Atacurile cibernetice asupra IMM-urilor au crescut de 6 ori, în 2021 față de 2020

0

 

Peisajul cibernetic actual, analizat la evenimentul Microsoft „Embrace Proactive Security with Zero Trust” 

Criminalitatea cibernetică a crescut exponențial în ultimii ani, odată cu digitalizarea și dezvoltarea muncii la distanță, iar companiile sunt nevoite să implementeze soluții performante de securitate pentru a-și proteja angajații și infrastructurile digitale. 

Conferința Embrace Proactive Security with Zero Trust, organizată ieri de Microsoft România, a reunit experți de top în domeniul securității cibernetice și specialiști din cadrul companiei și ai clienților și partenerilor săi de afaceri pentru a analiza noile provocări din sfera securității cibernetice și soluțiile pe care modelul de securitate Zero Trust le oferă organizațiilor pentru a face față valului de atacuri cibernetice.

Bogdan PutinicăGeneral Manager al Microsoft România – a vorbit în deschiderea evenimentului despre importanța strategică a securității cibernetice în era digitală, în contextul în care aproximativ 70% din totalul breșelor de securitate, la nivel global, sunt reprezentate de furtul de date personale. În același timp, tot pe plan global, atacurile cibernetice asupra întreprinderilor mici și mijlocii au crescut de 6 ori, în 2021 față de 2020.   

„Economia datelor din Europa ar urma să atingă valoarea de 829 de miliarde de euro până în anul 2025. Aceasta deschide ușa unor riscuri de securitate, costul criminalității cibernetice fiind estimat să ajungă la 10 trilioane de dolari tot până atunci. Securitatea cibernetică nu a fost niciodată mai importantă, cu atât mai mult cu cât le oferă guvernelor sprijin în protejarea infrastructurilor digitale critice, iar mediului de afaceri încrederea necesară pentru a se adapta mai ușor la schimbările aduse de economia digitală. Totodată, ne ajută să știm că datele noastre personale, indiferent că vorbim de persoane fizice, cât și juridice, sunt protejate. Așadar, o companie care vrea să funcționeze și să se dezvolte are nevoie de o strategie de securitate cibernetică funcțională”, a declarat Bogdan Putinică.

Prezent la eveniment, Anton Rogdirector al Centrului Național Cyberint – a realizat o analiză a amenințărilor cu care se confruntă România în acest moment, atât la nivelul instituțiilor guvernamentale, cât și la nivelului mediului de afaceri.

„În ultima perioadă, am resimțit tot felul de amenințări, între care atacurile tip DDoS (Distributed Denial-of-Service) îndreptate împotriva site-urilor guvernamentale, companiilor, dar și instituțiilor financiare. Cyberint se ocupă de securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valențe critice pentru securitatea națională, iar un pilon important pentru noi în acest moment este pilonul care se ocupă de actorii statali. (…) Până în 2021, tool-urile utilizate de acești atacatori cibernetici nu erau atât de complexe, dar începând cu 2021 am observat o schimbare importantă, amenințările de tip malware devenind foarte complexe. Este evident că fenomenul criminalității cibernetice este în creștere, este real și se întâmplă frecvent în România. Ceea ce trebuie să știm este că luarea de măsuri minimale, cum ar fi schimbarea parolelor, un soft antivirus licențiat și avansat, precum și alte sisteme de protecție, ne scutesc de încetarea activității”, a afirmat Anton Rog.

În condițiile în care companiile adoptă în mod constant noi soluții cloud, noi aplicații și tehnologii pentru a sprijini forța de muncă tot mai dinamică și nevoile de afaceri în creștere, soluțiile de securitate devin imperative. În Europa, 1 din 8 companii a fost afectată de atacuri cibernetice, dar mai bine de jumătate dintre cele din Europa Centrală şi de Est nu au strategii complexe de securitate cibernetică. În cazul României, doar 40% dintre companii au o strategie de securitate cibernetică funcţională. 

„Securitatea cibernetică este una dintre ariile noastre de focus și ne bucurăm să colaborăm cu alte organizații în această direcție. Peisajul actual al securității cibernetice este unul extrem de complex, iar consecințele atacurilor sunt din ce în ce mai mari. Organizațiile au acum nevoie de modele noi de securitate care să se adapteze mai eficient dinamicii mediului actual, să răspundă provocărilor muncii hibride și să protejeze angajații, aplicațiile și datele, pe orice dispozitiv. Ne propunem să sprijinim, în continuare, companiile de pretutindeni să implementeze resursele și soluțiile potrivite, de care au tot mai multă nevoie, pentru a dezvolta strategii complexe de securitate cibernetică”, a declarat Daniel Rusen – Director de Marketing și Operațiuni, Microsoft România.

Au mai urcat pe scena evenimentului George DobreaCEO al XEDUCO Institute – care le-a vorbit participanților despre multiplele fațete ale furtului de identitate și lecțiile învățate din ultimele atacuri cibernetice, urmat de Eleni Apostolou SR Cloud Solution Architect Microsoft CEE, Valeria SavaStrategy Product Manager Microsoft Engineering și Gyorgy RaczPreședinte Blue Voyant Europa care au prezentat modalitățile în care companiile își pot construi abordările de tip Zero Trust, pentru a preveni și combate ameninţările din mediul virtual. 

Conferința s-a încheiat cu un panel moderat de Eugen RusenSecurity Cloud Solution Architects Lead pentru regiunea Europei Centrale și de Est la Microsoft, discuție la care au luat parte reprezentanții companiilor ATOS, Heimdal Security, ARGGO și CNTEE Transelectrica. Aceștia au împărtășit experiența lor cu modelul Zero Trust și au dezvăluit beneficiile pe care această arhitectură modernă de securitate cibernetică le aduce, dovedindu-se extrem de eficientă în combaterea atacurilor. 

Abordarea Zero Trust obligă sistemele de securitate să trateze fiecare accesare – atât din interiorul, cât și din exteriorul organizației – ca și cum ar proveni dintr-o sursă nesigură, până când i se verifică identitatea digitală. Microsoft este lider global în domeniul securității cibernetice și va continua să își sprijine clienții și partenerii de afaceri în direcția accelerării eforturilor de integrare a securităţii cibernetice în strategiile lor de afaceri. 

Evenimentul Embrace Proactive Security with Zero Trust a reunit un număr de peste 350 participanți și s-a desfășurat în format hibrid. 

Apel de proiecte pentru construirea de insule ecologice digitalizate prin PNRR

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat prima rundă de atragere de fonduri pentru subinvestiția I.1.b. Construirea de insule ecologice digitalizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență 2020-2026. Runda se desfășoară în perioada 15 septembrie 2022-14 noiembrie 2022. 

MMAP subliniază că „alocarea financiară pentru subinvestiția I.1.b Construirea de insule ecologice digitalizate este de 260.130.000 euro, împărțită astfel:

  • 48.130.000 euro pentru insule supraterane încasetate cu containere de 1.1 metri cubi (aprox. 4.814 insule ecologice digitalizate)
  •  143.200.000 euro  pentru insule supraterane cu containere individuale (aprox. 7.564 insule ecologice digitalizate)
  • 68.800.000 euro pentru insule subterane cu containere individuale (aprox. 1.376 insule ecologice digitalizate)

Această subinvestiție sprijină activități/acțiuni specifice pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal, deșeuri de sticlă, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale, acțiuni specifice pentru dezvoltarea platformei software necesară operării insulelor ecologice digitalizate și administratorii datelor, acțiuni specifice de promovare a investițiilor, precum și pentru promovarea principiului plătește pentru cât arunci”.

Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor și pădurilor:

„Finanțăm integral realizarea acestor insule. Oferim și posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate îngropate, subterane, care funcţionează foarte bine în zone de turism, în centrul oraşului, unde nu există loc sau nu este estetic să fie amplasate celelalte tipuri de containere. Cheltuielile eligibile pentru unităţile administrativ-teritoriale sunt cele legate de achiziţia insulelor ecologice, cele de informare, pentru a pregăti populaţia cum să le utilizeze, precum şi punerea în funcţiune a containerelor, împreună cu sistemele de citire a informaţiilor de pe card, baza de date, instalarea acestor sisteme.”

MMAP accentuează că „se vor putea depune cereri de finanțare în limita plafonului maxim de 200% din alocarea financiară totală.

Beneficiari eligibili sunt unitățile administrativ-teritoriale (inclusiv subdiviziunile/sectoarele acestora) organizate la nivel de  municipiu și oraș.

Valoarea maximă eligibilă a proiectului corespunde unui cost unitar eligibil,  după cum urmează:

  • Insule supraterane încasetate cu containere – 10.000 euro/insulă, fără TVA, echivalent a 49.195 lei, fără TVA
  • Insule supraterane cu containere individuale – 19.000 euro/insulă, fără TVA, echivalent a 93.471 lei, fără TVA
  • Insule subterane cu containere individuale – 50.000 euro/insulă, fără TVA, echivalent a 245.975 lei, fără TVA

Un beneficiar poate să depună mai multe cereri de finanțare, dar cuantumul total cumulat al finanțării acordat în cadrul Investiției 1, Subinvestițiile 1.a, 1.b, 1.c nu poate depăși pragul maxim de 15 milioane de euro per beneficiar.

Informații detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul PNNR sunt cuprinse în ghidul specific condiții de accesare a fondurilor europene aferente PNNR în cadrul apelului de proiecte PNNR/ 2022/c3/s/i.1.b”.

 

Analiza Consiliului IMM-urilor asupra salariilor minime europene

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) prezintă o analiză, întregită cu aprecieri proprii, în urma adoptării de către Parlamentul European a directivei privind salariile minime europene:

Salariile minime la nivel european

Parlamentul European a votat, în 14.09.2022, Directiva privind salariile minime europene care prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există salarii minime legale (pentru 6 state UE – Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia – nu va fi obligatorie aplicarea directivei, salariul minim fiind stabilit prin negocieri salariale colective și nu printr-un act normativ).  

Cadrul general pentru stabilirea salariilor minime la nivel european prevede:

  • Crearea unui cadru procedural pentru a stabili și actualiza aceste salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare, cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru acele țări care utilizează un mecanism de indexare automată). Partenerii sociali vor trebui implicați în procedurile de stabilire și actualizare a salariului minim legal
  • Promovarea negocierilor colective privind stabilirea salariilor, țările UE vor trebui să consolideze negocierile colective sectoriale și interprofesionale ca factor esențial pentru protejarea lucrătorilor
  • În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este mai mică de 80%, statele membre ar trebui să stabilească un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective între partenerii sociali
  • Obligația pentru țările UE de a institui un sistem de aplicare, inclusiv monitorizare fiabilă, controale și inspecții pe teren, pentru a asigura conformitatea și a aborda subcontractarea abuzivă, munca independentă falsă, orele suplimentare neînregistrate sau intensitatea crescută a muncii

Efecte ale introducerii salariului minim european

Printre efectele pozitive ale introducerii „salariului minim european” se află:

  • Stoparea migrației forței de muncă
  • Îmbunătățirea nivelului de trai
  • Crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea viitoarei forțe de muncă
  • Promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor
  • Un grad de adecvare corespunzător al salariilor minime legale
  • Acces efectiv la protecția salariului minim

Dintre posibilele efecte negative ale implementării viitoarei directive, fără a ține cont de diferențele între puterea economiilor statelor membre, structura diferită a pieței forței de muncă și nivelurile diferite ale veniturilor din statele membre, menționăm:

  • Închiderea firmelor care nu pot susține creșterea salarială
  • Migrarea companiilor multinaționale în alte state non-UE unde forța de muncă este mai ieftină
  • Creșterea inflației

Clarificări privind salariile minime la nivel european  

Având în vedere unele discuții apărute în spațiul public, facem următoarele clarificări:

  1. Nu este stabilită o valoare a salariului minim brut la nivel european
  2. Salariul minim nu va avea aceeași valoare în toate statele membre
  3. Nu este obligatoriu ca salariul minim să fie un anumit procent din salariul mediu brut
  4. Directiva adoptată stabilește un cadru pentru salariile minime și nu un salariu minim european
  5. Va exista o perioadă de transpunere de 2 ani pentru statele membre, după aprobarea de către Consiliu și publicarea in Jurnalul Oficial al UE
  6. Salariul minim european, specific fiecărui stat, nu va fi plătit/asigurat din fonduri europene, ci de către angajator
  7. Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională

Poziția CNIPMMR privind introducerea salariilor minime la nivel european  

CNIPMMR a propus în mod constant ca în stabilirea salariului minim să fie avute în vedere:

1.Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti. 

Această cerinţa este în concordanţă cu rapoartele de țară privind România din ultimii ani, în care  s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt mentionat inclusiv în anul 2022. 

În Tabelul recapitulativ privind recomandările specifice adresate țării în 2019, 2020 și 2021, din Raportul de țară din 2022 privind România, se menționează la măsura ”Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea” realizarea de progrese limitate, dar acest calificativ însemnă că măsurile „care nu sunt încă adoptate sau puse în aplicare dar care se consideră că au fost anunțate în mod credibil, în conformitate cu metodologia de evaluare a recomandărilor specifice fiecărei țări, garantează „progrese limitate”. 

Este menționat faptul că în PNRR se prevede „instituirea unui nou mecanism de stabilire a salariului minim, pe baza unor criterii obiective și în consultare cu partenerii sociali”.

2. Păstrarea valorii contribuţiilor, impozitului pe salarii și CAM la valoarea salariului minim brut pe economie de 2550 lei/lună, ca o modalitate de creştere a veniturilor salariale, fără o mărire nesustenabilă a costurilor  pentru angajatori, mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul construcţiilor sau scutirile de taxe din sectorul agricultură și industria alimentară.

Acordul prevede că pentru evaluarea adecvării salariului minim, țările UE „pot stabili un coș de bunuri și servicii la prețuri reale”. Reamintim că Legea nr. 174/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind aprobarea coşului minim de consum lunar, prevede: ”Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi a politicii salariale” .

Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent se stabileşte anual de către Institutul Naţional de Statistică, dar acesta nu a stabilit valoare acestuia în ultimii 2 ani, invocând inadvertențe ale legii.

Astfel cum s-a mai pronunțat, CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie având la bază următorii piloni:

a. solidaritatea – creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri

b. competitivitatea – creșterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti

 c. sustenabilitatea – evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii

d. complementaritatea – salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic

 

Premiere în creditare la ING Bank România

0

ING semnalează realizarea unei premiere pe piața din România: pre-aprobarea financiară a unui credit ipotecar 100% online. Concomitent, anunță că în trimestrul al doilea din acest an, a inițiat acordarea de credite sustenabile către segmentul de clienți IMM și că a revenit pe primul loc în clasamentul dealerilor primari pe piața titlurilor de stat. 

Mihaela Bîtu (foto), CEO ING Bank România, ne oferă detalii: „În al doilea trimestru am continuat să jucăm un rol activ în tranziția către o economie verde. Astfel, am inițiat creditarea sustenabilă adresată clienților IMM, ceea ce vine în completarea portfoliului de produse de creditare verzi deja oferite către persoanele fizice și clienții corporativi. Avem în continuare planuri ambițioase în acest domeniu. 

Apetitul pentru produse și servicii bancare digitale este pe o traiectorie clar ascendentă. Strategia noastră  continuă să adreseze nevoia clienților pentru servicii simple, transparente și accesibile oriunde și oricând. În acest trimestru am introdus pre-aprobarea financiară 100% digitală pentru creditele ipotecare, o premieră în piața din România. Creditele de nevoi personale sunt deja oferite cu succes în mediul online încă din anul 2017, iar cardurile de credit de anul trecut. De asemenea, ca răspuns la contextul macroeconomic actual, am lărgit gama de produse de economisire și am reintrodus Depozitul Bonus, iar randamentele oferite deponenților au crescut semnificativ.  

În timp ce construim pentru obiectivele pe termen lung, nu putem ignora dificultățile prezentului. Am fost și suntem alături de clienții noștri, fie că vorbim de persoanele fizice care căută stabilitate și sprijin în contextul creșterii dobânzilor, fie de persoane juridice care au nevoie de consultanță și susținere pentru planurile lor. Impactul dobanzilor în crestere este semnificativ, iar noi ne străduim să venim în întâmpinarea clienților aflați în dificultate cu soluții individualizate.”

În context, ING Bank România anunță:

Rezultate financiare semestrul I 2022 – comparație semestrul I 2021

Venituri totale 1,33 miliarde de lei (+20%) Depozite atrase 51.32 miliarde de lei (+11%) Costuri cu provizioane103 milioane de lei (-23%)
Profit net 535 milioane de lei (+39%) Portofoliu credite brute36.51 miliarde de lei (+20%) Taxe plătite în România368.44 milioane de lei  (+112%)

Noi produse și funcționalități pentru clienții persoane fizice

Al doilea trimestru din 2022 a marcat multiple lansări de produse și funcționalități pentru clienții persoane fizice ai ING Bank. În mai 2022, ING a fost prima bancă din România care a digitalizat procesul de pre-aprobare financiară pentru un credit ipotecar. Astfel, clienții pot afla suma maximă pe care o pot contracta și toate comisioanele aferente prin intermediul aplicației ING Home’Bank, pre-aprobarea financiară având o valabilitate de 60 de zile. Această nouă funcționalitate s-a bucurat de un real succes în rândul clienților, aducând o scurtare a pașilor necesari pentru accesarea unui credit ipotecar. 

O a doua lansare a vizat zona asigurărilor, ING introducând în oferta sa asigurarea Salary Protect pentru sprijin financiar în caz de șomaj, invaliditate sau concediu medical prelungit. Această nouă asigurare poate fi de asemenea accesată 100% online din Home’Bank și este menită să ofere un plan de rezervă în eventualitatea unui incident neașteptat.

La acestea se adaugă relansarea în Home’Bank a Depozitului Bonus, un produs de economisire avantajos, care poate fi accesat în rețeaua ING Office sau digital. Acesta oferă clienților o dobândă foarte atractivă pentru un termen de patru luni de zile, similar unui depozit la termen, cu deosebirea că banii pot fi retrași înainte de scadență fără a pierde dobânda acumulată între timp. De asemenea, ING a reproiectat zona de plăți din Home’Bank, care este acum mai ușor de utilizat și oferă clienților opțiunea de a personaliza meniul în funcție de preferințe și cele mai frecvente plăți realizate în aplicație. 

Sprijin prin intermediul programelor guvernamentale și revenirea pe locul 1 în clasamentul dealerilor primari

În prima jumătate a anului 2022, ING a continuat sa susțină antreprenorii români, acordând finanțări de peste două miliarde de lei, inclusiv prin participarea în cadrul programelor guvernamentale dedicate întreprinderilor mici și mijlocii, precum IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Prod și Garant Construct. În ceea ce privește produsele digitale adresate antreprenorilor, este de remarcat faptul că ING SoftPOS, aplicația care permite comercianților să încaseze utilizând doar telefonul mobil, a ajuns la peste 4.000 de utilizatori în patru luni de la lansare.

Pe segmentul companiilor mari, ING a venit în întâmpinarea clienților cu strategii de răspuns în contextul volatilității piețelor financiare din al doilea trimestru. Printre acestea se numără produsele financiare de acoperire a riscului de fluctuație a ratei dobânzii și prețurilor mărfurilor, în particular prețului gazului. Pe piața titlurilor de stat, ING a continuat activitatea intensă în tranzacționarea titlurilor de stat emise de Ministerul de Finanțe și a revenit pe primul loc în clasamentul dealerilor primari. 

Ca un exemplu al parteneriatelor de lungă durată construite de ING cu clienții săi, ING a acordat grupului Boromir, bine cunoscuta companie din sectorul de morărit și panificație, noi credite pentru investiții de peste 25 milioane de euro, cu scopul retehnologizării fabricilor și automatizării proceselor de producție. 

Carduri din plastic reciclat pentru persoane fizice
și primul credit sustenabil pentru IMM-uri

ING a anunțat în luna mai că începe tranziția portofoliului de carduri către o alternativă mai prietenoasă cu mediul, din plastic reciclat. Datorită acestei decizii, banca va reduce amprenta de carbon a cardurilor nou-emise cu 75%. 

ING Bank România sprijină tranziția antreprenorilor către practici durabile și a elaborat un ghid pentru identificarea și procesarea facilă a tranzacțiilor sustenabile. În al doilea trimestru, banca a acordat primul credit sustenabil pentru antreprenorii IMM, urmat deja și de alte finanțări, în valoare totală de 18 milioane de euro, în zonele de energie regenerabilă și economie circulară. Printre acestea se numără un împrumut de de 6 milioane de euro acordat grupului român Promateris, lider pe segmentul de ambalaje compostabile în Europa Centrală și de Est, pentru dezvoltarea capacității de producție, dar și un credit de 2 milioane de euro pentru Simtel Team, companie românească de inginerie şi tehnologie, pentru achiziția de panouri solare și instalarea acestora.

În segmentul companiilor mari, ING a participat, în calitate de coordonator de sustenabilitate, la acordarea unui credit sindicalizat în valoare de 127 milioane de euro pentru Green Group, lider de piață în sectorul reciclării deșeurilor.

Organizațiile din sectorul lemn determină triplarea alocărilor prin Planul Național Strategic

0

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn anunță că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, printr-o adresă pe care i-a expediat-o (în același timp, și Federației Proprietarilor de Pășuni și Păduri – Nostra Silva), confirmă creșterea alocărilor financiare aferente sectorului forestier prin Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) la 171,4 milioane de euro.

Prolemn reamintește că suplimentarea alocărilor a fost solicitată argumentat de-a lungul unui proces consultativ început în toamna anului 2021, la care au participat reprezentanți ai unor organizații din sectorul pădure-lemn (AIL – Prolemn, Nostra Silva, AAP, ASFOR) și ai INCDS Marin Drăcea și WWF. În detaliu, Prolemn face următoarele aprecieri:

Alocările inițiale au fost considerate derizorii

În contextul în care prin PNRR era alocat un buget de 500 mil. Euro pentru acțiuni de împădurire și reîmpădurire, MADR și MMAP au decis ca alocările inițiale în PNS să vizeze investiții în tehnologii forestiere (15 mil. Euro) și intervenții de silvo-mediu (45 mil. Euro).

Cumulat, aceste sume reprezentau mai puțin de 0,4% din bugetul total disponibil în PNS, ceea ce a atras comentarii negative din partea sectorului și a societății civile.

La consultările organizate de MADR, sectorul forestier a susținut suplimentarea acestora, pentru a crește reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere, pentru a putea crește sustenabil volumul de lemn valorificabil și susținerea bioeconomiei și pentru extinderea măsurilor de silvomediu în direcția protejării sistemelor agro-pastorale (cele 500.000 ha de pășuni împădurite existente în acest moment în România, practic suprafețe de pădure în afara fondului forestier, suprafețe ce riscă să fie defrișate).

Cătălin Tobescu, președinte AIL – Prolemn: „Finanțările acestea se pot dovedi vitale pentru dezvoltarea sectorului forestier în direcția creșterii utilizării tehnologiilor prietenoase cu mediul, dar și pentru susținerea aprovizionării industriilor bazate pe lemn cu materie primă sustenabilă. Consultările cu MADR au fost un exercițiu prelungit de dialog structurat între instituții, industrie și societatea civilă. Rezultatul nu este încă pe măsura potențialului bioeconomiei României, bazată pe resursa sustenabilă și regenerabilă de lemn, precum a potențialului de combatere a schimbărilor climatice prin măsuri de împădurire, cost-eficiente. Autoritățile trebuie să găsească cât mai rapid surse adiționale de finanțare pentru propășirea domeniului pădurilor și bioeconomiei verzi pentru a fructifica acest potențial verde.”

Nivelul actual al alocărilor este
de aproape trei ori mai mari (171,4 mil. Euro)

Pe cei doi piloni PNS, în acest moment alocările au crescut după cum urmează:

Investiții în tehnologii forestiere: +15 mil. Euro (de la 71,6 la 86,6 mil. Euro)

  • Acoperă costuri de achiziționare a echipamentelor/utilajelor pentru lucrările de exploatare forestieră și pentru efectuarea lucrărilor de conducere și îngrijire a arboretelor, inclusiv a unor echipamente de tipul tocătoarelor pentru biomasă, precum și costurile legate de achiziționarea sau utilizarea unor programe informatice pentru gestionarea echipamentelor/utilajelor achiziționate

Intervenții de silvo-mediu: +39,8 mil. Euro (de la 45 la 84,8 mil. Euro)

  • Acoperă suprafața angajată în actuala perioadă de implementare, respectiv cca 912.000 ha la un nivel al plăților similar cu cel aferent plăților din sub-măsura 15.1 din PNDR 2014-2020.

Ponderea alocării publice aferentă intervențiilor care sprijină sectorul forestier în Planul Național Strategic este în prezent de cca. 1,07% din bugetul aferent următoarei perioade de programare, pondere redusă comparativ cu alocarea medie de 5% în țările europene. În observațiile transmise de către Comisia Europeană la draftul PNS remis Comisiei de către România, se subliniază:

  • numărul foarte redus al intervențiilor pe domeniul pădurilor.
  • lipsa oricărei considerări a susținerii unei bioeconomii bazată pe resursa de lemn-lipsa măsurilor de investiții. 
  • lipsa unei măsuri de compensații Natura 2000 pentru proprietarii de păduri – cu un accent foarte ferm. 
  • lipsa oricăror măsuri de transpunere a strategiei forestiere europene.

Observațiile Comisiei Europene la draftul Planului Național Strategic propus de România sunt în deplină consonanță cu observațiile și propunerile organizațiilor reprezentative din sectorul forestier. Măsurile și alocările financiare propuse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale rămân neadecvate față de importanța economică, socială și de mediu a domeniului pădurilor.

Evergent Investments, implicare în modificări legislative prin bune practici de guvernanță corporativă

0

Compania Evergent Investments își reafirmă implicarea în elaborarea de modificări legislative de interes public în acord cu cele mai bune practici de guvernanță corporativă. În acest sens, Evergent Investments transmite, sub semnătura președintelui-director general, Claudiu Doros:

„Evergent Investments SA, în calitate de companie listată – entitate de interes public, definită astfel conform prevederilor art. 2, pct. 12 din Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar, transmite mulțumiri si aprecieri Autorității de Supraveghere Financiară, Autorității pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar, Ministerului Finanțelor, Bursei de Valori București, membrilor Asociației Administratorilor de Fonduri și ai Asociației Române a Băncilor, instituții si asociații cheie pentru piața financiară românească, care s-au implicat în demersul modificării Ordinului ASPAAS nr. 123/2022. 

Astfel, Ordinul nr. 123/2022 prevedea un termen inadecvat (31 decembrie 2022) de conformare la obligația de a introduce un auditor financiar certificat în Comitetul de audit, comitet format din membrii Consiliului de administrație. Această obligație ar fi putut perturba buna funcționare și guvernanța corporativă a companiei noastre și a altor entități listate din domeniul financiar-bancar.

Prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 13 septembrie 2022 a Ordinului ASPPAS nr. 392/2022 au intrat în vigoare modificările la ordinul mai sus menționat, în sensul că:

  • se extinde aria competențelor profesionale în domeniul contabilității și auditului necesare pentru persoanele care fac parte din Comitetul de audit, prin includerea experienței de cel puțin 3 ani în audit statutar, dobândită prin participarea la misiuni de audit statutar sau în cadrul Comitetelor de audit formate la nivelul Consiliilor de administrație
  • noul termen pentru entitățile care nu îndeplinesc cerințele legale la acest moment este cel mai târziu la data de 31 decembrie 2023 sau, după caz, la data numirii unor noi membri ai Consiliului de administrație

Dorim să informăm investitorii că vom rămâne implicați în procesul legislativ pentru transpunerea oricăror Directive si Regulamente UE sau modificări ale legislației naționale de natură a îmbunătăți permanent cele mai bune standarde de guvernanță corporativă și cadrul în care își desfășoară activitatea, ca emitent autorizat și supravegheat de ASF, în beneficiul exclusiv al acționarilor.”

Knauf Insulation produce vată minerală cu tehnologia ECOSE® în România

0

Compania Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor izolante, parte a Grupului Knauf, anunță că a început producția de vată minerală la fabrica de la Târnăveni. În martie, anul acesta, Knauf Insulation a devenit proprietarul fabricii de vată minerală Gecsat SA din Târnăveni, județul Mureș.

Adrian Garofeanu Director General Knauf Insulation Romania si Bulgaria

Adrian Garofeanu, director general al Knauf Insulation România și Bulgaria: „Odată cu achiziționarea fabricii din Târnăveni, ne-am concentrat toate eforturile pe modernizarea și transformarea spațiului într-unul care să se integreze armonios în dinamica comunității locale, să respecte mediul înconjurător și să completeze specificul locului. Vom avea grijă să urmăm și la Târnăveni angajamentul Knauf Insulation pentru un viitor mai sustenabil, care se reflectă în implicarea de peste un deceniu în jurul a trei piloni esenţiali: daune zero asupra mediului, prin reducerea consumului de energie şi a emisiilor de carbon, reciclarea deşeurilor de producţie, încorporând principiile economiei circulare, respectiv produse și soluții dedicate construirii unor clădiri mai bune și mai durabile.” 

Knauf Insulation precizează că „investiția alocată de pentru primele etape ale procesului de modernizare și retehnologizare a liniei de producție existente care produce deja vată minerală cu tehnologia ECOSE® se va ridica la aproximativ 4 milioane euro. Obiectivul Knauf Insulation este acela de a avea una dintre cele mai performante linii de producție din Europa, la cele mai înalte standarde, ce va asigura condiții superioare și sigure de lucru pentru angajați și soluții de cea mai înaltă calitate pentru clienți, precum și cele mai înalte standarde de responsabilitate ecologică.

După achiziționarea fabricii din Târnăveni, Knauf Insulation a demarat procesul de evaluare a spațiului și a capacității de producție. Pentru îmbunătățirea operațiunilor fabricii, pe toată perioada verii au fost desfășurate lucrări de demolare și modernizare a spațiului interior și exterior. În același timp, au fost întreprinse acțiuni de reabilitare și refacere a infrastructurii fabricii din Târnăveni, respectiv instalații, cabluri, redirecționarea conductelor sau a canalizării, cu scopul de a optimiza  procesele de fabricație.

În paralel, începând cu luna iunie, Knauf Insulation a inițiat procesul de retehnologizare a liniei de producție existente, prin alinierea proceselor de fabricație la standardele de calitate ale grupului, fapt ce permite, în prezent, producerea de vată minerală cu tehnologia inovativă ECOSE®.  

Pe tot parcursul lucrărilor, compania a luat toate măsurile de securitate necesare ce se impun pentru siguranța echipelor care au luat parte la acest proces. De asemenea, pentru lucrările de modernizare ale sit-ului, compania a colaborat cu furnizori subcontractați la nivel local cât și național, fapt ce are impact și în economia locală”. 

Fabrica Knauf Insulation de la Târnăveni subliniază că „are în prezent o capacitate de producție anuală de peste 6000 tone. În luna septembrie are loc o a doua etapă de retehnologizare a liniei actuale, fapt ce va permite creșterea capacității de producție la peste 8000 tone.

Odată implementat întregul plan investițional, fabrica Knauf Insulation din Târnăveni va asigura o capacitate de producție anuală de circa 60.000 de tone de vată minerală, cu scopul de a deservi atât necesarul intern, cât și piețele din Europa Centrală și de Est.

În momentul de față, la fabrica din Târnăveni își desfășoară activitatea peste 50 de angajați, care beneficiază de condiții de muncă, de instruire și de pachete de beneficii la standardele Knauf Insulation. Din totalul numărului de angajați, 45 provin de la fosta fabrică Gecsat, iar restul au fost angajați după preluarea fabricii de către Knauf Insulation. De asemenea, compania se află într-un proces continuu de recrutare, în funcție de nevoile specifice ale fiecărui departament. Knauf Insulation România numără în prezent un total de 67 de angajați”.

Directorul general Adrian Garofeanu conchide: „Pentru anul în curs avem în derulare procese de recrutare pentru cel puțin 10 posturi în cadrul echipei de la Târnăveni, iar pe măsură ce vom da startul noii construcții, vom comunica prin intermediul presei, precum și prin anunțuri la stațiile de radio locale posturile disponibile.”

Knauf Insulation se recomandă cu peste 40 de ani de experiență în industria de izolații, aproape 6000 de angajați din 40 de țări și 30 de unități de producție în 16 țări: „Knauf Insulation face parte din Grupul Knauf care are aproximativ 40.000 de angajați în 90 de țări, și  300 de fabrici la nivel modial cu vânzări de 12.5 miliarde de euro în anul 2021. Grupul Knauf a fost fondat în 1932 și rămâne o companie independentă de familie, a cărei valori se bazează pe Parteneriat, Angajament, Antreprenoriat și Menschlichkeit (Umanitate).

Prezent din 2008 în România, Knauf Insulation este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața materialelor izolante, cu un portofoliu complet de produse ce include vată minerală de sticlă, vată minerală bazaltică și plăci din fibre de lemn (Heraklith). Pe piața din România, Knauf Insulation este unul dintre principalii furnizori de vată minerală cu un portofoliu de produse complex, potrivit pentru toate tipurile de construcții: izolații mansarde, termoizolare fațade, pereți de compartimentare, acoperișuri plate și multe altele”.

 

Protocol între Agenția Națională Antidrog și Academia de Studii Economice

0

La sediul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a avut loc o întâlnire de lucru între directorul Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), comisar-şef de poliţie Georgel-Cristian Ivan şi rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, în cadrul căreia a fost semnat un protocol de colaborare care stipulează realizarea de acţiuni comune până în anul 2026. 

Rectorul Nicolae Istudor și directorul Georgel-Cristian Ivan „şi-au exprimat convingerea că vor putea acţiona eficient în zona prevenirii consumului de droguri în rândul tinerilor din mediul universitar, prin orientarea acestora către activităţi de petrecere a timpului liber într-un mod sănătos”. 

Protocolul prevede că „specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog vor organiza şi desfăşura o serie de proiecte şi activităţi de prevenire a consumului de droguri, precum şi sesiuni de formare şi informare în domeniul drogurilor, adresate studenţilor, cadrelor didactice universitare, administratorilor de cămine şi reprezentanţilor studenţilor Academiei de Studii Economice din Bucureşti. 

De asemenea, din rândul studenţilor şi profesorilor Academiei, vor fi selectaţi şi formaţi voluntari antidrog, care vor participa activ la implementarea proiectelor şi activităţilor de prevenire, informare şi conştientizare cu privire la riscurile consumului de droguri.

Anual, va fi stabilită Ziua antidrog în ASE, zi care va fi dedicată în totalitate acţiunilor preventive şi de descurajare a consumului de substanţe interzise. 

Totodată, studenţii ASE vor putea efectua stagii de practică la Agenţia Naţională Antidrog, în cadrul cărora vor fi familiarizaţi cu informaţii privind principalele categorii de substanţe şi efectele acestora, noţiuni utilizate în domeniul drogurilor, semnele consumului de droguri, sistemul de prevenire şi asistenţă destinat persoanelor dependente de droguri în România”.

Protocolul dintre ASE București și ANA „se înscrie în activitatea de colaborare interinstituţională stabilită prin protocolul-cadru încheiat între cele două structuri, în vederea conştientizării studenţilor şi cadrelor didactice din mediului universitar asupra problematicii consumului şi traficului de droguri din România”.

Foto: ANA

Comisia Europeană aprobă, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată a României în valoare de 2,6 miliarde EUR

0

NextGenerationEU: Comisia Europeană aprobă, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată a României în valoare de 2,6 miliarde euro.

Comisia Europeană a aprobat astăzi, 15 septembrie, o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde EUR, din care 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului  pentru prima tranșă. Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

În cererea lor, autoritățile române au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care demonstrează îndeplinirea celor 21 de jaloane intermediare. Comisia a analizat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Acesta se ridică la 29,2 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde EUR) au fost deja plătite României cu titlu de prefinanțare.

Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul. Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Comisia va evalua cererile de plată suplimentare din partea României în funcție de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor prezentate în decizia de punere în aplicare a Consiliului, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.

Sumele plătite statelor membre sunt publicate în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența , care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență în mod transparent.

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Am vești bune pentru România. S-au înregistrat progrese suficiente în cadrul planului său național de redresare și reziliență, România fiind astfel pregătită să primească o primă plată în cadrul NextGenerationEU. Odată ce statele membre vor da undă verde, România va primi 2,6 miliarde EUR ca urmare a progreselor sale bune și rapide în punerea în aplicarea primului set de reforme și investiții din cadrul planului. Printre acestea se numără măsuri de intensificare a luptei împotriva corupției, precum și reforme care vizează reducerea părăsirii timpurii a școlii și etape preliminare importante în reformarea sistemului public de pensii. Mult succes în continuare României! Comisia vă este alături de pe drumul către redresare.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat, la rândul său: „Felicitări României pentru îndeplinirea primelor 21 de jaloane și ținte stabilite în planul său de redresare și reziliență. Multe dintre acestea vor contribui la tranziția verde a României, prin măsuri de decarbonizare a economiei și de promovare a transportului durabil, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii feroviare. De asemenea, România își îmbunătățește administrația fiscală și sistemul de educație, precum și lupta împotriva corupției. Odată ce evaluarea Comisiei va fi revizuită și aprobată de statele membre, România urmează să primească granturi și împrumuturi în valoare de 2,6 miliarde EUR, care vor contribui la crearea unei economii mai reziliente, cu beneficii considerabile pentru cetățeni și întreprinderi.”

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a adăugat: „Astăzi dăm undă verde primei cereri de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, după ce am ajuns la concluzia că aceasta a îndeplinit primele 21 de jaloane și ținte ale planului său ambițios. Printre acestea se numără reforme importante pentru decarbonizarea economiei României, îmbunătățirea funcționării administrației publice și consolidarea rezilienței economice și sociale. România și-a consolidat, de asemenea, sistemele de audit și control, care sunt esențiale pentru a se asigura că fondurile NextGenerationEU oferă beneficii maxime cetățenilor și firmelor. După ce Consiliul își va da acordul, Comisia va plăti 2,6 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi: un bust de încredere atât de necesar în această perioadă dificilă pentru toate economiile noastre și o încurajare puternică adresată României de a continua pe această traiectorie de investiții și reforme.”

Investitorii își reduc riscurile și păstrează lichiditățile în așteptarea unor prețuri mai bune

Cel mai recent raport privind inflația din Statele Unite a provocat un val de scăderi pe piețele financiare, investitorii temându-se de creșteri mai susținute a dobânzilor de către Fed. Investitorii instituționali și-au mărit pozițiile de numerar, temându-se de recesiune și considerând că economiile Europei și Chinei trec prin evenimente sistemice. 

Majoritatea investitorilor se așteaptă la o slăbire a economiei mondiale în următoarele 12 luni, dar cu o inflație mai lentă, potrivit celui mai recent sondaj BofA Fund Managers, realizat în rândul a 212 traderi având 616 miliarde de dolari în administrare.

Aproape 70% dintre managerii de fonduri chestionați văd actuala criză energetică majoră din Europa ca ducând cel mai probabil la o recesiune. 

Între timp, Comisia Europeană propune o modificare a normelor de reglementare a pieței energiei, cu scopul de a atenua criza de lichidități. Presiunile legate de recesiune sunt în creștere, cu rate ale inflației în zona euro mult prea ridicate, iar economistul-șef al BCE, Philip Lane, a prezis creșteri ale ratelor dobânzii în următoarele ședințe, ceea ce va reduce și mai mult cererea. El prevede că inflația va ajunge la o medie de 8,1% în 2022, 5,5% în 2023 și 2,3% în 2024.

În urma datelor legate de inflația din SUA, indicele BET al Bursei de Valori București a pierdut ieri 0,74% din valoare, ajungând la 11836,38 puncte. De la începutul anului până în prezent, indicele românesc a pierdut 9,38% fiind însă mai bine poziționat decât S&P 500 care a pierdut peste 17,6% și arătând reziliența acestei piețe.    

În timp ce în sondajul din septembrie mai puțini investitori văd G7 îndreptându-se spre o plafonare a prețurilor la energie decât în luna precedentă, cea mai spectaculoasă scădere privește o potențială criză a datoriilor suverane în UE care a ajuns sub 10% de la o valoare anterioară apropiată de 30%. 

De asemenea, investitorii chestionați de BofA văd și China trecând printr-un eveniment sistemic, sursa cea mai probabilă pentru acest lucru fiind sectorul imobiliar. Împrumuturile cu efect de levier din SUA, datoriile suverane din Italia și de pe piețele emergente sunt văzute de respondenți ca următorul potențial eveniment de credit sistemic.

Majoritatea managerilor de fonduri (68%) consideră că riscul de recesiune este posibil să crească, cifra fiind foarte aproape de rezultatul sondajului din aprilie 2020 și de cel din martie 2009. Pe măsură ce îngrijorările legate de recesiune se consolidează, un număr mai mare de investitori și-au majorat soldurile de numerar până la 6,1%, cel mai mare număr din octombrie 2002 și mult peste media pe termen lung de 4,8%. Un procentaj record de administratori de fonduri (60%) declară că în prezent își asumă riscuri mai mici decât în mod normal. Potrivit sondajului, 52% dintre respondenți – istoric, un nivel foarte ridicat – au declarat că au o pondere scăzută a acțiunilor, în timp ce 62% au o pondere ridicată a lichidităților. 

Comparativ cu poziționarea medie din ultimii 10 ani, în prezent, managerii de fonduri sunt mai favorabili deținerilor de numerar, bunuri de consum de bază, sănătate, mărfuri, energie, bănci și obligațiuni. Ei au acum mai puține investiții în acțiuni, zona euro, tehnologie, piețe emergente, piețe emergente, discreționare, Marea Britanie, Japonia și telecomunicații. Cele mai aglomerate tranzacții sunt cele de cumpărare a dolarului american, petrol și mărfuri, active ESG (Environmental, Social and Governance), acțiuni de creștere și numerar dar și vânzarea de titluri ale trezorerie americane.