După decenii de subfinanțare și dependență de tehnologii externe, industria europeană a apărării traversează o perioadă de expansiune spectaculoasă. Până la final de 2025, bugetul militar total al statelor membre UE este estimat să atingă un nivel record de 381 de miliarde de euro — o creștere de 19% față de anul anterior. În acest context, analiștii de la Freedom24, platforma care conectează investitorii români la piețele internaționale, au identificat cele mai promițătoare oportunități de investiții pe bursă.

Piața de apărare și prognozele de creștere

Piața europeană de apărare și aerospațială continuă să evolueze într-o direcție pozitivă. Potrivit Research & Markets, valoarea totală a pieței în 2025 va ajunge la aproximativ 183 de miliarde de dolari, cu o prognoză de creștere la 235 de miliarde de dolari până în 2030 (cu un ritm anual mediu de 5,1%). În paralel, investițiile în start-up-uri de apărare și companii de tehnologie de vârf au crescut semnificativ, avansând de aproape cinci ori în ultimii trei ani, fiind direcționate spre independența tehnologică a Europei.

Unul dintre evenimentele cheie ale anului a fost lansarea Bpifrance Défense, primul fond din Franța specializat în industria apărării, destinat investitorilor privați. Fondul are în plan să investească în aproximativ 500 de companii, 70% dintre acestea fiind franceze și 30% europene, cu un randament anual estimat de 5%, având riscuri de piață standard.

Investițiile în cercetare-dezvoltare (R&D) sunt și ele în creștere, urmând să depășească 17 miliarde de euro în 2025, după ce în 2024 au atins pragul de 13 miliarde de euro. Aproape 80% din aceste investiții sunt direcționate către echipamente de apărare precum sisteme de apărare aeriană, sateliți, drone și soluții de securitate cibernetică. Prognozele analiștilor indică o creștere anuală a veniturilor în sectorul apărării european de 10-11% în următorii zece ani, iar cifra de afaceri a sectorului ar putea să se tripleze până în 2035, deschizând astfel oportunități și pentru actorii mici din domenii inovative, precum senzori, inteligență artificială și robotică.

„Europa traversează o perioadă de transformare fundamentală a arhitecturii sale de apărare. După decenii în care acest proces s-a desfășurat în umbra voinței politice, acum avem și investiții reale. Bugetele în creștere, apariția fondurilor private și influxul de capital de risc fac din sectorul apărării unul dintre cele mai dinamice din Europa. Pentru investitori, acesta este un moment oportun de a profita de o tendință pe termen lung, care îmbină potențialul financiar, progresul tehnologic și importanța strategică”, a explicat Radu-Iulian Pădurean, Network Development Manager at Freedom24.

Oportunități de investiții pe bursă 

Pe măsură ce cheltuielile pentru apărare cresc în întreaga Europă, atât marii jucători din industrie, cât și companiile emergente oferă oportunități de investiții atractive.

• Giganți din industrie: Companii precum Airbus, Thales, Dassault Aviation și Leonardo continuă să beneficieze de bugete în creștere și de contracte de export.
  
• Subcontractori tehnologici: companii din domenii precum inteligența artificială, tehnologia sateliților, securitatea cibernetică și sistemele autonome devin noi motoare de creștere – iar Bpifrance Défense își plasează investițiile tocmai în aceste sectoare.
  
• Instrumente financiare: ETF-uri specializate în apărare, precum VanEck Defence UCITS ETF sau iShares U.S. Aerospace & Defence ETF, oferă investitorilor de retail oportunitatea de a participa la creșterea sectorului fără a fi nevoie să aleagă acțiuni individuale.

După succesul Ciocolatei în stil Dubai Deluxe, Lidl România lansează trei noi sortimente de ciocolată Deluxe, dezvoltate în colaborare cu un furnizor local. Ciocolata cu cremă de alune și caramel, Ciocolata albă cu macarons și zmeură și Ciocolata albă cu brownie și caramel sărat aduc un plus de inovație și rafinament în segmentul ciocolatei premium.

Noile sortimente de ciocolată se remarcă prin combinațiile inedite de texturi și arome — de la contrastul delicat dintre ciocolata albă și jeleul fructat, până la echilibrul dintre caramelul sărat și prăjitura brownie. Toate sunt fabricate în România, în colaborare cu un furnizor local, în linie cu angajamentul Lidl de a dezvolta parteneriate durabile și de a susține producătorii locali. 

Cele trei variante de ciocolată Deluxe — Ciocolata cu cremă de alune și caramel (130 g), Ciocolata albă cu macarons și zmeură (120 g) și Ciocolata albă cu brownie și caramel sărat (120 g) —pot fi găsite, începând din această săptămână, în vitrinele frigorifice a 137 de magazine Lidl din București și din alte 23 de județe.

Lansarea vine după succesul Ciocolatei în stil Dubai Deluxe, produs care a depășit rapid granițele țării, fiind exportat în magazinele Lidl din Croația și Serbia, începând cu prima parte a acestui an. Această evoluție confirmă potențialul și calitatea produselor fabricate local, din segmentul premium.

Prin extinderea mărcii proprii Deluxe, Lidl România își reafirmă angajamentul de a aduce valoare atât clienților, cât și producătorilor locali. Sub promisiunea „Știi că merită.”, Lidl continuă să ofere consumatorilor produse de cea mai bună calitate, la prețuri accesibile, și să construiască parteneriate durabile cu furnizorii din România. Astfel, fiecare produs creat local și ajuns pe rafturile magazinelor Lidl reprezintă nu doar o alegere inspirată pentru clienți, ci și o investiție în viitorul economiei românești.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl. Mihai Daraban, a participat, în data de 5 noiembrie a.c., la Adunarea Generală a membrilor Asociației Camerelor de Comerț și Industrie Europene (Eurochambres). În cadrul acestui eveniment, Camera Națională a preluat un nou mandat ca membru în Consiliul Director al Eurochambres, instituție reprezentativă la nivel european pentru camerele de comerț.

Totodată, președintele în exercițiu al Eurochambers la data evenimentului, dl Vladimir Dluohy, a preluat un nou mandat în funcția menționată.

Cu ocazia acestui eveniment, dl Mihai Daraban a avut o serie de întâlniri oficiale cu dl Rifat Hisarciklioglu, președintele World Chambers Federation (WCF), dl Ben Butter, secretarul general al Eurochambres, precum și cu alți președinți de camere de comerț europene.

„Preluarea acestui nou mandat reprezintă o recunoaștere a rolului crescut pe care România și CCIR îl joacă în arhitectura economică europeană. Vom aduce în discuțiile la nivel european perspectiva unei economii dinamice, aflate la intersecția dintre Est și Vest, cu un potențial imens de dezvoltare. Vocea comunității de afaceri românești trebuie auzită mai puternic în cadrul proceselor decizionale europene, mai ales în contextul transformărilor majore pe care le traversăm. Prin acest mandat, CCIR devine un pod de legătură strategic între mediul de afaceri românesc și cel european, facilitând nu doar dialogul, ci și acțiuni concrete care să susțină competitivitatea întreprinderilor noastre pe piețele internaționale”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

Eurochambres este organizația care reprezintă interesele a peste 20 de milioane de întreprinderi europene. Fondată în 1958, Eurochambres reunește 45 de camere de comerț și industrie naționale și asociații din 36 de țări europene, reprezentând aproximativ 1.700 de camere de comerț regionale și locale. Eurochambres oferă membrilor săi o platformă pentru schimb de experiență, lobby coordonat la nivel european și acces la rețele internaționale de afaceri, jucând un rol esențial în modelarea politicilor economice europene și în sprijinirea competitivității întreprinderilor, în special a IMM-urilor, care reprezintă 93% din totalul companiilor europene.

Peste 25.000 de joburi noi au fost postate de la începutul lunii octombrie, în creștere cu 10% față de luna anterioară, în condițiile în care angajatorii pregătesc terenul pentru creșterea volumului de muncă din perioada următoare, campaniile de Black Friday și apropierea sărbătorilor de iarnă fiind principalii doi factori care influențează nevoia de extindere a echipelor.

„A început o perioadă în care numărul de opțiuni pentru candidați crește, însă trebuie menționat că aceste opțiuni se adresează în special candidaților din segmentul entry level, care au maximum doi ani de experiență. Chiar dacă vorbim despre o creștere contextuală a activității, creată de cele două momente – Black Friday și sărbătorile de iarnă – doar 10% dintre pozițiile postate sunt part-time și mai puțin de 5% sezoniere”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

Domeniile în care s-a văzut cea mai mare evoluție a angajărilor au fost call – center / BPO, cu un plus de 80% față de luna septembrie, industria alimentră (+17%) și servicii (+5%). În cifre absolute, este vorba despre 6.400 de locuri de muncă postate de angajatorii din call – center / BPO, 3.300 de job-uri în industria alimentară și 3.400 în servicii. Alte domenii care au nevoie sporită de personal în această perioadă sunt retailul,  turismul și transport / logistică (domeniu care include și business-urile de curierat). Dintre toate, retailul rămâne cel mai mare angajator, care, fără să fi marcat o creștere față de luna trecută, a scos în piață aproape 6.500 de poziții.

„Angajatorii au acum nevoie de mai mulți operatori în call-centere, de mai mulți lucrători comerciali, în depozite, personal pentru restaurante și unități de cazare, dar și șoferi sau livratori. Sunt job-uri care atrag nu doar tineri, ci și candidați care au peste 40 de ani, care se află în acest moment în căutarea unui loc de muncă și care se pot angaja acum mai rapid decât în alte perioade ale anului”, mai spune Roxana Drăghici.

În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 2.800 de joburi pentru operatori call – center, 2.000 pentru curieri și livratori, 2.600 de locuri de muncă pentru lucrători comerciali și 2.400 pentru lucrători în depozit. Acestea sunt suplimentate de alte poziții disponibile pe iajob.ro, platforma de locuri de muncă destinate candidaților care nu au studii superioare: 2.000 pentru operatori call – center, 2.400 pentru lucrători în depozit, 900 pentru curieri și livratori și 500 pentru lucrători comerciali.

Numărul de aplicări atrase de ofertele disponibile în aceste domenii este de 900.000 în ultima lună. 355.000 de aplicări au mers către locurile de muncă din retail, 130.000 către cele din servicii, 121.000 pentru call – center / BPO și 96.000 către turism. Angajatorii din transport și curierat au atras 90.000 de aplicări, iar cei din industria alimentară 93.000. Cea mai mare parte a aplicărilor pentru aceste domenii aparține candidaților entry-level, cu maximum doi ani de experiență.

Potrivit datelor Salario, comparatorul salarial marca eJobs, salariul oferit unui curier este, în medie, de 4.000 de lei pe lună. Un candidat care aplică pentru un job de lucrător comercial trebuie să se aștepte la un salariu mediu de 3.800 de lei, în timp ce un lucrător în depozit poate încasa aproximativ 3.500 de lei pe lună. În industria alimentară salariul mediu net este de 4.300 lei pe lună, iar în turism de 4.100 de lei. Acestea sunt medii nete, la nivel național, și includ, prin urmare și salariile oferite de angajatorii din orașele mai mici ale țării. Pentru orașele mari, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, și în special pentru acei angajați care lucrează și în ture de weekend, salariile pot ajunge să fie și cu 40% – 50% mai mari. 

Junior Achievement (JA) România și Raiffeisen Bank continuă în acest an parteneriatul pentru educația applied learning, dedicată formării comportamentelor responsabile ale tinerilor, cu impact în gestionarea finanțelor și a resurselor de mediu.

Peste 30.000 de elevi cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani (clasele pregătitoare-a XII-a) și 1.000 de profesori vor regăsi în setul de resurse educaționale disponibile gratuit pe platforma JA Learn™ materiale diverse, adaptate pentru diferite vârste, obiective și stiluri de învățare: scenarii prin care pot analiza rolul banilor în familie și comunitate, exerciții digital-interactive prin care pot înțelege care sunt principiile de bază ale investițiilor financiare sau studii de caz prin care pot descoperi conexiunea directă dintre gestionarea banilor și sustenabilitatea resurselor de mediu, precum și modul în care alegerile pe care le fac în calitate de consumatori pot ajuta familiile, comunitățile și mediul.

„Învățarea poate fi distractivă și utilă în același timp, iar atunci când copiii descoperă cum să-și gestioneze banii prin joc și exemple practice, șansele lor de reușită în viață cresc. Suntem aici să îi susținem să facă primii pași spre responsabilitatea financiară” – Laura Mihăilă, director de marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România. 

Cea mai nouă resursă educațională pilotată în cadrul parteneriatului, jocul Misiunea mea financiară, dezvoltată prin platforma Minecraft Education, completează lecțiile tradiționale printr-un mod de învățare atractiv, adaptat grupei de vârstă 11-16 ani. Jocul poate fi accesat de pe laptop, PC sau telefon și include o serie de misiuni, prin care utilizatorii ajută personajele să acumuleze monede specifice și să ia decizii referitoare la acestea. Pe măsura ce avansează în rezolvarea misiunilor, elevii pot parcurge explicații suplimentare și recomandări privind gestionarea monedelor acumulate, dar și quiz-uri, explicații și recomandări care contribuie la înțelegerea modului în care pot fi economisiți, înmulțiți prin dobândă, investiți și păstrați în siguranță banii din viața reală.

„Misiunea mea financiară – Minecraft este o activitate extrem de interesantă pentru elevi, deoarece transpune concepte economice complexe în povești captivante și ușor de înțeles, adaptate fiecărui secol (XIX, XX, XXI), în cadrul unui univers de joc familiar și atractiv. Prin limbajul vizual, libertatea de explorare și scenariile interactive, jocul transformă învățarea în joacă inteligentă, stimulează curiozitatea, cooperarea și dă un sens practic noțiunilor financiare, pregătind elevii pentru realitatea cotidiană într-un mod modern și atractiv“, a spus unul dintre profesorii participanți la etapa pilot, în cadrul Școlii Gimnaziale Nr. 1 Florești, județul Giurgiu.

Jocul Misiunea mea financiară și celelalte resurse educaționale dezvoltate în cadrul parteneriatului dintre JA România și Raiffeisen Bank pot fi accesate gratuit, pe toată perioada anului școlar 2025-2026, de profesorii și elevii înscriși la programele Junior Achievement pentru educație economică și financiară sau responsabilitate și mediu.

Pentru susținerea învățării practice, pe parcursul anului școlar se vor alătura și voluntari Raiffeisen Bank, care vor împărtăși exemple inspirate de experiența profesională pentru a explica, pe înțelesul elevilor, ce înseamnă utilizarea rațională a resurselor financiare și care sunt principiile banking-ului digital, meseriile viitorului sau circuitul banilor în economia unei comunități.

Lansat în 2010, parteneriatul dintre JA România și Raiffeisen Bank a oferit până acum activități, resurse și kituri de educație financiară gratuite pentru 376.300 de elevi și peste 11.700 de profesori, iar 55 de licee au beneficiat de finanțări pentru extinderea dotărilor și îmbunătățirea condițiilor de învățare.

Instant Factoring, fintech românesc, lider în soluții digitale de finanțare pentru IMM-uri, anunță participarea într-o tranzacție de securitizare transfrontalieră în valoare de până la 30 milioane EUR, o mișcare strategică ce deschide o nouă etapă de dezvoltare pentru fintech-ul românesc și pentru piața de finanțare alternativă, în România și în Spania.

Tranzacția a implicat înființarea unui fond de securitizare a portofoliilor de creanțe ale Instant Factoring – „Instant Factoring 2025-I, Securitisation Fund” în Spania, sub supravegherea CNMV, autoritatea de reglementare a piețelor financiare spaniole, având un fond din Luxemburg în calitate de creditor senior.

Fondul, operațional începând cu 8 octombrie 2025, are o finanțare inițială de 7 milioane EUR – 5 milioane EUR alocate României și 2 milioane EUR Spaniei – urmând să fie extins treptat până la 30 milioane EUR în cadrul aceluiași program. Inițiativa marchează o premieră pentru piața locală, prin participarea primei instituții financiare nebancare românești într-o structură de securitizare internațională. Tranzacția confirmă rolul Instant Factoring de pionier în soluții financiare alternative prin acces direct și transparent la capital de internațional, care va accelera dezvoltarea a mii de afaceri mici și mijlocii.

„Parteneriatul recent încheiat cu fondul de investiții din Luxemburg poziționează Instant Factoring și, totodată, România pe harta marilor jucători de finanțare alternativă. Această tranzacție de securitizare nu este doar o premieră pentru fintech-ul românesc nebancar, ci și o dovadă că inovația locală poate genera încredere și sprijin la nivel global. Finanțarea atrasă va susține consolidarea și extinderea operațiunilor noastre din România și Spania, accelerând astfel dezvoltarea a mii de IMM-uri care vor beneficia de capital de lucru atât de necesar pentru a putea susține o economie în continuă mișcare” declară Cristian Ionescu, CEO și cofondator Instant Factoring.

Noul parteneriat strategic semnat de Instant Factoring reunește expertiza globală în managementul capitalului al fondului investitor cu inovația unui fintech românesc care a redefinit deja accesul la finanțare pentru IMM-uri în România.  Acest acord susține consolidarea poziției Instant Factoring pe piața românească și extinderea operațiunilor sale în Spania, într-un cadru solid de colaborare europeană.

Capital global pentru creștere locală – un nou fond de finanțare digitală pentru IMM-uri

Noua structură de finanțare oferă companiei posibilitatea de a susține anual un volum de finanțări suplimentare de tip factoring de peste 200 milioane EUR, ceea ce va permite accesul la capital de lucru rapid pentru mai mult de 2.000 de companii din cele două piețe. Acordul presupune ca fondul din Luxemburg să contribuie cu 80% din capital, iar Instant Factoring cu 20%, consolidând baza financiară necesară pentru a susține accesul nelimitat la finanțare, pe măsură ce portofoliul crește. 

Prin această structură, efectele în economie sunt directe și măsurabile. IMM-urile vor avea acces la lichiditate în doar 24 de ore, fără birocrație, garanții suplimentare sau constrângeri bancare tradiționale, un pas important pentru fluidizarea capitalului de lucru și creșterea competitivității antreprenorilor. 

Piața de factoring din România, estimată să depășească pragul de 10 miliarde EUR în 2025, reflectă o cerere tot mai mare pentru soluții flexibile de finanțare, în timp ce Spania a atins 266 miliarde EUR. În acest context, noua facilitate poziționează Instant Factoring drept un jucător cheie în accelerarea accesului la capital pentru companiile din cele două piețe.

Mai mult, această colaborare validează, totodată, și evoluția României dintr-o piață percepută drept emergentă într-un partener financiar de încredere. Pentru prima dată, o instituție financiară nebancară românească demonstrează că poate opera la standardele și încrederea unui fond global de investiții, oferind un precedent valoros pentru întreg sectorul fintech din regiune.

„Suntem mândri că portofoliul nostru și disciplina riguroasă în gestionarea riscului au demonstrat că o companie românească poate fi un partener de încredere pentru o astfel de structură de finanțare internațională”, încheie Cristian Ionescu, CEO și cofondator Instant Factoring.

Creștere accelerată și recunoaștere globală pentru un fintech românesc în plină expansiune

Cu peste 100.000 de finanțări acordate, 3.000 de companii susținute și un volum cumulat de peste 350 milioane EUR, Instant Factoring s-a impus drept lider regional în finanțarea digitală a IMM-urilor. Evoluția companiei este susținută mai ales de parteneriatele solide încheiate și de sprijinul instituțiilor europene. 

Începând cu iunie 2024, compania beneficiază de o finanțare de tip Capacity Building din partea Fondului European de Investiții (FEI), în valoare de 5 milioane RON, destinată dezvoltării infrastructurii și extinderii capacității de creditare. Cu sprijinul partenerilor europeni și al investitorilor internaționali, Instant Factoring devine o punte între capitalul global și economia antreprenorială locală, un exemplu de colaborare sustenabilă între fintech și finanțarea tradițională.

Profesioniști din domeniul financiar s-au reunit, pe 22 octombrie 2025, la prima ediție a „CFO Conference” organizată de BusinessMark la Oradea. Pe scena evenimentului au urcat experți de top ce au dezbătut strategiile necesare unui director financiar pentru a conduce organizația în actualul peisaj macroeconomic și fiscal.

În cadrul sesiunilor de prezentări și panelului, invitații au subliniat rolul esențial al directorului financiar ca partener strategic al business-ului, care trebuie să depășească sfera raportărilor și să înțeleagă fluxul complet al proceselor și lanțul de aprovizionare, astfel încât să poată optimiza resursele. De asemenea, experții au tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea profilaxiei riscurilor fiscale, accentuând că, pe fondul digitalizării accelerate a ANAF (e-Factura, e-TVA, e-Transport) și a presiunii de colectare, inspecțiile fiscale sunt tot mai specifice. Ei au subliniat importanța gestionării proactive a riscurilor și a flexibilității în luarea deciziilor bazate pe informații actuale, notând că perioadele de criză, deși dificile, oferă oportunități semnificative de creștere și corecție pentru companiile reziliente.

PRIMA SESIUNE

Daciana Popescu, Finance Director, Plexus, a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre abilitățile cheie ce îi sunt necesare unui director financiar modern.

„Există o serie de elemente esențiale pentru un parteneriat de succes în business. Primul este legat de cunoașterea business-ului – fie că lucrăm în companii multinaționale, că avem afaceri mici, că avem firme de contabilitate, este extrem de important să cunoaștem business-ul. Ce înseamnă asta? Să fim parteneri cu cei care conduc operațiunile; să înțelegem că ceea ce se întâmplă în operațiuni este esențial, pentru că putem oferi suport. Înțelegerea fluxului complet al procesului ajută partenerii financiari să optimizeze resursele. Înțelegerea nevoilor și comportamentelor clienților este crucială, pentru că putem oferi soluții clare, putem veni în parteneriat cu clienții, iar aceste soluții ne pot crește vânzările în companie. Un aspect foarte important este și cunoașterea lanțului de aprovizionare – acest aspect le permite profesioniștilor din finanțe să evalueze costurile și riscurile, aliniind planificarea financiară cu operațiunile lanțului de aprovizionare eficient. Este important să fim prezenți în business – să nu venim doar cu o raportare, ci să fim integrați cu echipele operaționale”, a spus ea.

A urmat Călin Stan, Partener, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, care a vorbit despre profilaxia riscurilor fiscale și ce presupune analiza de risc.

„În momentul de față, inspecțiile fiscale se desfășoară pe baza unei analize de risc realizate în interiorul ANAF, ținând cont de criterii obiective. Indicatorii de risc variază foarte mult și acoperă o plajă mare de chestiuni în baza cărora ANAF face o analiză și rezultă un scor de risc. În acel moment, ANAF, obligatoriu, trebuie să trimită o notificare de conformare și să spună care sunt riscurile fiscale raportate la activitate, iar apoi aveți 30 de zile pentru a vă conforma. Notificarea de conformare arată care sunt zonele de interes ale ANAF în ceea ce vă privește. Astfel, poți avea o imagine de ansamblu sau apropiată de plaja chestiunilor care fac obiectul chestiunii de risc. Cum ajungem la profilaxie? Trebuie să înțelegem care sunt acele aspecte ce te duc într-o zonă de risc fiscal cu consecința probabilă a unei inspecții fiscale. În momentul în care înțelegi asta, poți face profilaxie și, periodic, să te uiți dacă sunt depuse declarațiile, dacă am plătit la timp, să revizuim politica prețurilor de transfer, etc. Profilaxia este extrem de importantă, pentru că, în momentul în care vine inspecția fiscală, riscul nu se raportează doar la acele aspecte raportate în notificarea de conformare. Discutăm de un risc pe care nu îl poți controla când vine inspecția fiscală. Dacă a început o inspecție fiscală, nu știi cum se va încheia. Dacă îți faci tu singur o analiză de risc și ajungi la concluzia că, făcând ajustări, preîntâmpini zona de risc”, a spus el.

Adrian Dinu, CEO, Creasoft, a adus în discuție strategiile prin care un director financiar poate eficientiza costurile.

„CFO-ul se ocupă de zona de costuri, astfel că o parte care ne interesează este legată de costurile privind administrarea de personal. Aplicația noastră ajută la centralizarea documentelor: contracte, acte personale, evaluări, concedii, SSM și PSI. Este integrată inteligența artificială, care verifică și autocompletează datele din actele încărcate, inclusiv termenele de expirare. Pot fi generate documente de muncă, avem opțiunea de export sau semnare electronică a documentelor de muncă și este integrată cu REGES, astfel că se actualizează automat schimbările în REGES (…).

Avem o aplicație pe care o poate instala orice angajat. Am avut un client unde angajații au fost inițial reticenți în a-și folosi telefonul, însă logistica pentru folosirea cardurilor de acces era destul de complicată, mai ales în zona de producție. Ei pot folosi aplicația pe telefon sau pot avea acces la niște info-chioșchiuri, unde puteau accesa toate informațiile necesare. Însă acum se folosește doar pentru a scoate fluturașii. În Brăila, în zona de producție, au fost peste 1.000 de angajați care au adoptat folosirea telefonului”, a precizat el.

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre situațiile în care companiile sunt predispuse unei inspecții fiscale.

„Experții OECD care ne evaluează țara în vederea aderării spun că ANAF este cea mai digitalizată instituție din România. La nivelul ANAF există un birou care, pe baza datelor colectate, face analize predictive. Aceste analize predictive au în vedere toate acele informații pe care ANAF le colectează din tool-urile dezvoltate și implementate anii trecuți, în care contribuabilii sunt obligați să declare: e-Factura, e-TVA, e-Transport, ceea ce mă face să cred că ANAF are cele mai multe informații din România. Dacă ar fi integrate într-o bază de date, cred că ar avea o putere de analiză foarte mare și controalele ar fi mult mai targetate. În afară de analizele făcute, toate aceste informații au rolul de a fi utilizate în analiza de risc. Pentru prețuri de transfer, pierderea din exploatare rămâne principalul risc și este probabil să primesc o inspecție fiscală. În practică, în ultimii ani sunt mai dese inspecțiile fiscale în alte orașe față de București-Ilfov. Până anii trecuți, erau firme cu indicatori de risc care nu fuseseră controlate. În alte orașe decât București sunt mult mai multe controale în zona de prețuri de transfer”, a explicat ea.

Daniel Hadar, Tax Director, NNDKP Cluj-Napoca, a explicat, în prezentarea sa, de ce a crescut numărul inspecțiilor fiscale: „În 2024, am avut un deficit uriaș. Am avut o creștere exponențială a dobânzilor și costurilor de îndatorare. Am avut și avem un grad scăzut de colectare a impozitelor și taxelor – în 2024, am fost la 26,1% procente din PIB, față de media Uniunii Europene, care este de 40%. Am avut și o absorbție scăzută a fondurilor europene și din PNRR. Vedem, de asemenea, că avem cel mai mare gap de TVA, ca procent. În 2025, inițial s-a estimat o rată a inflației în scădere de 4,6%, însă rata revizuită ajunge la 9%, ceea ce este foarte mare, și este influențată de mai mulți factori, precum liberalizarea prețurilor la energie. Avem dobânzi foarte mari la serviciul datoriei publice – acestea vor ajunge la 3% din PIB, ceea ce este enorm de mult. La nivelul lui 2024, nivelul datoriei publice a crescut cu 12%. A fost un an electoral și s-au aruncat cu bani în foarte multe direcții. Lucrurile nu stau foarte bine la nivel macroeconomic. Analizând toate aceste informații, ne dăm seama de ce ANAF este mai abrazivă în ceea ce privește interacțiunea cu contribuabilii. Controalele se întâmplă mai repede, deciziile sunt, în anumite situații, nefavorabile. Numărul de inspecții fiscale este foarte mare, există o presiune de a colecta cât mai multe venituri.”

Reprezentanții NOA, Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, și Simona Sarivan, Internal Audit Director, au susținut o prezentare cu tema: „Auditul Intern ca partener de încredere al CFO-ului”.

„Când vorbim despre Audit Intern vorbim despre plus valoare și despre cum putem transforma obligația legală într-un vector de creștere pentru companii”, a precizat Grigore Constantinescu.

„Auditorii interni nu au un rol doar de a audita probleme, ci de a identifica soluții și o cale spre evoluție societăților. Aceasta ar trebui să fie abordarea tuturor companiilor, atunci când implementează o funcție de Audit Intern. În definiția Auditului Intern, accentul este pus pe a adăuga valoare și de a susține organizația, având un rol de consiliere, de asigurare, arătând lucrurile în perspectivă. Nu identifică doar problemele din trecut, ci poate veni cu o soluție pentru viitorul organizației. Riscul este în centrul tuturor activităților noastre – identificăm riscuri și privim lucrurile din această perspectivă. Când facem evaluarea riscurilor potențiale și planificarea multianuală de Audit Intern, aplicăm principiul Pareto: 80% din efectele pe care le observăm sunt generate de 20% din cauze. Ne concentrăm asupra acelor situații cu impact semnificativ asupra unei societăți. Această identificare a riscurilor este piatra de temelie pentru activitatea viitoare a auditorilor. Ulterior, avem și o etapă de discuții cu managementul companiei, prin care stabilim care să fie misiunile de Audit Intern prioritare pe care să le abordăm în perioada imediat următoare. Astfel conturăm și strategia pe termen mediu-lung a Auditului Intern”, a continuat Simona Sarivan.

SESIUNEA A DOUA

Corina Mureșan, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, a prezentat câteva soluții pentru îmbunătățirea situațiilor financiare și a cashflow-ului.

„Prima soluție vizează recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate de la clienți. Conform Codului Fiscal, ajustarea TVA e permisă la data deschiderii procedurii falimentului sau la data aprobării Planului de Reorganizare prin care creanța este modificată sau eliminată. Totuși, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că o astfel de abordare este contrară Directivei de TVA și că ajustarea de TVA ar trebui permisă la momentul la care există probabilitatea de neîncasare a creanțelor respective. Un termen de 6 luni, cum a fost cazul în speța respectivă, a fost considerat suficient pentru posibilitatea ajustării.  Astfel, recomandarea este să analizați situația și vechimea creanțelor neîncasate pentru a se putea determina eligibilitatea solicitării ajustării de TVA, împreună cu documentele justificative necesare și un timeline estimat de obținere de la bugetul de stat a acestor sume. O a doua soluție este obținerea dobânzilor de întârziere și actualizarea cu rata inflației a principalului pentru toate sumele recuperate cu întârziere de la autorități, precum: TVA rambursată cu întârziere, alte creanțe fiscale, sume achitate în baza deciziilor de impunere anulate ulterior, concedii medicale și de maternitate restituite cu întârziere, sume reprezentând granturi, subvenții ajutoare de stat plătite cu întârziere”, a spus ea.

Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK  a adus în discuție importanța managementului de risc.

„Am ajuns, în timp, la concluzia că nu este suficientă cumpărarea de asigurări, ci că trebuie să extindem managementul de risc, să acționăm preventiv, iar managementul de criză este necesar în situații care pot afecta supraviețuirea sau reputația companiilor. Foarte des, întâlnim situații în care nu verifică nimeni maniera în care acele situații de risc s-au întâmplat. La nivel internațional, există numeroase studii privind situațiile de risc care «pândesc» organizația. Un studiu arată că riscul cibernetic este în top 5. În România, riscul politic și-a dovedit efectul și impactul. Asiguratorii ne învață că riscul e acea situație care e viitoare, care afectează obiectul asigurat și care provoacă pagube. Am încercat să înțeleg contextul unui CFO – el se bazează pe extrem de multe instrumente și trebuie să fie pregătit, pentru a avea perspectiva de ansamblu, care îl ajută. Există soluții pentru a gestiona riscurile: avem platforme, avem soft-uri specifice care ne ajută.”

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Mircea Varga (Teilor Holding, Star Stone, Perla Harghitei, Apemin Tușnad), Iulia Mitaru (Celestica), Alina Silaghi (ProfiDOC), Ovidiu Robotin (Qubiz Group) și Laszlo Galik (Cesal – Atlas Group).

Un CFO joacă un rol strategic la nivelul organizației, au subliniat invitații panelului. În acest context, Mircea Varga, Chairman of the Board, TEILOR Holding; Trusted Advisor to the Board, Star Stone, Independent Board Member, Perla Harghitei  & Apemin Tusnad, a explicat: „Dacă nu știi să iei decizii în momente dificile, riști să te scufunzi cu tot cu barcă. Skill-urile unui CFO, din punctul meu de vedere, sunt același, însă contextul s-a schimbat. Trebuie să știm să folosim skill-urile într-un mediu mai dificil. Poziția de CFO este foarte importantă; el trebuie să fie un business partner, să se implice, să înțeleagă vremurile, însă în acest context, CFO-ul ar trebui să devină un profesor pentru organizație din perspectiva inteligenței financiare. Cifrele nu sunt doar obligația CFO-ului, ci trebuie asumate de fiecare manager – aici este rolul CFO-ului: să educe financiar organizația și să nu le lase izolate datele în departamentul financiar. Uneori, oamenii nu înțeleg cifrele. Se înțelege foarte bine business-ul din perspectivă organizațională, comercială – brand, produs, piață -, dar când mă uit în zona de înțelegere financiară a business-ului, aici dă cu virgulă. Cu precădere, în zona de management, înțelegerea financiară nu este eficientă, iar deciziile se iau dintr-o zonă emoțională. Rolul unui CFO, din acest punct de vedere, nu a fost nicicând mai important. Un CFO trebuie să crească nivelul de înțelegere a business-ului. Orice companie inteligentă financiar va trece mai diferit și mai bine ca orice altă companie care nu își face temele.”

„Noi activăm în sectorul materialelor de construcții – suntem printre cei mai afectați de tot contextul local. În același timp, anul trecut a fost cel mai bun an din istoria companiei, iar anul acesta va fi unul și mai bun. Avem o creștere de două cifre de la an la an. Piața este în scădere de anul trecut. Pe cantități vedem că scăderea continuă pentru anul acesta, în special începând cu luna august. Ce se întâmplă în economie, în România și la nivel global, reprezintă cicluri economice normale, care revin la câțiva ani. Considerăm că suntem pregătiți pentru ele – se pune accent foarte mare pe eficientizare și pe răspunsuri rapide la provocările care ar putea să apară. Să încercăm să ne pregătim pentru cele mai rele scenarii. Continuăm investițiile în ce putem – credem în economia țării care, probabil, nu își va reveni anul viitor, însă aceste cicluri se vor termina. Este multă oportunitate într-o criză, poate mai multă decât într-o piață în continuă creștere. Ce vedem acum este o corecție, cu ajutorul gratuit al decidenților politici. Investim pe capacitate de producție, pe automatizare, iar la nivel de grup investim în digitalizare – am făcut pași semnificativi și ne ajută să luăm decizii în timp real și în cunoștință totală de cauză. Ce am văzut este că decizia de mâine bazată pe informațiile de astăzi s-ar putea să vină cam târziu. E important să avem informații actuale, să fim flexibili, să decidem rapid, în baza acestor informații”, a intervenit, la rândul său, Galik Laszlo, Director Financiar Executiv – membru al Board-ului, Cesal – Atlas Group.

„Așteptăm mai multă claritate de la autorități pentru că, fără prea multă claritate, vom avea o aterizare forțată a economiei, iar mediul de business va avea mult de suferit. Începând din decembrie 2024, am început să facem o analiză detaliată a piețelor în care activăm. Am analizat informațiile colectate și, în baza lor, am decis să facem investiții în următorii ani. În 2026, investim mult în crearea de parteneriate noi, piețe noi, domenii noi, în care nu am activat anterior, tocmai pentru că ne-am dat seama că trebuie să facem o schimbare radicală în abordarea piețelor. Ca finanțare, suntem destul de fericiți să ne finanțăm prin surse proprii”, a spus, în continuare, Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz Group.

La rândul său, Alina Silaghi, Expert Accountant, Financial Auditor, Business Consultant, Administrator ProfiDOC, a completat: „Există, în România, o presiune fantastică pe tot ce presupune costurile cu energia, materia primă, forța de muncă. Avem un impact major și nu estimez că în 2026 lucrurile vor fi mai roz. Avem o reziliență mare, suntem atenți la tot ce putem optimiza – aici vorbesc de digitalizare, de creșterea eficienței pentru a menține nivelul costurilor, însă mă întristează această așteptare de a vedea dacă deschid divizii noi, business-uri noi. Există o problemă și pe piața de creditare. Vedem o stare de așteptare care, pentru cei care vin de zona de business, există o stare de supărare – oamenii își doresc să facă lucruri, însă, cumva, nu mai au curajul de a merge înainte; este un stand-by care nu cred că este sănătos pentru business. Ultimii 30 de ani ne-au învățat să ne adaptăm, regrupăm, găsim noi soluții, chiar dacă poate nu vom fi în 2026 pe un trend de creștere. Este important să înțelegem că trebuie să găsim soluții, să fim pregătiți pentru ele. Antreprenorii, în 2026, vor fi să învețe să lucreze la aceste aspecte, dacă nu se pregătesc acum, pe final de an.”

„În industria electronică, suntem pe creștere. Eu sunt într-un rol global. 2025 a fost un an extraordinar de bun, pentru că organizația noastră a învățat să fie rezlilientă – criza din 2008, criza pe lanțul de aprovizionare, toate acestea ne-au pregătit. Am învățat că trebuie să avem o balanță foarte puternică, o lichiditate foarte bună. Avem norocul să fi schimbat strategia la nivel global, acum 10 ani. Avem clienți din giganții IT. AI-ul «explodează», iar pentru AI e nevoie de echipamente, iar noi producem foarte multe din echipamentele lor. La nivel global, am crescut, arată bine situația. La nivel de România, este o poveste la fel de frumoasă pentru 2025. Cred că Celestica a avut, în țara noastră, cea mai mare cifră de afaceri din ultimii ani. Vedem 2025 într-o poziție bună, dar 2026 nu pare să fie la fel de frumoasă. Credem că vom avea o scădere, însă avem business-uri pe care intenționăm să le câștigăm, însă avem și provocări. Concurența pe costuri este foarte mare. Suntem mai scumpi decât țări din zona Asiei – trebuie să găsim soluții pentru scăderea costurilor. Avem probleme de turnover, de forță de muncă, iar în 2026 trebuie să ne uităm din nou la ele. Instabilitatea fiscală este o provocare – avem sisteme ușor de adaptat la ce se întâmplă, însă e complicat să te adaptezi, să schimbi toate lucrurile în sistem, când se schimbă TVA-ul de la o lună la alta. Se resimte un impact operațional, însă deocamdată suntem optimiști”, a adăugat Iulia Mitaru, Financial reporting Director, Celestica.

„CFO Conference” este un proiect realizat de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, EY România, NOA, Cabot Transfer Pricing, NNDKP, Creasoft.ro, CMC GRUP RISK ADVISOR

Parteneri de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrustParteneri media: spotmedia.ro, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, Curierul Fiscal, 1asig.ro, debuzz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Transilvania Business, PRwave, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, BusinessVoice, Spatiulconstruit.ro, Business Press, Bănățeanul, Express de Banat, Arad24.net, Business Voice

Specialiști din departamentul de Resurse Umane din Brașov s-au reunit, pe 16 octombrie 2025, la o nouă ediție a evenimentului „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”, pentru a discuta despre cele mai eficiente strategii pentru atragerea talentelor și păstrarea angajaților motivați și implicați. 16 profesioniști din domeniu au discutat, la evenimentul organizat de BusinessMark, despre ce determină, în prezent, „magnetismul” unui brand de angajator și cum se transformă organizațiile într-o piață a muncii dinamică și provocatoare.

Evenimentul a inclus sesiuni de prezentare și un panel de dezbatere, moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark. 

PRIMA SESIUNE

Aurelia Florea, Director Dezvoltare Organizațională și Experiența Angajaților, Miele Tehnica România,, a deschis prima sesiune a conferinței vorbind despre viitorul rol al HR-ului.

„Vorbim despre restructurări, reașezări, însă cum putem face asta cu sens, astfel încât să ne păstrăm latura umană? Dacă nu luăm măsuri astăzi, în 25 de ani s-ar putea să nu mai existe această profesie. Trăim a cincea revoluție industrială – AI-ul este deja în viața noastră. Astfel, trebuie să începem să ne gândim la cum vom face față tuturor provocărilor și cine ne va ghida prin această eră a transformării. În fiecare zi ne confruntăm cu provocări noi, iar necunoscute tot apar în viața noastră. Viața nu va fi mai simplă, ci din ce în ce mai complicată. Avem nevoie de curaj să spunem «NU» atunci când trebuie, curaj să comunicăm liderilor business-ului ce avem de făcut. Trebuie să găsim echilibrul de a ține toți angajații implicați, să aducă valoare și să contribuie. E important, în toată această volatilitate, să avem înțelepciunea, să vedem ce stă în controlul nostru și ce nu, să comunicăm clar. HR-ul nu este doar un departament. În contextul actual, este un game changer, iar atât timp cât acționăm cu un scop, avem o viziune și transformăm cu intenție, nu avem cum să eșuăm”, a spus ea.

În continuare, Corina Neagu, Managing Partner, DARE – Development Advice & REsources, a adus în discuție strategiile prin care oamenii de HR se pot asigura că nu pierd angajații din prima zi de lucru și rolul onboarding-ului în retenția talentelor.

„De ce contează cu adevărat procesul de onboarding? Este vorba despre Employee Experience – 22% dintre noii angajați pleacă în primele 45 de zile. 4% nu se mai întorc după prima zi. Mi se pare că s-a dezumanizat foarte mult acest proces – oamenii nu mai primesc feedback, însă dacă avem un proces de recrutare corect, ajungem mai greu la etapa în care omul să plece foarte rapid din companie. Avem 5 etape ale unui proces de onboarding. Mai întâi, vorbim despre viziune: Ce impresie vrem să face candidatului? Această etapă începe înainte de prima zi a candidatului în companie. Atenția la detalii este foarte importantă. A doua etapă este legată de nevoile angajatului: conformitate, clarificare, cultură și conectare. Avem nevoie, ca angajat, să știu ce responsabilități am, la finalul zilei, și ce impact au activitățile mele asupra companiei? A treia etapă vizează structura. În următoarea etapă, noul angajat trebuie să înțeleagă rapid ce aduce în ecuație, iar managerul are un rol extrem de important aici. Ultima parte este cea de evaluare: cum se simte angajatul? S-a integrat? I-a fost pus la dispoziție tot ce are nevoie?”

Mihaela Colesnic, Tax & Legal Manager, SD Worx Romania, a prezentat cele mai recente modificări cu impact asupra departamentului de HR. 

„Recomand să treceți la REGES ONLINE. Recomand să verificați informațiile, pentru că au fost erori la transferul din vechea aplicație în noul sistem. Din experiența mea, au existat inadvertențe în ceea ce privește datele de sfârșit, contracte dublate, etc. Trebuie să transmitem date în puls – vorbim de acele date pe care le găsim în contractele de muncă aplicabile din 2022. Să fim atenți să actualizăm modelul de contract conform standardelor din 2022.

Partea de paryroll devine din ce în ce mai complexă – avem baze de calcul diferite pentru fiecare contribuție, avem excepții, deduceri. Conform studiului intern făcut de SD Worx, cele mai mari provocări în salarizare sunt: reducerea costurilor de procesare a salariilor (33%), îmbunătățirea experienței angajaților legată de salarizare (29,6%), asigurarea corectitudinii salarizării și gestionarea erorilor (29,5%), accelerarea procesului de salarizare și reducerea timpului de procesare (28,2%)”, a spus ea.

Marius Barbu, Avocat specializat în dreptul muncii, Senior Associate, D&B David și Baias, a adus în discuție legislația privind transparența salarială și miturile asociate acestei directive.

„Primul mit este că, odată cu implementarea directivei în legislația noastră, va fi obligatorie publicarea salariului în anunțul de angajare. Dacă ne uităm la directivă, însă, această obligație nu există ci, înainte de a negocia, angajatorul trebuie să discute cu candidatul despre grila de salarizare pentru acel post. Un alt mit este că se vor interzice clauzele de confidențiale a salariului, însă această informație este corectă parțial. Un salariat nu se va putea duce să posteze pe LinkedIn salariul; directiva reglementează faptul că lucrătorii nu trebuie împiedicați să divulge informații despre remunerație atunci când scopul este asigurarea aplicării principiului egalității de remunerare. Înainte de transparentizare, trebuie să discutăm, însă, despre egalitate, astfel încât să transparentizăm cât mai coerent. Directiva ne aduce ca obligație să agreăm și să negociem cu sindicatul și reprezentanții salariaților criteriile în baza cărora se stabilește munca de aceeași valoare. Acest acord se poate face prin intermediul negocierilor colective, însă chestiunea aceasta este recomandat a fi evitată, pentru că asta înseamnă să negociem criteriile la 1-2 ani, ceea ce aduce instabilitate”, a spus el.

A urmat Giorgiana Matei, Head of Human Resources, Airbus Aerostructures. Ea a vorbit despre impactul tehnologiei asupra modului în care lucrăm și asupra așteptărilor. 

„Cum ne-a schimbat internetul? Ne-a făcut să fim curioși în alte moduri; s-a schimbat modul în care punem întrebări. A devenit mult mai simplu să fim curioși despre alți oamenii, ceea ce duce la comparație socială și la o nevoie de a proiecta în online o imagine diferită despre cea din viața de zi cu zi. Modul în care explorăm informațiile s-a schimbat; avem o curiozitate superficială. Faptul că avem acces la atâtea informații nu ne mai lasă timp cu noi. Ușurința cu care obținem informații sau soluții, de multe ori pe loc, duce la o frustrare legată de situația în care nu avem acces la informațiile respective instant. Ne confruntăm și cu un information overload – nu mai știm să filtrăm informația, să vedem ce ne e util, ce ne e relevant și, astfel, ajungem la o oboseală informațională și la FOMO. Cum se traduc aceste aspecte la locul de muncă? În primul rând, prin evitarea interacțiunilor directe – vorbim despre oameni, însă nu cu oamenii respectivi. Vorbim și despre o nevoie de a primi, nu de a căuta răspunsuri sau soluții rapide pentru problemele întâmpinate. A treia problemă este legată de rămânerea în zona de confort, unde lucrurile vin spre oameni, fără a fi nevoiți să facă ei eforturi pentru a le obține. Ce putem să facem? Cred că totul stă în întrebările potrivite, care sunt cruciale în construirea unui brand puternic – vorbim de felul în care oamenii se identifică cu valorile din interiorul companiei.”

A urmat Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT, care a vorbit despre eficientizarea activității din departamentul de Resurse Umane, prin intermediul soluțiilor digitale. 

„Dosarul electronic personal constă în toate documentele HR: acte de muncă, acte personale, evaluări, concedii, SSM/PSI. Datele ajung acolo prin upload – la upload de documente, inteligența artificială citește toate datele și le adaugă automat. Similar, dacă aveți diverse documente care expiră, platforma citește automat datele de expirare și creează alerte automate. Cea mai importantă parte este generarea de documente din șabloane, pentru că ne ajută să economisim foarte mult timp. Dacă cerem, de exemplu, generarea unui contract de muncă, el se completează automat cu datele angajatului. Semnătura electronică este un act adițional olograf prin care angajatul e de acord să semneze electronic documentul de muncă și se autentifică automat cu un device. Din acel moment, angajatul semnează electronic documentele sale. După ce a fost semnat, documentul se duce automat în dosarul electronic al angajatului”, a explicat el.

Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor, a încheiat prima sesiune a ediției „Magnetico” de la Brașov vorbind despre ce pot face liderii pentru a păstra angajații motivați.

„Se vorbește mult despre siguranță psiho-socială. Când nu te simți în siguranță, apar conflictele. Toți adulții au nevoie să simtă că sunt utili, că au impact, că se conectează și că au recunoaștere. De aceea ne cer și angajații și candidații și managerii feedback – e important să oferim feedback, dar și să învățăm cum să primim feedback. Este important să fim atenți la semnificație și vizibilitate, pentru că, dacă una dintre ele nu este prezentă la angajați, apare demotivarea. Un angajat care este implicat și angajat în ceea ce face se remarcă prin cum vorbește, cum se implică, cât de mult îi pasă. De asemenea, încep să lipsească din vocabular trei cuvinte ale inteligenței emoționale: «Bună ziua», «Mulțumesc», «Te rog». Experiența trecută influențează și ea percepția. Atât timp cât înțelegi că cel mai important lucru este să înțelegi mai întâi ce înseamnă să te accepți tu pe tine, să te înțelegi tu pe tine, să ai timp pentru tine, în calitate de manager, poți să le oferi și celorlalți aceleași lucruri apoi. Realitatea individuală impactează foarte mult comportamentul – să le explicăm celor din companii că valorile sunt conceptuale, iar comportamentul influențează ceea ce trăim. E important ca managerii să înțeleagă cum pot să explice aceste tipuri de valori oamenilor, cum să le comunice, cum să facă angajații să se simtă vizibili”, a spus ea.

SESIUNEA A DOUA

Ana Maria Diceanu, Founder & CEO, Brain4Strategy, a deschis a doua sesiune vorbind despre rolul HR-ului în comunicarea poli-criză și a explorat impactul și responsabilitățile HR-ului în medii de criză multiple și continue.

„Într-o comunicare de criză, este esențial să ne uităm la impactul crizei în interiorul companiei. Nu există momente de liniște și pace decât între două crize – aceasta este realitatea în care ne aflăm astăzi. Stabilitatea nu mai există, există doar momente de liniște între două crize. Conform unui studiu din 2024, jumătate din motivele pentru care apar crize țin de angajați, de management, discriminare, de hărțuire și de ce fac bine sau rău organizațiile. Astăzi, managerii nu prea mai au empatie pentru oameni – niciun CEO, manager, nu mai e dispus să aibă grijă de angajat. Astfel, zero empatie la nivel de leadership duce la crize complexe, la o lipsă de motivație. Pe de altă parte, angajatul ajunge și vorbește online despre situațiile prin care a trecut la interviuri, la locurile de muncă. Indiferent dacă ești CEO-ul unui start-up, CMO-ul unui brand consacrat sau director HR, trebuie să știi cu cine vorbești – să mapezi publicul țintă. Dacă ceva se întâmplă în online, trebuie să știm cine răspunde, cum monitorizăm și ce le spunem angajaților, să știm care este procedura și să stabilim ce tone of voice folosim”, a atras ea atenția.

Petru-Iulian Mureșan, Antreprenor, Consultia – platforma SSM.ro, a vorbit despre digitalizarea activității privind siguranța și securitatea în muncă. Astfel, el a explicat: „Platforma are conectivitate cu tot ce înseamnă sistemul digital – dacă aveți o platformă de HR, acestea se pot conecta, cât totul să fie totul automatizat. Aplicația intră pe pilot automat, trimite instruirile de care ai nevoie. Echipa din spatele aplicației este constituită din specialiști în domeniul SSM și PSI. Toate documentele se mută automat în arhiva electronică a angajatului, iar ITM face controalele direct pe platformă. Avem procese verbale, avize care sunt semnate electronic. Platforma este o unealtă de lucru pentru cei ce lucrează în SSM și PSI. Facem și conectivitatea cu medicina muncii. Avem mai multe sisteme de acces a angajaților în platformă – se pot loga cu cardul de acces cu care intră la locul de muncă. Angajații nu trebuie să aibă semnătură electronică, pentru că sistemul este integrat. Se poate semna inclusiv cu buletinul electronic, cât angajatul să se poată loga.”

A urmat Anca Gurzu, Key Account Manager, Bringo, a adus în discuție beneficiile prin care organizațiile pot contribui la work-life ballance-ul angajaților. 

„Vorbim din ce în ce mai des despre atragerea sau reținerea angajaților, însă, de fapt, este o poveste despre valorile pe care le avem și modul în care se simt colegii care sunt alături de noi. «Cumpărăturile la noi, viața la tine» este beneficiul pe care vrem să îl aducem în viața clienților noștri, astfel încât ei să aibă timp se poată ocupa de lucrurile care contează. La finalul zilei, este important cât timp ne mai rămâne după o zi de muncă. Pe lângă beneficiile extrasalariale, vedem că angajatorii pun accent și pe servicii care să vină să ajute angajații să aibă mai mult timp pentru familii, pentru hobby-uri. Cum facem din work-life balance ceva concret? Conform unui studiu, românii consideră că beneficiile care îi ajută să aibă o balanță cât mai echilibrată între viața personală și profesională reprezintă ceva esențial pentru ei”, a explicat ea.

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Olimpia Dorneanu (Nagarro), Raluca Puiu (Fuerda Smartech), Adriana Bucovanu (in-tech Engineering Services), Ana Lupulescu (PRODLACTA), Oana Popa (Rețeaua de Sănătate Regina Maria) și Andrei Ispas (Capgemini Engineering).

Retenția talentelor a devenit o provocare tot mai mare în contextul actual, au subliniat invitații din panel. În acest context, Oana Popa, Health & Wellbeing Lead și Psiholog, Rețeaua de Sănătate Regina Maria a precizat că: „Retenția talentelor este din ce în ce mai provocatoare, iar partea de siguranță psihologică la locul de muncă a fost dintotdeauna importantă, însă acum devine din ce în ce mai relevantă. Vorbim de crize, de frică, de incertitudini, iar în momentul în care nu ne simțim în siguranță avem tendința de a acționa prin fight, flight sau freeze. De aceea, trebuie să acționăm astfel încât să construim zona de siguranță psihologică printr-un dialog cu echipele de HR, de management, de C-Level. Ar trebui să fie o prioritate de top în organizații și pentru atragerea, dar și pentru reținerea talentelor.

Vorbim despre restructurări, reorganizări, concedieri, însă schimbările, ritmul vieții, modul în care informația ajunge la noi este mult mai alertă ca acum 20-30 de ani. Impactul psihologic al modului în care sunt construite știrile, social media, ne pot induce ușor o stare de teamă și de incertitudine, dacă nu avem o gândire critică dezvoltată. Să fim atenți și să realizăm că schimbarea este singura constantă din viață. Trăim într-un mediu care se întâmplă accelerat. Noi nu știm cum vor arăta organizațiile peste 5-10 ani și ce locuri de muncă vor mai exista. Avem programe pe care le desfășurăm în organizații în contextul acesta de schimbare. Și, atunci, revenim la zona de siguranță. Noi, ca indivizi, avem nevoia primară de a ne conecta la nivel uman. Nu este suficient să ne luăm informațiile – valoare este din conexiunea pe care o avem și din felul în care construim lucrurile, la nivel uman.”

Dincolo de siguranța psihologică, angajații își doresc, totodată, ca munca lor să aibă sens, a completat Raluca Puiu, HR Manager Europe, Fuerda Smartech. „Competiția, în acest moment, nu mai este pe partea salarială, ci pe competențe, pe încredere. Angajații își doresc să simtă că munca lor este valorizată. De aceea, încercăm să ne orientăm spre uman, spre empatie, într-o lume atât de digitalizată. S-a schimbat piața, s-a schimbat profilul candidatului. Ne uităm cu atenție și către candidații deschiși și dispuși să învețe. Către candidații care știu cine sunt și își doresc să contribuie la succesul organizației noastre. Nu mai este despre ce știu, ci despre ce vreau să știu, ce vreau să învăț și cum ajungem acolo. În producție, noi ne dorim să avem și engagementul lor și să le adresăm nevoile. Pe zona de HR, am automatizat procesele, însă am implementat zona de Stay Interview, pentru a vedea ce nevoi au, ce provocări, ce putem face pentru a-i ajuta pe angajații noștri”, a continuat ea.

La rândul său, Adriana Bucovanu, Manager Resurse Umane, in-tech Engineering Services, a intervenit precizând că: „Pentru retenție, pe noi ne ajută flexibilitatea dată de munca de acasă. Dacă își respectă task-urile, noi suntem de acord ca ei să își mențină work-life balance-ul. Pandemia a creat nevoia de a avea un workshop cu privire la situații de criză. Acest workshop este disponibil și astăzi, iar la ultima sesiune s-au înscris chiar și project leaders din Germania. Toți se confruntă cu aceleași situații – în discuțiile cu angajații, managerii trebuie să gestioneze și crizele pe care oamenii le resimt. Crizele se resimt subiectiv – un eveniment minor pentru mine poate fi perceput diferit de către un coleg. Astfel, în calitate de HR, de team leader, trebuie să înțeleg că asta simte persoana din fața mea și să mă ocup de cum pot duce discuția dinspre o reacție emoțională spre una rațională. Dimensiunea aceasta de suport este foarte importantă. Facem eforturi pentru a înțelege colegii că nu dezbatem subiecte polemizate, pentru a menține coeziunea echipei. Nu le-am negat fricile, ci le-am considerat prin perspectiva modului în care se răsfrâng asupra fiecărui om.”

„Pentru noi, cei care activăm în domeniile tech, software, automotive, inginerie, contextul actual este unul destul de dificil. Sunt factori, în principiu din extern, care contribuie la contextul în care suntem astăzi – vorbim de factori politici, de schimbare de tehnologie, introducerea AI-ului. Vorbim și despre tarifele de import, de războaie, instabilitate din partea unor furnizori – toate acestea duc la probleme mari pentru producătorii din Europa. În ultimii doi ani, s-a schimbat foarte tare piața, mai ales în domeniul nostru. Cumva, și puterile s-au schimbat, iar astăzi puterea stă la angajator, întrucât oferta de joburi noi este foarte mică, iar candidați sunt foarte mulți. Atragerea și reținerea talentelor sunt două aspecte diferite. Atragerea o atingi și cu stimuli financiari, însă retenția o menții prin stabilitatea și siguranța job-ului. În industrie sunt multe probleme, se taie bugetele pentru resurse umane. Din punctul meu de vedere, eu văd responsabilitatea împărțită între angajat și angajator – ambii trebuie să fie deschiși la nou, la flexibilitate, la adaptarea la noile tehnologii, la up- și reskilling, pentru a supraviețui în acest context”, a spus, la rândul său, Andrei Ispas, Head of Practices, Capgemini Engineering.

„Încercăm să construim ecosisteme unde colegii să simtă că pot învăța, că se pot dezvolta. Un trend pe care l-am observat este că, până acum, oamenii creșteau pe verticală – pe o anumită tehnologie sau zonă, însă acum, cu digitalizarea, oamenii trebuie să crească și pe orizontală, pentru a acumula noi cunoștințe, abilități. Ne uităm la adaptabilitate, agilitate, la cât de repede pot asimila informația. Este o schimbare în sensul în care, la colegii din zona tehnică ne uităm inclusiv la skill-urile din zona soft. Înainte nu erau atât de importante, însă cum AI-ul vine și recuperează teren în zona tehnică, plusul vine din zona soft”, a intervenit, în continuare, Olimpia Dorneanu, People Partners Lead, Nagarro.

„Este importantă alinierea organizațiilor între ce se spune și ce se face – să încercăm să nu promitem fără să nu fie foarte bine susținut ceea ce facem. Ne uităm la alte skill-uri, care înainte treceau înaintea experienței. Punem accent pe partea de legături interumane între colegi, între management și angajați. Dacă un angajat ajunge la HR să se plângă de ceva, înseamnă că undeva s-a rupt firul, pentru că trebuia să meargă mai întâi la șeful lui. Dacă șeful lui nu a reușit cum să îl ajute, intervenim și noi să încercăm să aflăm ce s-a întâmplat, să stabilizăm tot timpul relația. Managerii sunt cel mai aproape de oameni. Ne place foarte mult când vine cineva și ne spune că au avut rude, bunici, care au lucrat în fabrica noastră și vor să lucreze și ei pentru noi. Ne-am mai axat mult pe partea de a da înapoi comunității ce putem, prin susținerea echipelor, prin învățământ dual, mergem spre inițiative de mediu”, a adăugat Ana Lupulescu, Human Resources Manager, PRODLACTA.

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark și face parte dintr-un proiect mai amplu, cu ediții la București, Craiova, Iași, Pitești, Cluj-Napoca, Galați-Brăila, Oradea, urmând să ajungă și la Timișoara  și Sibiu. 

Partenerii evenimentului au fost: SD Worx România, OLX Locuri de Muncă, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Smartree, D&D David și Baias, Creasoft.ro, Consultia – platforma SSM.ro

Partener de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: Sibiul Azi, Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Portal HR, Revista de HR, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Business Voice, Digital Business, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, spatiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Press

TRANSAVIA a primit, pentru a șaptea oară, reconfirmarea statutului de Furnizor al Casei Regale a României, o distincție care vorbește despre 19 ani de încredere, consecvență și standarde înalte.

„Pentru noi, statutul de Furnizor al Casei Regale a României pe care îl avem de aproape două decenii nu este despre imagine, ci despre consecvență, pentru că e ușor să vorbești despre calitate, dar e greu să o menții neîntrerupt, ani la rând. De aceea, acest titlu are pentru echipa TRANSAVIA o valoare specială: e dovada că poți face performanță în România, prin muncă onestă, cu o echipă de profesioniști pasionați, care fac lucrurile exact așa cum trebuie, zi de zi”, declară reprezentanții companiei.

În spatele acestei reușite stă brandul emblemă, Fragedo și o echipă de aproximativ 2.300 de oameni care lucrează zi de zi cu aceeași rigoare și pasiune. Rezultatul: peste 120.000 de tone de carne de pui produse anual, la standarde înalte, care au transformat afacerea de familie din inima Transilvaniei într-un reper de seriozitate și calitate în Europa.

Calitatea de Furnizor al Casei Regale este acordată companiilor care demonstrează, pe termen lung, un  înalt standard al produselor sau al serviciilor, un înalt profesionalism, seriozitate și o reputație solidă. TRANSAVIA își menține acest standard printr-un model unic de business în România și în regiune: un lanț de producție complet integrat, de la bob la furculiță, cu facilități proprii. 

„Modelul nostru integrat nu e o strategie de marketing, ci modul în care putem garanta siguranță, transparență și calitate constantă. Fiecare produs are o poveste care poate fi urmărită de la început, până la capăt, pentru că totul este gestionat intern, cu același standard și aceeași rigoare. În fermele de reproducție și incubație, unde începe viața puilor. În fermele de creștere, unde grija și disciplina zilnică fac diferența. În fermele vegetale, unde pe aproape 10.000 de hectare se cultivă porumb, grâu, floarea-soarelui și alte cereale din care se obține hrana echilibrată, produsă în Fabrica proprie de Nutrețuri Combinate. Iar drumul continuă în abatoarele moderne și în fabrica de procesare a cărnii, unde fiecare etapă este atent controlată. TRANSAVIA este singura companie din România care crește și procesează doar pui proveniți din fermele proprii, având un sistem în care nimic nu e lăsat la întâmplare, un circuit complet care garantează calitate constantă și siguranță deplină pentru milioane de oameni din România și din afara ei, care zi de zi se bucură de carne de pui Fragedo gustoasă, savuroasă și fragedă”, explică reprezentanții companiei.

Ceremonia de acordare a certificatelor de Furnizor Regal a avut loc pe 31 octombrie 2025, la Palatul Elisabeta, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Elena, care a înmânat reprezentanților companiei certificatul în numele Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României.

Liderul pieței de carne de pui din România este singura companie românească care și-a asumat standardele pentru a fi co-semnatară a Codului de Conduită al UE cu privire la Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing în Sectorul Alimentar. Din 2019, publică Rapoarte de Sustenabilitate la standarde GRI, o dovadă de transparență și maturitate, un model pentru companiile similare din țară și din regiune. 

Este de neînțeles graba pe care o arată echipa dnei ministru Diana Buzoianu în promovarea NELEGALĂ a unor modificări legislative care să permită punerea într-o zonă de risc a pădurilor statului. Este de neînțeles insistența pe un proiect exploatat puternic ca imagine, proiect care dacă va fi adoptat va pune în pericol modul de gestionare a pădurilor statului. 

Concret, după cum a aflat toată lumea din declarațiile zgomotoase și frumos filmate ale dnei ministru, ministerul vrea cu orice preț să „reformeze” RNP Romsilva. Un demers care, dacă ar fi făcut conform regulilor manageriale, adică pe baza unui audit organizațional, poate că ar duce la îmbunătățirea activității regiei. Dar propunerea făcută de minister nu are la bază niciun studiu de impact, niciun studiu cost-beneficiu, nicio proiecție asupra resursei umane și niciun argument managerial. Un document scris de cineva – un anonim – din minister, care după ce că nu este profesionist, este și rău-voitor.  

Toate tentativele anterioare ale „atacului reformist” s-au dovedit greșite juridic. Toate au fost amendate drastic de Ministerul Justiției. Acesta a arătat inclusiv faptul că, pentru a-și vedea visul cu ochii în ceea ce privește Romsilva, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să modifice mai multe acte normative din domeniul silviculturii. 

Așa cum constatăm, conducerea ministerului nu vrea să renunțe la acel proiect care nu are nicio fundamentare economică, socială sau silviculturală. Dna Ministru vrea cu orice preț să facă un video pe rețelele de socializare în care să se laude cu activitatea dumneaei din minister, așa cum ne-a obișnuit. Prin urmare, a pregătit un Proiect de OUG privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul silviculturii. Concret, dna ministru vrea modificarea Codului Silvic (adoptat de Parlament la 18 decembrie 2024 – cu susținerea dânsei, în calitate de deputată, vicepreședintă a Comisiei de mediu din Camera Deputaților) și a Statutului personalului silvic (modificat ultima dată în luna martie 2025 – tot la inițiativa Ministerului Mediului). 

Dar conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor insistă să greșească din nou din punct de vedere juridic. Varianta revizuită a Proiectului de OUG a fost publicată pe site-ul ministerului în data de 24.10.2025, după dezbaterea publică ce a avut loc pe 21.10.2025. La dezbatere s-a discutat ceva, dar la Consiliul Economic și Social (CES) a fost trimisă acea variantă revizuită – diferită de cea care a fost subiect al dezbaterii publice. 

Pe scurt, documentul care a fost trimis spre avizare la CES în 31.10.2025  nu a fost trecut prin consultarea obligatorie prevăzută de lege în cadrul Comisiei de Dialog Social constituită la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Acest lucru este stipulat clar la pct. 6 din Regulamentul cadru privind constituirea și funcționarea comisiilor de dialog social – Anexa 2 la Legea nr. 367/2022.

Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA, organizație sindicală și profesională reprezentativă pentru sectorul silvic din România, a solicitat Consiliului Economic și Social respingerea Proiectului de OUG. Pașii procedurali prevăzuți de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social nu sunt facultativi. Se impune convocarea Comisiei de Dialog Social la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru dezbaterea formei actualizate a proiectului legislativ împreună cu partenerii sociali, anterior transmiterii acestuia către ministerele și instituțiile avizatoare.

Proiectul de OUG privind modificarea Codului silvic și a Statutului personalului silvic a fost transmis Consiliului Economic și Social fără a avea avizele necesare de la Ministerul Educației și Cercetării și fără avizul Ministerului Justiției.

Punctul de vedere înregistrat cu nr. 6/65656/2025/23.10.2025, transmis de către Ministerul Justiției, elocvent în evaluarea legală și constituțională, aduce o serie de observații și critici fundamentale referitoare la proiectul OUG-ului inițiat și susținut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care, se pare că încearcă din nou să forțeze legislația în vigoare, cu scopul evident de a destructura Regia Națională a Pădurilor, unitate de interes strategic și de securitate națională, ce administrează pădurile statului și de a modifica, după bunul plac, statutul profesiei de silvicultor, care trebuie să răspundă intereselor politice. 

Constatăm – din nou! – că pe mulți bani publici și pe nervii tuturor, persoane cu o cunoaștere extrem de vagă a sectorului silvic sau cu agendă străină de interesul național vor să facă experimente cu pădurile statului! 

Oricât de mult și-ar dori politicienii care dețin funcții publice să forțeze nota, e imoral să înveți meserie pe banii românilor. E ilegal să pui în pericol avuția națională doar pentru a răspunde comenzilor venite din partea anumitor grupuri de interese. Pădurile statului nu pot fi administrate de oricine și nu pot fi la cheremul nimănui, indiferent de culoarea politică. Așa cum nici hergheliile administrate de Romsilva, de o inestimabilă valoare, nu pot fi încredințate unor geambași. 

Studii recente realizate de NN arată că tinerii români caută soluții de protecție și asigurare care să fie ușor de înțeles, rapid de cumpărat, de preferat exclusiv online, și utile într-un context real de viață, cum ar fi un accident. În această etapă a vieții, preocupările legate de îmbolnăviri nu sunt o prioritate a tinerilor. În schimb,  stilul lor de viață activ îi face să conștientizeze mai ușor posibilitatea unor accidente. De aceea, 6 din 10 tineri ar alege o asigurare care acoperă cheltuielile medicale în urma unui accident.

În România, aproximativ 1,4 milioane de tineri cu vârste între 23 și 35 de ani – reprezentând generația Z și segmentul mai tânăr al generației Y (Millennials) – locuiesc în mediul urban.

Conform studiilor realizate de NN, generația Z se remarcă printr-o orientare mai pronunțată către viitor comparativ cu generațiile anterioare, ceea ce explică interesul crescut pentru diverse tipuri de asigurări: de sănătate, de călătorie (reflectând mobilitatea specifică acestei generații), de viață, auto și de locuință.

Mulți dintre acești tineri locuiesc încă împreună cu părinții, iar relația strânsă cu familia contribuie la o preocupare comună pentru protecția financiară, cele două generații influențându-se reciproc în alegerile legate de asigurări.

Studiile mai arată că:

• 33% dintre respondenții Gen Z sunt interesați de asigurările de sănătate, comparativ cu 29% dintre Millennials;
• 30% dintre Gen Z iau în considerare asigurările de călătorie, față de 26% dintre Millennials;
• 29% dintre Gen Z se gândesc la o asigurare de viață, în timp ce 26% dintre Millennials manifestă același interes.

Surprinzător este faptul că, pe măsură ce generațiile sunt mai recente, interesul pentru asigurări crește vizibil. Această tendință contrazice percepția tradițională conform căreia tinerii sunt mai puțin preocupați de protecția financiară, sugerând o schimbare de mentalitate în care planificarea și responsabilitatea devin valori tot mai prezente în rândul celor mai tinere generații.

În plus, pentru că au intrat pe piața muncii într-un context economic mai favorabil decât generațiile anterioare, tinerii manifestă o sensibilitate mai redusă față de preț. În schimb, acordă o atenție sporită valorii reale a produsului – mai ales atunci când acesta le oferă beneficii clare, este personalizat și se potrivește stilului lor de viață.

„Tinerii din România, cu vârste între 23 și 35 de ani, percep actualele produse de asigurare ca fiind orientate mai degrabă către un segment mai matur. Deși sunt interesați de acest domeniu și formează un grup urban numeros și activ, simt nevoia unor soluții care să le reflecte mai mult stilul de viață și aspirațiile.

Sunt o generație de oameni activi, conectați digital, preocupați de sănătate și echilibru emoțional, dar și de autonomie financiară. Am analizat atent nevoile lor pentru a înțelege mai bine ce își doresc tinerii de la o asigurare, pentru a le putea oferi un produs cu adevărat util, care să îi protejeze în situațiile care îi preocupă cel mai mult – precum accidentele”, explică Gabriela Lupaș-Țicu, Director General NN Asigurări.

Tinerii nu își doresc doar o soluție de asigurare care să le răspundă nevoilor – își doresc ca aceasta să fie disponibilă acolo unde le este cel mai la îndemână: în mediul digital, cu acces rapid și experiențe intuitive.

72% dintre participanții la studiul NN au spus că preferă să cumpere o asigurare online. 88% vor să aibă acces digital, oricând, la polița lor. Iar pentru 80% dintre ei, acest acces rapid i-ar convinge să achiziționeze polița în cel mult 48 de ore. Experiențele de cumpărare din alte industrii și timpul petrecut în mediul online influențează profund modul în care noile generații de clienți iau decizii – iar asigurările nu fac excepție.

NN lansează NN Go – asigurarea creată special pentru generația activă, mereu în mișcare și mereu conectată.

Pentru a răspunde cerinței tinerelor generații, NN Asigurări lansează NN Go, un nou produs de asigurare de accident adresat tinerilor activi, cu vârste între 18 și 45 de ani, care trăiesc într-un ritm alert, sunt independenți financiar și caută soluții simple, rapide și accesibile pentru protecția lor. Asigurarea oferă protecție pentru evenimente produse atât în România, cât și în străinătate.

„Am creat NN Go ca răspuns la un nou tip de nevoie care a devenit tot mai vizibilă în rândul tinerilor: dorința de a fi protejați în momente dificile, dar fără drumuri inutile, fără informații neclare și fără a face compromisuri legate de timp, buget și fără să depindă de alții pentru a lua decizii. Este o asigurare  relevantă și adaptată stilului de viață al unei generații conectate, care caută soluții rapide, transparente și eficiente – de la activare online ușoară, până la acces rapid la beneficii de sănătate prin telemedicină și wellbeing.”, adaugă Gabriela Lupaș-Țicu, Director General NN Asigurări.

Cu prețuri fixe anuale 190, 280 și respectiv 360 de lei și cu posibilitatea de achiziție 100% online, NN Go aduce o soluție eficientă într-o piață unde tinerii caută din ce în ce mai mult acces rapid, claritate și flexibilitate.

NN Go este disponibil în trei variante: NN Go, NN Go Plus și NN Go Extra, fiecare pachet oferind o protecție clară și ușor de înțeles, cu prețuri anuale accesibile.

Toate cele trei opțiuni oferă 1.000 de lei pentru fiecare zi de spitalizare cauzată de un accident. În plus, pachetele Plus și Extra includ și recuperare medicală din accident în valoare de până la 10.000 de lei/an contractual, iar varianta Extra adaugă și acoperire pentru intervenții chirurgicale din accident, tot în limita a 10.000 de lei/an contractual. Asiguratul primește banii direct în contul personal, indiferent unde alege să se trateze – într-un spital de stat sau unul privat.

Beneficiul de telemedicină și wellbeing este inclus în toate cele trei opțiuni, nelimitat, disponibil 24/7 cu specialiști acreditați, și include consiliere psihologică, nutriție, fitness și consultații medicale rapide, toate disponibile online. 

De peste 23 de ani, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii este partenerul de încredere care oferă libertate de creștere antreprenorilor și siguranță băncilor, facilitând investițiile, extinderea activității și menținerea lichidităților în momente-cheie. 

Contextul economic actual, marcat de incertitudini, creșteri de costuri și schimbări rapide în mediul de afaceri, impune companiilor un grad sporit de adaptabilitate și reziliență. Tot mai multe IMM-uri sunt nevoite să-și regândească strategiile, să investească în digitalizare, sustenabilitate și eficientizare, pentru a rămâne competitive într-o piață în continuă transformare.

Pentru mulți antreprenori români, lipsa garanțiilor necesare pentru obținerea unui credit poate fi principalul obstacol în calea dezvoltării afacerii. O garanție financiară emisă de FNGCIMM transformă această barieră într-o oportunitate. Prin intermediul garanțiilor oferite, companiile pot accesa mai ușor finanțarea de care au nevoie — fără ipoteci, fără evaluări imobiliare costisitoare și cu o aprobare rapidă, de doar câteva zile.

La bază, o garanție FNGCIMM funcționează pe un principiu simplu: o instituție de încredere – FNGCIMM- se angajează în fața băncii să ramburseze creditul în procentul de garantare agreat, în cazul în compania nu mai poate susține rambursarea creditului. Astfel, pot fi accesate finanțari necesare dezvoltării afacerii chiar și atunci când firmele nu dispui de suficiente garanții proprii.

Ghidul poate fi accesat aici 

Procesul de accesare a unei garanții este simplu, în 3 pași:

1. Beneficiarul se adresează unei banci și solicită un credit.
2. Banca analizează proiectul propus de IMM și, dacă este viabil din punct de vedere economic, solicită garantarea creditului de către FNGCIMM.
3. FNGCIMM analizează dosarul și emite garanția care acoperă până la maxim 50% sau 80% din credit, în funcție de tipul creditului.

Cum diferită garanția FNGCIMM față de cele clasice

• Nu sunt necesare ipoteci sau evaluări imobiliare suplimentare;
• Aprobarea garanției durează între 2 până 10 zile, în funcție de produs;
• Garanția rămâne valabilă pe toată durata creditului;
• Procentul mare de acoperire a creditului.

Beneficiarii eligibili pentru garanțiile FNGCIMM sunt întreprinderile mici și mijlocii (IMM) definite conform Legii 346/2004.

Forma de organizare a companiei poate fi: 

• Societate comercială (SRL, SA)
• Societate cooperativă
• Persoană fizică autorizată (PFA)
• Întreprindere individuală și familială
• Societate agricolă și cooperativă agricolă.

Companiile sunt eligibile pentru o garanție FNGCIMM, dacă îndeplinește următoarele criterii*

• Demonstrează capacitate de rambursare prin documentele financiare depuse la bancă;
• Nu se află în dificultate financiară, insolvență sau executare silită;
• Nu înregistreză datorii restante la bugetul statului, conform Certificatului de atestare fiscală. Dacă există datorii restante, acestea trebuiesc  achitate până la data acordării creditului sau din creditul garantat de Fond, cu condiția ca datoriile cuprinse în CAF să nu depășească valoarea creditului garantat; 
• Nu figureză cu credite restante în Centrala Riscurilor de Credit (CRC);
• Desfășoară activități legale în orice domeniu permis de lege, cu excepția:
  – fabricării sau comercializării de arme și muniție
  – jocurilor de noroc și pariurilor
  – fabricării produselor din tutun
  – caselor de schimb valutar

Tipuri de garanții disponibile

FNGCIMM pune la dispoziție mai multe tipuri de garanții adaptate la diferite nevoi de business, de la finanțări rapide pentru capital de lucru, până la proiecte de investiții.

Garanția PLAFON – este soluția standard pentru majoritatea afacerilor

Valoarea maximă a garanției: 1,6 / 2,0 / 2,4 milioane lei (în funcție de bancă)

Procentul maxim de garantare: 80% din valoarea creditului (investiții + capital de lucru)

Termen de aprobare:  5 zile lucrătoare

Mod de accesare: online – banca transmite la FNGCIMM documentele electronic

Garanția EXPRESĂ – potrivită pentru proiecte de anvergură și situații complexe

Valoarea maximă a garanției:  2,5 milioane euro

Procentul maxim de garantare: 80% pentru investiții / 50% capital de lucru

Termen de aprobare:  10 zile lucrătoare

Mod de accesare: banca transmite documentele la FNGCIMM în format letric

Garanția OPTIMM – potrivită pentru crize de cash-flow, oportunități, plăți urgente 

Valoarea maximă a garanției: de la 200.000 până la 400.000 lei, în funcție de bancă

Procentul maxim de garantare: până la 80% 

Termen de aprobare:  2 zile lucrătoare

Mod de accesare: online – banca transmite la FNGCIMM documentele electronic

Comisionul de garantare este singurul cost suportat de firmă pentru garanția FNGCIMM și depinde  de tipul garanției și de încadrarea companiei într-o clasă de risc.

 Comisionul se plătește anual, pe toată durata garanției, și se calculează ca procent aplicat:

• la valoarea garanției, pentru credite pe termen scurt (aferente finanţărilor pe termen până la 12 luni inclusiv)
• la soldul anual al garanției, pentru creditele de investitii acordate pe termen mediu și lung (pentru următorii ani întregi de garantare)

Pricipalele avantaje :

• Nu sunt necesare evaluări imobiliare suplimentare
• Se elimină costurile legate de ipoteci și gajuri
• Procesul rapid înseamnă economie de timp și de resurse

Într-o perioadă în care accesul la finanțare devine esențial pentru supraviețuire și dezvoltare, dar totodată mai dificil din cauza condițiilor economice, FNGCIMM vine în întâmpinarea nevoilor mediului de afaceri cu soluții financiare moderne și flexibile, bazate pe garanții de stat. Prin produsele sale, Fondul sprijină companiile aflate în tranziție – fie că este vorba despre adaptarea la noile realități economice, diversificarea activităților, investiții în tehnologii verzi sau consolidarea lanțurilor de aprovizionare.

FNGCIMM rămâne un pilon esențial al parteneriatului dintre stat, sistemul bancar și antreprenoriatul românesc, oferind stabilitate, predictibilitate și încredere într-un moment în care economia are nevoie mai mult ca oricând de instrumente sigure de finanțare.

*  Criteriile de eligibilitate pentru acordarea garanțiilor, pot fi regăsite pe site-ul oficial www.fngcimm.ro.

iSense Solutions măsoară anual piața de eCommerce din România, oferind o privire detaliată asupra comportamentelor de cumpărare și tendințelor digitale. Pentru 2025, piața de eCommerce este estimată la 8,5 miliarde de euro, în creștere cu 10% față de 2024, când valoarea a fost de 7,7 miliarde de euro. Cele mai populare categorii rămân îmbrăcămintea și încălțămintea (93%) și IT&C, electronice, electrocasnice (92%), reflectând preferința românilor pentru produse funcționale și lifestyle.

Black Friday 2025 rămâne un eveniment de shopping de amploare în România, cu aproximativ două treimi dintre consumatori pregătiți să profite de reduceri. Intenția de cumpărare a crescut ușor față de anul trecut, de la 57% în 2024 la 65% în 2025. Cei mai entuziaști cumpărători sunt tinerii între 18 și 25 de ani (79%) și cei între 36 și 45 de ani (75%), în timp ce persoanele peste 55 de ani sunt mai puțin implicate în acest eveniment.

Magazinele online sunt preferate pentru cumpărături, 86% dintre cei care intenționează să cumpere aleg platformele digitale, față de 40% care merg în magazinele fizice. Cele mai dorite produse sunt IT&C, electronice și electrocasnice (67%), urmate de îmbrăcăminte și încălțăminte (56%). Bărbații se concentrează mai mult pe IT&C și electrocasnice (76%), iar aceste categorii au înregistrat o creștere față de anul trecut, când 58% planificau achiziții IT&C și 39% îmbrăcăminte și încălțăminte.

Bugetul mediu alocat pentru cumpărături de Black Friday este de aproximativ 1.800 lei, bărbații planificând să cheltuiască mai mult (2.200 lei) decât femeile (1.400 lei). În privința modalităților de plată, 60% dintre consumatori optează pentru plata integrală din fonduri proprii (cash sau card de debit), 32% folosesc cardul de credit sau cardul de cumpărături, iar 16% aleg plata în rate, opțiune mai populară în rândul bărbaților (21%) și mai puțin frecventă pentru persoanele peste 55 de ani (6%).

„Românii devin din ce în ce mai sofisticați în felul în care cumpără online. Ei caută nu doar prețuri bune, ci și o experiență completă, de la transparența ofertelor până la livrarea rapidă și sigură. Aplicațiile de livrare și opțiunile de plată flexibile fac parte din această transformare, influențând întreg ecosistemul de eCommerce”, a declarat Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions.

În paralel, aplicațiile de livrare devin tot mai populare. În 2025, 68% dintre respondenți au folosit astfel de aplicații, în creștere față de 57% în 2024.

Studiul a fost realizat online în septembrie 2025 pe un eșantion de 523 de respondenți din mediul urban, utilizatori de internet, cu vârsta peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este de ±4,3%, la un nivel de încredere de 95%.

Universitatea din București (UB) organizează vineri, 7 noiembrie 2025, în parteneriat cu Biroul de Legătură al Parlamentului European în România, masa rotundă „Dezinformarea și inteligența artificială – rolul UE în combaterea acestui fenomen”, un dialog între mai mulți deputați și reprezentanți ai Parlamentului European și membri ai comunității Universității din București, profesori și studenți și reprezentanți ai societății civile.

La masa rotundă și-au anunțat participarea deputații europeni Nicolae Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, membru al Grupului Verzilor / Alianța Liberă Europeană și Dan Barna, membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European și în grupul Renew Europe, Mădălina Beatrice Mihalache, Șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București,  lect. univ. dr. Bogdan Oprea, directorul Departamentului de Jurnalism din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a UB, Mădălina Voinea, coordonatoarea programului de monitorizare digitală a Expert Forum, și Răzvan Szabo, coordonator proiecte în cadrul Biroului de Legătură al Parlamentului European în România. 

Masa rotundă va fi moderată de Eliza Vaș, coordonatoarea Compartimentului Studii a Institutului European din România. Evenimentul va oferi participanților ocazia de a dialoga cu deputați din Parlamentul European, cu specialiști ai Universității din București și cu experți în comunicare, studiul dezinformării și al manipulării și politici europene cu privire la rolul Uniunii Europene în combaterea FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference). 

Evenimentul  va avea loc în Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu” al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a UB (Șos. Panduri nr. 90) începând cu ora 13:00 și face parte din programul „UniPE – Parlamentul European în dialog cu studenții” prin care Biroul Parlamentului European dorește să aducă teme europene de interes în atenția tinerilor, în special a studenților.

Participarea la masa rotundă este gratuită, în limita locurilor disponibile în sală, pe baza completării formularului disponibil aici.

Agenda completă a evenimentului este disponibilă aici. Reprezentanții mas-media interesați de masa rotundă „Dezinformarea și inteligența artificială – rolul UE în combaterea acestui fenomen” sunt așteptați la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București (Amfiteatrul „Ioan Mihăilescu”), începând cu ora 13:00. 

Deltamed, cel mai mare producător de vehicule pentru intervenții speciale și de urgență din Europa de Est, va livra Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 121 de ambulanțe de tip C, echipate cu platforma digitală 4RemoteHealth, dezvoltată de compania spaniolă Zerintia HealthTech, care va permite conectarea directă la serverele sistemului național de sănătate și utilizarea unor funcții avansate de teleasistență și monitorizare medicală în timp real. Astfel, noile vehicule vor putea transmite în timp real date clinice, imagini și filme către personalul medical din spitale, facilitând intervenții medicale mai rapide și o coordonare eficientă între echipajele din teren și personalul medical din centrele de urgență.

„Platforma 4RemoteHealth a Zerintia HealthTech a fost singura care a îndeplinit toate cerințele tehnice necesare pentru conectarea la serverele sistemului de sănătate din România. Implementarea locală asigură o funcționare autonomă și sigură, complet adaptată infrastructurii naționale de urgență. Datorită platformei 4RemoteHealth, ambulanțele vor putea monitoriza și transmite informații clinice către personalul medical din spitale în timpul transportului pacienților, asigurând o îngrijire mai rapidă, mai precisă și mai bine coordonată. Vehiculele vor putea transmite în timp real imagini, filme, semne vitale, date de la camerele de inspecție și de la defibrilatoare, facilitând procesele clinice de pretriaj înainte de sosirea la spital sau permițând sprijinul clinic de specialitate din centrele de urgență pentru stabilizarea pacienților în timpul transportului, dacă este necesar”, explică Mihai Gavrilă, IT Manager al Deltamed.

Ambulanțele de tip C sunt construite pe șasiuri MAN TGE, recunoscute pentru performanțele excelente în teren accidentat și sunt dotate suplimentar cu ecograf, pentru a asigura un diagnostic rapid chiar din timpul transportului. Acestea sunt fabricate în conformitate cu standardul european EN1789 în unitatea de producție de la Gilău, județul Cluj, unde Deltamed realizează totul de la zero, de la etapa de concept și proiectare, până la cel mai mic detaliu al execuției propriu-zise. 

Zerintia HealthTech, o companie spaniolă specializată în soluții de sănătate digitală, dezvoltă tehnologii care transformă îngrijirea medicală, prin integrarea dispozitivelor medicale și a datelor clinice în medii conectate. Printre inovațiile sale se numără 4RemoteHealth, o platformă SaaS IoT care permite profesioniștilor din sănătate să colaboreze și să ofere sprijin medical în timp real, de la distanță, transformând modul în care sunt gestionate intervențiile și îngrijirea pacienților.

„Suntem foarte bucuroși să colaborăm cu cel mai mare producător de vehicule pentru intervenții speciale și de urgență din Europa de Est. Digitalizarea celor 121 de ambulanțe este o primă etapă a contractului pe care îl avem cu Deltamed, cu potențial de dezvoltare în următorii ani. Tehnologia dezvoltată de noi este 100% spaniolă și contribuie la transformarea unui sector cu impact economic și social major, precum cel al urgențelor medicale. Dincolo de acest proiect, platforma noastră 4RemoteHealth este implementată și în săli de operație, în secții de terapie intensivă și în alte medii spitalicești complexe, permițând colaborarea în timp real între profesioniștii din domeniul medical. Pentru implementarea acestui contract, am colaborat cu partenerul nostru local, Healtech Solutions”, explică Joaquín Fernández de Piérola, cofondator și președinte al Zerintia HealthTech.

În prezent, Deltamed este activă pe piețele din Bulgaria, Moldova, Austria, Germania, Slovacia, Spania și Singapore. În ultimii ani, producătorul român a fost implicat în proiecte importante, precum dotarea în 2023 a celor șapte elicoptere Black Hawk achiziționate de Inspectoratul General al Aviației cu brancarde medicalizate complexe, capabile să asigure simultan îngrijire de terapie intensivă pentru patru pacienți. De asemenea, în 2024, Deltamed a livrat 62 de ambulanțe de tip B Ministerului Sănătății din Republica Moldova și a primit o comandă de 300 de ambulanțe pentru Austria. Pentru a susține această dezvoltare accelerată, Deltamed a alocat 2,5 milioane de euro pentru extinderea capacității de producție – inclusiv o investiție de aproape 2 milioane de euro într-o nouă unitate la Aiud, jud. Alba, destinată producției de serie, în timp ce activitatea de cercetare și dezvoltare continuă la sediul central din Gilău.

„Fiecare ambulanță livrată este rezultatul unui efort susținut de inovare, muncă în echipă și dorință reală de a salva vieți. Într-o industrie în care inovația, eficiența și capacitatea de adaptare fac diferența, am investit constant în tehnologie, cercetare și dezvoltare, pentru a livra soluții care respectă cele mai exigente standarde internaționale. Astfel, producem local vehicule de intervenție care sunt deja recunoscute în Europa și dincolo de granițele ei”, spune Wolfgang Spanny, CTO Deltamed. 

TimișoaraFoodSummit 2025, ediția a IV-a, aduce tehnologiile viitorului în atenția antreprenorilor prezenți în cea de-a treia zi a summit-ului din Banat, eveniment desfășurat la Universitatea Politehnică Timișoara.

Rectorul UPT, conf. univ. dr. Florin Drăgan, prezintă realizările universității în materie de tehnologie de ultimă oră, cum este primul program de licență din România dedicat dronelor și informaticii aplicate sau proiectele de microsateliți. Devine tot mai clar că senzorii, roboții, dronele sau AI (Inteligența Artificială) sunt cuvintele cheie pentru succesul în agribusiness, iar oamenii de afaceri sunt conștienți de acest lucru.

La fel gândesc și reprezentanții mediului academic și ai instituțiilor statului care susțin dezbaterea la un nivel ridicat. Iau naștere discuții intense, constructive, iar pe alocuri aprige, mai ales când la mijloc se află Varujan Pambuccian, membru în Parlamentul României, sau Adrian Chesnoiu, șeful AFIR.

Ne aflăm la Timișoara, o zonă agricolă importantă a țării și un centru economic care contribuie semnificativ la PIB-ul României. Prefectul județului, Cornelia – Elena Micicoi, spune că Timișul are toate ingredientele pentru a deveni un hub regional al inovației și sustenabilității.

„Viitorul industriei alimentare în Timiș nu ține doar de ceea ce producem, ci de cum producem, consumăm și cum ne respectăm resursele, este un viitor în care inovația și responsabilitatea merg în aceeași direcție, iar Timișul are șansa de a fi lider în această direcție. Îi invit pe toți cei prezenți, antreprenori, inovatori, tineri și instituții publice să colaborăm, să experimentăm, să testăm și să implementăm soluții care aduc valoare reală comunității și mediului”, arată Cornelia Micicoi.

Teodor Mihăescu, proprietarul Castel Salbek, ne prezintă o inițiativă de succes, care poate fi replicată în multe zone din țară și să ajute astfel comunitățile locale să obțină venituri importante. Regenerarea rurală începe să prindă și la noi, mai ales că se văd și primele rezultate.

„Am început să încercăm să convingem comunitatea că există un potențial agricol extraordinar de mare… (…)  De vreo doi ani și jumătate am făcut o societate care să-i ajute să vândă produsele, am înființat prima fermă avicolă pentru creșterea puilor de carne, acum am dat drumul și la o fermă de găini ouătoare, iar de anul viitor vom dezvolta ferme de rațe, gâște, curcani și iepuri. Încerc să-i conving că pot să muncească mai puțin, dar cu rezultate mult mai bune. Anul acesta vrem să finalizăm și un proiect de sere”, declară Teodor Mihăescu, fondatorul Castel Farms Group din Petriș, județul Arad.

Viitorul începe acum

Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, face trecerea de la dronificare, capitol la care România stă destul de bine la acest moment, ocupând locul doi în Europa după Franța, la fermele automate. Vrem, nu vrem, acesta este viitorul.

„Vorbim despre un viitor care este foarte apropiat, multe lucruri componente ale lui există deja, este vorba de fermele automate, în care intervenția umană este zero și în care tot lanțul se construiește pe IoT (Internet of Things), în principal, pentru partea de senzori, pe servomecanisme de tip robot. Aici este cheia. Deocamdată automatizarea completă este încă un deziderat, această cale este cheia succesului într-un viitor foarte apropiat”, ne atrage atenția Varujan Pambuccian.

Dan Țone, fondatorul Eutron ne aduce cu picioarele pe pământ: „Roboții sunt viitorii noștri colegi, ei ne ajută și o vor mai face, nu ne elimină. Ne ajută să câștigăm timp pentru angajații noștri”, afirmă Țone.

Roboții și-au făcut deja apariția în multe sectoare de activitate, iar HoReCa, care apelează la lucrători străini în lipsa ofertei de forță de muncă la nivel intern, este un astfel de exemplu. Unul din șase angajați este din Nepal și Sri Lanka. Dacă un angajat străin presupune costuri de circa 10.000 euro pe an, un robot costă 6.000 de euro. Concluziile le trageți singuri.

Arc peste timp

Adrian Chesnoiu, director general al AFIR, probabil instituția din România care stă cel mai bine la capitolul automatizare, declară că nu avem cum să ne opunem progresului și nici nu este cazul să ne temem de toate aceste noutăți tehnologice care vin peste noi – „Important este să știm cum le interconectăm. Oamenii întotdeauna vor fi deasupra mașinilor și le vor utiliza, astfel încât să le producă mult mai multă valoare și să aibă și o relaxare mai mare, să folosim timpul mult mai bine”.

Așa cum ne-a obișnuit, Adrian Chesnoiu trage și concluziile summit-ului din Banat: cu puțin ajutor business-urile antreprenoriale locale vor putea să capete anvergură nu doar națională, ci și regională. Iar timpul o va demonstra, poate nu peste câțiva ani, dar peste 15 ani, de exemplu, să nu ne mirăm dacă unele dintre firmele prezente astăzi la TimișoraFoodSummit vor fi jucători importanți la nivel internațional.

 „Timișul este cel mai mare județ agricol din România, cu cel mai mare număr de ovine și un potențial uriaș, se investește mult în fabrici de procesare, sunt produse excepționale în țara aceasta și trebuie să existe sprijin din partea autorităților statului și pe partea de promovare, astfel încât consumatorul român să se îndrepte către ele, în felul acesta susținând niște producători minunați.

Eu vă dau în scris, când vom participa la TimișoaraFoodSummit peste 15 ani o mare parte dintre ei vor fi extrem de puternici pe segmente de piață bine determinate și vor face față atât la nivel național, cât și la nivel regional”, se arată încrezător Adrian Chesnoiu.

Timpul va demonstra câtă dreptate are, dar noi suntem convinși că așa va fi!

Sponsori TimișoaraFoodSummit 2025: Smart Home Development (Sponsor Platinum), Computerland (Sponsor Gold), Profi (Sponsor Silver), Eutron Invest România, Centrul General de Arhivare (Sponsori Sustenabilitate), Lactate de Ibănești – Mirdatod (Sponsori Brand & Product Exposure).

Expozanți: Serele SupeR Cooperativa Agricolă

Parteneri: Biris Goran SPARL, Academia De Științe Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara, Universitatea Politehnica Timișoara, Castel SALBEK, Auchan.

Parteneri media: Food Biz, Agrostandard News, Lumea Banilor, Revista Economistul, Ziua de Vest, Capital, Money.ro, InfoFinanciar, Radio Timișoara, Evenimentul Zilei, #romaniafuncționează

Sistemele automatizate bazate pe artificial intelligence (AI), utilizarea covârșitoare a dispozitivelor și comunicațiilor mobile, scăderea nivelului de engagement în rândul angajaților, incidența în creștere a fenomenelor meteorologice extreme și noi reglementări conturează tendințele pe 2026 pentru industria comunicării și a PR în România. 

Potrivit unei analize a V+O Communication, afiliată la rețeaua globală de comunicații SEC Newgate, impactul folosirii sistemelor bazate pe AI reprezintă un salt al profunzimii și vitezei de dobândire a cunoașterii similar cu cel de acum 30 de ani, când apariția internetului ne-a schimbat modul de documentare.

Căutările prin AI vor deveni mainstream și vor înlocui în mare măsură căutările prin Google search. Consumatorii vor solicita din ce în ce mai mult instrumentelor AI rezumate și review-uri, recomandări și credențiale. Prin urmare percepția asupra unui brand va fi tot mai mult influențată de narațiuni agregate, nu doar de știri online, postări și conținuturi disparate, pentru că instrumentele de căutare prin AI rezumă sentimentul public, recenziile, acoperirea știrilor și rețelele sociale în rezultate unice. Mesajele de PR care nu sunt ușor de descoperit și „lizibile de AI” s-ar putea să nu ajungă niciodată la public.

Gestionarea reputației unui brand în timp real, prin analiza sentimentelor cu ajutorul AI, va deveni obișnuință și va înlocui actuala paradigmă om-monitorizare, oferind și răspunsuri gata de utilizare în câteva minute, ceea ce este deosebit de util pentru identificarea problemelor înainte ca acestea să prindă teren și să devină crize complete. Experiența și intuiția umană rămân esențiale pentru interpretarea concluziilor generate de inteligența artificială.

Autenticitatea și transparența ca monede de schimb: Într-o lume plină de „fake news” și de comunicare poleită, publicul caută povești și branduri autentice. PR-ul viitorului va pune un accent și mai mare pe crearea de narațiuni care reflectă valorile reale ale organizației, pe comunicarea deschisă, chiar și în situații de criză, construind încredere pe termen lung, respectiv pe demonstrarea angajamentului prin fapte tangibile.

Influența Micro și Nano-Influencerilor: Deși influencerii mainstream rămân importanți, micro media va crește în 2026, populând YouTube cu postcasturi serioase pe aproape orice temă posibilă, cu audiențe relevante care le fac să pară o alternativă mai dinamică și mai flexibilă. Autenticitatea și relația de încredere dintre acești influenceri și comunitățile lor devin un atu valoros pentru campanii de PR targetate și credibile.

Prevenția și gestionarea crizelor de comunicare trece la un nou nivel, cu ajutorul AI, care poate ajuta companiile să includă în scenariile de pregătire pentru situații de criză și incidentele generate de fenomene meteorologice (caniculă și secetă cronică, întrerupte de ploi torențiale și furtuni violente), și care pot amenința fie direct, fie indirect atât resursele umane cât și activele mobiliare și imobiliare deținute. 

Specialiștii de PR vor trebui să învețe să navigheze printre polarizările sociale și ideologice. Trăim într-o eră a „camerelor de ecou” și a bulelor informaționale, unde indivizii sunt expuși predominant la informații care le confirmă propriile convingeri, amplificând astfel diviziunile. Rețelele sociale, în special, au transformat modul în care oamenii percep realitatea și interacționează cu brandurile, făcând ca o singură declarație sau acțiune să poată fi interpretată în moduri diferite de segmente mari ale publicului.

„Specialistul in PR de astăzi trebuie să fie un sociolog, un psiholog, un expert in comunicare strategică pentru a-și dezvolta capacitatea de a construi punți de comunicare și de a facilita înțelegerea reciprocă”, explică Loredana Visa, director general, V+O Communication.

Comunicarea internă va deveni mobile-first pentru că tot mai mulți angajați sunt utilizatori fervenți ai aplicațiilor mobile de mesagerie în detrimentul e-mail-ului. De fapt, lucrătorilor din Generația Z le displac în mod activ e-mailurile, 40% dintre aceștia afirmând că e-mailul le restricționează capacitatea de a-și arăta personalitatea la locul de muncă. Comunicarea internă trebuie „să ajungă la oameni acolo unde se află” și asta înseamnă din ce în ce mai mult pe smartphone-uri, tablete și prin intermediul aplicațiilor mobile, pentru că funcțiile mobile first (aplicații mobile, comunicare nativă mobilă) fac parte din experiența digitală în evoluție a angajaților, mai ales a celor din Gen Z, care vor reprezenta în 2030 aproximativ 30% din forța de muncă. 

De asemenea, companiile vor fi nevoite să considere tot mai mult sustenabilitatea ca parte a strategiei de afaceri. Sustenabilitatea va însemna un efort financiar imediat cu impact asupra profitabilității, dar cu câștiguri pe termen mediu și lung. Sub presiunea activiștilor, companiile își vor repoziționa treptat ciclurile de viață ale produselor către un model de tip 3R – „Reparare, Reutilizare, Reciclare”. Pe de altă parte, vorbind de activism, apare și un fenomen în creștere – Activismul CEO – în care liderii de afaceri seniori vorbesc public despre probleme sociale care nu sunt neapărat direct legate de operațiunile de bază ale companiei, dar se pot lega de probleme ESG mai largi și de așteptările consumatorilor și angajaților de la companii.

Evenimentele sustenabile de la „ar putea fi” la „obligatoriu” Sustenabilitatea este și în BTL mai mult decât un concept. În 2026, susținerea inițiativelor ecologice va asigura că evenimentele companiilor rezonează cu audiența și cu participanții care prețuiesc angajamentul etic și semnificativ. Organizatorii de evenimente vor adopta spre exemplu soluții de producție care includ materialele ecologice, vor alege locații eficiente din punct de vedere energetic și vor invita la evenimente vorbitori ținând cont de criteriile de diversitate și incluziune socială. Integrând aceste practici, ele vor diferenția evenimentele, ridicând brandul și inspirând schimbări mai ample în industrie.

Participanții la cea de-a șaisprezecea ediție a Conferinței Internațională privind Producția de Hidrogen  și Simpozionului Internațional de Exergie, Energie și Mediu vor avea oportunitatea de a întâlni oameni de știință, cercetători și profesori de prestigiu. Vorbitori de marcă au confirmat prezența la Craiova în perioada 14-18 decembrie la ICH2P și IEEES 2025, evenimente organizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică ICMET și Universitatea din Craiova.

Dr. Ibrahim Dincer care a inițiat alături de colegii săi de la Ontario Tech University cele doua manifestări menționate este profesor titular de Inginerie Mecanică la Universitatea menționată și profesor asociat la Universitatea Tehnică Yildiz din Istanbul, Turcia și va fi prezent la Craiova ca oaspete de onoare. Renumit pentru lucrările sale de pionierat în domeniul tehnologiilor energetice durabile, este autor a numeroase lucrări si se implică activ în activitatea publicistică din numeroase reviste internaționale de prestigiu. Dr. Dincer a prezidat numeroase conferințe, simpozioane, ateliere și întâlniri tehnice naționale și internaționale și a susținut numeroase discursuri și prelegeri. Este membru activ în diferite organizații și societăți științifice internaționale și ocupă în prezent funcțiile de președinte al Asociației Naționale pentru Hidrogen din Turcia și președinte al Grupului de Lucru pentru Energie din cadrul Academiei Turce de Științe. Dr. Dincer este laureat al multor premii pentru cercetare, predare și servicii.

I se alatură în calitate de vorbitori :

Dr. Faisal Khan, profesor titular la Catedra Mike O’Connor II și șeful Departamentului de Inginerie Chimică Artie McFerrin care ocupă totodată funcțiile de director al Centrului pentru Siguranța Proceselor Mary Kay O’Connor din cadrul Universității Texas A&M din College Station, Texas, și director al Institutului pentru Siguranța Energiei Oceanice (OESI). Interesele sale de cercetare includ siguranța energetică, siguranța offshore, modelarea evenimentelor extreme și ingineria riscului. A primit numeroase premii naționale și internaționale, este membru al AIChE, CSChE și al Academiei Canadiene de Ingineri, autorul a peste 600 de articole de cercetare în reviste de specialitate și a îndrumat 96 de doctoranzi. De asemenea, este redactor-șef al revistei Journal of Process Safety & Environmental Protection and Safety in Harsh Environments.

Dr. Frano Barbir, profesor emerit la Facultatea de Inginerie Electrică, Inginerie Mecanică și Arhitectură Navală (FESB), Universitatea din Split, Croația, are o activitate impresionantă ca Șef de Laborator pentru Tehnologii ale Hidrogenului și Lider de Activitate de Proiect în cadrul proiectului STIM-REI cu Centrul de Excelență pentru Știință și Tehnologie – Integrarea Regiunii Mediteraneene (STIM). Dr. Barbir deține o diplomă de doctorat în inginerie mecanică de la Universitatea din Miami, Coral Gables, Florida șu este autor și/sau coautor a peste 200 de lucrări despre hidrogen și pile de combustie publicate în reviste științifice și opt brevete de proiectare a sistemelor de pile de combustie. Lucrarea sa, PEM Fuel Cells: Theory and Practice este folosită ca manual în numeroase universități din întreaga lume.

Dr. Adolfo Iulianelli, doctor în inginerie chimică și a materialelor la Universitatea din Calabria (Italia) este în prezent cercetător senior la Consiliul Național de Cercetare – Institutul pentru Tehnologia Membranelor din Italia si s-a remarcat  prin coordonarea activitățile axate pe aplicarea ingineriei membranei în domeniul chimiei verzi, energiei regenerabile, generării de H2 decarbonizat, captării și valorificării CO2 si printr-o activitate publicistică impresionantă. Iulianelli este profesor universitar titular în „Instalații și tehnologii chimice” și „Sisteme, metode și tehnologii de inginerie chimică și de proces” și membru al „Comisiei de doctorat în inginerie industrială și civilă” de la Universitatea din Calabria (Italia), unde coordonează mai mulți cercetători postdoctorali, doctoranzi și masteranzi.

Dr. Fariborz Haghighat este profesor la Departamentul de Inginerie Civilă, Construcții și Mediu – Universitatea Concordia, Canada. Cercetările sale își propun să atingă sustenabilitatea în mediul construit și se concentrează pe fundamentele transportului de căldură în mediul construit și pe aplicațiile acestora în proiectarea și analiza clădirilor și comunităților eficiente din punct de vedere energetic. Dr. Haghighat este redactor-șef al Revistei Internaționale a Orașelor și Societății Sustenabile, co-editor al Revistei Internaționale Energie și Mediu Construit. Totodată, a condus două anexe ale Agenției Internaționale pentru Energie pe tema stocării energiei, „Aplicarea stocării energiei în clădirile viitorului, Anexa 23” și „Integrarea stocării energiei cu clădiri și districte eficiente din punct de vedere energetic: Optimizare și automatizare”.

Dr. Barbara Sturm este un lider recunoscut la nivel global în inovația sistemică și tehnologică pentru bioeconomie. În calitate de director științific și președinte al Consiliului Executiv al Institutului Leibniz pentru Inginerie Agricolă și Bioeconomie (ATB) și Șef de lucrări la secțiunea de Inginerie Agricolă în Sisteme Bioeconomice a Universității Humboldt din Berlin, ea se află în avangarda acestui domeniu. Conducerea sa se extinde la organizații internaționale cheie, unde a ocupat funcțiile de președinte al Societății Europene a Inginerilor Agricoli (EurAgEng), vicepreședinte al Asociației Leibniz și membru fondator al Grupului de Lucru pentru Sisteme de Bioeconomie Circulară al Comisiei Internaționale de Inginerie Agricolă și Biosisteme (CIGR). Activitatea doamnei Sturm se concentrează pe inovațiile tehnologice în cadrul sistemelor agroalimentare și de bioeconomie, iar cercetările sale pun accent pe eficiența resurselor, sistemele energetice, calitatea produselor și productivitatea, determinate de puterea digitalizării și a automatizării proceselor. Lucrând la intersecția dintre știință, practică, politică și societate, ea este într-o poziție unică pentru a discuta rolul crucial al inovării în realizarea unei bioeconomii durabile și circulare.

Dr. Christos Markides este profesor în Tehnologii de Energie Curată, șeful Laboratorului de Procese de Energie Curată și liderul Laboratorului de Flux Multifazic Experimental, care este cel mai mare spațiu experimental de acest fel de la Imperial College London. Este autorul a peste 400 de articole în reviste și peste 350 de articole la conferințe pe aceste teme, ocupând în momentul de față poziția de redactor-șef al revistei Applied Thermal Engineering și redactor-șef fondator al noii reviste AI Thermal Fluids. A câștigat numeroase premii, inclusiv premiul „Donald J. Groen” pentru lucrare remarcabilă acordat de IMechE în 2016, „Premiul global pentru cel mai bun proiect de cercetare” acordat de IChemE în 2018, „Medalia pentru energie curată” acordată de IChemE în 2025 și a primit premiile președintelui Imperial College pentru excelență în cercetare în 2018 și pentru excelență în predare în 2017. 

Dr. Byeong Soo Oh este membru al consiliului de administrație al Asociației Internaționale pentru Energia Hidrogenului și a ocupat funcția de vicepreședinte al Societății Coreene de Hidrogen și Energie Nouă. În calitate de cercetător a publicat lucrări despre tehnologiile hidrogenului și economia hidrogenului, în special în contextul Coreei de Sud. Publicațiile sale includ contribuții la cărți precum „Hidrogenul într-un context internațional” și cercetări privind aplicațiile practice ale sistemelor energetice hibride și cu pile de combustie pentru energia casnică și soluții energetice pentru insule îndepărtate. Byeong Soo Oh este cercetător specializat în economia hidrogenului și tehnologiile energiei regenerabile, fiind coautor al capitolului „De la zero la prezent, tehnologiile și economia hidrogenului în Coreea de Sud” din cartea Hidrogenul într-un context internațional. Munca sa se concentrează pe modelarea și simularea sistemelor hibride de energie regenerabilă, cum ar fi sistemele fotovoltaice/eoliene/baterii/PEMFC pentru aplicații off-grid și pe analiza pilelor de combustie cu hidrogen pentru vehicule și energie staționară.

Conferința Internațională privind Producția de Hidrogen (ICH2P) este un eveniment la nivel internațional, multidisciplinar, consacrat în domeniul energiei bazate pe hidrogen, care se axează pe producția de H2, tehnologie și cercetare conexă și oferă cercetătorilor din domeniul hidrogenului oportunitatea de a-și expune lucrările, de a face schimb de informații și de a promova colaborarea între institute de cercetare din diverse țări, contribuind astfel la dezvoltarea sectorului prin inovare continuă. Simpozionul Internațional de Exergie, Energie și Mediu – IEEES a devenit un punct de reper în domeniu, încurajând colaborarea internațională și schimbul de cunoștințe pe teme legate de energie, exergie și mediu. Evenimentele vor fi organizate împreună datorită multitudinii de elemente comune care subliniază prestigiul lor academic, științific și tehnic

Evenimentele au fost găzduite de-a lungul timpului de țări precum Australia, Canada, China, Croația, Egipt, Franța, Grecia, India, Italia, Japonia, Qatar, Pakistan, Polonia, Portugalia, România, Coreea de Sud și Turcia, Emiratele Arabe Unite. Edițiile din 2025 vor fi organizate la Universitatea din Craiova, ceea ce confirmă importanța pe care mediul academic din România o oferă cercetării și inovării în domenii relevante pentru agenda europeană, precum hidrogenul.

Creșterea costurilor din ultimul an și contextul economic complicat au afectat capacitatea antreprenorilor și managerilor din companii mici și mijlocii de a gestiona cash flow-ul și a face investiții urgente fără presiuni pe buget. Pentru a veni în sprijinul lor, tbi bank, una dintre cele mai importante bănci de tip challenger din Europa de Sud-Est, anunță lansarea Split for Business, o soluție de finanțare 100% digitală care le permite firmelor să cumpere ceea ce au nevoie acum și să plătească în rate, simplu, rapid și direct de la comercianții parteneri tbi.

Prin Split for Business, companiile pot obține un credit la termen de până la 250.000 de lei, fără garanții materiale. Procesul de finanțare este complet digital, fără birocrație și durează doar câteva minute, într-o experiență de utilizare simplificată. Sunt necesare doar două documente, iar oferta de finanțare este transmisă direct pe telefonul clientului persoană juridică, în urma unei recomandări din partea comerciantului partener.  Totul se întâmplă acolo unde clientul are nevoie: la punctul de vânzare.

„Într-un mediu de business tot mai complicat, Split for Business este o soluție construită în jurul nevoilor reale ale clienților noștri. Acest instrument susține decizii rapide și eficiente pentru antreprenori, asigurând în același timp lichiditate și control. Practic, oferim o alternativă modernă la finanțarea tradițională, chiar în momentul în care nevoia este tot mai mare”, a declarat Alex Cosma, VP Business Banking, tbi bank.

Pe lângă sprijinul direct oferit companiilor, Split for Business contribuie și la creșterea competitivității comercianților parteneri tbi, care pot atrage mai ușor clienți B2B, își pot crește vânzările și pot oferi o experiență de cumpărare adaptată realităților digitale actuale. Lansarea face parte din viziunea tbi bank de a redefini experiența financiară prin produse simple, rapide și accesibile, pentru toate categoriile de clienți – persoane fizice și juridice. 

Inspirație, mentorat și o comunitate care sprijină femeile din tech și business

După succesul primei ediții, Empower Tech revine cu o nouă doză de energie, viziune și inspirație. Pe 18 noiembrie 2025, la NORD Events Center by Globalworth, are loc cea de-a doua ediție a evenimentului dedicat promovării și suportului femeilor care transformă lumea tehnologiei și a afacerilor.

Empower Tech nu este doar un eveniment, ci o mișcare dedicată construirii celei mai mari platforme educaționale și de mentorat pentru femeile din tech și business din Europa.

Empower Tech 2025 oferă o experiență completă, construită pentru a inspira, educa și conecta. Evenimentul se desfășoară pe parcursul unei zile și include:

• Conferințe și paneluri cu femei-lider din companii de top din România și Europa;
• Sesiuni de mentorat dedicate dezvoltării carierei și leadershipului feminin, oferite de Trend Consult Group și BCR, parteneri ai ediției 2025; 
• Workshopuri despre leadership și schimbare;
• O zonă de expoziție;
• Sesiuni de networking și întâlniri între participanți, mentori și parteneri.

„Empower Tech este despre comunitate, curaj și încrederea că putem reconfigura viitorul. Ne dorim ca fiecare participant care ne trece pragul să simtă că aparține unei generații care schimbă regulile jocului. Această ediție marchează încă un pas important spre obiectivul de a deveni o platformă de referință pentru sprijinirea și promovarea femeilor din tech și business, în România și în Europa.”
—declară Roxana Sluser, Senior Project Manager Empower Tech. 

Ediția 2025 reunește peste 500 de participanți și o rețea de parteneri strategici care susțin diversitatea, inovația și leadershipul feminin. Printre aceștia se numără Allianz Services Romania, BCR, Deloitte Technology Delivery Center, Microsoft, MHP Romania, Stefanini, Vodafone și mulți alții. Împreună, susținem o misiune comună: să oferim comunității instrumentele, resursele și încrederea de a-și atinge potențialul maxim în tech și business. 

Cu o viziune ambițioasă și parteneriate strategice în curs, Empower Tech se pregătește să devină un punct de referință în ecosistemul educației și leadershipului feminin.  Ne dorim ca Empower Tech să devină un catalizator al schimbării, unde vocile diverse – indiferent de gen, vârstă, origine sau traseu profesional – se unesc pentru a susține femeile și pentru a construi împreună o industrie mai incluzivă.

Participarea la Empower Tech 2025 se face pe bază de înregistrare prealabilă. Detalii despre program, speakeri și înscriere sunt disponibile pe www.empower-tech.ro.

Lounge Partners: Allianz Services Romania, BCR, Deloitte Technology Delivery Center, Microsoft, MHP Romania, Stefanini, Vodafone Romania. 

Expo Partners: Arvato Systems

Supporting Partners: Siemens, TBI Bank, Trend Consult Group, Wellington

Networking & Production Partners: Nazzuro Aqua, Viva Telecom, Cabina Trasnita 

Platforma de tranzacționare și investiții eToro, a anunțat astăzi lansarea abonamentului eToro Club, care oferă utilizatorilor acces la nivelul Platinum al eToro Club pentru doar €4,99 pe lună sau €49,99 pe an (cu o perioadă de încercare gratuită de 7 zile).

Cu noul abonament, utilizatorii se pot bucura acum de instrumente premium de investiții, avantaje financiare și asistență dedicată – beneficii care erau rezervate anterior utilizatorilor cu un sold de 25.000 dolari sau mai mult. Abonamentul va fi disponibil inițial pentru utilizatorii din Marea Britanie și UE, urmând să fie disponibil și în alte regiuni.

„Noul abonament eToro Club deschide calea către instrumente și servicii premium, avantaje și recompense monetare pentru toți investitorii, indiferent de soldul contului lor”, a declarat Yoni Assia, cofondator și CEO al eToro. „Oferind o alternativă la beneficiile nivelului Platinum, continuăm misiunea noastră de a face investițiile mai accesibile, mai profitabile și mai eficiente pentru toată lumea, oriunde s-ar afla.”

Abonamentul eToro Club permite utilizatorilor să-și îmbunătățească experiența prin accesul la funcții și instrumente concepute pentru a îmbunătăți fiecare etapă a călătoriei lor în lumea investițiilor.

Printre principalele avantaje se numără:

• 💳 Cardul de debit Visa eToro – Transformați cheltuielile zilnice în investiții cu 4% rambursare în acțiuni și beneficii de călătorie.

• 🤖 Acces nelimitat la Tori Chat – Discutați cu analistul AI de ultimă generație al eToro pentru a obține răspunsuri și informații despre caracteristicile platformei, tendințele pieței, performanța portofoliului și multe altele.
• 🧑‍💼 Manager de cont dedicat – Beneficiați de un serviciu mai rapid și personalizat cu un manager de cont dedicat care vă răspunde la întrebări.
• 💰 Venituri mai mari din stakingul de criptoactive – Câștigați până la 75% din veniturile din recompensele de staking pentru criptoactivele eligibile din portofoliul dvs.
• 📉 Reducere la comisioanele de conversie – Economisiți când depuneți sau retrageți în valute altele decât dolari.
• 📊 Declarație fiscală cu discount – Simplificați sezonul fiscal cu prețuri reduse de la furnizorii parteneri ai eToro.

Conținut exclusiv și instrumente de cercetare

Abonații au, de asemenea, acces la portofolii inteligente exclusive, strategii selectate de la investitori eToro cu performanțe de top, precum și un curs gratuit de tranzacționare de 10 săptămâni în valoare de peste 3.000 de dolari pentru a-și îmbunătăți cunoștințele de investiții și expertiza în tranzacționare.

De asemenea, vor primi conținut premium de la echipa globală de analiști eToro, inclusiv actualizări zilnice ale pieței, seminarii web și analize aprofundate. În plus, vor beneficia de instrumente avansate de cercetare, precum Trading Signals, Delta Pro și Fiscal.ai PRO.

Investiții fără bariere

Abonamentul Club se bazează pe viziunea eToro de a face investițiile accesibile tuturor. Oferind o alternativă la pragurile de echilibru și planuri lunare sau anuale flexibile, eToro permite mai multor persoane să aibă acces la instrumente, date și avantaje financiare pentru a-și susține parcursul investițional.

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB) a organizat cea de a XXXII-a ediție a Topului Firmelor din Bucureşti, eveniment de referinţă pentru viaţa economică a Capitalei. La ceremonia de înmânare a premiilor au participat, alături de manageri ai celor mai performante companii bucureştene, personalităţi de prim-plan din spaţiul socio-economic, reprezentanți ai Guvernului şi ai unor organizaţii neguvernamentale.

Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei București s-au aflat: Radu Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu Silaghi, secretarul general al Camerei Naționale, Sorin Toader, directorul general al Departamentului de Comerț Exterior din cadrul Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), dr. Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), co-președinte al Consiliului de Export, din partea privată.

„Într-o lume în care regulile jocului se schimbă constant și din ce în ce mai rapid, a fi performant devine un act de viziune și reziliență. Performanța nu se măsoară doar în profit, ci în modul în care reușești să creezi valoare durabilă pentru parteneri, clienți, echipă și pentru comunitate, în ansamblul ei. Excelența în afaceri se construiește an după an cu strategie aplicată cu ambiție, consecvență, dar și cu responsabilitate, cu echilibru între dorința de a câștiga și respectul față de competitori. Este ceea ce au făcut și fac premianții noștri, care au reușit și în acest an să-și transforme planurile în afaceri durabile și generatoare de plus valoare”, a afirmat Iuliu Stocklosa, preşedintele Camerei București, în deschiderea Galei de premiere.

Potrivit metodologiei de top, dintre cele 178 de mii firme cu sediul social în Capitală, care au depus bilanţul aferent anului 2024 (în creștere cu 5% față de anul precedent), au îndeplinit criteriile de eligibilitate 69 de mii de firme, adică 39%. Dintre acestea, Camera București a premiat 7.567 firme, adică 11% din totalul firmelor considerate eligibile. Companiile laureate au realizat o cifră de afaceri cumulată de 135 mld. euro, un profit din exploatare de 13 mld. euro și au generat 594 mii locuri de muncă, ceea ce constituie o performanță remarcabilă în contextul macroeconomic actual.

„Sunt foarte preocupat ca la Ministerul Economiei să gestionăm un mecanism prin care dumneavoastră să vă desfășurați corect activitatea. Trebuie să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și își rezolvă problema mai repede. Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri, convingerea mea este că vom avea de câștigat”, a declarat ministrul Radu Miruță.

În opinia președintelui CCIR, Mihai Daraban, mediul privat au nevoie de o strategie coerentă de încurajare din partea statului, prin stimulente fiscale şi politici care să susţină performanţa, nu doar să o taxeze. „De exemplu, pentru firmele care timp trei ani consecutiv înregistrează minimum 10% profit net din cifra de afaceri, n-ar strica niște ajustări măcar la dividende; poate dacă sunt 10 ani consecutiv, chiar la impozitul pe profit. Trebuie să avem stimulente, pentru că până la urmă de penalități suntem sătui”, a punctat Mihai Daraban. Cu acest prilej șeful CCIR a subliniat importanța valorificării urgente a activelor statului care produc pierderi, printr-o licitație publică total transparentă, ca măsură de echilibrare a deficitului bugetar.

Cele mai multe companii premiate de CCIB activează în domeniul serviciilor (2.646 firme, 35% din total), fiind urmate de firmele din domeniul comerțului (2.090 de companii, 27,6% din total) și de cele cu profil industrial (1.498 firme, 19,8% din total). În clasamentul întocmit de Camera București, o pondere de 6,4% din totalul companiilor laureate revine construcțiilor (484 companii), 5,6%, domeniului cercetare, dezvoltare şi high-tech (respectiv 423 entităţi premiate), turismului, 3,3% (248 firme laureate), iar agriculturii, silviculturii şi pescuitului, 2,4% (178 companii).

Cu o rată a şomajului de doar 0,6% faţă de 3,2% la nivel naţional, Capitala concentrează 25% din PIB-ul realizat la nivel național, 22,4% din totalul firmelor active din România, 21,3% din totalul salariaţilor ţării, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 17% din valoarea exporturilor româneşti, 30,4% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării și 56,5% din totalul investiţiilor străine directe realizate în România după 1990 (circa 69,2 mld. euro). În Bucureşti activează 122 de mii de firme cu capital strain (44,4% din totalul consemnat la nivel naţional), cu un capital social subscris cumulat de 26,9 mld. euro, respectiv 52% din totalul capitalului social subscris la nivel naţional de societăţile cu participare straină la capital.

Pe lângă distincțiile acordate pentru rezultatele economice obținute în anul 2024, în cadrul evenimentului au fost decernate trofee de excelenţă companiilor care în ultimii cinci ani s-au clasat pe primele trei poziții în competiţia elitelor, precum și o serie de trofee și diplome speciale. Anul acesta trofeul „George G. Assan”, pentru „Brandul românesc al anului”, a revenit Hofigal Export Import S.A., în timp ce trofeul „Ioan V. Socec” a fost acordat Radio România Actualități.

iO Partners introduce iO4Land, o soluție digitală de nouă generație care transformă modul în care terenurile sunt identificate, analizate și validate în Europa Centrală și de Est.

O nouă abordare în land intelligence

Găsirea terenului potrivit este cea mai strategică și, adesea, cea mai dificilă decizie într-un proiect imobiliar sau energetic. Ea poate avea un impact important în ceea ce privește succesul, costul și calendarul întregului proiect. iO4Land răspunde exact acestei provocări, transformând luni de căutări manuale și date fragmentate într-un proces complet digital, bazat pe AI, care livrează oportunități calificate în doar câteva ore.

iO4Land integrează date privind cadastrul, reglementările urbanistice, infrastructura electrică și procesul de autorizare, actualizându-le continuu pentru a asigura acuratețe deplină. Sistemul rulează analize geospațiale multi-layer, susținute de modele AI proprietare, care identifică parcelele optime în baza parametrilor specifici proiectului – de la dimensiunea terenului și tipul de proprietate până la acces, infrastructură de utilități și constrângeri de reglementare.

Fiecare amplasament din lista scurtă este apoi validat printr-un proces structurat de analiză a fezabilității, finalizat în maximum 72 de ore, rezultând un raport clar și acționabil, pregătit pentru decizie.

Cine beneficiază de iO4Land

Soluția a fost concepută pentru dezvoltatorii logistici, energetici, comerciali și rezidențiali care au nevoie de rapiditate și siguranță într-o piață în care terenurile potrivite sunt puține și rareori la vânzare. Prin combinarea inteligenței artificiale cu validarea experților, iO4Land permite dezvoltatorilor să:

• identifice instant parcele viabile care corespund criteriilor tehnice și de localizare specifice
• acceseze date mereu actualizate din multiple surse publice și instituționale
• reducă timpul de decizie de la luni la ore
• descopere oportunități off-market și terenuri neutilizate eficient
• standardizeze procesul de evaluare a terenurilor la nivel cross-border și portofoliu

Transformăm datele în decizii

iO4Land nu este doar o platformă digitală, ci o nouă abordare a procesului de identificare a terenurilor. Automatizează ceea ce înainte era un proces manual, incert, și îl înlocuiește cu un flux de lucru structurat, verificat prin date, care crește atât viteza, cât și precizia.

„Cu iO4Land am construit un proces care transformă informația dispersată în acțiune clară și imediată. Le permite dezvoltatorilor să ia decizii strategice, susținute de date, privind terenurile”, a declarat Costin Bănică, coordonatorul inițiativei în cadrul iO Partners.

Românii par că au devenit mai chibzuiți atunci când vine vorba de cumpărături, mai ales în perioada Black Friday. Rezultatele unui sondaj realizat de Shopfully, liderul european în soluții Drive to Store, relevă că majoritatea aleg să cumpere produse ce care valorează cu adevărat, iar planificarea unei achiziții a devenit acum mai importantă. Crește interesul pentru cataloagele digitale și pentru comparația ofertelor cu săptămâni înainte de startul reducerilor. 

Black Friday va fi despre cumpărături inteligente și decizii asumate

Aproape jumătate dintre români (47%), intenționează să profite de Black Friday pentru a achiziționa articole care de obicei sunt scumpe, în special electronice și electrocasnice. În același timp, mulți se pregătesc și pentru perioada sărbătorilor, profitând de reducerile din noiembrie pentru a cumpăra cadouri de Crăciun.

47% dintre respondenți declară că vor cumpăra articole de care au nevoie, iar 32% vor profita de reduceri pentru a achiziționa produse dorite. În același timp, 22% declară că vor „răsfoi ofertele” doar pentru a găsi reduceri care le fac cu ochiul. 

Bugetul de Black Friday, cumpătat: majoritatea cheltuie sub 1000 lei

Peste 60% dintre respondenți spun că vor aloca un buget de cel mult 1.000 de lei pentru cumpărăturile de Black Friday, în timp ce 35% afirmă că nu au stabilit o sumă fixă. 

Cele mai căutate categorii rămân electronicele și electrocasnicele (48%), urmate de îmbrăcăminte (43%), articolele de încălțăminte (29%) și mobilier (22%). Cosmeticele și parfumurile atrag 21% dintre respondenți, iar bijuteriile și articolele sportive sunt de interes pentru 12%, respectiv 9% dintre cumpărători. 

Cataloagele digitale devin principalul instrument de informare

Peste 40% dintre respondenți folosesc site-urile și aplicațiile de cataloage pentru a descoperi reducerile de Black Friday, aproape la egalitate cu promoțiile pe care le caută pe site-urile magazinelor (43%).

Doar 7% dintre români declară că nu caută oferte înainte de Black Friday, în timp ce 23% spun că regăsesc promoții pe rețelele sociale. 

„Trecerea către digital nu mai este doar o tendință, ci o realitate. Consumatorii se documentează în aplicații și compară prețurile mult înainte de ziua reducerilor. Pentru retaileri, asta înseamnă o competiție bazată pe transparență și relevanță,” explică Cătălin Pațachia, Country Manager Shopfully România.

Comportament omnichannel: între online și magazin fizic

Românii își păstrează echilibrul între experiențele de cumpărare: 43% declară că vor cumpăra atât online, cât și în magazinele fizice, în timp ce 29% preferă exclusiv online-ul și tot 29% doar vizita în magazin.

În plus, 32% dintre consumatori spun că încep să compare prețurile cu una-două săptămâni înainte de startul campaniilor, semn că planificarea joacă un rol tot mai important.

În același timp 23% dintre respondenți se arată neinteresați de Black Friday din cauza scăderii puterii de cumpărare, iar 26% vor fi mai atenți la prețuri în contextul inflației, în timp ce 29% par a nu avea încredere în reducerile afișate. 

Aceste date confirmă că transparența și comunicarea onestă a retailerilor sunt esențiale pentru menținerea interesului consumatorilor.

„Consumatorii din România sunt tot mai informați și mai exigenți. Pentru ei, Black Friday nu mai înseamnă doar reduceri, ci și încredere în promisiunile brandurilor. Retailerii care oferă claritate, consecvență și experiențe integrate – online și offline – sunt cei care vor câștiga loialitatea clienților”, adaugă Cătălin Pațachia, Country Manager Shopfully România.

Studiul „Black Friday 2025 – Opinia ta contează” a fost realizat de Shopfully,, în octombrie 2025. Obiectivul a fost înțelegerea comportamentului de cumpărare, a canalelor de informare preferate și a atitudinii față de campaniile de reduceri.

73% dintre români intenționează să cumpere anul acesta de Black Friday, potrivit unui studiu PayU GPO România, liderul plăților digitale din țară. Analiza arată că evenimentul rămâne cel mai așteptat moment de shopping al anului, în care plățile digitale se consolidează ca principale modalități de achiziție. Astfel, 49% dintre români declară că vor plăti online cu cardul, 9% intenționează să cumpere cu cardul, dar prin rate online, 7% aleg portofele digitale, iar 2% optează pentru soluții de tip Buy Now, Pay Later. Plata la livrare rămâne prezentă, însă scade ca pondere, fiind preferată de 28% dintre respondenți.

Studiul, realizat împreună cu Reveal Marketing Research și desfășurat în octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 respondenți, arată că intenția de cumpărare se menține ridicată, iar consumatorii se pregătesc din timp, stabilesc bugete clare și urmăresc ofertele preferate înainte de startul campaniilor.

Potrivit cercetării, bugetul mediu alocat pentru cumpărăturile de Black Friday este de circa 1.100 lei, cu valori mai mari în rândul persoanelor cu vârste între 30 și 39 de ani și venituri lunare cuprinse între 3.000 și 8.000 de lei. Femeile și bărbații manifestă un interes relativ egal pentru cumpărături, însă preferințele diferă: femeile sunt mai orientate către produse de modă, frumusețe și decorațiuni, în timp ce bărbații se concentrează pe categoriile IT&C și auto.

Cele mai populare categorii de produse sunt IT&C (50%), modă și accesorii (47%), frumusețe și sănătate (42%) și casă & deco (36%). Alte segmente cu potențial ridicat sunt produsele pentru copii (24%), FMCG (24%), călătoriile și experiențele (23%), mâncarea livrată acasă (15%), auto (11%) și asigurările (10%). 

În ceea ce privește metodele de plată, plățile digitale se consolidează ca principala opțiune a cumpărătorilor. Aproximativ 60% dintre respondenți au declarat că vor alege plata online cu cardul, integrală sau în rate. De asemenea, plata cu portofelele digitale are o pondere de 7% în opțiunea cumpărătorilor, dintre aceștia tinerii între 20 și 39 de ani fiind cei mai activi utilizatori ai metodelor moderne de plată, precum Apple Pay, Google Pay sau Click to Pay, datorită experienței rapide și sigure de checkout.

„Black Friday 2025 confirmă consolidarea plăților digitale ca principală opțiune de plată în comerțul online. Consumatorii români sunt tot mai orientați către soluții rapide, sigure și integrate în experiența lor digitală, iar comercianții care adoptă metode moderne de plată – de la portofele digitale la soluții de tip Buy Now, Pay Later – vor beneficia de conversii mai mari și de clienți mai loiali”, declară Elena Gheorghe, Country Manager PayU GPO România și Ungaria.

Românii se pregătesc din timp pentru sezonul de reduceri

Consumatorii români au un comportament informat și calculat când vine vorba despre ofertele puse la dispoziție de retaileri în perioada de Black Friday. Astfel, 44% spun că urmăresc prețurile înainte de Black Friday, 37% compară ofertele mai multor retaileri, 31% stabilesc bugetul din timp, iar 30% își salvează produsele în coș pentru achiziție rapidă în ziua reducerilor. În plus, 19% dintre respondenți se abonează la newslettere pentru a beneficia de oferte exclusive.

Principalele motive de cumpărare sunt căutarea celor mai bune oferte (53%), înlocuirea produselor planificate (35%), achiziționarea de cadouri pentru sărbători (31%) și accesul la reduceri pentru produse premium (26%).

Rezultatele studiului confirmă profilul unui cumpărător tot mai informat, conectat și digital. 

„Black Friday nu mai este un moment de cumpărături spontane, ci un eveniment bine planificat, în care prețul, valoarea percepută și experiența de plată joacă un rol decisiv. Cumpărătorul român din 2025 este pragmatic, atent la raportul calitate-preț și a adoptat deja metodele digitale  de plată, care oferă siguranță și eficiență în procesul de achiziție”, adaugă Elena Gheorghe, Country Manager PayU GPO România și Ungaria. 

În acest context, PayU GPO România va organiza și anul acesta, pe 7 noiembrie, un eveniment live-maraton dedicat evoluției tranzacțiilor înregistrate în cea mai importantă zi din an pentru e-commerce-ul românesc – Black Friday 2025. Compania va comunica în timp real date, trenduri și comportamente de consum, în cadrul unei transmisiuni live din Media Center-ul PayU GPO România, pe Facebook și YouTube, alături de parteneri și jucători cheie ai ecosistemului local de comerț electronic. 

Bozankaya, producător de sisteme electrice de transport public, continuă livrările către România într-un ritm accelerat, în cadrul contractelor derulate cu municipalitățile din Timișoara și Iași. Compania consolidează astfel colaborarea cu autoritățile locale în procesul de modernizare a transportului urban prin soluții sustenabile.

La Timișoara, Bozankaya livrează în total 33 de troleibuze. Până în prezent, toate cele 8 troleibuze de 12 metri și 2 dintre cele 25 de troleibuze articulate de 18 metri au fost deja predate municipalității. Restul de 23 de troleibuze articulate vor ajunge în oraș până la finalul anului 2025. Aceste vehicule moderne, complet electrice, sunt concepute pentru a reduce emisiile și a crește confortul pasagerilor.

Anterior, Bozankaya a furnizat Timișoarei 40 de tramvaie de ultimă generație, echipate cu baterii care permit o autonomie de până la 70 de kilometri. Acestea au fost premiate de European Railway Clusters Initiative pentru designul inovator și performanțele tehnice remarcabile, contribuind la transformarea transportului public local.

La Iași, compania continuă livrările din cadrul celor două proiecte aflate în derulare. În primul proiect, semnat în 2019, toate 16 tramvaie cu cinci module sunt deja în circulație. În al doilea proiect, care prevede furnizarea a 18 tramvaie cu trei module, au fost livrate până acum 7 unități, urmând ca ultimele 11 să ajungă la Iași în perioada următoare. După finalizarea livrărilor, orașul va dispune de 34 de tramvaie Bozankaya aflate în exploatare.

Tramvaiele destinate Iașiului pot transporta până la 200 de pasageri și se disting prin eficiență energetică, design modern și un nivel ridicat de confort. Prin aceste proiecte, Iașiul continuă să investească în soluții de mobilitate nepoluante și eficiente energetic.

„România este una dintre cele mai dinamice piețe din Europa în domeniul transportului electric. Colaborările noastre cu municipalitățile din Timișoara și Iași reflectă viziunea Bozankaya de a sprijini orașele europene în tranziția către un transport public curat, eficient și modern”, a declarat Aytunç Günay, președintele Consiliului de Administrație Bozankaya.

El a adăugat: „Aceste proiecte sunt pași esențiali pentru îmbunătățirea calității vieții urbane și pentru construirea unui viitor mai verde pentru generațiile următoare. România demonstrează că mobilitatea sustenabilă nu mai este un obiectiv, ci o realitate. Suntem mândri să contribuim la transformarea orașelor europene prin sistemele noastre de transport public prietenoase cu mediul.”

În perioada 2023-2024, Provident Financial România a generat o valoare adăugată de 124,5 milioane de euro în economia locală, ajungând la un impact direct total de 553,4 milioane de euro în perioada 2006-2024. Valoarea taxelor și contribuțiilor plătite la bugetul de stat a depășit 273 de milioane de euro. Totodată, Provident rămâne unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul financiar nebancar, cu un număr mediu de 2.101 angajați la finalul lui 2024.  Rezultatele provin din studiul de impact socio-economic realizat de Civitta International, una dintre cele mai importante companii de consultanță din Europa Centrală și de Est.  

Cu o rețea națională bine dezvoltată, județele în care compania a avut cel mai mare impact economic direct au fost București-Ilfov (73,14 milioane euro), Argeș (10,95 milioane euro), Prahova (10,35 milioane euro), Timiș (9,65 milioane euro), Dolj (9,42 milioane euro), Constanța (8,37 milioane euro) și Brașov (8,32 milioane euro). 

„Vrem să avem un rol important în susținerea incluziunii financiare și credem că, indiferent de situația lor socială, oamenii trebuie să aibă acces la o formă responsabilă de finanțare. În cei 19 ani de prezență în România, am deservit peste 1,3 milioane de clienți, aproape jumătate dintre ei din mediul rural, mulți la primul împrumut din viața lor. Doar în acest an, peste 15.000 de români și-au creat un istoric de creditare cu un împrumut Provident. În același timp, mii de clienți au ieșit din portofoliul nostru prin refinanțări la alți creditori, cu precădere bănci. Ne dorim să continuăm să jucăm acest rol în industria financiară și să investim în diversificarea produselor și serviciilor pe care le oferim”, a declarat Florin Bâlcan, director general, Provident Financial România.

Impact indirect în economia locală: 1,33 miliarde de euro

Potrivit studiului Civitta, valoarea adăugată indirect creată de Provident – prin activitatea clienților și a furnizorilor săi – este de 1,33 miliarde de euro. Această contribuție provine în special din comerț, construcții, servicii profesionale și tehnice, IT&C, transport și depozitare, precum și din servicii administrative și suport. 33,5% din impactul indirect generat de Provident este realizat în mediul rural și 66,5% în cel urban.

„Provident își menține angajamentul de a evalua periodic impactul pe care îl are în comunitate. Pentru perioada 2023–2024, am actualizat analiza folosind același model econometric Input-Output, recunoscut internațional, pentru care economistul Wassily Leontief a primit Premiul Nobel în 1973. Acest model este aplicat pe scară largă atât de instituții publice, cât și de companii private, iar în România este utilizat inclusiv de Comisia Națională de Strategie și Prognoză sub denumirea de model „intrări-ieșiri”. Apreciem acest model pentru precizia cu care măsoară impactul generat de Provident în economie”, a declarat Alexandru Duicu, reprezentant Civitta.

Cine sunt clienții Provident și de ce se împrumută

De la începutul activității în România, Provident a acordat împrumuturi în valoare totală de aproape 2,1 miliarde de euro. În 2025, valoarea medie a unui împrumut emis a fost de 4.907 lei. Cel mai mare volum de credite acordat în urban a fost în București, 262 milioane de euro, iar în rural, în județul Dâmbovița, 54,5 milioane de euro. Jumătate dintre clienți s-au împrumutat pentru cheltuieli neprevăzute, 12% pentru reparații și renovări în gospodărie, 9% pentru achiziția de electrocasnice și 5% pentru acoperirea facturilor la utilități.

Profilul clienților diferă în funcție de canalul de creditare:

• Credit la domiciliu: femeie, 51 de ani, venit mediu 3.035 lei, împrumut mediu 5.297 lei
• Parteneriate (eMag, Flanco, TBI): bărbat, 34 de ani, venit mediu 2.994 lei, împrumut mediu 4.307 lei
• Online: bărbat, 32 de ani, venit mediu 3.966 lei, împrumut mediu 3.701 lei

Studiul de impact socio-economic a fost realizat de Civitta Strategy & Consulting în perioada iulie-octombrie 2025 și se referă la impactul direct și indirect al Provident în economie avut în perioada 2006-2024. 

Compania Visual Fan SA, listată la Bursa de Valori București sub simbolul ALW și deținătoarea brandului Allview, anunță lansarea Black November, campania care transformă întreaga lună noiembrie într-o sărbătoare a tehnologiei la super prețuri. Aceasta va avea loc în perioada 01-28 noiembrie 2025, iar ofertele vizează întregul portofoliu de produse, inclusiv cele două game de electrocasnice lansate în acest an, aparatele de aer condiționat și mașinile de spălat rufe Allview Sensy. Pe lângă promoțiile care includ cadou garantat smartphone-ul Allview Soul X20, Allview a pregătit și oferte de tipul „1+1 gratuit” sau reduceri de neratat pentru toată luna noiembrie.

Produsele vedetă ale campaniei Black November Allview 2025

Ediția Black November 2025 aduce în prim-plan cele mai noi produse Allview, care combină performanța tehnologică, designul modern și eficiența energetică. Printre vedetele acestei ediții se numără:

Smart TV-urile Allview, cu rezoluție 4K și sistem de operare VIDAA, oferă o experiență vizuală captivantă, completată de SO VIDAA, tehnologii precum Dolby Audio, display D-LED, HDR, și acces la numeroase aplicații de streaming – Netflix, Max, Prime Video, YouTube™, Disney Plus, VOYO, Rakuten TV.

Aparatele de aer condiționat Allview Sensy, echipate cu tehnologii avansate pentru un aer mai curat și un consum redus de energie, integrează: lumină UV, filtru Health, funcție de ionizare, încălzire și dezumidificare, mod ECO, precum și Wi-Fi Smart Control, pentru un confort complet și control inteligent de la distanță.

Cei care achiziționează un Smart TV Allview 4K sau un aparat de aer condiționat Allview Sensy vor primi CADOU smartphone-ul Allview Soul X20, un dispozitiv elegant și performant, echipat cu Triple Camera, display de 6.78” FHD+ (1080×2460 px) la 120 Hz, NFC, 8 GB RAM, 128 GB memorie Flash.

Mașinile de spălat rufe Allview Sensy, care beneficiază de AI integrat, pentru a adapta automat setările și a oferi o experiență de spălare personalizată. Cu design SLIM, Smart One Touch AI, AI Anti Vibrație, sterilizare cu abur și funcții dedicate îngrijirii țesăturilor și protecției familiei, gama Allview Sensy redefinește confortul în fiecare locuință.

Pe lângă aceste produse, în cadrul campaniei Black November Allview 2025, utilizatorii vor avea acces și la o gamă variată de smartphone-uri, tablete, notebook-uri, smart TV-uri și alte gadgeturi inteligente, toate disponibile cu reduceri atractive.

De asemenea, toți cei care efectuează achiziții de produse de pe site-ul Allview sau magazinele partenere, până la data de 15 noiembrie 2025, se pot înscrie în campania „Allview te trimite la munte” și pot intra în tragerea la sorți pentru un sejur de două persoane, în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, cu cazare și mic dejun inclus.

Ofertele sunt valabile în limita stocului disponibil, începând cu data de 01 noiembrie 2025, exclusiv online pe site-ul dedicat, www.allview.ro/bf2025. 

Pentru ediția din acest an, Allview a pregătit peste 10.000 de produse în propria campanie. Din punct de vedere valoric, atât pentru campania individuală, cât și pentru cele desfășurate cu partenerii, compania brașoveană a pregătit produse în valoare de aproximativ 20 milioane de euro.                         

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a luat act de inițiativa legislativă depusă la Senatul României privind modificarea Legii nr. 31/1990, care prevede, între altele, introducerea obligativității atestării actului constitutiv de către avocat, în orice situație, sau a legalizării de către notar sau atestării de avocat a oricărei hotărâri AGA în cadrul unei SRL sau SA, care are o cifră de afaceri peste 400.000 de lei/an.

CCIR își exprimă, astfel, îngrijorarea față de această inițiativă, care nu reprezintă decât o împovărare procedurală și financiară nejustificată pentru companii, în special pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM).

De asemenea, CCIR atrage atenția asupra faptului că această modificare legislativă contravine principiului simplificării procedurilor administrative și al debirocratizării mediului de afaceri, principii consacrate atât în legislația internă, cât și în dreptul european (Directivele (UE) 2017/1132 și 2019/1151 privind utilizarea instrumentelor digitale în dreptul societăților).

Nu în ultimul rând, CCIR constată că prin introducerea acestor obligativități se ignoră experiența practică acumulată de sistemul cameral care, potrivit legii, oferă asistență antreprenorilor pentru constituirea, modificarea și înregistrarea societăților.

CCIR, în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de Legea nr. 335/2007, își reafirmă disponibilitatea deplină de a colabora cu Parlamentul și Ministerul Justiției pentru identificarea unor soluții echilibrate care să asigure simplificarea mediului normativ pentru întreprinderi, reducerea costurilor administrative și consolidarea climatului de încredere în parteneriatele public-private.

Obiectivul final este protejarea mediului de afaceri de astfel de măsuri administrative disproporționate, care pot descuraja inițiativa antreprenorială și pot contraveni angajamentelor României privind dialogul social și reducerea birocrației.

Curtea de Conturi a realizat un audit al performanței prin care a analizat modul de organizare și funcționare a comunelor și orașelor mici[1] din România, în raport cu populația deservită și cu serviciile oferite. Auditul a avut ca obiective evaluarea măsurii în care comunele și orașele mici reușesc să îndeplinească condițiile prevăzute de legislație, să gestioneze resursele avute la dispoziție și să ofere servicii publice în raport cu populația deservită. Perioada supusă auditării a fost 2021-2023, iar acțiunea de audit s-a desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2024.

Raportul de audit menționează o serie de particularități de ordin administrativ-teritorial și demografic ale României, care trebuie luate în considerare în elaborarea și implementarea politicilor publice și recomandă o abordare integrată, care să combine măsuri de creștere demografică și de dezvoltare economică și socială, pentru a valorifica potențialul fiecărei zone și pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a întregului teritoriu.

Accesul la servicii publice esențiale reprezintă o componentă critică a calității vieții și a bunăstării sociale. În România, persistă disparități semnificative între mediul urban (orașe și municipii) și cel rural (comune) în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, educație și utilități de bază. Astfel, dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT) rurale, 12% nu dispun de cabinete de medicină de familie, 50% nu au cabinete stomatologice, iar 24% nu beneficiază de farmacii. UAT-urile mici, cu o populație redusă, sunt cele mai dezavantajate în special în privința alimentării cu apă, canalizării și transportului public. Deși accesibilitatea comunelor la astfel de servicii se ameliorează odată cu creșterea populației localității, ea rămâne inferioară celei din mediul urban. Această situație subliniază nevoia de investiții și politici publice care să reducă aceste inegalități și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii.

Potrivit raportului, cadrul legislativ actual nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților. Schimbarea statutului administrativ al unei localități este dificilă și rareori reușește. Au existat, în ultimii ani, mai multe încercări de revenire la rang de comună a unor orașe sau de comasare a unor comune cu orașe, dar cele mai multe dintre acestea nu au fost finalizate cu succes din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de Legea referendumului.

Unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație este „numărul de locuitori”, al cărui prag minim pentru constituirea orașelor este 10.000 de locuitori, iar pentru comune pragul este de 1.500 de locuitori. La nivelul anului 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, un număr de 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul respectiv.

Potrivit raportului, există o discrepanță semnificativă între cerințele legislative pentru înființarea de comune/declararea de orașe și realitatea demografică a unor localități din România, în sensul în care multe dintre acestea nu s-ar mai încadra în categoria din care fac parte, dacă ar fi analizate din acest punct de vedere. Criteriile demografice pentru clasificarea localităților în orașe și comune nu mai corespund dinamicii actuale. Totodată, lipsa unor indicatori clari și fiabili, precum și dificultățile în calculul și interpretarea celor existenți afectează semnificativ posibilitatea de evaluare a localităților.

În ceea ce privește gestionarea resurselor, raportul arată că derogările legislative anuale, deși menite să echilibreze bugetele locale, pot influența pe termen lung autonomia financiară a UAT-urilor. În anul 2023, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%. Totuși, capacitatea de finanțare din venituri proprii a crescut de la an la an în perioada 2021-2023, mai mult în cazul comunelor decât în cazul orașelor mici.

Ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor unui UAT pentru dezvoltare, semnalează auditorii. În anul 2023, doar 31% dintre comune au reușit să își susțină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, în scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). În ceea ce privește orașele mici, 76% și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate în anul 2023, 85% în anul 2022 și 81% în anul 2021.

În orașe și comune, comparativ cu alte structuri locale (municipii și consilii județene), există dificultăți mai mari în atragerea de personal. Cheltuielile de personal aferente comunelor sunt semnificativ mai mici față de cele ale orașelor care deservesc același număr de locuitori. Totodată, bugetele UAT-urilor mici se confruntă cu o presiune suplimentară generată de costurile aferente asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav. Astfel, în perioada 2021-2023, numărul de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav a crescut cu 7%, iar plățile aferente cu 38%.

În ceea ce privește costurile aferente personalului din administrația publică locală, raportul notează că modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar. Aceste diferențe duc la costuri salariale mai mari în orașe, atât pentru aleșii locali, cât și pentru personalul din aparatul administrativ, nu doar din cauza numărului de angajați, care poate fi mai mare, ci și datorită unui etalon salarial superior stabilit prin legislație. Se poate ajunge la situații în care serviciile publice să nu fie oferite la același nivel, deși cheltuielile salariale sunt mai mari în orașele cu un număr de locuitori comparabil cu cel al comunelor.

Analiza veniturilor și cheltuielilor comunelor și orașelor mici din România subliniază rolul pe care îl exercită numărul de locuitori asupra capacității unui UAT de a-și gestiona resursele financiare. Dependența de finanțarea de la bugetul de stat și dificultățile în colectarea veniturilor proprii reprezintă provocări majore pentru acestea. Această dependență financiară este accentuată de legi anuale care prevăd excepții, care, deși ajută la echilibrarea bugetelor pe termen scurt, pot afecta autonomia financiară și dezvoltarea pe termen lung.

Potrivit raportului, pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale și consolidare a autonomiei financiare a UAT-urilor este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă. Aceste demersuri pot conduce la întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, respectiv la gestionarea eficientă a bugetelor locale și la o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite.

Raportul Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare, realizat în urma misiunii de audit al performanței desfășurate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, este public pe www.curteadeconturi.ro

[1] Auditul a abordat, cu precădere, situația orașelor cu o populație sub 10.000 de locuitori (nivel minim de populație stabilit de legislație pentru constituirea orașelor), denumite în cadrul auditului orașe mici și care reprezintă peste jumătate din totalul orașelor din România

Grupul BCR a înregistrat o performanță financiară solidă, raportând un profit net de 2.467 milioane de lei (491 milioane de euro) în primele nouă luni ale anului 2025, în creștere cu 11,2% față de 2.217 milioane de lei (446 milioane de euro) în aceiași perioadă a anului 2024, susținut de extinderea continuă a activității cu clienții.

În septembrie 2025, Grupul BCR a înregistrat un venit extraordinar în valoare de 388.919 mii de lei ca urmare a deciziei favorabile date de Înalta Curte de Casație și Justiție și a Deciziei MDLPA nr. 201286/26.09.2024 (‘Decizia de Amnistie), rămase definitive, permițând astfel eliberarea provizionului înregistrat anterior. Hotărârea favorabilă s-a referit la acțiunea în justiție inițiată de subsidiara BCR BpL în 2022 pentru anularea obligațiilor bugetare accesorii (respectiv dobânzi și penalități acumulate la obligația principală pentru perioada scursă între data încasării primelor de stat și data la care BCR BpL a rambursat primele de stat către MDLPA), în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 69/2020 privind unele măsuri fiscale, prorogarea unor termene, introducerea unor stimulente fiscale și modificarea unor acte normative.

Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 9,0% până la 3.099 milioane de lei (616 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 2.841 milioane de lei (571 milioane de euro) în 1-9 2024, susținut de creșterea veniturilor operaționale.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 11,9% până la 3.569 milioane de lei (710 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 3.190 milioane de lei (641 milioane de euro) în 1-9 2024, susținut de creșterea volumelor de business.

Venitul net din comisioane s-a îmbunătățit cu 5,6% până la 863 milioane de lei (172 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 817 milioane de lei (164 milioane de euro) în 1-9 2024, susținut de intensificarea activității tranzacționale, de creditare și asigurări.

Rezultatul net din tranzacționare și din instrumente financiare evaluate la valoare justă a scăzut cu 7,5% până la 382 milioane de lei (76 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 413 milioane de lei (83 milioane de euro) în  1-9 2024.

Venitul operațional a crescut cu 8,5% până la 4.839 milioane de lei (963 milioane de euro) în 1-9 2025, de la 4.461 milioane de lei (897 milioane de euro) în 1-9 2024.

Cheltuielile administrative generale, corelate cu implementarea proiectelor strategice, au ajuns la 1.740 milioane de lei (346 milioane de euro) în 1-9 2025, în creștere cu 7,5% față de 1.620 milioane de lei (326 milioane de euro) în 1-9 2024, în principal ca urmare a costurilor IT mai ridicate și a cheltuielilor cu personalul. 

În baza acestor evoluții, raportul cost-venituri s-a îmbunătățit până la 36,0% în 1-9 2025, față de 36,3% în 1-9 2024.

„Încercăm să construim încredere în comunitate. Pentru că încrederea este cea care conectează investițiile la oameni, idei și viitor. Prin ZBOR, ne asumăm un angajament concret față de generațiile care vor modela economia următorului deceniu și față de o Românie care alege să-și transforme potențialul în performanță. Investim în educație și în tineri, pentru că avem o responsabilitate față de toți cei cu care ne întâlnim: antreprenori care construiesc de la zero sau care au creat unele dintre cele mai puternice afaceri românești, companii care aleg să inoveze aici și tinerii care vor ca România să-și seteze ambiția la nivelul liderilor globali. BCR va evolua ca partener care oferă predictibilitate prin planificare și sănătate financiară, care susține competitivitatea economiei și deschide dialogul despre transformarea structurală și importanța digitalizării. Suntem un partener care crede că dezvoltarea sustenabilă a României începe cu investițiile în capitalul uman și are curajul să spună, cu toată convingerea, că are încredere în tinerii din ziua de azi”, declară Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.

Costurile de risc și calitatea activelor

Rata creditelor neperformante pentru BCR Group, conform metodologiei Erste Group, s-a situat la 3,7% în septembrie 2025, pe fondul unei creșteri temporare a stocului de credite neperformante. Se anticipează ca această tendință să fie inversată până la sfarșitul anului cu sprijinul unor măsuri de reducere a volumului de credite neperformante. Gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante s-a situat la nivelul de 127,2% în septembrie 2025. 

Astfel, rezultatul net din deprecierea instrumentelor financiare a reflectat o alocare netă de provizion de 230 milioane de lei (46 milioane de euro) în 1-9 2025, comparativ cu o eliberare de provizion de 63 milioane de lei (13 milioane de euro) în 1-9 2024. Acest rezultat este în concordanță cu creșterea volumului de afaceri cu clienții și evoluția creditelor neperformante menționată anterior.

Capitalizare și finanțare

Rata capitalului de Rang 1+2 a Grupului BCR s-a situat la 22,3% în august 2025 (nivel estimat) și la 23,5% în decembrie 2024 (după capitalizarea profitului), semnificativ peste cerinţele Băncii Naţionale a României și reflectând în mod clar puternicele poziţii de capital şi finanţare ale BCR.

Creditele și avansurile nete acordate clienților au crescut ușor cu 1,9% față de 31 decembrie 2024 până la 67.992 milioane de lei (13.383 milioane de euro) la data de 30 septembrie 2025, sprijinite de avansul pe ambele segmente retail și corporate.

Depozitele de la clienți au scăzut cu 3,3% față de 31 decembrie 2024 până la 87.975 milioane de lei (17.316 milioane de euro) la data de 30 septembrie 2025, determinat de scăderea depozitelor corporate.

Impactul BCR în economie și societate

În activitatea de creditare retail, BCR a acordat credite noi pentru persoane fizice și microîntreprinderi de 13,8 miliarde de lei în 1-9 2025. Stocul de credite de consum negarantate (inclusiv carduri de credit și descoperit de cont) a crescut cu 20,0% an pe an. În același timp, stocul de credite ipotecare a crescut cu 4,5% an pe an, din care creditele ipotecare standard (Casa Mea) au crescut cu 23,0% an pe an, contrabalansate de portofoliul de credite Prima Casă în scădere. 

În activitatea de creditare corporate, BCR a aprobat credite noi pentru companii în valoare de 11 miliarde de lei în 1-9 2025, dintre care aproximativ 30% destinate investițiilor. Stocul de credite corporate a crescut cu 6,4% an pe an. Cele mai multe finanțări au fost direcționate către energie, bunuri de consum și infrastructură publică, sectoare cheie pentru reziliența și dezvoltarea economiei. Numai în T3 2025, BCR a acordat finanțări de 420 milioane lei pentru proiecte care susțin investițiile în energie verde, agricultură, infrastructură și construcții.

BCR este partener financiar pentru peste 15.000 de companii, IMM-uri și clienți mari, oferind expertiză și soluții adaptate nevoilor economiei reale. Banca este, totodată, unul dintre liderii pieței de finanțări sindicalizate, cu o participare de aproximativ 2,5 miliarde lei (500 milioane EUR) în inițiative majore de expansiune și retehnologizare în primele trei trimestre din 2025. BCR a sprijinit 194 de companii prin garanții de stat și europene, cu o valoare medie de 2,68 milioane lei per finanțare, iar prin programele FEI (Competitivitate, Sustenabilitate și Sectoare Culturale și Creative) a acordat finanțări de 520 milioane lei.  În plus, banca a oferit 1,6 miliarde lei pentru proiecte de infrastructură publică și locală, consolidându-și rolul de principal susținător al programelor care modernizează România și stimulează o economie conectată și competitivă.

În T3 2025, BCR Leasing a înregistrat o creștere de 10% a volumului de finanțări noi față de aceeași perioadă a anului trecut. Subsidiara de leasing a BCR a continuat să susțină activ mediul de afaceri, cu o creștere de peste 50% în finanțarea autovehiculelor comerciale ușoare, destinate transportului de persoane și bunuri, precum și a autoturismelor, ceea ce a favorizat creșterea finanțărilor în rândul segmentului de clienți microîntreprinderi și PFA, cu 22% mai mult față de 1-9 2024.  

În T3 2025, 43% dintre solicitările de rambursare anticipată procesate de BCR Leasing au fost recepționate prin intermediul asistentului virtual LEA, integrat în cadrul platformei Self Service. În paralel, interacțiunile cu chatbot-ul LEA au crescut cu 50% față de T3 2024, evidențiind ritmul accelerat de adoptare a soluțiilor digitale de către clienți. Mai mult, 80% dintre clienții BCR Leasing, indiferent de structurat de acționariat, au parcurs procesul de actualizare a datelor personale 100% online, cu ajutorul acestui instrument.

BCR Social Finance a susținut peste 1.700 de microîntreprinderi, dintre care 820 în sectorul agribusiness, oferind finanțări în valoare de 34 milioane de euro, ce au contribuit la menținerea a peste 3.200 locuri de muncă. În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, instituția a finanțat 43 ONG-uri și întreprinderi sociale cu 5,7 milioane de euro, contribuind la bunăstarea a peste 23.000 de beneficiari, la menținerea a 1.200 de locuri de muncă și crearea altor noi 450 de locuri. Aceste finanțări sprijină Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (SDG) stabilite de Organizația Națiunilor Unite, printre care cele mai abordate țin de SDG 1 (Fără sărăcie), SDG 2 (Zero foamete), SDG 3 (Sănătate și bunăstare), SDG 4 (Educație de calitate) și SDG 11 (Orașe și Comunități Durabile). În plus, BCR Social Finance a acordat 125 de credite StudyUP, în valoare de peste 200.000 euro, pentru formare continuă prin cursuri universitare, de masterat, doctorat sau specializare, susținând educația pe tot parcursul de viață. 

La începutul lunii septembrie 2025, programul Marc a fost în plin proces de a accepta aplicații pentru o nouă serie de business-uri cu impact care vor beneficia de mentorat și expunere la o comunitate internațională de investitori. Marc Impact Program este un program regional de scalare a afacerilor centrate pe impact, fiind o inițiativă a Fundației ERSTE, ERSTE Social Finance Holding și Simpact IFUA, implementat în România de BCR și Synerb. 

Educație și prevenție financiară pentru tot ciclul de viață

• Aproximativ 2,6 milioane de români au trecut prin programele de educație financiară BCR –  Școala de Bani și Coaching Financiar.

• Mai mult de 1,7 milioane persoane au beneficiat de un plan financiar personalizat prin Coaching Financiar, dintre care peste 720.000 doar în primele nouă luni din 2025. Acest instrument de planificare a fost integrat în Programul de Beneficii George, primul program bancar de loialitate din România, disponibil pentru 1,5 milioane de clienți BCR. Structurat pe cinci niveluri de beneficii – Go, Advanced, Pro, Max și Max Invest, programul încurajează clienții să-și diversifice portofoliul financiar și să-și optimizeze costurile bancare. 60% dintre clienții care și-au setat un obiectiv în Programul de Beneficii au ales economisirea ca prioritate financiară, deschizând un cont de economii, și 1 din 4 clienți au ales o formă de protecție financiară sub forma unei asigurări a veniturilor. În plus, 65% dintre clienții care au accesat un credit George au beneficiat de dobândă preferențială.
• Peste 912.800 copii, adolescenți, tineri și adulți au participat până acum la cursurile Școala de Bani. Lansat în 2016, proiectul a devenit cel mai amplu program de educație financiară din România, sprijinind românii să aibă o relație mai bună cu banii și să ia decizii informate. În primele nouă luni din 2025, mai mult de 97.800 de persoane au beneficiat de cursurile Școala de Bani.

• În 2025, programul Life Lab a fost extins la nivel național prin platforma digitală lifelab.ro, devenind un hub educațional pentru profesori și un instrument valoros în dezvoltarea unei generații mai informate și mai încrezătoare din punct de vedere financiar. Peste 14.000 de profesori au accesat platforma în primele trei trimestre din 2025, dintre care 3.700 sunt utilizatori activi, cu acces la peste 500 de resurse educaționale interdisciplinare, menite să sprijine discuțiile despre gestionarea banilor în sala de clasă. 
• Programul BCR de incluziune financiară a comunităților rurale și mici urbane, prin care BCR operează două unități mobile, a parcurs până acum 25.000 km și a ajuns în 50 de comunități, sprijinind peste 6.000 de persoane prin sesiuni de educație financiară și servicii bancare personalizate.

Digitalizare accelerată

• 2,66 milioane de utilizatori ai ecosistemului digital George (internet banking și mobile banking), dintre care 2,32 milioane sunt utilizatori activi ai aplicației George mobile cu o creștere de 12% an pe an. 
• Accelerarea adopției produselor digitale în retail, 94% dintre produsele pentru persoane fizice (deschidere de cont curent, credite ipotecare și de consum, cont de economii, depozite, asigurări și produse investiționale) vândute pe flux 100% digital, comparativ cu 87% în primele nouă luni din 2024. 
• În T3 2025, 96% dintre clienți au aderat pe flux digital la Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS (Pilonul III), direct din George. Digitalizarea experienței a dus la creșterea cu 100% a numărului de noi aderări în 1-9 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar Fondul de Pensii Facultative BCR PLUS a ajuns la peste 171.000 de participanți care își construiesc viitorul financiar cu BCR Pensii. 
• Aproximativ 170.000 de companii sunt înrolate în George pentru afaceri, ecosistemul digital unic în România. În primele nouă luni din 2025, peste 74% dintre clienții eligibili și-au deschis relația cu banca prin Digital Onboarding, iar mai mult de 60% dintre creditele pentru clienții microîntreprinderi au fost acordate prin produsele digitale disponibile: Overdraft Digital, Credit Inteligent George și Cardul de Credit George.

Transformarea interacțiunilor cu clienții

• BCR este prima bancă din România care a introdus RoPay Alias, oferind o experiență bancară digitală completă clienților săi. Utilizatorii pot solicita sau transfera bani instant, folosind exclusiv numărul de telefon, fără IBAN, într-un mod sigur, eficient și gratuit. 
• BCR este prima bancă din România care a digitalizat complet fluxul de refinanțare ipotecară, consolidându-și poziția de lider în digitalizarea celui mai complex produs de creditare retail. În primele nouă luni din 2025, peste 9.000 de clienți au accesat un credit ipotecar direct din George, prin achiziție, refinanțare sau rezervarea unei oferte. Clienții BCR primesc o ofertă fermă în doar câteva minute, valabilă timp de 60 de zile, iar 75% dintre cei care rezervă oferta digitală finalizează procesul și accesează creditul. 
• Peste 1,6 milioane de produse BCR au fost deschise pe flux 100% digital în primele nouă luni ale anului, înregistrând o creștere de 6% față de aceeași perioadă din 2024. 
• Clienții BCR au primit peste 36 milioane de lei prin George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi celor care folosesc plata cu cardul. George Moneyback a ajuns la peste 1,5 milioane de utilizatori, în creștere cu 10% față de 1-9 2024. 
• BCR a continuat dezvoltarea ecosistemului de open banking prin extinderea și consolidarea George Store. Portofoliul de parteneriate acoperă o gamă variată de domenii: Sănătate (MedLife, Regina Maria), Cumpărături (Freshful), Activități de familie (Destiny Park), Călătorii (Paralela 45, Animawings), Mobilitate (Splash, ATVRom), Securitate cibernetică (Bitdefender), Soluții digitale (semnătură digitală Trans Sped), Juridic (QuickLegal), Servicii (Edenred, Imobiliare.ro), Online Payments (Global Payments), Leasing (Financiar Auto, Echipamente), Soluții de facturare (Banqup, EasyBill) și Administrarea afacerii (Regnet, SOLO).

Performanța financiară a Grupului BCR în 1-9 2025

Curtea de Arbitraj de pe lângă AHK România, înființată în 2010, a prezentat Regulamentul său revizuit în cadrul celei de-a patra Conferințe Internaționale de Arbitraj, organizate de AHK România. Acesta integrează evoluțiile recente ale regulilor internaționale de arbitraj, oferind companiilor o alternativă atractivă pentru soluționarea disputelor. Au fost introduse prevederi mai detaliate și reguli noi pentru a face întregul proces de arbitraj mai rapid și mai eficient. În special pentru companiile cu activitate internațională, arbitrajul reprezintă un element foarte important în redactarea contractelor. Modificările, împreună cu explicațiile detaliate ale experților care au contribuit la actualizarea Regulamentului, au fost prezentate în cadrul conferinței, la care au participat specialiști din domeniu și invitați de renume din mediul privat. 

„Arbitrajul este important pentru companii deoarece reprezintă o modalitate alternativă de soluționare a disputelor, printr-o procedură mai flexibilă, cu costuri mai reduse în multe situații și, totodată, cu sprijinul experților. Părțile pot include în contractele lor, indiferent de tipul acestora, nu doar în cazurile de fuziuni și achiziții, o clauză care se referă la arbitrajul viitoarelor lor litigii, iar acest lucru poate fi făcut în conformitate cu legea  privind arbitrajul, la sediul arbitrajului”, a explicat dr. Cristiana Stoica, fondator STOICA & ASOCIAȚII.

În calitate de președinte AHK România și CEO al companiei de energie E.ON România, Volker Raffel consideră că arbitrajul este benefic pentru orice companie. „Mi-am dat seama în viața mea profesională că o instanță de arbitraj poate rezolva un caz într-o perioadă decentă de timp, iar acest lucru este posibil prin faptul că exista doar o instanță, și nu mai multe, ca în cazul instanțelor publice. Un alt argument este că la o Curte de Arbitraj există profesioniști care cunosc și relațiile economice. Din aceste două considerente cred că este important ca o clauză compromisorie să fie introdusă încă de la început în contractele de afaceri”, a explicat el.

Președintele Curții de Arbitraj a AHK România, prof. dr. Claus Köhler, a prezentat noile reguli de arbitraj, aspecte legate de concurența în arbitraj, de contractele de fuziuni și achiziții și de arbitrajul instituțional, care include mai nou și componenta de tehnologie. El a subliniat confidențialitatea totală a proceselor de arbitraj, care protejează secretele comerciale. „Arbitrajul este extrem de important pentru companii, deoarece reprezintă o modalitate rapidă și mai ales executorie de soluționare a disputelor între părți. Într-un context transfrontalier, adică atunci când sunt implicate două sau mai multe țări, multe hotărâri ale instanțelor de stat nu sunt executabile. Arbitrajul oferă o sentință executorie, similară unei hotărâri judecătorești, valabilă în 172 de țări, conform Convenției de la New York din 1958,” a precizat Köhler.  

Pentru eficientizarea procesului de arbitraj, noul Regulament al Curții de Arbitraj de pe lângă AHK România cuprinde acum termene clare pentru o serie de contracte procedurale, astfel ca procesul să fie clar și predictibil. Nerespectarea acestor termene are efecte importante asupra diferitelor soluții prevăzute de cadrul arbitral.

„De exemplu, am inclus termene clare pentru înregistrarea cererii de arbitraj, pentru răspuns, pentru prezentarea probelor și de asemenea, termene referitori la numirea arbitrilor. Dar probabil cea mai importantă este durata procesului: până la emiterea hotărârii arbitrale, am prevăzut opt luni”, a spus Cristiana Stoica. 

Disputele pot apărea însă și în contractele derulate de instituțiile publice. Acestea afectează însă în mod direct comunitatea, întrucât sunt legate de obicei de construirea de școli, drumuri, spitale etc. „Întrebarea este: poate arbitrajul sau orice alt mecanism alternativ de soluționare a disputelor să ofere sectorului public o cale mai bună? Din perspectiva mea, răspunsul este, potențial, da, dar doar printr-un cadru clar, la nivel național și în limitele dreptului public”, a explicat Mihaela Nastea, director achiziții publice în cadrul Primăriei Municipiului Oradea.

La masa rotundă despre fuziuni și achiziții (M&A) și antitrust experții au vorbit despre complexitatea tranzacțiilor de tip M&A, mai ales atunci când acestea implică reglementări privind concurența sau controlul investițiilor străine. Aceste niveluri suplimentare de verificare fac și mai importantă existența unor mecanisme de soluționare a disputelor care să fie atât flexibile, cât și rezistente sub presiune.

În cadrul celei de-a doua mese rotunde, pe tema arbitrajului instituțional cu sprijinul tehnologiei, specialiștii au vorbit despre riscurile legate de folosirea tehnologiei în procesele de arbitraj. Acestea au implicații etice și țin de păstrarea confidențialității și autenticității probelor, protecția datelor etc. Soluțiile propuse – stabilirea unui protocol de securitate cibernetică și a unor reguli pentru păstrarea datelor.

În concluzie, Curtea de Arbitraj a AHK România oferă eficiență, neutralitate, confidențialitate, predictibilitate, abordare transfrontalieră, flexibilitate și profesionalism. Astfel se aliniază tendințelor comunității internaționale de arbitraj, regulile sale putând fi aplicabile oricărui tip de relație comercială.

„A fost un schimb minunat de opinii, menit să crească gradul de conștientizare privind arbitrajul în România. Avem expertiza și profesioniștii necesari pentru a gestiona toate tipurile de cazuri de arbitraj și sperăm că vom putea contribui la o deschidere mai mare pentru folosirea arbitrajului în România”, a conchis Sebastian Metz, director general al AHK România.