabrică de pâine la Alexandria, făcută cu fonduri europene, numai că insuficient finanțată, pentru că fondurile europene ne dau o bucățică și nu te poți compara când primești un milion de euro de la AFIR cu grupul Bimbo sau cu Vel Pitar sau cu Boromir. Este incredibil cum privim aceste politici față de ceea ce înseamnă dezvoltarea sustenabilă a mediului rural. Asta este problema: resurse politice pentru dezvoltarea mediului rural. Dacă revin la ideea sloganului „Tehnologie-energie-tehnologie”, cine poate să creeze și să pună în practică acest slogan? Sunt două entități esențiale: societatea civilă și mediul academic. Cele două, combinate, pot să realizeze o a treia: întreprinderea agricolă 4.0. Rezoluția Comisiei Europene ne-o recomandă. Se poate în industrie, se poate și în agricultură. Din aceste trei entități, poate să rezulte a patra: politica, cei care înțeleg ce se întâmplă, prin simbioza acestor trei categorii și care pot să prezinte în Parlamentul României acest aspect.

În industria alimentară, avem o fabrică de pâine de 20 t/24 de ore, care, în momentul de față, este oprită, pentru că importul de materie primă congelată pentru panificație este uriaș, iar noi nu ne putem bate, pentru că n-am definitivat și partea de congelare, neavând bani. Există vreo bancă care să ne finanțeze? Nu. Există IFN-urile, care te finanțează, dar în niște condiții de cămătărie, ca să fiu foarte corect. Mai departe, n-am abandonat lupta și am trecut la legumicultură. Avem cea mai performantă seră la Alexandria. Am început cu 5.000 m², acum avem 10 urmează încă 5 în sistem hidroponic, e adevărat, un sistem care de mulți nu este agreat, dar este o tehnologie nouă, care ne duce pe primul loc, lider de piață în momentul de față, în România. Suntem listați la toate lanțurile de magazine și în patru ani de zile am ajuns la o cifră de afaceri de 6 milioane de euro.

Să nu uităm industria textilă și industria uleiurilor tehnice. Înainte făceam bumbac, făceam in, făceam ricin. La Roșiorii de Vede, este unica fabrică de ulei de ricin din România, acum, în totală paragină, astfel a dispărut și cultura de ricin din România. Uleiul de ricin este cel mai prețios ulei în industria aeronautică, este singurul care își păstrează calitățile la temperaturi înalte.

La Roșiorii de Vede, am făcut cea mai mare fabrică de lenjerie de pat din România, pe scheletul fabricii de tricotaje și perdele, similară cu fosta fabrică din Pașcani. De unde să iau bumbac, dacă în Teleorman, singura stațiune de cercetarea și evaluarea bumbacului din țară a fost desființată și rasă de pe suprafață pământului.

Noi încercăm să ducem la nivel ridicat partea de agricultură, legumicultură și industrializare, numai că nu ne ajută nimeni. Toată lumea așteaptă ca România să evolueze? Nu are cum să se întâmple lucrul acesta în condițiile existente în prezent.

Dezvoltarea rurală nu se poate face fără autorități publice locale. Uitați-vă la legea cooperației din 2004 până acum câte cooperative s-au realizat la nivelul României? În jur de 4% din tot terenul agricol al României. Sunt multe lucruri care se spun, care sunt frumoase pe hârtie, însă realitatea este cu totul și cu totul alta.


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Nicu Vasile, președintele LAPAR: „Agricultura este un sector care trebuie să pună bazele dezvoltării economice”

0

Declarații ale lui  Nicu Vasile, președintele LAPAR în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


Un pact național cu agricultura ar trebui să analizeze factorii interni și externi determinanți ai agriculturii, ca sector de dezvoltare națională. Agricultura este un sector care trebuie să pună bazele dezvoltării economice prin industria alimentară și toate celelalte aspecte.

La nivel european, agricultura este un sector de 44 de milioane de angajați în diferite sectoare de activitate. La nivel național, discutăm foarte mult despre politici privind protecția plantelor. Normal ar fi să avem o strategie: să văd cu cât îmi influențează scoaterea de produse fitosanitare, introducerea de alte produse fitosanitare, animale, sănătatea plantelor. În România, aveam 2.460 de cabinete veterinare, dintre care 1.400 au fost închise. Facultățile de medicină veterinară se axează foarte mult pe formarea pentru animalele de companie.

Într-o analiză privind îngrășămintele, trebuie să discutăm despre  biodiversitate. Exportăm foarte multe și importăm foarte puține îngrășăminte. Aici discutăm de principala legea a agrochimiei, importul și exportul de micro și macroelemente. Nu există un raport în acest sens.

În sectorul furajelor, am furaja, dacă am avea zootehnie puternică.

Nu mai intrăm în aspecte privind procesarea în industria lemnului, industria textilă etc.

Să analizăm ce înseamnă agricultura României în ultimii cinci ani. În 2020, am avut o cifră de afaceri de 9,19 miliarde de euro, o scădere față de anul precedent de 3%. Motivații: secetă, pandemie, restricții logistice. Vin fondurile europene, a căror însumare înseamnă 1,79 de miliarde de euro, adică 19,5% din cifra de afaceri în agricultură. Care este marja netă? Între 5 și 6%, adică 460 de milioane euro. De ce am dat 1,7 miliarde? Ca să obțin 460 de milioane? Nu mai spun că aici este vorba despre export de materii prime. Prin exportul de materii prime adică cereale, exportăm ce? Exportăm micro și macro elemente. Discutăm de materia organică. În 1900, conținutul de humus era extrem de mic: doar 0,25%. În 2019, era 0,74%? Asta înseamnă că direcția e bună? Nu sunt sceptic, dar trebuie să discutăm pe cifre. Vorbim foarte mult, dar nu concretizăm prin strategii. În 2021, dăm mai mulți bani prin aceste fonduri, însă profitabilitatea nu există. La Bruxelles, avem europarlamentari care nu au o direcție clară de a face lobby pentru sectoarele de activitate.

Să vedem ce înseamnă consumul de produse fitosanitare la nivel european și la nivel global. Cât avem consumul de produse fitosanitare pe un hectar? La nivel global, suntem pe locul 19. Media, în perioada 2020-2023, este 2,93 de kg. Discutăm aici de produse comerciale, dar datorită fragmentării, avem un consum mai mare cu 20%. Noi nu discutăm de comasarea solelor, ci discutăm de fragmentarea acestor sole. Avem 64 de milioane de sole.

Cum putem să discutăm de biodiversitate? Discutăm de productivitate, de profitabilitate, de creșterea salariului pe economie, dar nu avem productivitate.

Ce înseamnă agricultura României la nivelul comunității europene? Înseamnă 32% din totalul fermierilor la nivel european și numai 3,3% din valoarea produselor agroalimentare. Unde se duce această profitabilitate a fermierului, a sectorului agricol? Dacă în 1996-97, litrul de motorină însemna 0,35 de cenți, acum discutăm de 1,4-1,5. La kilogramul de azot, de fosfor sau potasiu, se vede diferența între 1996 și 2025. Să facem o analiză asupra a ce înseamnă celelalte state și să ne raportăm la ele.

Trebuie să fim profitabili! Nu rezistă în piața globală decât cei profitabili. Olanda înseamnă 0,53% din totalul fermierilor la nivel european și produce 6,3%. Germania n-are decât 2,6% din totalul fermierilor, dar are o producție de 13,5%.Vedeți și Franța vedeți și celelalte țări. Olanda, deși are doar 0,5% din totalul fermierilor la nivel european, e a doua țară care exportă produse agroalimentare pe plan global, după Statele Unite. Fermierii aduc 27% din PIB-ul Olandei, dar aici discutăm de ferme medii de 17 ha. La nivel european, avem o medie a fermelor vegetale, a fermelor mari, de 16,2 ha. La nivelul României, sunt sub 4 ha. Unde putem să discutăm în condițiile acestea de productivitate? Noi tot discutăm despre fermierii mici, fermierii mari, fermierii medii, dar n-avem o definiție în acest sens. La 1890, aveam definiția fermei de subzistență, care însemna 10 ha. În România azi discutăm de o medie pe ferme de 3,8 ha. În 2021, aveam 824.226 de ferme mici, dintre care, 571 mai mici de 5 ha. În 2021, însumam o suprafață de 9,7 milioane de ha teren arabil. Acciza pe motorină nu o cereau decât 5 milioane de fermieri, ca suprafață, însemnând 22.232 de fermieri din 824.000, ceea ce reprezintă o cerere la acciza pe motorină pentru numai 4,7 milioane de hectare.

Referitor la valoarea importurilor pe grupe de produse (carne, fructe, lapte, legume, preparate pe bază de cereale), din 2006 în 2023, importurile de produse agroalimentare au crescut.


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Studiul Asociației Dieteticienilor din România, susținut de Nestlé, relevă ce și cât mănâncă Gen Z: 5% evită carnea, 34% consumă legume zilnic

0

Asociația Dieteticienilor din România, cu sprijinul Nestlé România, a explorat obiceiurile alimentare și de stil de viață ale tinerilor din Generația Z, în cadrul unui studiu care a evidențiat o serie de statistici interesante. Ce mănâncă și ce beau tinerii noștri reprezintă un instrument de lucru extraordinar pentru dieteticieni și pentru factorii de decizie din domeniul sănătății publice. 

Peste 95% din tineri urmează un model alimentar omnivor, consumând alimente de toate tipurile, inclusiv carne, lactate, ouă, fructe, legume și cereale, potrivit studiului „Evaluarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare în rândul tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani din România”, realizat în perioada 3 februarie-11 mai 2025, pe un eșantion de 1205 participanți din România, dintre care 47% femei și 53% bărbați, vârsta medie a grupului fiind de 23 de ani. Doar 1,8% au declarat că urmează o alimentație pescetariană (vegetarieni care consumă și pește), în timp ce 1,6% au declarat că sunt vegani, 1,4% sunt vegetarieni, și doar 0,1% adepți ai dietelor raw-vegan.

„Susținerea acestui studiu face parte din eforturile Nestlé de a contribui la promovarea unui stil de viață sănătos pe plan local, începând cu înțelegerea nevoilor acestei generații. Alimentația echilibrată și menținerea unui tonus bun, a unei stări generale de sănătate bune reprezintă sau ar trebui să reprezinte un obiectiv prioritar pentru societate și pentru angajatori, având în vedere că până în 2030, Gen Z va reprezenta peste o treime din forța de muncă globală”, explică Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat și manager nutriție Nestlé România, Bulgaria și Țările Adriatice.

Ce anume mănâncă și beau tinerii români: 

Legume și fructe 

Doar 34,2% consumă legume zilnic, iar 33,4% de 4-6 ori/săptămână. Femeile consumă semnificativ mai frecvent legume zilnic decât bărbații (43,9% față de 25,6%), bărbații mai degrabă mai rar. Totuși, în categoria legume cu frunze verzi nu există diferențe între bărbați și femei, astfel că 33% spun că le consumă zilnic. Ceilalți 67% consumă legume cu frunze verzi mai rar, spre o singură dată pe săptămână. 

Nici fructele nu sunt consumate zilnic de un procent mare dintre tineri. Doar 24,5% consumă fructe zilnic, iar la această categorie, diferențele între bărbați și femei sunt și mai mari: 31,2% din femei și doar 18,6% din bărbați mănâncă fructe zilnic. 

Ca specialiști, observăm în practica de zi cu zi aceeași tendință îngrijorătoare confirmată de acest studiu – un consum scăzut al grupei de vegetale în rândul tinerilor. În realitate, problema nu este întotdeauna gustul, ci mai degrabă lipsa de timp și de soluții simple, rapide, ușor de integrat în rutina zilnică. Tocmai de aceea, încercăm constant să identificăm strategii cât mai atractive și aplicabile care să îi ajute pe tineri să includă legumele și fructele în alimentația lor zilnică. Toate ghidurile alimentare sănătoase recomandă, în mod unanim, ca jumătate din farfuria noastră, la fiecare masă, să fie acoperită de legume și fructe – un principiu esențial pentru menținerea stării de sănătate și a unei greutăți corporale optime”, declară dr. Laura Gavrilaș, dietetician autorizat, președinte al Asociației Dieteticienilor din România și coordonator științific al studiului

Proteine de origine animală

Și la lapte, tot femeile beau mai frecvent lapte zilnic decât bărbații (26% față de 17%), iar media este de 21,2%. În schimb, bărbații consumă mai des produse lactate decât femeile. Toată lumea pare să prefere ouăle: 45,9% consumă ouă de 1-3 ori/săptămână și 29,1% de 4-6 ori/săptămână, dar femeile tind spre un consum ușor mai frecvent zilnic.

Aproape două treimi dintre respondenți consumă pește mai puțin de o dată pe săptămână, iar la fructe de mare, consumul este și mai scăzut: 85,1% consumă mai puțin de o dată/săptămână. 

Carne albă: 38,5% consumă de 4-6 ori/săptămână, fără diferențe semnificative între genuri, distribuția fiind relativ echilibrată. La carnea roșie însă, bărbații au un consum semnificativ mai frecvent: de 4-6 ori/săptămână (29,2% față de 12,4%) sau zilnic (6,6% față de 2,7%). Femeile evită mezelurile mai frecvent decât bărbații (44,6% față de 30,6%), diferența fiind semnificativă.

Carbohidrați

33% consumă pâine, paste, cereale de 4-6 ori/săptămână, fără diferențe semnificative între genuri. Un sfert dintre tineri consumă frecvent, de 4-6 ori/săptămână, dulciuri, iar 37% le consumă de 1-3 ori/săptămână. Mai multe femei consumă dulciuri zilnic decât bărbații, dar acestea evită mai frecvent patiseria (42,8% față de 35,3%). 

Băuturi non-alcoolice

40% dintre respondenți beau cafea zilnic, iar 27,3% rar. Femeile consumă mai frecvent cafea decât bărbații (44,9% față de  35,8%). Doar 12,6% consumă ceai zilnic, femeile fiind net peste bărbați la acest capitol: 18,9% față de 7,0%. În schimb, când vine vorba de băuturi carbogazoase și sucuri naturale, bărbații le consumă semnificativ mai frecvent zilnic sau aproape zilnic decât femeile.

Studiul a relevat și faptul că femeile tind să se încadreze mai frecvent în categoriile de greutate normală sau subponderală, în timp ce bărbații sunt mai degrabă supraponderali și obezi, ceea ce se explică prin preferințele de alimentație exprimate.

Un tipar alimentar axat pe un consum frecvent de legume, fructe, produse cerealiere precum pâinea și pastele integrale, și oleaginoase pare să se coreleze cu un indice de masă corporală (IMC) normal, sugerând un potențial efect benefic al acestor alimente în menținerea unei greutăți sănătoase. În contrast, o alimentație bogată în carne roșie, mezeluri, dulciuri, patiserie și băuturi carbogazoase este asociată cu un IMC mai crescut, ceea ce poate reflecta o legătură între aceste alegeri alimentare și un risc mai mare de supraponderabilitate sau obezitate.

Asociația Europeană a Studenților în Drept, în practică la Camera de Comerţ și Industrie și la Curtea de Arbitraj București  

0

Camera de Comerţ și Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), prin președinte Iuliu Stocklosa, Curtea de Arbitraj București (CAB) de pe lângă CCIB, prin av. Cosmin Marina, președinte și Asociația Europeană a Studenților în Drept (ELSA) – Grupul Local ELSA București, prin Diana Ciopei, președinte, au semnat un protocol de colaborare prin care „CCIB și CAB vor asigura membrilor ELSA București stagii de practică, cu scopul de a le oferi experiențe relevante în domeniul juridic, experiențe care să le stimuleze gândirea critică, spiritul antreprenorial și abilitățile de leadership. Astfel, studenții vor avea oportunitatea de a se familiariza cu organizarea și exercitarea activităților din cadrul Curții de Arbitraj București de pe lângă CCIB, precum și cu procedura de eliberare a certificatelor de origine și a certificatelor de forță majoră. În plus, vor avea ocazia de a lua parte la organizarea evenimentelor premium marca CCIB, precum Topul firmelor din Capitală. 

Pe parcursul stagiilor de practică studenții vor avea posibilitatea de a pune în practică cunoștințele teoretice acumulate de-a lungul anilor de studii, de a dobândi experiență practică, apreciată și dorită de potențialii angajatori, dar și de a avea o perspectivă aplicată asupra viitorului lor profesional”.                                                            

Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „Semnarea acestui acord reprezintă un pas important în crearea unor legături strânse între mediul de business și cel universitar, venind natural în completarea misiunii noastre de a contribui la pregătirea tinerilor pentru cariera pe care și-o doresc prin oferirea unor modalități concrete de a lua contact cu pragmatismul mediului de afaceri, cu modele de succes și cu abordări de business generatoare de plus-valoare.”

Av. Cosmin Marina, președintele Curții de Arbitraj București: „Prin această colaborare, ne propunem să deschidem studenților perspectiva unei cariere în arbitraj, o carieră în care profesionalismul, echilibrul și capacitatea de a înțelege dinamica relațiilor comerciale sunt esențiale. Ne dorim să descopere, alături de noi, nu doar mecanismele procedurale ale arbitrajului, ci și satisfacția de a contribui la consolidarea unui mediu de afaceri bazat pe încredere și dialog.”

România are a 21 cea mai scumpă energie electrică pentru populație din lume


de Dumitru Chisăliță,
Președinte AEI

O statistică realizate de Asociația Energia Inteligentă, care reunește prețul energiei electrice pentru populație în 144 de țări plasează România pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume. România are o energie mai scumpă de 70 de ori decât cea mai ieftină energie electrică din lume (cea care se vinde populației în Iran) și de 58 de ori mai ieftină decât energia electrică pentru popualație cel mai scump vândută în lume în Insulele Bermude.

Prețul ridicat al energiei electrice în România este cauzat de o combinație de factori interni și externi, principalele motive fiind:

Cauze interne

– capacități de producţie insuficiente sau neoptime. În România există perioade în care producţia internă nu acoperă cererea, ceea ce duce la importuri scumpe. Pierderile în sistemele de transport și distribuţie sunt foarte mari — în unele zone ajungândpână la ~20%. 

– costuri legate de politici, reglementări şi infrastructură. Costul certificatelor de emisii de CO₂ („EU Emissions Trading System”) a crescut, ceea ce creşte costul producerii energiei din surse fosile. Măsurile de tranziţie către regenerabile implică investiţii mari, iar unele tehnologii regenerabile sunt mai greu de echilibrat fiind puternic dependente de vreme.  

– exporturi de energie în momente în care cererea este foarte mică, la fel ca și prețurile și necesitatea de importuri de energie când cererea este foarte mare cu prețuri foarte mari. 

– variaţii mari ale producţiei din hidro, eolian sau solar (ex: secetă, vânt slab) care afectează suplinirea cu energie din surse fosile şi cresc costurile marginale de producţie. 

– creșeterea excesivă a taxelor, accizelor în ultimii ani

Cauze externe 

  • creșterea masivă a cererii de energie în zona Sud Est Europeană urmare a deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina și a lipsei combustibilului necesar producerii de energie electrică în Republica Moldova.
  • zona Est – Europeană, inclusiv România are capacităţi de interconexiune cu pieţele Vest-Europene limitate, ceea ce face ca cererea mare de energie din anumite momente în această zonă să nu poată fu acoperite cu energia ieftină și în exces din Vestul Europei, fapt care determină creșteri importante de preț.
  • creşterea preţului gazelor naturale şi a altor combustibili la nivel european, ceea ce a făcut ca prețul energiei electrice să crească urmare a creșterii costului marginal al producţiei. 
  • creşterea cererii globale de energie la anumite momente din zi determinate de variabilitatea producţiei regenerabile (din cauza vremii, condiţiilor hidro etc). 
  • impactul războiului din Ucraina asupra lanţurilor de aprovizionare cu combustibili şi asupra pieţelor energetice. 

Consecințele acestor prețuri mari la energia electrică:

  • în România, estimări recente indică că între 32% şi 45% din populaţie ar fi afectată de sărăcie energetică, în funcţie de criterii (sursa ORSE), iar aprox. 20% din gospodării au „consum sub jumătate din media naţională” — un indicator de sărăcie energetică extremă. în regiunile mai puţin dezvoltate (ex: Nord-Est), cifra creşte: ~30,8% dintre gospodării nu îşi permiteau să acopere nevoile energetice. 
  • gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi — ceea ce reduce cererea internă, consumul și astfel se frâneză economia.
  • întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, este și cazul Românie, sunt mai puţin competitive — dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 – România), ~81% dintre firmele din România spun că „costurile la energie” reprezintă un obstacol (minor sau major) pentru investiții – deci sunt afectate de nivelul prețurilor la energie. Detaliat, ponderea variază astfel: industrie 89%, construcții 86%, servicii 71%, infrastructură 82%; IMM-uri 77%, companii mari 84%. 

ETF-urile – soluție modernă pentru diversificare investițională. Cum sunt influențate de regulile fiscale

0

de Claudia Sofianu, Partener, liderul departamentului People Advisory Services, EY România
Dan Răuț, Senior Manager, People Advisory Services, EY România

ETF-urile sunt din ce în ce mai atractive în întreaga lume și, totodată, au devenit un tip de investiții popular și printre români.

Cum sunt însă tratate ETF-urile din punct de vedere fiscal în România și ce trebuie să știm pentru a lua decizii investiționale cât mai informate? Evidențiem câteva dintre caracteristicile fiscale cele mai importante ale veniturilor din ETF-uri obținute de persoane fizice rezidente fiscal în România.

Mai întâi, ce reprezintă ETF-urile și cum le încadrăm din punct de vedere fiscal?

Pe scurt, ETF-urile (din eng. „Exchange Traded Funds”) sunt fonduri tranzacționate pe bursă și reprezintă unul dintre cele mai moderne instrumente financiare dezvoltate cu scopul de a urmări și replica performanța unui indice bursier, a unui sector sau a unui grup/ clasă de active (de ex., acțiuni, obligațiuni, metale prețioase, mărfuri, energie etc.).

În mod practic, ETF-urile sunt tranzacționate pe o bursă de valori similar acțiunilor, având un preț unitar (preț de piață), care este influențat de raportul dintre cerere și ofertă. ETF-urile sunt emise de societăți de administrare a fondurilor de investiții și pot fi tranzacționate prin intermediul brokerilor autorizați. În prezent, sunt foarte accesibile și investitorilor din România, care, astfel au oportunitatea de a investi într-o varietate de piețe și sectoare fără să fie nevoiți efectiv să cumpere fiecare activ în parte.

Specialiștii în domeniul investițiilor apreciază ETF-urile ca fiind foarte potrivite pentru cei care urmăresc investițiile pe termen lung și într-un mod oarecum pasiv; totodată, le consideră avantajoase, atât pentru începători, cât și pentru investitorii mai experimentați.

ETF-urile sunt căutate și fiindcă pot prezenta riscuri mai reduse comparativ cu alte instrumente financiare și, în același timp, pot oferi o diversificare suficient de bună pentru un portofoliu de active.

Ca orice instrument investițional, poate avea atât avantaje, cât și dezavantaje, aspect ce poate fi analizat și măsurat cel mai bine, însă, de fiecare investitor în parte prin prisma propriilor obiective și strategii de investiție.

Presupunând că cineva a început să investească în ETF-uri sau intenționează să o facă în viitor, va ajunge, inevitabil, și la întrebarea privind implicațiile fiscale ale ETF-urilor și cum, cât și când trebuie să acționeze pentru a vă conforma fiscal. Așadar, pe lângă tipologia de ETF-uri și mecanismele acestora de funcționare, este foarte important să fie cunoscute și detaliile privind taxarea potențialelor câștiguri de pe urma unor astfel de investiții.

Care este tratamentul câștigurilor din plasamentele în ETF-uri din punct de vedere fiscal, ce obligații de calcul, raportare și plată există și cine trebuie să le îndeplinească?

Conform Codului Fiscal, veniturile obținute din tranzacționarea de ETF-uri sunt încadrate în categoria veniturilor din investiții (i.e., câştiguri sau pierderi din transferul titlurilor de valoare). Astfel, câştigul/ pierderea din vânzarea ETF-urilor se va calcula prin diferenţa pozitivă/ negativă obținută între preţul de vânzare şi valoarea fiscală (de achiziție) minus costurile aferente tranzacţiei dovedite cu documente justificative (comisioane/ taxe de administrare și tranzacționare ale brokerilor/ intermediarilor).

Dacă ETF-urile sunt tranzacționate printr-un intermediar (de ex. broker) rezident fiscal român, atunci câștigurile vor fi supuse unei cote de impozitare (încă) mai avantajoase (comparativ cu cota standard de 10% aplicată câștigurilor din investiții prin intermediar străin/ nerezident fiscal în România), astfel:

  • 1% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;
  • 3% asupra fiecărui câștig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;

Într-un astfel de caz, până și declararea este mult simplificată pentru persoanele fizice care tranzacționează prin intermediar român; aceasta întrucât legislația fiscală actuală obligă intermediarul român să efectueze calculul, reţinerea la sursă a impozitului pe venit rezultat pentru fiecare transfer/ operaţiune, dar și plata acestuia către bugetul de stat. 

În schimb, dacă există pierderi din vânzarea ETF-urilor prin intermediari români, acestea nu se vor reporta la ANAF și vor fi considerate pierderi definitive. În contrapartidă, pentru ETF-urile tranzacționate print brokeri străini, pierderile fiscale pot fi folosite pentru a compensa parte din câștigurile viitoare (însă, în anumite condiții, strict prevăzute de lege).

Totodată, dacă investiția în ETF-uri se realizează prin brokeri străini, trebuie să se țină  cont că declararea veniturilor sau a pierderilor din astfel de tranzacții va cădea în sarcina personală a contribuabilului prin depunerea Declarației Unice (D212), până la 25 mai anul următor celui realizării câștigului/ pierderii (cota de taxare actuală pentru astfel de câștiguri este de 10%).

În funcție de tipul și sursa veniturilor din străinătate, este recomandată o mare atenție și asupra prevederilor Convenției de evitare a dublei impuneri dintre România și respectivul stat (dacă există), întrucât anumite considerente pot influența sarcina fiscală finală a investitorului. De asemenea, este recomandat ca brokerul din străinătate să aibă de la investitori un certificat de rezidență fiscală din România, pentru ca aceștia să poată beneficia de prevederile Tratatului, evitând astfel dubla impozitare pe același tip de venit.

Și taxarea veniturilor din ETF-uri nu se oprește aici!

În unele situații, dacă s-a optat pentru ETF-uri cu distribuire de dividende, este posibil să se încaseze, în consecință, și venituri din dividende – rezultând de aici alte potențiale taxe și obligații fiscale. Reamintim că în România nivelul de impozitare actual al dividendelor este de 10% (majorat de la 8% anul trecut), iar de la 1 ianuarie 2026 va deveni chiar mai mare, și anume 16%.

Astfel, în funcție de sursa dividendelor (i.e., din România sau din străinătate) generate de deținerea ETF-urilor cu distribuire se pot determina și obligațiile de declarare la ANAF:

  • În cazul dividendelor din străinătate, obligația de declarare la ANAF a veniturilor din dividende este personală (și pentru care se vor lua în considerare și prevederile Tratatelor de evitare a dublei impuneri și posibilitatea de a folosi drept credit fiscal impozitele plătite în străinătate, după caz)
  • În schimb, pentru dividendele din România, obligația calculării, reținerii la sursă și plății impozitului pe dividende revine plătitorului de venit.

Totodată, indiferent de natura intermediarului (rezident fiscal român sau străin) sau de tipul ETF-ului (cu acumulare sau distribuire de dividende), în situația în care venitul net anual din investiții, împreună cu alte tipuri de venituri, depășește unul dintre plafoanele prevăzute de Codul Fiscal pentru stabilirea cotei de sănătate (CASS), atunci poate apărea și obligativitatea raportării (și plății) în scop de CASS – obligații ce sunt stabilite exclusiv în responsabilitatea investitorului.

În jurul ETF-urilor pot apărea mai multe evenimente fiscale raportabile și/ sau taxabile pentru persoanele fizice rezidente în România, unele dintre ele pot genera o „muncă” de conformare fiscală mai complexă decât altele iar, pe de altă parte, unele pot suporta un nivel de taxare mai ridicat decât altele.

Astfel, putem concluziona că fiscalitatea veniturilor generate din ETF-uri poate reprezenta, într-o anumită măsură, chiar un criteriu de selecție sau păstrare a ETF-urilor în portofoliu. Ori, cel puțin, se pot lua anumite decizii investiționale în cunoștință de cauză.

Nu în ultimul rând, pentru a reuși o navigare cât mai lină în acest domeniu, devine din ce în ce mai necesar și mai important să se investească nu doar în instrumente financiare propriu-zise, dar și în educația financiară și fiscală. Dobândirea și aprofundarea cunoștințelor fiscale în domeniul investițiilor ar trebui să fie un obiectiv de bază pentru toți cei care caută stabilitate și succes investițional pe termen lung.

UNTRR: Diferențele de preț la motorină dintre România și statele vecine afectează considerabil marja de profit a transportatorilor. Fără un mecanism real de rambursare a accizei, România își pierde completivitatea și veniturile la bugetul public

0

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) avertizează că majorarea accizei la motorină a generat o pierdere accelerată de competitivitate pentru transportatorii români, cu efecte directe asupra economiei naționale. Diferențele de preț dintre România și statele vecine diminuează cu jumătate până la două treimi marja operatorilor, care este deja foarte redusă. În aceste condiții, alimentarea în România devine economic nerentabilă, companiile fiind obligate să își procure combustibilul din afara țării.

România are una dintre cele mai ridicate accize la motorină din UE 2548,35 lei pentru 1000 litri – la cursul din la începutul lunii noiembrie cca 502 euro/1000 litri, cu 172 peste minimul european de 330 Euro/1000 l (valoare aplicată de exemplu în Bulgaria). Această situație generează diferențe semnificative de preț (fără TVA și cu acciza parțială

față de statele din regiune:

  • Ungaria: – 11 până la –15 eurocenți/litru
  • Croația: – 21 eurocenți/litru
  • Slovenia: – 10 până la –14 eurocenți/litru

În timp ce majoritatea transportatorilor români operează cu marje de profit de doar câțiva eurocenți/km, aceste diferențe transformă alimentarea în România într-o pierdere sigură.

Alimentările migrează către statele vecine, reducând veniturile fiscale ale României

Capacitatea ridicată a rezervoarelor camioanelor de transport internațional — între 1.100 și 1.500 litri – este suficientă pentru 3.000–4.000 km fără realimentare, ceea ce permite operatorilor să își organizeze traseele astfel încât să alimenteze exclusiv în țările și locațiile cu cele mai avantajoase prețuri.

  • De aceea, pe rutele spre Germania – principalul partener comercial al României – transportatorii alimentează imediat după ieșirea din țară, în Ungaria, cu un cost de 1,04-1,05 euro pe litru – după recuperarea TVA de 27% și a accizei suplimentare, iarla întoarcere alimentează tot în Ungaria.
  • Transportatorii care operează rute spre Italia, al doilea partener comercial al României, preferă să alimenteze cu 0,95 euro pe litru Croația sau 1,04-1,05 euro pe litru în Slovenia, unde diferența de preț este decisivă pentru menținerea competitivității. Iar cei care merg în sud alimentează în Bulgaria.
  • Inclusiv transportatorii care desfășoară activitate națională preferă alimentarea în statele vecine datorită diferențelor de preț.

Având în vedere că în România costul motorinei este 1,16-1,19 euro pe litru fără TVA, diferența este mult prea mare pentru a putea fi ignorată, contribuind la o reducere considerabilă a marjelor și așa extrem de înguste ale transportatorilor români.

Această migrare masivă a alimentărilor reduce consumul intern de motorină și diminuează baza de colectare a accizelor și TVA, contrar obiectivului urmărit prin majorarea accizei.

UNTRR subliniază că, pentru a readuce alimentările în România, este necesară o rambursare de 60 bani/litru.

Această măsură este nu doar necesară, ci și perfect sustenabilă fiscal întrucât statul rămâne astfel cu 1.949,35 lei/1000 litri, echivalentul a aproximativ 383 euro, ceea ce înseamnă cu 53 euro peste acciza minimă obligatorie impusă de Uniunea Europeană.

Prin urmare, rambursarea de 60 bani/litru nu reduce acciza sub pragul european de 330 euro/1.000 litri, statul rămânând cu o acciză netă cu 53 euro/1000 litri peste nivelul minim obligatoriu — adică statul încasează mai mult decât cere UE.

Măsura NU generează pierderi bugetare, dimpotrivă, readuce alimentările și recuperează baza de colectare migrată în țările vecine

Schema de rambursare trebuie ajustată pentru a proteja competitivitatea României

UNTRR solicită ca schema de rambursare a accizei să fie adaptată astfel încât:

  • perioada eligibilă să fie 31 martie-31 decembrie 2025;
  • cuantumul rambursării să fie:
    • 34 bani/litru pentru 31 martie-31 iulie 2025;
    • 60 bani/litru pentru 1 august-31 decembrie 2025.
  • prelungirea schemei în mod automat în 2026, la minim aceleași valori de rambursare, pentru a oferi predictibilitate firmelor de transport românești și un mediu concurențial corect față de străini.

Această soluție este echilibrată fiscal, protejează competitivitatea transportatorilor și previne creșteri suplimentare de costuri în toate sectoarele economice — de la exporturi și importuri până la prețurile produselor de consum.

„Diferențele actuale de preț afectează semnificativ marja transportatorilor. Fără rambursarea accizei, România va continua să piardă competitivitate și venituri fiscale în favoarea statelor vecine”, a declarat Radu Dinescu, secretar general UNTRR.

UNTRR își exprimă disponibilitatea de a colabora cu autoritățile pentru definirea unui cadru fiscal predictibil și competitiv, care să mențină alimentările în țară și să sprijine economia națională.                                  

Prevenirea gripei rămâne esențială: Viatris își continuă campania educațională #PregătițiPentruGripă în sezonul 2025-2026

0

Campania națională de vaccinare antigripală este în plină desfășurare, iar potrivit datelor publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), după 4 săptămâni de monitorizare (29 septembrie-26 octombrie), deja 714.886 de persoane au fost imunizate împotriva gripei¹. 

Vaccinarea împotriva gripei este considerată cea mai importantă metodă de prevenire, ajutând la reducerea riscului de îmbolnăvire severă, complicații și spitalizări, în special în rândul persoanelor vulnerabile.2 OMS recomandă un obiectiv de acoperire vaccinală de 75% pentru toate persoanele cu risc ridicat, inclusiv pentru persoanele în vârstă și pentru cele cu boli cronice, ale căror afecțiuni pot fi agravate de episoadele de gripă.3 În România, însă, acoperirea vaccinală antigripală rămâne scăzută, doar 20% dintre persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste fiind vaccinate în sezonul 2024-2025.4  

Vaccinarea ajută, de asemenea, la protejarea întregii comunități – inclusiv a celor care nu pot fi vaccinați, cum ar fi copiii sub 6 luni sau alte categorii vulnerabile.5  

Gripa sezonieră poate duce la complicații grave, nu numai pentru persoanele în vârstă, cei cu afecțiuni cronice sau femeile însărcinate, ci și pentru persoanele tinere, aparent sănătoase. Complicațiile pot fi semnificative – insuficiență respiratorie, leziuni cardiace sau chiar moarte. Vaccinarea contribuie la reducerea riscului de îmbolnăvire și, implicit, de transmitere a virusului la cei dragi. Este o metodă de prevenire sigură, cu eficacitate dovedită și cu efecte secundare minore și pe termen scurt – cum ar fi dureri locale, febră ușoară sau disconfort general”, explică prof. dr. Victoria Aramă, medic primar în boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș, București. 

Într-un context în care gripa și alte infecții respiratorii afectează sute de mii de români an de an, creșterea acoperirii vaccinale este esențială pentru sănătatea publică.5 Tot mai mulți specialiști din domeniul medical susțin existența multiplelor beneficii ale vaccinării antigripale. Potrivit unui studiu publicat de Societatea Europeană de Cardiologie în vara anului 2025, vaccinarea poate deveni o componentă cheie a prevenirii complicaţiilor cardiovasculare, având un impact semnificativ asupra reducerii riscului de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral la persoanele vulnerabile.6  

Campania națională de vaccinare începe în România de regulă la începutul lunii octombrie și se desfășoară pe tot parcursul sezonului rece. Potrivit specialiștilor, perioada ideală pentru a asigura protecția împotriva gripei este în intervalul octombrie-noiembrie, pentru ca organismul să dezvolte anticorpi (în aproximativ 10-14 zile de la momentul vaccinării) înainte de vârful sezonului gripal, estimat pentru decembrie-ianuarie.5,7,8

Potrivit specialiștilor, în România primele cazuri de gripă au apărut încă din luna octombrie, cu un vârf estimat pentru ianuarie 2026.1,5

Vaccinul gripal  se poate prescrie în regim de compensare 100% persoanelor din categoriile aflate la risc – inclusiv celor cu vârsta peste 65 de ani, copiilor între 6 luni și 19 ani, gravidelor, persoanelor cu afecțiuni cronice sau cu imunitate scăzută și personalului medical.9 Chiar dacă se adresează în mod specific acestor grupuri, vaccinarea este recomandată tuturor celor care doresc să se protejeze împotriva gripei, în conformitate cu recomandările medicului curant.10

Viatris își continuă campania educațională #PregătițiPentruGripă

Ca parte a angajamentului său de lungă durată pentru promovarea sănătății publice, Viatris România derulează în acest sezon o nouă ediție a campaniei educaționale destinată publicului larg #PregătițiPentruGripă, cu aprobarea autorităților naționale în domeniu. Campania include informații de educație și conștientizare cu privire la vaccinarea antigripală și sprijină eforturile autorităților de a crește numărul celor vaccinați împotriva gripei în România.

Prin intermediul platformei dedicate http://www.vaccinare-antigripala.ro/, pot fi accesate informații clare și utile despre gripă, vaccinare și categorii de risc, iar profesioniștii din domeniul sănătății beneficiază de resurse specializate pentru a sprijini comunicarea cu cei cărora le recomandă vaccinarea antigripală.

Modificări ale compoziției vaccinurilor antigripale, sezonul 2025-2026

Din sezonul gripal 2025-2026, toate vaccinurile gripale disponibile în România sunt trivalente (conțin 3 tulpini ale virusului gripal, în loc de 4 ca în anii precedenți), ca urmare a excluderii tulpinii B/Yamagata din compoziție, la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, aceasta nemaifiind detectată în circulație din martie 2020. În continuare, vaccinurile gripale în doză standard rămân indicate pentru toate categoriile de persoane, inclusiv cele cu boli cronice sau femeile însărcinate, conform recomandărilor autorităților sanitare internaționale și naționale.11-13

Viatris pune la dispoziția profesioniștilor din domeniul sănătății vaccinul antigripal trivalent – Influvac® – în doză standard. Este indicat pentru toate categoriile de vârstă, începând cu vârsta de 6 luni, inclusiv pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani, pentru pacienții cu afecțiuni cronice sau pentru femeile însărcinate.7,13,14

Referinţe:

  1. Institutul Național de Sănătate Publică – Evoluția infecțiilor respiratorii acute și a gripei în sezonul 2025-2026.
  2. CDC. Healthy Habits to Help Protect Against Flu. Available at: https://www.cdc.gov/flu/prevention/index.html (accesat în octombrie 2025)
  3. WHO. Managing seasonal vaccination policies and coverage in the European Region. (accesat în octombrie 2025).
  4. INSP – Analysis of the 2024–2025 influenza season. Available at: https://insp.gov.ro/centrul-national-de-supraveghere-si-control-al-bolilor-transmisibile-cnscbt/analiza-date-supraveghere/ (accesat în octombrie 2025)
  5. Eichner M, Schwehm M, Gerlier L. Direct and indirect effects of influenza vaccination. BMC Infectious Diseases 2017; 17:308
  6. Heidecker B. et al, Vaccination as a new form of cardiovascular prevention: a European Society of Cardiology clinical consensus statement, European Heart Journal, Volume 46, Issue 36, 21 September 2025, Pages 3518–3531, https://doi.org/10.1093/eurheartj/ehaf384 
  7. ECDC, Timing of influenza vaccination, 27 Mar 2024, Available at: https://www.ecdc.europa.eu/en/seasonal-influenza/prevention-and-control/vaccines/timing (accesat în octombrie 2025)
  8. Ordin Nr. 1766 din 15 octombrie 2024
  9. Ordin Nr 467 din 28 iulie 2025
  10. World Health Organization. Influenza (seasonal), 28 Feb 2025. Available at: Influenza (seasonal) (accesat în octombrie 2025)
  11. WHO. Recommended composition of influenza virus vaccines for use in the 2025-2026 northern hemisphere influenza season. Disponibil la: https://www.who.int/publications/m/item/recommended-composition-of-influenza-virus-vaccines-for-use-in-the-2025-2026-nh-influenza-season (accesat în octombrie 2025)
  12. EMA. EU recommendations for the seasonal influenza vaccine composition for the season 2025/2026. Disponibil la: https://www.ema.europa.eu/en/news/eu-recommendations-2025-2026-seasonal-flu-vaccine-composition (accesat în octombrie 2025)
  13. Colombo, L., Hadigal, S., Nauta, J., Kondratenko, A., Rogoll, J., & van de Witte, S. (2023). Influvac Tetra: clinical experience on safety, efficacy, and immunogenicity. Expert Review of Vaccines, 23(1), 88–101. https://doi.org/10.1080/14760584.2023.2293241
  14. Influvac® – Rezumatul caracteristicilor produsului

Lidl România extinde disponibilitatea cartofilor românești la raft și în extrasezon

0

Compania Lidl România anunță că „extinde disponibilitatea cartofilor românești la raft și în extrasezon. Inițiativa face parte din strategia companiei de a scurta lanțul de aprovizionare. În atingerea acestui obiectiv, un partener important este Grup Șerban Holding, producător din regiunea Moldovei, care livrează cartofi pentru Lidl România și în lunile de iarnă. Acest lucru este posibil datorită investițiilor în tehnologii și soluții de depozitare și ambalare pe care producătorul le-a făcut. Mai mult decât atât, Grup Șerban Holding împărtășește cu Lidl aceeași viziune și preocupare asupra sustenabilității.

Prin scurtarea distanței de la fermă la raft, Lidl asigură prospețimea produselor și contribuie la reducerea emisiilor de CO₂ generate de transport”.

Sustenabilitate, inovație și obiectivul Net Zero 2050

Lidl România reafirmă că „accelerează aprovizionarea locală, pentru a oferi clienților produse locale și pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră pe întreg lanțul valoric, în conformitate cu angajamentele Science Based Targets (SBTi) și ținta Net Zero 2050, asumată de Lidl la nivel global. Un lanț de aprovizionare mai scurt înseamnă produse mai proaspete pentru clienți, dar și mai puține emisii generate de transport – o măsură concretă care transformă eficiența operațională într-un demers sustenabil cu impact real.

În acest context, colaborarea cu Grup Șerban Holding este un exemplu de parteneriat care contribuie la un model de producție eficient, sustenabil și competitiv, aliniat obiectivelor de dezvoltare durabilă promovate de Lidl România. Partenerul Lidl, Grup Șerban Holding, aplică un model de agricultură regenerativă, bazat pe tehnologii sustenabile și inovație. Infrastructura lor include cinci hale frigorifice moderne, o unitate de sortare și ambalare complet automatizată, dar și un depozit de 5.000 mp, toate concepute pentru eficiență energetică și reducerea pierderilor alimentare. Prin aceste investiții, Grup Șerban Holding depozitează marfă pe tot parcursul anului, ceea ce răspunde strategiei Lidl România de a asigura produse românești de calitate, disponibile la raft și toți furnizorii de fructe și legume ai Lidl, inclusiv Grup Șerban Holding, dețin certificarea GLOBAL G.A.P., recunoscută internațional pentru producția agricolă realizată în condiții sigure și sustenabile. Aceasta acoperă aspecte precum siguranța alimentară, igiena, trasabilitatea, utilizarea responsabilă a pesticidelor, managementul integrat al dăunătorilor, protecția solului, condițiile de muncă și bunăstarea angajaților, reducerea pierderilor și a poluării, precum și utilizarea eficientă a apei și a energiei”.                    

Filip & Company, asistență juridică pentru Agroserv Măriuța

0

Societatea de avocatură Filip & Company anunță că „a oferit asistență juridică în legătură cu o nouă emisiune de obligațiuni corporative derulată de către Agroserv Măriuța S.A., companie românească din sectorul agricol și deținătoarea brandului Lăptăria cu Caimac. Emisiunea s-a realizat prin intermediul unui plasament privat de obligațiuni corporative garantate, prin care compania a atras 3 milioane de euro, întreaga sumă vizată.

Fondurile atrase vor fi utilizate în principal pentru refinanțarea obligațiunilor existente MILK25E, în valoare de 3 milioane de euro, emise în 2020 și scadente la 4 noiembrie 2025. Noile obligațiuni, denominate în euro și emise sub simbolul MILK28E, au o valoare nominală de 100 de euro per obligațiune, o dobândă fixă anuală de 9,5% și o maturitate de trei ani, până în 2028”. 

Olga Niță (foto), partener Filip &Company: „Într-un context în care piața de capital din România își consolidează tot mai mult rolul de sursă relevantă de finanțare pentru companiile antreprenoriale, această nouă emisiune de obligațiuni confirmă interesul crescut al investitorilor pentru afaceri sustenabile. Ne bucurăm că am fost alături de emitent și de intermediarul tranzacției, BT Capital Partners S.A., parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, într-un nou proiect de succes pe piața de capital, care reconfirmă capacitatea companiilor românești antreprenoriale de a utiliza mecanismele de finanțare oferite de bursă. Tranzacția reprezintă un pas important în dezvoltarea și consolidarea sectorului agricol și alimentar local. Felicităm echipa Agroserv Măriuța, precum și BT Capital Partners S.A. pentru profesionalism și perseverență și le mulțumim pentru încrederea acordată.”

Echipa Filip & Company în cadrul acestei tranzacții a fost coordonată de Olga Niță (partener) și i-a inclus pe Roxana Diaconu (senior associate), Valeriu Iliescu (associate), Raluca Biță (associate) și Roxana Șerban (associate).

Adrian Chesnoiu, director general al AFIR, fost ministru al agriculturii și dezvoltării rurale: „Ne trebuie unități mari de procesare, dacă vrem să fim competitivi”

0

Declarații ale lui  Adrian Chesnoiu, director general al AFIR, fost ministru al agriculturii și dezvoltării rurale în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).


Vorbim permanent despre balanța comercială dezechilibrată în toate domeniile. În contextul de față, ne preocupă în mod deosebit deficitul de balanță comercială în sectorul agroalimentar. Sunt lucruri care se spun mereu, în sensul că exportăm materii prime și importăm produse procesate sau produse finite. Consider că trebuie să fim realiști, să nu fim atât de critici cu noi înșine. Noi avem tendința să spunem că nu suntem în stare de nimic și că nu facem lucrurile cum ar trebui să le facem, ceea ce, în mare parte, este real. Spunem că asta se întâmplă din cauza politicienilor. Trebuie să ne întrebăm cu toții politicienii aceia cum ajung acolo. Majoritatea oamenilor care pot schimba ceva în țara asta nu intră în politică, adică exact în arena din care ar putea să schimbe lucrurile. Atunci, de la aceste realități trebuie să plecăm. Totodată, trebuie să ținem cont și de faptul că suntem o democrație tânără. România, înainte de Primul Război Mondial, avea o anumită agricultură, între cele două războaie, un alt tip de agricultură, după Al Doilea Război Mondial, alt tip de agricultură și industrie alimentară, iar după 1989, o bună parte din timp, n-am mai avut nimic. Din 2000, am început să regândim strategic și să facem investițiile de rigoare și iată că suntem la 35 de ani după schimbarea modelului de economie, din economie planificată, într-o economie de piață, capitalistă, în care companiile românești au pornit destul de lent. Astăzi și în viitor, cred că viteza de creștere a companiilor din sectorul agroalimentar și al industriei alimentare va fi destul de mare.

Produsele finite despre care vorbim și care ne dezechilibrează balanța comercială sunt ultimele într-un lanț cu mai multe verigi. Excelăm la producție vegetală, la materii prime și în zona de zootehnie. La materie primă, avem pozitiv la cereale, avem pozitiv la animale vii, în sectorul de ovine și în sectorul de bovine. Excelăm la comerțul cu cereale, bovine și ovine. Dacă facem această analiză, să ne uităm acolo unde ne doare de fapt și unde ne lipsesc verigile din tot acest lanț, până la produsul finit, care ajunge la clientul, la cetățeanul, la consumatorul acestor produse. Eu cred și susțin cu tărie lucrul acesta și l-am susținut și în negocierea pe care am avut-o cu Comisia Europeană în 2022, Planul Național Strategic (PAC – Strategia agricolă la nivelul României pentru perioada 2023-2027), cu versiunea extinsă (PNSU) în domeniul agriculturii, că ne trebuie unități mari de procesare, dacă vrem să fim competitivi. Competitivitatea nu vine din manufactură și din unități mici de producție. Unitățile mici de producție trebuie să le separăm într-o gândire conceptuală, pentru că ele au rolul și locul lor, anume, să facă produse extrem de sănătoase, foarte bune calitativ, din materii prime de calitate, produse cu trasabilitate elocventă, care să se adreseze unei piețe proxime, locale sau regionale. Sunt acele tipuri de produse pe care o anumită categorie de consumatori și le permite. Nu poți să faci un produs de calitate scump și să vrei să-l vinzi și să îl pui în competiție, ca nivel de preț, cu cel mai de jos produs aflat pe raftul hipermarketului.

În același timp, să ne uităm de ce este invadată piața românească cu produse din afară. Nu pentru că noi nu știm să producem, ci pentru că nu avem unități mari de procesare. A fost unul dintre motivele pentru care am insistat ca, în PNSU 2023-2027, să ridicăm nivelul de finanțare din fonduri nerambursabile de la 2,5 milioane de euro la 15 milioane de euro. La final, negocierile s au dus la 10 milioane, pentru că vrem să punem laolaltă niște producători de materii prime (de cereale, cu care suntem exemplu pozitiv de export) să-i aducem pe toți împreună într-o unitate de procesare care să poată să aibă continuitate, putere economică și de negociere, fie cu furnizori de materii prime sau de inputuri, fie cu zona de vânzare de retail și toate acele produse, la un moment dat, să înlocuiască produsele pe care astăzi le importăm.

2025-2040 este o perioadă critică și extrem de importantă. Sper să mă regăsesc în 2040 cu majoritatea dintre dumneavoastră, să vedem dacă ceea ce spun astăzi are și susținere, și fundament. Eu cred că în acești 15 ani, unitățile mari de producție din România, concentrarea capacității economice a jucătorilor din piața de agri-business și de industria alimentară din România, toate acestea, vor conta foarte mult și aceasta o vom vedea atât la nivel național, cât și la nivel regional.

E foarte greu să obții finanțare, dacă ai o investiție mică. Este foarte greu să fii competitiv, dacă te bați cu jucători mari. Mereu dau exemplul unităților de procesare a laptelui. Gândiți-vă ce se poate face din punctul de vedere al competitivității: o făbricuță de lapte, care are o investiție de 5 milioane de euro și dorește să ajungă pe raftul hipermarketului se debarasează de trecutul nostru istoric al produselor lactate de super calitate, care să se adreseze unui public țintă din proximitatea lui, unde părinții vor să cumpere produse cât mai bune, naturale, sănătoase pentru copiii lor și pentru prevenirea șubrezirii sănătății, o asemenea făbricuță să vrea să intre în competiție cu cele mai ieftine produse care se regăsesc pe raftul hipermarketului, produse făcute de o unitate de același tip, care a investit 250-300 de milioane de euro în procesarea acelor materii prime. Acea unitate scoate făbricuța din competitivitate din prețul etichetelor și al ambalajelor pe care le pune la produse. Atunci, cred că statul, Ministerul Agriculturii, are rolul să vină cu niște politici publice coerente, care să se întâlnească în viitor cu nevoile pieței. Nu poți să modifici balanța comercială dacă astăzi ai o anumită strategie, mâine se schimbă guvernul și vine altă strategie și noi trăim permanent în mitul Anei lui Manole, ce construim ziua, dărâmăm noaptea. Aici avem nevoie de continuitate care să se bazeze pe date statistice și pe analize profunde. Politicile publice sunt cum sunt. Mă uit cu îngrijorare că avem un program de guvernare votat în Parlament la punerea în exercițiu a unui guvern și după aceea, acel program de guvernare este dat deoparte și principalul instrument de funcțiune a guvernului sunt ordonanțele de urgență. O ordonanță de urgență n-are capacitatea să răspundă unei nevoi pe termen lung, că de-aia îi spune ordonanță de urgență. Într-un program de guvernare, sunt politici sectoriale, care provin din departamentele de specialitate ale fiecărui partid și ar trebui puse în aplicare cu indicator de rezultat, cu ținte de atins, cu evaluare la o anumită perioadă. Noi nu mai putem să evaluăm un program de guvernare, pentru că nu e aplicat. Specialiștii academicieni și profesori universitari, departamentele de analize economică, cele de statistică ce să analizeze?! O ordonanță de urgență răspunde unei urgențe, nu are niște indicatori de rezultat setați pe perioade de timp scurte, medii și lungi.

Unul din aspectele care țin de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este noua propunere a Comisiei Europene pentru bugetul 2028-2035. Constat, cu stupoare, o schimbare de paradigmă și de strategie a Comisiei Europene în ceea ce privește politica agricolă comună. Este ceva similar cu ce se întâmpla prin 2018-2019, când brusc ne-am trezit în față cu Green Deal și cu un milion de strategii, una mai aberantă decât alta, fără niciun fel de argument din punct de vedere științific și, mai ales, cu niciun fel de evaluări ale impactului și ale efectelor negative pe care această schimbare de paradigmă le va avea în timp. Spuneam la vremea respectivă, în toate comitetele de negociere de la Bruxelles, că nu cred că e cineva capabil să ne dea garanții că această modificare de viziune la nivelul Comisiei nu va produce mai mult rău decât bine. Spuneam atunci că nu cred într-un concept potrivit căruia, în 2050, în Uniunea Europeană, o să respirăm aer curat și o să mâncăm lăcuste, într-un glob de sticlă, în care să fim unici la nivel global. Înțeleg ambiții de mediu, înțeleg anumite concepte, dar trebuie luate la nivel internațional, ca angajamente. Dacă noi, în Uniunea Europeană, în cele 27 de state, vedem lucrurile izolat față de ce se întâmplă în jur, în lumii, ne creăm probleme mari de competitivitate. Iată că s-a dovedit că ne creăm probleme mari de sustenabilitate în timp, iată că le trăim. Ne creăm probleme mari de a înțelege rolul și locul nostru în economia mondială. Mai nou, acum iar schimbăm lucrurile. O spun din perspectiva unui om care se preocupă de și de geopolitică, și, mai ales, de ceea ce înseamnă astăzi dezvoltarea Uniunii Europene. Ne mirăm de ce cresc anumite curente extremiste. Cresc pentru că cei care trebuie să decidă nu fac ce trebuie și lumea simte și vede asta. După ce învățasem și noi, la nivel statal, cum funcționează regulile Uniunii Europene, după ce au învățat beneficiarii noștri la ce trebuie să se aștepte în relația cu autoritățile statului și mai ales cu autoritățile europene, iarăși schimbăm paradigma și spunem că nu mai avem nevoie de o politică agricolă comună bazată pe doi piloni – subvenții și dezvoltare rurală – și ne preocupă doar subvențiile. Să înțelegem foarte bine ce înseamnă subvențiile, că de multe ori sunt prezentate ca un coș plin cu bani, din care se îndoapă și fermierii români. Nu, subvențiile plătite din bugetul Uniunii Europene reprezintă niște pierderi de venit pe care fermierii români le au în competiția lor la nivel global cu fermierii din alte state, care nu sunt supuși unor regulamente și reglementări limitative, așa cum sunt supuși fermierii români. Fermierii români nici măcar nu au ajuns la nivelul suficient de compensare a pierderilor, pentru că a fost nevoie de o confruntare militară la granițele României, ca să vedem cât de dezechilibrați suntem în politicile publice europene și de competitivitate în relație cu economiile, cu agriculturile din alte state. Mă refer la cele limitrofe nouă, pentru că noi suntem în bazinul Mării Negre, într-o piață unică europeană, cu 27 de state, dar în bazinul Mării Negre sunt prezente cele mai mari puteri agricole din lume, Rusia și Ucraina. Mai nou, vine Comisia Europeană și spune „stați liniștiți, noi veghem pentru voi, muncim, suntem foarte bine adaptați la viitor și vrem să încheiem un acord Mercosur”. Referitor la un astfel de acord, n-aș vorbi neapărat de subvenții, ci aș spune mai mult exporturi pe fonduri europene din România în statele net contributoare, pentru că un producător român, ca să fie competitiv, trebuie să aibă acces la tehnologii de înaltă calitate, care să-l pună pe picior de egalitate cu ceilalți competitori din piață. România nu e producătoare de înaltă tehnologie. Noi luăm fondurile europene de la Bruxelles, cumpărăm tractoare, utilaje, mașini de înaltă tehnologie din statele membre net contributoare. E o realitate și trebuie să ținem cont de ea. În același timp, trebuie să ne uităm că, fără competitivitatea obținută prin utilizarea noilor tehnologii sau a ultimelor tehnologii, nu poți să joci în această piață externă. Comisia Europeană ce face? Spune „dragi fermieri ai Uniunii Europene, noi vrem să importăm produse agricole din America de Sud (carne de vită, cereale, șroturi de soia). În Uniunea Europeană nu este permisă utilizarea și cultivarea soiurilor modificate genetic, dar în America de Sud este permisă. Condițiile de productivitate din Uniunea Europeană sunt total defavorabile în competiția cu America de Sud și lucrul va crește nivelul de nemulțumiri al fermierilor europeni în raport cu deciziile politice care se iau în Comisie. În negocierea tripartită Consiliu – Parlament – Comisia Europeană cred că intervine rolul nostru. Decidenții noștri, indiferent din ce partid politic sunt, trebuie să vadă care sunt nevoile fermierilor din România în raport cu cei din Uniunea Europeană și de la nivel internațional. Cred că aici avem nevoie, în continuare, de Pilonul 2, de o politică agricolă comuna, așa cum a fost ea din momentul în care a luat ființă Uniunea Europeană cu cei doi piloni, subvenții și dezvoltare rurală.

Propunerea să creștem de la 14 miliarde la 16 miliarde doar în zona de subvenții este ceva urât, care vrea să ni se împacheteze în ceva frumos sau benefic. România, în exercițiul 2021-2027, a avut 21 de miliarde de euro. O propunere cu 16 miliarde este net inferioară, dar este foarte importantă. Comisia spune „veți avea la dispoziție 60 de miliarde, pentru că unim agricultura cu fondurile de coeziune. OK! 60 de miliarde sună foarte bine. Acum cinci ani, sunau și mai bine 80 de miliarde, însă din 80 de miliarde, n-avem încă luate decât 4-5 miliarde din PNNR. Dacă analizăm după indicator de rezultat pe stilul PNNR-ului, la agricultură, cred că, în 2035, s-ar putea să constatăm că a fost mai mult rău decât bine. Eu, personal, n-am garanția că în 2028, o să avem un guvern care să iubească agricultura, fermierii români, industria alimentară românească, care să înțeleagă ce fac oamenii aceștia. Eu nu am văzut, până acum, pe cineva care să-și îngroape banii, la propriu. nouă luni de zile: să semeni în septembrie și să culegi la anul, în iunie, rugându-te la Dumnezeu să plouă, să nu fie arșiță, să nu știu ce să se mai întâmple. Nu vreau să mergem pe ideea că întâi adoptăm propunerea Comisiei și apoi ne întâlnim noi la Ministerul Fondurilor Europene și discutăm cum împărțim banii. Am trecut prin procese de negociere și știu bine care sunt nevoile și cât de greu și de complicat este să împarți puținul la mult. Aici, cred că va interveni capacitatea celor care fac analize și politici, a fermierilor și a reprezentanților fermierilor, să încurajeze concentrările de resurse.

Observ tot mai mult apetența fermierilor pentru procesare. Am avut 400 de milioane de euro, fonduri europene pentru o măsură de procesare. S-au depus proiecte de aproape 1 miliard. Am venit pentru prima dată cu un concept complementar cu Investalim-ul – pe lângă fondurile europene, să avem fonduri naționale pentru procesarea produselor agricole și punerea lor pe piață. Sunt absolut convins, când aceste două etape de finanțare vor fi închise, vor fi finalizate investițiile și produsele vor ieși pe piață, indicatorii de rezultat în balanța comercială vor fi în mod pozitiv modificați în favoarea României. Am prins în programul de guvernare la care am lucrat și o continuare a programului Investalim printr-un nou pachet Romaliment, în valoare de 1 miliard de euro credite de angajament, urmând ca, în funcție de momentul când pornește, să stabilim creditele bugetare, dar doar pentru unitățile de producție care vor să se extindă, să se modernizeze și să se retehnologizeze, adică exact pentru aceia care sunt pe piață, care au accesat programe ori s-au dezvoltat din surse proprii în trecut și acum au nevoie să rămână competitivi în competiția cu tehnologia existentă pe piață. Mulți dintre oamenii de afaceri și antreprenorii din agribusiness nu cer decât statul să nu-i încurce – nimic altceva! – dar, în același timp, cred că avem nevoie de susținere și de investiții, acolo unde avem posibilitatea să creștem. Eu sunt un optimist convins și spun tot mereu că putem, că facem, dar doar trebuie să avem răbdare cu noi și să nu încercăm să ardem tot acest timp.  


Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
Sponsori ai seriei de evenimente:

Vocile Diplomației și ale Leadershipului – Nine O’Clock marchează 34 de ani prin lansarea Anuarului „Top Interviews, Messages & Speeches from Ambassadors and CEOs – Ediția a II-a, 2025”

0

Nine O’Clock, primul ziar de limbă engleză din România, aniversează 34 de ani de excelență în jurnalism și dialog internațional prin organizarea evenimentului de înalt nivel „Vocile Diplomației și ale Leadershipului” și lansarea volumului „Top Interviews, Messages & Speeches from Ambassadors and CEOs – Ediția a II-a, 2025”. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Instituția Diplomatică a Republicii Elene la București.

Această reuniune prestigioasă reunește reprezentanți ai corpului diplomatic, lideri ai mediului de afaceri și bancar, camere bilaterale de comerț, instituții internaționale și organizații civice, pentru a celebra dialogul diplomatic, cooperarea internațională, leadershipul vizionar și impactul pozitiv al afacerilor în economia globală.

Evenimentul va avea loc marți, 11 noiembrie 2025, de la ora 15:00, la Instituția Diplomatică a Republicii Elene la București.

Deschiderea evenimentului

Programul va fi inaugurat de E.S. doamna Lili Evangelia Grammatika, Ambasador al Republicii Elene în România și gazda evenimentului, urmată de un mesaj de bun venit din partea domnului Mihai Manea, Fondator Manpres și Redactor-Șef al publicației Nine O’Clock.

Invitați și speakeri de marcă

Evenimentul va include discursuri și intervenții ale unor personalități de prestigiu din diplomație, finanțe, antreprenoriat și societate civilă, printre care:

  • E.S. Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România – Speaker
  • E.S. Kap-soo Rim, Ambasadorul Republicii Coreea – Speaker
  • Doamna Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei – Speaker
  • Domnul Georgios Athanasopoulos, CEO, VISTA Bank – Speaker
  • Domnul Christos Seferis, Membru al Consiliului Director, Camera de Comerț Eleno-Română (HRCC) – Speaker
  • Domnul Mugurel Mărgărit, Director Executiv, Fundația Regală Margareta a României – Speaker
  • Doamna Cristina Chiriac, Președinte, CONAF – Speaker
  • Doamna Carmen Micu, CEO, Envisia Boards of Elite – Speaker
  • Domnul Andrei Șelaru (Selly), cea mai urmărită personalitate din România pe rețelele de socializare – Speaker
  • Doamna Marina Coandă BunDac, Președinte, IWA Diplomatic Bazaar & Membru al Consiliului Director CCIBRP – Speaker
  • E.S. doamna Marija Kapitanović, Ambasador al Republicii Croația – Speaker
  • Doamna Gabriela Hârțescu, PhD, Decan și Membru al Consiliului Director, Envisia – Speaker

Lista diplomaților prezenți

Evenimentul va fi onorat de 23 de diplomați și reprezentanți ai misiunilor diplomatice, inclusiv:

  • E.S. doamna Lili Evangelia Grammatika, Ambasador al Republicii Elene – Gazdă / Speaker
  • E.S. doamna Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România – Speaker
  • E.S. domnul Kap-soo Rim, Ambasador al Republicii Coreea – Speaker
  • E.S. doamna Marija Kapitanović, Ambasador al Republicii Croația – Speaker
  • E.S. doamna Willemijn van Haaften, Ambasador al Regatului Țărilor de Jos
  • E.S. domnul Paulo Cunha Alves, Ambasador al Portugaliei
  • E.S. domnul Pericles Stivaros, Ambasador al Republicii Cipru
  • E.S. domnul Ricardo Guerra de Araújo, Ambasador al Braziliei
  • E.S. domnul Roberto Musneci, Ambasador al Ordinului Suveran Militar de Malta
  • E.S. domnul Özgür Kıvanç Altan, Ambasador al Republicii Turcia
  • E.S. domnul Chen Feng, Ambasador al Republicii Populare Chineze
  • E.S. doamna Divia Desideria Cepeda Rojas, Ambasador al Republicii Columbia
  • E.S. domnul Radko Todorov Vlaykov, Ambasador al Republicii Bulgaria
  • E.S. domnul Meidyatama Suryodiningrat, Ambasador al Republicii Indonezia

Și alți reprezentanți ai misiunilor diplomatice acreditate în România.

Reprezentanți ai mediului bancar și al comunicării corporative

  • Doamna Anca Dragu, Guvernator, Banca Națională a Moldovei – Speaker
  • Domnul Georgios Athanasopoulos, CEO și Membru al Consiliului de Administrație, VISTA Bank – Speaker
  • Doamna Claudia Griech, CEO, E.ON Energie România – Speaker
  • Doamna Virginia Oțel, Director Comunicare Corporativă, Garanti BBVA & Director General Adjunct, Garanti BBVA Leasing
  • Domnul 

Antreprenoriat, leadership și societate civilă

Evenimentul va include intervenții ale liderilor din mediul antreprenorial și organizații civice, precum:

  • Doamna Cristina Chiriac, Președinte, CONAF – Speaker
  • Doamna Carmen Micu, CEO, Envisia – Speaker
  • Domnul Mugurel Mărgărit, Director Executiv, Fundația Regală Margareta a României – Speaker
  • Doamna Gabriela Hârțescu, PhD, Decan și Membru al Consiliului Director, Envisia – Speaker
  • Doamna Marina Coandă BunDac, Președinte, IWA Diplomatic Bazaar & Membru al Consiliului Director CCIBRP – Speaker

Mass-media și cultură

  • Doamna Teodora Tompea, Digi24 – Moderator
  • Domnul Andrei Șelaru (Selly) – Speaker
  • Doamna Claudia Nicolae, Director General, Agerpres
  • Doamna Maria Andrei, Prima TV
  • Doamna Natașa Alina Culea, Canal 33

Detalii eveniment

📍 Locație: Instituția Diplomatică a Republicii Elene la București
📅 Data: Marți, 11 noiembrie 2025
🕒 Ora: 15:00

Evenimentul se va încheia cu o sesiune de networking, oferind participanților oportunitatea de a consolida relații diplomatice și parteneriate de afaceri internaționale.

Parteneri media:

NINE O’CLOCK,, AGERPRES, B1 TV.ro, ZIARUL NEWS,  FUTURE ECONOMY, ECONOMISTUL, Club Economic, România Durabilă, 10-s
Monitorizare eveniment: KLARMEDIA
Evenimentul este filmat de televiziunea KANAL D
Eveniment organizat de ZN PR & EVENTS SRL

Mulțumiri partenerilor noștri pentru sprijin:
VISTA BANK, E.ON, MANPRES, KinetoBebe, AGRII România, AQUA Carpatica, Domeniile Sâmburești – Chateau Valvis, Camera de Comerț Britanico-Română (BRCC), Camera de Comerț Eleno-Română (HRCC), Camera de Comerț Elveția–România (CCE-R), Camera de Comerț Belgia-Luxemburg–România–Republica Moldova (BEROCC), Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), Fundația „Dreptul de a Visa – Florina Manea” și Ambasada Greciei la București.

AEI: România are politici gata scrise. Doar că statul refuză să le citească

0

de Dumitru Chisăliță,
Președinte AEI

Președintele României, Nicușor Dan, a lansat recent ideea că firmele și societate civilă să vină cu politici publice gata scrise, pe care Statul să le poată adopta și să le implementeze direct.
O idee rațională, eficientă, logică, firească, necesară, în același timp adevărată și tragic de ironică. 

Dar în realitatea românească, această certitudine este aproape imposibil de realizat. Nu pentru că nu ar exista soluții. Ci pentru că nu există oameni dispuși să le asculte, să le înțeleagă și să le aplice .

De ani buni, România suferă nu de lipsă de idei, ci de aroganța, îngâmfarea și nepriceperea celor care ocupă poziții de decizie. În loc să colaboreze cu specialiști, să valorifice munca celor din mediul academic, economic și asociativ, statutul preferă improvizația, clientelismul și amatorismul politic.

Politicile la care face referire Președintele României, există deja. Sunt scrise, analizate, demonstrate, puse în practică în mod voluntar și concret. Problema nu este absența soluțiilor, ci absența oamenilor din instituții care să vrea să le vadă, să le înțeleagă și să le aplice .

Asociația Energia Inteligentă este unul din multele exemple vii că România are expertiză, viziune și soluții. 

În ultimii cinci ani, AEI a formulat:

  • 18.325 de poziții publice, analize, observații și intervenții în dezbateri;
  • 658 de studii, proiecte și propuneri concrete pentru dezvoltarea legislației și a funcționării sistemului energetic;
  • 12 scrisori deschise adresate autorităților centrale și locale;
  • 13 lucrări de cercetare și documente de publice trimise ministerelor și autorităților naționale.

Și totuși, reacția statului a fost aceeași: tăcere

În România, dialogul între administrație și expertiză este o stradă cu sens unic: societatea civilă vorbește, statutul se uită în altă parte.

„Noi nu doar am scris politici. Le-am pus în practică.”

Când statul s-a blocat în comisii, societatea civilă a acționat. 

Când au spus „nu sunt fonduri”, societatea civilă a demonstrat că se poate. 

Când instituțiile au spus „nu e prioritar”, AEI, ca parte a societății civilă, a declarat că fiecare sat fără curent, fiecare familie izolată, fiecare stână fără lumină, fiecare om care stă pe întuneric sunt realități care nu pot aștepta încă o strategie, încă un Program de Guvernare, încă un buget, încă o promisiune.

Astfel, Asociația Energia Inteligentă a derulat și finalizat proiecte care, în mod normal, ar fi trebuit să fie responsabilitatea statului:

  • Electrificarea unor cătune izolate, acolo unde comunitățile trăiau în întuneric, la propriu.
    Am dus energie electrică în locuri uitate de lume, prin soluții tehnice adaptate terenului și resurselor locale.

Fără fonduri guvernamentale, fără sprijin politic, ci prin mobilizarea unor companii, a specialiștilor și a voluntarilor.

  • Dezvoltarea activității economice prin electrificarea unor stâne, pentru ca micii producători din zonele montane să poată conserva, procesa și comercializa produse locale.
    În lipsa electricității, acești oameni erau condamnați la subzistență, iar stânele la a părăsire. Cu energie, au devenit parte din economia reală.
  • Proiecte pilot pentru acces la energie curată, demonstrând că tranziția energetică poate fi făcută de jos în sus, prin implicarea comunităților, nu doar prin directive europene și cu fonduri care să fie prăduite de ”băieții deștepți”.

Aceste acțiuni nu sunt simple exerciții simbolice. Ele sunt politici publice în acțiune, născute pe teren, din realitatea comunităților, din solidaritate și profesionalism.

Statutul român cere soluții, dar respinge realitatea

De 30 de ani, România confundă dezbaterea cu decizia și reforma cu simularea reformei.
Se cer strategii, dar se ignoră expertiza. Se solicită implicare, dar se pedepsesc cei care să ofere.
Cei care gândesc sunt marginalizați, iar cei care mimează gândirea sunt promovați.

Când spuneai „să electrificăm casele izolate fără energie”, ți se răspundea ”sunt bătrâni și așa or să moară”. 

Când arătai că se poate pentru că ai făcut-o deja, ți se spunea că „nu e competența noastră”. 

Când demonstrai rezultate, autoritățile se prefăceau că nu le văd. 


Pentru că orice succes venit din afara sistemului birocratic este perceput ca o amenințare , nu ca o dovadă că se poate.

Aceasta este drama României: nu lipsa de soluții, incapacitatea instituțională și orgoliul politic de a recunoaște valoarea.

România nu are nevoie de teorii. Are nevoie de respect pentru competență

Într-o țară normală, munca unor asociații ca a Asociației Dăruiește Viața, Asociația Energia Inteligentă, etc. ar fi fost preluată ca model, multiplicată și finanțată din bani publici.

În România, ea este privită cu suspiciune, ignorată sau – cel mult – lăudată formal în declarații fără consecințe.

Dar adevărul rămâne: unde statul nu a făcut nimic, s-a putut face totuși ceva, prin implicarea celor care nu așteaptă ordine de sus, ci soluții de jos.

Iar acele soluții – electrificare, autonomie energetică, dezvoltare locală – nu sunt doar proiecte tehnice. Sunt exemple de demnitate civică, de responsabilitate profesională și de credință în ideea că România poate fi mai mult decât o colecție de scuze birocratice.

România nu duce lipsă de minți. Duce lipsă de urechi

Politicile publice gata scrise există. România are profesioniști care le-au conceput, le-au testat și le-au implementat. 

Ceea ce lipsește este curajul instituțiilor de a asculta, de a învăța și de a colabora .

Până când nu se va produce această transformare de mentalitate — de la orgoliu la modestie, de la indiferență la cooperare — vom continua să trăim într-un stat care are soluții, dar respinge rezultatele.

România nu trebuie reinventată. Trebuie doar să-și privească oamenii competenți ca parteneri, nu ca inamici.

Pentru că acolo unde statul a fost absent, societatea civilă a demonstrat că se poate.
Și acolo unde autoritățile au refuzat să acționeze, Dăruiește Viața a adus sănătate și Energia Inteligentă a aprins lumina.

CEC Bank continuă finanțarea IMM-urilor și cu garanția Băncii de Investiţii şi Dezvoltare din România

0

    CEC Bank a semnat o noua convenție de garantare cu Banca de Investiții și Dezvoltare din România (BID), prin care se alătură mecanismului de garanție de portofoliu pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). 

    „Semnarea convenției cu Banca de Investiții și Dezvoltare ne oferă posibilitatea de a accelera finanțarea IMM-urilor și de a răspunde mai rapid nevoilor antreprenorilor români. Mecanismul de garantare de portofoliu reprezintă o soluție modernă și eficientă, care permite băncilor să își asume în mod sustenabil riscuri mai mari, sprijinind astfel inițiativa privată și proiectele inovatoare. CEC Bank va continua să fie un partener activ al instituțiilor care contribuie la dezvoltarea economiei reale”, a declarat Bogdan Neacșu, președinte CEC Bank.

    Prin acest parteneriat, CEC Bank își extinde capacitatea de finanțare a IMM-urilor, reducând barierele de garantare tradiționale și costul capitalului, în sprijinul dezvoltării sustenabile a mediului de afaceri din România.

    În baza acestei convenții, CEC Bank va putea acorda credite în limita unui plafon de 740 milioane de lei, utilizând plafonul de garantare pus la dispoziție de BID de 520 milioane de lei.

    „CEC Bank este un partener natural pentru BID — împreună construim un lanț de încredere între stat, bănci și beneficiari. Prin aceste convenții, punem în mișcare un mecanism real de dezvoltare: garanții care deschid creditul, investiții care dau sens capitalului public și privat deopotrivă”, a declarat Dan Sandu, Director General BID.

    Participarea CEC Bank ca intermediar financiar pentru acest instrument de finanțare va permite băncii să acorde de credite cu garanții de până la 70% (pentru anumite categorii până la 80%) în cadrul unui portofoliu de garantii plafonat, dar și creșterea numărului de clienți atrași și finanțați, creșterea activului băncii în condiții asiguratorii pentru bancă. Totodată, va permite CEC Bank să se alinieze la cerințele de finanțare verde, prin creditarea investițiilor sustenabile și a proiectelor care contribuie la neutralitatea climatică și la creșterea eficienței energetice.

    Din perspectiva unei instituții financiare partenere, colaborarea cu BID reprezintă un pas important către o partajare eficientă a riscului și o oportunitate de extindere a accesului la creditare pentru segmente insuficient deservite. Prin garanțiile BID, CEC Bank va putea finanța în condiții sustenabile proiecte ale IMM-urilor cu istoric scurt, ale start-up-urilor și ale companiilor care dezvoltă soluții inovatoare, sprijinind astfel modernizarea economiei și creșterea investițiilor private. Pe termen lung, CEC Bank consideră colaborarea cu BID un parteneriat solid și strategic, care va contribui la cofinanțarea proiectelor mari de dezvoltare și la consolidarea ecosistemului de finanțare al României”, a adăugat Bogdan Neacșu.

    Importanța mecanismului de garantare pentru susținerea mediului de afaceri

    Semnarea convenției cu BID oferă CEC Bank oportunitatea de a accelera tranzacțiile de finanțare și de a acorda sprijin extins IMM-urilor, start-up-urilor, profesiilor liberale și companiilor inovatoare.

    Noul mecanism contribuie la atenuarea deficitului de finanțare cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii din România, reducând costurile și simplificând accesul la creditare.

    Garanția de portofoliu pentru IMM-uri va funcționa ca un instrument cu efect sistemic, acoperind o parte din riscul total al portofoliului de credite acordat de instituțiile financiare. Spre deosebire de sistemele tradiționale, în care fiecare credit este analizat și garantat individual, noul mecanism oferă o garanție globală, permițând băncilor să acorde finanțări mai rapid și cu un consum redus de capital. Astfel, garanția BID va facilita investiții în domenii strategice, va stimula crearea de locuri de muncă și va contribui la creșterea competitivității și rezilienței economiei românești, într-un context marcat de presiuni macroeconomice.

    Ca bancă implicată activ în finanțarea economiei locale, CEC Bank își propune să contribuie la implementarea cu succes a inițiativelor BID, participând la programe de garantare, partajare a riscului și cofinanțare.

    Totodată, colaborarea cu BID oferă CEC Bank o platformă strategică de extindere a portofoliului de clienți, prin accesarea de noi segmente de piață – inclusiv start-up-uri și companii inovatoare.

    BCR devine primul partener al Băncii de Investiții și Dezvoltare din România în susținerea IMM-urilor, prin mecanismul de garantare a portofoliilor de credite

    0

    Banca Comercială Română (BCR) devine prima instituție financiară care semnează o convenție de garantare cu Banca de Investiții și Dezvoltare (BID), în cadrul programului de garanții de portofoliu destinat finanțării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Parteneriatul are ca scop creșterea accesului antreprenorilor la finanțare sustenabilă, prin mecanisme moderne de garantare care reduc riscurile și simplifică cerințele de colateral.

    Prin această convenție de garantare, BCR va putea acorda IMM-urilor credite de peste 1 miliard de lei, utilizând plafonul de garantare BID de 710 milioane lei. Garanția BID poate ajunge până la 10 milioane de lei pentru fiecare credit, acoperind până la 70% din valoare creditului, iar pentru companiile deținute de femei, start-up-uri și firme inovatoare, procentul de garantare poate ajunge până la 80%. Perioada maximă de garantare este de 10 ani, oferind o flexibilitate suplimentară pentru investiții pe termen lung.

    Mecanismul BID permite soluții personalizate de finanțare, potrivite etapelor de dezvoltare ale fiecărei companii. Garanția poate acoperi o parte semnificativă sau chiar întreaga nevoie de colateral, ceea ce înseamnă că firmele pot accesa mai ușor finanțare, fără să blocheze resurse proprii sau active suplimentare, facilitând accesul la finanțare și accelerând procesul de aprobare.

    Antreprenorii pot obține credite pentru:

    • Investiții în echipamente, extinderea capacităților de producție, spații comerciale sau de depozitare;
    • Modernizare, digitalizare și eficiență energetică;
    • Capital de lucru: stocuri, taxe, salarii, utilități și alte nevoi curente.

    Nu sunt eligibile activitățile din domeniul dezvoltării imobiliare, comerțului cu cereale, inputurilor agricole și alte activități excluse conform cadrului BID.

    „Pentru BCR, acest parteneriat aduce împreună sectorul public și cel privat pentru transformarea economiei și dezvoltarea competitivității antreprenoriale. Banca de Investiții și Dezvoltare are un rol cheie în acest proces și oferă instrumente moderne de garantare care simplifică accesul la capital și stimulează crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată. Acordul dintre BCR și BID susține conversația cu antreprenorii despre relevanță, productivitate, inovație și integrare pe lanțurile valorice internaționale, oferind cadrul necesar pentru a transforma aceste obiective în proiecte concrete de investiții”, a declarat Sergiu Manea (foto), CEO Banca Comercială Română.

    Prin semnarea acestei convenții de garantare cu BCR, transformăm un instrument de politică publică într-un accelerator concret pentru finanțarea economiei. Garanția de portofoliu permite băncilor să extindă creditarea IMM-urilor fără să-și asume riscuri suplimentare, ceea ce multiplică efectul capitalului public și creează premisele unei creșteri sustenabile. Pentru BID, acesta este doar primul pas dintr-un program mai amplu prin care vrem să aducem capitalul acolo unde produce valoare — în afacerile românești care investesc, inovează și creează locuri de muncă”, a declarat Dan Sandu, Director General, Banca de Investiții și Dezvoltare.

    Parteneriarul cu Banca de Investiții și Dezvoltare continuă misiunea BCR de a fi partenerul de încredere al antreprenorilor români, sprijinindu-i să construiască afaceri reziliente, capabile să crească pe termen lung. Adăugăm în portofoliul BCR un instrument gândit pentru a aduce finanțarea mai aproape de IMM-uri, care le asigură flexibilitate și predictibilitate datorită garanției BID”, a adăugat Oana Bâra, Coordonator Programe de Finanțare BCR.

    Pentru a accesa garanția BID, companiile trebuie să fie IMM-uri viabile financiar, fără datorii la stat și fără insolvență.  Atât firma, cât și proiectul finanțat trebuie să respecte principiile de sustenabilitate (DNSH – Do No Significant Harm) și să nu aibă impact negativ asupra mediului. De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină toate autorizațiile și certificările de mediu valabile pe toată durata finanțării.

    Banca de Investiții și Dezvoltare este singura bancă de dezvoltare deținută 100% de statul român, prin Ministerul Finanțelor. Creată la sfârșitul anului 2023, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, BID contribuie la crearea unui mediu economic durabil și prosper, pregătit să facă față provocărilor și schimbărilor viitoare.   

    easySales: Românii au cheltuit, în medie, 212,5 lei per comandă de Black Friday pe 7 noiembrie

    0

    Platforma SaaS de automatizare a activităților de eCommerce easySales anunță că, la ora 12:00, numărul comenzilor înregistrate prin platforma sa este de 59.099, în creștere cu 52% față de totalul comenzilor intermediate până la aceeași oră, de 38.750, de Black Friday 2024.

    Valoarea totală a comenzilor înregistrate prin easySales depășește, la ora 12:00, 12,5 milioane de lei, față de cele 9,4 milioane de lei cumulate la prânz, în ziua de Black Friday 2024.

    Românii au cheltuit, în medie, 212,5 lei per comandă de Black Friday pe 7 noiembrie, până la ora 12:00. În timp ce numărul de comenzi crește, se observă o precauție în apetitul de cumpărare, per comandă – valoarea medie a unei comenzi era, de Black Friday 2024, de 243,8 lei, până la jumătatea zilei. 

    Numărul comenzilor făcute direct pe site-urile comercianților a crescut cu 12,9% până la prânz, de Black Friday 2025.

    Contakt Express Logistik anunță aprobarea Prospectului de către ASF și derularea ofertei publice inițiale în perioada 12 noiembrie – 3 decembrie 2025

    0

    Compania Contakt Express Logistik S.A., liderul pieței românești de accesorii pentru telefoane și tablete, anunță aprobarea Prospectului de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și derularea ofertei publice inițiale, iar ulterior, după închiderea cu succes a ofertei, listarea la Bursa de Valori București, pe Piața AeRO, sub simbolul CTK. Consultantul autorizat care asistă compania în procesul de listare este Goldring S.A.

    Listarea la bursă este un pas firesc în dezvoltarea Contakt. După două decenii de creștere, această etapă ne permite să consolidăm poziția de lider și să accelerăm extinderea în România și în afara țării. Suntem o companie născută în retail, dar cu o direcție clară spre tehnologie și digitalizare”, declară Darius Petric, cofondator și președintele Consiliului de Administrație al Contakt.

    Acțiunile Contakt sunt oferite spre subscriere în perioada 12 noiembrie – 3 decembrie 2025, la un interval de preț cuprins între 4,3 – 5,2 lei / acțiune, cu pas de cotație 0,3 lei la oricare dintre nivelurile de preț [4,3], [4,6], [4,9], [5,2]. Valoarea totală a ofertei este cuprinsă între 15,7 – 19 milioane RON.

    Oferta va cuprinde atât o componentă de vânzare de acțiuni existente deținute de către acționarii fondatori (3.060.000 acțiuni existente și ofertate de către cei 3 acționari actuali), cât și o componentă de vânzare de acțiuni nou emise în cadrul unei majorări de capital (600.000 acțiuni nou emise). Pragul de succes îl reprezintă vânzarea a 3.100.000 de acțiuni.

    Apropierea de piața de capital reprezintă un pas strategic prin care Contakt urmărește valorificarea potențialului de creștere prin finanțări succesive la BVB, pe măsură ce își consolidează vizibilitatea în rândul investitorilor și își întărește poziționarea ca business solid în expansiune accelerată. Am contribuit activ pentru a atinge acest obiectiv și suntem entuziasmați de perspectivele pe care această viitoare listare le va aduce pentru creșterea și dezvoltarea tuturor părților implicate, în continuare”, adaugă Flavian-Cătălin Pah, co-fondator Cabat&Pah Investments și CEO Carpathia Investing Club, consultant al Contakt Express Logisitik S.A.

    Brandul, fondat în 2002 la Timișoara, a ajuns în peste două decenii de activitate la o rețea de 235 de magazine în toate orașele mari din România, cu o acoperire de peste 98% în galeriile comerciale de tip mall. Contakt operează o aplicație mobilă cu peste 150.000 de utilizatori activi și deține trei branduri proprii, Mobico, Urban Gadget și Urban Protekt. Portofoliul include, de asemenea, parteneriate cu producători internaționali precum Apple, Samsung, Huawei, Xiaomi, Karl Lagerfeld, Guess, Spigen, Cellularline și PanzerGlass.

    Fondurile atrase din emisiunea de acțiuni noi vor susține extinderea și producția proprie

    Fondurile atrase prin piața de capital vor fi folosite astfel: în proporție de 60% pentru extinderea pe piețe externe și achiziții strategice (deschiderea sau achiziționarea de magazine nou sau preluarea locațiilor deținute de competitori), în proporție de 30% pentru diversificarea liniilor de business (lansarea de servicii de protecție și securitate a datelor personale stocate în telefoanele mobile, abonamente pentru achiziționarea de produse și servicii personalizate), iar 10% pentru cercetare și dezvoltare producție proprie (fabricarea accesoriilor pentru telefoane sub brand propriu și producerea de accesorii personalizate). 

    Contakt este un exemplu de antreprenoriat românesc construit în timp, cu un model solid și rezultate constante. Listarea companiei vine într-un moment favorabil pentru retailul specializat, iar investitorii vor avea acces la o companie profitabilă, cu potențial ridicat de dezvoltare”, declară Virgil Zahan, director general al Goldring S.A.

    Planuri de extindere și producție proprie

    Contakt are în plan dezvoltarea capacităților proprii de producție pentru accesoriile comercializate sub brandurile Urban Gadget și Urban Protekt, precum și relocarea parțială a producției în Uniunea Europeană. 

    Compania analizează, totodată, extinderea internațională prin parteneriate strategice și achiziția de spații comerciale în piețele europene.

    Ne dorim ca brandul Contakt să devină un reper european în domeniul accesoriilor pentru telefoane și dispozitive smart. România rămâne centrul operațional, dar vizăm extinderea pe piețele europene în următorii ani”, a adăugat Cosmin Preda, cofondator al companiei.

    În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 128,7 milioane lei, în creștere cu 10,7% față de anul anterior, și un profit net de 14,2 milioane lei, corespunzător unei marje nete de circa 11%. În perioada 2021–2024, Contakt a avut un ritm mediu anual de creștere de 22%, consolidându-și poziția de lider pe piața locală a accesoriilor pentru telefoane și tablete.

    Pentru final de 2025, compania estimează o cifră de afaceri de 138 milioane de lei şi un EBITDA de aproximativ 22 milioane lei, în creștere de la 20,2 milioane în 2024.

    Gigantul de bijuterii Pandora nu reușește să încânte investitorii

    0

    Pe fondul schimbării trendurilor, evoluției gusturilor consumatorilor și incertitudinii pieței, industria bijuteriilor se confruntă cu un mediu din ce în ce mai exigent. Pandora, gigantul danez al bijuteriilor, simte aceste presiuni. Deși talismanele de pe brățările Pandora încă atrag clienții în magazine, investitorii nu par să fie cuceriți de strălucirea lor în acest moment. Dar, cu sezonul de cumpărături de sărbători de iarnă la ușă, acest lucru s-ar putea schimba.

    Revistele de modă precum Harper’s Bazaar, Fashion, Vogue au definit tendințele în materie de bijuterii pentru toamna/iarna 2025 ca fiind o formă îndrăzneață de exprimare a propriei personalități, evidențiind accesorii foarte specifice, inclusiv broșe, cercei și brățări . Chiar și clasica perlă a fost reimaginată cu forme sculpturale, șiruri stratificate și combinații neașteptate. În ceea ce privește culorile, amestecul de metale – argint, aur galben și aur roz – creează combinații dinamice. În același timp, pandantivele contemporane, colierele cu șnur și lanțurile suprapuse pot satisface simțul artistic, dar și dorința de lux cotidian. Inelele interesante, cerceii îndrăzneți și talismanele creează povești unice care ajută clienții să-și exprime propria individualitate.

    Când ne gândim la bijuterii accesibile, marca care ne vine adesea în minte este Pandora, cunoscută pentru brățările sale cu talismane extrem de personalizabile. Pandora A/S este cel mai mare brand de bijuterii din lume ca volum. Cu peste 2700 de magazine concept în întreaga lume — inclusiv în aproape toate centrele comerciale din cele mai mari orașe din România — și peste 6800 de puncte de vânzare în peste 100 de țări, Pandora speră să profite de ultimele tendințe, întrucât se află în procesul de implementare a strategiei Phoenix. Acesta este un plan pe termen lung lansat în 2021 pentru a transforma compania într-un brand complet de bijuterii, concentrându-se pe patru piloni: brand, design, personalizare și piețe principale. În ciuda unei evoluții constante de expansiune a retailerului  și a marjelor de profitabilitate impresionante, acțiunile Pandora au înregistrat o scădere a prețului acțiunilor de aproximativ 40% în 2025. Acum, compania se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește recâștigarea încrederii investitorilor. Mai ales după raportul financiar din al doilea trimestru al acestui an — când acțiunile au scăzut cu 18% într-o singură zi — piața a căutat semne pozitive ale unei redresări, dar acestea au fost puține și rare.

    Rezultatele financiare publicate în această săptămână arată însă că Pandora rămâne sub presiune. Veniturile au crescut cu 3% în coroane daneze, profitul net a scăzut cu 18% și, în ciuda marjelor brute de aproximativ 79%, EBITDA a scăzut de la 25,7% în trimestrul al treilea al anului 2024 la 24,5%. Prin urmare, acțiunile au scăzut cu 9% în această săptămână — un semnal clar că investitorii sperau la mai mult de la gigantul danez al bijuteriilor.

    Din septembrie 2022, când prețul acțiunilor sale a atins un nivel minim, Pandora a fost o poveste de succes, dar acum încep să apară fisuri în această narațiune. Cifrele de creștere odată puternice aparțin acum trecutului. Provocările care stau la baza acestei situații sunt bine cunoscute: un dolar mai slab, creșterea prețurilor aurului, argintului și platinei și incertitudinea semnificativă în ceea ce privește tarifele vamale. În teorie, un brand de calibrul Pandora ar trebui să poată compensa astfel de presiuni prin prețuri mai mari, dar scăderea profitului net arată că acest lucru se întâmplă doar într-o măsură limitată. Și când, într-o piață care caută perfecțiunea iar investitorii se așteaptă ca Pandora să-și depășească propriile obiective, este și mai dezamăgitor când compania doar îndeplinește previziunile sau le ratează cu puțin. Ultimul trimestru al 2025 care vine cu Black Friday și sărbătorile de iarnă va fi, ca întotdeauna, cea mai importantă perioadă a anului pentru Pandora — și de data aceasta ar putea fi cea mai importantă din ultimii ani, dacă compania va reuși să schimbe cursul. Odată cu stabilizarea dolarului, scăderea prețurilor metalelor prețioase și îmbunătățirea condițiilor legate de tarifele vamale, Pandora ar putea beneficia de un context favorabil și ar putea încheia al patrulea trimestru într-o notă mai pozitivă, care ar putea conduce compania către o revigorare a piețelor în 2026.

    Soluționarea disputelor în zona prețurilor de transfer – aspecte practice în România și alte state ECE

    0

    de Bogdan Barbu, Partener, Prețuri de Transfer, Deloitte România, și
    Bogdan Mărculeț, Counsel, Reff & Asociații | Deloitte Legal 

    Aspectele fiscale legate de prețurile de transfer sunt extrem de complexe, astfel că autoritățile fiscale din Europa Centrală și de Est, inclusiv cele din România, derulează controale frecvente și, deseori, prelungite la companiile care derulează operațiuni transfrontaliere. Însă procedurile de control diferă de la țară la țară, la fel și mecanismele pe care le au la dispoziție contribuabilii pentru a se proteja de potențiale interpretări nefavorabile ale autorităților fiscale. În privința soluționării disputelor, în cele mai multe țări, inclusiv în România, cazurile ajung în instanță. 

    Potrivit raportului Deloitte Introduction to Transfer Pricing Controversy in Central Europe, care conține informații referitoare la modul în care se derulează controalele în zona prețurilor de transfer în 14 țări din regiune, în multe cazuri inspecțiile sunt coordonate la nivel central – autoritățile naționale emit linii directoare, elaborează politici de control și se implică direct în cazurile complexe. Pe de altă parte, contribuabilii din majoritatea jurisdicțiilor din Europa Centrală și de Est își pot spori șansele de conformare apelând la instrumente de protecție cum ar fi acordul de preț în avans (APA), care permite stabilirea, prin negociere cu autoritățile, a prețurilor de transfer pentru o perioadă viitoare, evitând incertitudinea fiscală sau procedura de acord amiabil (Mutual Agreement Procedure – MAP), în care autoritățile fiscale din statele în care sunt rezidenți contribuabilii implicați în tranzacțiile verificate colaborează pentru evitarea dublei impuneri. În plus, deși în jurisdicțiile analizate nu există o procedură formală pentru a ajunge la un acord cu autoritățile fiscale sau un astfel de acord nu este posibil în cadrul unui control fiscal, din experiența practică reiese că dialogul constructiv cu autoritățile poate contribui la reducerea riscului de dispute îndelungate.

    Conform raportului, sancțiunile pentru nerespectarea normelor privind prețurile de transfer variază, în țările analizate, de la amenzi pentru depunerea incompletă sau cu întârziere a documentației până la răspundere penală pentru evaziune fiscală, în anumite cazuri.

    Inspecții fiscale numeroase și de lungă durată, în România

    În România, verificarea prețurilor de transfer se realizează, de regulă, în cadrul inspecțiilor fiscale, iar durata unei inspecții fiscale diferă în funcție de dimensiunea societății controlate (mică, mijlocie, mare), respectiv de 45, 90 și 180 de zile. Însă există situații în care controalele fiscale sunt suspendate, iar perioada de suspendare, dacă aceasta respectă prevederile legale, nu este luată în considerare când se stabilește durata finală a controlului. În practică, inspecțiile fiscale care vizează și prețurile de transfer depășesc, de obicei, dublul duratei maxime legale, ceea ce atrage sancțiuni juridice specifice cu privire la constatările autorității fiscale. La finalul controlului, autoritatea fiscală emite un raport care cuprinde constatările sale, precum și decizia de impunere, care stabilește obligațiile fiscale suplimentare, dacă este cazul.

    Contribuabilii din România au opțiunea de a-și prezenta punctul de vedere cu privire la constatările inspectorilor (care sunt cuprinse în proiectul raportului de inspecție). Aceasta este o etapă procedurală anterioară emiterii versiunii finale a raportului de inspecție și, implicit, a deciziei de impunere.

    În cazul în care societatea supusă inspecției nu este de acord cu neregulile constatate de inspectori, are la dispoziție 45 de zile pentru a depune o contestație (calculată de la data comunicării deciziei de impunere). Contestația fiscală este soluționată de un departament specializat din cadrul Ministerului de Finanțe, de obicei într-un termen cuprins între 45 de zile și șase luni.

    Cu toate acestea, majoritatea contestațiilor depuse de contribuabili în faza administrativă sunt respinse, iar Ministerul Finanțelor confirmă pe deplin aspectele cuprinse în raportul de inspecție fiscală. În consecință, disputele pe aspecte legate de prețuri de transfer sunt soluționate, de cele mai multe ori în instanță. Prin comparație, în Polonia, cele mai multe cazuri sunt soluționate în timpul inspecției fiscale. 

    Perspective pozitive pentru procedurile MAP

    Pentru a limita riscul de ajustare a prețurilor de transfer în cadrul unei inspecții fiscale, un contribuabil are posibilitatea să încheie acorduri de preț în avans (APA) cu autoritatea fiscală. Această procedură presupune stabilirea anticipată a prețurilor pentru anumite tranzacții, astfel încât să se evite potențiale neclarități ulterioare și consecințele fiscale aferente (sume suplimentare de plată, dobânzi, penalități etc.). Procedura este valabilă în România, dar și în multe alte state dintre cele analizate – Albania, Croația, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ucraina. 

    În cazul în care, ulterior finalizării unei inspecții fiscale în materia prețurilor de transfer și emiterii deciziei de impunere, contribuabilul se regăsește într-o situație de dublă impunere, acesta poate apela la procedura de acord amiabil – MAP, care presupune implicarea autorităților fiscale din statele în care sunt rezidenți contribuabilii între care au loc tranzacțiile (care au încheiate acorduri de evitare a dublei impuneri) în soluționarea disputei fiscale. Practic, aceasta reprezintă un instrument alternativ de soluționare a disputelor, care ar trebui să ofere contribuabililor cel puțin certitudinea eliminării dublei impozitări.

    În România, procedura de acord amiabil nu a fost exploatată la adevăratul potențial. Recent, însă, a luat amploare, odată cu modificările aduse în vara acestui an de Ordonanța Guvernului nr.11/2025 normelor Codului de Procedură Fiscală referitoare la MAP (demers care face parte din eforturile României de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică). O modificare importantă se referă la extinderea acordului de preț în avans și pentru trecut (denumit „roll-back” la nivel internațional), astfel încât acest instrument cu caracter preventiv să poată fi utilizat și în soluționarea disputelor. La modificarea legislației se adaugă și intensificarea dialogului între autorități, dar și o mai bună comunicare cu contribuabilii. 

    În aceste condiții, în ultimele luni se observă, în practică, o reluare accelerată a procedurilor MAP, în cadrul cărora sunt abordate probleme fiscale variate și complexe de dublă impunere, de la impozitul pe venit la ajustările de prețuri de transfer. Astfel, odată cu creșterea implicării autorităților fiscale din România în astfel de cazuri, se observă un interes tot mai mare și din partea autorităților competente din alte state pentru soluționarea unor situații care au dus la dublă impunere.

    Diferența esențială dintre MAP și o un litigiu clasic este că, în primul caz, se caută o soluție bazată pe dialog și echilibru între cele două state implicate, astfel încât să se ajungă la concesii reciproce ale autorităților fiscale pentru ca, în final, contribuabilul să plătească impozitul într-un singur stat. Din păcate, până acum, în România, cele mai multe proceduri de acest tip au fost soluționate prin retragerea cererii de către contribuabili, decizie unilaterală a unei autorități fiscale sau au fost finalizate ca urmare a obținerii unei hotărâri judecătorești care a tranșat disputa fiscală înaintea finalizării procedurii de MAP, în timp ce alte țări reușesc să ajungă la soluții de eliminare a dublei taxări. 

    Însă situația pare a se fi deblocat și există premisele accelerării procedurilor MAP, astfel încât să devină un mecanism indispensabil pentru obținerea unor soluții echitabile și eficiente la problemele fiscale transfrontaliere.

    În concluzie, contribuabilii care realizează tranzacții cu implicații în zona prețurilor de transfer trebuie să își pregătească cu atenție documentația conform normelor fiscale în vigoare, dar și să întreprindă toate demersurile posibile pentru a minimiza riscul unor ajustări costisitoare în urma controalelor derulate de autoritățile fiscale. 

    Evoluția Black Friday 2025, în timp real, din PayU GPO România Media Center

    0

    PayU GPO România prezintă în direct din Media Center-ul dedicat Black Friday informațiile cheie despre statistici și trenduri de consum în cea mai importantă zi din an pentru e-commerce-ul românesc. 

    Până la ora 11:50, PayU GPO România raportează din Media Center următoarele statistici:

    • Total volume procesate cu succes: 429 mil. RON   
    • Total tranzacții: circa 735.000, din care 71% plată cu un click 
    • Top 3 cele mai mari tranzacții: 49.788 RON, ora 9:49, 45.951 RON, ora 8:47,  42.677 RON, ora 9:27 
    • Coșul mediu de cumpărături: 585 RON de 3 ori mai mare decât într-o zi obișnuită
    • Coșul mediu de cumpărături în rate: 955  RON, dublu față de o zi normală  
    • Top categorii de produse achiziționate: Cosmetice, FMCG (produse de băcănie, alimente neperisabile), produse pentru copii, IT&C 

    Informațiile zilei vor fi actualizate și transmise din Media Center-ul PayU GPO România și la orele 14:10 și 17:30. 

    Datoriile la bugetul de stat urcă la 76,7 miliarde lei în trimestrul 3 din 2025

    0

    Potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro, în trimestrul al treilea din 2025 valoarea totală a datoriilor restante către bugetele statului raportate la firmele din România a ajuns la 76,7 miliarde lei, în creștere față de 74,1 miliarde lei în T2 2025.

    Numărul companiilor care figurează cu restanțe a crescut de la 42.387 în T2 la 43.665 în T3, ceea ce arată o tendință clară de acumulare a datoriilor fiscale. 

    Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo

    Majoritatea restanțelor sunt către bugetul de stat

    Cea mai mare parte a datoriilor revine bugetului de stat, unde firmele au acumulat 57,8 miliarde lei în T3 2025. Urmează bugetul asigurărilor sociale, cu 14,12 miliarde lei, bugetul de sănătate, cu 4,27 miliarde lei și bugetul asigurărilor pentru șomaj, cu 518 milioane lei. Structura datoriilor arată că ponderea cea mai mare rămâne la bugetul de stat, dar și contribuțiile sociale continuă să crească. 

    Din totalul general, 1,78 miliarde lei sunt datorii contestate de către companii, majoritatea aferente bugetului de stat (1,73 miliarde lei). 

    Sursa: Platforma de analiză financiară RisCo

    București, Ilfov și Constanța – centrele cu cele mai mari datorii

    Bucureștiul rămâne pe primul loc în topul datoriilor, cu 29,99 miliarde lei și peste 17.000 de firme restante. 

    Pe locurile următoare se află Ilfov cu 7,14 miliarde lei și Constanța cu 3,34 miliarde lei, urmate de Timiș, Sibiu, Buzău și Hunedoara, fiecare cu datorii de peste 2 miliarde lei.

    Construcțiile și comerțul, cele mai vulnerabile domenii

    Pe sectoare, construcțiile conduc clasamentul, cu 5,34 miliarde lei datorii restante. Urmează comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului cu 4,84 miliarde lei, comerțul specializat cu 2,89 miliarde lei și industria chimică cu 2,35 miliarde lei.

    Perspective

    Creșterea ușoară a restanțelor fiscale, împreună cu nivelul ridicat al datoriilor contestate, reflectă o presiune financiară generală asupra mediului economic. 

    Analiștii RisCo.ro recomandă companiilor monitorizarea atentă a partenerilor și clienților, prin evaluarea periodică a stabilității financiare și a riscului de neplată, pentru a limita pierderile și a menține echilibrul în relațiile comerciale.

    Forumul de afaceri România – Republica Moldova 24 noiembrie 2025

    0

    Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, vă invită să participați la Forumul de Afaceri România-Republica Moldova ce va avea loc luni, 24 noiembrie 2025, sala Aurel Ghibuțiu, CCIR Business Center, începând cu ora 10:00 (09:30 – înregistrare).

    Evenimentul se va desfășura cu prilejul lansări programului de sporire a capacităților managerilor “Republica Moldova-România”, iar delegația de afaceri moldovenească va fi compusă din companii din următoarele domenii de activitate: agricultură, industria alimentară, viticultură, producția de mobilier și servicii de consultanță.

    Pentru mai multe informații cu privire la formatul evenimentului, vă rugăm să consultați pagina evenimentului

    Forum de afaceri România – Arabia Saudită

    0

    Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) vă invită să participați la Forumul de afaceri România – Arabia Saudită, ce va avea loc luni, 10 noiembrie 2025, începând cu ora 11:00 (10:30 înregistrare), la CCIR Business Center, Sala Aurel Ghibuțiu.

    Evenimentul este organizat în marja vizitei în România a domnului Mohammed Salah Mutabagani, președinte al Consiliului de Afaceri Arabia Saudită – România, și a unei delegații de afaceri saudite compusă din companii din următoarele domenii de activitate: dezvoltări imobiliare și construcții, agricultură, logistică și transporturi, IT&C, producție de mobilier și servicii de consultanță.

    Pentru mai multe informații cu privire la formatul evenimentului, vă rugăm să consultați pagina evenimentului

    Grupul Agroland raportează o creștere de 65% a profitului net la 9 luni 2025

    0

    Agroland Business System a încheiat primele nouă luni din 2025 cu rezultate financiare solide, confirmând trendul ascendent al Grupului. La nivel consolidat, compania a raportat vânzări de 299 mil. lei, în creștere cu 13% față de perioada similară din 2024. Rezultatul operațional a urcat la 20,5 mil. lei (+56%), iar profitul net a crescut cu 65%, până la 9,5 mil. lei.
    Performanța a fost susținută de creșterea producției de furaje în fabricile din Ișalnița și Caransebeș (+68%), de vânzările de ouă de consum (+55%, până la 44 mil. lei) și de expansiunea producției de hrană pentru animale de companie la Bixad, unde veniturile au crescut cu 36%, la 85,2 mil. lei. În același timp, cheltuielile din exploatare au ajuns la 278,8 mil. lei în primele nouă luni din 2025, în creștere cu 11% față de 2024, sub ritmul veniturilor. Costurile cu mărfurile au urcat cu 4%, la 143,6 mil. lei, iar cheltuielile cu materiile prime și materialele au crescut cu 9%, până la 43,9 mil. lei, pe fondul extinderii producției în fabrici și la platforma Mihăilești.

    Pe baza acestei evoluții, Grupul își stabilește obiective ambițioase pentru 2030, vizând atingerea unui nivel al vânzărilor de 200 mil. euro și consolidarea poziției sale ca unul dintre cei mai importanți jucători din agribusiness-ul românesc, prin integrare verticală, digitalizare și sustenabilitate.

     „Rezultatele din primele nouă luni ale anului confirmă soliditatea modelului nostru de business și eficiența strategiei de diversificare pe care am urmat-o în ultimii ani. Creșterea cu 65% a profitului net și performanțele remarcabile ale diviziilor noastre de la furaje și ouă de consum, până la petfood și retail, arată că investițiile realizate în capacitățile de producție și extinderea rețelei dau rezultate concrete. Suntem mândri de echipa Agroland, care a contribuit la această evoluție și ne menținem obiectivul de a continua creșterea și de a consolida poziția Grupului ca unul dintre liderii din agribusiness-ul românesc”, a declarat Horia Cardoș, fondator și CEO, Agroland Group.

    La 30 septembrie 2025, Divizia de Retail a Grupului Agroland opera 249 de magazine la nivel național, dintre care 34 în format MEGA (20 proprii și 14 în franciză) și 215 magazine tradiționale (67 proprii și 148 operate de parteneri francizați). În primele nouă luni ale anului, comparativ cu perioada similară a anului trecut, vânzările nete totale, incluzând performanța magazinelor fizice proprii, magazinul online și vânzările către francizați, au ajuns la 226,9 mil.  lei, +18%, în timp ce numărul de clienți a fost de 2,8 mil., un avans cu 15%.

    Divizia Food a înregistrat în primele nouă luni ale anului curent, o creștere semnificativă de 55%, a cifrei de afaceri, până la 44 de mil. lei și o majorare de 25% a volumului de ouă vândute, până la 53,3 mil. bucăți. Platforma avicolă de la Mihăilești a atins o capacitate de 300.000 de găini ouătoare cage-free și BIO, iar integrarea fermei Cortina BIOprod, achiziționată în luna mai, consolidează prezența Agroland în segmentul BIO.

    Divizia Agribusiness a produs peste 22.000 de tone de furaje (+68%), beneficiind de investițiile în extinderea capacităților fabricilor de la Ișalnița și Caransebeș. Platforma de la Șimian, operaționalizată în S1 2025, produce și ambalează semințe de cereale certificate pentru păioase, precum și alte tipuri de semințe, destinate atât rețelei de magazine Agroland din grup, cât și altor clienți din portofoliu.

    Agroland Vision 2030 – Sustenabil. Profitabil. Regional.

    Începând de anul viitor, Grupul Agroland intră într-o nouă etapă de dezvoltare, care marchează maturizarea modelului său de business și consolidarea poziției de lider regional în producția alimentară sustenabilă, retail specializat și agribusiness integrat. Până în 2030, compania vizează o cifră de afaceri de 200 mil. euro și o marjă EBITDA de 12%, confirmând potențialul de creștere și soliditatea modelului său integrat.

    Ne-am asumat o strategie pe termen lung, construită pe integrare verticală, digitalizare și sustenabilitate. Vision 2030 este angajamentul nostru de a transforma Agroland într-un lider regional, capabil să concureze la nivel european prin performanță și eficiență. Este o promisiune către investitori că Agroland va continua să livreze valoare, stabilitate și creștere pe termen lung. Suntem într-un moment în care Agroland poate genera, din activitatea curentă, resurse suficiente pentru a-și susține dezvoltarea accelerată și, în același timp, ar putea lua în calcul o politică de dividende care să asigure echilibrul între creștere și recompensarea acționarilor. Este o etapă care validează maturitatea noastră financiară și operațională. De aceea, ne-am propus ca, până în 2028, să facem pasul și către Piața Principală a Bursei de Valori București, un pas natural pentru o companie care a demonstrat consecvență, transparență și rezultate”, afirmă Horia Cardoș, fondator și CEO Agroland Group. 

    Strategia Agroland Vision 2030 este structurată în două faze: expansiune accelerată (2026-2028) și consolidare și integrare (2029-2030), menite să construiască un ecosistem sustenabil, profitabil și scalabil.

    În prima fază, compania va investi peste 150 mil. lei pentru extinderea capacităților de producție, dezvoltarea rețelei de retail și dublarea volumelor din agribusiness. Divizia Food devine motorul creșterii: extinderea fermei Mihăilești la 900.000 de găini ouătoare cage-free până în 2027, dezvoltarea fermei BIO Curtisoara la 30.000 de găini și deschiderea în 2026 a fabricii de ouă lichide de la Caransebeș, cu o capacitate de 10 tone pe zi. În parteneriat cu compania japoneză Kohshin, la Mihăilești se construiește cea mai mare unitate de tratare a gunoiului de pasăre din România – 15.000 tone anual. Până în 2028, Divizia Food va depăși 250 mil. lei cifră de afaceri și o marjă EBITDA de 20%.

    Divizia Retail va crește cu 15-20 de magazine anual, până la peste 300 în 2028, consolidând formatul unic Pet & Garden, orientat spre produse sustenabile. Investițiile vor atinge 8-10 mil. lei, pentru o cifră de afaceri estimată de 400 mil. lei și o marjă EBITDA de 10%. În paralel, Divizia Agribusiness își va dubla producția de furaje  convenționale (la Ișalnița și Șimian MH) și BIO (la Caransebeș), cu obiectiv de 70.000 tone/an și va dezvolta petfood până la 15.000 tone/an, lansând și o linie proprie de substanțe fitosanitare la Șimian. Cu investiții de 10 mil. lei, divizia vizează 250 mil. lei cifră de afaceri și EBITDA de 7%.

    Investițiile vor fi finanțate printr-un mix echilibrat: credite bancare (inclusiv proiectul de 20 mil. euro finanțat de Raiffeisen Bank și garantat de BEI), granturi europene, surse proprii și majorări de capital efectuate doar la evaluări corecte. Până în 2028, Grupul estimează o cifră de afaceri consolidată de 750 mil. lei și o marjă EBITDA de 12%.

    Faza a doua, 2029-2030, va aduce consolidare, integrare și extindere externă. Divizia Food va ajunge la 350 mil. lei cifră de afaceri, cu o marjă EBITDA de 18%, prin produse ready-to-eat și exporturi extinse. Retailul va depăși 500 mil. lei și va intra pe două piețe externe, iar Agribusiness va atinge 75.000 tone/an și 350 mil. lei cifră de afaceri.

    Aceste etape vor fi susținute de modernizarea infrastructurii, digitalizare completă (ERP, CRM, business intelligence, e-commerce) și investiții în energie verde (panouri fotovoltaice de 1,2 MW la Mihăilești, 250 KW la Șimian și 400KW la Ișalnița).

    28 de manageri și antreprenori încep cursurile programului Bucharest Executive MBA 

    0

    WU Executive Academy, parte a Universității de Economie și Afaceri din Viena (WU) – cea mai mare universitate de business din Europa – a lansat o nouă ediție a programului Bucharest Executive MBA. În acest an, programul reunește 28 de manageri și antreprenori, profesioniști cu experiență care au decis să investească strategic în evoluția lor profesională și personală.

    Tendințe în profilul participanților

    Grupa actuală are un profil solid de leadership, cu o experiență profesională medie de 16 ani și 9 ani în roluri de conducere. Vârsta medie este de 39 de ani, iar diversitatea de gen este în creștere: 34% femei și 66% bărbați.

    În ceea ce privește domeniile de activitate, IT și Telecomunicații domină clasamentul, cu 31% dintre participanți, urmate de producție și manufactură (17%) și finanțe și bănci (14%). Sunt reprezentate și industrii precum imobiliare, servicii, comerț, transporturi și ONG-uri, creând un cadru divers de învățare și schimb de perspective.

    Program clasat în top 50 EMBA-uri la nivel global  

    Bucharest Executive MBA este dezvoltat pe structura WU Global Executive MBA, program aflat din nou în top 50 mondial, ocupând locul 46 în clasamentul Financial Times Executive MBA Ranking 2025. La categoria „satisfacția generală”, programul a obținut un scor de 9,46 din 10, depășind jumătate dintre programele aflate în top 10 global.

    Performanțele sunt notabile și în alte categorii cheie: locul 9 global pentru progresul în carieră, locul 13 pentru experiența internațională și locul 18 pentru experiența profesională. Absolvenții raportează o creștere medie a salariului de 21.000 USD, ajungând la un nivel de 223.000 USD.

    Programul este, totodată, singurul EMBA din România cu triplă acreditare internațională – EQUIS, AMBA și AACSB – un statut de elită deținut de mai puțin de 1% din școlile de afaceri la nivel mondial.

    Curriculum actualizat: 6 module noi pentru liderii de azi

    Ediția din 2025 introduce 6 module noi, aliniate la cerințele actuale ale mediului de afaceri. La modulul „Comunicare pentru Executivi”, participanții învață să-și structureze mesajele clar și convingător, folosind tehnici de storytelling. Modulul „Cercetare pentru Executivi” dezvoltă abilități de argumentare și luare a deciziilor bazate pe date. „Laboratorul de Leadership” încurajează reflecția asupra stilului propriu de conducere, în timp ce „Masterclass-ul de Afaceri” presupune vizite la companii și discuții aplicate. „Acceleratorul de Carieră” oferă studenților acces la mentori, headhunters și sesiuni de coaching, iar modulul „Practica Reflexivă” încurajează integrarea cunoștințelor în activitatea profesională de zi cu zi. Aceste module inovatoare adaugă o dimensiune nouă programului, pregătindu-i pe lideri pentru provocările unui mediu de afaceri global, dinamic și plin de oportunități. 

    „Ne bucurăm să întâmpinăm o nouă generație de lideri în programul Bucharest Executive MBA – un grup remarcabil prin diversitate, experiență și ambiție. Ediția din acest an reflectă angajamentul nostru de a oferi o educație de business relevantă, internațională și ancorată în realitățile economice actuale. Cu noile module și extinderea globală a programului, suntem mai bine pregătiți ca oricând să formăm liderii din Europa Centrală și de Est pentru cariere globale”, declară prof. Phillip C. Nell, director academic al programului WU Bucharest Executive MBA 

    Un nou modul internațional în Asia

    Programul este structurat part-time, pe o perioadă de 16 luni, și include 19 module – 11 în București, 5 hybrid și 3 internaționale, desfășurate în Austria și Singapore, în acest an. Programul va alterna destinațiile intercontinentale între Asia și SUA în următorii ani.

    Noul modul internațional în Asia, introdus în 2025, le oferă cursanților acces direct la piețele emergente din Asia de Sud-Est și Asia de Est, zone cheie pentru viitorul inovației, comerțului și investițiilor globale. Acesta alternează cu modulul din SUA, iar participanții pot opta pentru ambele, beneficiind de o experiență globală extinsă, unică în regiune.

    Programul Bucharest Executive MBA este susținut de profesori internaționali de top, proveniți de la instituții precum IE și IESE (Spania), Frankfurt School of Finance (Germania) și University of South Carolina (SUA). Curriculumul acoperă teme esențiale precum strategie competitivă, inovație, AI, ESG, managementul schimbării și financiar, completate de activități de dezvoltare personală și leadership transformațional. Programul are o comunitate de peste 550 de absolvenți activi și o rețea globală în continuă expansiune.

    Maspex Romania primește aprobările concurențiale referitor la achiziția pachetului majoritar la Purcari Wineries

    0

    Maspex Romania, parte a Grupului Maspex, anunță că, în data de 5 noiembrie 2025, a primit și ultimele aprobări necesare din partea Consiliilor Concurenței din România, Bulgaria și Republica Moldova, pentru autorizarea concentrării economice realizate prin achiziția de acțiuni ale Purcari Wineries, în cadrul ofertei publice derulate în luna iulie 2025. 

    Etapa finală de reglementare pentru implementarea tranzacției este obținerea autorizației din partea Comisiei pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) din România.

    În urma ofertei publice de preluare voluntară, Grupul Maspex a devenit acționarul majoritar al unuia dintre cei mai mari producători de vin și brandy din Europa Centrală și de Est, Purcari Wineries.

    O investiție strategică în consolidarea prezenței regionale

    Cu o experiență de aproape 30 de ani pe piața românească, Grupul Maspex s-a extins atât organic, cât și prin achiziții, concentrându-se pe branduri cu poziții puternice, recunoaștere ridicată și rădăcini locale profunde, care construiesc valoare durabilă și avantaj competitiv pe termen lung.

    Achiziția pachetului majoritar al Purcari Wineries reprezintă cea de-a 22-a tranzacție din istoria Grupului și a patra în România, consolidând strategia de extindere regională prin investiții în mărci cu tradiție și potențial. Maspex își dezvoltă astfel portofoliul în segmentul băuturilor premium, valorificând sinergiile dintre experiența Purcari în producția de vinuri și brandy de înaltă calitate, pe de o parte, și rețeaua comercială solidă de distribuție a Grupului Maspex, pe de altă parte.

    România ocupă un rol strategic în dezvoltarea Grupului Maspex, fiind una dintre cele mai importante piețe din regiune. Compania este cel mai mare investitor polonez din România și deține un portofoliu de branduri care ocupă poziții importante în categoriile lor, precum Tymbark, Tedi, Bucovina, Nestea, Alcalia, La Festa, Salatini, Arnos, Vălenii de Munte, Zubrowka.

    Purcari: un simbol al excelenței și al tradiției viti-vinicole

    Cu o istorie care datează din 1827, Purcari Wineries a devenit un simbol al rafinamentului și al calității vinurilor în Europa Centrală și de Est, fiind listată la Bursa de Valori București din februarie 2018. Compania administrează peste 2.000 de hectare de podgorii și operează șase crame în Republica Moldova, România și Bulgaria.

    Purcari este una dintre cele mai importante mărci de vinuri premium din regiune, promovând tradițiile viticole autentice ale Moldovei, României și Bulgariei.

    Krzysztof Pawiński, Co-owner și CEO – Maspex Group: 

    Achiziția Purcari Wineries este un pas semnificativ în continuarea strategiei noastre de extindere în segmentul băuturilor alcoolice în Europa Centrală și de Est — o regiune în care ne dezvoltăm de ani de zile și unde intenționăm să ne creștem în continuare baza de consumatori. În viitorul apropiat, prioritatea noastră va fi cooperarea, schimbul de experiență și crearea de sinergii.

    Grzegorz Grabowski, General Manager BU Romania, Ungaria, Bulgaria și Moldova – Maspex Group: Alăturarea expertizei și potențialului de creștere al Purcari în domeniul vinificației cu capacitatea noastră strategică în zona comercială, amploarea operațională și capabilitățile de marketing vor crea cu siguranță noi oportunități atât pentru Purcari, cât și pentru Grupul Maspex în întreaga regiune. De-a lungul timpului, ne-am dezvoltat constant, consolidându-ne poziția prin perseverență, inovație și deschidere către nou. Această etapă marchează un nou pas în evoluția noastră, pe care îl vom parcurge cu responsabilitate și grijă față de valorile Maspex și Purcari”.

    Victor Bostan, fondatorul Purcari Wineries:Suntem încântați să facem un nou pas către un capitol important pentru Purcari Wineries, deschizând oportunități și sinergii semnificative împreună cu echipa Maspex pe piețele cheie. Apreciem în mod deosebit profesionalismul, spiritul de parteneriat și angajamentul demonstrate de Maspex în păstrarea identității, viziunii și strategiei pe termen lung ale Purcari, care ne-au consolidat poziția de lider al industriei vinului în Europa Centrală și de Est. Împreună cu Maspex, vom continua să oferim sprijin deplin echipei de management Purcari în realizarea obiectivului strategic pe termen mediu – 2x by 200”.

    Parteneriatul Purcari–Maspex va accelera creșterea și excelența operațională, asigurând în același timp că rămânem fideli valorilor noastre. Tuturor partenerilor noștri: angajați, investitori, distribuitori și furnizori, le reafirmăm că Purcari va rămâne Purcari, loial promisiunilor sale și autentic în tot ceea ce face.

    O nouă ediție CFO Conference, la Timișoara. 17 lideri din domeniu discută strategiile financiare pentru 2026, adaptabilitate și rolul CFO-ului în inovație

    0

    Liderii financiari din Timișoara sunt așteptați, pe 11 noiembrie 2025, la Iulius Congress Hall, pentru a participa la ediția locală a „CFO Conference”. Evenimentul organizat de BusinessMark va reuni 17 experți din domeniu, ce vor privi spre rolul esențial al directorilor financiari în a conduce organizațiile prin perioade de incertitudine economică, cu provocări macroeconomice și rate ale inflației și dobânzi ridicate.

    În cadrul sesiunilor de prezentări și panelului, invitații vor analiza strategiile prin care companiile pot menține stabilitatea și își pot asigura obiectivele de creștere pentru 2026, în contextul consolidării bugetare și al actualizărilor fiscale (2025-2026). Accentul principal va fi pus pe modul în care directorii financiari susțin inovația și adaptabilitatea organizațiilor și cum pot valorifica potențialul Inteligenței Artificiale (AI) și al analizei datelor. În plus, ei vor aduce în discuție teme privind rolul CFO-ului în atragerea și dezvoltarea resurselor umane prin up- și re-skilling.

    Evenimentul va fi moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, și îi va avea ca invitați pe:

    • SPECIAL GUEST: Karel Cermak, Group CFO, Hecht Motors
    • Simona Enache, Managing Director și CFO, Aumovio Autonomous Mobility România, Head of Business and Strategy Controlling, BA Autonomous Mobility
    • Daniel Șologon, CEO, CEMACON
    • Mădălina Racovițan, Partener KPMG România
    • Andreea Ivan, CFO, Senneville
    • Alina Ionașcu, Finance Manager, NOVENTA ROMANIA
    • Alexandru Grecu, Tax Director, Biroul de Asistență fiscală Timișoara, EY România
    • Sorin Mociofan, Tax Director, NNDKP Timișoara
    • Vladimir Marinescu, Director Servicii Fiscale, Deloitte România
    • Daniel Ștefan Gordos, Financial Director, Visma Software
    • Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, NOA
    • Darius Ienci, Head of Accounting & Tax, DB Cargo Romania
    • Ioana Boje, Site Controller, Plexus Romania
    • Bogdan Clipici, Country Manager, Bolt Business Romania
    • Adrian Dinu, CEO, CREASOFT IT
    • Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR
    • Simona Sarivan, Internal Audit Director, NOA

    Proiectul „CFO Conference” vizează: Directori financiari, Financial Business Partners, Directori generali, Controlling and Budgeting Managers, Reporting Managers, Directori economici, Directori contabili, Consultanți fiscali, Controlleri financiari, Contabili, Auditori, Analiști financiari, Antreprenori. Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să ne contactați la adresa office@business-mark.ro

    Evenimentele din cadrul „CFO Conference” vor aduce împreună lideri financiari pentru discuții, schimb de idei și studii de caz. Proiectul a avut, pe parcursul anului, ediții la București, Cluj-Napoca, Iași și Oradea.

    Eveniment organizat de BusinessMark

    Parteneri: EY România, DP World, NOA, NNDKP, Creasoft IT, CMC Risk Advisor Grup
    Partener de mobilitate: Bolt Business
    Parteneri de tehnologie: 4pay.ro
    Partener de monitorizare: mediaTrust
    Parteneri media: Ziua de Vest, Timiș Online, Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, Spotmedia.ro, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, Curierul Fiscal, 1asig.ro, Debizz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Transilvania Business, PRwave, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, Business Voice, SpațiulConstruit.ro, Business Press

    Magnetico Timișoara 2025: 15 lideri HR dezbat strategiile de atragere și reținere a talentelor, într-un peisaj al muncii în continuă transformare

    0

    Lideri din domeniul resurselor umane sunt așteptați, pe 12 noiembrie 2025, la Iulius Congress Hall din Timișoara, la o nouă ediție a conferinței „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”. Evenimentul este organizat de BusinessMark și va reuni 15 profesioniști din domeniu, ce vor analiza cele mai eficiente strategii pentru atragerea talentelor și motivarea angajaților, într-un context de muncă definit de prezența a cinci generații, transformarea job-urilor prin prisma automatizării și inteligenței artificiale, necesitatea de dobândire a noi abilități și competențe. 

    Sub umbrela tematicii principale – atragerea și retenția talentelor – conferința va aborda subiecte esențiale care definesc noul peisaj HR. Printre temele de discuție se numără: transformarea relației angajat-angajator și elementele care determină magnetismul unui brand de angajator în piața competitivă actuală, cu accent pe Talent Acquisition, Employer Branding și Employee Experience. De asemenea, profesioniștii vor analiza rolul tehnologiei și al inteligenței artificiale în eficientizarea proceselor, strategii de dezvoltare a unei culturi organizaționale bazate pe încredere și wellbeing, precum și modul în care concepte precum work-life balance și DEIB se integrează în strategiile de loializare și dezvoltare a angajaților prin învățare continuă.

    Conferința va include două sesiuni de prezentări și un panel, moderate de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care vor participa:

    • Florin Iordăckioiu, Head of Culture and Organizational Development, Orange România
    • Alina Vicol, Head of Employer Branding & Communications, Nagarro
    • Diana Năstase, HR Director – HR BP – Health Solutions & Design Centers – EMEA, FLEX
    • Mirela Crețu, Senior Cluster HR Manager, Yazaki Europe Middle East and Africa
    • Ristena Sîrboiu, HR Manager, Litens Automotive Eastern Europe
    • Claudia Frâncu, Organizational Development Consultant, Bosch Service Solutions Timisoara 
    • Bogdan Băbălău, Talent Acquisition Manager, Plexus Corp
    • Oana Popa, Health & Wellbeing Lead și Psiholog, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA
    • Ovidiu Teodorescu, CEO, UCMS by AROBS
    • Sonia Bălănescu, Avocat specializat în dreptul muncii, Managing Associate, D&B David și Baias
    • Adrian Dinu, CEO, CREASOFT IT
    • Marius Maier, Partener, Director General, Cmc Grup Risk Advisor
    • Darius Ionuț Gîscă, Director of Sales & Marketing, Smartree
    • Aurel Meiroșu, Manager Departament Dezvoltare Afaceri Servicii de Încredere, certSIGN
    • Bogdan Cora, Specialist în digitalizarea proceselor de Securitate și Sănătate în Muncă (SSM), Partener Consultia – platforma SSM.ro pe zona de vest

    Această conferință face parte din seria de evenimente „Magnetico. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” ce s-a desfășurat, pe parcursul anului, în 10 orașe. Proiectul vizează: HR Managers, HR Directors, HR Business Partners, Talent Acquisition Managers, Employer Branding Managers, Culture Managers, Talent Acquisition Managers, Internal & External Communication Managers, HR, PR & employer branding consultants, General Directors, Team Leaders. 

    Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să transmiteți un email la adresa: office@business-mark.ro. Ultimele bilete sunt disponibile la prețul standard de 500 RON + TVA, iar grupurile beneficiază de până la 20% reducere, în funcție de numărul de participanți înscriși.

    Eveniment organizat de BusinessMark

    Parteneri:  SD Worx România, OLX Locuri de Muncă, Bosch, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Smartree, Creasoft IT, UCMS by AROBS, D&D David și Baias, CMC Risk Advisor Grup, certSIGN, Consultia – platforma SSM.ro, World Class România
    Partener de tehnologie: 4pay.ro
    Partener de monitorizare: mediaTrust
    Parteneri media:  Ziua de Vest, Timiș Online, Agenda, Arad24.net, Express de Banat, Portal HR, Revista de HR, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Business Voice, Debizz, MATEK, Spotmedia, Transilvania Business, Digital Business, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Spațiulconsturit.ro, Economistul, Club Economic, România Durabilă, Business Press, Bănățeanul, Ziarul Clujean

    Prima ediție „Supply Chain & Logistics Forum & Expo” de la Timișoara: Lideri din domeniu dezbat strategiile pentru construirea unui lanț de aprovizionare rezilient

    0

    Liderii și experții din industrie sunt invitați, pe 13 noiembrie 2025, la prima ediție a evenimentului „Supply Chain & Logistics Forum & Expo” organizată la Timișoara. Acesta este ultimul eveniment dintr-un proiect cu acoperire națională ce a avut, pe parcursul anului, ediții la Cluj-Napoca, Iași și București. 

    Evenimentul organizat de BusinessMark va reuni, la Iulius Congress Hall, Sala Verdi, 14 profesioniști din domeniu, ce vor împărtăși experiențe, bune practici și strategii inovatoare în managementul lanțurilor de aprovizionare și logistică. 

    Tematica evenimentului acoperă cele mai presante subiecte din industrie, de la impactul major al aderării complete la Schengen asupra infrastructurii și rutelor logistice, până la navigarea în contextul macroeconomic volatil al anului 2025 și construirea unui lanț de aprovizionare rezilient. Un accent deosebit va fi pus pe transformarea digitală și tehnologie, iar invitații vor explora soluții de Smart Warehousing și Autonomous Logistics & Robotics (AI, IoT) și până la modul în care datele pot fi transformate în Insight valoros.

    Nu în ultimul rând, vor aborda subiecte privind sustenabilitatea și raportarea ESG, cu focus pestrategii concrete de reducere a amprentei de carbon, dezvoltarea de hub-uri logistice verzi, inovațiile în ambalaje inteligente și economia circulară, introducerea de vehicule verzi.

    Evenimentul va include sesiuni de prezentări și un panel, moderate de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care vor participa:

    • Alin Cuc, Plant Manager, FORVIA HELLA
    • Daniel Enache, Director Aftersales Supply Chain Central Europe, Dacia
    • Andreea Selin, Site General Manager, Celestica, Oradea, Romania
    • Peter Zuber, CEO, Kuchinox Romania
    • Flavius Creț, Regional Branch Manager, Raben Logistics Romania, Vicepreședinte ARILOG
    • Adrienne Abrudan, Site Material Manager, Plexus Oradea
    • Cosmin Băroiu, Regional Director, Mantis România, Polonia și Țările Baltice
    • Sorin Virtosu, Logistics Manager, RURIS
    • Andrei Marian, Business Development Director, CTP România
    • Miruna Rad, Supply Chain Business Unit Manager, Eastern Europe, Manhattan Associates
    • Nicu Boangiu, Chief Technical Officer, Smart ID 
    • Szabolcs Török, Senior Sales Engineer EMEA, SOTI
    • Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR

    Evenimentul se adresează: directorilor de logistică, supply chain managers, managerilor de transport și distribuție, directorilor operaționali, directorilor generali și financiari, managerilor de planificare, aprovizionare și depozite, directorilor import-export și directorilor comerciali și vânzări, care doresc să rămână la curent cu cele mai noi tendințe și practici din industrie, oferind oportunități valoroase de networking și dezvoltare profesională.

    Pentru mai multe informații și pentru a vă înregistra la eveniment, vă rugăm să accesați pagina oficială a evenimentului sau să transmiteți un email la adresa: office@business-mark.ro.

    Parteneri oficiali: Mantis, Manhattan
    Parteneri: CTP, Slimstock, Smart ID, SOTI, CMC Risk Advisor Grup
    Eveniment organizat cu susținerea: Asociația ARILOG, USER – Uniunea Societăților de Expediții din România
    Parteneri de tehnologie: 4pay.ro
    Partener de monitorizare: mediaTrust
    Parteneri media: Ziua de Vest, Timiș Online, Agenda, Arad24.net, Spotmedia.ro, Express de Banat, Bănățeanul, Ziarul Clujean, Ziua Cargo, Daibău.ro, Instalnews.ro, Logistic Post, Spațiulconstruit.ro, Depozitinfo.ro, Birouinfo.ro, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Piața, Debizz, MATEK, Transilvania Business, BusinessVoice, AngajatorulMeu.ro, Business Press, PRwave, Digital-business.ro, România Durabilă, Economistul, Club Economic.

    Memorandum Camera de Comerț și Industrie București – Federația Camerelor Indiene de Comerț și Industrie     

    0

    Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) a semnat un memorandum de înțelegere cu Federația Camerelor Indiene de Comerț și Industrie (FICCI), în cadrul Forumului de Afaceri „India-Romania Business Opportunities Day”, organizat la Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București.

    CCIB precizează că „memorandumul de înțelegere are ca obiectiv promovarea și consolidarea relațiilor economice bilaterale între companiile din România și India, precum și facilitarea accesului reciproc pe piețele celor două țări. Acordul a fost semnat de către președintele CCIB, domnul Iuliu Stocklosa, și doamna Jyoti Vij, director general FICCI. 

    Evenimentul a avut loc în marja celei de-a XIX-a sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale de Cooperare Economică România – India și a fost prilejuit de vizita în România a ministrului de stat pentru comerț și industrie din Republica India, domnul Jitin Prasada, însoțit de delegația FICCI. La forum au participat ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului (MEDAT), domnul Radu Miruță, Excelența Sa dr. Manoj Kumar Mohapatra, ambasadorul Indiei în România, vicepreședintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), domnul Doru Frunzulică, domnul Bogdan Ioan Iuliu Hossu, președintele Camerei Bilaterale de Comerț România-India, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe (MAE), precum și companii românești interesate de extinderea cooperării economice cu India”.

    Iuliu Stocklosa, președintele CCIB: „De-a lungul deceniilor, România și India au menținut o relație strânsă și dinamică, extinzând colaborarea în domenii precum comerțul, investițiile, tehnologia și multe altele. Forumul de astăzi reafirmă determinarea noastră comună de a consolida și mai mult relațiile bilaterale în anii următori. Suntem încrezători că economia românească dispune de resursele și capacitățile necesare pentru a furniza partenerilor noștri indieni bunuri și servicii competitive, contribuind astfel la consolidarea și reechilibrarea comerțului bilateral dintre cele două țări.”

    Jitin Prasada, ministru de stat: „Ne aflăm într-un moment crucial. Economia globală se confruntă cu volatilitate, lanțurile de aprovizionare sunt reproiectate, iar sustenabilitatea a devenit o forță definitorie. În aceste vremuri, puține parteneriate sunt la fel de bine poziționate ca cele dintre India și România pentru a contura căi de creștere reziliente și pregătite pentru viitor. Fie ca această întâlnire să marcheze un nou capitol pentru India și România – parteneriate bazate pe încredere, reziliență și viziune.”

    Radu Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului: „România dispune de infrastructura necesară, de competențe competitive și de avantajul apartenenței la cea mai mare piață comună din lume – Uniunea Europeană – în timp ce India se remarcă printr-un ritm accelerat de creștere economică și prin una dintre cele mai mari piețe de consum la nivel global.” Ministrul a amintit de „adoptarea Agendei Strategice UE–India 2025, care plasează în prim-plan prosperitatea, sustenabilitatea, siguranța lanțurilor de aprovizionare și consolidarea securității economice”.

    Doru Frunzulică, vicepreședinte al Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), a susținut „o prezentare privind rolul strategic al ARICE în economia României. Acesta a evidențiat sprijinul constant oferit investitorilor străini și companiilor românești în procesul de conectare cu parteneri internaționali, subliniind importanța unei infrastructuri instituționale solide pentru atragerea investițiilor și dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri”.

    Dr. Manoj Kumar Mohapatra, ambasadorul Republicii India în România, a reafirmat „relevanța relațiilor diplomatice dintre cele două țări, care în acest an marchează 77 de ani de cooperare. Totodată, a subliniat potențialul considerabil al parteneriatului bilateral și necesitatea intensificării dialogului economic pentru valorificarea oportunităților existente în domenii strategice”.

    Pilotul de curse Dominic Marcu în premieră la Shopping City Sibiu, în cadrul unui program educativ dedicat conducerii preventive

    0

    Shopping City Sibiu găzduiește în perioada 8-9 noiembrie un eveniment dedicat pasionaților de automobile și siguranță rutieră, în cadrul căruia vizitatorii vor avea ocazia să descopere performanța, tehnologia și inovația care definesc brandul TESLA. În plus, publicul va putea vedea în premieră în Europa prima TESLA Model 3, destinată competițiilor sportive, prezentată de pilotul român Dominic Marcu, primul sportiv din țară care concurează exclusiv cu mașini electrice. 

    Programul evenimentului cuprinde sesiuni de întâlnire cu publicul, prezentări interactive și activități educative despre conducerea preventivă. Pe 8 noiembrie, în zona Info Point, între orele 10:00 și 18:00, vizitatorii îl vor putea întâlni pe Dominic Marcu, pot realiza fotografii și pot afla mai multe despre performanțele modelelor TESLA. În intervalul 12:00–14:00, pilotul va susține un curs teoretic de conducere defensivă, menit să încurajeze atenția și responsabilitatea în trafic. 

    Pe 9 noiembrie, în parcarea centrului comercial, în zona KFC Drive, evenimentul continuă cu o sesiune de Race Experience alături de Dominic Marcu, la volanul TESLA Model 3 Performance. Participanții înscriși la cursul de conducere defensivă din ziua anterioară vor avea ocazia să trăiască o experiență de co-pilot într-un automobil electric de competiție. În paralel, aceștia vor putea testa și modelele puse la dispoziție de TESLA România. 

    Cei care își doresc să participe la eveniment se pot înscrie prin aplicația SPOT, în secțiunea „Cheltuie puncte & Alege recompense”, selectând opțiunea „Bilet la evenimentul TESLA 2025” (0 puncte). Locurile sunt limitate, iar participanții înscriși vor avea acces atât la cursul de conducere defensivă, cât și la sesiunea de test drive. 

    Mai multe detalii despre evenimentele centrului comercial pot fi găsite pe site-ul Shopping City Sibiu, precum și pe paginile de Instagram și Facebook.    

    Bookster transformă lectura într-un beneficiu universal pentru toate categoriile de angajați

    0

    Platforma Bookster, aleasă de peste 1.500  de companii din România, demonstrează că cititul nu mai este doar pentru pauzele de cafea din birou. Cărțile ajung acum și în fabrici, ateliere și spații de producție, transformând lectura într-un beneficiu accesibil tuturor angajaților, indiferent de rol sau de locul unde lucrează.

    Bookster își extinde prezența în industrii diverse din România, devenind un beneficiu apreciat de echipe din toate zonele organizației, de la operațiuni și producție, până la departamentele de birouri. Potrivit companiilor partenere, lectura contribuie la dezvoltarea personală, la creșterea motivației și la relaxarea angajaților, având impact atât la nivel individual, cât și organizațional.

    Prin posibilitatea de a alege dintr-o selecție de mii de cărți și resurse educaționale, livrate direct la companie sau acasă, Bookster susține accesul la lectură tuturor categoriilor profesionale. Ca rezultat, datele companiilor partenere care au introdus Bookster în fabrici raportează o creștere a utilizării platformei în rândul echipelor din mediile operaționale. 

    „Ne bucurăm să vedem că lectura devine un beneficiu cu impact real în industriile operaționale, unde nevoia de motivație, relaxare și învățare este la fel de importantă ca în mediile office. Tot mai multe companii partenere aleg să ofere acces la Bookster tuturor angajaților, inclusiv celor din fabrici, susținând astfel dezvoltarea indiferent de rol sau de locul de desfășurare a activității. Creșterea utilizării Bookster în mediile de producție confirmă faptul că accesul la cunoaștere trebuie să fie egal pentru toți”, a spus Andra Somkereki, Head of Account Management, Bookster.

    Impact vizibil în companiile partenere

    La JTI România, Bookster aduce un plus strategiei de wellbeing a companiei, care vizează programe ce adresează atât componenta fizică (de la sport la nutriție), pe cea emoțională și mintală (de la managementul stresului la primul ajutor în probleme de sănătate mentală) și, nu în ultimul rând, componenta financiară (educația financiară fiind un subiect de interes în rândul angajaților).

     „Abonamentul Bookster oferă, prin gama variată de cărți și audiobook-uri, sprijin și surse de inspirație pentru dezvoltarea personală și momente de relaxare, integrându-se perfect în oferta noastră de wellbeing”, a spus Cristina Ilie, People & Culture Manager. „Apetitul pentru lectură este o opțiune personală, ce nu are legătură cu domeniul în care ne desfășurăm activitatea profesională. Plecând de la această convingere, am oferit abonamentul Bookster tuturor angajaților și am constatat, cu bucurie, că este apreciat și folosit de colegi, indiferent dacă lucrează la birou, în producție sau au muncă de teren, în vânzări”, completează aceasta.

    Pentru Antibiotice SA, parteneriatul cu Bookster reprezintă o inițiativă strategică în cadrul pachetului de beneficii acordate angajaților, potrivit Mihaelei Murariu, director executiv, resurse umane. Compania a ales să ofere acces la Bookster tuturor angajaților pentru a susține dezvoltarea lor personală și profesională, încurajând o cultură a învățării continue.
    „Proiectul este apreciat de colegii noștri datorită diversității titlurilor disponibile, promptitudinii livrării, calității materialelor și profesionalismului în comunicare. Între 2021 și 2025, numărul utilizatorilor a înregistrat o creștere de peste 46%, confirmând valoarea și relevanța acestui serviciu. Accesibilitatea și simplitatea utilizării l-au transpus într-un beneficiu real și constant pentru echipa noastră”, a declarat Mihaelei Murariu, director executiv, resurse umane, Antibiotice SA.

    „La Bosch, credem că dorința de a învăța și de a evolua nu ține de poziție sau de locul în care lucrezi. De aceea, ne-am dorit ca toți colegii, fie că lucrează în birouri, fie în zona de producție, să aibă acces egal la resurse de dezvoltare și inspirație. Bookster este un beneficiu care aduce cunoașterea mai aproape de fiecare angajat, încurajând lectura ca formă de relaxare, echilibru și dezvoltare personală”, declară Cristina Corello, director, resurse umane, Bosch România.

    În fabricile Bosch din România, utilizarea Bookster a înregistrat evoluții semnificative: la Blaj, numărul împrumuturilor aproape s-a triplat într-un singur an, iar locațiile din Cluj și București au înregistrat o creștere de 41% a numărului de împrumuturi totale. 

    „Bookster completează perfect cultura Bosch bazată pe învățare continuă. Lectura devine o modalitate prin care colegii își găsesc inspirație, claritate și motivație, de altfel elemente esențiale pentru starea de bine la locul de muncă. Creșterea constantă a numărului de împrumuturi, de la peste 2.100 la aproape 3.600 la nivel național în ultimul an, arată că apetitul pentru lectură și dezvoltare este tot mai puternic în comunitatea Bosch”, completează Cristina Corello, director, resurse umane, Bosch România.

    Lectura, un beneficiu tot mai strategic

    Tendința confirmă repoziționarea lecturii ca instrument de bunăstare și retenție în organizații. Accesibilitatea și diversitatea titlurilor disponibile transformă Bookster într-un beneficiu ce răspunde direct nevoilor angajaților din toate departamentele: oameni de producție, specialiști tehnici, personal administrativ sau echipe comerciale.

    Bookster demonstrează că lectura nu este doar o activitate pentru mediul office, ci un stimul pentru motivație, relaxare și evoluție profesională în toate tipurile de locuri de muncă.


    Bookster este serviciul care facilitează accesul la mii de cărți și resurse educaționale pentru companii și angajații lor, pentru a-i susține să crească, să învețe și să se lase inspirați.

    În colaborare cu biblioteci publice și private, Bookster facilitează pentru angajații din companiile partenere împrumutul de titluri din domenii diverse, de la cărți de business și dezvoltare personală, la beletristică, hobby-uri și cărți pentru copii.

    Titlurile accesibile prin intermediul Bookster cuprind lecturi în limba română, dar și în engleză, franceză, maghiară și germană, și sunt livrate săptămânal la birou sau acasă, în toate orașele din România. Prin aplicația mobilă Bookster, abonații au acces nelimitat la oferta bibliotecilor partenere de cărți, articole, e-bookuri, podcasturi și videoclipuri de dezvoltare personală și profesională, în orice moment.

    Marek Noetzel, numit în funcția de CEO al NEPI Rockcastle  

    0

    Compania NEPI Rockcastle, recunoscută ca „al treilea cel mai mare proprietar de centre comerciale listat la bursă din Europa, cu un portofoliu evaluat la peste 8 miliarde de euro”, anunță „numirea lui Marek Noetzel (foto) în funcția de CEO, începând cu 1 aprilie 2026. Marek Noetzel este în prezent COO al companiei, poziție pe care o ocupă din iunie 2022, fiind responsabil de activitatea operațională a celor 60 de proprietăți din cele opt țări din Europa Centrală și de Est”. 

    NEPI Rockcastle subliniază că Marek Noetzel „îl va înlocui pe actualul CEO al NEPI Rockcastle, Rüdiger Dany care, în cei patru ani de mandat, a avut o contribuție remarcabilă la dezvoltarea grupului. Sub conducerea sa, compania a înregistrat o creștere semnificativă prin achiziții strategice, consolidarea bilanțului și menținerea unor randamente constante de la an la an. Venitul distribuibil per acțiune a crescut cu 75%, de la 34,42 eurocenți la începutul mandatului său, ajungând la 60,17 eurocenți în 2024”.

    Marek Noetzel este caracterizat prin faptul că „s-a alăturat Rockcastle Global Real Estate în 2016, punând bazele biroului din Polonia și extinzând activitatea companiei în afara granițelor. În 2017, portofoliul Rockcastle din Polonia și Cehia a fuzionat cu NEPI, care deținea proprietăți în România, Slovacia, Serbia și Cehia. În cadrul NEPI Rockcastle, executivul a ocupat funcțiile de membru al Consiliului de Administrație și Director de Retail pentru Polonia, înainte de a fi numit COO în 2022. Anterior, a fost responsabil de segmentul de retail pentru Polonia, în cadrul Cushman & Wakefield.

    În calitate de COO, a implementat o amplă strategie de creștere a gradului de ocupare a spațiilor din centrele comerciale contribuind astfel la extinderea portofoliului grupului, precum și sprijinirea unor achiziții importante din Polonia.

    Pe durata mandatului său, NEPI Rockcastle a implementat un program de investiții de peste 1 miliard de euro în achiziții strategice, dezvoltări majore și administrarea activă a proprietăților. Aceste inițiative au generat o creștere semnificativă a veniturilor operaționale nete și a câștigurilor distribuibile pentru investitori, conducând la rezultate financiare record în 2024”. 

    George Aase, președintele Consiliului de Administrație, NEPI Rockcastle: „Suntem încântați că, în urma unui proces riguros și transparent de selecție și evaluare la nivel internațional, desfășurat în rândul unor candidați extrem de valoroși, Consiliul de Administrație al NEPI Rockcastle a decis că Marek Noetzel este cel mai potrivit pentru a conduce compania în următoarea etapă a parcursului său de creștere. El a demonstrat Comitetului de Nominalizare că deține calitățile excepționale pe care le căutăm la un CEO și că are capacitatea să asigure continuitatea unei conduceri puternice și inovatoare. Marek Noetzel a demonstrat cunoștinte de neegalat ale operațiunilor companiei și a avut un rol esențial în dezvoltarea acesteia, prin optimizarea portofoliului, achiziții și proiecte noi. Consiliul dorește, de asemenea, să îi mulțumească lui Rüdiger Dany pentru managementul său remarcabil, perioadă în care compania a înregistrat o evoluție constant ascendentă.”

    Rüdiger Dany, CEO, NEPI Rockcastle: „Sunt extrem de mândru că Board-ul NEPI Rockcastle a ales un candidat din interiorul grupului pentru poziția de CEO, pe Marek Noetzel. El a avut un rol esențial în cadrul echipei extraordinare de top management care a generat performanțele remarcabile ale companiei din ultimii patru ani. Această numire reflectă perfect cultura NEPI Rockcastle axată pe dezvoltarea leadershipului la toate nivelurile operaționale și recompensarea oamenilor valoroși pentru spiritul lor inovator și antreprenorial.”

    Black Friday la Promenada Mall: Campania „Black is back” anunță reduceri de până la 90% la o gamă largă de articole

    0

    Până pe 30 noiembrie, Promenada Mall desfășoară campania de Black Friday „Black is back” și îi invită pe vizitatori să se bucure de promoții și reduceri de până la 90% la haine, încălțăminte, cosmetice și accesorii, electronice și articole pentru casă de la brandurile preferate. 

    Brandurile de articole vestimentare îi așteaptă pe clienți să își descopere stilul și să își reîmprospăteze garderoba cu articolele preferate. 

    • Magazinele H&M și C&A își răsplătesc membrii fideli cu reduceri de până la 20% la o achiziție minimă;
    • Humanic oferă 20% reducere la toate articolele, iar Tezyo îi întâmpină pe cumpărători articolele de încălțăminte și marochinărie la jumătate de preț;
    • Black Friday la Nissa vine cu discounturi de până la 80% la o selecție amplă de piese din colecțiile actuale și anterioare: rochii emblematice, paltoane elegante, costume impecabile și accesorii rafinate;
    • Yokko și Murmur îi așteaptă pe cumpărători cu produse reduse cu până la 50%;
    • Chic Chic aduce reduceri de până la 60% la o selectie de articole fashion disponibile în magazine, timp de 3 săptămâni.

    Vizitatorii își pot completa stilul cu articolele preferate de îngrijire personală, pe care le pot găsi în perioada campaniei de Black Friday la oferte substanțiale.

    • PUPA Milano aduce 20% reducere la noile produse, 50% la o selecție și 30% la restul produselor pentru toți clienții;
    • Notino oferă 20% discount la parfumuri, la achiziții de peste 50 RON;
    • În plus, la MAC vor fi reduceri de până la 50% la achiziția a minimum 3 produse dintr-o listă selectată, iar Sephora oferă -25% la articolele din brandul Sephora Collection. 

    Pentru cei care sunt în căutare de genți potrivite unui stil elegant și rafinat, indiferent de sezon, la magazinele Furla și Coccinelle din Promenada Mall cumpărătorii se vor putea bucura de prețuri cu până la 60% mai mici la cele mai dorite genți și accesorii. 

    Mai mult, magazinele de ochelari Lensa, Optiblu, Lunet îi așteaptă pe cei care vor să profite de perioada de Black Friday cu prețuri mai mici cu până la 90%, iar magazinele sportive Intersport și Helly Hansen oferă până la 50% reducere la o selecție de articole.

    Totodată, de Black Friday în aplicația SPOT, utilizatorii pot câștiga în perioada 10-30 noiembrie un card cadou în valoare de 50 lei (în limita stocului disponibil), în urma scanării bonurilor de minimum 1000 RON cumulate pe maximum 3 bonuri fiscale. În plus, aceștia vor fi înscriși automat în tragerea la sorți pentru câștigarea unui iPhone 16 Pro. 

    Campania de Black Friday „Black is back” se desfășoară în perioada 3-30 noiembrie 2025, iar vizitatorii se pot bucura de promoții și reduceri de până la 90% ale magazinelor partenere conform perioadei și condițiilor fiecărui magazin – lista completă AICI

    Mai multe informații despre noutățile din Promenada Mall pot fi găsite pe site-ul oficial al centrului comercial, precum și pe paginile de Facebook și Instagram.

    Olimpicii României, ambasadori ai inteligenței la Parlamentul European

    0

    Un grup de 30 de elevi olimpici români de la Liceul Teoretic Internațional de Informatică — tineri excepționali, campioni la robotică, matematică, informatică și geografie — au avut ocazia să trăiască o experiență unică în inima democrației europene, la Parlamentul European din Bruxelles, în perioada 3–5 noiembrie 2025. Vizita s-a desfășurat în cadrul programului de vizite oficiale organizate la Parlamentul European la invitația europarlamentarului Rareș Bogdan, lider al delegației române din Grupul Partidului Popular European (PPE).

    În culisele democrației europene

    Pe parcursul celor trei zile, tinerii olimpici au descoperit din interior modul de funcționare al Parlamentului European, de la procesul legislativ complex, până la rolul esențial pe care instituția îl joacă în definirea politicilor europene. Reprezentanții eurodeputaților le-au explicat structura actuală politică a Uniunii Europene, distribuția grupurilor politice și principiile care guvernează valorile democratice europene: libertatea, solidaritatea, statul de drept și respectul pentru diversitate, dar și provocările actuale europene: pacea, securitatea globală și europeană, clima, inteligența artificială și dinamica digitală a omenirii.

    Elevii au fost impresionați de dimensiunea instituției, de hemiciclul care găzduiește dezbaterile parlamentare, de Parlamentarium – muzeul imersiv al construcției europene – și de atmosfera de cooperare interculturală care domină forul co-legislativ european. Au adresat întrebări curajoase despre viitorul democrației și impactul dezinformării, demonstrând o maturitate intelectuală remarcabilă.

    Întâlnire cu ambasadoarea Andreea Păstârnac

    Programul vizitei la Bruxelles a inclus și o întâlnire la reședința Ambasadoarei României în Regatul Belgiei, unde elevii au fost primiți de doamna ambasadoare Andreea Păstârnac. Discuțiile s-au concentrat pe rolul diplomației românești în consolidarea relațiilor europene, pe importanța reprezentării intereselor naționale în contextul global și pe responsabilitatea generației tinere în promovarea imaginii României în lume. A fost o discuție interesantă despre ce înseamnă performanța până la nivel de genialitate a unor tineri absolut seducători.

    Clădirea Ambasadei, cumpărată de Nicolae Titulescu în 1932 și construită de un arhitect belgian celebru: Alban Chambon, a impresionat tinerii olimpici. Au trecut pe aici, în prima vizită de stat în Belgia, Regele Ferdinand și Regina Maria, în martie 1924.

    Ambasadoarea le-a vorbit despre cariera diplomatică ca un drum al dialogului și al înțelegerii între culturi, subliniind că „diplomația nu este doar o profesie, ci o vocație care îmbină respectul, curajul, inteligența, empatia și echilibrul”.

    „Nava-amiral a speranței noastre”

    Momentul întâlnirii cu Rareș Bogdan a prilejuit discuțiile directe cu tinerii cărora le-a transmis un mesaj plin de recunoștință și speranță, de încredere a generațiilor adulte actuale în potențialul lor de a construi o Românie europeană, inovatoare și demnă:

    „Dacă adulții s-ar întreba mai des ce își doresc copiii, lumea ar fi mai respirabilă. Ar avea pe cine să întrebe, dar probabil îi sperie răspunsul. Eu am avut șansa să cunosc un grup de elevi care strălucesc în lumea olimpiadelor internaționale. Campioni la multă carte. Robotică, matematică, informatică, geografie. Spun cu mâna pe inimă: ei sunt nava-amiral a speranței noastre ca neam. Sunt artileria grea a sufletului românesc care construiește. Care speră! Care știe! Am fost atât de emoționat întâlnindu-i încât am avut momente când nu mi-am găsit cuvintele. Ceea ce mie nu mi se întâmplă. Mă înclin în fața copiilor care vor modela viitorul României și al Europei! Îmi doresc să fie pace, pentru ca ei să poată să ne redea rădăcinile și zâmbetul”, a declarat europarlamentarul Rareș Bogdan.

    Europa prin ochii excelenței

    „Călătoria la Bruxelles a fost o experiență deosebită, iar vizitele la Parlamentul European și reședința Ambasadei României au fost inedite pentru mine. Am fost impresionat de tot ceea ce înseamnă funcționarea instituției europene, de la clădirea modernă până la modalitatea în care sunt reprezentați europenii. Mi-a plăcut modul în care ambasadoarea României ne-a primit cu căldură și am avut o mare satisfacție să știu că efortul tinerilor performanți este recunoscut și prețuit”, a declarat Apostol Mihnea Petru, elev în clasa a IX-a la ICHB Pallady, medaliat la recenta Olimpiadă Balcanică de Informatică pentru Juniori 2025.

    „Câteodată mă uit la televizor la oamenii care ne conduc, dar acum a fost cu adevărat special să văd cu ochii mei ce se întâmplă în Parlamentul European, cum sunt tranșate problemele și cum se iau deciziile. Am învățat multe lucruri pe care le consider importante pentru mine ca tânără și în viitor ca adult în UE”, spune Morariu Iulia Ela, medaliată la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Fete ‎în 2025.

    Alături de colegii mei, am avut ocazia să descopăr un oraș plin de istorie și cultură europeană. În mod special, vizita la Parlamentul European a constituit un bun prilej de a înțelege cum funcționează instituțiile ce garantează democrația europeană, precum și responsabilitățile pe care le am în calitate de cetățean al Uniunii Europene”, a completat Ana Veronica Draghici, olimpică națională la matematică și informatică, elevă în clasa a IX-a la ICHB Pallady.

    În cadrul vizitei la Parlamentul European, Theodor Minea, elev în clasa a XI-a, pasionat de geopolitică, s-a arătat deosebit de interesat de declarațiile europarlamentarului Rareș Bogdan și de rolul acestuia în Comisia pentru politică externă a Uniunii Europene. Dialogul lor a oferit o perspectivă valoroasă asupra responsabilităților pe care le presupune reprezentarea României în forurile europene și asupra modului în care diplomația și implicarea activă pot contribui la consolidarea imaginii țării noastre. Pentru Theodor, întâlnirea a fost o experiență inspirațională, confirmând importanța curajului, a profesionalismului și a implicării tinerilor în viața civică și europeană.

    Discursul europarlamentarului Rareș Bogdan, axat pe idealul de a reda României prestigiul intelectual și moral al perioadei interbelice, a avut un impact personal profund asupra grupului, motivându-i să privească spre viitor cu încredere și determinare.

    Vizita celor 30 de olimpici la Bruxelles nu a fost doar o lecție despre instituții și politică europeană, ci o lecție despre viitor. Despre curajul de a visa, despre forța cunoașterii, a implicării și despre identitatea românească purtată cu mândrie într-un context european. Printre elevii participanți s-au regăsit și membrii echipei Quantum Bits, care a obținut locul 1 la etapa internațională de robotică FLL 2025, formată din: Sandra Paul, Andrei Banu, David Becheru, Matei Stoica, Levin Mircea si Noah Diaconu.

    „Acești tineri excepționali în științe s-au conectat pentru prima dată cu diplomația românească și cu eforturile construcției europene, cu atuurile și deficitele funcționării UE și au arătat că România are ce oferi Europei: minți strălucite, valori solide și o credință sinceră în puterea educației și a dialogului, a cunoașterii, a inovației și a dialogului între generații. politicienii decidenți au enorm de învățat din felul în care acești tineri performează, gândesc și se formează. Acești tineri nu au doar medalii. Au un model de guvernanță în miniatură, bazat pe meritocrație și muncă susținută, nu improvizație, pe cultura inovației, nu a copierii, pe conectarea la rețele globale, nu pe izolare, pe educație ca investiție strategică, cu modestie, colaborare și respect pentru competență”, a declarat Andreea Paul, organizatoarea și coordonatoarea grupului de vizitatori, președintele Asociației INACO – Inițiativa pentru Competitivitate.

    Grupul a fost însoțit și de Mihai Popescu, mentorul echipei de robotică QuantumBits, și de Alina Blaga, profesoară de științe sociale, dirigintă a clasei elevilor olimpici de informatică de la ICHB Pallady.

    9 din 10 români intenționează să cumpere de Black Friday în 2025

    0

    Interesul românilor pentru Black Friday rămâne la cote înalte și în 2025. Potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank în parteneriat cu Appinio, aproximativ 9 din 10 respondenți (87%) intenționează să participe la campania de reduceri din acest an. Peste jumătate dintre respondenți (56%) au menționat că au participat la Black Friday în fiecare an, ceea ce indică consolidarea acestui eveniment ca un reper important în comportamentul de cumpărare al românilor.

    Cele mai căutate categorii de produse în ediția Black Friday 2025 sunt:
    • Electronice (telefoane, laptopuri, televizoare): 56%
    • Îmbrăcăminte și încălțăminte: 50%
    • Electrocasnice (frigidere, mașini de spălat, aspiratoare): 45%

    Factorii principali care influențează decizia de cumpărare vizează:

    • Valoarea reducerii: 80%
    • Opiniile / recenziile altor cumpărători: 37%

    Cardul de debit este preferat pentru achiziții de 36% dintre participanți, urmat de plata ramburs (26%) și cardul de credit (24%). Totodată, 48% dintre români au o listă clară de achiziții, dar sunt deschiși și la oferte neplanificate, în timp ce 36% cumpără exclusiv în funcție de reducerile vizibile.

    Bugetele de cumpărături pentru Black Friday rămân moderate, însă cu tendință de creștere: 28% dintre români plănuiesc să cheltuiască între 501 și 1.000 lei, în timp ce aproximativ 22% declară că vor cheltui între 25 și 50% mai mult decât în 2024.

    „Black Friday reprezintă o perioadă importantă pentru achiziții planificate și vedem din ce în ce mai des că oamenii analizează, compară ofertele și își calculează bugetele înainte de a lua o decizie. Suntem și noi alături de cei care au planuri clare pentru această perioadă și am lansat Yellow Friday – un pachet complex de soluții financiare care susțin atât planurile personale ale clienților noștri, cât și dezvoltarea afacerilor antreprenorilor români”, declară Mihail Ion, VP, Retail Raiffeisen Bank România.

    Raiffeisen Bank anunță că „în perioada 16 octombrie – 2 decembrie 2025, clienții persoane fizice pot accesa:

    În plus, cumpărăturile devin mai avantajoase cu oferta pentru cardurile de cumpărături:

    • Bonus de 350 lei pentru clienții care solicită un card de cumpărături Standard sau eMAG în perioada 27 octombrie – 10 noiembrie 2025

    Antreprenorii sunt, de asemenea, vizați de campania Yellow Friday, cu beneficii adaptate nevoilor afacerilor în creștere:


    Cercetarea privind comportamentele de cumpărături în perioada Black Friday face parte din seria Despre Bani 1:1, derulată de Raiffeisen Bank România. Studiul a fost realizat în colaborare cu Appinio, prin metoda CAWI, pe un eșantion de 750 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani, reprezentativ la nivel național, în octombrie 2025. 

    eToro recompensează depozitele în criptoactive cu 1% în acțiuni în Marea Britanie și Europa

    0

    Platforma de tranzacționare și investiții eToro a dezvăluit astăzi un nou beneficiu pentru utilizatorii din Marea Britanie și Europa, oferind 1% în recompense sub formă de acțiuni la depunerea de criptoactive în conturile lor în GBP sau EUR prin intermediul portofelului eToro Crypto Wallet. În același timp, eToro își extinde serviciul de depozitare în criptoactive, permițând utilizatorilor să transfere și să schimbe o gamă mai largă de monede.

    Doron Rosenlum, EVP, Business Solutions la eToro, a declarat: „Mulți investitori au intrat pentru prima dată pe piețe prin cripto și acum caută modalități de a reinvesti aceste câștiguri în alte clase de active. Fiind o platformă active multiple, cu acțiuni de la peste 20 de burse, putem recompensa utilizatorii cu acțiuni naționale în schimbul depozitelor în criptoactive. Prin conectarea activelor digitale cu piețele tradiționale, acest beneficiu va ajuta investitorii să exploreze noi oportunități și să valorifice mai mult din deținerile lor, construind în același timp portofolii diversificate pe termen lung.”

    Atunci când transferă criptoactive eligibile în portofelul lor eToro Crypto Wallet și le convertesc în GBP sau EUR, utilizatorii vor fi recompensați cu 1% din valoarea conversiei în acțiuni locale la alegere, care vor fi adăugate în contul lor de tranzacționare. Utilizatorii din Marea Britanie pot alege dintr-o selecție de acțiuni de top listate în Marea Britanie, în timp ce utilizatorii din Europa pot alege dintr-o selecție de acțiuni de top listate în Europa.

    Pe lângă bitcoin (BTC) și ethereum (ETH), utilizatorii eToro eligibili pot acum transfera XRP, USDC, Polygon (POL), Chainlink (LINK), Aave (AAVE), Uniswap (UNI) și Fetch.ai (FET) din portofele externe sau burse către portofelul lor eToro Crypto Wallet. Apoi, aceștia pot converti deținerile în GBP sau EUR și pot utiliza fondurile pentru a investi în orice instrumente de pe platforma de investiții eToro. 

    Doron Rosenblum a adăugat: „Anunțul de astăzi urmează strategia noastră de a deschide piețele globale. Credem că această ofertă va motiva mai mulți utilizatori să-și diversifice portofoliile dincolo de criptoactive.”

    Prof. univ. dr. Ioan Jelev, președintele ASAS: „Gestionarea rațională a resurselor, unul din obiectivele privind producerea și prelucrarea produselor agroalimentare”

    0

    Declarații ale lui Ioan Jelev, președinte al ASAS în cadrul conferinței „România 2025-2040. POLITICI ȘI RESURSE PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ: AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI SILVICULTURĂ” organizată de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), pe 4 noiembrie 2025, la Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești”(ASAS).



    Dintre obiectivele generale privind producerea și prelucrarea de produse agroalimentare, subliniez: gestionarea rațională și eficientă a resurselor prin aplicarea tehnologiilor adecvate privind lucrarea și protejarea solului, irigarea culturilor și păstrarea fondului genetic în condițiile schimbărilor climatice, practici agricole sustenabile, agricultură conservativă, agrosilvicultură, gestiunea deșeurilor animale, irigare eficientă, conservarea biodiversității. Obiective care ar trebui să fie luate în considerare sunt și reducerea emisiilor de carbon, scăderea costurilor energetice în agricultură și industria alimentară, creșterea capacității de sechestrare a carbonului și creșterea conținutului de humus în sol. Am putea avea în vedere și panouri solare fotovoltaice, precum și o experiență interesantă a colegilor de la Băneasa, care experimentează niște panouri fotovoltaice transparente, care pot permite ca, sub ele, terenul să fie cultivat.

    Pot fi realizate:

    •  turbine eoliene, biomasă, biogaz, cultură cu capacitate ridicată de sechestrare a carbonului și creșterea conținutului de humus în sol 
    • promovarea și implementarea biotehnologiilor, cultivarea și plantarea terenurilor agricole cu specii de hibrizi și soiuri rezistente la secetă, îngheț, boli și dăunători adaptate la noile condiții climatice 
    • promovarea creșterii efectivelor de animale și păsări, dezvoltarea de ferme zootehnice cu specii și rase adaptate la condițiile climatice specifice fiecărei zone, popularea speciilor zootehnice cu rase de mare productivitate și cu rezistență ridicată la boli și factori climatici
    • stimularea și armonizarea inițiativelor private în domeniul producției vegetale, horticole, zootehnice și de prelucrare a producției agroalimentare 
    • stimularea înființării de unități economice cu activitate integrată
    • promovarea de afaceri bazate pe folosirea integrată a resurselor și a economiei circulare în domeniul producției agroalimentare
    •  asigurarea consumului intern cu produse agroalimentare românești 
    • diversificarea ofertei pe piețele externe
    • echilibrarea balanței comerciale 
    • organizarea de târguri și expoziții cu produse românești în țară și peste hotare în vederea stimulării consumului intern și exportului de produse agroalimentare 
    • acordarea de sprijin membrilor asociațiilor în realizarea de proiecte de investiții pentru atragerea fondurilor repartizate prin PAC
    • înființarea de incubatoare de afaceri pentru tinerii fermieri în vederea creșterii atractivității în afaceri în domeniul producției agroalimentare folosind tehnici noi de comunicare, interpretare și prelucrare a informațiilor 
    • organizarea de schimburi de experiență cu participarea specialiștilor, fermierilor, antreprenorilor din industria alimentară din statele membre ale Uniunii Europene
    • inițierea, organizarea și desfășurarea activităților de construcție, afiliere, instruire și perfecționare profesională a membrilor asociațiilor de fermieri și altor forme asociative
    • organizarea de activități comune între asociațiile de profil din țară și din străinătate
    • stimularea dialogului și instituționalizarea lui prin participarea activă a membrilor asociațiilor la găsirea celor mai bune căi și mijloace de creștere a producției agroalimentare și a calității acesteia în condiții de eficiență economică și profitabilitate maximă
    • stimularea participării antreprenorilor din domeniul agroalimentar la proiecte de reglementări și norme legislative pentru îmbunătățirea performanței în domeniile lor de activitate
    • asociații care să promoveze, să susțină și să apere interesele generale ale membrilor lor în relațiile cu toate instituțiile statului cu respectarea în totalitate a prevederilor legale
    • facilitatea încheierii de contracte între membrii asociațiilor și agenții economici din țară și străinătate pentru promovarea diferitelor tipuri de tehnici agricole de pregătire, prelucrare și procesare a produselor agroalimentare și a altor mijloace materiale necesare în agricultură și în industria alimentară
    • organizarea de dezbateri și comunicări științifice cu mediul academic, cu participarea activă a membrilor asociațiilor de fermieri în vederea dobândirii și popularizării de noi cunoștințe și experiențe de succes privind bunele practici în domeniul producției agroalimentare
    • întărirea colaborării dintre acestea și unitățile de cercetare din țară și din afara țării

    Evenimentul se înscrie în ciclul de conferințe cu tema „Restructurarea și reconstrucția economiei naționale românești într-o lume în schimbare” organizate de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) cu sprijinul Băncii Naționale a României (BNR) și în parteneriat cu Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești (ASAS), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), un demers comprehensiv de prefigurare a unor direcții de evoluție în orizontul următoarelor decenii.
    Sponsori ai seriei de evenimente: