Maschio Gaspardo S.p.A a răscumpărat integral cele 132.744 de acțiuni deținute de finanțatorii regionali Friulia S.p.A. și Veneto Sviluppo S.p.A și a achziționat 68.326 de acțiuni de la Veneto Sviluppo S.p.A., astfel întregul capital revenind pe numele fraților Andrea și Mirco Maschio, președinte al Holdingului Maschio, respectiv, președinte al Maschio Gaspardo.
Luigi De Puppi, administrator: „Finalizarea acestei operațiuni reprezintă consecința unei îmbunătățiri continue a principalilor indicatori economici și patrimoniali, confirmarea validității strategiei întreprinse și a capacității societății de a răspunde de o manieră eficace la provocările pe care le ridică contextul actual. Suntem foarte mulțumiți de atingerea obiectivului, aceasta fiind și rodul unei administrări stabile și a muncii întregii echipe a angajaților Maschio Gaspardo din diferitele zone geografice, concentrați pe aplicarea programelor noastre pentru a deveni o societate inovatoare și sustenabilă.”
Mirco Maschio, președintele societății Maschio Gaspardo S.p.A.: „Grupul Maschio Gaspardo s-a întors în mâinile familiei Maschio, iar rezultatele economice sunt optime. În acest proces are un rol fundamental tranziția spre o agricultura sustenabilă, pe care o punem în aplicare de ani de zile. Obiectivul este de a îmbina profitabilitatea pe termen lung, introducerea de noi tehnologii inovatoare și atenția acordată mediului. Pentru acest lucru doresc să le mulțumesc tuturor angajaților deoarece au contribuit prin munca lor zilnică la atingerea rezultatelor societății, precum și pentru angajamentul constant manifestat în depășirea situațiilor imprevizibile survenite pe parcursul ultimilor ani. Angajații noștri sunt resursa noastră cea mai importantă.”
Luigi De Puppi – CEO Mirco Maschio – Președinte Maschio Gaspardo și Andrea Maschio – Președinte Maschio Holding
Andrea Maschio, președintele societății Maschio Holding S.p.A.: „Această operațiune este rezultatul unei munci excelente. În ceea ce privește produsul, am acționat aducând o îmbunătățire a vitezei de răspuns față de cerințe și tendințele pieței, datorită unei mai ample segmentări a departamentului de Cercetare și Dezvoltare asupra produsului cât și a introducerii de noi resurse și competențe. Cercetarea continuă a îmbunătățirii proceselor interne, prin consolidarea structurii organizaționale, dezvoltarea abilităților tehnice și a produsului, atenția acordată evoluției digitate, au adus beneficii semnificative. Am îmbunătățit designul produsului datorită colaborării cu Scuola Italiana di Design (SID din Padova) și randamentul echipamentelor, inclusiv prin schimbul continuu cu universitatea, cu institute de cercetare și printr-o mai bună integrare a departamentelor mai îndepărtate de Cercetare și Dezvoltare, mai ales din India.”
Maschio Gaspardo subliniază că, „după preluarea integrală a acțiunilor, frații Andrea și Mirco Maschio au decis să accepte o intervenție a finanțatorului instituțional Friulia S.p.A la capitalul societății Maschio Gaspardo, prin achiziționarea a 27.020 acțiuni de către Maschio Holding S.p.A deținute la aceasta.
La finalul acestor operațiuni, proprietatea asupra capitalului societății Maschio Gaspardo S.p.A. este împărțită astfel:
60,35% în proprietatea societății Maschio Holding S.p.A.
32,94% în proprietatea societății Maschio Gaspardo S.p.A.
6,71% în proprietatea societății Friulia S.p.A.
De fapt, în ciuda persistenței pandemiei de Covid-19, într-un context puternic influențat de impactul negativ al inflației asupra materiilor prime și marcat de complexitatea contextului macroeconomic mondial, Grupul și-a confirmat propriul trend de creștere și ulterior și-a îmbunătățit în mod decisiv poziția financiară.
Aceasta s-a întâmplat și datorită tendinței pozitive de pe piața mașinilor agricole care în anul 2021 a demonstrat o creștere semnificativă în volume și tehnologie atât la nivel național cât și internațional, mai ales european, datorită posibilității de a beneficia de stimulente prin măsura „Agricultura 4.0”. Vânzările realizate pe piețele din străinătate au o cotă de 85% din cifra de afaceri totală și datorită identificării zonelor și produselor cu potențial ridicat în condiții de piață ce nu sunt pe deplin reglementate”.
Societatea Maschio Gaspardo reamintește că „a început ca o companie de familie, fiind fondată în 1964 de Egidio Maschio, în localitatea Campodarsego, în provincia Padova, pentru a produce utilaje pentru lucrări agricole.
De la Padova, compania s-a extins treptat mai întâi la regiunea Friuli Venezia Giulia, prin achiziționarea în 1993 a societății Gaspardo Seminatrici din localitatea Morsano al Tagliamento, pentru ca apoi să urmeze regiunea Emilia Romagna în anul 2012, prin achiziționarea Unigreen, societate specializată în producția de atomizoare și pulverizatoare. De asemenea, în anul 2014 Maschio Gaspardo a finalizat achiziționarea Officine Meccaniche Ing. A. Feraboli S.p.A., o veche societate din Cremona specializată în producția echipamentelor pentru cosit si recoltat. În anul 2017 Grupul a achiziționat Moro Pietro Meccanica, o societate specializată în producția de pluguri din localitatea Concordia Sagittaria (Venezia), care devine Maschio Aratri.
Această creștere i-a permis societății Maschio Gaspardo să concureze în domeniul utilajelor agricole cu o gamă completă de produse în măsură să satisfacă exigențele tuturor agricultorilor și să intre pe piețele din 114 țări din toată lumea, având 13 filiale proprii.
Grupul a atins cifra de afaceri de 300 milioane de euro în anul 2015, an în care s-a stins Egidio Maschio, un întreprinzător vizionar și foarte îndrăgit pentru concretețea și simplitatea sa, cât și pentru acel pragmatism venețian care a scos în evidență bine-cunoscuta productivitate din nord-estul Italiei.
Importantele achiziții strategice pentru completarea ofertei comerciale au angajat societatea din punct de vedere financiar. În anul 2015 s-a produs un transfer între generații și au intrat ca asociați fii lui Egidio Maschio, Andrea și Mirco Maschio. Cei doi au investit pentru a prelua 41% din acțiunile societății Maschio Gaspardo S.p.A. deținute de unchiul Giorgio Maschio, deoarece au crezut cu putere în potențialul de dezvoltare a societății.
Au urmat șase ani de muncă asiduă și o strategie focalizată complet pe afacerea principală a societății, cu demersuri care au permis relansarea unei noi faze de dezvoltare a societății Maschio Gaspardo, conduse de administratorul Luigi De Puppi, alături de moștenitorii lui Egidio.
Astfel societatea Maschio Gaspardo a realizat în anul 2021 o cifră de afaceri de 390 milioane de euro și, în ciuda problemelor generate de pandemie, a încheiat anul cu o îndatorare financiară netă inferioară valorii de 70 milioane di euro.
Acest rezultat extraordinar a fost atins prin eficientizarea proceselor de supply chain (lanțurile de aprovizionare), optimizarea capacității de producție și reducerea Capitalului Circulant Net datorită implementării lean production (producție suplă) și a eficientizării activității comerciale, prin dezvoltarea pe noi piețe internaționale și cu potențial ridicat.
Relansarea Grupului Maschio Gaspardo s-a realizat și cu sprijinul strategic al finanțatorilor Regionali Friulia, Veneto Sviluppo și Finest, care au intervenit cu obiectivul de a sprijini Grupul, un activ prețios care funcționează în cele două regiuni, care asigură locuri de muncă pentru circa 2.000 de persoane.
Între timp cei doi frați au hotărât să răscumpere cotele deținute de investitorii instituționali”.
Maschio Gaspardo este recunoscut ca „un competitor la nivel mondial în producția de utilaje pentru lucrări agricole, însămânțare, fertilizare, tratarea culturilor, întreținerea spațiilor verzi, cosit si recoltat. Fondată în localitatea Campodarsego (PD) în anul 1964 de frații Egidio și Giorgio Maschio, Maschio Gaspardo are 2000 de angajați în întreaga lume în 8 unități de producție, din care 3 aflate în străinătate – China, India și Romania – și în 13 filiale comerciale (Italia, Franța, Spania, Germania, Polonia, Ucraina, Turcia, Rusia, America de Nord, Africa de Sud, China, India și România)”.
În organizarea ASPES Dobrogea și Universității Ovidius Constanța, a avut loc în data de 20 mai 2022 Conferința-dezbatere:
„Să gândim dincolo de azi, în dezvoltarea economică și socială a Constanței. Implicarea mediului universitar și a mediului de afaceri, alături de administrația publică, în eforturile de atingere a obiectivelor de dezvoltare durabilă a județului Constanța”.
La conferință au participat membri ai ASPES, prefectul județului Constanta, rectorul Universității Ovidius Constanta, cadre didactice universitare, reprezentanți ai Consiliului Județean și ai Primăriei Municipiului Constanta,oameni de afaceri, reprezentanți ai băncilor locale.
2,4 miliarde lei (494 milioane euro) în vânzări consolidate către terți
Vânzări totale nete de 8,2 miliarde lei (1,7 miliarde euro)
Investiții de 410 milioane lei (aproximativ 83 milioane euro)
Concentrare pe producția sustenabilă
Continuarea angajamentului față de educație și comunitățile locale
Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, a încheiat anul fiscal 2021 cu 2,4 miliarde de lei (494 milioane de euro) în vânzări consolidate în România, înregistrând astfel o creștere de aproximativ 10 procente față de anul trecut. Vânzările totale nete de 8,2 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro) din România, inclusiv vânzările companiilor neconsolidate și livrările interne către companiile afiliate, au înregistrat o creștere anuală de 19 procente.
Mihai Boldijar
„În 2021, Grupul Bosch din România a obținut o performanță foarte bună, cu o creștere de două cifre în toate sectoarele de afaceri, în ciuda mediului dificil legat de pandemia de coronavirus, a blocajelor de aprovizionare pentru semiconductori și a costurilor mai mari ale materiilor prime”, a declarat Mihai Boldijar, director general al Robert Bosch S.R.L. și reprezentant al Grupului Bosch în România.
„Creșterea vânzărilor în 2021 s-a datorat în principal extinderii operațiunilor și investițiilor noastre pe termen lung în producție, în activități de cercetare-dezvoltare și, de asemenea, în domeniul serviciilor, în urma unei strategii centrate pe tehnologie, sustenabilitate și inovare. Acest rezultat de succes al exercițiului financiar 2021 a fost posibil datorită angajamentului extraordinar și rezilienței angajaților noștri”, a adăugat Boldijar.
Bosch în România a avut un început bun în 2022, cu o ușoară creștere comparativ cu anul anterior. Pentru anul în curs, compania intenționează să își consolideze în continuare poziția strategică în țară, în special în domeniul activităților de cercetare și dezvoltare. Cu toate acestea, Bosch afișează o prognoză modestă în țară pentru anul 2022 din cauza incertitudinilor considerabile generate de pandemia de coronavirus la nivel mondial și de războiul din Ucraina.
„Deși, din cauza situației actuale, ne așteptăm la un an provocator și în România, rămânem dedicați pieței locale și potențialului său pe termen lung”, a continuat Boldijar.
Compania pune în aplicare numeroase măsuri pentru a asigura un mediu de lucru post-pandemie adecvat. Prin inițiativa „Smart Work”, Bosch a implementat un model de colaborare hibrid, modelând sistematic interacțiunea dintre lucrul la distanță și prezența în locațiile companiei. Noul model de lucru hibrid, care a fost creat cu implicarea și contribuția activă a angajaților, se bazează pe flexibilitate, încredere și rezultate și favorizează bunăstarea, eficiența și inovația angajaților. Numărul angajaților din cele cinci locații Bosch din România a fost de aproximativ 8.800 la 31 decembrie 2021, în creștere cu 7,7 procente față de anul precedent.
Investiții continue pe termen lung în România
România este o locație importantă din punct de vedere strategic pentru Grupul Bosch, care a investit în țară un total de aproximativ 410 milioane de lei (aproximativ 83 de milioane de euro) în 2021 – în principal a continua dezvoltarea unităților sale de producție pentru Soluții de mobilitate din Cluj și Blaj. În total, compania a investit aproximativ 700 de milioane de euro în România între 2005 și 2021. Fabrica Bosch Automotive Electronics din Jucu, județul Cluj, a continuat să investească în extinderea capacității sale de producție și logistică și în tehnologii noi și echipamente de ultimă generație. Astfel, compania a inaugurat o a treia hală de producție la Cluj în 2021. În această unitate de producție, Bosch produce, din 2013, unități electronice de control care oferă siguranță și confort în timpul condusului, printre care unități de control electronic pentru airbag, pentru sisteme de camere multiple și pentru asistența la condus. De la deschidere, fabrica Bosch din Cluj a livrat peste 300 de milioane de piese auto de înaltă calitate clienților internaționali. De asemenea, fabrica din Blaj, care activează în sectoarele de activitate Tehnologie industrială și Soluții de mobilitate, aniversează 15 ani de activitate în România, în anul 2022. În prezent, locația din Blaj este una dintre cele trei fabrici Bosch din Europa unde sunt produși senzori de noxe, o componentă esențială în domeniul inovației în tehnologia diesel. În plus, fabrica Bosch din Blaj are un centru logistic care se întinde pe mai mult de 20.000 de metri pătrați, efectuând livrări de piese de înaltă calitate către toate continentele. Mai mult, Bosch continuă investițiile pe termen lung în digitalizarea și automatizarea producției și logisticii. De exemplu, unitățile de producție din România utilizează soluții de Realitate Mixtă, care combină lumea reală cu realitatea virtuală, cum ar fi ochelarii inteligenți care permit utilizatorului să vadă și să interacționeze cu o linie de producție de la distanță. În plus, Bosch a introdus roboți autonomi și automatizați în fabrica din Cluj pentru livrarea de materii prime și unelte către liniile de producție, pentru a optimiza costurile și timpul de livrare.
Concentrare pe producția sustenabilă
Bosch este preocupată în mod activ de îmbunătățirea eficienței energetice a fabricilor și clădirilor sale de birouri. Pe lângă utilizarea soluțiilor de monitorizare a consumului de energie, achiziționarea de energie electrică din surse regenerabile și înlocuirea corpurilor de iluminat existente cu tehnologie LED, unitățile de producție din Blaj și Cluj au început să își producă propria energie verde, prin instalarea de panouri fotovoltaice. În 2021, fabrica din Blaj a devenit prima locație Bosch din România care a instalat panouri fotovoltaice pe acoperișurile clădirilor sale, în urma unei investiții de peste 200.000 de euro. Energia generată este echivalentul consumului de energie pentru aproape 200 de gospodării medii. În plus, fabrica Bosch din Cluj a început instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișul halelor sale de producție, la sfârșitul anului trecut. Media anuală a energiei verzi generate de acest sistem este de 8.252 MWh și acoperă consumul anual de energie pentru aproximativ 4.000 de gospodării. Investiția totală se ridică la peste 5 milioane de euro, iar proiectul se numără printre cele mai mari din țară, având în vedere puterea instalată pe acoperiș. Mai mult, compania încurajează tranziția către electromobilitate, prin instalarea de stații de încărcare pentru vehiculele electrice în locațiile sale de producție din România.
Cercetare și dezvoltare: concentrarea pe tehnologii care modelează viitorul
Din 2013, Centrul de Inginerie Bosch din România joacă un rol din ce în ce mai important în marea transformare a sectorului de mobilitate. În 2021, la un an de la mutarea în propria clădire din inima orașului Cluj-Napoca, centrul de inginerie a început construcția unei noi clădiri de birouri, care va fi finalizată până la sfârșitul anului 2023. Investiția totală planificată pentru acest proiect este de aproximativ 21 de milioane de euro. În plus, Bosch continuă să își consolideze activitățile de dezvoltare în România și poziția strategică în cadrul rețelei sale globale de inginerie, prin extinderea Centrului de Inginerie Bosch în București, la sfârșitul anului 2021. În prezent, peste 1.160 de angajați lucrează la proiecte tehnologice de ultimă generație în trei locații: în Cluj-Napoca, în cadrul fabricii din Jucu, județul Cluj, și la sediul societății din București. Cu o vastă expertiză în software, hardware, inginerie mecanică și fiabilitate, dar și în planificarea vânzărilor, centrul dezvoltă produse, servicii excelente și soluții inovatoare AIoT (o combinație între AI și IoT – inteligență artificială și Internetul lucrurilor) pentru mobilitatea automatizată, conectată și electrică. În 2022, compania intenționează să crească numărul de angajați și va avea peste 400 de posturi deschise în domeniul ingineriei software și hardware.
Dezvoltare pozitivă în toate sectoarele de activitate Bosch
În sectorului Soluții de mobilitate, divizia Automotive Aftermarket a înregistrat un record de vânzări în 2021, bazat pe consolidarea relațiilor de afaceri cu partenerii strategici. Rețeaua de service Bosch a numărat peste 450 de service-uri auto în România în anul precedent. În plus, sectorul de activitate Tehnologie pentru construcţii şi energie a avut o evoluție pozitivă anul trecut, deoarece divizia Bosch Termotehnică a înregistrat un record istoric de vânzări în 2021 pe toate segmentele de produse și canalele de distribuție. Un factor important de creștere au fost Soluțiile de climatizare, lansate recent. În plus, Bosch Service Solutions din Timișoara, care oferă servicii complete în 18 limbi clienților interni și externi, sărbătorește 15 ani de activitate pe piața românească. Compania și-a consolidat poziția prin extinderea centrului său global de achiziții. În prezent, aproximativ 70 de profesioniști dedicați lucrează în noul departament de Achiziții Strategicel indirecte. Bosch Service Solutions Timișoara este un actor cheie în industria locală de software și IT și derulează proiecte în domeniile de dezvoltare software, automatizare, business intelligence sau Dev Ops.
În anul 2022, pentru a susține creșterea constantă a operațiunilor sale, locația din Timișoara își propune să crească numărul de angajați din domeniile dezvoltării de software, IT Help Desk, experiența clienților, controlling, contabilitate, achiziții și logistică. În plus, sectorul de activitate Bunuri de larg consum a avut, de asemenea, o performanță bună în 2021. Divizia Scule electrice Bosch a înregistrat o creștere puternică de două cifre în 2021 pe toate segmentele de produse – scule electrice profesionale, pentru casă și grădină, instrumente de măsurare și accesorii. În 2021, Bosch a lansat o serie de scule electrice sustenabile pe piața din România. De exemplu, cutia mașinii de găurit AdvancedDrill 18 este fabricată din plastic reciclat în proporție de peste 90 de procente. În plus, nivela cu laser Quigo Green utilizează în principal materiale reciclate în carcase, accesorii și ambalaje și are un consum optimizat de energie, fiind recompensat cu prestigioasa etichetă „Solar Impulse”.
Mai mult decât atât, BSH Electrocasnice a continuat tendința din ultimii ani, reușind o creștere de două cifre în 2021. Din 1999, BSH a vândut peste 6,1 milioane de electrocasnice de înaltă calitate pe piața românească. Anul trecut, compania a continuat campania globală #LikeABosch dedicată electrocasnicelor, care promovează tehnologii ce pot transforma orice utilizator într-un mic erou cotidian. Colaborarea cu Chef Sorin Bontea ca ambasador de brand al electrocasnicelor Bosch, începută în 2021, va continua și în acest an. În plus, BSH a primit „Premiul Best Buy 2021/2022 – Cel mai bun raport calitate-preț” pentru frigiderele Bosch. În sectorul de activitate Tehnologie industrială, divizia de vânzări Bosch Rexroth a înregistrat o creștere de două cifre în 2021, în special în domeniul echipamentelor hidraulice și de automatizare. Compania a lansat noi soluții în platforma Smart MechatroniX, unde Bosch Rexroth urmărește tendințele pieței în automatizarea fabricilor.
Angajamentul Bosch față de educație continuă să crească
În România, compania poartă o responsabilitate deosebită pentru educație. Bosch continuă parteneriatul pe termen lung cu cele mai importante universități din România. Centrul de Inginerie din Cluj derulează trei programe de masterat și mai multe cursuri academice, în colaborare cu universități locale de renume, precum Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai. În plus, Bosch sprijină studenții să se familiarizeze cu diverse subiecte chiar din timpul studiilor și a creat programe personalizate precum programul de internship, Working Student sau una dintre Academiile Bosch dezvoltate de locațiile din Timișoara și Blaj. În plus, Centrul de Inginerie Bosch și fabrica Bosch din Cluj, în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, au organizat anul trecut evenimentul digital #LikeABoschExperience, în cadrul căruia peste 1000 de studenți au avut ocazia să învețe despre cele mai noi tehnologii direct de la experții Bosch. În plus, Bosch Service Solutions și-a consolidat parteneriatul cu Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), devenind membru al structurii consultative independente „Grupul Partenerilor Strategici (GPS) UVT”. În plus, peste 500 de elevi au beneficiat de o educație profesională orientată spre piață, începând cu anul 2013, prin pregătirea în domenii specifice la unitățile de producție Bosch din Blaj și Cluj, în cadrul sistemului școală duală.
Implicarea în comunitățile locale
În România, Bosch și-a sporit constant activitățile de responsabilitate socială din 2013 și a înființat Fundația Bosch România, în 2020, ca parte a angajamentului său față de comunitățile locale. Fundația derulează programe pentru persoanele defavorizate, dar și pentru societate în general. Începând cu acest an, Fundația Bosch România va susține activități în cadrul programului-umbrelă EduCare, care include inițiative precum Fondul Științescu pentru educația în domeniul STEAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Artă și Matematică) și Centrele Generații, derulând activități de tip after-school care aduc laolaltă copiii și vârstnici. În plus, Grupul Bosch din România și Fundația Bosch România și-au unit eforturile pentru a-i sprijini pe refugiații ucraineni.
Grupul Bosch: perspective pentru 2022 și cursul strategic
În 2021, Bosch a realizat o creștere semnificativă a vânzărilor și a rezultatului, în ciuda mediului nefavorabil. Veniturile din vânzări ale furnizorului de tehnologii și servicii au crescut cu 5,2 procente în primul trimestru al anului 2022. Pentru întregul an, Bosch se așteaptă ca vânzările să crească cu mai mult de 6 procente și să atingă o marjă EBIT între trei și patru procente – în ciuda probabilității unor presiuni considerabile, în special din cauza creșterii costurilor pentru energie, materii prime și logistică. „Rezultatul pozitiv al exercițiului financiar 2021 ne oferă încredere în modul de abordare a mediului nefavorabil din anul curent ”, a declarat Dr. Stefan Hartung, președintele consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH. Una dintre incertitudinile însemnate este războiul din Ucraina, alături de toate implicațiile sale. Din punctul său de vedere, situația actuală evidențiază presiunea asupra factorilor de decizie politică și asupra societății de a reduce din ce în ce mai mult dependența de combustibilii fosili și de a susține cu tărie dezvoltarea unor noi surse de energie. Din acest motiv, spune el, Grupul Bosch își continuă sistematic eforturile de diminuare a efectelor încălzirii globale, în ciuda mediului economic dificil. În plus, Hartung a anunțat că Bosch va investi aproximativ trei miliarde de euro, în următorii trei ani, în tehnologii neutre din punct de vedere climatic, precum electrificarea și cea pe bază de hidrogen.
El consideră că electrificarea este cea mai rapidă cale către obținerea neutralității din punct de vedere climatic, atât timp cât se bazează pe energie verde. Acesta este motivul pentru care Bosch promovează mobilitatea sustenabilă: în 2021, comenzile companiei legate de electromobilitate au depășit pentru prima dată zece miliarde de euro. Dar Hartung a subliniat, de asemenea, că este nevoie și de hidrogen. „Politica industrială trebuie să se concentreze pe pregătirea tuturor sectoarelor economice pentru utilizarea tehnologiei pe bază de hidrogen”, a spus el. În interesul unei acțiuni eficiente împotriva schimbărilor climatice, Bosch intră, de asemenea, în domeniul componentelor pentru electroliza hidrogenului. Compania intenționează să investească aproximativ 500 de milioane de euro în această nouă ramură de afaceri până la sfârșitul deceniului, jumătate din această sumă urmând a fi investită până la lansarea pe piață, planificată pentru anul 2025. În același timp, președintele Bosch a anunțat și faptul că, în următorii trei ani, compania va investi alte zece miliarde de euro în transformarea digitală a activității sale. „Digitalizarea are și ea un rol special în sustenabilitate – iar soluțiile noastre pornesc de la această premisă”, a spus Hartung. În plus, doar în acest an, Bosch intenționează să angajeze 10.000 de ingineri software noi în întreaga lume.
Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias Romana Petre, Avocat senior coordonator Daniel Vinerean, Avocat senior coordonator
Orice vizită la medic presupune indiscutabil o prelucrare de date cu caracter personal, acestea fiind utilizate pentru realizarea actului medical, dar și pentru îndeplinirea obligațiilor legale stabilite în sarcina furnizorilor de servicii medicale potrivit prevederile legale aplicabile în domeniul sănătății. Fiind vorba de volume mari de date, păstrate uneori pentru perioade destul de lungi, o întrebare firească este dacă aceste date pot fi utilizate și în alte scopuri decât cele pentru care au fost inițial colectate. De exemplu, pot fi valorificate pentru dezvoltarea de noi tratamente medicale, în scopuri statistice sau pentru motive ce țin de sănătatea publică sau, mergând mai departe, pentru îmbunătățirea calității serviciilor prestate de furnizorii de servicii medicale sau pentru crearea de profile ale pacienților și subsecvent pentru prezentarea de oferte de servicii medicale personalizate?
Sunt doar câteva întrebări care conduc la nevoia de interpretare pe de o parte a prevederilor legale aplicabile în domeniul medical, dar și a celor din domeniul protecției datelor cu caracter personal, dat fiind ca aceste date reprezintă categorii speciale de date cu caracter personal și pentru care regulile de prelucrare sunt vădit mai stricte.
Regulamentul general privind protecția datelor („Regulamentul”) definește datele privind sănătatea ca fiind „date cu caracter personal legate de sănătatea fizică sau mentală a unei persoane fizice, inclusiv prestarea de servicii de asistență medicală, care dezvăluie informații despre starea de sănătate a acesteia”.
Ca orice prelucrare de date cu caracter personal, și prelucrarea datelor privind sănătatea trebuie să respecte principiile statuate de Regulament, printre care și legalitatea. Așadar, ne punem întrebarea care este temeiul legal în baza căruia pot fi prelucrate datele privind sănătatea, atunci când furnizorii de servicii medicale doresc să le valorifice în alte scopuri decât cele pentru care au fost inițial colectate, de exemplu în scopuri de cercetare științifică sau pentru îmbunătățirea calității serviciilor pe care le prestează.
De la început trebuie precizat că, fiind vorba de categorii speciale de date cu caracter personal, prelucrarea lor trebuie să se facă în baza unuia dintre temeiurile legale prevăzute de art. 6 din Regulament, dar și a uneia dintre derogările specifice din art. 9 din același Regulament.
Raportat la natura prelucrării datelor cu caracter personal, în cazul de față, furnizorii de servicii medicale ar putea explora obținerea consimțământului persoanelor vizate, incidența unui interes legitim în a prelucra datele cu caracter personal în scop de cercetare științifică sau pentru îmbunătățire a serviciilor prestate sau un eventual interes public. Cu siguranță însă, încadrarea prelucrărilor subsecvente în scopuri comerciale într-unul dintre temeiurile indicate anterior pare, mai degrabă, problematică.
Așadar, o primă opțiune pe care furnizorii de servicii medicale o au la dispoziție este obținerea consimțământului pacienților pentru anumite activități subsecvente de prelucrare, de exemplu în cursul efectuării actelor medicale pentru care acesta s-a prezentat sau ulterior, prin contactarea acestora după prestarea serviciilor medicale pentru oferirea de servicii suplimentare. În acest caz, consimțământul trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. (a), 7 și 9 alin. (2) lit. (a) din Regulament. Consimțământul trebuie să fie o manifestare de voință liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate și în plus, pentru a fi explicit, trebuie să fie dat printr-o declarație expresă sau printr-o „acțiune fără echivoc”. În acest sens, o atenție specială trebuie acordată verificării de către furnizorul de servicii medicale, în calitate de operator, în ce măsură consimțământul este liber. Analiza trebuie efectuată de furnizor de la caz la caz, insistând pe măsura în care pacientul respectiv se poate simți într-un dezechilibru de putere, de exemplu când starea lui de sănătate îl face să se simtă dependent de furnizorul de servicii medicale. În practică însă, de cele mai multe ori sau cel puțin pentru datele istorice, consimțământul nu a fost colectat pentru realizarea unui profil al pacientului sau pentru contactarea ulterioară în vederea oferirii de servicii suplimentare, eventual personalizate.
Un alt temei de prelucrare care ar putea fi incident în cazul efectuării unor cercetări științifice este necesitatea îndeplinirii unei sarcini care să servească unui interes public, temei prevăzut de art. 6 alin. (1) lit. (f), coroborat cu una dintre derogările prevăzute de art. 9 alin. (2) din Regulament.
Astfel, art. 9 alin. (2) din Regulament prevede o serie de excepții în care prelucrarea datelor cu caracter special, cum este cazul și datelor medicale, este posibilă. Având în vedere prelucrarea în contextul cercetărilor științifice, furnizorii de servicii medicale se pot prevala de excepțiile prevăzute la literele (i) și (j) din articolul citat, respectiv:
prelucrarea este necesară din motive de interes public în domeniul sănătății publice, cum ar fi protecția împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății sau asigurarea de standarde ridicate de calitate și siguranță a asistenței medicale și a medicamentelor sau a dispozitivelor medicale, în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, care prevede măsuri adecvate și specifice pentru protejarea drepturilor și libertăților persoanei vizate, în special a secretului profesional (litera i);
prelucrarea este necesară în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare științifică sau istorică ori în scopuri statistice, în conformitate cu articolul 89 alineatul (1) din Regulament, în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care este proporțional cu obiectivul urmărit, respectă esența dreptului la protecția datelor și prevede măsuri corespunzătoare și specifice pentru protejarea drepturilor fundamentale și a intereselor persoanei vizate (litera j).
Din nefericire însă, legislația națională restrânge domeniul de aplicare a temeiului legal al interesului public. Și asta pentru că, Legea 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului („Legea 190/2018”) definește noțiunea de „îndeplinire a unei sarcini care servește unui interes public” ca incluzând “acele activități ale partidelor politice sau ale organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, ale organizațiilor neguvernamentale, care servesc realizării obiectivelor prevăzute de dreptul constituțional sau de dreptul internațional public ori funcționării sistemului democratic, incluzând încurajarea participării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și a pregătirii politicilor publice, respectiv promovarea principiilor și valorilor democrației”. Prin urmare considerăm că în ceea ce privește prelucrările de date efectuate în contextul cercetărilor științifice, furnizorii de servicii medicale sau alți terți specializați nu ar putea invoca drept temei legal îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public, fiind în afara domeniului de aplicare stabilit expres de Legea 190/2018.
Mergând mai departe însă, art. 138 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății („Legea sănătății”) prevede următoarele obligații specifice în sarcina furnizorilor de servicii medicale:
înregistrarea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea datelor colectate rezultate din activitatea proprie, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii;
raportarea datelor prevăzute la lit. a) se face către Ministerul Sănătăţii, structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi, după caz, către ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, pentru constituirea bazei de date, la nivel naţional, în vederea fundamentării deciziilor de politică de sănătate, precum şi pentru raportarea datelor către organismele internaţionale;
raportarea către CNAS şi casele de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale a tuturor datelor menţionate în contractele încheiate cu aceştia;
păstrarea, securizarea şi asigurarea sub formă de document scris şi electronic a documentaţiei primare, ca sursă a acestor date, constituind arhiva furnizorului, conform reglementărilor legale în vigoare.
Nu credem însă că prevederile Legii Sănătății citate anterior sunt suficiente pentru a schimba concluzia anterioară și a justifica o prelucrare în scopuri proprii ale furnizorilor de servicii medicale.
Un ultim temei de prelucrare care ar putea fi explorat de furnizorii de servicii medicale este cel al interesului legitim prevăzut de art. 6 alin. (1) lit. (f), coroborat cu una dintre derogările prevăzute de art. 9 alin. (2) lit. (i) sau (j) din Regulament, prezentate anterior. Totuși, în cazul ambelor derogări, una dintre cerințe este să existe o prevedere legală, aplicabilă în temeiul Dreptului Uniunii sau a dreptului intern, care să permită prelucrarea datelor cu caracter medical în scopurile prevăzute în cuprinsul respectivelor derogări. Așadar, chiar și în situația existenței unui interes legitim în a prelucra datele pacienților pentru îmbunătățirea tratamentelor oferite în cadrul activității desfășurate de furnizorii de servicii medicale, prelucrarea poate fi efectuată numai cu identificarea unei derogări, care, raportat la contextul analizat impune condiția existenței unei prevederi legale care să permită furnizorului de servicii medicale astfel de prelucrări. Ori, o astfel de prevedere legală nu pare să existe în actualul cadru legislativ, așa cum am arătat mai sus.
În concluzie, prelucrarea datelor medicale în alte scopuri decât cele pentru care au fost colectate inițial pare a fi mai degrabă problematică și greu de circumscris unor eventuale interese comerciale ale furnizorilor de servicii medicale. Credem totuși că, un consimțământ valabil, informat, poate fi colectat de la pacienți și pentru alte scopuri (e.g. cercetări științifice, contactarea ulterioară pentru a oferi alte servicii medicale personalizate, identificarea de servicii medicale noi care pot fi oferite de către furnizorii de servicii medicale, etc.) cu privire la datele lor medicale pe care le va prelucra furnizorul de servicii medicale. Din nefericire însă, o astfel de soluție nu pare a fi aplicabilă în cazul datelor medicale istorice, fiind dificil de susținut că o astfel de prelucrare ar fi efectuată cu respectarea actualului cadru legislativ. În schimb, pentru pacienții noi sau pentru cei care revin în clinicile medicale, poate fi redactat un formular de consimțământ care să menționeze expres eventuale scopuri ulterioare de prelucrare a datelor conform intereselor furnizorului de servicii medicale.
Desigur, temeiurile mai sus analizate prezintă relevanță numai în măsura în care informațiile ce urmează a fi prelucrate reprezintă date cu caracter personal, adică fac identificabilă o persoană fizică, respectiv un pacient care a beneficiat de servicii medicale. În situația în care furnizorii de servicii medicale aleg să anonimizeze aceste date și pot demonstra că prin aplicarea tehnicilor de anonimizare, inclusiv a celor automatizate dezvoltate de diverși furnizori de astfel de soluții tehnice, datele nu mai pot face identificabile persoanele fizice, informațiile respective ar putea fi prelucrate în scopuri de cercetare medicală și pentru îmbunătățirea serviciilor medicale oferite. Totuși, utilizarea acestor noi informații de către furnizorii de servicii medicale pentru a-și promova direct serviciile către pacienții lor curenți sau potențiali implică o nouă prelucrare de date cu caracter personal, de această dată a informațiilor de contact (e-mail, număr de telefon), devenind astfel aplicabile prevederile referitoare la efectuarea de comunicări comerciale, la rândul lor restrictive și greu de utilizat pentru datele medicale istorice.
Material de opinie de Raluca Bâldea, Partener, și Victoria Dobre, Manager Senior, Taxe Indirecte, Deloitte România
Legea ce reglementează relațiile comerciale dintre furnizorii și cumpărătorii de produse alimentare și agricole, adoptată recent, interzice practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Aceasta are drept scop implementarea unui mecanism de protecție a furnizorilor în fața cumpărătorilor care au o putere de negociere mai mare. Dincolo de aspectele pozitive, legea conține o prevedere importantă care contravine prevederilor Codului Fiscal, și anume interzice cumpărătorului să utilizeze autofacturarea pentru astfel de produse, cu anumite excepții.
Autofacturarea este folosită pe scară largă de comercianții care au în portofoliu sute sau chiar mii de furnizori, astfel că limitarea utilizării acestui mecanism va îngreuna cu siguranță partea administrativă a acestor contracte, ridicând multiple probleme practice.
Concret, noua lege se referă la articolul 320 din Codul Fiscal, care reglementează situațiile în care poate fi emisă autofactura, respectiv doar în relația cu furnizori care nu sunt stabiliți sau nu sunt considerați a fi stabiliți în România ori pentru operațiuni precum achizițiile intracomunitare. Astfel, cumpărătorii pot să emită autofactura pentru mărfurile achiziționate și avansurile plătite doar pe relații de această natură, în cazul în care aceștia nu se află în posesia facturii emise de furnizor sau prestator.
De asemenea, în relațiile comerciale menționate, autofacturarea este permisă și în situații în care apare necesitatea ajustării bazei de impozitare din punctul de vedere al TVA, precum desființarea totală sau parțială a contractului, cazuri de refuzuri privind cantitatea, calitatea ori prețurile bunurilor livrate etc., așa cum sunt detaliate în articolul 287 din Codul Fiscal.
Autofacturarea nu este permisă în relația cu furnizorii locali
În cazul tranzacțiilor cu furnizorii locali, noua lege interzice în mod specific aplicarea prevederilor articolului 319 din Codul Fiscal, în baza căruia cumpărătorii trebuie să emită autofactură, în vederea ajustării valorii taxei deductibile, în cazul în care furnizorul nu emite factura de corecție.
Astfel, în relația cu furnizorii locali, beneficiarul nu va mai putea emite factura de corecție, în situația în care intervine obligativitatea ajustării TVA, acesta fiind obligat sa aștepte documentul emis de către furnizor.
În aceste condiții, cumpărătorii trebuie să acorde o atenție sporită înregistrărilor contabile, pentru a se asigura că declară și/sau înregistrează în mod corect tranzacțiile și sumele aferente, dar și că reflectă corespunzător sumele rezultate în urma ajustărilor de TVA.
O altă consecință a noii legi constă în faptul că nu vor mai putea fi emise facturi de către beneficiar în numele și în contul furnizorului sau prestatorului, facturile emise în cadrul unui astfel de acord având denumirea de autofactură, element obligatoriu menționat de Codul Fiscal.
Interdicția va genera cu siguranță probleme practice, având în vedere că acest tip de acord este folosit frecvent de comercianții care au în portofoliu un număr mare de furnizori.
În acest context, companiile partenere în tranzacții cu produse alimentare și agricole trebuie să își analizeze portofoliile și să găsească împreună soluții permise de noile reglementări pe care să le parafeze în baza unor acorduri similare, astfel încât să evite eventualele riscuri de neconformare.
Chiar dacă se observă disparități în funcție de poziția companiilor în lanțul de aprovizionare sau locația geografică, cele 13[1] sectoare analizate de Coface vor continua să fie afectate de războiul din Ucraina, direct sau indirect, pe termen mediu și lung. Se așteaptă ca majoritatea sectoarelor să fie afectate de un context al prețurilor ridicate a mărfurilor și de problemele de aprovizionare exacerbate de război. Acesta este cazul prețurilor ridicate ale petrolului, care probabil vor continua să fie alimentate de efectul de propagare al interdicției asupra petrolului rusesc anunțată de comisia UE[2]; precum și al cerealelor (Ucraina, Rusia și Belarus fiind producători majori de cereale). Având în vedere întreruperile în curs de desfășurare a aprovizionării cu semiconductori și efectul de propagare al pandemiei de COVID-19, așa cum este ilustrat de blocarea portului din Shanghai, cu cât războiul durează mai mult, cu atât este mai probabil ca un șoc al cererii să se materializeze, determinând un mediu global mai advers.
Prin urmare, se așteaptă ca sectoarele cele mai afectate să fie cele ciclice și consumatoare de energie, cum ar fi petrochimie[3], transporturi, auto, hârtie, textile-îmbrăcăminte și agroalimentar. Analizele arată că cele mai rezistente sectoare vor fi: media (un segment TIC[4]), un segment de produse chimice de specialitate și produsele farmaceutice.
Tensiunile inflaționiste și șocul energetic vor afecta în mare parte sectoarele ciclice și consumatoare de energie, cu disparități semnificative între regiuni
Toate sectoarele industriale sunt vizate, dar cele mai ciclice și consumatoare de energie, cum ar fi petrochimia, transporturile, hârtia și îmbrăcămintea textilă vor fi printre cele mai afectate. Sunt sectoare tipic ciclice, care au fost influențate în ultimii ani de inovațiile tehnologice, evoluția reglementărilor de mediu și evoluția preferințelor consumatorilor. De exemplu, sectorul hârtiei se confruntă cu provocările digitalizării globale în curs a economiei și a utilizării sociale.
Sectoarele care se aflau în dificultate înainte de criză vor fi, de asemenea, probabil puternic afectate de acest nou șoc pe viitor. La nivel global, sectoarele textile-îmbrăcăminte și auto sunt deja marcate de acest șoc.
Pe termen lung, rămâne de văzut în ce măsură va fi afectat și sectorul de retail. Acest nou context determinat de război alimentează incertitudini care probabil vor continua să frâneze încrederea consumatorilor. Cu toate acestea, odată cu materializarea unor măsuri de sprijin implementate de unele guverne, în special în economiile avansate, cum ar fi bonurile alimentare pentru cele mai vulnerabile categorii de populație sau subvențiile la prețul energiei din Europa, impactul asupra segmentului de retail ar putea fi relativ redus.
În timp ce sectorul transporturilor este consumator de energie și probabil să fie afectat de prețurile ridicate ale petrolului, Coface anticipează disparități în impactul șocului între diferitele subsectoare[5], deoarece acestea se confruntă cu acest nou șoc având situații financiare diferite. De exemplu, în primul trimestru al anului 2022, profitul transportului maritim a fost de 28% din cifra de afaceri, în timp ce transportul aerian a înregistrat o pierdere de 11% din cifra de afaceri.
În plus, pentru majoritatea sectoarelor, vor exista diferențe mari în ceea ce privește impactul și o divizare între pozițiile industriilor/companiilor în lanțul de aprovizionare, în funcție de situația în care acestea se află în amonte sau în aval. Dinamica geografică, de compoziție și operațională din cadrul aceluiași sector are, de asemenea, un rol major în ceea ce privește impactul războiului.
Sectorul agroalimentar global este, de asemenea, probabil să rămână unul dintre cele mai afectate, cu riscuri socio-politice
Având în vedere dimensiunea vitală a sectorului agroalimentar, consecințele provocărilor cu care se confruntă din cauza prețurilor ridicate la alimente și inputuri (în special îngrășăminte) sunt critice, deoarece ar putea amenința siguranța alimentară la nivel mondial, precum și stabilitatea politică. Prețurile ridicate ale energiei contribuie la creșterea costurilor de intrare pentru culturile agricole, scăzând astfel randamentul pentru fermieri, în timp ce sectorul agroalimentar este deja vulnerabil la mai mulți factori structurali precum riscurile biologice și evoluția condițiilor climatice, concretizate de exemplu printr-un episod de căldură puternic de la începutul anului în diferite părți ale lumii care provoacă secete (Cornul Africii, India etc..) și incendii de amploare (cum ar fi în New Mexico în SUA).
Vor urma transformări semnificative în sectoarele de activitate și obiceiurile de consum
Pe termen lung, urmează o adaptare treptată a obiceiurilor consumatorilor și ale companiilor (economii de energie, trecerea de la făina de grâu la cele alternative), precum și o schimbare în organizarea lanțului de aprovizionare. Acesta din urmă va avea cu siguranță un impact asupra lanțurilor globale de aprovizionare. De exemplu, rutele cruciale de transport feroviar de marfă între Europa și China se dezvoltă acum în afara Rusiei, prin coridorul din mijloc. La fel ca impactul crizei COVID-19 asupra tendințelor sectoarelor globale, acest nou șoc este probabil să acționeze ca un catalizator pentru transformări semnificative atât în organizarea lanțului de aprovizionare, cât și în obiceiurile consumatorilor.
Anumite sectoare vor rezista
Sectoarele anticiclice extrem de inovatoare, care implică cercetare și dezvoltare, vor rămâne din nou cele mai rezistente la șoc.
În timp ce criza de sănătate legată de COVID-19 s-a atenuat oarecum în multe părți ale lumii, cu siguranță nu s-a încheiat. Prin urmare, sectorul farmaceutic ar trebui să înregistreze în continuare performanțe financiare solide și dinamice.
Dintre diferitele segmente TIC, Coface se așteaptă ca media să reziste cel mai bine, deoarece investițiile și nevoia de echipamente necesare pentru a utiliza aceste servicii au precedat criza, astfel încât utilizatorii să nu fie afectați de întreruperile lanțului de aprovizionare. Mai mult, aceste servicii rămân necesare și pot fi utilizate de la distanță. Astfel, nu există constrângeri de natură fizică și geografică, cum este în cazul transportului de marfă, de exemplu.
Se așteaptă ca subsegmentul de produse chimice de specialitate, în special companiile de pe piețele de frumusețe, parfumuri sau arome, să fie mai rezistent în comparație cu alte industrii din acest sector, cum ar fi vopsele și coloranți, care sunt clienți ai sectorului auto deja afectat de criza actuală.
Aceste 3 industrii (media, produse chimice de specialitate și produse farmaceutice) au în comun o combinație de diverși factori: sunt sectoare anticiclice, iar produsele și pozițiile dominante pe piață sunt concentrate în anumite părți ale lumii. În plus, acestea derulează activități industriale de înaltă tehnologie și inovatoare, și sunt relativ închise în ceea ce privește accesul noilor actori.
[1]Metodologia de evaluare a riscurilor sectoriale Coface include 13 sectoare: agroalimentar, auto, chimie, construcții, energie, tehnologia informație își comunicațiilor, metale, hârtie, farmaceutice, comerț cu amănuntul, textile-îmbrăcăminte, transport, lemn.
[2] Ca parte a unei noi runde de sancțiuni împotriva Rusiei. Această interdicție este planificată să fie implementată treptat spre sfârșitul anului
[3]În metodologia Coface de evaluare a riscurilor sectoriale, sectorul chimiei cuprinde 3 subsegmente: petrochimie, chimicale de specialitate și îngrășăminte.
[4]Metodologia Coface de evaluare a riscurilor sectoriale pentru sectorul Tehnologiilor Informației și Comunicațiilor (TIC) încorporează mai multe segmente: telecomunicații, electronică, segment media și computere, software și echipamente IT.
[5]Conform metodologiei Coface, transportul include transportul feroviar, maritim, rutier și aerian.
Investitorii europeni pot obține acum expunere la companiile cripto prin intermediul Grayscale’s Future of Finance ETF, care este disponibil în prezent la Bursa de Valori din Londra, Borsa Italiana și Deutsche Börse Xetra.
Disponibil anterior doar pentru investitorii din SUA, fondul se bazează pe indexul Bloomberg Grayscale Future of Finance, care urmărește o selecție de companii de servicii financiare „proiectate să fie lideri ai economiei digitale emergente”.
Deși prețul fondului a scăzut de la înființare, se poate spune că mulți dintre investitorii săi se concentrează asupra valorii pe termen lung a industriei. Prin urmare, investitorii europeni ar putea foarte bine să decidă să își asume o anumită expunere cât mai pot la aceste prețuri mai mici.
Tot mai puţini români îşi permit să-şi cumpere o locuinţă nouă, având în vedere că prețurile continuă să crească într-un ritm sensibil mai accelerat decât cel al salariilor, pe fondul scumpirii materialelor de construcții și a condițiilor economice prezente, care favorizează percepția că piața imobiliară oferă un refugiu în fața inflației.
Conform consultanților Colliers, Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din țară unde achiziționarea unui apartament nou standard costă echivalentul unui salariu mediu încasat pe 12,5 ani de muncă. Un bucureștean are nevoie de salariile pe 8,4 ani pentru o astfel de achiziție, timișorenii trebuie să lucreze 8,1 ani pentru o locuință nouă, iar ieșenii au cel mai redus nivel dintre marile orașe, de 7,7 ani.
În București, Timișoara și Iași, cele mai accesibile prețuri pentru locuințe noi au fost la final de 2020 – început de 2021, după care evoluția a intrat pe o puternică pantă ascendentă, potrivit datelor Colliers. Cluj-Napoca a cunoscut însă o evoluție aparte, locuințele noi fiind din ce în ce mai inaccesibile pe parcursul ultimilor 8 ani. Concret, la începutul lui 2014, Cluj-Napoca avea cele mai accesibile locuințe dintre marile orașe, cumpărătorul mediu având nevoie de 9,2 ani de salarii pentru achiziția unei locuințe noi, pe când Bucureștiul și Timișoara aveau nevoie de 10,4 și respectiv 10,7 ani de salarii, iar în Iași era necesară o perioadă de 11,4 pentru acoperirea sumei plătite pentru o astfel de achiziție.
Gabriel Blăniță
„Atunci când căutăm o locuință nouă, pornim întotdeauna de la locuința pe care ne-o dorim și ajungem la locuința pe care ne-o permitem. Intersecția acestor două mulțimi este însă din ce în ce mai redusă, și ne așteptăm să se reducă în continuare. Dacă indicele inflației a ajuns la 13,8% și va rămâne la valori de două cifre pentru încă cel puțin 12 luni, prețurile materialelor de construcții au cunoscut o creștere mult mai accelerată. Astfel, prețul locuințelor noi, care înglobează aceste evoluții, va crește și mai mult”, explică Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.
Calculele nu sunt menite să arate efectiv în cât timp ar putea o persoană să cumpere un apartament, subliniază consultanții Colliers, ci să arate mai degrabă dacă există o discrepanță între puterea de cumpărare și prețuri. Astfel, un indice de accesibilitate de 8 ani sau mai mare poate fi un factor de îngrijorare în decizia de cumpărare, punctează ei, în special dacă există și alte angajamente financiare (leasing, credit nevoi personale, etc.) sau dacă nu există alte surse alternative de venit în afara salariului.
Pentru comparație, în 2008 indicele de accesibilitate în București era de 25 de ani, iar cel mai mult au avut de suferit cumpărătorii care s-au împrumutat la limita posibilităților, pentru a cumpăra o locuință pe o piață supraîncălzită, la un cost al finanțării în creștere, într-o valută care a cunoscut o apreciere semnificativă față de leu. Chiar dacă în clipa de față indicatorii fundamentali nu sugerează că ne-am afla într-o bula imobiliară, cu toate că orașul Cluj-Napoca dă semne de supraîncăzire, există riscul să ne îndreptăm într-acolo pe termen mediu, punctează consultanții Colliers. În contextul în care vedem o volatilitate tot mai ridicată a factorilor de influență a prețurilor, există riscul unor evoluții accelerate ale inaccesibilității locuințelor, iar toate aceste dezechilibre se vor corecta mai devreme sau mai târziu.
„Deși nu vedem același cumul de factori precum cei din 2007-2008 și în 2022, este important îndemnul la responsabilitate pentru a nu repeta greșelile trecutului. În momente marcate de incertitudini legate de inflație, costul finanțării, război sau situația economică, este important de păstrat o marjă rezonabilă de manevră. Pe de altă parte, în condițiile în care locuința pe care ne-o dorim este din ce în ce mai greu de cumpărat, vedem un interes în creștere pentru chirii. În prezent, randamentul la închiriere pentru un apartament în zona centrală a marilor orașe este de circa 5%, pe când dobânda unui credit imobiliar depășește acest nivel. Când diferența dintre chirie și rată va ajunge semnificativ în favoarea chiriei, vom vedea și mai multe dezvoltări rezidențiale destinate exclusiv închirierii”, conchide Gabriel Blăniță.
În total, anul trecut au fost livrate 71,420 locuințe la nivel național, în creștere cu 5% față de anul precedent. Cum suprafața totală autorizată de către dezvoltatori în 2021 a crescut cu peste 15% față de 2020, la peste 12 milioane de metri pătrați, sectorul rezidențial se îndreaptă spre noi maxime de livrare anul acesta. De asemenea, indiciile recente din zona cererii sugerează că nu ar trebui să fie probleme ca aceste suprafețe să fie absorbite, creșterile salariale din sectorul privat revenind în zona de doua cifre (chiar dacă s-au situat ușor sub rata inflației de 13,8% din luna aprilie).
Totodată, volumul de credite ipotecare nou acordate a fost cu 30% mai mare în primul trimestru și a atins noi maxime istorice. În direcția contrară acționează creșterile de dobândă ale băncii centrale, care sunt departe de a se fi încheiat, și o posibilă slăbire a pieței muncii în viitor. Un alt semn de îngrijorare este decalajul transmisiei dobânzii de politică monetară prin IRCC, folosit la acordarea de credite noi și aflat în prezent la un nivel de 1,86%, pe când indicele ROBOR la care sunt legate majoritatea creditelor este 4,68%. Acest decalaj îi expune pe noii debitori la un risc de dobândă semnificativ, care se va materializa în trimestrele următoare.
Piețele imobiliare încep să resimtă măsurile antiinflaționiste, aflate sub presiunea efectelor conflictului din Ucraina și a îngrijorărilor legate de inflație și o posibilă recesiune. În timp ce prețurile materialelor de construcții cresc, dezvoltatorii observă, de asemenea, o schimbare în ceea ce privește cheltuielile de consum, deoarece ratele mai mari ale dobânzilor cresc costurile de împrumut ale cumpărătorilor, ceea ce ar putea afecta apetitul acestora pentru investiții.
Piața imobiliară europeană este în continuare prognozată să crească în acest an. Un studiu realizat de BNP Paribas vede anul 2022 ca fiind ultimul an cu randamente de două cifre pe piața imobiliară, inclusiv în sectorul imobiliar comercial și rezidențial. Cu toate acestea, datele recente ale Eurostat arată că pe piața imobiliară se întrevăd probleme la orizont. Comparând trimestrul al patrulea din 2021 cu 2010, prețurile locuințelor au crescut față de chirii în 19 state membre ale UE. Prețurile locuințelor au crescut în 24 de state membre ale UE și au scăzut în trei. Față de 2010, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia 156%, Ungaria 128% și Luxemburg 128%. Scăderi au fost înregistrate în Grecia -23%, Italia -19% și Cipru -9%. În România prețurile locuințelor au crescut cu 15% față de 2010, în timp ce chiriile au crescut cu 22%. România este una dintre cele 8 țări din UE în care chiriile cresc mai mult decât prețurile locuințelor. Campioana este Estonia, unde din 2010 chiria a crescut cu 171,39%, în timp ce prețurile locuințelor au crescut cu 156%. Italia este un alt exemplu, unde casele au pierdut 12% din valoare, dar chiriile au crescut cu aproape 7%, toate acestea în condițiile în care salariile au crescut mai puțin decât prețurile imobilelor.
Ultimele date arată că în România, în luna martie, volumul lucrărilor din domeniul construcțiilor a crescut de la an la an cu 21% pentru clădirile rezidențiale și cu 16% pentru clădirile nerezidențiale – inclusiv clădirile de birouri și comerciale.
Potrivit unui studiu Deloitte, pentru a cumpăra o proprietate de 70 mp, o persoană din România ar trebui să economisească 7 ani salariul mediu anual. Acest lucru este similar pentru Polonia, Marea Britanie, Italia, Germania și Olanda, cu o medie între 6 și 8 ani. Cele mai scumpe piețe imobiliare folosind această metodă de calcul sunt Serbia, Cehia, Slovacia și Austria, care au o medie între 15 și 10 ani. Cele mai puțin costisitoare sunt Norvegia, Bulgaria, Portugalia și Belgia, cu mai puțin de 5 ani.
Creșterea ratelor dobânzilor și schimbarea alocării cheltuielilor de consum determinată de inflație ar putea crea o modificare a cererii de locuințe noi și pot determina preferința pentru închiriere în locul achiziției. Constructorii resimt deja creșterea prețurilor la materialele de construcție, influențate de conflictul din Ucraina și de problemele legate de lanțurile de aprovizionare. Acest lucru duce la creșterea costurilor de construcție și, într-un mediu cu inflație ridicată, s-ar putea dovedi dificil să le transfere către clienți fără a afecta cererea. De asemenea, există un alt factor care ar putea restricționa cererea. În România, ROBOR la 3 luni a ajuns la 5,71%, arătând o creștere de 0,5% în mai puțin de două săptămâni. În condițiile în care Banca Națională a României a anunțat continuarea creșterii ratei de referință, creditele ipotecare devin din ce în ce mai scumpe. Potrivit raportului Deloitte, România a avut cea mai mare rată a dobânzii creditelor ipotecare dintre toate țările UE.
De obicei, piața imobiliară din SUA acționează ca un semnal, evoluția pieței americane ajungând mai devreme sau mai târziu și în Europa. Ultimele date din Statele Unite arată o scădere semnificativă a vânzărilor de locuințe existente până la nivelul din iunie 2020 – trei luni consecutive de scădere. Vânzările au scăzut cu 2,4% față de luna precedentă și cu 5,9% față de anul precedent. Asociația Națională a Agenților Imobiliari din Statele Unite (NAR) consideră că această scădere este rezultatul prețurilor ridicate ale locuințelor combinate cu creșterea ratelor creditelor ipotecare. Aceștia estimează că un declin în sectorul imobiliar este iminent și că piața va reveni la nivelurile de dinainte de pandemie, după creșterea din ultimii doi ani.
Piața imobiliară din SUA a avut o problemă cu stocul de case nevândute, care era foarte mic, dar această situație se redresează. Stocul de case nevândute se situează la 2,2 luni în condițiile actuale de vânzare, în creștere de la 1,9 luni în martie, dar în scădere de la 2,3 luni în aprilie 2021. Este o piață neobișnuită în care vânzările sunt în scădere, dar casele listate încă se vând rapid, unii cumpărători optând pentru ipoteci fixe pe 5 ani pentru a se proteja de creșterile de dobândă, în timp ce 26% din toate tranzacțiile din aprilie au fost făcute în numerar. O altă tendință care favorizează vânzările rapide este concurența pe care o fac investitorii instituționali persoanelor fizice. În ultima vreme, investitorii instituționali reprezintă între 28% din cumpărători în Texas, 19% în Georgia și 16% în Utah, Missouri, Carolina de Nord, Ohio și Florida.
Doar 25% dintre investitorii români favorizează investițiile imobiliare, mai puțin decât investițiile în acțiuni și cripto, conform sondajului eToro Retail Investor Beat. Întrebați cum văd piața imobiliară locală în acest an, 39% o văd cu performanțe mai slabe, 28% cu performanțe mai bune și 31% o văd neschimbată.
Criptoactivele au fost din nou martorele unei noi perioade de șapte zile cu cu fluctuații de preț care au afectat toate activele, deși au înregistrat o volatilitate mai mică decât săptămâna trecută.
Bitcoin a oscilat între 28.000 și 31.000 de dolari pe parcursul săptămânii trecute, dar acum a revenit la nivelul de 30.150 de dolari, unde a încheiat săptămâna precedentă. Eter a rămas relativ stabil, tranzacționându-se în prezent în jurul valorii de 2.000 de dolari, cu aproximativ 100 de dolari mai puțin față de cât era săptămâna trecută, la acest moment.
Cu toate acestea, cele mai multe știri au continuat să fie legate de consecințele decuplăriii monedei terraUSD de la echivalentul său fiat și de pierderea ulterioară a valorii monedei sale pereche, Luna.
În timp ce piața se confruntă cu prima sa „agitație” continuă din ultimii aproape doi ani (în oglindă cu S&P 500 în teritoriu de piață bear), este corect să ne așteptăm că vor urma perioade de testare pentru multe active. Rolul burselor va fi mai important ca oricând pentru a-i ajuta pe investitorii în devenire să reducă riscurile, oferindu-le acces la acele proiecte cu cele mai solide cazuri de utilizare, în condițiile în care creșterea costului vieții începe să afecteze cu adevărat veniturile disponibile.
Cu toate acestea, vestea bună este că precedentele piețe bear au condus la inovare, astfel încât, deși titlurile din presă sugerează că este vorba de o situație sumbră, aceasta ar putea stimula dezvoltarea sectorului.
Pierderile BTC ale El Salvador egale cu următoarea plată a obligațiunilor țării
Reducerea prețului Bitcoin a afectat rezervele El Salvadorului, pierderile fiind echivalente cu următoarea plată preconizată a națiunii către deținătorii de obligațiuni.
De când a devenit primul guvern din lume care a făcut din Bitcoin mijloc legal de plată, în septembrie anul trecut, președintele Nayib Bukele a investit aproximativ 105 milioane de dolari în cumpărarea de BTC. Din nefericire, prețul criptoactivului a scăzut cu 45% de la prima achiziție, reducând valoarea deținerii cu 66 de milioane de dolari.
Acest lucru a dus la pierderi de aproximativ 40 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg, ceea ce reprezintă puțin mai mult decât următoarea plată a țării pentru datoria externă, de 38,25 milioane de dolari, care va trebui plătită în iunie.
Cu toate acestea, volatilitatea prețului nu pare să descurajeze prea mult guvernele. Trezoreria britanică a anunțat luna trecută planuri pentru ca stablecoins să fie recunoscute ca o formă de plată valabilă – totul face parte din planurile sale mai ample de a face din Marea Britanie un centru global pentru tehnologia și investițiile în cripto. Așadar, deși ar putea fi multe de învățat din experimentul din El Salvador, nu înseamnă că acesta reprezintă sfârșitul interesului statelor pentru criptoactive și pentru utilizarea lor tot mai mult în efectuarea plăților obișnuite.
