O recesiune sincronizată în adevăratul sens al cuvântului nu e, în acest moment, certă. De la un scenariu la altul, se poate vorbi de creștere modestă sau de recesiune. Totuși, pentru unele categorii de consumatori și companii, constrânse de prețuri mai mari, dobânzi mult mai aspre decât cele cu care se obișnuiseră, și o cerere mai redusă, o parte din anul viitor se poate „simți” ca o recesiune, mai ales prin comparație cu redresarea puternică atinsă în 2021 și prima parte a acestui an, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, într-o analiză amplă care identifică scenariile și riscurile majore în România, Europa și la nivel global.

Este foarte probabil ca economia globală să frâneze rapid, iar o serie de țări să intre în recesiune, cel puțin în prima jumătate a anului viitor, iar unele la nivelul întregului an.

Banca Mondială estimează că înăsprirea politicii monetare va duce la o creștere de doar 0,5% a economiei globale. Apropierea de linia neutră e departe de a fi confortabilă. 

România riscă o încetinire pronunțată în 2023

România riscă, în opinia noastră, o încetinire pronunțată în 2023, de la un ritm de creștere solid care se poate apropia de 6% până la finalul acestui an, spune Cazacu. 

Prognoza din vară a Comisiei Europene, de 2,6% pentru avansul PIB-ului în România în 2023, se lovește de necesitatea de a echilibra bugetul împovărat cu dobânzi mai mari și cheltuieli neflexibile și de a gestiona consumul erodat de inflație, într-un context de piețe de export în în scădere (Germania, prima destinație de export pentru țara noastră, fiind serios afectată de criza energiei). 

În aceste condiții, riscul unei recesiuni tehnice este ridicat și se poate materializa, dacă presiunile din piața energiei nu se temperează relativ rapid, în lunile următoare. 

Pe un orizont scurt spre mediu, deficitul de cont curent, care ar putea ajunge la peste 9% din PIB, anul acesta, este o sursă de preocupare, mai ales într-o perioadă în care costul datoriei se află la niveluri mult mai ridicate față de anii anteriori. 

Situația unor țări ca Polonia, Republica Cehă, Slovacia, care au trecut de la surplus la deficit de cont curent, este totuși relativ mai favorabilă: deficitul ar putea ajunge la 5% din PIB în Polonia, și la 4% din PIB în Slovacia. 

Germania, aproape de o recesiune în prima parte a anului viitor

La rândul său, Germania se confruntă cu o creștere a prețurilor, definită ca fiind cea mai mare amenințare pentru economia germană, potrivit ministrului de finanțe Christian Lindner. 

Germania are o experiență istorică apăsătoare cu inflația. 

„Nu putem lupta cu inflația prin împrumuturi”, ca în timpul pandemiei, a adăugat acesta. 

Inflația la nivelul producătorilor a atins un uimitor 45,8% față de anul anterior și un record de 7,9% față de luna anterioară. 

Prin comparație, inflația la nivel de consumatori, 8,8% în Germania, pare blândă. 

Energia a fost motorul scumpirilor. Fără aceasta, inflația pentru producători ar fi avut o valoare de 14%, mai „pământeană”. 

Veniturile reale mai mici ale cetățenilor înseamnă mai puțini bani pentru achiziții de bunuri și servicii ne-esențiale, tocmai când, pentru o mare parte din industrie, costurile au crescut considerabil. 

Unele domenii vor rezista relativ mai bine, absorbind presiunile în marjele de profit, altele vor fi susținute (sau preluate – vezi Uniper) de stat, fiind considerate esențiale, însă umbrela publică nu se poate întinde uniform peste întreaga economie. 

Germania riscă o recesiune, în prima parte a anului viitor, care nu ar mai fi o surpriză nici măcar pentru guvern sau banca centrală. 

Deși Germania e un caz special, situația e dificilă în toată Europa, avertizează analistul XTB România.

Riscuri mari de recesiune în zona Euro, în 2023

Datele Purchasing Manager’s Index (PMI) pentru zona Euro au rămas, pentru a doua lună consecutivă, sub linia neutră de 50 de puncte pentru industrie și au coborât sub această valoare pentru sectorul de servicii, un trend care ar putea continua.

În zona Euro, prognoza cea mai recentă a Băncii Centrale Europene (BCE) vede o creștere de 0,9% în 2023, după 3,1% anul acesta, și înaintea unui avans de 1,9% în 2024. 

Pentru anul viitor, BCE e mai pesimistă decât Fondul Monetar Internațional (FMI) cu 1,2% și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) cu 1,6%, dar estimările respective sunt mai vechi (iulie și iunie). 

Inflația ar urma, potrivit BCE, să coboare la 5,5% anul viitor și 2,3% în 2024. 

Ultimul trimestru al acestui an este estimat să însemne o scădere de 0,1% a PIB-ului zonei Euro, urmată de un trimestru întâi „plat” în 2023. 

Din perspectiva noastră, riscurile sunt pronunțate în direcția unei dezamăgiri, care să îndeplinească deja condițiile de recesiune în Europa în primăvara anului viitor, și probabil chiar la nivelul întreg anului, cu o scădere anuală de peste 1%.

Europa Centrală și de Est stă ceva mai bine

În regiunea Europei Centrale și de Est, Comisia Europeană vedea, în vară, un avans al PIB-ului în 2023 de 1,5% în Polonia, 2,1% în Ungaria, și 2% în Cehia. 

Cu datele actuale și perspectivele pentru energie și economiile majore din zona Euro, riscul unor creșteri foarte reduse, sau, în scenariul nefavorabil, al unor recesiuni, este considerabil sporit. 

În Ungaria, unde comerțul cu amănuntul este în scădere de câteva luni deja, amintind de perioada crizei financiare, iar fondurile europene sunt sub amenințarea de a fi oprite de Bruxelles, chiar și estimarea de 0,9% pentru PIB în 2023 a Erste Bank ar putea fi prea optimistă.

China, ba pornită, ba oprită

China utilizează în continuare o dinamică de tip pornit/oprit prin închiderea unor orașe în scopul limitării răspândirii virusului, în linia indusă de politica zero-cazuri. 

Secvența actuală e mult diferită de ceea ce se vedea în timpul crizei financiare, când economia chineză a acționat contra-ciclic, ajutând la amortizarea șocului global. 

Acum, China resimte o contracție a vânzărilor rezidențiale, o încetinire a comerțului cu amănuntul și a creditării. 

Indicatorul Caixin PMI în industrie a ajuns sub 50 de puncte, în zona asociată scăderii sectorului, și comenzile noi mai slabe avertizează asupra viitorului apropiat.

SUA vrea să țină sub control inflația cu orice preț

În SUA, la Jackson Hole, Jerome Powell a transmis că Federal Reserve ar accepta o recesiune ca preț plătit pentru a ține sub control inflația. 

Miercuri, dobânda a fost crescută cu 0,75 de puncte, la 3 – 3,25%, nivelul cel mai restrictiv de după 2008. 

În discursul de după decizia de politică monetară, Powell a păstrat linia anterioară: a recunoscut că nimeni nu știe dacă traseul dobânzii va induce o recesiune, dar va ținti totuși obiectivul principal, limitarea inflației. 

Bursa americană a avut o sesiune foarte volatilă, închizând pe minus: S&P500 a pierdut 1,71%.

Semnale din economia reală urmărite de investitori sunt și cele oferite de firmele de transport și curierat. 

FedEx a avertizat, după ce a dezamăgit prin rezultatele trimestrului al doilea, că se așteaptă la cifre și mai slabe în trimestrul următor. Mai mult, CEO-ul companiei care vede cum volumul global de expediții scade, în fiecare din segmentele pe care operează, întrevede o recesiune globală.  

_________________

Camelia Malahov, Director,
Alexandru Stancu, Senior Manager, și
Alexandru Rotariu, Senior Consultant, Servicii Fiscale,
Deloitte România (foto)

Situația creată de conflictul din Ucraina a generat o creștere a numărului de militari ai forțelor armate ale Statelor Unite ale Americii (SUA), respectiv ai Alianței Nord-Atlantice (NATO) în România. Sub aspect comercial, această situație se reflectă prin intensificarea colaborării acestora cu societățile românești, cu scopul asigurării aprovizionării cu produsele și serviciile necesare. Cu toate acestea, puțini comercianți cunosc facilitățile fiscale de care pot beneficia în cazul în care colaborează cu forțele militare ale SUA. 

Aceste facilități sunt prevăzute de mult timp în legislația fiscală locală, dar, deși condițiile pentru aplicarea lor nu sunt excesive, ele au fost puțin utilizate în trecut din cauza existenței mai multor acte normative relevante clarificării tratamentului fiscal aplicabil, precum și din necesitatea pregătirii unor evidențe contabile distincte. Contextul actual cere însă ca acestea să fie readuse în atenția contribuabililor interesați.

Concret, companiile pot beneficia de scutirea de impozit pe profit, exceptarea de la plata TVA sau a altor impozite  pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii către forțele armate ale SUA din România.

Pașii necesari pentru aplicarea facilităților

Pot aplica scutirea pentru impozitul pe profit, în anumite condiții, contractorii din România, cu alte cuvinte orice entitate care, direct sau indirect, în calitate de subcontractor, livrează bunuri sau prestează servicii către forțele Statelor Unite.

Un prim pas în acest sens va consta, așadar, în stabilirea calității de contractor/subcontractor, conform prevederilor acordurilor de cooperare încheiate între România și SUA.

Pentru a beneficia de facilitățile menționate, nu este obligatoriu ca aceste companii să își stabilească exclusiv ca obiect de activitate livrarea de produse / prestarea de servicii în beneficiul militarilor forțelor SUA. Însă furnizorii și prestatorii din România care derulează relații comerciale și cu alte entități, în afara celor asociate armatei americane, trebuie să îndeplinească o serie de condiții esențiale pentru a putea aplica scutirea de impozit pe profit.

În primul rând, aceștia trebuie să țină evidențe separate pentru activitățile desfășurate în legătură cu forțele SUA. În plus, scutirea se va aplica limitat, doar pentru acele activității care se desfășoară exclusiv în beneficiul forțelor armate ale SUA din România.

Al doilea pas necesar pentru aplicarea acestor facilități va fi documentarea corectă și completă a operațiunilor respective, cu atât mai mult cu cât, în cazul facilității privind impozitul pe profit, legislația specifică face trimiteri cu caracter general la documentele justificative specifice acestei scutiri.

Pe de altă parte, potrivit Codului Fiscal, cheltuielile asociate veniturilor neimpozabile sunt nedeductibile și se naște întrebarea dacă marjei de profit aplicate de furnizor/prestator produselor și serviciilor vândute în beneficiul forțelor SUA ar trebui să i se aloce o cheltuială nedeductibilă. 

Bunurile furnizate sau serviciile prestate, enumerate de legislația specifică și care sunt astfel eligibile aplicării ulterioare a scutirii de impozit, acoperă o gamă largă – de la materiale și servicii de construcții, combustibil, mentenanță, până la alimente și produse menajere, iar lista poate continua.

Scutirea de TVA, valabilă și în relațiile comerciale
cu forțele militare ale altor state

Scutirea de TVA este și ea prevăzută de acordurile de cooperare dintre România și SUA, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii destinate forțelor armate ale SUA, inclusiv în cazul celor destinate uzului personal al militarilor ori al membrilor familiilor acestora. 

Recent, domeniul de aplicare a fost extins și asupra livrărilor/prestărilor către forțele armate ale altor state membre ale Uniunii Europene (UE), atunci când acestea participă la o acțiune desfășurată ca urmare a politicii de securitate și apărare implementată la nivelul UE. 

Pentru aplicarea scutirii de TVA trebuie de asemenea îndeplinite o serie de condiții, printre care cele mai importante ar fi prezentarea certificatului specific de scutire TVA, în cazul scutirii directe, sau prezentarea cererii de restituire a TVA împreună cu documentele justificative aferente, în cazul scutirii prin restituire.

Alte facilități fiscale cuprinse în acordurile de cooperare dintre SUA și România constau în scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii pentru persoanele fizice, a accizelor, precum și exceptarea de la plata impozitelor și taxelor locale. Toate aceste facilități sunt aplicabile, în anumite condiții, membrilor forțelor armate ale SUA, componentei civile asociate acesteia și membrilor de familie ai cetățenilor americani din aceste categorii. Mai mult, scutirea de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor la asigurările sociale obligatorii este valabilă și pentru angajații contractanților Statelor Unite care servesc în exclusivitate forțele militare SUA în România.

Așadar, cele mai multe facilitățile fiscale amintite sunt valabile doar pentru relațiile comerciale stabilite fie direct cu forțele militare ale SUA în România, fie cu entități asociate acestora.  

Întrebarea legitimă care apare în acest context privește posibilitatea extinderii aplicabilității scutirii de la plata impozitului pe profit și a celorlalte facilități fiscale menționate și în cazul relațiilor comerciale cu forțele armate ale celorlalte state membre ale UE/NATO, prezente în țara noastră, similar modelului aplicat în cazul scutirii de TVA.

În concluzie, având în vedere contextul actual, companiile românești care sunt furnizori, direcți sau indirecți, ai forțelor militare ale SUA și ai altor state membre UE din România ar trebui sa analizeze posibilitatea de a aplica scutirile fiscale pe care le au la dispoziție conform reglementărilor în vigoare, dar cu respectarea cerințelor specifice. 

_________________

Gabriela Batîr,
Senior Manager People&Organisation, PwC (foto)

 

 

Atragerea și retenția talentelor este în topul riscurilor identificate de liderii de business, pe locul doi, după atacurile cibernetice, arată cel mai recent studiu de percepție derulat regulat în Statele Unite, în rândul executivilor din marile companii – PwC Pulse Survey din august 2022, incluzând 722 de directori și membri ai consiliului de administrație din companiile incluse în topul Fortune 1000 și alte firme private.

Aproape două treimi din respondenți (63%) declară că au schimbat sau intenționează să schimbe procesele de business pentru a răspunde deficitului de forță de muncă, în creștere cu șapte puncte procentuale față de ediția din ianuarie 2022. Intensificarea demersurilor de automatizare crește cererea de resurse umane care combină cunoștințe funcționale cu înțelegerea adecvată a tehnologiei.

Identificarea și atragerea angajaților cu competențe potrivite continuă să fie o provocare pentru companii, acestea căutând diverse strategii, cum ar fi: extinderea opțiunilor de lucru la distanță pentru rolurile care permit această abordare (70%), personalizarea strategiei de resurse umane pe categorii de angajați (59%), achiziția altor companii, tocmai pentru acces la talente (52%). 

Companiile au inițiat sau au în vedere măsuri pentru a-și reduce numărul de angajați

Pe de altă parte, companiile au început sau au în vedere măsuri pentru a-și reduce numărul de angajați, construind un mix adecvat al competențelor necesare în viitor. Jumătate din respondenți reduc numărul de angajați, 46% reduc sau renunță la bonusurile de recrutare, iar 44% retrag din ofertele de angajare.

Desigur, anumite sectoare sunt mai precaute; de exemplu, industriile bunurilor de larg consum, media sau telecomunicații investesc mai mult în automatizare și reduc personalul, pe când sectorul medical are dificultăți majore de a găsi talente și caută să-i reangajeze pe cei plecați.

În acest context, directorii de resurse umane întrevăd o înclinare, din nou, a balanței în favoarea angajatorilor, după ce fenomenul ”marii demisii” a fost o provocare neașteptată pentru piețe ale muncii relativ stabile, implicând presiuni nemaiîntâlnite în istoria recentă asupra pachetelor de recompensare. 

Deși liderii de business și de resurse umane devin mai precauți în abordarea recompensării financiare, aceasta reprezintă în continuare un instrument important pentru companii. Conform studiului, 38% dintre directorii de resurse umane spun că au crescut recent remunerarea angajaților și alți 35% spun că intenționează să o facă. 

În paralel însă, se iau măsuri de reducere de personal sau de înghețare a angajărilor, ceea ce înseamnă de fapt că ne așteptăm la continuarea presiunii asupra bugetelor salariale, însă abordarea companiilor va fi mai degrabă una pro-activă și țintită pe acele competențe critice pentru business.

Flexibilitatea rămâne o prioritate

Investițiile care vizează flexibilitatea muncii și posibilitatea reală a angajaților de a alege unde și când lucrează rămân o prioritate, iar 82% dintre directorii de resurse umane lucrează la soluții de extindere a muncii permanente la distanță pentru roluri care permit această abordare (cu 12% mai mult în rândul directorilor de resurse umane, decât în rândul liderilor de business). De altfel, dintre aceștia, 39% au implementat deja munca permanentă la distanță, cu 10 puncte procentuale în plus față de studiul din ianuarie 2022.

Pe de altă parte, companiile urmăresc să crească prezența fizică la locul de muncă, însă se confruntă în principal cu rezistența angajaților, care este determinată și de aspecte logistice. Opțiunile de transport, costurile în creștere, reconfigurarea birourilor în spații mai mici, dar și disponibilitatea resurselor pentru a avea grijă de dependenți sunt principalele provocări menționate pentru întoarcerea la birou.

La pachet cu flexibilitatea muncii, crește și presiunea asupra beneficiilor de bunăstare, în special mintală, 76% dintre directorii de resurse umane respondenți își extind oferta de beneficii din această categorie, față de 64% în studiul de la începutul anului.

Cum se reflectă aceste tendințe pe piața din România?

Conform celui mai recent studiu PwC HR Barometru (septembrie 2022, 123 de companii participante), peste jumătate din companiile respondente (56%) sunt optimiste în ceea ce privește evoluția business-ului în următoarele 6 luni. Doar 20% din companii prognozează reduceri de costuri de resurse umane, jumătate dintre acestea vizând costurile de training și dezvoltare.

În ceea ce privește creșterile salariale, 78% dintre respondenți au afirmat că au ajustat sau vor ajusta creșterile bugetului salarial, cel puțin pentru anumite categorii de angajați. Creșterea salarială medie de anul acesta este de 10%, iar prognoza pentru anul viitor este similară. 

Observăm o abordare precaută în ajustarea salariilor cu inflația. Deși majoritatea companiilor au revizuit în sus bugetele salariale, ratele medii nu au acoperit inflația. 

Ne așteptăm ca tendințele globale să se reflecte parțial și pe piața muncii din România. Presiunea asupra pieței muncii va continua, ea având la bază un deficit structural de altă natură decât cel din țările dezvoltate. Totuși, pe termen scurt și mediu, ne așteptăm la o reducere ușoară a mobilității angajaților pe fondul incertitudinii economice și reticenței tot mai mari a companiilor de a atrage resurse cu orice preț, având în vedere ca ritmul evoluțiilor salariale nu poate fi susținut prin creșteri de productivitate.