Între dezideratul atingerii criteriilor ESG și rigoarea respectării regulilor de concurență: la ce trebuie să fie atente companiile?

Economistul
-
0
Între dezideratul atingerii criteriilor ESG și rigoarea respectării regulilor de concurență: la ce trebuie să fie atente companiile?

_________________

Ana Maria Iordache, Avocat Partener D&B David și Baias
Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator
Andreea Toncu, Avocat Asociat 

Promovarea sustenabilității este un imperativ din ce în ce mai important pentru companii dintr-o gamă largă de industrii, determinată de reglementări mai stricte și de cerințe specifice de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) ale diverselor părți interesate, cum ar fi clienți, investitori și angajați.

Pentru a-și atinge obiectivele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și a derula afaceri mai sustenabile, companiile explorează oportunități de a coopera cu furnizori, clienți și concurenți. Dar cooperarea, în special între concurenți, ridică preocupări de natură anticoncurențială. Riscul investigațiilor și amenzilor din partea autorităților de concurență poate reprezenta un factor de descurajare pentru cooperare chiar și pentru promovarea obiectivelor de sustenabilitate.

În acest context, analizăm pe scurt în cele ce urmează modul în care dezideratul atingerii criteriilor ESG poate avea impact asupra derulării afacerii din perspectivă concurențială, ce este permis și ce nu conform reglementărilor antitrust pentru susținerea obiectivelor de sustenabilitate și ce măsuri pot întreprinde companiile în acest sens. 

Implementarea unor politici de conformare cu regulile
de concurență pentru o bună Guvernanță corporativă

O componentă esențială a ESG este reprezentată de stabilirea regulilor și procedurilor de guvernanță ale companiilor, astfel încât adoptarea deciziilor și comportamentul pe piață să se realizeze în condiții de legalitate. Conformarea cu regulile de concurență nu face excepție de la acest principiu. Companiile care doresc să îndeplinească criteriile ESG trebuie să fie capabile să arate că au implementat în mod eficient politici de conformare cu regulile de concurență și că acordă acestui subiect toată atenția cuvenită.

Subiectul conformării cu regulile de concurență și al politicilor interne de conformare cu aceste reguli nu este unul nou, mai cu seamă pentru companiile care au avut de-a face de-a lungul timpului cu autoritățile de concurență naționale sau cu Comisia Europeană. În România, de exemplu, s-a putut observa că, pe măsură ce s-a intensificat numărul acțiunilor preventive de tip advocacy, a investigațiilor și inspecțiilor derulate de Consiliul Concurenței, fiind aplicate și amenzi substanțiale, tot mai multe companii și-au implementat politici de conformare cu regulile de concurență. De altfel, existența unor manuale de conformare cu regulile de concurență la nivelul companiilor a fost încurajată în mod constat de către Consiliul Concurenței, care, nu numai că a oferit îndrumări companiilor cu privire la conținutul și implementarea unor astfel de politici interne, dar a și recompensat existența și implementarea lor prin oferirea unei circumstanțe atenuante în cazul în care compania ar fi devenit subiectul unei investigații antitrust. 

Pe de altă parte, companiile trebuie să conștientizeze că simpla existență a acestor politici și manuale de conformare nu va fi suficientă, Consiliul Concurenței punând accent din ce în ce mai mult pe o implementare concretă a acestora la nivelul companiilor, angajaților și managementului prin derularea de traininguri de specialitate recurente propriilor angajați. 

Nu în ultimul rând, atenția acordată respectării regulilor de concurență face și obiectul analizei conform standardelor ESG. În acest sens, standardul Global Repoting International (GRI) dedică un capitol special (GRI 206) obligațiilor de raportare cu privire la abordarea managementului în ceea ce privește respectarea regulilor de concurență dar și acțiunile anticoncurențiale în care societatea a fost implicată, rezultatul acestei analize putând afecta în mod negativ sau pozitiv scorul final din perspectiva ESG al companiei. 

Cooperarea dintre companii pentru atingerea
obiectivelor de sustenabilitate – ce limite trebuie respectate? 

Sustenabilitatea este fără îndoială un efort comun, al companiilor și al societății civile deopotrivă. Cu toate acestea, regulile de concurență sunt stricte, iar cooperarea companiilor concurente în vederea atingerii obiectivelor ESG precum cele de mediu și sustenabilitate poate declanșa investigații antitrust care pot dura ani de zile și pot duce la amenzi mari.

Inițiativele privind sustenabilitatea ar putea presupune, de cele mai multe ori, încheierea de acorduri între companii concurente cu privire la o serie de factori concurențiali precum costurile, prețurile sau alte condiții comerciale cum ar fi cantitatea, calitatea, diversitatea sau inovarea (parametri importanți ai concurenței pe piață). În astfel de condiții, este imperios necesar ca astfel de acorduri și colaborări între concurenți să fie verificate din perspectiva riscurilor de denaturare a concurenței și modelate, respectiv implementate în conformitate cu regulile antitrust și practica decizională în materie.

Acest subiect a ajuns atât pe masa autorităților naționale de concurență (în Germania, Olanda, Grecia etc.), cât și pe agenda Comisiei Europene, care a inclus în Proiectul de Orientări privind acordurile de cooperare pe orizontală (Orientările) o secțiune dedicată cooperării între companii concurente în vederea atingerii unor obiective de dezvoltare durabilă, așa numitele sustainability agreements, care pot fi definite ca acorduri care vizează identificarea, prevenirea, restricționarea sau atenuarea impactului negativ al activităților economice asupra oamenilor (inclusiv condițiilor lor de muncă), animalelor, mediului sau naturii. 

Astfel, în viziunea Comisiei Europene, ar fi permise acordurile de standardizare a sustenabilității prin care concurenții ar putea să convină, de exemplu:

  • să elimine treptat, să retragă sau, în unele cazuri, să înlocuiască produse nedurabile (de exemplu, combustibilii fosili, cum ar fi petrolul și cărbunele, materialele plastice) și procesele nedurabile (de exemplu, arderea la faclă) cu unele durabile;
  • să își armonizeze materialele de ambalare pentru a facilita reciclarea sau pentru a armoniza dimensiunile ambalajelor (și, prin urmare, conținutul produselor) pentru a reduce deșeurile;
  • să achiziționeze factori de producție numai în cazul în care produsele achiziționate sunt fabricate într-un mod durabil;
  • condiții care să îmbunătățească bunăstarea animalelor (de exemplu, standarde convenite pentru a oferi animalelor mai mult spațiu).

Totuși, acordurile de standardizare a sustenabilității rămân supuse regulilor de concurență, iar companiile trebuie să efectueze analize riguroase cu privire la inițiativele de standardizare privind sustenabilitatea, fiind interzise înțelegerile care exced scopului unui acord de standardizare și/sau care afectează parametrii concurenței. 

De-a lungul timpului, în istoricul investigațiilor derulate de autorități de concurență din România sau de la nivel european putem identifica acorduri între întreprinderi concurente, care chiar dacă au fost justificate ca având obiective de mediu nu au trecut testul rigorilor concurențiale, fiind sancționate cu amenzi record. În această situație se află poate cel mai răsunător caz din istoria Consiliului Concurenței din România, respectiv investigația companiilor din industria petrolieră, finalizată cu amenzi însumate de peste 200 mil. EUR pentru o înțelegere ce a avut ca obiectiv retragerea coordonată de la comercializare a unui sortiment de benzină cu plumb (denumit pe piața din România Eco Premium), sub pretextul și în contextul în care legislația europeană prevedea obligația Statelor Membre de a opri într-un orizont de timp determinat comercializarea sortimentelor de carburanți ce nu îndeplineau anumite specificații de mediu. În mod similar, Comisia Europeană a sancționat cu amenzi uriașe producători de autovehicule (Grupul Volkswagen și BMW) în cazul cunoscut ca Dieselgate, în care aceștia s-au înțeles să nu se concureze cu privire la inovarea, calitatea și/sau anumite specificații tehnice ale autovehiculelor puse pe piață. Înțelegerea dintre producători a fost considerată cu atât mai nocivă cu cât a periclitat obiectivele de mediu stabilite la nivel european de Green Deal. 

Pe de altă parte, există și situații în care autoritățile de concurență au dat prevalență obiectivelor de sustenabilitate și au considerat acordurile dintre întreprinderi ca fiind permise. Astfel, autoritatea din Germania a dat undă verde companiilor din sectorul comercializării bananelor pentru stabilirea unor standarde voluntare de comercializare și etichetare a produselor astfel încât să se promoveze și comercializeze produse provenite din surse în care forța de muncă este remunerată la un nivel adecvat, conform cu standardul economic de viață (living wage criteria); concret, obiectivul stabilit a fost acela de a dezvolta practici de achiziție responsabile și de a dezvolta procese de monitorizare a salariilor, fără ca în cadrul acestei colaborări să fie schimbate informații sensibile despre prețuri, alte costuri, volume de producție sau margini de profit etc.

Mesajul transmis atât de Comisia Europeană, cât și de autoritățile de concurență, este acela că există posibilitatea cooperării câtă vreme există obiective legitime legate de sustenabilitate, iar astfel de colaborări nu distorsionează mediul concurențial. Cazurile amintite mai sus ne arată cât de dificilă poate deveni însă pentru companii misiunea gestionării riscurilor de concurență, chiar și atunci când eventualele colaborări ar avea loc în contextul mai larg al unor obiective ESG precum cele de mediu. Pentru a evita riscul unor amenzi de concurență, rămâne esențial ca orice inițiativă comună să aibă un obiectiv legitim bine delimitat, iar colaborarea să fie modelată și implementată de către concurenți cu strictă observare a regulilor de concurență, a îndrumărilor Comisiei Europene și jurisprudenței în materie. 

Concluzii

Dacă vorbim despre atingerea obiectivelor ESG și aplicarea regulilor de concurență, este important să punctăm, pe de-o parte, faptul că respectarea regulilor de concurență este în sine cuprinsă sub umbrela criteriilor ESG, respectiv în cadrul politicilor de guvernanță a companiilor, iar pe de altă parte, companiile trebuie să conștientizeze că obiectivele ESG, oricât de nobile ar fi, nu vor fi acceptate de autorități drept scuză pentru ignorarea ori încălcarea cu bună știință a regulilor de concurență.

Atingerea dezideratului ESG de către companii ar însemna pentru acestea accesul în categoria privilegiată a companiilor ce se bucură de o recunoaștere din partea partenerilor de afaceri, autorităților, finanțatorilor, dar și a clienților în general, respectiv o recunoaștere a meritelor acestor companii de a acționa în mod responsabil față de societate în ansamblul ei, față de mediu, și în baza unor principii solide de etică și sustenabilitate. 

Companiile germane interesate de extinderea infrastructurii de transport intermodal în România

Economistul
-
0
Companiile germane interesate de extinderea infrastructurii de transport intermodal în România

În perioada 20 – 24 iunie 2022, AHK România a organizat o delegație de afaceri pentru companiile germane din domeniul logisticii intermodale. Inițiativa de extindere a activității acestor companii în România face parte din programul Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climatice (BMWK) pentru accesarea unor piețe noi pentru IMM-uri germane și se adresează firmelor românești și germane interesate să dezvolte afaceri bilaterale în domeniul logisticii intermodale cu accent pe domeniul feroviar & maritim. Scopul este promovarea pe plan local a serviciilor, sistemelor și produselor germane din acest domeniu.

Finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T) până în 2030-2050 reprezintă un angajament ferm al UE și joacă un rol esențial în asigurarea bunei funcționări a pieței interne și în menținerea competitivității globale. În România sunt încă necesare investiții suplimentare semnificative în ceea ce privește transportul intermodal și infrastructura feroviară și maritimă/portuară pentru atingerea acestor obiective. În acest context, AHK România a organizat la București, Constanța și Galați delegația de afaceri pentru IMM-uri germane, ce a cuprins un eveniment de informare, întâlniri B2B și vizite la obiective reprezentative, companii/proiecte relevante.

„Atunci când am propus această delegație Ministerului Federal al Economiei și Protecției Climatice știam că România are un potențial imens, încă neexploatat la maxim, în domeniul logisticii intermodale, iar situația actuală face cu atât mai important acest proiect, transformarea României într-un punct logistic vital devenind acum imperativă. Toți trebuie să ne unim forțele pentru realizarea cu succes a acestui deziderat”, a declarat Sebastian Metz, Directorul General al AHK România 

Evenimentul din 21 iunie, organizat la Hotspot Workhub din București, a avut menirea de a ajuta firmele germane din domeniul logisticii, dar și companiile românești prezente să-și facă o impresie despre situația din România, despre proiectele planificate și despre cele deja realizate în domeniul maritim și feroviar. Evenimentul a fost deschis de Sebastian Metz, Directorul General al AHK Romania și Ahmed Bekov, Șeful Secției Economice și Comerciale a Ambasadei Germane la București.  Cu key-note speech-uri au fost prezenți Ștefan Roșeanu, Președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară și dr. Jens Klauenberg, Director al Asociației de Logistică Germane, Logistcs Alliance. Discuția panel s-a bucurat de participarea unor speakeri consacrați, reprezentând diferite domenii ale logisticii, dar și diverse regiuni ale țării: Marcela Costea – Director General, Administrația Porturilor Dunării Maritime, Alina Silaghi – Director, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea, Romeo Dumitru – Vicepreședinte ARILOG și Andrei Ando – Director Executiv Direcția Administrație Publică, Strategii, Comunicare Consiliul Județean Arad.

În a doua parte a zilei cele cinci companii germane prezente, Barth + CO Spedition, Johann Dettendorfer Spedition Ferntrans, Kombiverkehr Deutsche Gesellschaft für kombinierten Güterverkehr, Bayern Engineering, TX Logistik AG au avut întâlniri individuale cu peste 25 companii românești interesate de posibile parteneriate.

In zilele ce au urmat companiile germane au purtat discuții cu Primăria Galați, reprezentanți ai Portului Galați, au efectuat o vizită amplă la Portul Constanța și au avut întâlniri la Ministerul Transporturilor. 

Cercetători ai ICPE-CA, laureați la expoziția Inventica 2022

Economistul
-
0
Cercetători ai ICPE-CA, laureați la expoziția Inventica 2022

 In perioada 22-24 iunie 2022, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrica ICPE-CA a participat la cea de-a 26-a editie a expozitiei internationale de inventii- Inventica 2022.

Incununarea participarii s-a materializat prin obtinerea a 13 medalii si diplome, dintre care 8 de aur si 5 de argint.

De asemenea, Institutul, prin colectivele de cercetatori si inventii participante, a obtinut medalii si premii speciale astfel:

–       Premiul Special al Salonului „Senior Inventor Prize”, acordat domnului prof.dr. Wilhelm Kappel;

–       2 premii speciale acordate de Universitatea Politehnica Bucuresti si ICECHIM;

–       Diploma de excelenta acordata de USAMB Bucuresti;

–       3 Diplome de excelenta pentru „Masina electrică cu magneți permanenti si intrefier conic”, „Sistem de aerare a apei pentru turbine hidraulice”, „Hiper project”.

Premiile obtinute de INCDIE ICPE-CA reconfirma aprecierea cercetarilor stiintifice desfasurate de institut si a excelentei in inovare si inventica.

 

Comisia Europeană aprobă un sprijin de 60,7 milioane de euro pentru transportul rutier din România în contextul invaziei Ucrainei

Economistul
-
0
Comisia Europeană aprobă un sprijin de 60,7 milioane de euro pentru transportul rutier din România în contextul invaziei Ucrainei

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României cu o valoare de 60,7 milioane EUR (300 milioane RON) pentru sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Schema a fost aprobată ca parte a Cadrului temporar de criză privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), în care se recunoaște faptul că economia UE se confruntă cu perturbări grave.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: Prin această schemă de ajutoare cu o valoare de 60,7 milioane EUR, România va sprijini sectorul transportului rutier, care este grav afectat de creșterea prețurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale și al sancțiunilor adoptate ca răspuns la aceasta. Această schemă este o măsură importantă, menită să atenueze impactul economic al războiului purtat de Putin împotriva Ucrainei. Continuăm să ne afirmăm sprijinul față de Ucraina și de poporul său și, în același timp, continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ne asigura că măsurile naționale de sprijin pot fi puse în aplicare în timp util, în mod coordonat și eficace și că sunt protejate, totodată, condițiile de concurență echitabile pe piața unică.

Măsura adoptată de România

România a notificat Comisiei o schemă de ajutoare cu o valoare de 60,7 milioane EUR (300 milioane RON) pentru sprijinirea întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Scopul schemei este de a oferi sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor afectate de creșterea prețurilor combustibililor pe fundalul crizei geopolitice actuale și al sancțiunilor care au fost adoptate ca răspuns la aceasta, asigurând în același timp circulația neîntreruptă a mărfurilor și a persoanelor pe cale rutieră.

Măsura va fi accesibilă pentru toate întreprinderi, indiferent de mărime, care își desfășoară activitatea în domeniul transportului rutier de mărfuri și persoane, care dețin o licență comunitară valabilă și care sunt afectate de criza actuală.

În cadrul schemei, beneficiarii vor avea dreptul să primească ajutoare sub formă de granturi directe ce vor avea o valoare limitată.

Comisia a constatat că schema de ajutoare a României îndeplinește condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, ajutorul (i) nu va depăși 400 000 EUR per întreprindere și (ii) se va acorda până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar de criză.

Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

 

La 23 martie 2022, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar de criză privind ajutoarele de stat, menit să le permită statelor membre să profite de flexibilitatea oferită de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia.

Cadrul temporar de criză prevede următoarele tipuri de ajutoare care pot fi acordate de statele membre:

  • scheme de ajutor cu o valoare limitată, acordate sub orice formă, respectiv cu o valoare de până la 35 000 EUR pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în sectoarele agriculturii, pescuitului și acvaculturii și scheme de ajutor cu o valoare de până la 400 000 EUR per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care își desfășoară activitatea în oricare din celelalte sectoare;
  • sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate și
  • ajutor prin care să se ofere compensații întreprinderilor pentru prețurile ridicate la energie. Ajutorul, care poate fi acordat sub orice formă, va oferi compensații parțiale întreprinderilor, în special marilor consumatori de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterii excepționale a prețului gazului și al energiei electrice. Ajutorul total per beneficiar nu poate depăși 30 % din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane EUR, în orice moment. În cazul în care întreprinderea înregistrează pierderi din exploatare, poate fi necesară acordarea unui ajutor suplimentar pentru a se asigura continuarea activității sale economice.  Prin urmare, pentru utilizatorii mari consumatori de energie, intensitățile ajutoarelor sunt mai mari, iar statele membre pot acorda ajutoare care depășesc aceste plafoane, până la 25 milioane EUR, iar întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele și subsectoarele afectate în mod deosebit, până la 50 de milioane EUR.

Entitățile controlate de Rusia cărora li s-au aplicat sancțiuni vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

Cadrul temporar de criză include o serie de garanții:

  • O metodologie proporțională, conform căreia ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și amploarea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei;
  • Condiții de eligibilitate, de exemplu definirea marilor consumatori de energie drept întreprinderi pentru care achiziționarea de produse energetice reprezintă cel puțin 3 % din valoarea lor de producție; și
  • Cerințe în materie de durabilitate. Statele membre sunt invitate să aibă în vedere stabilirea, în mod nediscriminatoriu, a unor cerințe legate de protecția mediului sau de securitatea aprovizionării atunci când acordă ajutoare întreprinderilor pentru costurile suplimentare cauzate de prețurile excepțional de ridicate la gaz și energie electrică.

Cadrul temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de data menționată anterior, dacă durata cadrului temporar de criză va trebui prelungită. Mai mult, pe durata aplicării cadrului, Comisia va monitoriza constant conținutul și domeniul de aplicare al acestuia în lumina evoluțiilor de pe piețele energiei și de pe alte piețe ale factorilor de producție, precum și din perspectiva situației economice generale.

Cadrul temporar de criză adoptat astăzi completează numeroasele posibilități oferite statelor membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat.  De exemplu, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ofere ajutor întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidități și care au nevoie de ajutoare pentru salvare urgente. Mai mult, în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre pot acorda compensații întreprinderilor pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt cele provocate de criza actuală.

În plus, la 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul izbucnirii epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar în contextul epidemiei de COVID-19 a fost modificat în cursul anului 2020 la 3 aprilie, la 8 mai, la 29 iunie și la 13 octombrie, iar în cursul anului 2021 la 28 ianuarie și la 18 noiembrie.

Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.103249) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

Mai multe informații privind cadrul temporar de criză și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al invaziei Ucrainei de către Rusia pot fi găsite aici

2022, cel mai bun din istoria eJobs România – un sfert de milion de joburi noi, peste 5 milioane de aplicări și vânzări în creștere cu 50% vs 2021

Economistul
-
0
2022, cel mai bun din istoria eJobs România – un sfert de milion de joburi noi, peste 5 milioane de aplicări și vânzări în creștere cu 50% vs 2021

Primele șase luni ale acestui an au marcat creșteri exponențiale pe aproape toate palierele pentru eJobs România. Poziția de lider al pieței locale de recrutare online a fost consolidată nu doar de numărul mare de joburi postate de către angajatori, ci și de volumul de companii nou intrate în platformă și de vânzările generate.

„A fost cel mai bun semestru din istoria eJobs și se prefigurează că 2022 va fi cel mai bun an de până acum. Aproximativ 250.000 de joburi noi au fost postate în platformă din ianuarie, numărul de clienți noi a crescut cu 14% vs S1 2021, iar încasările au înregistrat un avans de 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă facem însă comparația cu 2019, un an mult mai apropiat, ca dinamică, de 2022 decât anii de pandemie, am avut un plus de aproape 70%”, spune Bogdan Badea (foto), CEO eJobs România.

Reintrarea companiilor într-un ritm de activitate similar anilor 2018 și 2019 a dus la o creștere imediată și neașteptat de mare a numărului de locuri de muncă disponibile în piață. Astfel, au fost postate cu 50% mai multe joburi față de primele șase luni ale anului trecut și cu aproape 10% mai mult față de 2019. Domeniile în care s-a resimțit cel mai mult nevoia de personal au fost retailul, serviciile, industria alimentară, turism, transport / logistică, call center / BPO și IT / Telecom. „Timp de doi ani de zile am văzut încercări fragile ale angajatorilor din turism și horeca de a rămâne vizibili în ochii candidaților. Chiar și transporturile au fost afectate de pandemie. Însă avântul pe care l-au luat aceste domenii în 2022 este cu adevărat spectaculos și iată că le revedem în topul celor mai mari angajatori din economie”, subliniază Bogdan Badea.

Primul semestru al anului a venit cu o schimbare și în ceea ce privește distribuția portofoliului de joburi, fiind marcat cel mai înalt prag atins vreodată de pozițiile remote – 8,1% din numărul total de locuri de muncă nou postate, comparativ cu 5% în 2021 și doar 0,9% în 2019. „Scade, în schimb, față de 2019, numărul de oportunități pentru cei care vor să lucreze în afara țării – de la 12,6% la 7,8% (procent egal cu cel din 2021). Este doar o scădere temporară pentru că ne așteptăm ca, până la finalul anului, angajatorii din străinătate să fie din nou în căutare de candidați români”, explică Bogdan Badea.

Aplicările sunt singurul segment care nu a punctat creșteri, situație explicabilă prin faptul că piața a revenit într-un punct în care există o disproporție între nevoia de personal și numărul de candidați disponibili. Cu 5,1 milioane de aplicări de la începutul anului și până acum, se observă o scădere de aproximativ 30% față de anul trecut a interesului candidaților pentru un job nou. Numărul este, totuși, cu 10% mai mare comparativ cu S1 2019. Apare însă un record istoric în zona aplicărilor atunci vorbim despre joburile remote, care însumează 12% din totalul de aplicări (vs 10% în 2021 și doar 1,3% în 2019). 

Cele mai căutate domenii în prima jumătate a anului au fost retail, call center / BPO, servicii, IT / telecom, banking și servicii financiare, transporturi / logistică, industria alimentară și turism. Aproape jumătate dintre aplicări au venit din partea candidaților cu vârsta cuprinsă între 25 și 35 de ani, urmați de cei aflați la început de carieră (18-24 de ani), cei între 36 și 45 de ani și cei de peste 45 de ani.

Un alt aspect foarte interesant este legat de tipul de joburi la care aplică. „Da, candidații sunt mult mai greu de atras acum, au nevoie de argumente foarte convingătoare pentru a face schimbarea de job, în special când vorbim despre specialiști, însă îi vedem mai pregătiți decât oricând pentru a funcționa la turație maximă, iar interesul lor pentru joburi full time în detrimentul celor part time sau sezoniere este la maximumul ultimilor ani”, declară Bogdan Badea.

În acest moment, peste 37.000 locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. 

Programe pentru stimularea gândirii antreprenoriale

Florin Antonescu
-
0
Programe pentru stimularea gândirii antreprenoriale

Pentru stimularea gândirii antreprenoriale, în anul universitar 2021-2022, un număr de 21 de consultanți voluntari ai HP Inc. România s-au implicat pe durata a peste 200 de ore în a treia ediție a programului HP LIFE, participând la sesiunile online de mentorat derulate pentru studenți în cadrul Incubatorului JA BizzFactoryTM și în cadrul workshop-ului Virtual Innovation Challenge, precum și la webinare cu diferite teme conexe antreprenoriatului, administrării afacerilor și utilizării tehnologiei în business: „Voluntarii HP i-au sprijinit pe tinerii din 11 echipe, din 10 universități să își dezvolte și să-și îmbunătățească planurile de afaceri și start-up-urile create, conform specificului diferitelor industrii/sectoare de activitate (Educație și dezvoltarea carierei; Industrii creative, design și meșteșuguri; Afaceri sociale; Turism; Sport și outdoor; Agribusiness; Inginerie, științe aplicate, IT&C), prin feedback și consultanță, dar și prin exemple concrete și răspunsuri la întrebările echipelor legate de finanțe, marketing, clienți, vânzări, de sustenabilitatea și viabilitatea conceptelor de afaceri și posibilitatea de dezvoltare în viitor. 

De asemenea, în cadrul webinarelor și al workshop-ului Innovation Challenge, mentorii au împărtășit studenților participanți din experiența lor profesională, cu exemple și soluții, pentru a se putea pregăti să lucreze în domeniul/jobul respectiv sau să își dezvolte propria afacere”. 

Organizatorii subliniază că, „prin programul HP LIFE, 6.747 de tineri din toată țara, participanți la programul JA Educație antreprenorială, alături de profesorii lor coordonatori, au avut acces gratuit pe platforma JA InspireTM la resursele educaționale și au finalizat cel puțin un curs HP LIFE localizat în limba română, fapt care i-a ajutat să își consolideze cunoștințele și să înțeleagă, prin studii de caz practice, diferite aspecte legate de înfințarea unei afaceri, finanțare, marketing și comunicare, planificare strategică, previzionarea vânzărilor, administrarea operațiunilor etc. 

Echipa Edible Cluj, formată din două studente de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, mentorată de doi voluntari HP, a participat la finala națională a Competiției JA Compania Anului 2022 și a prezentat un proiect antreprenorial de amenajare a grădinilor urbane productive pe acoperiș și oferirea de servicii de consultanță, amenajare și mentenanță a grădinilor. Echipa a fost premiată de către juriul competiției cu Best Tech Idea Award, susținut de HP Inc. România, și, cu finanțarea primită, tinerele vor continua să își dezvolte start-up-ul în perioada următoare”. 

Soluții de ameliorare a situației lucrătorilor detașați

Florin Antonescu
-
0
Soluții de ameliorare a situației lucrătorilor detașați

Analizarea și ameliorarea situației lucrătorilor detașați, pe baza situației din cinci state membre ale Uniunii Europene, constituie tema proiectului pilot STEP UP Protection – “Stepping up the European cooperation and communication among Public & Private organizations for the PROTECTION of posted worker’s rights”, finanțat de Comisia Europeană prin Programul Uniunii Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inovare Socială – „EaSI” – Axa Progresului, grant VS/2019/0380, proiect conceput și implementat în perioada ianuarie 2020-iunie 2022 de un consorțiu de cinci parteneri internaționali din UE, format din Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, Universitatea din Parma (Italia), Universitatea din Granada (Spania), Universitatea Vilnius (Lituania) și Universitatea Catolică Portugheză (Portugalia).

Obiectivele proiectului au fost „verificarea aplicării celor mai recente reglementări europene în domeniul migrației forței de muncă, comportamentul antreprenorial și rolul concret jucat de organismele de inspecție”.

La finalul proiectului SNSPA anunță că „pe parcursul celor doi ani și jumătate de implementare, au fost organizate discuții și sesiuni de training cu reprezentații inspectoratelor de muncă, ai angajatorilor și ai mediului academic, având ca scop creșterea gradului de informare în ceea ce privește detașarea transnaţională a lucrătorilor, drepturile și obligaţiile acestora, diseminarea informaţiei către angajatori, lucrători detașaţi și sindicate, prezentarea cadrului legislativ naţional și european în domeniul detașarii, al funcţionării instrumentelor de cooperare transfrontaliere între organele de control și al bunelor practici aferente, sau prezentarea și discutarea procedurii transfrontaliere de aplicare a sancţiunilor.

De asemenea, au fost elaborate materiale cu caracter informativ, cu informaţii actualizate referitoare la legislaţia în vigoare, adresate fie publicului larg, fie angajatorilor și lucrătorilor”.

SNSPA a contribuit substanţial la rezultatele proiectului, prezentate în cadrul conferinței finale STEP UP Protection, remarcându-se:

„Crearea unui plan amplu de comunicare, având ca vector principal website-ul proiectului, dedicat informării în domeniul detașării transnaționale a lucrătorilor, care aduce un element de inovare prin prezentarea rezultatelor cercetării efectuate simultan de cele cinci universități partenere;

Realizarea unei hărți a încălcărilor privind detașarea lucrătorilor în România, evidențiind cele mai importante cazuri în care reglementările europene/naționale nu au fost respectate;

Elaborarea unui set de chestionare adresat lucrătorilor detașați, companiilor și partenerilor sociali, a cărui analiză s-a concretizat prin publicarea a două documente, un Vademecum destinat angajatorilor si un Vademecum destinat lucrătorilor detașați;

Realizarea unui raport național privind nivelul de diseminare a informațiilor legate de drepturile și obligațiile în situațiile de detașare transfrontalieră, în rândul firmelor și lucrătorilor din industria mecanică;

Organizarea unei campanii de informare, având ca invitați reprezentanți ai mediului academic și ai companiilor/angajatorilor, în cadrul căreia s-a discutat pe marginea condițiilor specifice de muncă și de angajare ce trebuie garantate lucrătorilor detașați, informarea corectă a acestora în privința drepturilor și obligațiilor ce le revin, dar și despre îndatoririle companiilor implicate în cadrul procesului de detașare atât ca gazde, cât și ca trimițătoare;

Propunerea unui plan de cooperare între universități și inspecțiile de muncă, SNSPA purtând o serie de discuții cu Inspecția Muncii din România privind direcțiile viitoare de colaborare.”

Informații suplimentare, pe website-ul proiectului: https://stepup-protection.com/

 

Raport european: creștere a producției de droguri sintetice

Florin Antonescu
-
0
Raport european: creștere a producției de droguri sintetice

„Disponibilitatea drogurilor se menține la niveluri ridicate în UE (în unele cazuri, cum ar fi cocaina, depășind nivelurile anterioare pandemiei), iar substanțe psihoactive noi, cu potență mare, continuă să apară pe piață”, semnalează „Raportul european privind drogurile 2022: tendințe şi evoluții”, lansat la sediul Senatului României. La conferința de lansare au participat directorul adjunct al Agenției Naționale Antidrog, comisar-șef de poliție Georgel-Cristian Ivan, specialiști și membri ai Consiliului Științific ai Agenției Naționale Antidrog, Alina Gorghiu, vicepreședintele Senatului României, Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senat, Anca Dragu, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, ai instituţiilor partenere în aplicarea Strategiei Naționale în Domeniul Drogurilor 2022-2026, reprezentanţi ai societăţii civile.

Datele raportului european au fost prezentate, în sistem de videoconferinţă, de Marica Ferri, șeful Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie EMCDDA.

Agenția Națională Antidrog subliniază că „analiza anuală, prezentată de reprezentantul forului european, descrie evoluția problemelor legate de droguri în Europa, precum și modul în care inovarea transformă piața drogurilor”. Totodată, „raportul dezvăluie și modul în care produsele pe bază de canabis devin din ce în ce mai diverse, iar producția de droguri sintetice în Europa este în creștere.  Referitor la consumul de droguri, există și semne ale revenirii la nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Astfel, în anii 2020-2021, se observă creșteri ale consumului de cocaină, cocaină crack, amfetamină și metamfetamină în unele orașe. 

Conform datelor raportului european, țara noastră se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri.

În continuare, programul conferinţei a inclus intervenţia, în sistem de videoconferință, a reprezentanților Institutului Superior de Sănătate din Italia, care au furnizat informaţii de actualitate referitoare la fenomenul consumului de GHB (Gamma Hydroxybutyrate), cunoscut şi sub denumirea de «drogul violului».

Pentru a completa imaginea de ansamblu asupra situației naționale a fenomenului drogurilor cu cele mai recente date, în cadrul evenimentului au fost prezentate rezultatele studiului Consumul de droguri în rândul tinerilor care frecventează medii recreaționale, implementat de Agenția Națională Antidrog în anul 2021.

Principalele date din Raportul European privind drogurile 2022: tendințe şi evoluții și din studiul Consumul de droguri în rândul tinerilor care frecventează medii recreaționale se regăsesc pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale Antidrog, accesând link-urile http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2022/06/SINTEZA-_RE-2022_RO.pdf, respectiv http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2022/06/prezentare-Studiul-in-medii-recreationale.pdf”.

Foto: ANA 

Spartan a încheiat înțelegerea pentru preluarea Taksim

Economistul
-
0
Spartan a încheiat înțelegerea pentru preluarea Taksim

 

        După negocieri care au durat mai bine de jumătate de an, Spartan, lanțul de restaurante fondat de cunoscutul om de afaceri Ștefan Mandachi, a încheiat înțelegerea pentru preluarea a cinci dintre locațiile Taksim din București. Discuțiile dintre cele două companii s-au încheiat în primăvara acestui an, ajungându-se la un acord de 1 milion de euro. 

        Spartan a reușit, în urma negocierilor purtate, să obțină mai mult de jumătate dintre locații și este în negocieri avansate pentru a le prelua și pe ultimele trei. 

        „Suntem extrem de încântați să anunțăm că, după lungi negocieri purtate în ultima jumătate de an, Spartan a încheiat înțelegerea pentru a-și adăuga în portofoliu cinci noi restaurante. Le mulțumesc colegilor mei și întregii echipe Spartan pentru munca depusă în aceste luni! De asemenea, doresc să le mulțumesc și reprezentanților Taksim, pentru profesionalismul lor și pentru modul în care au tratat aceste negocieri – cu seriozitate și cu promptitudine. Spartan este deja în negocieri avansate și pentru celelalte trei locații din București, discuțiile apropiindu-se și aici de final”, a declarat Ștefan Mandachi, fondatorul Spartan. 

        Cele cinci locații pentru care s-a ajuns deja la o înțelegere sunt cele din Sun Plaza, Auchan Titan, București Mall Vitan, Băneasa Shopping City și Promenada Mall.  

        Pe lângă spațiile închiriate, Spartan a preluat și toate utilajele, precum și o parte dintre echipamentele existente. 

        În ceea ce privește personalul angajat în locațiile care au fost preluate de Spartan, compania și-a dorit ca toți cei care vor să continue să lucreze să o poată face, tocmai de aceea i-a primit și i-a integrat în noua echipă pe toți angajații care și-au exprimat dorința de a continua în noua formulă. De asemenea, pentru a veni în sprijinul lor, Spartan a oferit întregului personal un training specializat, precum și un plan de dezvoltare în cadrul companiei. 

        „Înțelegem impactul pe care această schimbare o are pentru angajați, așa că tot ce ne-am dorit a fost să îi asigurăm că fiecare dintre ei are un loc în echipa noastră și că îi primim cu brațele deschise. Am fost alături de ei pe tot parcursul negocierilor și continuăm să le fim alături, pentru a face această tranziție cât mai ușoară”, a mai spus Ștefan Mandachi, fondatorul Spartan. 

        Recent, Ștefan Mandachi a declarat că are în plan expansiunea Spartan și extinderea în țară și în străinătate, având ca obiectiv pentru anul 2022 să ajungă la 100 de restaurante deschise pe teritoriul României. Spartan este prezent deja și pe piața de fast food din Europa, în Austria, iar în prezent se pregătește lansarea din Spania. 

        Lanțul de restaurante Spartan a fost fondat în 2012 și face parte din grupul Strong MND Corporation SRL, împreună cu Mandachi Hotel & Spa, Mandachi Business Center și francizele: Mefi Café, sala de fitness Bum Bum Box, Concept SPA BioTransylvania, Restaurant Don Stefano, Centru de evenimente Magnificus și restaurantele cu specific grecesc Hercule.

ICCJ a confirmat anularea sancțiunii aplicate UNSAR de către Consiliul Concurenței în 2018

Economistul
-
0
ICCJ a confirmat anularea sancțiunii aplicate UNSAR de către Consiliul Concurenței în 2018

PeliPartners a asistat Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) în contestarea amenzii aplicate de Consiliul Concurenței prin decizia de sancționare emisă în 2018, în cadrul căreia autoritatea a reținut participarea asociației în calitate de facilitator al unei presupuse practici anticoncurențiale de majorare a tarifelor RCA.

PeliPartners a obținut în martie 2021 anularea în parte de către Curtea de Apel București a deciziei de sancționare, instanța de fond stabilind că nu a existat intenția UNSAR de a contribui la o pretinsă acțiune concertată a membrilor săi.

Deși Consiliul Concurenței a formulat recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat raționamentul Curții de Apel București, respingând cererea autorității ca nefondată.

„Hotârârile instanțelor în acest dosar sunt extrem de importante, validând faptul că organizarea de întâlniri între membri sau între membri și autoritățile de reglementare reprezintă o activitate complet legitimă a oricărei asociații de întreprinderi care își propune să susțină interesele membrilor și ale pieței pe care activează. Mai mult decât atât,  acestea confirmă faptul că simplul rol administrativ și de secretariat al unei asociații profesionale reprezintă o activitate legitimă, care nu poate fi încadrată ca facilitare a unei presupuse practici anticoncurențiale”, a explicat Carmen Peli.

Echipa PeliPartners a fost coordonată de Carmen Peli (Partner) și i-a inclus pe Oana Bucșa (Senior Associate) și Veronica Bulmez (Associate). 

În 2018, Consiliul Concurenţei a sancţionat UNSAR și nouă asigurători RCA cu amenzi totale în valoare de aproximativ 53 milioane euro pentru încălcarea legislației printr-o presupusă coordonare a comportamentelor pe piaţă în vederea majorării tarifelor la asigurările obligatorii de răspundere civilă (RCA).

Consiliul Concurenței constata în 2018 că UNSAR a înlesnit colaborarea între cele nouă companii de asigurare, acuzație respinsă definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Anularea amenzii confirmă faptul că UNSAR a avut o conduită legitimă și că este un partener de încredere pentru companii și autoritățile statului.

1...1.0291.0301.031...2.016Pagina 1.030 din 2.016