Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică de pe piața locală, anunță semnarea unui nou contract în valoare de 120.000 de euro cu compania Elis Pavaje, pentru instalarea unor fotogeneratoare voltaice cu o putere de 144 kWp. 

Noul proiect presupune instalarea a 320 de panouri fotovoltaice, pe o suprafață de 1.450 mp, pe acoperișul unității Elis Pavaje din Petrești, județul Alba.  

Generatorul fotovoltaic va produce 3.800 MWh în următorii 25 de ani, însemnând o reducere a costurilor cu energia electrică de aproximativ 760.000 de euro. Investiția va fi amortizată în aproximativ 1 an. 

Proiectul solar acoperă aproximativ 10% din necesarul de energie al companiei și presupune o reducere a amprentei emisiilor de carbon de 48 de tone și a deșeurilor radioactive cu 0,5 kg pe an. 

„Ne bucurăm când unul dintre clienții noștri revine pentru a investi din nou în energie verde. Sistemele fotovoltaice sunt o soluție eficientă de reducere a costurilor cu energia, pe o perioadă lungă de timp, cu costuri minime de întreținere. În perioada următoare, Restart Energy se va concentra pe producerea sustenabilă a energiei electrice active prin utilizarea energiei solare”, spune Armand Domuța, General Manager Restart Energy.

„Producția proprie de energie verde ne permite să avem o activitate operațională mai sustenabilă, și în același timp mai eficientă din punct de vedere financiar. Panourile fotovoltaice amplasate pe unitatea noastră din Petrești reprezintă o investiție de 120.000 de euro ce se va amortiza în aproximativ un an. Aceasta este o adiție la proiectul inițial dezvoltat împreună cu Restart Energy, proiect în valoare de 600.000 de euro, ce va fi amortizat în următorii aproximativ 4 ani”, declară Emil Goţa, Director General Elis Pavaje.

În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali. 

În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligațiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori București, având codul REO26. 

În luna septembrie 2021, după 4 ani de dezvoltare, Restart Energy a lansat un alt proiect unic la nivel mondial, o platformă bazată pe tehnologie proprie de certificare pe blockchain atât a amprentei de carbon, cât și a dioxidului de carbon evitat a fi eliminat în atmosferă, precum și de tranzacționare directă între participanți a atributelor de mediu și a energiei regenerabile, www.redplatform.com. 

De fiecare dată când cineva plantează un copac, curăță o plajă, consumă energie verde sau întreprinde orice demers de protejare a mediului, poate înscrie această acțiune pe platforma RED. După ce datele sunt validate în platformă, se calculează amprenta CO2 echivalentă și se eliberează credite de carbon tokenizate ce pot fi folosite pentru a cumpăra energie verde sau pentru a obține echivalentul în bani. În același timp, o companie poate obține credite de carbon sub formă de jetoane verzi pentru clienții lor, prin coduri QR unice imprimate pe produse sau chitanțe de cumpărare.

La Lisabona, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vorbit despre cât de important este ca Europa să facă față provocărilor globale actuale.

„Lumea are nevoie de o Europă în cea mai bună formă. Avem nevoie de această speranță.”

„Europa este o alegere – o alegere pe care țările au făcut-o pentru că au înțeles că cea mai bună șansă a noastră este să fim împreună. Am ales Europa.” Acesta a fost mesajul pe care l-a transmis președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în cadrul conferințelor Estoril 2022 de la Lisabona.

Luând cuvântul cu câteva zile înainte de discursul privind starea Uniunii, președinta Metsola a subliniat că trebuie luate decizii rapid. „Europa are puterea de a se transforma, dar trebuie să găsim curajul politic pentru a face acest pas înainte și pentru a schimba lumea. Putem și ar trebui să o facem. Pentru că, dacă nu scriem viitorul, el va fi scris de cei cu un discurs foarte diferit și va avea un final foarte diferit.”

În ceea ce privește invadarea ilegală a Ucrainei suverane, ea a declarat: „Sunt mândră de răspunsul Europei. Am fost alături de Ucraina, am acordat ajutor militar, sprijin politic și diplomatic, am primit milioane de persoane care au fugit din țară, am furnizat finanțare la o scară fără precedent. Cea mai importantă acțiune politică a fost acordarea statutului de țară candidată Ucrainei, deoarece Ucraina are nevoie de speranță. Ucraina luptă pentru Europa și nu o vom abandona.”

În ceea ce privește acțiunile de combatere a inflației, ea a declarat: „Oamenii sunt îngrijorați de cum își vor plăti facturile, de cum se vor descurca până la sfârșitul lunii, de lumea pe care o lasă copiilor lor. Europa trebuie să se ridice la înălțimea acestei provocări. Fie că abordează problema costului vieții, a prețurilor energiei electrice, a schimbărilor climatice, a apărării sau a securității alimentare. Singura cale de urmat este să fim uniți. Există decizii pe care le putem lua acum pentru a limita impactul: plafonarea facturilor, fixarea sistemelor noastre de stabilire a prețurilor sau decuplarea prețului energiei electrice de gaze, pentru a compensa presiunea imediată, pe măsură ce implementăm strategii pe termen lung. Dacă a fost vreodată un moment pentru « mai multă Europă », el este aici și acum.”

„Europa va supraviețui numai dacă luptăm pentru ea. Dacă încetăm să o considerăm de la sine înțeleasă. Dacă înțelegem și explicăm beneficiile pe care ni le aduce. Dacă luptăm împotriva celor hotărâți să o submineze. Dacă suntem în măsură să ne reformăm și să ne reinventăm proiectul”, a subliniat ea.

În urma concluziilor Conferinței privind viitorul Europei, următoarea etapă ar trebui să fie o convenție. „Este vorba de a asigura continuarea discuțiilor pentru a lăsa Europa pregătită pentru generația următoare. Nu putem risca să rămânem în urmă pentru că birocrația noastră este prea greoaie ca să facă față provocărilor, nici nu putem risca să permitem afirmarea intereselor înguste. Ultima reformă majoră a avut loc în urmă cu o generație. Știm că ceea ce a funcționat odată pentru UE-15 se află la limită pentru UE-27 și nu va funcționa pentru UE-32 sau UE-36. Este timpul să acționăm.”

În ciuda numeroaselor schimbări și a realităților dure cu care se confruntă lumea, Metsola a conchis: „Sunt optimistă. Sunt convinsă că, datorită Europei, lumea viitoare va fi mai bună decât cea pe care o lăsăm în urmă. Sunt plină de speranță. Speranță pentru viitor, speranță pentru generația următoare. Sunt încrezătoare în posibilitățile epocii noastre și când îi văd pe tinerii din întreaga Europă, știu că viitorul este strălucitor.”

Discursul integral al președintei Metsola este disponibil aici.

Cernobbio – Accelerarea introducerii politicilor care favorizează tranziția energetică și trecerea la o economie cu emisii zero până în 2050 va permite, pe lângă consolidarea independenței și securității energetice a continentului european, mai multe oportunități de creare de valoare și locuri de muncă față de scenariile mai puțin ambițioase.

Iată ce a reieșit din studiul „Net Zero E-conomy 2050” realizat de către Fundația Enel și The European House – Ambrosetti, în colaborare cu Enel, și prezentat sâmbătă, la Forumul The European House – Ambrosetti, în cadrul unei conferințe de presă la care au participat Valerio De Molli, managing partner & CEO al The European House – Ambrosetti, Francesco Starace, CEO și general manager al Enel, și Andris Piebalgs, profesor la European University Institute și fost Comisar European pentru Energie.

„La doi ani de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, cu implicațiile sale semnificative asupra economiei globale, războiul din Ucraina a făcut ca preocupările privind sustenabilitatea actualului sistem energetic să fie mai urgente ca niciodată. În condițiile în care doar nevoia de a aborda aspectele legate de schimbările climatice este mai mult decât suficientă pentru a justifica tranziția energetică, vulnerabilitatea economiilor noastre dependente de petrol și gaze a făcut ca această urgență să fie mai presantă ca niciodată”, a declarat Francesco Starace, CEO și general manager al Enel.

„Acest studiu evidențiază foarte clar dependența excesivă de gaze a unor economii din țările UE, cum este și dependența semnificativă a Italiei, și avantajele foarte clare pe care o reducere accelerată a utilizării energiei pe bază de combustibili fosili le poate aduce tocmai celor care o folosesc în mod excesiv astăzi.”

„Acum este mai necesar ca niciodată să luăm decizii și să punem în practică acțiuni în timp util pentru a facilita o schimbare rapidă de direcție. Aceasta este baza studiului «Net Zero E-conomy 2050». Analiza a identificat două scenarii de decarbonizare («Ambiție scăzută» și «Net Zero») pentru Italia și Spania. Scenariul «Net Zero» prevede investiții de 3.351 de miliarde de euro în Italia și de 2.215 miliarde de euro în Spania în perioada 2021-2050, mai mici decât investițiile necesare pentru scenariul «Ambiție scăzută»”, a comentat Valerio De Molli, managing partner și CEO al The European House –Ambrosetti.

„Scenariul «Net Zero» presupune nu doar investiții mai mici, ci și mai multe beneficii. Comparativ cu un scenariu în care nu ar fi adoptate astfel de măsuri, scenariile «Net Zero» din Italia și Spania sunt asociate cu beneficii semnificative până în 2050, în ceea ce privește rentabilitatea economică (+328 miliarde de euro și +223 miliarde de euro), ocuparea forței de muncă (+2,6 milioane de locuri de muncă și +1,8 milioane de locuri de muncă), poluare redusă (-614 miliarde de euro și -317 miliarde de euro în costuri legate de sănătate și productivitate mai scăzută) și economii la costurile cu combustibilii fosili (-1.914 miliarde de euro și -1.279 miliarde de euro). În plus, față de astăzi, scenariile «Net Zero» din ambele țări garantează beneficii în materie de securitate energetică până în 2050, cu o reducere a intensității consumului de gaze (-94% și -92% în raportul intensitatea consumului de gaze/PIB față de 2020) și a dependenței energetice (-73,5 p.p. și -54,9 p.p. față de 2020)”.

Creșterea continuă a emisiilor globale de CO2, care au atins un record negativ de 36,3 miliarde de tone în 2021, a evidențiat mai mult ca oricând necesitatea regândirii sistemului energetic actual. Pentru a face față acestei provocări, UE și-a propus obiectivul de a deveni „neutru din punct de vedere climatic” până în 2050.

Atât în ​​Italia, cât și în Spania, există însă unele puncte critice în procesul de tranziție energetică. În special, performanța în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră este insuficientă atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. În 2050, diferența dată de tendința de inerție și țintele strategiilor naționale respective pe termen lung este de aproximativ 151,2 milioane de tone de CO2 în Italia și de 136,9 milioane în Spania.

Actuala criză energetică, cu creșterea accentuată a prețurilor pe piețele internaționale de energie și cu izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina, a evidențiat și mai mult vulnerabilitatea și dependența energetică a UE de combustibilii fosili importați. Europa este dependentă în proporție de 57% de importurile de energie, iar în perioada de 20 de ani 2000-2020 această pondere a rămas practic neschimbată.

Italia ocupă locul 2 în indicele de dependență de gazele naturale în rândul țărilor UE. Prin urmare, procesul de decarbonizare este un instrument cheie pentru a obține independența energetică. În ultimii 10 ani, reducerea dependenței energetice în Italia și Spania (-9,1 p.p. în ambele țări) a fost însoțită de o creștere a ratei de electrificare (+1,5 p.p. în Italia și +3,3 p.p. în Spania) și în răspândirea energiilor regenerabile (+2 p.p. în Italia și +4,7 p.p. în Spania) în consumul final de energie.

O accelerare mai intensă a decarbonizării ar necesita mai puține resurse decât un scenariu mai puțin ambițios. Scenariile „Net Zero” identificate pentru Italia și Spania prevăd investiții de 3.351 miliarde de euro, respectiv 2.215 miliarde de euro în perioada 2021-2050, mai mici decât investițiile necesare pentru scenariile „Ambiție scăzută” (3.899 miliarde de euro în Italia și 2.761 miliarde de euro în Spania).

Studiul evidențiază modul în care scenariile „Net Zero” din Italia și Spania sunt asociate cu beneficii sociale, economice, de mediu și de securitate energetică semnificative. Scenariul „Net Zero” generează un impact economic mai bun decât scenariul „Ambiție scăzută”.

Având în vedere investițiile estimate, acest lucru se traduce, pentru Italia și Spania, în 328, respectiv 223 de miliarde de euro în ceea ce privește rentabilitatea economică, mai mare comparativ cu un scenariu în care nu ar fi adoptate astfel de măsuri, și în mai multe locuri de muncă create (2,6 milioane față de 2,1 în scenariul „Ambiție scăzută” în Italia, și 1,8 față de 1,7 în Spania).

Economiile legate de reducerea răspândirii bolilor, îmbunătățirea productivității și reducerea deceselor premature, posibile prin limitarea poluării în scenariul „Net Zero” se ridică la aproximativ 614 miliarde de euro în Italia și 317 miliarde de euro în Spania (comparativ cu economiile de 495 miliarde de euro și 205 miliarde de euro în scenariile „Ambiție scăzută” din Italia și Spania).

În ceea ce privește economiile la costurile cu combustibilii fosili, în perioada 2021-2050, beneficiul în scenariul „Net Zero”, în comparație cu un scenariu în care nu ar fi adoptate astfel de măsuri, ar fi de 1.914 miliarde de euro (față de 851 miliarde de euro în scenariul „Ambiție scăzută”) în Italia și de 1.279 miliarde de euro în Spania. Scenariul „Net Zero” ar permite și o reducere semnificativă a intensității gazelor raportat la PIB, care în Italia ar putea scădea cu 94% față de cifrele actuale (față de -76% pentru scenariul „Ambiție scăzută” în 2050) și în Spania cu 92% (comparativ cu -56% pentru scenariul „Ambiție scăzută”).

În cele din urmă, scenariul „Net Zero” ar permite o reducere suplimentară a indicelui de dependență energetică în comparație cu proiecțiile planului național, de la 73,5% în 2020 la 0% în 2050 în Italia (31,3% în scenariul „Ambiție scăzută”) și de la 67,9 % până la 13% în Spania (52% în scenariul „Ambiție scăzută”).

Pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii zero, studiul s-a concentrat pe două premise și cinci propuneri de politici: o propunere acoperă toate sectoarele economice analizate, în timp ce celelalte patru sunt inițiative specifice sectorului. Prima condiție prealabilă este necesitatea de a asigura stabilitatea, transparența și coerența politicilor și măsurilor energetice europene, naționale și locale; în același timp, este crucial să se sprijine producția industrială în modernizarea tehnologiilor verzi existente, dezvoltarea de noi soluții ecologice și eliminarea subvențiilor pentru combustibilii fosili. În ceea ce privește propunerea transversală, aceasta presupune o cooperare mai puternică și un grad mai mare de armonizare în guvernanța tranziției energetice la nivel european.

În ceea ce privește propunerile sectoriale, în sectorul energiei electrice recomandarea privește simplificarea procedurilor de autorizare pentru centralele regenerabile, facilitarea lucrărilor de infrastructură energetică, promovarea managementului consumului de energie, implementarea de instalații de stocare și soluții de flexibilitate. Pentru a promova decarbonizarea în transport, este nevoie de simplificarea procedurilor de construire a infrastructurilor de încărcare, consolidarea colaborării între toți actorii din domeniul mobilității electrice, promovarea interoperabilității, optimizarea timpilor de conectare la rețea și promovarea electrificării Transportului Public Local (LPT).

Pentru sectorul industrial, cadrele legale ar trebui adaptate pentru a sprijini trecerea tehnologică spre soluții mai ecologice, pentru a crea laboratoare de transfer tehnologic pentru soluții de electrificare directă și indirectă, și pentru a încuraja dezvoltarea sistemelor de echilibrare a rețelei prin managementul consumului de energie. Nu în ultimul rând, în domeniul clădirilor, studiul propune eliminarea treptată a cazanelor pe combustibili fosili – printr-un cadru echitabil, stabil și transparent pentru pompele de căldură – și crearea unui cadru unic pentru renovarea clădirilor.

Rezultatele pot fi consultate aici.

Organizația Junior Achievement România, în parteneriat cu Ministerul Educației, cu sprijinul financiar al comunității de afaceri, derulează și în anul școlar 2022-2023 programe, proiecte și competiții destinate elevilor, studenților, profesorilor, pentru încurajarea inițiativei și profesionalismului și pentru dezvoltarea unor competențe esențiale în viața personală și profesională.

În anul școlar 2021-2022, la astfel de activități au participat peste 254.000 de tineri și 4.700 de profesori, din 1.898 de unități de învățământ preuniversitar și instituții de învățământ superior.

Pentru înscriere, începând din luna septembrie, după consultarea broșurii educaționale disponibile la https://jar.ro/brosura și în funcție de disciplinele dorite, profesorii interesați – din contul de pe platforma https://jaromania.org/hub – încheie un acord pentru implementarea programelor și proiectelor Junior Achievement. 

JA România precizează că „pune gratuit la dispoziția școlilor și universităților programe, proiecte și competiții de tip learning by doing și project-based pentru învățământul primar, gimnazial, liceal și universitar. Suplimentar, sunt oferite o serie de module practice, cu activități similare celor din economia reală, menite să dezvolte competențele necesare tinerilor în profesie și în viață. Conținuturile educaționale pot fi accesate gratuit, prin intermediul platformei de e-learning JA Inspire™ sau, la cerere, în format tipărit.

Conținuturile JA naționale și internaționale pot fi derulate la clasă ca disciplină opțională, extracurricular, auxiliar la o altă disciplină, în cadrul orei de dirigenție sau în programele Școală după școală și Școala altfel.

Indiferent de materia predată, cadrele didactice au posibilitatea de a opta pentru înscrierea la programele și proiectele JA asociate următoarelor discipline:

• Educație antreprenorială – elevii și studenții sunt stimulați să-și formeze o gândire antreprenorială, utilă pentru a deveni inovatori, a-și asuma riscuri, a accepta provocări și a căuta soluții creative, indiferent dacă lansează o afacere sau se angajează.
• Educație economică și financiară – elevii învață să gândească economic, să evalueze costurile și beneficiile pentru diferite decizii și să caute soluții alternative în situații variate. Cunoașterea mediului financiar și abilitățile de a gestiona banii sunt esențiale pentru a ne descurca în sistemele economice complexe din prezent. Tinerii își vor îmbogăți cultura financiară, vor căpăta încredere în ei și vor fi inspirați să adopte un comportament responsabil.
• Dezvoltare personală – cuprinde activități special concepute pentru elevii din clasele 0-IV, anii în care cei mici trec prin cele mai importante transformări: tranziția de la familie sau grădiniță către școală, descoperirea unui mediu complet diferit și a unui nou ritm de învățare într-o diversitate de domenii.
• Orientare profesională – elevii sunt ajutați să înțeleagă importanța continuării studiilor și cum pot descoperi valorile și pasiunile pentru alegerea unei viitoare profesii.

Prin activități de tip learning by doing și project-based și prin implicarea directă a consultanților voluntari din mediul de business în procesul educațional, programele, proiectele și competițiile JA apropie școala de viață și de realitatea economică, sprijinind elevii să-și însușească o serie de abilități și cunoștințe necesare dezvoltării personale și profesionale”.

Utilizarea tehnologiilor de propulsie electronică (e-mobility), cooperarea cu universitățile pentru formarea noilor generații, iluminatul școlilor prin sistem LED și producerea de biocombustibili nepoluanți din reziduurile agricole sunt cele patru inițiative câștigătoare ale Premiilor economiei româno-germane, AHK Awards. Premiile au fost acordate, joi, la Palatul Parlamentului, în cadrul Galei aniversare 20 de ani de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România).

Proiectele au fost inițiate și dezvoltate de companiile: DAR Dräxlmaier Automotive, cu „E-Mobility Transformation” (Transfomare în electro-mobilitate), premiat la categoria Business Excellence (Excelență în afaceri); Bosch Group Romania, cu „University Cooperation Program” (Program de cooperare universitară), câștigător la categoria Our employees – our success (Angajații noștri- succesul nostru); E.ON România, cu „Energy in Schools” (Energie în școli), în categoria Responsability for the future și Clariant Products Ro, cu „Producing advanced biofuels from agricultural residues” (Producerea de biocombustibili avansați din reziduuri agricole), la categoria Innovation and new technologies.

La competiție s-au înscris 68 de aplicații, iar juriul a avut dificila misiune de a selecta câștigătorii dintr-un număr mare de proiecte de foarte bună calitate. Este primul an în care AHK România acordă premii prin care sunt recunoscute și promovate eforturile și rezultatele obținute de companii sau proiectele acestora.

Cei 20 de ani de activitate de succes au fost sărbătoriți de membrii AHK România împreună cu invitați la nivel înalt de pe scena economică și politică din România și Germania.

Într-un mesaj transmis AHK România cu această ocazie, Ministrul Federal al Economiei și Protecției Climatice, Robert Habeck, a remarcat faptul că în ultimii 20 de ani relațiile economice bilaterale, dar și investițiile germane în România s-au dezvoltat foarte mult, economiile celor două țări fiind extrem de strâns legate.

„Peste 7.500 de companii cu capital german sunt active în România. Acestea contribuie la dezvoltarea economică a țării și sunt foarte apreciate ca angajatori. Iar pentru companiile germane, România este un amplasament investițional bun pentru inovație și tehnologii ale viitorului. Acest lucru îl arată proiectele recompensate astăzi, la prima ediția a premiilor economiei româno-germane”, a spus Habeck.

El a menționat și importanța colaborării bilaterale pentru dezvoltarea și implementarea strategiei energetice a UE. „În acest sens susținerea cooperării paneuropene în tehnologii inovatoare este un element central pentru suveranitatea tehnologică pe continentul nostru. Și acest lucru devine, în vremuri ca acestea, pe zi ce trece tot mai important”, a adăugat oficialul german.

La rândul său, Președintele României, Klaus Iohannis, a subliniat în mesajul său că modelele de succes ale companiilor germane sunt un bun exemplu care trebuie urmat și promovat. „Creșterea investițiilor străine directe cu peste 20% pe primul semestru al anului curent este un semn încurajator. Avem nevoie de politici publice axate pe performanță, care să fie sprijinite de comunitatea de afaceri, pentru a susține dezvoltarea României pe linia avantajelor competitive de care dispunem” a explicat șeful statului în mesajul său prezentat de consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.

Având în vedere situația internațională, marcată de valori record ale inflației, prețuri mari la energie, sincope de aprovizionare și volatilitatea piețelor, Președintele României s-a referit și la lucrurile punctuale care se pot face în acest context, cum ar fi utilizarea sustenabilă a resurselor precum și adaptarea strategiilor de investiții.

În încheiere Președintele Iohannis a afirmat: „Camera de Comerț Româno-Germană a fost un partener activ, iar propunerile dumneavoastră [ale mediului de afaceri româno-german] au contribuit la bunul mers al economiei și la dezvoltarea unui mediu de afaceri robust și eficient. Am convingerea că această cooperare va continua și vă doresc să rămâneți și pe viitor același partener de încredere, dinamic și implicat”.

Prezent la eveniment, Prim-Ministrul României, Nicolae Ciucă, a apreciat faptul că aniversarea AHK de anul acesta stă sub semnul sustenabilității, o temă extrem de actuală în contextul economic și geopolitic. „Dezvoltarea sustenabilă înseamnă investiții nu doar în economie, înseamnă investiții în educație, în cercetare, în proiecte verzi, domenii pentru care există interes și implicare efectivă la nivelul guvernului”, a spus el, adăugând că cea mai mare parte a investițiilor prin PNRR merge către astfel de proiecte.

„Pentru Guvernul României, AHK România reprezintă un partener de nădejde […], nu este doar un ambasador al companiilor germane care activează în România, este și un real ambasador al României, care ajută investitorii germani să vină și să dezvolte afaceri solide în țara noastră și pentru asta vă mulțumesc”, a declarat Nicolae Ciucă.

Premierul și-a arătat încrederea că numărul companiilor germane va crește, iar cooperarea bilaterală se va extinde, România având potențial de a deveni hub regional pentru producția, transportul și stocarea hidrogenului sau putând fi parte în viitoarele proiecte europene din domeniul microprocesoarelor.

Un sprijin pentru mediul de afaceri, inclusiv pentru investitorii germani, este aderarea României la Spațiul Schengen: „Mesajul recent de susținere a Cancelarului Olaf Scholz confirmă că suntem pregătiți să ne asumăm acest nou pas important de integrare în proiectul european, care le oferă cetățenilor noștri beneficiile unei piețe unice dezvoltate, în care libera circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor reprezintă un motor a dezvoltării,” a afirmat Ciucă.

Ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer, a remarcat rolul important jucat de AHK România în povestea de succes a relațiilor economice dintre cele două state: „Felicitări pentru cei 20 de ani de activitate extraordinară aici în România, atât în beneficiul germanilor, cât și al economiei românești”, a spus ambasadorul în deschiderea discursului său.

Pe lângă investițiile germane deja existente în România, care au creat peste un sfert de milion de locuri de muncă, alte mari investiții urmează să fie realizate de către companiile germane. Acest obiectiv este susținut și de implicarea companiilor în activități de formarea profesională.

„Se poate spune pe bună dreptate că economia germană este în România un partener model”, a spus dr. Peer Gebauer. Pe de altă parte, și sprijinul acordat Ucrainei de către România în contextul războiului de la granițele sale a dovedit faptul că România este un partener de încredere.

„Iar această seriozitate nu este apreciată doar în mod abstract în Berlin sau în alte capitale europene. Recenta declarație de susținere a aderării României la spațiul Schengen venită din partea cancelarului Scholz este o dovadă clară în acest sens și totodată este expresia convingerii că în vreme de criză nu ar trebui să ne lăsăm divizați, ci dimpotrivă, să strângem rândurile”, a afirmat ambasadorul Germaniei la București.

Jubileul de 20 de ani al AHK România a fost pentru Volker Treier, șeful Departamentului de Comerț Exterior al Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie din Germania (DIHK), un bun prilej de a rememora atmosfera anilor 2000 din Europa, când domina sentimentul general că este mai bine împreună decât separat: „Pentru extinderea Uniunii Europene economia a fost întotdeauna un motor esențial și un element de legătură. Înființarea reprezentanțelor, delegațiilor și camerelor de comerț germane din străinătate (AHK-uri) în regiunea Europei Centrale și de Sud este strâns legată de campania neobosită de eliminare a barierelor comerciale și de intensificarea integrării economice”.

El a făcut totodată o retrospectivă a reușitelor AHK România: de la schimburi comerciale în valoare de 4,5 mld. EUR în 2002, anul înființării, la 17,9 mld. EUR, după primii 10 ani de activitate, ceea ce înseamnă o creștere de patru ori. Iar în anul 2021 volumul schimburilor comerciale crescuse de aproape opt ori comparativ cu 2002.

Între reușitele celor 20 de ani de activitate a AHK România se numără și faptul că Germania este acum principalul partener economic al României, cu schimburi comerciale în valoare de 35 mld. EUR și investiții de 11 mld. EUR, după cum a menționat președintele AHK România, Andreas Lier. El a enumerat principalele domenii pe care se concentrează activitatea AHK: formare profesională; sustenabilitate, adică eficiență energetică, energii regenerabile, managementul deșeurilor, dezvoltarea orașelor; Curtea de Arbitraj, ca alternativă la procedura judiciară obișnuită; inovația.

În contextul economic global complicat, Andreas Lier privește cu optimism către viitor, luând ca atuuri oamenii, companiile performante, dar și vectorul energie (atât verde, cât și fosilă): „Haideți să jucăm împreună cărțile, pentru o Românie puternică într-o Europă puternică și progresistă”, a îndemnat el.

„Suntem o comunitate mare și puternică, cu valori și principii comune în viața și în profesia noastră, dovadă faptul că astăzi sărbătorim 20 de ani de prezență în România”, a spus și directorul general AHK România, Sebastian Metz, în deschiderea festivității. El a adăugat că în cei 20 de ani AHK România a construit „cu și pentru comunitatea de business” un spațiu în care relațiile economice bilaterale s-au dezvoltat extraordinar de dinamic.

Elementul central în jurul căruia s-au concentrat și se concentrează în continuare activitățile AHK este sustenabilitatea. „Doar așa relațiile de afaceri pot crește sănătos și pe termen lung. De aceea am ales sustenabilitatea ca temă pentru anul aniversar 2022 și organizăm numeroase evenimente pe acest subiect în cursul acestui an”, a menționat Metz.

Pregătirile pentru începerea anului școlar 2022-2023 sunt pe ultima sută de metri, iar părinții fac eforturi pentru a asigura copiilor condițiile minime pentru începerea școlii. Românii au cheltuit în medie 540 lei pentru fiecare copil cu pregătirile pentru începerea școlii, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

Conform datelor obținute în cadrul sondajului, cei mai mulți dintre respondenți (33,23%) au alocat bugete între 300 și 500 de lei, 31,2% au alocat între 500 și 1 000 de lei, iar la polul opus doar 8,11% au declarat că au alocat peste 1.000 lei. 

La întrebarea dacă bugetul alocat pentru cumpărăturile de școală se va reduce sau va crește, 47,74% dintre respondenți au declarat că bugetul va crește cu circa 30% și doar 12,17% au menționat că va fi similar cu anul trecut. 

Salariul din luna curentă este principala sursa de finanțare pentru 47,1% dintre români. Doar 24,5% strâng bani din timp, iar peste 11% vor cumpăra cele necesare pentru începutul școlii pe datorie (de la prieteni/card de credit). Meditațiile reprezintă o altă categorie importantă de cheltuieli. 1 din 3 români declară că apelează la acest sistem, iar cel mai frecvent, apelează la meditații la matematică (42,2%) și limba română (28,05%).

Principalele tipuri de cheltuieli sunt cele cu rechizitele. Cei mai multi respondenti alocă între 300 și 500 lei pentru rechizite. Pe locul secund, îmbracămintea și încălțămintea ocupă un procent de 34,82% din bugetul alocat, urmat de manuale și caiete speciale (21,79%).

Doar 1 din 3 părinți își vor trimite copiii la școală cu haine și încălțăminte noi. Iar 1 din 2 copii nu va avea parte de un ghiozdan nou odată cu începutul anului școlar. La polul opus, doar 3,6% dintre copii își cumpără mai multe ghiozdane noi în timpul anului, fiind considerat un accesoriu de modă.

Mall-urile și supermarketurile rămân în continuare destinația preferată pentru cumpărături – fiind menționate de 43,1% dintre români, urmate de magazinele specializate (22%) și librării (21%). Doar 14% dintre respondenți preferă varianta online pentru cumpărăturile de școală.  

Aproape toți respondenții spun că copiii lor folosesc tehnologia pentru școală. În acest sens, ecranele devin indispensabile în procesul educațional. Românii declară că smartphone-urile sunt pe primul loc (34,67%), urmate de tablete (29,7%), laptop (25,5%) și doar 10% – desktop, acesta avânt tendința să devină un instrument foarte puțin utilizat. 

Până pe 30 septembrie, CEC Bank are în derulare o campanie promoțională prin care încurajează plățile cu cardul: clienții care cumpără produse pentru școală și le achită cu carduri VISA  sunt înscriși automat în tragerea la sorți și pot câștiga diverse premii: tablete, iPad-uri Pro sau cursuri Dalles.

Sondajul privind pregătirile pentru începerea anului școlar a fost realizat online, de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eșantion reprezentativ de aproape 1.100 de respondenți din toată țara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet. 61,8% dintre respondenți sunt salariați, 32,21% au vârsta cuprinsă între 25-40 ani, 35,86% au studii superioare.