Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, și comisarul pentru energie, Kadri Simson, s-au întâlnit cu președintele Ilham Aliyev și cu ministrul azer al energiei Parviz Shahbazov, la Baku, în scopul de a consolida cooperarea existentă dintre UE și Azerbaidjan. Președinta Comisiei și președintele azer au semnat un nou Memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei.

Actualmente, UE și Azerbaidjan negociază și un nou acord cuprinzător, care va permite o cooperare consolidată într-o serie largă de sectoare, inclusiv diversificarea economică, investițiile, comerțul și valorificarea la maximum a potențialului societății civile, evidențiind totodată importanța drepturilor omului și a statului de drept.

În urma vizitei de astăzi de la Baku, Consiliul de Cooperare UE-Azerbaidjan se va întruni pe 19 iulie la Bruxelles pentru a analiza relațiile generale și a discuta despre posibile domenii de interes reciproc pentru cooperare în viitor.

Președinta von der Leyen a declarat: „Prin acest nou memorandum de înțelegere, deschidem un alt capitol al cooperării noastre din domeniul energiei cu Azerbaidjan, un partener-cheie în eforturile pe care le depunem pentru a renunța la combustibilii fosili din Rusia. Urmărim nu numai să consolidăm parteneriatul nostru existent, care garantează aprovizionarea stabilă și fiabilă cu gaze a UE prin coridorul sudic al gazelor, ci și să punem bazele unui parteneriat pe termen-lung în sectorul eficienței energetice și al energiei curate, având în vedere că atât noi, cât și partenerul nostru urmărim realizarea obiectivelor Acordului de la Paris. Energia este însă doar unul dintre sectoarele în care ne putem consolida cooperarea cu Azerbaidjan și abia aștept să valorificăm întregul potențial al relației noastre”.

Asigurarea unor surse alternative de aprovizionare cu gaze pentru Europa

Noul memorandum de înțelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei, semnat de președinta Comisiei și de președintele azer, includ un angajament de a dubla capacitatea coridorului sudic al gazelor pentru ca, până în 2027, să se poată livra minimum 20 de miliarde de metri cubi anual către UE. Acest aspect va contribui la obiectivele de diversificare cuprinse în planul REPowerEU și va ajuta Europa să pună capăt dependenței de gazul rusesc. În baza cooperării consolidate din domeniul energiei, Azerbaidjanul deja își majorează livrările de gaze naturale către UE, de la 8,1 miliarde de metri cubi în 2021 la un volum estimat de 12 miliarde de metri cubi în 2022.

Comisarul pentru energie, Kadri Simson, a spus: „Noul memorandum de înțelegere subliniază rolul strategic al coridorului sudic al gazelor în eforturile noastre de diversificare. Azerbaidjanul a majorat deja livrările de gaze naturale către UE, iar această tendință va continua: în acest an se vor realiza livrări suplimentare de până la 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar până în 2027 se preconizează că volumele vor crește de peste două ori. Cooperarea noastră este însă mai mult decât atât, accelerând implementarea surselor regenerabile de energie și abordând problema emisiilor de metan; prin aceste măsuri va crește siguranța aprovizionării și se va contribui la realizarea obiectivelor noastre climatice.”

Conform MoU, UE și Azerbaidjan au în comun obiectivul ambițios de a accelera dezvoltarea și implementarea capacității de producție și de transport al energiei din surse regenerabile, în scopul de a valorifica la maximum sinergiile dintre tranziția UE către o energie curată și vastul potențial neexploatat al Azerbaidjanului în domeniul energiei din surse regenerabile, în special sectorul energiei offshore.

Cele două părți admit, totodată, importanța angajamentului mondial referitor la metan și recunosc că este o responsabilitate colectivă ca lanțul de aprovizionare cu gaze naturale să fie cât mai eficient și mai benefic pentru climă și mediu.  MoU sprijină crearea unor sisteme de colectare a gazelor naturale în absența cărora aceste gaze ar fi evacuate, arse sau eliberate în atmosferă. Cooperarea va fi extrem de importantă și pentru a sprijini aderarea la acest angajament a Azerbaidjanului.

În urma semnării memorandumului de înțelegere, comisarul Simson va organiza un dialog UE-Azerbaidjan cu ministrul azer al energiei Shahbazov, pentru a discuta despre punerea practică în aplicare a memorandumului de înțelegere.

De mai multe luni, UE colaborează intens cu partenerii săi internaționali pentru a diversifica sursele de aprovizionare și a atenua creșterea prețurilor la energie. În strategia externă a UE în domeniul energiei care însoțește planul REPowerEU, Comisia a recunoscut că coridorul sudic al gazelor joacă un rol-cheie în diversificarea surselor de aprovizionare a UE cu gaze naturale, îndeosebi în ceea ce privește țările din sud-estul Europei.

Comisia sprijină de mult timp extinderea coridorului sudic al gazelor ca fiind o contribuție majoră la garantarea unei aprovizionări sigure, fiabile și previzibile cu gaze naturale în Europa de Sud-Est și posibil și în Balcanii de Vest, prin gazoductul transadriatic.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a publicat, la 18 iulie, raportul său intitulat „Seceta în Europa – iulie 2022”, care prezintă o evaluare a situației privind seceta din Europa, pe baza activității Observatorului european al secetei.

Analiza evoluției și a impactului secetei prelungite din UE arată că o parte îngrijorătoare a teritoriului este, în prezent, expusă secetei la niveluri de avertizare (46 % din UE) și de alertă (11 % din UE), asociate cu un deficit de umiditate a solului care cauzează stres plantelor.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Schimbările climatice sporesc riscul de secetă severă și de incendii de vegetație în întreaga lume. Centrul Comun de Cercetare pune știința și tehnologia în serviciul monitorizării schimbărilor climatice. Prin acest raport, înțelegem mai bine situația pentru a ne putea proteja pădurile, recoltele și apele.” Stresul hidric și termic duce la scăderea randamentului culturilor față de previziunile anterioare deja negative pentru cereale și alte culturi.

Franța, România, Spania, Portugalia și Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randamentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia și Croația. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficiența apei disponibile a condus la mai multe restricții de utilizare în municipalități. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat și în Franța.

Centrul Comun de Cercetare furnizează informații în timp real privind seceta prin intermediul Observatoarelor european și global ale secetei (EDO și GDO), care fac parte din serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență (CEMS).

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați articolul nostru sau să vă abonați la buletinul informativ al Centrului de cunoștințe privind gestionarea riscului de dezastre. 

CEC Bank a fost selectată de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) ca instituție de credit parteneră pentru derularea Programelor naționale de încurajare și stimulare a înființării și dezvoltării IMM-urilor în perioada 2022-2027. CEC Bank va facilita beneficiarilor eligibili deschiderea de conturi curente pentru încasarea alocației financiare nerambursabile (AFN) și va oferi clienților interesați credite punte pentru prefinanțare și credite de investiții, pentru co-finanțarea aportului propriu, în condiții de cost avantajoase.

„CEC Bank este unul din partenerii tradiționali ai Ministerului în implementarea programelor guvernamentale, derulând în anii anteriori, în baza convențiilor semnate, Programul Start Up Nation, edițiile 1 și 2, Programul Microindustrializare, Programul Româno-Elvețian, Programul Comerț și Servicii, implicându-se de asemenea și în derularea schemelor de granturi acordate în cadrul temporar COVID. Vom continua această tradiție, prin oferirea de suport în condiții avantajoase, IMM-urilor care își vor susține activitatea prin proiecte implementate în cadrul unor astfel de scheme”, a declarat Ramona Ivan, director Relaţii Internaţionale în cadrul CEC Bank. 

CEC Bank a acordat, prin programele precedente Start Up Nation, credite în valoare de circa 500 milioane de lei. 

Caracteristici Program

Prin Programul Start Up Nation – România, finanțările vor fi astfel:

• Pentru solicitanții care își asumă crearea și menținerea unui loc de muncă, fondurile nerambursabile vor fi de maximum 100 000 de lei / beneficiar, sumă care poate reprezenta cel mult 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru firmele neplătitoare) aferente proiectului;
• Pentru solicitanții care își asumă crearea și menținerea a două locuri de muncă, fondurile nerambursabile vor fi de maximum 200 000 de lei / beneficiar, sumă care poate reprezenta cel mult 95% din valoarea cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA pentru firmele neplătitoare) aferente proiectului.

În plus, pentru cei care nu sunt clienții băncii, dar aleg CEC Bank pentru încasarea fondurilor nerambursabile, banca le pune la dispoziție Pachet online cont bancar IMM Optim.

Oferta CEC Bank

Pentru creditul de investiții (de co-finanțare), dobânda este de ROBOR 6M + 2,49% / an, perioada de creditare este de maxim 60 de luni, iar perioada de grație de maxim 12 luni. Rambursarea ratelor de credit se poate realiza lunar/trimestrial/semestrial. Perioada de analiză și soluționare a creditului de co-finanțare este de maximum 20 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete de solicitare a creditului. În privința comisioanelor, banca percepe comisioane de analiză (0,5%) și acordare (0,9%), plătibile o singură dată și comision de gestiune 0,08%, lunar, aplicabil la soldul creditului.

La creditul punte pentru prefinanțarea fondurilor nerambursabile, dobânda este de ROBOR 6M + 2,49%/ an, perioada de creditare este de maxim 24 luni, cu posibilitatea prelungirii corespunzător valabilității Programelor. Rambursarea – la data încasării grantului. Perioada de analiză și soluționare a creditului punte este de maximum 20 zile lucrătoare de la depunerea documentației complete. În privința comisioanelor, banca percepe comisioane de analiză (0,5%) și comisioane de acordare (0,9%), plătibile o singură dată. 

Cumpărătorii dau dovadă de încredere scăzută atât cu privire la situațiile financiare, politicile și sistemele contabile ale societăților pe care doresc să le achiziționeze, cât și cu privire la perspectivele financiare ale acestora din cauza sezonalității, volatilității sau dezechilibrelor din piață înregistrate ca urmare a unor evenimente externe precum pandemia COVID-19, indică studiul „Dealmaking in Central Europe”, realizat de rețeaua Deloitte Legal în 16 țări. Astfel, cumpărătorii optează pentru mecanisme de determinare a prețului de achiziție care permit ajustarea acestuia pe baza parametrilor financiari la data finalizării tranzacției (mecanism de tipul closing accounts – metoda fluxurilor de numerar actualizate). Potrivit studiului, 44% din tranzacțiile din Europa Centrală au fost bazate pe mecanismul de tip closing accounts pentru determinarea prețului de achiziție în cadrul tranzacțiilor de fuziuni și achiziții (M&A). Aceasta este, de asemenea, opțiunea preferată în țări precum România, Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Cehă și Kosovo.

Opțiunea pentru un preț fix (mecanism de tipul locked  box), preferată de vânzători și care în mod obișnuit se bazează pe cele mai recente situații financiare auditate, este a doua alegere la nivel regional (33 %), dar este predominantă în țări precum Austria, Croația, Lituania și Serbia. 

„Merită menționată tendința în creștere în rândul actorilor de pe piața de M&A  pentru folosirea mecanismelor hibride de stabilire a prețului, care includ atât elemente specifice mecanismului bazat pe un preț fix, cât și ale celui de tip closing accounts. La nivelul Europei Centrale, aceste mecanisme hibride reprezintă o pondere de 23% din tranzacțiile analizate,” a declarat Georgiana Singurel (foto), Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal și lider al practicii de drept comercial, societar și de fuziuni și achiziții.

În ceea ce privește securizarea prețului de achiziție, studiul arată că, în contextul COVID-19, schemele de plată defalcată a prețului au fost utilizate pe o scară mai largă, ca metodă de atenuare a riscului pe plan financiar. Plata unei părți din prețul convenit – de obicei 10% din prețul de achiziție – după data finalizării (mecanism de tip hold-back) a fost folosită în 30% din tranzacțiile încheiate la nivelul Europei Centrale, în timp ce conturi de tip escrow au fost folosite în 29% din tranzacții.

Clauze referitoare la evenimente semnificative care ar putea determina cumpărătorul să se retragă din tranzacțiile deja semnate, dar care nu au fost încă finalizate, ori să solicite garanții suplimentare (schimbare negativă materială – MAC), au fost folosite în 63% din tranzacțiile de M&A din regiunea Europei Centrale. Procentul este ușor mai ridicat pentru România, în condițiile în care 70% din tranzacții au inclus astfel de clauze. Aceste procente indică un grad ridicat de îngrijorare din partea părților privind posibilitatea ca tranzacțiile să nu ajungă în etapa de finalizare.

„Ponderea tranzacțiilor care au inclus clauze de schimbare negativă materială a rămas constantă în ultimii doi ani, ceea ce arată că abordarea cumpărătorilor și a vânzătorilor nu a fost influențată de pandemie. Studiul arată, de asemenea, că actorii de pe piața de M&A din țările mai dezvoltate din punct de vedere economic dau dovadă de un grad mai ridicat de încredere. De exemplu, în Austria, clauzele de tip MAC au fost utilizate în 33% din tranzacții, în Polonia, în 50% din tranzacții, în Republica Cehă, în 52% dintre acestea,” a adăugat Georgiana Singurel. 

În ceea ce privește legea aplicabilă, 84% din contractele de vânzare-cumpărare analizate au fost supuse  legislației țării în care se află  societatea-țintă sau una dintre părți. În situația în care toate părțile implicate sunt din jurisdicții diferite, cea mai recentă tendință este de a alege legea engleză (6% din tranzacțiile incluse în studiu). „Preferința pentru folosirea legii locale este vizibilă și pe piața de M&A din România,” a adăugat Georgiana Singurel.

O dilemă clasică în tranzacțiile de tip M&A o reprezintă alegerea între arbitraj și instanțele judecătorești pentru soluționarea potențialelor litigii. Studiul relevă faptul că părțile au ales arbitrajul în 49% din tranzacțiile analizate, iar instanțele de drept comun în 51% dintre acestea. România are un raport echilibrat de 50% arbitraj și 50% instanțe de drept comun. 

Studiul „Dealmaking in Central Europe” a fost realizat de rețeaua Deloitte Legal în Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Kosovo, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia, în baza analizării a 140 de tranzacții de tip M&A asistate de profesioniștii Deloitte Legal în perioada pandemiei de COVID-19, în 2020 și 2021.

Reff & Asociații | Deloitte Legal este recunoscută drept una dintre cele mai importante firme de drept societar și fuziuni și achiziții, fiind recomandată de Legal 500 pentru expertiza sa în diverse sectoare și industrii, inclusiv transporturi, producție, comerț cu amănuntul și IT.

Recent, echipa Deloitte Legal specializată în M&A s-a clasat pe locul 6 după numărul de tranzacții în Europa Centrală, potrivit analizei realizate de Mergermarket – H1 2022 Global M&A report -, și în top trei consultanți legali în România, Croația și Cehia. 

În condițiile în care marea majoritate (peste 80%) a contribuabililor se confruntă cu întârzieri, în general semnificative, în obținerea rambursării sumelor de TVA ce li se cuvin, un procent similar (82%) nu au solicitat niciodată dobânzi. 

Acestea sunt concluziile unui sondaj EY România, derulat în perioada 28 iunie – 12 iulie 2022, în rândul a câtorva zeci de contribuabili (din care aproximativ jumătate având calitatea de mare contribuabil) şi care și-a propus să afle în ce măsură contribuabilii sunt conștienți de drepturile ce le revin, de mijloacele de apărare a acestora și de utilizarea efectivă a acestora din urmă.

La mai bine de 10 ani de la importantele hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele „Enel Maritsa”, „Rafinăria Steaua Română” și „Irimie”, care au deschis şi uşurat drumul contribuabililor în a obţine dobânzi pentru întârzierile organelor fiscale în rambursarea sau restituirea sumelor la care contribuabilii sunt îndreptățiți, o mare parte a acestora fie încă nu știu că pot cere dobânzi pentru toate sumele primite cu întârziere în ultimii 5 ani, fie nu le solicită.

Conform Sondajului EY privind dobânzile aferente rambursărilor întârziate de TVA, 65% din contribuabilii respondenţi aflați în mod frecvent în poziție de rambursare a TVA solicită rambursarea efectivă a TVA, în timp ce restul fie folosesc TVA pentru compensare cu TVA de plată în lunile următoare, fie acumulează TVA pentru a solicita rambursarea unei sume mai mari (conștienți sau nu că astfel le crește riscul de a avea o inspecție fiscală cu privire la TVA).

În același timp, statul român a continuat să ignore jurisprudența europeană și națională, refuzând constant să accepte să plătească dobânzi, atunci când a întârziat cu rambursarea de TVA sau cu restituirea altor sume. Studiul nostru a reliefat că în aproape 95% din cazuri statul a refuzat cererile de dobânzi formulate de contribuabili, astfel că aceștia fie au abandonat demersurile, fie a fost nevoie să obțină hotărâri judecătorești definitive prin care să oblige autoritățile la plata de dobânzi. 

Mai mult decât atât, în aproximativ 93% din cazuri, deşi statul a fost obligat să plătească dobânzi prin hotărâri judecătorești, ulterior, când contribuabilul a cerut dobânzi pentru același tip de întârziere și a invocat obligația autorității fiscale de a ține cont de hotărârile judecătorești precedente, statul a refuzat din nou şi a fost nevoie ca respectivul contribuabil să meargă mai departe în instanţă pentru a obţine dobânzile.

Din studiul nostru se desprind două concluzii majore – prima, că în general, contribuabilii nu cunosc sau nu utilizează decât foarte rar acest instrument – deși acesta poate fi extrem de util în obținerea de lichiditate în contextul actual, și a doua – că statul nu acordă dobânzi benevol, ci doar dacă este constrâns de instanțele judecătorești. 

„Suntem în aceeași paradigmă de 10 – 15 ani și, cu toate că între timp jurisprudența instanțelor naționale s-a consolidat, recunoscând dreptul la dobânzi contribuabililor ce au fost lipsiți de sumele ce li se cuveneau, autoritățile fiscale refuză cu obstinație să soluționeze favorabil cererile contribuabililor. Este necesar să ieșim odată pentru totdeauna atât din tiparul gândirii de secol XX, de tipul „nu dau statul în judecată pentru că nici nu câștig și o să îmi fie mai rău decât îmi e deja” cât și să schimbăm comportamentul statului și autorităților acestuia. O asemenea schimbare nu cred că poate veni de la sine, ci doar în urma unui număr foarte mare de acțiuni promovate constant de contribuabili pentru apărarea drepturilor lor”, a declarat Alex Slujitoru, Avocat în cadrul Băncilă, Diaconu și Asociații.