Războiul din Ucraina: Parlamentul European deblochează fonduri de urgență pentru refugiați

0

Parlamentul European a dat undă verde joi pentru redirecționarea fondurilor UE regionale și pentru azil către țările UE care adăpostesc persoane care fug din calea invaziei Ucrainei de către Rusia.

La numai două săptămâni după ce Comisia Europeană și-a prezentat propunerea, eurodeputații au adoptat măsurile privind Acțiunea de coeziune pentru refugiații din Europa (CARE), prin procedură de urgență, cu 562 de voturi pentru, două împotrivă și trei abțineri.

Fondurile de coeziune pentru refugiați

Actualizarea normelor politicii de coeziune va permite realocarea rapidă a fondurilor disponibile pentru a ajuta rapid țările UE și regiunile acestora să ofere sprijin de urgență (cazare temporară, aprovizionare cu alimente și apă, asistență medicală sau acces la educație) persoanelor care fug de agresiunea Rusiei în Ucraina. Aceasta ar putea include fonduri prevăzute în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 care nu au fost încă alocate sau cheltuite, precum și o sumă suplimentară de 10 miliarde de euro din fondurile „REACT-EU”.

Țările UE pot solicita retroactiv UE să recupereze banii pe care i-au cheltuit pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni, începând cu 24 februarie, data la care Rusia a invadat Ucraina. UE va fi în măsură să finanțeze 100 % (în loc de procentul obișnuit de 85 %) cheltuielile din fonduri de coeziune efectuate de statele membre pentru încă un an (de la jumătatea anului 2021 până la jumătatea anului 2022).

Fondurile de coeziune ale UE sprijină investițiile care promovează coeziunea economică, socială și teritorială a UE, încercând să corecteze inegalitățile dintre regiunile sale.

Fonduri în domeniul afacerilor interne

Cu 575 de voturi pentru, patru împotrivă și trei abțineri, eurodeputații au prelungit, de asemenea, cu un an, până la jumătatea anului 2024, perioada în care pot fi utilizate atât Fondul pentru azil, migrație și integrare, cât și Fondul pentru securitate internă (2014-2020), pentru a oferi statelor membre acces rapid la resursele neutilizate. Astfel, 420 de milioane de euro ar putea fi deblocate și disponibile pentru cazare, hrană, asistență medicală sau personal suplimentar.

Potrivit Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR), peste 3 milioane de persoane au părăsit țara de la invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, majoritatea mergând către țările învecinate.

Etapele următoare: Textul va fi transmis Consiliului UE în vederea adoptării formale. Regulamentul va intra în vigoare la o zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Parlamentul European aprobă acordarea unei asistențe de 150 milioane de euro pentru Republica Moldova

0

Parlamentul European a fost de acord să furnizeze Republicii Moldova 150 de milioane EUR sub formă de ajutor macrofinanciar pentru a acoperi o parte din nevoile sale de finanțare externă.

Eurodeputații au aprobat propunerea Comisiei de a acorda asistență guvernului pentru stabilizarea situației economice a țării cu 558 de voturi pentru, 20 împotrivă și 10 abțineri. Cele 120 de milioane EUR sub formă de împrumuturi și 30 de milioane EUR sub formă de granturi vor fi plătite în trei tranșe până în 2024 (prima tranșă fiind programată pentru această vară).

Pentru ca banii să fie plătiți, Republica Moldova trebuie să demonstreze progrese semnificative în punerea în aplicare a unui program macroeconomic instituit de Fondul Monetar Internațional (FMI). De asemenea, trebuie să pună în aplicare măsuri de politică suplimentare care să fie semnate împreună cu UE pentru a recupera, printre altele, activele pierdute în urma fraudei bancare din 2014, pentru a reforma gestionarea finanțelor publice, sectorul justiției, achizițiile publice și pentru a îmbunătăți drepturile lucrătorilor.

Guvernul Republicii Moldova orientat spre reformă, instituit de aproape un an, a început să lucreze la buna guvernanță și la justiție și a intensificat lupta împotriva corupției, constată eurodeputații. Cu toate acestea, economia Moldovei a fost afectată de pandemia de COVID-19 și de seceta din vară care au dus la contractarea economiei țării cu 7%, situație care a fost exacerbată de un litigiu privind gazele naturale cu Gazprom din Rusia în 2021.

Parlamentul a adoptat, de asemenea, în această sesiune plenară Acordul dintre UE și Republica Moldova privind activitățile operative desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) în Republica Moldova.

„Deși Republica Moldova a luat deja unele măsuri de combatere a corupției, a criminalității organizate și a fluxurilor financiare ilicite, există încă posibilități de reforme suplimentare, în special în ceea ce privește instituțiile democratice, descentralizarea, consolidarea administrației publice și depolitizarea instituțiilor publice anticorupție. În prezent, Moldova simte impactul războiului la granițele sale, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la costuri suplimentare. Prin urmare, asistența macrofinanciară actuală nu mai este suficientă pentru a acoperi deficitul de finanțare. Prin urmare, salut eforturile Comisiei de a găsi alte modalități de sprijinire a Moldovei în stabilizarea economiei sale”, a declarat raportoarea Markéta Gregorová (Verzi/ALE, Cehia).

Republica Moldova este acoperită de politica europeană de vecinătate și, prin urmare, este eligibilă pentru asistență macrofinanciară. Începând din 2010, UE a furnizat Moldovei 190 de milioane EUR prin intermediul acestui tip de asistență.

FMI a identificat faptul că, pentru 2022, Republica Moldova are un deficit de 480 de milioane USD (440 de milioane EUR) în ceea ce privește nevoile sale de finanțare.

Mecanismul de protecție temporară implementat în România. Cum se aplică?

Material de opinie de Raluca Bontaș, Partener, și
Mihaela Vechiu, Manager,
Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România (foto)

România a implementat mecanismul de protecție temporară, aprobat de Comisia Europeană la începutul lunii martie 2022. Astfel, persoanele care ajung în România, eligibile pentru a obține o protecție temporară și care doresc să rămână în țara noastră au acum posibilitatea de a solicita un permis care le va facilita șederea în România pe o perioadă mai lungă de timp. În acest sens, este utilă trasarea principalelor coordonate ale acestui mecanism și a implicațiilor sale practice. 

Cine sunt mai exact beneficiarii acestui mecanism?

Pentru început trebuie precizat că persoanele care pot beneficia de protecția temporară în România nu sunt doar cetățenii ucraineni ci și apatrizii, beneficiarii unei forme de protecție internațională/națională în Ucraina, precum și membrii de familie ai cetățenilor din toate categoriile menționate. Mai există și situația cetățenilor non-ucraineni, titulari ai unui permis de ședere permanentă în Ucraina care pot și ei beneficia de protecție temporară în România doar dacă, în urma unei investigații efectuate de autoritățile române de imigrare, rezultă că nu se pot întoarce în țara de origine în condiții de siguranță și de stabilitate.

Care este perioada de protecție?

Prevederile noii reglementări privind protecția temporară sunt aplicabile pentru cei care au intrat în România începând cu 24 februarie 2022, cu excepția cetățenilor ucraineni, care beneficiază de aceste facilități chiar dacă au intrat în țară înainte de această dată.

Măsurile de protecție sunt valabile prin eliberarea permisului de ședere. Acest permis este valabil atât timp cât este în vigoare decizia Uniunii Europene (UE), în prezent emisă pentru un an, respectiv până în martie 2023.

Ce drepturi conferă protecția temporară?

Principalele drepturi conferite de noua reglementare sunt dreptul de a lucra ca salariat sau în mod independent precum și dreptul de a apela la sistemul național de sănătate și de educație. 

Totodată, beneficiarii de protecție temporară care nu dispun de mijloace de sprijin, pot beneficia de măsuri guvernamentale de cazare temporară în locații pregătite în acest scop, îmbrăcăminte, alimente, sau produse de igienă personală.

Cum se obține permisul de ședere?

Pentru a accesa mecanismul de protecție temporară, persoana în cauză trebuie să depună personal o cerere la biroul de imigrare/azil, la acel moment fiind necesară si efectuarea unei  fotografii. În ceea ce privește documentele necesare, lista este redusă la minimum, limitată la cele care dovedesc dreptul de a beneficia de protecție temporară. Permisul de ședere se eliberează pe loc, gratuit.

Chiar dacă procedura în sine nu ar trebui să dureze mai mult de 10 – 20 de minute de persoană, cel mai probabil birourile la care se depun solicitările pentru eliberarea documentului se vor aglomera, astfel că, în practică, timpul de așteptare va fi mai mare. Această nouă activitate, deși benefică pentru persoanele care solicită protecție în țara noastră, va genera o povară suplimentară pentru Inspectoratul General pentru Imigrări, care era deja supus unei presiuni puternice din cauza volumului mare de muncă cu care se confruntă.

Noi tendințe de flexibilizare a muncii. Săptămâna de lucru de 4 zile

0

_________________

Anca Atanasiu, Managing Associate Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL
Ana Flueran, Senior Associate Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL (foto)

În ultimii ani, am asistat la o serie de schimbări importante ale legislației muncii, determinate atât de nevoia companiilor de a-și menține angajații motivați și productivi, cât și de tendințele impuse de noile generații care acordă mai multă importanță echilibrului dintre viața personală și cea profesională şi care preferă locuri de muncă cu program flexibil, în detrimentul standardelor rigide impuse de legislația în domeniu.

Legislația europeană a făcut pași importanți în flexibilizarea muncii, atât prin recunoașterea unor noi formule flexibile de lucru, cât și prin reafirmarea unor principii mai vechi, în contextul noilor tendințe. 

Directiva (UE) 2019/1158 privind asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor introduce conceptul de „formule flexibile de lucru” cu ajutorul cărora salariații să își poată adapta programul de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, a programelor de muncă flexibile sau a unor programe de muncă cu timp redus de lucru. 

Astfel, directiva prevede obligația statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a se asigura că salariații care au copii de până la o anumită vârstă, dar nu mai puțin de 8 ani, au dreptul de a presta muncă într-o formă flexibilă. În astfel de cazuri, angajatorii vor fi obligați să dea curs solicitărilor angajaților, iar orice refuz va trebui motivat de către angajator.

De asemenea, Directiva (UE) 2019/1152 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană prevede posibilitatea prestării muncii, după un model de organizare parțial sau total imprevizibil, precum și conceptul de contracte la cerere (on-call).

Săptămâna de lucru de 4 zile – un experiment global de succes

Islanda, Spania, Marea Britanie și Japonia se numără printre țările care au testat sau urmează să testeze programul de lucru de 4 zile pe săptămână. 

În Islanda, între 2015 și 2019, au fost derulate teste în care angajații au fost plătiți la fel pentru un program de lucru mai scurt, de doar 4 zile pe săptămână. Testele au vizat aproximativ 1% din populația activă, fiind incluse în programul pilot locuri de muncă din grădinițe, birouri, servicii publice și spitale. În urma testelor efectuate la nivelul forței de muncă din Islanda, sindicatele au renegociat programul de lucru, iar în prezent, mai mult de 80% din forța de muncă din Islanda a trecut sau urmează să treacă la programe de lucru mai scurte, cu menținerea salariului.

Spania s-a alăturat recent acestei mișcări, aprobând un program pilot pe trei ani. Sute de companii sunt așteptate să se înscrie în programul guvernamental pentru a testa eficiența pe scară largă a săptămânii de lucru de 4 zile. Membri ai partidelor politice din Spania au susținut acest experiment încă dinainte de pandemia Covid-19 și cu atât mai mult în ultima perioadă, după ce pandemia a dovedit că este posibilă o flexibilizare majoră în ceea ce privește relațiile de muncă.

În Marea Britanie a fost lansat recent un program pilot, pe o perioadă de 6 luni, în care companiile participante vor permite angajaților să muncească 4 zile (respectiv 32 de ore) pe săptămână, fără a le diminua salariile și beneficiile. Acesta se desfășoară în paralel cu programe pilot similare care au loc, spre exemplu, în Irlanda, Australia și Noua Zeelandă. În Marea Britanie, programul se va desfășura începând cu luna iunie 2022 și are în vedere, pentru început, 30 de companii. Programul va funcționa după “modelul 100:80:100” care presupune că salariații primesc 100% din salariu pentru 80% din timpul lucrat, în schimbul menținerii a 100% din productivitatea lor anterioară.

Poate cea mai neașteptată inițiativă vine din Japonia, țară renumită pentru numărul deceselor cauzate de suprasolicitarea la locul de muncă și pentru numeroasele ore de muncă suplimentară. Guvernul japonez este implicat activ în stimularea companiilor să adopte programe de lucru de patru zile pe săptămână, menite să îmbunătățească viața salariaților. 

În Belgia, programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost deja adoptat la nivel național, salariații având posibilitatea să lucreze 10 ore pe zi și să beneficieze de 3 zile libere. 

Metode de flexibilizare a muncii în România

Recent, a fost înregistrat la Senat un proiect de lege de modificare a Codului Muncii prin care se introduce posibilitatea ca angajatorii și salariații să stabilească de comun acord un program de lucru de 10 ore pe zi, timp de 4 zile, cu 3 zile de repaus.

Dacă majoritatea țărilor în care programul de lucru de 4 zile pe săptămână a fost testat au avut în vedere reducerea proporțională a numărului de ore lucrate într-o săptămână cu menținerea nemodificată a salariului, este de observat că, în România și în Belgia, conceptul de săptămână scurtă de lucru are în vedere doar o comasare a săptămânii de lucru de 40 de ore în 4 zile lucrătoare și acordarea a 3 zile libere. 

Mai mult, formula de lucru propusă spre dezbatere în Senat este deja permisă de Codul Muncii, companiile având la îndemână mai multe opțiuni pentru a asigura flexibilizarea muncii chiar și în cazul în care proiectul legislativ nu este adoptat.

Astfel, Codul Muncii prevede posibilitatea utilizării programului de lucru inegal sau a celui comprimat, în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore. Programul de lucru inegal permite flexibilizarea numărului de ore lucrate în fiecare zi a săptămânii, iar programul de lucru comprimat permite scurtarea săptămânii normale de lucru, de exemplu de la 5 la 4 zile, în ambele cazuri cu respectarea săptămânii de lucru de 40 de ore. Pentru a putea fi implementate, aceste programe trebuie prevăzute în mod expres în contractul individual de muncă.   

O altă modalitate de flexibilizare a muncii reglementată de Codul Muncii o reprezintă programul de lucru individualizat. Programele individualizate de muncă pot fi implementate cu acordul sau la solicitarea salariatului și presupun împărțirea duratei zilnice a muncii în două perioade: una fixă, în care salariații se află simultan la locul de muncă şi una variabilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare.

Oricare dintre metodele de flexibilizare a muncii enumerate mai sus pot fi dublate de beneficiul muncii în regim de telemuncă, de la domiciliul salariatului sau din alte locuri, astfel cum acestea sunt stabilite de către părți. 

Având în vedere succesul înregistrat de Islanda în implementarea săptămânii de lucru de 4 zile (fără a fi diminuat salariul), cu adevărat de impact ar fi o modificare legislativă care să transpună aceste idei și în legislația românească. O astfel de inițiativă legislativă va necesita, însă, un studiu prealabil aprofundat al efectelor sale asupra legislației muncii, în general (ex. normă întreagă vs. normă parțială de muncă) și cea a securității sociale, în particular (ex. impactul asupra stagiului de cotizare la pensie).  

Leonardo Badea (BNR): Gestionarea crizelor trebuie să fie susținută de reziliența financiară

 

Sustainability is here to stay, or we may not be
Niall FitzGerald

Trăim într-o perioadă caracterizată de incertitudini majore și din punct de vedere economic și financiar. Evoluțiile ultimilor ani au arătat că economia trebuie să fie pregătită pentru a face față șocurilor determinate de evenimente extreme ca și conținut și formă de manifestare. Răspunsul pe care economiile trebuie să-l adopte este necesitatea unei dezvoltări sustenabile. Fără îndoială, sustenabilitatea este cheia dezvoltării viitoare, iar această evoluție firească a fost afectată, din păcate, în ultima perioadă de două șocuri majore – pandemia de coronavirus și conflictul din Ucraina.

Dacă privim sintetic și retrospectiv, pandemia a avut o serie de consecințe și a determinat schimbări profunde în economie și societate. În mod evident, aceasta a determinat schimbări (probabil de durată) în comportamentul consumatorilor, iar studiile efectuate au evidențiat mai multe tendințe. Spre exemplu, studiile Comisiei Europene (ec.europa.eu) au concluzionat următoarele tendințe:

–              De a susține afacerile locale și de a efectua cumpărături la magazinele din proximitate

–              De a lua decizii „verzi”, în sensul disponibilității de a plăti mai mult pentru produse mai durabile

–              Îngrijorarea privind plata facturilor

–              42% au amânat achizițiile majore pe fondul incertitudinii, iar 80% nu au făcut planuri de vacanță

–              56% au ținut cont de problemele de mediu în deciziile lor de cumpărare, iar 67% au cumpărat produse nedăunătoare mediului, chiar dacă au fost mai scumpe 

–              De a efectua cumpărături online (71% au cumpărat online în 2020)

În opinia mea este totuși posibil ca, sub impactul celorlalți factori care au apărut în ultima perioadă, dintre care criza pe piața energetică este foarte importantă, o parte dintre aceste tendințe să se atenueze în viitor.

În altă ordine de idei, pandemia a generat, de asemenea, schimbări și la nivelul ofertei de bunuri și servicii, iar restricțiile au determinat întârzieri și rupturi în lanțurile de distribuție. În același timp, s-au înregistrat creșteri ale costurilor de producție din cauza cheltuielilor suplimentare datorate măsurilor de prevenție, dar și din cauza creșterii prețurilor din energie. Se poate concluziona că pandemia a avut un impact semnificativ asupra indicatorilor macroeconomici, dar a evidențiat în același timp că unele sectoare au fost mai reziliente decât altele (spre exemplu, IT, sectorul bancar).

S-a observat și o accelerare a digitalizării în diferite domenii și o aducere în prim plan a unei cereri crescute pentru platforme digitale, software, hardware și servicii. În acest context, amintim de Agenda digitală la nivelul UE și de obiectivele enunțate, concentrate pe patru direcții principale – abilități, afaceri, infrastructură, servicii publice. Aceste preocupări la nivelul UE sunt evidente, având în vedere bugetul propus pentru Programul Digital European în perioada 2021-2027, care se ridică la 7,5 mld EUR.

Așa cum mai am afirmat și cu alte ocazii, este un moment prielnic ca printre alte obiective strategice ale României să dezvoltăm și investițiile în programe de cercetare strategică în domeniile: AI, securitate cibernetică, calcul cuantic, comunicații 5G.

Al doilea șoc major al ultimei perioade de timp este conflictul din Ucraina cu implicații majore asupra vieții oamenilor, dar și geopolitice și economice.

Aș aprecia faptul că dacă urmărim la acest moment impactul conflictului din Ucraina asupra sectorului bancar, este necesar de menționat că sectorul bancar românesc nu este expus direct riscurilor asociate acestui conflict, sectorul bancar este capitalizat adecvat și are lichiditate suficientă, iar băncile au resurse pentru a acoperi cererea de lichiditate. Evenimentele viitoare rămân în continuare greu de anticipat și cu posibilități de evoluție multiple, de aceea orice analiză păstrează un grad ridicat de incertitudine.

Expunerile instituțiilor de credit din România sunt reduse în ceea ce privește contrapartidele având țara de reședință Rusia sau Ucraina (nu există credite și avansuri în sold acordate, iar depozitele atrase se ridică la o valoare modică, de 17,9 milioane lei pentru Rusia și de 40,7 milioane lei pentru Ucraina, în decembrie 2021).

Au fost identificate circa 300 întreprinderi cu capital din Rusia, dar rolul acestor firme în ansamblul companiilor nefinanciare este scăzut: generează 0,1% din valoarea adăugată brută, produc 0,66% din cifra de afaceri, dețin 0,2% din activele totale ale companiilor nefinanciare și angajează 0,08% din numărul total de salariați. Expunerile instituțiilor de credit din România față de companiile autohtone cu capital rusesc sunt foarte reduse (71 milioane lei, reprezentând 0,05 % din totalul expunerilor față de sectorul companiilor nefinanciare, în decembrie 2021). Datoria privată pe termen lung către creditori din Rusia a companiilor nefinanciare se situa, la finalul anului 2020, la 145 milioane euro (0,6 % din totalul datoriei private pe termen lung).

În privința impactului asupra sectorului energetic în România, situația este mai puțin complicată decât în cazul altor țări europene, dat fiind că în perioada ianuarie-noiembrie 2021, 70% din gazul consumat în România a fost din producția locală.

De asemenea, un aspect important se referă la consumul de energie din resurse regenerabile, în contextul actual, dominat de conflictul din Ucraina care a determinat creșterea prețurilor energiei pe piețele internaționale pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere tranziția către o economie cu un grad redus de poluare (Europa „Fit for 55” declară obiectivul UE de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030). Este de menționat că în România, consumul de energie din resurse regenerabile se situa peste media europeană încă din 2004. Din 2008, România a diversificat sursele de energie regenerabilă (surse eoliene, solare, alte surse), iar în 2020 ponderea consumului de energie din surse regenerabile în România a fost de 24,5% din totalul consumului, superior mediei europene de 22,1%.

Referitor la măsurile care ar putea fi luate pentru diminuarea șocurilor, pot fi menționate trei direcții principale, și anume – prioritizarea siguranței alimentare, creșterea siguranței energetice și creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.

În loc de concluzii, pot afirma că trăim într–o perioadă plină de incertitudine în care există multiple volatilități ce introduc potențiali factori de turbulență asupra funcționării economiei și stabilității macro-financiare, dar acest mediu poate fi propice apariției soluțiilor inovatoare pentru o dezvoltare sustenabilă a societății.

Și de această dată, societatea este chemată să apere valorile existenței umane și trebuie să facem acest lucru fără ezitare, fiindcă adevărata valoare umană este valoarea pe care o dăm vieții altora.

Tema Energy, cel mai mare dezvoltator român de centre de date, se listează la Bursa de Valori București în primul semestru al anului

0

Tema Energy, cel mai mare dezvoltator român de centre de date, cu afaceri de  8,75 milioane de euro anul trecut, se listează în primul semestru al anului 2022 la Bursa de Valori București.

Compania este, în prezent, lider pe piața de centre de date din România. De la fondarea sa din 2002, Tema Energy a lucrat cu peste 600 de clienți și a gestionat peste 100 de proiecte de centre de date în cei 20 de ani de activitate.

„Listarea la Bursă e o validare a parcursului si potențialului nostru. Ne dorim un free-float sănătos, care să asigure o valoare de piață reală și corectă, însă nu ne grăbim – rămânem flexibili și responsabili față de business și de ceilalți acționari. Bursa va crea multiple instrumente pe care suntem pregătiți să le fructificăm. Printre acestea se numără accesul la capital pentru noi direcții strategice, prin emisiune de acțiuni sau obligațiuni, achiziții și, nu în ultimul rând, motivarea și retenția de personal esențial – o resursă cheie pentru activitatea Tema Energy”, spune Mihai Manole (foto), Managing Partner Tema Energy.

Listarea la BVB reprezintă nivelul superior la care trece compania pe fondul performanței accelerate din ultimii ani, în pofida contextelor economice și politice provocatoare. În 2021, Tema Energy a înregistrat o cifră de afaceri de 8,75 milioane de euro, cu 22% mai mult decât în 2020. Profitul a crescut și el cu 40% în 2021 față de anul precedent. Perspectivele companiei sunt la fel de solide. Tema Energy vizează ca în următorii cinci-zece ani să-și mărească cifra de afaceri cu 10%-15% anual. De asemenea, compania are în plan ca într-un termen de 2-3 ani să se extindă la nivel regional, în țările vecine României.

Procesul de listare este asistat de Goldring, companie de investiții din Târgu Mureș cu o activitate de peste 20 de ani pe piața românească de capital, oferind consultanță pentru investitori și companiii.

În paralel, compania lucrează la proiecte de anvergură, printre care centrele de date Cluster Power, centrele de date mobile pentru IGPR-Poliția Română și organizarea DataCenter Forum, singurul eveniment de profil din România.

Prima fază a campusul-ului Cluster Power este finalizată în proporție de 98%, Tema Energy fiind integratorul de tehnologie pentru aceste centre de date cu baza la Craiova. Este vorba despre unul dintre cele mai mari și mai inovative Data Centere din Europa Centrală și de Sud-Est.

Tema Energy este în curs de a finaliza unul dintre cele mai mari centre de date mobile din țară, în parteneriat cu Arctic Stream. Proiectul prevede livrarea unui container IT de 13 Rack-uri pentru IGPR – Poliția Română și este în curs de recepție și de testare.

DataCenter Forum, eveniment suspendat în 2020 și 2021 în contextul pandemic, va reuni în 2022 cei mai importanți actori ai pieței de centre de date din România. Tema Energy organizează evenimentul în colaborare cu unii dintre cei mai mari producători de profil la nivel global, printre care APC by Schneider Electric, Vertiv, Rittal, Reichle & de Massari, Aksa, Bachmann, Securiton și Uptime Institute.

First Bank oferă refinanțare cu o rată a dobânzii de la 2,3% + IRCC pentru creditele ipotecare și acoperirea costurilor notariale aferente ipotecii

0

First Bank oferă refinanțare cu o rată a dobânzii de la 2,3% + IRCC pentru creditele ipotecare și acoperirea costurilor notariale aferente ipotecii[1].

First Bank oferă refinanțarea cu o rată a dobânzii de la doar 2,3%[2] + IRCC a creditelor ipotecare obținute la orice instituție financiară. Aceeași rată a dobânzii este acum valabilă și pentru creditele noi de investiții imobiliare acordate de First Bank.

La contractarea creditelor, banca va acoperi costurile notariale asociate ipotecii încheiate, în limita a 2.000 RON. Aceste costuri pot include:

  • eliberarea extraselor de carte funciară pentru autentificare;
  • onorariu notar pentru autentificarea contractului de ipotecă;
  • alte costuri aferente intabulării ipotecii în cartea funciară (taxe ANCPI).

„Rata la creditul ipotecar este foarte importantă în economia cheltuielilor familiei. Deși o rată mai mică este de dorit, mulți se simt descurajați de faptul că o mutare a creditului ipotecar presupune cheltuieli cu notarul. Prin această campanie, ne propunem să reducem rata actuală și, în același timp, să eliberăm clientul de grija cheltuielilor cu notarul. Așadar, propunem o dobândă foarte bună și acoperirea cheltuielilor cu contractul de ipotecă pentru refinanțările de credite ipotecare, dar și pentru creditele noi de acest tip. Reducem astfel la maximum barierele de accesare a unui credit și îi ajutăm pe clienți să economisească în plus pentru a-și îndeplini visele”, a declarat Ionuț Encescu(foto), Head of Products & Digital Innovation Hub, First Bank.

Oferta de credite pentru refinanțare și cea pentru credite noi de investiții imobiliare sunt valabile în perioada 15 martie – 30 aprilie 2022. Pentru acestea pot opta gratuit toate persoanele fizice care au vârsta minimă de 18 ani împliniți și care contractează de la First Bank un credit ipotecar sau refinanțarea unui credit ipotecar acordat de alte instituții financiare.

Persoanele eligible pot accesa un credit nou sau un credit de refinanțare în orice sucursală First Bank sau prin platforma Video Banking, prima sucursală virtuală din România. În cazul celor care aplică prin Video Banking, un specialist First Bank le va ghida, în timpul sesiunii video, în procesul de acordare a creditului, iar documentele necesare pot fi semnate online cu ajutorul semnăturii electronice, serviciu oferit gratuit de către First Bank.  

Inițierea sau programarea unei întâlniri online cu un consultant First Bank se poate face accesând acest link.

Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați regulamentul campaniei la acest link.


[1] În limita a 2.000 RON

[2] DAE (LEI) – Variabilă. Client cu venituri încasate în conturi First Bank – este calculat pentru un credit cu valoarea de 232.500 LEI, pe o perioadă de 360 luni, cu rambursare în rate lunare egale, cu o rată a dobânzii anuale de 3.47 % (IRCC = 1.17 %, procent valabil pana la data de 31.03.2022, cu modificare trimestriala + marja fixă a băncii =2.3 %), luând în considerare valoarea comisionului de analiză, valoarea comisionului de cont curent, asigurările de viață cu valoare lunară estimativă de 26.65 LEI și de imobil cu valoare anuală estimativă de 275 LEI (pentru o valoare a garanției de 275.000 LEI), taxă evaluare imobil adus în garanție 450 LEI, taxă formalități de publicitate imobiliară 123.25 LEI și taxă înregistrare în Registrul National de Publicitate Mobiliara a garanțiilor87.60 LEI, DAE = 3.93 %.

Piața muncii după o lună de război: În intervalul 24 februarie-23 martie 2022, companiile au scos la bătaie peste 38.000 de locuri de muncă noi, cu 13% mai multe față de perioada anterioară

0

Conform unui raport realizat de eJobs despre piața muncii după o lună de război, peste 38.000 de joburi noi au fost publicate pe eJobs.ro, cu 13% mai multe față de perioada anterioară invaziei Ucrainei și cu 62% mai multe comparativ cu 2021 

După o lună extrem de tensionată pe toate planurile, piața muncii din România continuă să crească, în ciuda contextului nefavorabil. Angajatorii recrutează la o intensitate normală, chiar mai accelerată față de perioada anterioară declanșării războiului din Ucraina. Astfel, în intervalul 24 februarie-23 martie 2022, companiile au scos la bătaie peste 38.000 de locuri de muncă noi, cu 13% mai multe față de perioada anterioară. Totodată, numărul de joburi publicate în ultimele patru săptămâni este cu 62% mai mare versus același interval al anului trecut, potrivit datelor eJobs, liderul pieței de recrutare din România. 

Retail, Prestări Servicii, Transport/Logistică, Call Center/BPO și IT&C sunt domeniile unde s-a resimțit cel mai acut nevoia de forță de muncă în ultima lună, oferta cumulată de joburi din aceste sectoare fiind de aproape 53% din numărul total de locuri de muncă. 

94% dintre posturile disponibile în intervalul 24 februarie-23 martie au fost full time. Contextul actual aduce cu sine și multe premiere. Pe lângă joburile create exclusiv pentru ucraineni, într-o continuă creștere, în ultima lună, zona de voluntariat a crescut cu aproape 400% față de perioada anterioară. Peste 1.300 de astfel de oportunități au fost publicate pe eJobs.ro în ultimele patru săptămâni. 

De asemenea, și pe joburile part time s-a înregistrat o creștere semnificativă în ultima lună, de 79% versus perioada de dinaintea declanșării războiului și, respectiv, de 63% față de același interval din 2021. Tot ca o premieră generată de context, limba ucraineană a devenit criteriu de angajare pentru o parte din angajatori în ultima lună, în condițiile în care, anterior, nu era prezentă printre limbile străine din anunțurile de recrutare. 

Roxana Drăghici

„Pentru prima dată în istoria platformei eJobs.ro, limba ucraineană a intrat în top 15 cele mai căutate limbi străine de către angajatori. De la începutul crizei din Ucraina, un număr considerabil de angajatori și-au publicat joburile dedicate ucrainenilor pe secțiunea specială pe care am creat-o pentru aceștia. Numărul de locuri de muncă pentru care se caută exclusiv cetățeni ucraineni e în continuă creștere, fapt care confirmă încă o dată dorința companiilor de a-i ajuta pe refugiați. Lucrurile sunt însă mai favorabile pentru ucrainenii care cunosc și limba engleză, aceștia putând aplica pentru majoritatea dintre cele 39.000 de locuri de muncă disponibile în acest moment pe eJobs.ro”, spune Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Bucureștiul rămâne în continuare primul la capitolul ofertă de locuri de muncă, cu peste 15.900 joburi noi postate în ultimele patru săptămâni. Pentru a doua lună consecutiv, următoarele trei orașe de provincie clasate, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, nu au mai depășit, împreună, oferta de joburi din Capitală. Fiecare dintre acestea a avut disponibile în ultima lună peste 4.000 de locuri de muncă noi. 

Deși oferta de joburi în străinătate este în scădere față de perioada anterioară, de la 9,5% la 8%, interesul candidaților pentru astfel de oferte e în ușoară creștere. Astfel, aplicările pentru joburile în afară, în perioada 24 februarie-23 martie 2022, au reprezentat 1,8% din total, în creștere față de în perioada anterioară, când erau de 1,6%, și față de 2021, când reprezentau 1,1% din numărul total de aplicări. Germania, Olanda, Franța, Grecia și Belgia sunt țările care au atras cel mai mare număr de aplicări în ultima lună.

„Deși în primele 2-3 zile după invazia Ucrainei, piața muncii a cunoscut o ușoară stagnare, o bună parte din angajatori fiind atunci în expectativă, acum aceștia au revenit, predominant, la planurile de recrutare de la începutul anului. În măsura în care se va ajunge rapid la un armistițiu și efectele economice nu vor avea un impact major asupra mediului de afaceri, ne așteptăm ca recrutarea să fie reluată la o intensitate comparabilă, dacă nu mai mare, ca la începutul anului, când piața muncii era la un nivel record”, mai spune Roxana Drăghici

În acest moment, peste 39.000 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

Studiu Reveal Marketing Research: Percepții despre implicarea socială a brandurilor

0

Cât de important este pentru români ca brandurile să comunice și se implice în proiecte de responsabilitate socială? Ce părere au despre brandurile care se implică în probleme sociale? Cunosc astfel de branduri care se implică? Noul studiu „Percepții despre implicarea socială a brandurilor”, realizat Reveal Marketing Research, și-a propus să descopere percepțiile românilor despre implicarea brandurilor în proiecte de responsabilitate socială dar și care sunt modalitățile prin care brandurile se pot implica în astfel de proiecte.  

Cele mai importante subiecte și categorii de implicare socială din România pe care consumatorii cred că brandurile trebuie să le comunice prin campanii de responsabilitate socială

7 din 10 români la nivel național declară că brandurile ar trebui să se implice și să comunice cu privire la subiecte de natură socială dar și subiecte legate de societatea civilă și comunitate. De asemenea, 67% consideră că subiectele care sunt relevante într-o anumită perioada trebuie să fie comunicate. Implicarea și comunicarea unor subiecte politice sunt considerate a fi potrivite de doar de 49% dintre respondenți.  

Pe categorii de vârstă, persoanele tinere cu vârste cuprinse intre 18 și 34 de ani, sunt de părere că brandurile ar trebui să se implice în subiecte politice într-o măsura semnificativ mai mare (57%) decât totalul eșantionului chestionat (49%). La polul opus, persoanele de peste 55 de ani consideră că nivelul de implicare al brandurilor în probleme politice ar trebui să fie într-o măsură mult mai mică (38%). 

81% dintre respondenți cred că brandurile
ar trebui să militeze pentru pacea în lume 

În ceea ce privește categoriile de implicare socială, 83% dintre respondenți consideră că brandurile ar trebui să susțină protejarea mediului, 81% cred că brandurile ar trebui să militeze pentru pacea în lume, iar 79% dintre branduri să se orienteze către drepturile copilului. Toate categoriile supuse analizei au înregistrat scoruri de peste 75%, educația cumulând un procent de 76%, iar sănătatea și drepturile omului reprezintă un procent de 78%. 

Se observă diferențe semnificative doar pentru categoria de vârstă 45-55, care considera în măsură semnificativ mai mare că brandurile ar trebui să se implice în toate categoriile sociale, respectiv sănătate (83%), educație (81%), drepturile copilului / omului (80%), dar în special în protejarea mediului (88%) și a păcii în lume (86%). 

Modalități de implicare a brandurilor

Realizarea de campanii de strângere de donații în sprijinul anumitor cauze este principala modalitate de implicare a unui brand pentru 38% dintre respondenți. A doua modalitate este reprezentată de promovarea și prezentarea acțiunilor întreprinse de branduri în sprijinul cauzei, pentru 28% (cu preponderență tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 ani), iar 20% dintre respondenți (în particular persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani) au răspuns că brandurile ar trebui să organizeze acțiuni de voluntariat în sprijinul cauzei. Totodată, campaniile de marketing în sprijinul cauzei, reprezintă o altă modalitate de implicare a brandurilor (13%). 

Retailul și Telecomul, în topul domeniilor
în care companiile se implică social

Pe primele două locuri în topul companiilor ca susțin implicare socială din perspectiva respondenților se află zona retail – 15% au cunoștințe despre astfel proiecte de responsabilitate socială realizate.  Topul companiilor care se implică în problemele comunității este completat și de industria de telecomunicații cu un procent de 7%. 

De altfel, cele mai menționate campanii de CSR sunt cele de mediu, reciclare, natură (57%), campaniile de susținere a accesului la educație (46%), acțiuni caritabile în general – proiecte de voluntariat, salvarea animalelor, etc. –  (43%), proiecte și campanii pentru copii (38%) dar și construire/donații pentru spitale (29%), proiecte de prevenirea cancerului (27%) și campanii pentru sport și viață sănătoasă, nutriție, mâncare ecologică. 



Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.

Metodologie: Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 7 Martie – 10 Martie 2022, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.004 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.

*** Datele aparțin companiei de cercetare de piață Reveal Marketing Research și sunt utilizate pentru punerea în context a studiilor comerciale realizate în viitor pentru clienții companiei.

Saga tichetelor cadou se apropie de final: Se propune amnistia fiscală printr-un proiect de lege, în parlament


Irina Nuțescu,
Senior Manager PwC România

După ce au tranșat criteriile de acordare și impozitare a tichetelor cadou, la finalul anului trecut, legiuitorii au propus recent o soluție pentru rezultatele controalelor întreprinse în ultimii trei ani în cazul tichetelor cadou, printr-un proiect de lege depus în parlament. Proiectul de lege  privind anularea unor obligații fiscale este similar celui adoptat în martie 2022 pentru a rezolva obligațiile fiscale stabilite în cazul diurnelor acordate de transportatori și propune soluționarea situațiilor apărute în trecut ca urmare a interpretării legislației neclare în cadrul controalelor Direcției Generale Antifraudă Fiscală și a inspecțiilor fiscale care le-au urmat.


Astfel, este propusă anularea diferențelor de obligații fiscale principale, precum și accesorii, stabilite prin decizie de impunere, ca urmare a încadrării în categoria veniturilor din salarii a veniturilor din tichete cadou obținute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (inclusiv dacă predarea efectivă a acestora s-a realizat prin intermediul angajatorilor în numele partenerilor de afaceri), pentru perioadele anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv, și neachitate până la data intrării în vigoare a legii. În același timp, pentru contribuabilii care, la data intrării în vigoare a legii, au în derulare o inspecție fiscală/control, inspectorii nu încadrează în venituri din salarii și asimilate salariilor veniturile din tichete cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri. Dacă s-a făcut reîncadrarea până la intrarea în vigoare a legii, fiind emisă decizia de impunere, iar contribuabilii au achitat obligațiile stabilite în plus, acestea vor fi restituite la cererea contribuabililor.

De unde necesitatea unui astfel de act normativ? Prin operațiunea ”Pandora”, începută în 2019, au fost lansate o serie de controale privind tichetele cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri, fie direct, fie prin intermediul angajatorilor acestora. Din cauza neclarităților din legislația de la momentul respectiv, inspectorii au reclasificat aceste tichete cadou în venituri de natură salarială. Mai mult, situația s-a complicat atunci când s-a pus problema cui îi revine obligația de declarare și de plată a taxelor salariale impuse suplimentar: societății care le-a acordat sau angajatorului persoanelor fizice. Aceste discuții au derivat atât din neclaritatea legislației fiscale, cât și din formatul declarațiilor 112, care nu permiteau plătitorului să declare astfel de venituri așa cum se intampla în prezent. Cu toate acestea, pe parcursul anilor 2019 – 2020 abordarea inspectorilor Antifraudă a fost să impună obligațiile suplimentare la nivelul plătitorului venitului, adică al societății care a acordat aceste tichete.În unele cazuri controalele s-au oprit la nivelul Direcției Generale de Antifraudă Fiscală, dar în altele au fost urmate de inspecții fiscale, în mare parte nefinalizate.  Începând cu anul 2021, abordarea a început să se schimbe, astfel că au existat și situații în care inspectorii Antifraudă au impus obligațiile suplimentare la nivelul angajatorilor persoanelor beneficiare ale tichetelor cadou. 

Ca urmare a diverselor discuții din trecut și a solicitărilor venite din partea mediului de afaceri de a clarifica situația tichetelor cadou acordate în cadrul unor campanii de promovare și marketing, altor categorii de beneficiari decât angajații proprii, începând cu anul 2021, au fost introduse clarificări în legislația fiscală privind obligațiile de declarare și de plată  pentru cazul specific al avantajelor salariale acordate de terți. În decembrie anul trecut, OUG 130 a adus modificări importante atât de natură fiscală, prin eliminarea tichetelor cadou din categoria veniturilor din alte surse, cât și ale legii speciale, prin interdicția de a acorda tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajații proprii. Prin urmare, situația tichetelor cadou a fost reglementată pentru perioadele viitoare în sensul limitării destinațiilor de acordare a tichetelor cadou strict la acțiuni sociale pentru angajații proprii, concomitent cu introducerea unei interdicții de utilizare în alte scopuri, însoțită de o sancțiune administrativă pentru utilizarea neconformă.

Însă, problema trecutului a rămas deschisă pentru că în OUG 130 nu au fost preluate și prevederile legate de amnistie propuse de mediul de afaceri. 

Mulți dintre contribuabilii supuși controalelor privind acordarea tichetelor cadou se află în faza de contestare administrativă sau de atacare în instanță, astfel că intervenția legiuitorului prin adoptarea amnistiei fiscale ar debloca atât activitatea contribuabililor, cât și a autorităților administrative sau instanțelor de judecată sesizate.