• Fostele acțiuni „câștigătoare” ale perioadei de pandemie au trecut, din centrul radarului investitorilor, în obscuritate, înregistrând pe burse contracții deosebit de severe.
• În ultimul an, Moderna a pierdut aproape trei sferturi din capitalizare (-72,6%). 
• Pentru producătorul german BioNTech pierderea este de 68,3%, de la 464 dolari (pe 10 august 2021) până la 147,08 pe 30 august 2022. 
• Scăderile pot să împingă spre o nouă mobilizare, orientată spre dezvoltarea afacerilor sau exploatarea unor resurse anterior trecute cu vederea, favorizând chiar o abordare orientată spre confruntare, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
• Fluxurile de cash ale Moderna și BioNTech, odată cu dezvoltarea noilor versiuni de vaccin, împreună cu potențialul științific acumulat pot readuce companiile, în atenția unor categorii de investitori specializați, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Deprecierile masive, uneori de peste 70%, au lăsat locul creșterilor explozive pentru acțiuni precum Zoom sau Netflix, dar și pentru alte companii-fanion ale perioadei de pandemie, precum cele din domeniul farmaceutic, aflate deseori în prim-planul știrilor globale anii trecuți. 

Între acestea, cele mai căutate erau cele care au dezvoltat vaccinuri bazate pe o tehnică nouă, ARN mesager, sau messengerRNA, prescurtat mRNA. 

Numele trimite deja cu gândul la simbolul de tranzacționare pe bursa americană (NASDAQ) al companiei Moderna. 

Pe 10 august 2021, acțiunile Moderna atingeau un vârf de 497,49 dolari, de aproximativ 25 de ori peste valorile din ianuarie 2020, pe când acțiunea oscila în jur de 20 de dolari. 

De atunci, însă, euforia s-a risipit, compania a pierdut mai bine de două treimi și aproape trei sferturi din capitalizare (-72,6%) până la închiderea de marți, la 135,93 dolari/acțiune.

Nici producătorul german BioNTech, simbol BNTX, nu a mers mult mai bine: de la 464 dolari (tot pe 10 august 2021) până la 147,08 pe 30 august, pierderea este de 68,3%. 

Cu greu ar putea găsi acționarii firmei europene motive de a fi nu foarte dezamăgiți, observând că au, totuși, o performanță cu 4,3 puncte procentuale mai bună decât cea înregistrată de Moderna, pe traseul abrupt din vârfuri spre „valea” din prezent.

Cu societățile europene și americane ieșind din etapa de vaccinare masivă, dornice să lase în urmă perioada de restricții, debarasându-se de stresul asociat pandemiei, luând cu asalt destinațiile de vacanță inaccesibile (sau dificil accesibile) pentru aproape doi ani, veniturile și implicit profiturile celor două companii au suferit ajustări. 

Succesul campaniei de vaccinare a adus revenirea, cu toată energia presurizată de timpul de așteptare, la un stil de viață deschis, cu activități în aer liber, socializare și călătorii, în timp ce interesul pentru noi runde de vaccinare a fost diminuat, la rândul său, de incidența mai redusă a îmbolnăvirilor grave în cazul noilor variante. 

Moderna înregistra un profit de 11,29 dolari/acțiune în trimestrul IV al anului trecut, care a coborât la 8,58 dolari/acțiune, în trimestrul întâi din acest an, și 5,24 dolari/acțiune în trimestrul al doilea. 

Pentru trimestrul al treilea, estimările sondajului Refinitiv sunt de 4,81 dolari/acțiune. Moderna a creat provizioane de aproape jumătate de miliard de dolari în trimestrul II pentru stocuri neutilizate. 

CEO-ul Moderna, Stephane Bancel, anunțase deja în mai că va dona o mare parte din averea familiei sale și că urma să exercite o parte din opțiunile sale, vânzând acțiunile rezultate în următoarele 12 luni. 

La BioNTech trimestrul I al anului acesta a adus 14,37 dolari profit pe acțiune, în trimestrul III se estimează (Refinitiv) un câștig net de 4,66 dolari/acțiune. 

Cele două companii rămân profitabile, dar tendința de pe burse nu are cum să fie ignorată de fondatori, echipa de conducere, angajați și bineînțeles, acționari. 

Scăderile pot să aducă nu doar nemulțumire, ci și să împingă spre o nouă mobilizare, orientată spre dezvoltarea afacerilor sau exploatarea unor resurse anterior trecute cu vederea, favorizând chiar o abordare orientată spre confruntare. 

Moderna a pornit o acțiune legală împotriva BioNTech și Pfizer, în Germania și SUA, susținând că i-au fost încălcate brevete anterioare.

Firma susține că vaccinul său a fost dezvoltat pe baza unor invenții brevetate între 2010 și 2016, în timp ce vaccinul Pfizer/BioNTech ar fi copiat, în principal, două trăsături esențiale pentru a crea propria lor variantă, Comirnaty.  

Ar fi vorba de metoda chimică de modificare ARN mesager și metoda de a coda proteina  „spike” cu toată lungimea sa într-o formulă de nanoparticulă de tip lipid. 

Pfizer/ BioNTech a respins ferm afirmațiile, insistând pe originalitatea muncii depuse. 

Interesant este că în perioada de urgență sanitară, au existat multiple voci care spuneau că, în interesul binelui comun, beneficiile aduse în mod normal de drepturile de proprietate intelectuale protejate de patente ar trebui suspendate, iar Moderna s-a arătat de acord. 

Inițial, era un acord general, dar pe 7 martie a modificat promisiunea, făcând-o să se aplice doar în privința a 92 de țări cu venituri mici și mijlocii din convenția AMC92 (pe listă se află țări precum Madagascar, Nepal, Algeria, Congo, Nigeria, Vietnam).

Moderna nu intenționează să obțină retragerea de pe piață a vaccinului produs de concurenții săi, ci doar o compensare financiară. 

Perioada pentru care se cer compensații începe din 8 martie anul acesta și nu se aplică la vânzările către țările din inițiativa AMC92.

Anul trecut, Pfizer a generat vânzări de aproape 37 miliarde de dolari cu vaccinul său, Moderna obținând 18 miliarde de dolari, puțin sub jumătate.

Cine ar avea dreptate și care ar putea fi rezultatul? Acțiunea se anunță una de durată, cu dificultăți de ordin tehnic și juridic. 

În cazul unui succes al Moderna, ar fi în joc miliarde de dolari în compensații financiare. 

Capitalizarea Moderna este de 53,17 mld de dolari, iar a BioNTech de 35,7 mld. de dolari, pe 30 august. 

O altă cale de urmat ar putea fi „încurajarea” Pfizer și BioNTech de a licenția tehnologia Moderna, redirecționând o cotă parte din venituri sub formă de plată pentru proprietatea intelectuală. 

Pe de altă parte, anunțul public inițial al Moderna de a nu urmări încălcarea patentelor dă argumente puternice companiilor vizate, oferind o bază rezonabilă de apărare legală, potrivit lui Jorge Contreras de la Universitatea din Utah, specializat pe astfel de situații. 

Situația poate fi și mai complexă dacă luăm în considerare faptul că atât Moderna cât și BioNTech au beneficiat de pe urma unor sublicențe ale unor patente dezvoltate de Universitatea din Pennsylvania.

Totuși, în evaluarea noastră, atenția publică reprezintă, de asemenea, un factor important de luat în calcul și dacă originalitatea lucrărilor BioNTech nu poate fi apărată convingător, nu doar în justiție, ci și în ochii opiniei publice, o formă de înțelegere financiară ar deveni probabilă. 

Procesul ar putea lua ani de zile, generând costuri financiare – și de imagine – pe care investitorii par a le fi luat în calcul, din moment ce în sesiunea de tranzacționare de după anunțul pornirii acțiunii juridice a Moderna, toate cele 3 companii se aflau în scădere, cu valori în intervalul aproximativ -3…-4%.

Procesul nu este izolat. De fapt, rutele legale pe tema drepturilor de proprietate intelectuală sunt destul de aglomerate: 

CureVac a deschis un proces împotriva BioNTech în iulie, privitor la aspecte precum stabilitatea și exprimarea proteinelor, sau formularea specifică a vaccinului.

Alnylam a acționat cele trei companii (Pfizer, Moderna, BioNTech) pe tema tehnologiei de nanoparticule lipide. 

Moderna are o dispută cu oameni de știință de la National Institutes of Health care doresc să fie trecuți pe lista de inventatori, în timp ce Moderna i-a trecut doar drept colaboratori, nu co-inventatori.

Cu toate acestea, viitorul pare a se însenina pentru cele două companii. Vaccinul booster pentru omicron a fost aprobat în Elveția (varianta bivalentă, include și omicron) și Australia. Vaccinul dual, care vizează și varianta omicron, a fost aprobat deja în Marea Britanie. 

Europa ar putea da undă verde soluției booster pentru omicron a BioNTech. 

FDA din SUA e așteptată să aprobe, de asemenea, utilizarea variantei booster pentru ambele companii.. 

Dincolo de turbulențele anului, corecțiile masive ale acțiunilor și disputele prezente, dintre care unele ar putea trena, fluxurile de cash ale companiilor Moderna și BioNTech, pe seama noilor versiuni de vaccin, împreună cu potențialul științific acumulat le pot readuce, pe termen lung, în atenția unor categorii de investitori specializați.

_________________

Bogdan Cârpă-veche, Senior Manager PwC România
Irina Nuțescu, Senior Manager PwC România

 

Facilitățile fiscale aplicabile angajaților sezonieri sau celor din sectorul construcțiilor, cel agricol şi industria alimentară, precum și regimul fiscal aplicabil veniturilor din salarii, investiții, activități independente sau din cedarea folosinței bunurilor vor suferi modificări, potrivit celor mai recente modificări aduse Codului Fiscal.

Astfel,în ceea ce privește angajații sezonieri, care au încheiate contracte cu angajatori plătitori de impozit specific (hoteluri, restaurante, etc), vor datora  impozit pe veniturile din salarii începând cu 1 ianuarie 2023, până la această dată ei fiind exceptați.

De asemenea, pentru sectorul construcțiilor, sectorul agricol şi industria alimentară, aplicarea facilității privind scutirea de la plata impozitului pe venit și exceptarea parțială/integrală de la contribuții sociale pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor pentru activitatea desfăşurată în România este limitată, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, la persoanele încadrate în baza unui contractul individual de muncă. Reglementarea anterioară nu prevedea o astfel de limitare. 

O altă limitare, care va intra însă în vigoare începând cu veniturile aferente lunii august 2022, este legată de reducerea nivelului veniturilor brute lunare din salarii şi asimilate salariilor pentru care se aplică facilitățile fiscale, în sensul reducerii plafonului lunar scutit de impozitul pe venit și contribuții sociale  de la 30.000 lei la 10.000 lei inclusiv. Partea din venitul brut lunar ce va depăși 10.000 lei va reprezenta venit impozabil, pentru care angajatorii vor avea obligația reținerii impozitului pe venit aferent. Această diminuare a plafonului la 10.000 lei va avea impact și în zona contribuțiilor sociale obligatorii.

În ceea ce privește facilitățile fiscale aplicabile în domeniul construcțiilor, se introduce condiția conform căreia pentru determinarea ponderii cifrei de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcții în cifra de afaceri totală, indicatorul ,,cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii” cuprinde numai veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, în timp ce indicatorul ,,cifra de afaceri totală” cuprinde atât veniturile din activitatea desfăşurată pe teritoriul României, cât şi în afara României. Prin ,,activitatea desfăşurată pe teritoriul României” se înțelege activitatea desfăşurată efectiv în România în scopul realizării de produse şi prestării de servicii. Totodată, a fost modificată și perioada pentru care se calculează cifra de afaceri pentru angajatorii din domeniul construcțiilor existenți la data de 1 ianuarie a fiecărui an. Aceasta se va calcula cumulat pentru perioada corespunzătoare din anul curent, inclusiv luna în care se aplică scutirea și nu se va mai considera ca bază de calcul cifra de afaceri realizată cumulat pe anul fiscal anterior. Aceste măsuri sunt aplicabile din iulie 2022.

În ceea ce privește veniturile din activități independente, începând cu veniturile aferente anului 2023 se reduce de la 100.000 euro la echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro plafonul până la care contribuabilii care obțin astfel de venituri pot determina venitul net pe bază de norme de venit. Cei care obțin un venit brut anual peste acest plafon vor determina venitul net anual în sistem real, începând cu anul fiscal următor. 

Începând cu veniturile anului 2023 se modifică și plafoanele aplicabile pentru determinarea contribuțiilor sociale datorate de persoanele fizice care obțin alte venituri decât cele de natură salarială (ex: venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor, investiții); aceste plafoane se vor încadra între 12 și 24 de salarii minime brute pe țară în cazul contribuției de asigurări sociale, respectiv între 6 și 24 de salarii minime brute pe țară în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate. 

Prin OG nr. 16/2022 se stabilește venitul impozabil la nivelul venitului brut pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Se elimină astfel, începând cu veniturile aferente anului 2023, cota forfetară de cheltuieli de 40%.  Se reintroduce, totodată, obligația înregistrării la organul fiscal competent a contractelor de închiriere încheiate începând cu 1 ianuarie 2023, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestora. Contractele în derulare la data de 1 ianuarie 2023 vor fi înregistrate în termen de 90 de zile de la data la care a intervenit obligația înregistrării acestora. 

Pentru veniturile din investiții se modifică de la 5% la 8% cota de impozitare în cazul dividendelor realizate de persoanele fizice rezidente, inclusiv sub forma câştigului obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare la organisme de plasament colectiv. Cota mărită se aplică veniturilor din dividende distribuite după data de 1 ianuarie 2023 și vizează și persoanele fizice nerezidente, cu respectarea acordurilor de evitare a dublei impuneri aplicabile.

În cazul veniturilor din jocuri de noroc plătite începând cu 1 august 2022 se vor aplica cote de impunere cuprinse între 3% și 40% astfel: pentru veniturile brute de până la 10.000 lei, inclusiv – impozit în cotă de 3%; pentru veniturile brute de peste 10.000 lei până la  66.750 lei inclusiv  – se va datora impozit în sumă fixă de 300 lei + cota de 20 % aplicată pentru ceea ce depăşeşte suma de 10.000 lei; pentru veniturile brute de peste 66.750 lei – se va datora impozit în sumă fixă de 11.650 lei + cota de 40% aplicată pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei.

Pentru veniturile obținute începând cu 1 ianuarie 2023 din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, se va datora  impozit de 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi pentru terenurile de orice fel fără construcţii, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv și de 1% pentru imobilele de mai sus deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.

Se elimină astfel plafonul neimpozabil de 450.000 lei reprezentând suma ce putea fi dedusă din valoarea tranzacției efectuate de o persoană fizică.

 

În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil avantajelor de natură salarială, modificările la Codul fiscal introduc, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, un plafon lunar de venit neimpozabil de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care sunt incluse, cumulat lunar, unele beneficii salariale parțial neimpozabile în prezent sau unele noi, cu respectarea anumitor condiții, astfel:

• prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, altele decât cele primite de lucrătorii mobili din transportul rutier, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
• contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării – această prevedere nu este aplicabilă angajaților care beneficiază de tichete de masă;
• cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană – anumite condiții trebuie îndeplinite, iar verificarea îndeplinirii acestora cade în sarcina angajatorului;
• contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
• contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de către entități autorizate stabilite în state membre UE sau aparținând Spațiului Economic European (SEE), suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
• primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare angajat;
• sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitatea în regim de telemuncă.

Angajatorul care acordă aceste venituri/beneficii va stabili ordinea de includere a acestora în plafonul lunar neimpozabil.