În timp ce întreaga lume privește la evoluția crizei din Ucraina și încearcă să facă față inflației ridicate, industria turismului se pregătește pentru sezonul de iarnă. După o vară bună și un sezon de toamnă promițător, perspectivele pentru anul viitor nu par însă atât de luminoase. Prețurile ridicate la energie și recesiunea iminentă i-ar putea forța pe unii turiști să își anuleze planurile de călătorie și de vacanță.
Potrivit unui sondaj realizat în Germania, rezervările pentru luna octombrie arată bine. Destinațiile populare rămân Grecia,Turcia, Spania și Egipt. Creta, Rodos și Kos, precum și Riviera turcească. De asemenea, continuă tendința puternică din timpul verii, potrivit directorului general al TUI Germania, Stefan Baumert. Mulți consumatori germani caută să plece pentru o scurtă vacanță în octombrie, în special familiile, în timpul vacanței școlare de luna viitoare.
La fel ca în Germania și în România, pentru prima dată, toți elevii, nu doar cei din clasele I-IV, vor avea vacanță între 22 și 30 octombrie. Acest lucru ar putea crea o creștere a rezervărilor turistice pentru acea perioadă, deoarece din cauza începerii anticipate a anului școlar, unele vacanțe au fost scurtate.
Statisticile arată că, în prima jumătate a acestui an, 50,3% dintre turiștii nerezidenți au venit în România din motive personale, în timp ce 49,7% au venit pentru afaceri. Dintre aceștia, 43,8% și-au organizat sejurul prin intermediul unei agenții de turism, 33,5% și-au organizat singuri sejurul, 16,1% au optat pentru alte mijloace de organizare, în timp ce 6% au folosit atât o agenție, cât și mijloace proprii. Principalul mijloc de transport folosit de turiști a fost avionul, trei din patru venind cu avionul în România.
Acest lucru nu a fost o întâmplare. Potrivit celor mai recente date IATA, în luna iulie a acestui an, traficul de pasageri al companiilor aeriene a crescut cu 58,8% față de iulie 2021. La nivel global, traficul este acum la 74,6% din nivelul de dinainte de pandemie. Traficul internațional a crescut cu 150,6% față de iulie 2021. RPK-urile internaționale din iulie 2022 – revenue passenger kilometres – au ajuns la 67,9% din nivelurile din iulie 2019. Toate piețele au raportat o creștere puternică.
Potrivit datelor de piață colectate de Guestcentric la începutul lunii septembrie 2022, sezonul de toamnă pare promițător pentru hoteluri în ceea ce privește veniturile din rezervări. Luna septembrie arată extrem de pozitiv, luna octombrie arată o accelerare a rezervărilor, iar lunile noiembrie și decembrie 2022 se aliniază la nivelurile din 2019.
Cu toate acestea, există o mulțime de obstacole, cum ar fi creșterea prețurilor la energie, inflația și alți factori care au un impact asupra portofelelor consumatorilor și asupra deciziei lor de a călători. Pentru directorul general al Trivago (TRVG), Alex Hefer, viitorul nu pare deosebit de luminos. El se așteaptă ca situația întregii industrii să se deterioreze până în primăvara anului viitor, din cauza faptului că clienții au mai puțini bani pentru a călători. În plus, în 2023, sejururile vor fi, de asemenea, semnificativ mai scumpe – așa cum a fost cazul în acest an – decât înainte de criză. Prin urmare, vom asista la călătorii mai puține și mai scurte. Multe companii vor resimți deja acest lucru în primul trimestru din 2023. Dar și restul anului viitor va fi, de asemenea, destul de slab față de 2022, a mai spus Hefer.
Bitcoin, cel mai mare criptoactiv din lume, a scăzut la cel mai mic preț, închizând săptămâna cel mai jos de la sfârșitul anului 2020. O prăbușire la mijlocul săptămânii a dus miercuri prețul până la 18.117 dolari pe platforma eToro. Prețul și-a revenit apoi într-o oarecare măsură în cursul săptămânii, în ciuda tranzacțiilor volatile, iar acum se tranzacționează în jurul valorii de 18.500 de dolari.
Între timp, Ether continuă să se lupte cu efectele ulterioare ale actualizării The Merge. În timp ce tokenul se apropie mai mult de metricele deflaționiste, ca și bitcoin și alte criptoactive și prețul Ether a fost afectat de situația mai generala la nivel macro de pe piețele de investiții.
Săptămâna trecută, ether și-a văzut prețul coborând până la 1.220 de dolari miercuri, înainte de a înregistra o recuperare modestă. Acum se tranzacționează în jurul valorii de 1.273 dolari pe platforma eToro.
Emisiunile de Ether se prăbușesc după The Merge
La mai bine de o săptămână de la The Merge, nivelul emisiunilor de Ether a scăzut cu aproximativ 98%, potrivit Ultra Sound Money. În timp ce înainte de The Merge, rețeaua ar fi creat peste 130.000 de token-uri ETH noi într-o săptămână, în cele 10 zile de la actualizarea rețelei au fost create doar 8.000.
Marea întrebare care se pune acum este – de ce nu vedem un mediu „deflaționist” care să pună stăpânire pe piață? În general, rețeaua creează în continuare mai mulți ETH decât arde – încă în proporție de aproximativ doi la unu. Dar nivelul de token-uri noi care intră în rețea s-a redus substanțial.
Avem, de asemenea, efectele macroeconomice generale ale volatilității pieței care influențează prețul. Acesta urma să fie oricum un mediu dificil pentru debutul The Merge, dar noul mod de a face afaceri al rețelei este încă la început.
Costul principalelor plăci grafice utilizate în mineritul de cripto a scăzut vertiginos în ultimele zile, a relatat South China Morning Post (SCMP). În timp ce prețurile au scăzut pe măsură ce lanțurile de aprovizionare încep să se relaxeze, în cele două luni din jurul Ethereum Merge, prăbușirea a fost foarte vizibilă.
Cheia este intensitatea mult mai mică a rețelei Ethereum după actualizare și cerința mult redusă de putere de calcul pentru minerit. În 2021, astfel de GPU-uri s-au aflat în centrul crizei lanțului de aprovizionare, deoarece prețurile au crescut vertiginos. Penuria de semiconductori a făcut ca prețurile mașinilor de ocazie, în special, să crească vertiginos, deoarece producătorii s-au concentrat pe domenii mai profitabile ale pieței.
The Merge are un impact economic în lumea reală. Influența Ethereum și, prin extensie, a altor criptoactive, nu trebuie subestimată în acest context. Timpul va spune ce alte aspecte mai resimt impactul trecerii la proof-of-stake, dar, deocamdată, scăderea prețurilor GPU-urilor ar putea fi motiv de sărbătoare pentru unii – în special pentru minerii de Bitcoin!
70% din risipa alimentară este asociată ingredientelor din categoriile fructe, legume și carne, iar 30% este reprezentată de mâncăruri preparate
50% dintre alimentele care sunt pe cale să expire sunt aruncate la gunoi
Peste jumătate din restaurantele din România au implementat măsuri de combatere a risipei alimentare, precum donarea alimentelor, parteneriatele cu platforme prin care vând mâncarea rămasă la jumătate de preț sau eficientizarea gestionării resurselor prime
Edenred România, în parteneriat cu Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) și Mastercard lansează primul studiu privind risipa alimentară în restaurantele din România, cu obiectivul de a înțelege care sunt principalele momente și cauzele pentru producerea risipei, precum și nevoile operatorilor din industrie pentru o gestionare eficientă a ingredientelor și preparatelor. De asemenea, prin experiența de care dispun, partenerii au realizat un material prin care sprijină operatorii în demersul lor de reducere a risipei alimentare: Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași” conține principii și recomandări practice pentru o gestionare eficientă în locațiile operatorilor.
Conform datelor, 73% dintre respondenți au declarat că se confruntă cu risipa alimentară, iar 55% au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Jumătate dintre operatori aruncă zilnicîntre 1-5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5-15%. În topul celor mai aruncate produse se află materiile prime – fructe, legume, carne – în proporție de 70%, urmate de mâncărurile deja preparate (30%). Pentru 3 din 10 operatori, risipa are loc exclusiv în bucătărie, în timp ce pentru ceilalți 7 din 10, aceasta se produce în restaurant sau în ambele locuri.
Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems
„Risipa alimentară este o formă de agresiune pentru mediul înconjurător, iar consecințele aruncării mâncării sunt vaste. Activitățile Edenred sunt aliniate pe trei direcții de responsabilitate socială – People, ce urmărește îmbunătățirea calității vieții oamenilor; Planet, axată pe protejarea mediului; și Progress, care vizează implicarea în dezvoltarea responsabilă, bunăstarea și progresul comunităților locale. Risipa alimentară influențează toate cele trei verticale, astfel că, pe lângă programele noastre existente, care adresează deja problema, prin acest studiu și prin ghidul aferent, ne-am dorit să ajutăm operatorii din industria ospitalității să identifice nevoile lor ca, alături de partenerii implicați, să încercăm să facilităm și soluțiile potrivite”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.
Ion Biriș, Președinte HORA România
„În contextul crizei actuale fără precedent, cu o inflație în continuă creștere și o lume întreagă sub semnul impredictibilitatii, e mai important ca oricând să fim cumpătați. Desigur, nu e vorba doar de perspectiva economică, ci și de cea ecologică. Risipa nu are sens oricum ai privi problema. Pentru a crește un business sănătos în alimentația publică, este esențial să abordăm problema risipei atât din perspectiva educației, cât și a schimbării mentalității. Avem nevoie și de sprijinul autorităților de a identifica modalități prin care operatorii din HoReCa, în loc să arunce mâncarea, să o poată redirecționa spre ONG-uri. Pentru membrii HORA, ca și pentru mulți alți operatori, surplusul de mâncare reprezintă o cheltuială în plus, dar și risc de infecție dacă nu este distrusă corespunzător”, a declarat Ion Biriș, Președinte HORA România.
„Suntem aproape de industria ospitalității de mulți ani și, prin prisma colaborărilor noastre, am putut observa că risipa alimentară este una dintre cele mai mari provocări pentru restaurante. Aceasta reprezintă o sursă de pierderi pentru business-uri, precum și pentru bugetul personal și afectează inclusiv economia națională. Însă, adresată corect, atât din punctul de vedere al gestiunii operatorilor, cât și la nivel legislativ, risipa alimentară poate fi transformată, dintr-o vulnerabilitate majoră, într-un circuit standardizat, cu multipli beneficiari. Mastercard este gata să susțină optimizările necesare, prin tehnologia, resursele și know-how-ul de care dispunem”, a spus Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.
Produsele pe cale să expire – între risipă și reutilizare
Când vine vorba de alimentele care sunt pe cale să expire, jumătate dintre acestea sunt aruncate, iar 20% sunt refolosite pentru pregătirea altor preparate. Ceilalți 30% donează alimentele care urmează să expire, fie către personal sau către asociațiile care au grijă de animale, fie le dau retur către furnizori sau, în cele mai multe cazuri, se asigură că le vor folosi înainte de a ajunge la data de expirare.
Risipa alimentară este sezonieră?
Majoritatea respondenților (81%) au declarat că vara se risipește cea mai mare cantitate de mâncare. Temperaturile ridicate, dar și numărul mult mai mare de clienți din sezonul estival sunt câteva dintre motive. De asemenea, 32% au afirmat că în weekend înregistrează un grad mai mare de risipă, față de zilele din cursul săptămânii.
Metode de evitare a risipei alimentare
Mai mult de 8 din 10 operatorise gândesc la risipa alimentară, iar peste jumătate implementează deja măsuri pentru a reduce risipa alimentară. Cei mai mulți au afirmat că cea mai importantă și practică metodă de a reduce risipa alimentară este raportarea corectă dintre cererea de produse și achiziția materiei prime. Cu alte cuvinte, restaurantele iau în calcul fluxul de clienți din anumite perioade, pentru a calcula necesarul de materie primă, astfel încât să evite surplusul care conduce, de cele mai multe ori, la o cantitate mai mare de alimente aruncate.
Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași”
Întrebați ce anume i-ar ajuta în gestionarea risipei alimentare, participanții la studiu au menționat posibilitatea de a vinde surplusul de mâncare, inclusiv prin aplicații specializate (63%), donarea surplusului de mâncare (43%) și existența unui ghid cu sfaturi și recomandări pentru reducerea risipei alimentare, precum și o serie de soluții asigurate prin norme legislative specifice și explicite.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoii operatorilor de combatere a risipei alimentară, Edenred și HORA au dezvoltat Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași”, care include soluții practice pentru reducerea risipei alimentare de-a lungul fluxului operațional, de la achiziționare la depozitare, preparare, servire și, ulterior gestionarea resturilor alimentare. Recomandările includ: administrarea eficientă a stocurilor, tehnici de inginerie a meniului, de la principii de ajustare a porțiilor la structurare și reducerea numărului de preparate și focusul pe ingrediente sezoniere, criterii de selecție și filtrare a furnizorilor sau definirea unui sistem eficient de rezervări.
„Una din provocările stringente ale zilelor noastre este confruntarea cu acest paradox al cantităților uriașe de alimente care se transformă în gunoi și drama a peste 5 milioane de români care întâmpină dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Credem că nimănui nu trebuie să-i fie foame și că a oferi hrană este forma de ajutor cea mai concretă și imediată de a răspunde la o necesitate primară, un prim pas în considerarea complexității nevoilor umane. Tocmai de aceea, ne bucurăm să fim parte din acest dialog și sperăm ca acest pas să devină începutul unui proces mai amplu de identificare de soluții, măsuri, practici concrete de structurare a proceselor anti-risipă, de combatere a insecurității alimentare, de optimizare a proceselor de recuperarea a hranei și de redistribuire a acesteia către cei mai vulnerabili dintre noi. Din respect pentru hrană și grijă pentru oameni!”, a declarat Gabriel Sescu, Președinte Federația Băncilor pentru Alimente din România – FBAR.
Studiul privind risipa alimentară în industria locală de ospitalitate, alături de Ghidul „Redu risipa alimentară în 10 pași”, adresat restaurantelor din România, se înscriu sub umbrela FOOD (Fighting Obesity through Offer & Demand), cel mai amplu proiect european de promovarea a obiceiurilor alimentare sănătoase, inițiat de Edenred.
Studiul a fost realizat în perioada aprilie – august 2022, iar respondenții au inclus categorii variate de operatori: 72% restaurante (incluzând: bucătării cu specific/fast-food/catering/take away), 17% lanțuri de restaurante și 6% cafenele și patiserie. Marja de eroare 1-3%.
SUA și-au dat seama prea târziu că au nevoie de producția internă de semiconductori mai mult ca niciodată, deoarece Taiwanul este încă un loc incert. Globalizarea în avans din ultimele decenii le-a permis americanilor să uite asta pentru o vreme. Confruntați cu o penurie de cipuri pentru navigație, motoare și electronice, producătorii auto vor pierde aproximativ 20 de miliarde de dolari în acest an, se arată într-o analiza a XTB Polonia, casă de brokeraj pe burse internaționale.
Potrivit analiștilor Deutsche Bank, „războiul rece tehnologic” global va costa lumea peste 3,5 mii de miliarde de dolari numai în următorii cinci ani.
De asemenea, ar putea implica o scădere de până la 4% a PIB-ului unor economii precum China, Coreea de Sud și țările Uniunii Europene.
Permiterea Chinei să controleze Taiwanul ar anunța dominația și monopolul Chinei pe piața cipurilor, ceea ce, în practică, ar însemna o pârghie puternică chineză asupra economiei globale și a producătorilor de tehnologie din SUA.
Infrastructura industrială a pieței de producție de precizie din Taiwan este atât de puternică, încât lumea ar trebui probabil să aștepte mai mult de un deceniu pentru a-și reconstrui capacitățile.
SUA lucrează la un proiect de lege de închiriere a terenurilor pentru Taiwanul aliat, care ar ajuta insula să închirieze echipamente militare de la americani în condițiile de rambursare propuse pe 10 ani.
Sursa: Bloomberg
Piața producătorilor de cipuri înregistrează o încetinire masivă în fața unei posibile recesiuni globale, care, înconjurată de inflație ridicată, rate ale dobânzilor și costuri de producție în creștere, ar putea anunța distrugerea cererii de noi tehnologii.
Este piața de cipuri în pericol de a face implozie?
Problemele cu cipurile au fost anunțate de pandemie, când producătorii au redus capacitatea de producție datorită blocajelor și o scădere a consumului, în așteptarea unei încetiniri, după care nu au reușit să acopere creșterea cererii pentru dispozitive.
Producătorii de automobile au început să se plângă de prelungirea termenelor limită pentru semiconductori din cauza politicii anterioare de comenzi „doar la timp” care vizează reducerea creării de rezerve inutile.
Piața a fost afectată și de un val de incendii în infrastructura cheie, precum cele de la fabrica ASL de lângă Berlin sau de la fabrica japoneză Nittobo.
Toate acestea s-au tradus în lipsuri esențiale, timpi de nefuncționare și timpi de așteptare prelungiți pentru livrare.
Un război teoretic între China și Statele Unite asupra Taiwanului, în timpul căruia infrastructura insulei ar fi distrusă, ar avea ca rezultat o implozie a pieței semiconductorilor de care ar suferi companiile de tehnologie occidentală precum Intel, AMD, dar și cumpărătorii de cipuri precum Apple și Tesla (din moment ce China este practic deja deconectată de la lanțurile de aprovizionare ale Taiwanului).
Piața de valori include în prețul curent un viitor pesimist pentru producătorii de cipuri.
Odată cu recesiunea globală și fricțiunile geopolitice dintre Beijing și Washington, colapsul pare mai probabil astăzi decât oricând.
Statele Unite, totuși, în mod clar nu sunt pe cale să renunțe și indică o cooperare sporită și o prezență mai mare pe insulă.
De ce este de interes Taiwanul?
O companie din Taiwan, Taiwan Semiconductors este responsabilă pentru aproximativ 65% din producția totală de semiconductori din lume și 90% din producția modelelor lor de ultimă generație.
Aproape 60% din veniturile globale din semiconductori sunt consolidate în Taiwan.
Având capacitatea de a scala producția de cipuri în 5 nm și cipuri mai mici, Taiwan s-a dovedit a fi un loc de pelerinaj pentru giganții tehnologiei.
Datorită tendinței de a introduce semiconductori în cele mai mici și mai eficiente cipuri posibile și a accesului la forță de muncă din Taiwan mai ieftină și eficientă, companiile din SUA au fost dornice să redirecționeze producția concentrându-se pe design și proprietate intelectuală.
Bazându-se pe producția ieftină din Taiwan, giganți precum Intel, AMD și Apple au reușit să câștige marje mai mari din vânzările de produse.
Din cauza capacității sale masive de producție, Taiwan a devenit epicentrul global al fricțiunilor geopolitice.
Afacerea cu semiconductori este extrem de dificilă. Construcția unei fabrici de semiconductori durează până la 2 ani (cu lipsuri actuale, poate dura mai mult), iar din cauza costurilor enorme și a coordonării lanțurilor de aprovizionare, costul investiției nu este recuperat decât în alți 5 ani.
China consideră Taiwanul o parte integrantă a propriului său teritoriu, cauzând noi probleme în lanțurile de aprovizionare și amenințând să închidă strâmtoarea Taiwan, cea mai circulată rută de marfă din lume.
În prezent, producția de semiconductori a Chinei reprezintă doar 5% din cererea globală, cu produse care încă de obicei imită inutil tehnologia occidentală.
De exemplu, producătorii din Uniunea Europeană dețin încă de două ori cota de 10% a Chinei pe piața globală de cipuri.
Beijingul, însă, nu vrea să accepte cu blândețe o poziție de dependență.
În 2020, China a cheltuit 350 de miliarde de dolari pe importurile de semiconductori, o sumă care a depășit cheltuielile pentru importurile de petrol.
Chinezii lucrează la o metodă alternativă de producere a cipurilor de a treia generație, prin amestecarea nitrurii de galiu cu carbură de siliciu, ceea ce ar putea implica o scalare mai ușoară a producției și o performanță mai bună a cipului.
Până în 2025, cheltuielile chineze pentru progresele tehnologice ar putea ajunge până la 1,5 mii de miliarde de dolari, cea mai mare parte din acestea fiind destinată pieței semiconductorilor.
Până în 2025, China intenționează, de asemenea, să crească producția internă suficient pentru a-și acoperi complet propriile nevoi.
Între timp, Taiwan a recunoscut că, datorită fricțiunilor geopolitice, ambuteiajelor din lanțurile de aprovizionare și narațiunii țărilor privind creșterea capacităților proprii de producție, rolul său de monopol se poate diminua în timp.
Uniunea Europeană, care își propune să dețină o cotă de 20% din piața globală a cipurilor până în 2030, a decis, de asemenea, să-și extindă capacitatea de producție de semiconductori.
Dragonul chinezesc nu răsuflă foc?
Cel mai mare importator de chipsuri taiwaneze până în prezent a fost, desigur, China.
Astăzi, exporturile către China s-au deteriorat, iar China însăși, pe lângă o criză economică profundă, este amenințată de colapsul tehnologic.
Fabricile de cipuri din China sunt capabile să producă cipuri în tehnologie de 14 nm care le permite să fie instalate în mașini de spălat, mașini de spălat vase și mașini, dar nu în laptop-uri sau smartphone-uri.
În același timp, SUA blochează importurile din China, făcând presiuni pe producători să nu vândă componente Chinei.
În trecut, China a experimentat producția avansată de cipuri, dar nu a avut succes în acest domeniu.
Companiile mari, precum SMIC, încă nu au făcut față cerințelor noilor tehnologii și, potrivit analiștilor, sunt cu 5 până la 6 ani în urmă față de industria de precizie din Taiwan.
China este împovărată de lipsa proprietății intelectuale, iar mediul economic actual nu este propice dezvoltării tehnologice și comerțului liber.
Probleme cu piața PC-urilor
De parcă nu ar fi suficient, producătorii americani de semiconductori AMD și Intel au recunoscut că cererea de computere desktop se deteriorează.
Problema este că rata decelerării cererii este mai mare decât și-au asumat ambele companii în previziunile pesimiste din această vară.
Directorul financiar al Intel, David Zinsner, a indicat că cererea de computere s-a deteriorat chiar mai mult decât indicau estimările, care au inclus o scădere de 10% de la an la an.
Această prognoză pe care compania a făcut-o în timpul sezonului de câștiguri din iulie a accelerat vânzările de acțiuni.
Zinser a subliniat că motivele slăbirii pieței sunt în principal vânzările mai scăzute din China și mediul macroeconomic dificil prin care cererea de noi tehnologii încetinește. Directorul nu a fost însă tentat să actualizeze prognoza.
Reamintim că, de curând, în aprilie, Intel a prognozat o revenire a pieței PC-urilor, în a doua jumătate a anului, pe care a retras-o după rezultatele pentru Q2.
Potrivit estimărilor IDC Technologies, livrările de PC-uri la nivel mondial au scăzut cu 15%, începând cu 2021.
Dan McNamara, directorul diviziei de afaceri a AMD, a confirmat, de asemenea, că cererea actuală de PC-uri este în scădere și că perspectivele de creștere sunt chiar mai slabe decât se aștepta.
AMD a estimat în mod optimist o scădere cu 1,5% a cererii de componente de computere personale anul trecut. Directorul producătorului de cipuri a dezvăluit că declinul va fi mai mare.
Privind la Intel, situația nu ar trebui să surprindă. Ambele companii, la unison, spun că piața PC-urilor este chiar mai slabă decât se presupuneau așteptările lor deja „pesimiste”.
Succes cu orice preț
În ciuda tulburărilor de pe piața globală, Intel a indicat o dată pentru lansarea procesorului „Raptor Lake” de generația a 13-a, care a fost anunțat de aproape 2 ani.
Prezentarea va avea loc pe 27 septembrie, ca parte a conferinței „Intel Innovation”, care va fi lansată de CEO-ul companiei, Pat Glesinger.
Odată cu lansarea, Intel și-a confirmat capacitatea de a furniza cele mai eficiente unități din punct de vedere tehnologic, depășind puterea rivalului Ryzen 7000 de la AMD.
Recent, afacerea Intel a fost afectată și de lovitura masivă din partea Apple, care a abandonat aprovizionarea cu produsele companiei și și-a schimbat furnizorul de semiconductori folosind produsele ARM din Marea Britanie, care a fost achiziționat de Apple în 2020 pentru 40 de miliarde de dolari.
Compania începe acum să concureze cu Apple pe piața de minicalculatoare și a lansat un model NUC 12 Enthusiast echipat cu propriile componente de ultimă generație, la prețul de două ori mai mare decât un Mac Studio.
Cu toate acestea, probabil că acest lucru nu va fi suficient pentru a preveni o perioadă de tulburări pe piața cipurilor.
Deteriorarea pieței desktop și problemele cu restricțiile de export către China, care a fost cel mai mare importator de cipuri până în prezent, afectează în mod evident din acțiunile Advanced Micro Devices (AMD.US), Micron Technology (MU.US) și Taiwan Semiconductor (TSMC).
Acțiunile companiei au inversat o tendință ascendentă de mai mulți ani în 2022, iar prețul în ianuarie a scăzut brusc sub media mobilă de 200 de sesiuni, care a reprezentat limita inferioară a scăderilor de mai bine de un deceniu.
Cumpărarea de acțiuni la media de 200 de sesiuni s-a dovedit a fi o decizie de investiție excelentă de fiecare dată. De data aceasta, oferta nu a cedat, iar incertitudinea și frământările de pe piața semiconductoarelor, pe care le-am văzut de facto din 2020, au provocat o slăbire permanentă a evaluării Intel.
Viziunea unui conflict în strâmtoarea Taiwan și îngreunarea cererii de dispozitive au afectat profitabilitatea companiei. Evaluarea pierde cu 65% față de vârfurile de preț din 2020.
În ciuda condițiilor economice dificile, Intel a anunțat pe 16 septembrie un dividend pentru acționari de 0,365 USD pe acțiune trimestrial, care se va traduce în 1,36 USD pe o bază anuală. La evaluarea curentă a acțiunilor, dividendul este de aproximativ 2,5% din valoarea acestora.
PepsiCo, unul dintre liderii industriei de produse alimentare și băuturi răcoritoare, anunță o investiție în valoare de 100 de milioane de dolari în trei linii de producție operaționale și un nou depozit automat, capabilități de automatizare și un nou masterplan în fabrica din Popești-Leordeni. Investiția urmează să fie finalizată până în 2024, având ca rezultat dublarea capacității de producție.
Silviu Popovici Chief Executive Officer PepsiCo pentru Europa
„Suntem încântați să anunțăm o nouă investiție în fabrica noastră de snack-uri din Popești-Leordeni.PepsiCo operează și investește în România de aproape 30 de ani și rămânem angajați să dezvoltăm în continuare businessul în țară. Fiind un centru de producție și distribuție pentru piețele din Europa Centrală și de Est, România reprezintă o piață esențială în Europa. Produsele agricole de înaltă calitate și oamenii talentați stau la baza creșterii businessului nostru în regiune. Acum, pe măsură ce implementăm PepsiCo Positive, investițiile realizate vor continua să avanseze progresul nostru în domeniul sustenabilității în România”, susține Silviu Popovici Chief Executive Officer PepsiCo pentru Europa.
Aceste noi investiții vin după finalizarea de anul trecut a planului de dezvoltare pe 5 ani, implementat în fabrica de băuturi răcoritoare Dragomirești, în valoare totală de 40 milioane de dolari, constând în îmbunătățirea liniilor de producție și un depozit complet automatizat, cu o valoare de 15 milioane de dolari, pe o suprafață totală de 15.000 m2 și cu o capacitate de producție de 550.000 de tone de produse finite pe an. În ultimii 10 ani, PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, consolidând astfel rolul companiei de hub de producție și distribuție regional.
Adrian Lăcătuș, Senior Commercial Director PepsiCo pentru Balcanii de Es
„PepsiCo este într-o continuă dezvoltare. Urmărim să furnizăm calitatea așteptată de consumatorii noștri prin mijloace sustenabile și să avem un impact pozitiv asupra industriei. Începând cu 2020, am acordat și mai multă susținere comunităților locale și am ajutat numeroși fermieri să obțină împrumuturi pentru pornirea afacerilor, cumpărarea echipamentelor agricole, construirea depozitelor sau cumpărarea semințelor și îngrășămintelor. Vom continua să investim sustenabil în piața românească și în următorii cinci ani, consolidând rolul PepsiCo România de centru de producție și distribuție pentru multe piețe din regiune”, susține Adrian Lăcătuș, Senior Commercial Director PepsiCo pentru Balcanii de Est.
Fabrica de snack-uri din Popești-Leordeni a obținut de-a lungul anilor numeroase premii la nivel regional, fiind astfel recunoscută drept o fabrică cu standarde înalte de producție și organizare. Prin aceste investiții constante, PepsiCo își continuă misiunea de a produce sustenabil, prin metode mai prietenoase pentru mediul înconjurător.
Adăugarea discretă de către Apple a acceptării standardizate a aplicațiilor bazate pe NFT reprezintă un pas uriaș pentru piață. În ceea ce privește ecosistemele tehnologice, Apple este o companie extraordinar de puternică. În ultimul an, am asistat la mari dueluri cu companii precum Meta pe tema Apple Store și s-au pus întrebări serioase cu privire la puterea pe care o deține.
Din acest motiv, acceptarea tehnologiei NFT pe platformă nu trebuie subestimată. Dar există rezerve semnificative. Cea mai mare problemă a multor dezvoltatori în ceea ce privește Apple Store este reducerea astronomică a veniturilor lor. Apple percepe un comision de aproximativ 30% pentru dezvoltatori – o cotă uriașă din venituri pentru oricine se bazează pe ecosistem.
Deși acest lucru va tempera cu siguranță intrarea dezvoltatorilor orientați spre NFT în acest spațiu, este totuși un pas interesant înainte care nu trebuie subestimat în ceea ce privește piața mai largă. Există și alte platforme NFT cu costuri de comisionare mult mai mici – dar niciuna nu are amploarea și influența Apple Store.
Stela Andrei, Partener, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România Andra Ciotic, Senior Manager, Impozit pe venit și contribuții sociale, EY România (foto)
Un buget sănătos al unui stat, care să acopere cea mai mare parte a pozițiilor de cheltuieli prevăzute, poate fi construit, printre altele, cu aportul corect și prompt al contribuabililor, persoane fizice și juridice deopotrivă. Încasarea impozitelor, care sunt stabilite cu reținere la sursă ori prin impunere și plată pe bază de declarații voluntare este un proces atent urmărit de autoritățile fiscale la nivel global.
Dar care sunt căile, modalitățile și instrumentele prin care contribuabilii sunt anunțați și îndemnați să se conformeze voluntar la plata datoriilor către stat? Creșterea gradului de colectare a impozitelor este prioritatea nr. 1 a autorităților fiscale din întreaga lume, nu doar a celor din România.
Nu este mai puțin adevărat că sunt țări, și vorbim aici mai ales despre economiile avansate, care înregistrează un grad foarte înalt al achitării/colectării dărilor care cad în sarcina persoanelor fizice comparativ cu statele mai puțin dezvoltate. Exemplele de notorietate sunt Germania, Austria, țările nordice sau Marea Britanie.
Este vorba despre impozite pe veniturile realizate din diferite surse, care nu sunt reținute la sursă, pentru care contribuabilii trebuie să se conformeze singuri, la scadențele și în cuantumurile prevăzute de legislație.
Pe de o parte, corectitudinea vine, în cazul unor popoare, din tradiție, cultură și educația timpurie, în sensul conștientizării faptului că de această atitudine depinde în bună parte rezolvarea problemelor comunității ori ale țării, prin bugetul local sau național. Pe de altă parte, autoritățile fiscale s-au impus în timp și prin programe educativ-preventive, legislația fiind clară și suficient de drastică, încât să inhibe intențiile de a evita, total sau parțial, plata impozitelor.
Cu toate acestea, peste tot în lume sunt contribuabili mai puțin dispuși să fie prompți în legătură cu datoriile de achitat la stat, astfel că autoritățile încearcă pe toate căile să motiveze contribuabilii pentru a fi la zi cu plățile, să explice care sunt avantajele și cum să se conformeze.
În acest sens, Fiscul fiecărei țări caută metodele și acțiunile potrivite prin care să crească cât de mult se poate gradul de conformare. Cu alte cuvinte, să îi determine pe contribuabili să se înscrie voluntar la plata impozitelor, declarându-și corect toate sursele de venit. Unele state au optat pentru acțiuni de prevenție, în timp ce altele au căutat soluții pentru a interveni post-factum în cazul depistării contribuabililor incorecți.
În Belgia, administrația fiscală a optat pentru a trimite scrisori de reamintire, prin care contribuabilii sunt informați cu privire la obiectivele pentru care statul belgian va utiliza banii publici colectați prin plata taxelor și impozitelor. Demersul autorităților s-a concretizat în creșterea plăților în avans a impozitelor, iar acțiunea în sine a avut un profit (a se citi venituri suplimentare la buget) de peste 50 de ori costul demersului în sine.
Un experiment din perspectiva comportamentală a avut loc în Polonia și a vizat un număr de circa 150.000 de contribuabili persoane fizice, atât din zone urbane, cât și rurale. Aceștia au primit, aleatoriu, fie o scrisoare informativă, de reamintire a datoriilor de plată, fie una dintre cele nouă modele de scrisori create cu rolul de a schimba comportamentul cetățenilor în mod pozitiv. Au fost folosite mesaje cu tonuri blânde, care mizau pe responsabilitatea socială și pe ce probleme concrete ar putea fi rezolvate de statul polonez din impozitele și taxele colectate. Dar au fost trimise și mesaje cu tonuri ceva mai dure, care evidențiau sancțiunile pentru neplată.
Evident, contribuabilii au răspuns diferit aceluiași mod de abordare. De exemplu, la mesajul cu privire la ce anume poate face statul polonez din banii publici colectați din taxe și impozite, reacția pozitivă a venit mai ales din partea tinerilor, în rândul cărora a crescut rata de conformare, în timp ce în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani, efectul a fost sub așteptări.
În anul declanșării pandemiei, 2020, Estonia a introdus un serviciu electronic care oferă contribuabililor posibilitatea de a afla în ce categorie de risc sunt încadrați de către autoritatea fiscală. Fiscul a introdus aici trei niveluri de risc: verde (în ordine din punct de vedere al administrației fiscale), galben (există unele deficiențe), roșu (cu deficiențe grave). Evaluările sunt realizate pe baza analizei declarațiilor fiscale anterioare și a constatărilor organelor de control, precum și pe date primite de la terți. Această modalitate a încadrării contribuabililor pe un anumit nivel de risc oferă contribuabililor posibilitatea de a-și corecta deficiențele fiscale în mod voluntar.
Si alte state, mai proactive în măsuri și acțiuni, au avut inițiative importante de educație fiscală. Un bun exemplu este Italia, unde Fiscul a avut întâlniri cu peste 1.500 de studenți anual, de asemenea Spania, cu programe la care au participat peste 45.000 de studenți.
Cum este abordat acest subiect în România? Începând cu al doilea trimestru al acestui an, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a inițiat o amplă campanie de informare care a vizat transmiterea unui mesaj simplu, pe o direcție foarte clară: se dorește creșterea gradului de conformare fiscală voluntară în rândul persoanelor fizice. ANAF mizează pe spiritul de responsabilitate civică al contribuabililor, dar și pe campanii de informare cu privire la procedurile de declarare a veniturilor și de plată a impozitelor. Toate aceste acțiuni au scopul de a ajuta contribuabilii și vizează crearea unei relații de parteneriat Fisc – Contribuabil, întocmai cum se întâmplă în economiile avansate.
Ceea ce se dorește să rămână în mintea contribuabililor, de la mari corporații, la mici antreprenori, până la persoane fizice, este că un grad de colectare cât mai mare se va translata într-un buget național sănătos, responsabilitatea socială însemnând, printre altele, și conformarea fiscală din partea contribuabililor. Pe de altă parte, acest act al fiecărui cetățean român ar putea reduce riscul unei potențiale creșteri a taxelor, măsură la care autoritățile recurg uneori pentru a umple golurile de venituri la buget.
În paralel cu sprijinul oferit contribuabililor pentru înțelegerea și conformarea cu privire la obligațiile fiscale, ANAF intensifică și activitatea de inspecție fiscală, cu precădere în rândul persoanelor fizice. Ca urmare a analizelor de risc efectuate, ANAF a anunțat recent că un număr de peste 500.000 de contribuabili au fost identificați ca având risc crescut de neconformare. Aceștia au intrat deja într-o amplă operațiune de control la nivel naţional, care a început la 1 iulie 2022.
În ceea ce privește creșterea conformării voluntare, au fost trimise scrisori de informare, s-au organizat webinarii pe tipuri de venit, inclusiv o campanie de informare și educare.
Toate aceste măsuri fac parte din strategia ANAF de stimulare a conformării voluntare, concentrată, în primul rând pe educarea și informarea contribuabililor. Sunt prevăzute însă și acțiuni de control menite să oprească cât mai mult intenția de neconformare.
Campaniile de informare derulate recent de ANAF au avut în vedere mai ales persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor (închiriere proprietăți), pe cele care au venituri din prestarea activităților de înfrumusețare și întreținere corporală, precum și cadrele didactice, pentru venituri din meditații. Acțiunile ANAF au inclus, printre multe altele, transmiterea unor scrisori de informare cu privire la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, organizarea unor seminarii web cu participarea contribuabililor, au fost pregătite ghiduri de informare pe diverse arii de interes.
Până în prezent, în România, persoanele fizice nu au fost neapărat în centrul atenției Fiscului, dar lucrurile s-au schimbat, mai ales în contextul dificultăților economice la nivel regional și global, care fac necesară și obligatorie creșterea volumului impozitelor colectate, pentru realizarea cheltuielilor prevăzute în bugetul național.
Este probabil că ANAF va continua acțiunile de informare și educare în vederea creșterii conformării fiscal voluntare la nivel naţional în rândul persoanelor fizice, dar să ne așteptăm și la controale mai intense. Dacă am ține cont de proverbul „Prevenția este mama înțelepciunii”, indicat ar fi să ne conformăm preventiv, să nu așteptăm să ne regăsim pe listele ANAF privind rezultatele controalelor și ale obligațiilor fiscale în plus.
Peste 100 de energeticieni din cadrul Transelectrica, din toate unitățile teritoriale, s-au întrecut săptămâna trecută la cea mai importantă competiție profesională din domeniu: „Trofeul Energeticianului” – Ediția 2022.
După pauza de doi ani din perioada pandemiei, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA și Federația Națională a Sindicatelor din Electricitate „UNIVERS” au reluat organizarea „Trofeul Energeticianului”, unul dintre cele mai reprezentative concursuri din domeniu, care a avut loc la Buzău (Centrul de Exploatare Ploiești) în perioada 19-23 septembrie 2022. Competiția este dedicată aprecierii și punerii în valoare a performanțelor profesionale ale angajaților Companiei, care prin activitatea lor contribuie zi și noapte la menținerea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național din România. Trofeul Energeticianului 2022 a adunat cei mai buni experți din arii de specialitate esențiale pentru activitatea de bază a Companiei. La finalul a patru zile de probe teoretice și practice, la care au concurat aproximativ 100 de specialiști Transelectrica din toată țara, cei mai buni 31 dintre aceștia au ocupat locurile I, II și III, la cele 10 categorii de expertiză (conducere operativă, personal conducere operativă CTSI, personal deservire stații retehnologizate, personal deservire stații neretehnologizate, protecții, sistem SCADA, personal admitere recepții în cadrul lucrărilor în cadrul Liniilor Electrice Aeriene, personal OMEPA, personal buget-finanțe-contabilitate și personal investiții), la care s-a adăugat câștigătorul concursului fulger.
Trofeul Energeticianului Transelectrica – Ediția 2022 a premiat excelența, profesionalismul, buna pregătire și a pus în lumină atuuri profesionale de excepție ale inginerilor tineri și mentorilor din cadrul Companiei care lucrează atât pentru menținerea siguranței Sistemului Energetic Național, cât și pentru dezvoltarea unei infrastructuri de transport al energiei electrice bazate pe digitalizare și tehnologii moderne.
Prin desfășurarea acestei competiții, Transelectrica își propune să promoveze dezvoltarea unei culturi organizaționale performante prin stimularea procesului de învățare și perfecționare continuă în rândul angajaților. Pentru sectorul energetic, misiunea Transelectrica presupune desfășurarea unor activități complexe, care implică un grad ridicat de responsabilitate în ceea ce privește desfășurarea profesiei și buna funcționare a Sistemului Electroenergetic Național. De aceea, standardele de excelență profesională trebuie men
ținute la cel mai înalt nivel în rândul angajaților, pentru a face față dinamicii evoluțiilor tehnologiei în domeniul energetic.
Compania Transvia, liderul pieței de carne de pui din România, a fost desemnată finalistă a proiectului Made in Romania #5, desfășurat de Bursa de Valori București. Proiectul are ca obiectiv „să identifice viitoarele motoare ale economiei româneşti”. În ediția din acest an, au fost nominalizate 350 de companii; 50 au fost desemnate ca semifinaliste; dintre ele, au fost desemnate 15 finaliste, printre care și Transavia, prin votul publicului, precum și prin evaluarea de către un juriu format din 12 specialiști în diverse domenii ale economiei. Organizatorii anunță că „ediția aniversară din acest an, Made in Romania #5, va fi completată în perioada octombrie-noiembrie, de o serie de workshop-uri regionale și de lansarea cărții Made in Romania, ediţia V, la începutul anului viitor”.
Dr. ing. Ioan Popa, fondator și președinte al Transavia: „Ne bucurăm să fim una dintre companiile de top, Made in Romania, care contribuie la modelarea mediului românesc de afaceri. Această distincție este o frumoasă recunoaștere a lucrurilor făcute exact așa cum trebuie, de la bob la furculiță, de peste 31 de ani, de echipa noastră, dar și a construirii bunei reputații a produselor românești peste hotare, pe care ne-am asumat-o prin calitatea superioară a produselor noastre care ajung în aproape 20 de piețe externe. Demersul Bursei de Valori din București de a recunoaște branduri locale autentice, modele de afaceri de succes și proiecte românești ambițioase, derulate de jucători autohtoni mari sau mici este o sursă de inspirație pentru antreprenorii români.”
Transavia reamintește că, înființată în 1991, „este o reputată afacere de familie, cu capital 100% românesc, care operează sustenabil cu un model de afacere integrată vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță. Transavia este singurul producător din România care își produce, își crește și își procesează toți puii în facilitățile proprii, având 30 ferme de creștere a păsărilor, inclusiv reproducție, 4 ferme de producție vegetală cu o suprafață cultivată de 10.000 ha teren, fabrică de nutrețuri combinate, 3 abatoare de ultimă generație, între care și cel mai mare abator din țară care procesează 12.000 de pui pe oră, fabrică de procesare a cărnii, peste 500 de autovehicule care asigură în fiecare zi transportul sigur al materiilor prime și al produselor din carne de pui.
Calitate absolută, o promisiune ținută zi de zi, prin aplicarea de către toți cei peste 2300 de angajați a celor mai bune practici și celor mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță, înseamnă garanția pentru consumatori că toate produsele Transavia sunt de cea mai bună calitate și siguranță, de fiecare dată. Sistemul de management al calității și al siguranței alimentului implementat în toate etapele de producție este certificat FSSC 22000, ISO 22000, iar angajamentul companiei față de siguranța consumatorilor și față de relațiile cu partenerii este confirmat de certificarea BRCGS Food Safety. Un semn de recunoaștere și de apreciere a calității deosebite a produselor oferite este și statutul Transavia de Furnizor al Casei Regale, încă din 2006. Transavia este singurul producător de carne de pasăre din România care a primit, încă din 2018, certificarea GolbaG.A.P., cel mai important program mondial de certificare care atestă folosirea, în ferme și în facilitățile de producție, a bunelor practici din agricultură.
Transavia a ridicat ștacheta sustenabilității pentru sectorul în care activează, fiind singura companie care publică anual, din 2019, Raportul de Sustenabilitate, iar anul acesta a început cea mai mare investiție în energie verde din sectorul alimentar din România, cu implementare în toate cele 56 de puncte de lucru pe care le deține, care îi va asigura la finalul proiectului, în 2023, aproape 100% din necesarul propriu de energie electrică. Totodată, este singura companie românească care și-a asumat standardele pentru a fi cosemnatară a Codului Conduită al UE cu privire la Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing în Sectorul Alimentar”.
Compania este caracterizată ca „liderul pieței locale de carne de pui, fiind una dintre cele mai importante afaceri de familie, care deține și produce brandurile Fragedo, Libertan și Papane. Inclusă în topul celor mai valoroase portofolii din România, Transavia operează sustenabil cu un model de business integrat vertical, bazat pe cele mai bune practici și cele mai stricte protocoale în întreg lanțul de producție și distribuție, de la bob la furculiță. În cei peste 30 de ani de activitate, Transavia a investit constant în modernizare și în tehnologie de ultimă generație și a adoptat inovația ca sursă de creștere sustenabilă a business-ului și de predictibilitate pentru viitor. Unul dintre cei mai mari angajatori români, Transavia are în prezent peste 2.300 de angajați, care activează preponderent în cele 30 ferme de creștere a păsărilor și în cele 4 ferme de producție vegetală, în fabrica de nutrețuri combinate, în cele 3 abatoare de ultimă generație și în fabrica de procesare a cărnii. În fermele Transavia, localizate în 8 județe din România, se produc anual peste 100.000 de tone de carne de pui. Aproximativ 25% la sută din producția anuală a companiei merge către export, în mai multe state europene, pe continentul african, în zona Mării Mediterane și a CSI.
Transavia investește masiv în energie verde, având ca țintă asigurarea aproape în integralitate a energiei necesare facilităților de lucru până la finalul anului 2023. Transavia este singurul producător de carne de pui care a publicat în mod voluntar Raport de Sustenabilitate în ultimii doi ani. De asemenea, este prima companie din România co-semnatară a Codului Conduită al UE cu privire la practicile responsabile comerciale şi de marketing în sectorul alimentar. Fragedo, brand emblemă al companiei Transavia este primul brand din România care, în urma evaluării Consiliului Român pentru Publicitate (RAC) poartă pe spotul TV sigiliul Marca Etică, ce atestă respectarea principiilor etice și a bunelor practici de publicitate.
