Banca Transilvania domina clar editia din august a clasamentului celor mai populare societati listate in Romania in randul investitorilor individuali de la Bursa de Valori Bucuresti

Daca in luna mai era inlocuita de societatea Teraplast S.A. in varful clasamentului BVBescu Retail Pulse Chart, Banca Transilvania revine pe primul loc la editia din luna august, dominand clar topul celor mai populare societati listate la Bursa de Valori Bucuresti in viziunea investitorilor individuali, atragand voturile a 70% dintre participantii la sondaj.

Nuclearelectrica S.A. ajunge pentru prima data pe pozitia a 2-a in cei aproape 2 ani de cand este realizat clasamentul, obtinand un procent de 65% dintre voturi.

Podiumul este completat de OMV Petrom, care castiga o pozitie, de pe locul 4 pe care il ocupa editia trecuta. Teraplast S.A., societate care a dominat clasamentul in ultimul an, coboara 3 pozitii, ajungand pe locul 4.

One United Properties reintra in Top 10, in timp ce Arobs Transilvania Software coboara 3 locuri pana pe 13.

Clasamentul a fost realizat in luna august 2022 de site-ul bvbescu.ro, cu ocazia evenimentului „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare pe Trimestrul II 2022 si cum investim”, care va avea loc pe data de 31 august 2022.

Atentia investitorilor, focusata asupra companiilor care au avut cel mai mult de beneficiat din cresterea pretului la energie

Impulsionati de rezultatele foarte bune obtinute de 3 dintre societatile din energie listate la bursa, investitorii de retail au dus Nuclearelectrica S.A. si OMV Petrom S.A. pe locurie 2, respectiv 3 ale clasamentului BVBescu Retail Pulse Chart.

Romgaz S.A. continua sa castige atentia investitorilor, reusind in luna august sa urce o pozitie, pana pe locul 8, in timp ce Conpet S.A. are parte de o crestere semnificativa, urcand 9 locuri si intrand in Top 20, pe locul 17. Transgaz S.A. ramane si ea in Top 20, ocupand locul 19, in timp ce Transelectrica S.A. coboara 2 pozitii pana pe locul 30.

Desi fost afectata de cresterea pretului energiei electrice, fapt care a dus la publicarea unor rezultate financiare slabe pentru primele 6 luni din 2022, societatea Electrica S.A. continua sa castige atentia investitorilor de retail, reusind o urcare de 4 pozitii in luna august, de pe locul 17 pe 13.

Simtel Team S.A., societate care activeaza in domeniul energiei verzi, ramane la jumatatea clasamentului, coborand 3 pozitii pana pe locul 25.

Care sunt companiile de pe Piata Aero cele mai apreciate de investitorii individuali

Desi au intrat intr-un con de umbra in ultimul an, cateva companii listate pe Piata AeRO reusesc sa se mentina in atentia investitorilor de retail din Romania. 14 societati listate pe piata secundara se afla in Top 40, la fel ca in luna mai, insa, pentru prima data, nici una nu se mai afla in Top 10. Agroland Business Systems este societatea listata pe Piata AeRO cel mai bine situata in clasament, pastrand locul 11 ocupat la editia trecuta. Urmeaza Norfert S.A pe locul 12, Arobs Transilvania si Safetech Innovations S.A., pe 14, respectiv 15. In Top 30 se mai afla IHunt Technologies Import – Export S.A. (22), Simtel Team S.A. (25), DN Agrar (26), Holde Agri Invest S.A. (28) si Agroland Agribusiness S.A. (29).

Care sunt cele mai mari miscari in Top 50 BVBescu Retail Pulse Chart

Allwiev – Visual Fan S.A. semneaza cea mai mare urcare din Top 50, de 17 pozitii, ajungand pe locul 40. Pe contrasens, Agroserv Mariuta marcheaza cea mai mare coborare din Top 50, pierzand 20 de pozitii si ajungand pe locul 47.

In Top 50 mai patrund la aceasta editie Aerostar S.A. (48) si Firebyte Games (50), in timp ce Connections Consult, ABN Systems International si Aquila Part Prod Com parasesc primele 50 de pozitii. Nici o societate care a venit la Bursa in Trimestrul II nu reuseste sa patrunda in Top 50.

Cele 5 SIF-uri raman in continuare in subsolul clasamentului – nici una dintre aceste nu a reusit sa ajunga intre primele 50 de pozitii.

Iata care sunt companiile care ocupa primele 10 pozitii in BVBescu Retail Pulse Chart, din punctul de vedere al interesului investitorilor individuali la Bursa de Valori Bucuresti, in luna august 2022:

Poz Ant. Ev. Societate Domeniu
1 2 ^ TLV – Banca Transilvania Banci/Financiar
2 7 ^ SNN – Nucleareletrica S.A. Energie
3 4 ^ SNP – OMV Petrom S.A. Energie
4 1 v TRP – Teraplast S.A. Industrie
5 3 v M – Medlife S.A. Sanatate
6 5 v WINE – Purcari Wineries FMGC
7 6 v BRD – BRD Societe Generale Banci/Financiar
8 9 ^ SNG – Romgaz S.A. Energie
9 8 v FP – Fondul Proprietatea Financiar
10 13 ^ ONE – One United Properties S.A. Imobiliare

BVBescu Retail Pulse Chart este un indicator care arata interesul investitorilor individuali fata de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti si este realizat pe baza unui chestionar completat de catre investitorii individuali din comunitatea BVBescu.ro.
Rezultatele financiare publicate de companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti pe Trimestul II 2022 vor fi subiectul principal de discutie in cadrul editiei din data de 31 august 2022 a evenimentului online „The Power Table – Cum arata rezultatele financiare si cum investim”.
Evenimentul The Power Table este organizat cu sprijinul Bursei de Valori Bucuresti, Tradeville S.A. Life is Hard S.A. si Norofert S.A., Evisara.com (Partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, NewMoney, Ziarul Bursa, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, Romania Durabila, Prahova Business, Reusita TV si Bucuresti Business (Parteneri media).

Conform unui raport realizat de Colliers, boom-ul comerțului electronic încetinește un semnal clar al unui consumator mai cumpătat în marile orașe, unde sunt înregistrate majoritatea achizițiilor online. În schimb, în formatele tradiționale, discounterii câștigă și mai multă cotă de piață.

25 august 2022: Piața de retail a înregistrat livrări limitate în primul semestru din 2022, fiind finalizate doar două proiecte care totalizează aproximativ 27.000 de metri pătrați, potrivit raportului de piață Colliers pentru primul semestru din 2022. Analizând structura consumului, consultanții Colliers punctează că vânzările de îmbrăcăminte și încălțăminte au accelerat în prima jumătate a acestui an, iar achizițiile de diverse produse electronice și electrocasnice au avut o evoluție bună. Pe de altă parte, categoria articolelor pentru renovarea, modernizarea sau amenajarea locuinței s-a stabilizat în ultimele trimestre, fiind influențată de faptul că piața rezidențială a atins un nou maxim de vânzări. Și comerțul electronic a bifat, de asemenea, un vârf, fiind în prezent doar ușor sub nivelul din 2021. În ansamblu, chiar dacă vânzările retailerilor de produse nealimentare pentru unele segmente ar putea stagna sau trece pe o pantă descendentă în a doua jumătate a anului, profitabilitatea retailerilor din România este una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană.

Singurele inaugurări din prima jumătate a anului au fost extinderea proiectului Colosseum Mall (16.500 de metri pătrați) din nord-vestul Bucureștiului și finalizarea noului Funshop Park Timișoara (10.800 de metri pătrați), un parc de retail deținut de dezvoltatorul polonez Scallier, nume relativ nou pe piața locală. A doua jumătate din 2022 se anunță însă mai activă, cu aproximativ 120.000 de metri pătrați de noi proiecte de retail finalizate. Totuși, consultanții Colliers nu exclud posibilitatea ca unele dintre aceste proiecte să fie amânate până în prima parte a lui 2023, mai ales dacă dezvoltatorii întâmpină anumite provocări în procesul de construcție sau de închiriere.

„În ceea ce privește cererea, este important de remarcat faptul că în centrul redresării economice din România în perioada post-pandemică a fost consumul robust, și, din fericire, vedem în continuare rezultate bune. Acest climat este rezultatul pieței foarte dinamice a forței de muncă, unde numărul total de angajați din economie este deja peste nivelul de dinaintea pandemiei  încă de la începutul lui 2022. Totuși, deși este îmbucurător că salariile au accelerat în termeni nominali, în termeni reali, acestea se situează ușor sub rata inflației de ceva timp. Iar dacă activitatea economică va încetini din cauza evoluțiilor din alte țări, acest lucru va duce, la rândul său, la o creștere mai lentă a salariilor, chiar dacă dinamica prețurilor rămâne ridicată. De asemenea, vânzările de produse nealimentare ar putea să se stabilizeze în a doua jumătate a anului, dar scenariul nostru de bază pentru economia României nu presupune o cădere bruscă”, subliniază Simina Niculiță (foto), Partner & Head of Retail Agency la Colliers.

Randamentele mari pe care le oferă piața locală comercianților, plus redresarea rapidă din ultimele luni a vânzărilor de produse nealimentare, una dintre cele mai rapide din UE, au repus România pe harta retailerilor. După o perioadă de doi ani de liniște în contextul pandemiei, anul 2022 a fost marcat de o serie de noi intrări pe piața românească, cu o diversitate de branduri care, fie și-au deschis primul magazin în prima jumătate a anului, fie au anunțat deschideri noi în viitorul apropiat, branduri printre care se numără și Primark, Bath & Body Works, Foot Locker sau TEDi. 

Gradul de neocupare din centrele comerciale rămâne relativ scăzut în majoritatea cazurilor, la nivelul unei singure cifre, iar marile centre comerciale dominante au acum puține spații disponibile. În ceea ce privește chiriile, deși nivelul de bază a rămas neschimbat, iar proprietarii au fost nevoiți să acorde unele reduceri, în special în 2020, dar și în 2021, situația a revenit treptat la normal. Cu toate acestea, chiriile procentuale anuale calculate în raport cu nivelul de vânzări ale retailerilor, rămân încă ușor sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie, cu până la 5% sub acel nivel, în medie.

În prezent, România are un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătrați, din care peste 2,7 milioane de metri pătrați mall-uri, iar restul în principal parcuri de retail. Peste 60% din suprafața totală de retail modern este concentrată în primele 10 cele mai mari orașe (peste 200.000 de locuitori), deși ne așteptăm ca decalajul să se reducă odată cu livrarea proiectelor anunțate pentru următorii 2 ani, majoritatea fiind parcuri de retail în orașe mici și mijlocii.

„Momentan sunt peste 100.000 de  metri pătrați de noi proiecte de retail care vor fi livrate în a doua jumătate a anului, însă pe termen mediu încep să prindă contur și proiecte mai mari. Totuși, chiar și cu aceste noi livrări de proiecte de retail care ar putea începe să depășească 200.000 de metri pătrați pe an, România, cu cei peste 4 milioane de metri pătrați de centre comerciale și parcuri de retail, rămâne o piață cu o ofertă subdimensionată. Și asta în comparație cu țările din Europa Centrală și de Est, mult în urma  țărilor din Europa de Vest. Pentru un nivel de consum similar  cu cel din Cehia și Polonia, stocul modern de retail pe cap de locuitor din România este de două ori mai mic decât cel din Cehia și cu peste 40% mai mic decât cel din Polonia”, explică Simina Niculiță.

Dat fiind că pe piața noastră este încă prezent un număr relativ limitat de branduri față de celelalte țări din regiune, acest context intern asigură încă o concurență limitată între retaileri și poate fi o explicație  de ce România oferă unele dintre cele mai mari medii de vânzări din Uniunea Europeană. Prin urmare, consultanții Colliers se așteaptă ca piața din România să rămână în continuare atractivă și să vedem noi branduri intrând pe piață în următorii ani.

2022 a marcat o revenire puternică pe piața muncii nu doar pentru marii angajatori, care au scos în piață un număr record de joburi, ci și pentru angajatorii mici și pentru business-urile nou deschise. După doi ani dificili pentru multe dintre aceste companii, primele 8 luni ale anului au reactivat acest sector și, odată cu el, și încrederea candidaților de a aplica pentru joburile din companiile cu cel mult 50 de angajați.

Astfel, din ianuarie și până în august, peste 100.000 de locuri de muncă au fost postate pe eJobs.ro de recrutorii din startup-uri, nivel similar cu cel din 2019, dar cu aproximativ 20% mai mult decât în 2020 și 2021. Cele mai multe joburi au venit de la angajatorii din servicii, urmați de cei din retail, transport / logistică, import / export și turism. Iunie a fost luna cea mai prolifică pentru acest segment de companii, însă este de așteptat ca, din toamnă, să crească din nou numărul de oferte pentru candidați. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași au fost orașele cu cele mai multe start-up-uri care au căutat să-și mărească echipele.

„Practic, unul din trei joburi postate de la începutul anului și până acum au fost din sectorul angajatorilor mici, cu maximum 50 de angajați. Au fost peste 10.000 de companii care au făcut angajări. Vorbim fie de business-uri nou înființate, fie de business-uri care anul acesta și-au reluat activitatea la cote normale sau chiar au accelerat-o. Foarte interesant este faptul că, dacă în 2020 și 2021, pentru această categorie de angajatori aveam un procent mare de joburi remote, acum vedem o pondere marginală din totalul locurilor de muncă disponibile – aproximativ 8%”, spune Roxana Drăghici, head of sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare din România.

Odată cu creșterea numărului de joburi scoase în piață de startup-uri și angajatorii mici, a crescut și interesul candidaților față de aceștia. Astfel, în primele 8 luni ale anului au fost înregistrate aproape 2,5 milioane de aplicări, sub nivelul din 2021, însă cu 25% mai mult decât în 2019. „A fost o perioadă când cea mai mare parte a capitalului de încredere a fost transferată către angajatorii foarte mari, către multinaționale, care erau direct  asociate cu ideea de stabilitate, de solvabilitate, cu bugete mari. Faptul că pandemia a lovit în foarte multe business-uri mici și le-a forțat să sisteze activitatea i-a făcut pe candidați să fie, pentru o perioadă, mai circumspecți, însă acum par să fi depășit acea etapă. Din cele aproape 7 milioane de aplicări totale, din ianuarie și până acum, angajatorii mici au cumulat 2,5 milioane”, explică Roxana Drăghici. Tot la capitolul capital de încredere, de menționat este faptul că tendința candidaților este de a aplica mai degrabă la angajatorii mici din România decât din străinătate.

Cele mai căutate sub joburile din retail, servicii, IT / telecom, publicitate / marketing / PR și call center. Retailul, serviciile și IT / telecom cumulează jumătate din numărul total de aplicări. Disproporția cea mai evidentă apare în cazul transporturilor – este al treilea domeniu din punctul de vedere al numărului de joburi scoase în piață, însă ultimul din punctul de vedere al aplicărilor atrase.

„Vedem diferențe din ce în ce mai difuze între angajatorii mari și cei mici. Sigur că volumul de angajări diferă, însă raportarea la tendințele pieței este aceeași – caută preponderent angajați full time, care să lucreze de la birou, iar plafoanele salariale oferite sunt similare. Este și motivul pentru care candidații nu mai au rețineri în a aplica și la joburile din companiile mici”, adaugă Roxana Drăghici.

BCR înregistrează o creștere de 80% pentru creditele aprobate în cadrul programelor guvernamentale dedicate IMM-urilor, cu finanțări de aproape 1,4 miliarde de lei. IMM Prod deține o pondere de 30% din stocul de finanțări garantate de stat acordate de bancă.

• În primul semestru din 2022, BCR a acordat 1.654 de finanțări, în valoare totală de 1,4 miliarde lei, în cadrul programelor de creditare cu garanția statului dedicate IMM-urilor, înregistrând o creștere de 80% comparativ cu perioada similara din 2021
• Creșterea a fost accelerată de programul IMM Prod, care, în mai puțin de o lună de când a devenit operațional, a înregistrat peste 180 de tranzacții, în valoare de 411 milioane lei
• Tranzacțiile aprobate în cadrul IMM Prod au ca obiect achiziția de echipamente de producție, eficiență energetică prin instalare de panouri fotovoltaice, precum și construcția sau cumpărarea de hale de producție

Banca Comercială Română a aprobat 1.654 de finanțări, în valoare totală de aproape 1,4 miliarde lei, prin intermediul programelor dedicate întreprinderilor mici și mijlocii, care beneficiază de garanția statului și care au fost operaționale în 2022 (IMM Invest, IMM Prod, Rural Invest și Garant Construct). BCR a înregistrat o creștere de 80% a stocului de finanțări cu garanții guvernamentale, comparativ cu primul semestru din 2021, când au fost înregistrate 589 de tranzacții în valoare de 770 miliarde de lei. 

Creșterea BCR a fost accelerată în special de IMM Prod, care, în iunie 2022, a înregistrat peste 180 de tranzacții, în valoare de 411 milioane lei. IMM Prod deține o pondere de 30% din totalul creditelor acordate de BCR prin programele guvernamentale dedicate IMM-urilor. Obiectivul principal al acestui program este finanțarea producţiei, creşterea capacităţii de producţie, reconversia de la intermediere la producţie, precum și digitalizarea activităţii și îmbunătăţirea standardelor de mediu. 

„Am susținut activ accesarea de credite bancare garantate de stat, pentru asigurarea activității curente sau pentru investiții, facilitând accesul antreprenorilor la informații și oferind consiliere pentru implementarea și monitorizarea proiectelor. În cifre, ultimii trei ani înseamnă 5.623 de finanțări acordate de BCR prin programele de garantare, cu o valoare totală a creditelor de 4,3 miliarde de lei. IMM-urile sunt oxigenul economiei, iar rolul nostru este să sprijinim dezvoltarea sustenabilă a mediului antreprenorial. De aceea, un plan de afaceri consolidat sau un plan de extindere a business-ului bine construit trebuie să țină cont de contextul economic, de dinamica internațională și de inovațiile care aduc valoare adaugată mare. Este nevoie să stimulăm producția locală, să creăm și să protejăm locurile de muncă, iar BCR este aici ca să se implice. Rezultatele obținute în 2022 ne arată încă o dată că suntem un partener de încredere și că împreună putem construi pe  termen lung, cu soluții adaptate la nevoile de business ale antreprenorilor”, a declarat Bogdan Cernescu, Director Executiv Corporate Coverage BCR.

BCR a fost una dintre principalele bănci care a susținut IMM Prod și și-a adaptat și automatizat rapid fluxurile interne, pentru a livra un răspuns cât mai rapid antreprenorilor, oferindu-le în același timp consilierea și soluțiile optime personalizate pentru a raspunde nevoilor lor. 

„Dacă pentru antreprenorii care au accesat IMM Prod, acordarea finanțării de către BCR a reprezentat soluția pentru extinderea business-ului, pentru noi a însemnat reconfirmarea faptului că avem antreprenori cu viziune, atenți să stimuleze păstrarea locurilor de muncă, dar și să conducă transformarea spre o economie verde. Ne-am bucurat să vedem că tranzacțiile aprobate în IMM Prod au ca obiect achiziția de echipamente de producție, eficiență energetică, achiziția panourilor fotovoltaice, construcția și achiziția halelor de producție. 

Noi punem la dispoziția antreprenorilor o gamă largă de soluții de creditare, însă fiecare client are nevoie de o abordare personalizată. Credem în decizia informată și, de aceea, le oferim și un set de instrumente care să îi ajute să acceseze informațiile utile de care au nevoie pentru a construi un business puternic și o relație de încredere cu angajații, cu clienții și cu investitorii. Pe BCR Școala de Business avem și un curs dedicat programelor de finanțare, iar, în prima parte a acestui an, am lansat ADA, primul chatbot inteligent care oferă informații despre programele de finanțare și care este soluția optimă pentru nevoile de business ale unui antreprenor”, a declarat Oana Bâra, Coordonator Programe de Finanțare BCR.

Programele de finanțare cu garantie de stat dedicate IMM-urilor s-au încheiat pe 30 iunie, iar o nouă editie a acestor programe este în curs de lansare. Procesul pe care un antreprenor trebuie să îl urmeze pentru a beneficia de avantajele programelor, precum și toate detaliile necesare pot fi accesate pe https://www.bcr.ro/ro/business, în cadrul ghidurilor special pregătite. Pentru mai multe detalii și informații despre alegerea optimă a programului de finanțate pentru IMM-uri, antreprenorii o au la dispoziție pe ADA, primul chatbot inteligent, disponibil pe site-ul BCR, care oferă informații personalizate despre programele de finanțare.

România se află pe locul șase la producția de vin în Europa, conform unui clasament realizat recent. Producem mult vin, iar după cum o dovedesc concursurile internaționale de vin, producem și calitate. Rodica Căpățînă, CEO -ul producătorului de Vinarte a vorbit într-un interviu acordat pentru Revista FoodBiz.ro despre evoluția brandului pe care îl reprezintă și despre transformarea pieței de vin.

Vinarte a fost înființat în 1998 de un grup de entuziaști italieni, francezi și români, care au descoperit potențialul extraordinar al României, s-au îndrăgostit de câteva soiuri de vin și au înființat aici în două regiuni viticole din sudul țării două crame, la Stârmina, județul Mehedinți, și la Bolovanu, comuna Sâmburești, județul Olt.

De patru ani, Vinarte are un nou proprietar, care a adus și un suflu nou în companie: s-au realizat investiții de un milion de euro anual în mai multe direcții, în partea de viticultură, în crame și mai ales în tehnologie, ceea ce a făcut posibilă o creștere semnificativă, în ciuda contextului economic nefavorabil din ultimii doi ani, marcați de pandemie, de scumpirile de prețuri și de războiul din Ucraina.

„În ultimii doi ani, businessul a evoluat destul de bine, suntem mulțumiți. Vinarte are o situație destul de specială, pentru că el este pe o pantă de creștere, firma a fost vândută acum patru ani către un nou patron, avem un nou management, o nouă strategie, o nouă filozofie, o abordare mai modernă a pieței, motiv pentru care nu este o surpriză așa de mare că suntem în perioada de creștere” a mărturisit Rodica Căpățînă pentru FoodBiz.ro.

Piața vinului românesc s-a modificat semnificat de la revoluție, o subliniază toți producătorii, iar Vinarte nu face excepție.

„Vinul românesc a evoluat extraordinar în ultimii 25 de ani de la privatizare și până în prezent, cu niște pași extraordinar de rapizi. În primul rând, culturile de viță-de-vie au fost reînnoite cu alte tipuri de clone, cu foarte multe soiuri, în crame s-a învestit enorm, iar aceasta a dus la creșterea calității la tot ce înseamnă produsul finit, nu doar calitatea vinului, care a crescut enorm față de ce beam în urmă cu 30 de ani, dar și calitatea sticlei, calitatea etichetei, calitatea comunicării, toată această lume legată de o sticlă de vin s-a schimbat enorm. Era o lume foarte tristă acum 25 de ani, când nu puteai să bei nicio sticlă de vin bună în restaurante. Nu mai există niciun fel de vin cu defecte în piață, este un salt uriaș” a declarat CEO-ul Vinarte.

Lipsa unei comunicări corecte, a unui brand de țară sub umbrela căruia pot fi promovate vinurile românești afectează toți producătorii de vin atunci când vine vorba de exporturi. CEO-ul Vinarte a mărturisit pentru revista FoodBiz.ro că este o pierdere și o rușine pentru România faptul că statul nu investește în comunicare, atât internă cât și externă, pentru promovarea României ca stat viticol, mai ales că vinul poate deveni o carte de vizită extraordinară.

Vinarte este prezentă pe piața din România, dar și la extern, având exporturi în 15 țări la nivel mondial, însă, din păcate, livrările sunt în cantități mici (8-10% din totalul vânzărilor) și deloc constant.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro