Valoarea pieței globale de fuziuni și achiziții s-a redus cu 20% în prima jumătate a anului 2022, la două trilioane dolari, față perioada similară din 2021 și este posibil să scadă și mai mult, pe măsură ce repercusiunile economice se vor reflecta pe piețele globale, potrivit raportului Global M&A Industry Trends: 2022 Mid-Year Update, realizat de PwC. În schimb, numărul tranzacțiilor realizate la nivel global a revenit la nivelul dinaintea pandemiei, când activitatea de fuziuni și achiziții înregistra o medie de 50.000 de tranzacții pe an.

„Perspectivele economice incerte au încetinit activitatea de M&A în prima jumătate a anului 2022 față de ritmul record din anul 2021. Cu toate acestea, tranzacțiile vor continua să joace un rol important în strategiile de creștere ale companiilor. Mulți dintre factorii care au stat la baza tranzacțiilor realizate anul trecut și în prima jumătate a anului 2022 – cum ar fi reziliența lanțului de aprovizionare, optimizarea portofoliului de produse și servicii, aspectele legate de mediu, aspectele sociale și de guvernanță (într-un cuvânt «ESG») și, mai presus de toate, nevoia de tehnologie pentru a digitaliza modelele de afaceri – vor continua să influențeze încheierea de tranzacții și în perioada următoare. Având în vedere că în multe țări inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, atât cumpărătorii, cât și vânzătorii implicați într-o tranzacție vor trebui să abordeze procesul de due dilligence pe diferite scenarii de inflație și luând în considerare mai mult ca oricând implicațiile asupra cotelor de piață pe piețele relevante, a prețurilor, a relațiilor cu clienții și furnizorii cheie, precum și a remunerării și securizării angajaților cheie”, a declarat Cornelia Bumbăcea(foto), Partener Deals, PwC România.

Potrivit raportului PwC, evaluările companiilor la valori mai scăzute vor oferi oportunități de investiții atât pentru jucătorii strategici, cât și pentru jucătorii de tip private equity pentru a genera randamentele dorite pe o piață volatilă. Dovezile că evaluările mai scăzute stimulează activitatea de fuziuni și achiziții se pot observa deja, deoarece numărul tranzacțiilor public-private a crescut cu peste 50% în 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Tendințe în materie de fuziuni și achiziții
în prima jumătate a anului 2022

Deși activitatea de fuziuni și achiziții a încetinit în prima jumătate a anului 2022, aceasta doar s-a resetat la nivelurile de dinaintea pandemiei care au fost în medie de aproximativ 25.000 de tranzacții pe jumătate de an calendaristic. 

Resetarea activității de fuziuni și achiziții se înregistrează în toate regiunile/zonele importante. Asia-Pacific a înregistrat cele mai mari scăderi, cu un volum și o valoare a tranzacțiilor, fiecare cu peste 30% mai mici față de vârful din 2021, în principal din cauza schimbărilor macroeconomice și a restricțiilor recente legate de pandemie impuse în mai multe orașe mari din China.

Și în EMEA (Europa, Orientul Mijlociu și Africa), volumele și valorile tranzacțiilor au scăzut cu 15% și, respectiv, 27%, în condițiile în care țările din această regiune se confruntă cu costuri energetice mai mari și cu o încredere mai scăzută a investitorilor.

În America, volumele și valorile tranzacțiilor au scăzut cu 22% și, respectiv, 11%, în principal din cauza preocupărilor legate de inflație și de creșterea ratelor dobânzilor.

Și numărul total de mega dealuri la nivel global (tranzacții cu o valoare de peste 5 miliarde de dolari) a scăzut cu o treime. Cu toate acestea, prima jumătate a anului 2022 nu a fost în întregime lipsită de tranzacții mari, fiind înregistrate patru operațiuni cu valori de peste 50 de miliarde de dolari, comparativ cu o singură tranzacție de această valoare pe parcursul întregului an 2021.

Conform raportului PwC, capitalul disponibil pentru achiziții al fondurilor de investiții a devenit un motor pentru activitatea M&A, atingând un nivel record de 2,3 trilioane de dolari în iunie 2022, triplu față de nivelul de la începutul crizei financiare mondiale. Această creștere explică de ce ponderea fondurilor de investiții pe piața de fuziuni și achiziții a crescut la aproape jumătate din total în prezent, de la aproximativ o treime în urmă cu cinci ani.

Tendințe M&A în diferite industrii

• Tehnologie, media și telecomunicații (TMT): Adoptarea noilor tehnologii rămâne o prioritate, menținând TMT pe primul loc în top, cu peste un sfert din volumul tranzacțiilor totale și o treime din valoarea acestora în prima jumătate a anului 2022. În continuare, cererea de tehnologie ar urma să creeze oportunități de fuziuni și achiziții în domeniul software și în domeniul tehnologiilor precum 5G, centrele de date, metavers și tehnologiile asociate acestuia.

• Servicii financiare (FS): Nevoia de capacități digitale a sectorului serviciilor financiare, combinată cu presiunea susținută din partea autorităților de reglementare și cu perturbările provocate de tehnologii vor contribui la realizarea de noi fuziuni și achiziții necesare pentru transformarea aceste industrii. Ca urmare FS este pe locul al doilea, după TMT, având aproape un sfert din valoarea tranzacțiilor în prima jumătate a anului 2022. Concentrarea continuă pe tehnologie, cererea tot mai mare de opțiuni de investiții durabile și evaluările mai mici vor menține activitatea de fuziuni și achiziții la un nivel ridicat și în a doua jumătate a anului.

• Retail și FMCG: Activitatea M&A în următoarele șase luni va fi strâns legată de modul în care perspectivele economice incerte vor influența încrederea și cheltuielile consumatorilor. Schimbarea preferințelor consumatorilor va continua să creeze oportunități pentru fuziuni și achiziții, pe măsură ce companiile vor încerca să transforme modelele de afaceri și să se repoziționeze pentru viitoarele creșteri.

• Producția industrială și auto: Concentrarea continuă pe tehnologie și pe digitalizarea modelelor de afaceri, investițiile în lanțurile de aprovizionare și în forța de muncă vor crea oportunități pentru fuziuni și achiziții în sectorul auto.

• Energie, utilități și resurse: Accelerarea continuă a tranziției energetice și o atenție tot mai mare acordată securității lanțului de aprovizionare vor stimula fuziunile și achizițiile în domeniul mineralelor critice și al aprovizionării cu energie în a doua jumătate a anului 2022. 

• Servicii de sănătate: Cererea ridicată de biotehnologii și noile tehnologii inovatoare – cum ar fi ARNm și telemedicină – atrag interesul investitorilor. Pentru a atinge obiectivele de creștere, marile companii farmaceutice vor face probabil mai multe tranzacții mici pentru a evita reglementarea și complexitatea pe care le pot aduce tranzacțiile mai mari.

• Transformările care pun factorul uman în centrul atenției prezintă o probabilitate de succes de 2,6 ori mai mare
• Transformările neperformante pot crește tensiunea emoțională în rândul angajaților cu 136% 
• 67% dintre respondenți au trecut prin cel puțin o transformare neperformantă în ultimii cinci ani
• Cercetarea identifică șase factori cheie pentru succesul transformării

Factorii complecși care influențează succesul sau eșecul transformării unei companii își au rădăcinile în emoțiile umane, potrivit unui studiu realizat de EY și Saïd Business School, din cadrul Universității Oxford, bazat pe un sondaj realizat în rândul a 935 de persoane cu funcții de conducere și subordonați direcți ai acestora, precum și a 1.127 de angajați din 23 de țări și 16 sectoare de activitate.

Potrivit cercetării, liderii care acordă prioritate emoțiilor angajaților în cadrul proceselor de transformare au de 2,6 ori mai multe șanse de succes decât cei care nu o fac. În plus, mai bine de jumătate (52%) dintre respondenții care au participat la transformări performante au declarat că organizația lor le-a oferit sprijinul emoțional de care au avut nevoie în timpul procesului. În schimb, tensiunea emoțională asupra angajaților crește cu 136% în timpul unei transformări neperformante.

O transformare reușită este esențială pentru succesul organizațiilor, iar cercetarea arată că demersurile de schimbare se accelerează, 85% dintre respondenți fiind implicați în două sau mai multe transformări majore în ultimii cinci ani. În același timp, rata de eșec a proiectelor de transformare rămâne constant ridicată, 67% dintre respondenți participând la cel puțin o transformare neperformantă în aceeași perioadă.

Errol Gardner, vicepreședinte EY Global – Consultanță, a declarat: „În cazul unei transformări de succes, liderii investesc, încă de la început, în crearea unor condiții favorabile succesului, atât la nivel rațional, cât și emoțional. Pe de altă parte, tensiunea emoțională pe care atât liderii, cât și angajații o resimt în cazul unei transformări eșuate are un cost uman ridicat. Cheia transformării eșecului în succes rezidă în capacitatea organizațiilor și a liderilor acestora de a remodela complet transformările prin plasarea factorului uman în centrul atenției”.

Andrew White, cercetător principal în Practici de management la Saïd Business School, din cadrul Universității Oxford, a declarat: „Trăim într-o epocă a transformărilor radicale, în care ritmul schimbării este din ce în ce mai accelerat, iar, pentru multe companii, transformarea este o chestiune de totul sau nimic. Însă, în prea multe situații, transformarea este văzută ca un cuvânt cu conotații negative, un eufemism pentru disponibilizări, atunci când lipsa de viziune și de leadership are drept consecință o forță de muncă suprasolicitată, stresată și lipsită de încredere. Acest studiu a arătat că aducerea emoțiilor în prim-planul transformării crește semnificativ șansele de succes și protejează bunăstarea forței de muncă. Liderii trebuie să accepte inevitabila călătorie emoțională care însoțește orice transformare și să își conducă oamenii prin fiecare etapă a acesteia, dacă vor să transpună viziunea în realitate și să facă din schimbare un lucru entuziasmant”. 

Șase factori care pot să conducă la succesul transformării   

Studiul a constatat că maximizarea impactului emoțional a șase factori-cheie poate crește probabilitatea succesului transformării. Aceștia sunt:

1. Adaptarea și cultivarea abilităților de leadership: Angajații consideră leadershipul drept principalul factor, indiferent de succesul sau eșecul transformării. 
2. Crearea unei viziuni stimulatoare, în care angajații să poată crede: Aproape jumătate (49%) dintre respondenții care au participat la o transformare performantă au declarat că viziunea a fost clară și convingătoare, în comparație cu 27% dintre cei care au participat la o transformare neperformantă.  
3. Construirea unei culturi care acceptă și încurajează exprimarea opiniilor: Liderii trebuie să valorifice emoțiile potrivite pentru a menține angajații implicați și motivați, oferind în același timp suficient sprijin emoțional pentru a preîntâmpina temerile și epuizarea. 
4. Stabilirea unor responsabilități clare și pregătirea pentru schimbare: Liderii trebuie să asigure structura și disciplina, precum și libertatea creativă de a explora și inova, oferind în același timp autonomie în execuție organizației. 
5. Utilizarea tehnologiei pentru a încuraja acțiuni vizibile: Liderii trebuie să demonstreze încă de la început valoarea noilor abordări bazate pe tehnologie și să coopteze primii utilizatori și liderii de opinie pentru a încuraja forța de muncă să li se alăture.  
6. Identificarea celor mai bune metode pentru relaționare și creație colaborativă: Liderii trebuie să creeze un spațiu sigur în care să poată apărea noi modalități de lucru pentru a încuraja inovarea, implicarea și activitățile care conferă un sentiment de împlinire. 

Norman Lonergan, lider EY Global People Advisory Services, a declarat: „Liderii știu că organizațiile lor trebuie să se transforme, dar mulți au temeri legate de perspectiva schimbării. Prin valorificarea atât a puterii raționale, cât și a celei emoționale a angajaților lor, liderii pot asigura succesul măsurabil al transformărilor organizației lor. Acest lucru este facilitat de existența și comunicarea unei viziuni comune, de gestionarea eficientă a parcursului emoțional al angajaților și de motivarea acestora în a transpune viziunea în realitate”.

Mihai Marinescu (foto), Business Transformation Director, EY România & Moldova, spune: „Perioada de schimbare accelerată care a debutat la începutul acestui secol, percepută inițial de către forța de muncă ca fiind ceva temporar, a continuat până la un punct în care a devenit noua normă. Forța de muncă din România a reacționat în mod similar cu forța de muncă din alte țări, trecând prin întregul ciclul de management al schimbării – rezistență, negare, depresie, experimentare, iar acum ne aflăm în punctul în care forța de muncă a început să accepte acest lucru ca fiind noua realitate. Acest lucru înseamnă că forța de muncă are acum o mentalitate diferită în ceea ce privește relația cu angajatorii, simțindu-se mai împuternicită să ceară flexibilitate, creșteri salariale, echilibru între viața profesională și cea privată. Aceasta înseamnă, de asemenea, că forța de muncă este mai adaptabilă la transformare și acceptă mult mai ușor schimbarea, iar în unele cazuri chiar o determină. În România, sectorul privat conduce această schimbare, sectorul public a trebuit să îl urmeze îndeaproape din cauza naturii crizelor cu care ne-am confruntat în ultimii ani. Restricțiile Covid-19 au fost cel mai puternic motor de digitalizare a sectorului public românesc din istorie. Această schimbare de mentalitate este mai degrabă structurală decât temporară, iar noile generații care intră pe piața muncii sunt formate astfel de la început. Și la EY România punem un accent din ce în ce mai mare pe preferințele angajaților noștri, consultându-i în multe privințe, atunci când luăm decizii de business, lucru pe care îl vedem și la cei mai căutați angajatori din România.”

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesați: ey.com/transformation-leadership 

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, aproape 80% dintre români cred că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile, motiv pentru care majoritatea românilor este dispusă să facă eforturi personale pentru protejarea mediului și susținerea economiei circulare.

Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viitorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului  și locul României în lumea viitorului.”

Prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca: „O țară nu se construiește în lumea modernă fără știință, fără o abordare de tip «evidence-based» față de înțelegerea corectă a (1) unde suntem, (2) unde vrem să ajungem și de ce, (3) care este calea de urmat și cum o putem parcurge concret pentru a ajunge unde dorim. Proiectul România «Agenda 2050: O conversație despre viitorul României» pornind de la opiniile românilor, al think tankului Strategic Thinking Group, este un astfel de proiect fundamental și mă bucur că Universitatea Babeș-Bolyai este unul din partenerii academici principali ai proiectului. Voi milita de asemenea acest proiect să se coordoneze cu altele serioase pentru ca împreună să fundamenteze activ un proiect dinamic de țară, ca un motor al dezvoltării/modernizării cu funcționare continuă”.

Prof. univ. dr. Ioan Hosu, Director Centrul de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca: „Modul în care sunt gestionate problemele mediului, procesele ce țin de reciclarea, recuperarea și refolosirea unor materiale,  aspectele legate de economia circulară reprezintă preocupări majore pe agenda decidenților politici, a companiilor private sau a organizațiilor neguvernamentale active în aceste domenii. Datele ne arată faptul că această preocupare există și la nivelul opiniei publice românești unde putem vedea un nivel foarte ridicat al susținerii unor măsuri în direcția gestionării în mod responsabil a provocărilor generate de schimbările climatice sau a eforturilor de păstrare a calității mediului. Din datele pe care le avem la dispoziție reiese faptul că, în acest moment, în spațiul public românesc, sunt curente de opinie favorabile accelerării proceselor de trecere de la economia liniară la economia circulară și ca există suport public pentru măsuri menite să protejeze mediul.”

 Percepția cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului

Schimbările climatice

78,9% dintre români sunt de părere că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile, în timp ce 17,4% cred că schimbările climatice nu sunt reale și nu produc efecte vizibile. 3,6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,1% nu răspund. Este o percepție încurajatoare care arată că marea majoritate a populației conștientizează impactul uneia dintre cele mai complexe probleme care afectează întreaga umanitate.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare și cei care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe consideră într-un procent mai ridicat decât restul populației că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile. Persoanele cu studii primare cred semnificativ mai mult decât restul populației că schimbările climatice nu sunt reale și nu produc efecte vizibile.

Comportamentul de consum și protecția mediului

43,2% dintre respondenți spun că atunci când cumpără un produs sau un serviciu iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului. 41,8% declară că fac acest lucru doar uneori, iar 14,5% niciodată. 0,5% nu știu sau nu răspund.  Chiar și în ipoteza în care aceste răspunsuri reflectă comportamente dezirabile sau o tendință de conformism social, ele arată o conștientizare puternică, de bun augur a faptului că prin comportamentul personal de consum, oamenii pot contribui la protejarea mediului înconjurător.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani declară într-un procent mult mai ridicat decât media că iau întotdeauna în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu. Gulerele gri, gulerele albe, locuitorii din regiunea București Ilfov și persoanele care declară că veniturile lunare le ajung să își cumpere și unele lucruri mai scumpe declară într-un procent mult mai ridicat decât media că iau uneori în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu. Persoanele cu studii primare și persoanele care declară că veniturile lunare le ajung pentru a-și cumpăra tot ce le trebuie declară în procente semnificativ mai ridicate decât media că nu iau niciodată în considerare elemente precum ambalajul reutilizabil sau reciclabil, sau eforturile companiei producătoare pentru protecția mediului atunci când cumpără un bun sau un serviciu.

Economia circulară  – reciclarea

92,3% dintre participanții la sondaj declară că ar fi dispuși să se întoarcă cu ambalajele sau alte deșeuri la magazin sau într-un centru de colectare separată modern, în timp ce 7,6% declară contrariul, iar 0,2% nu știu sau nu răspund. Este un procent covârșitor care vine în sprijinul unor politici specifice de încurajare a economiei circulare în România, cu impact puternic asupra protejării mediului în viitor.

Analiza socio-demografică: Nu sunt variații semnificative pe categorii socio-demografice în ceea ce îi privește pe cei care declară că ar fi dispuși să se întoarcă cu ambalajele sau alte deșeuri la magazin sau într-un centru modern de colectare separată, unde să aibă garanția că acele deșeuri sunt reutilizate, reciclate. Se opun unei asemenea idei într-un procent semnificativ mai ridicat decât media persoanele cu studii primare.

Economia circulară – traseul deșeurilor
de la colectare până la reciclare.

Dacă ar cunoaște traseul deșeurilor/gunoiului de la colectare și până la reciclare și ar fi siguri că deșeurile sunt reciclate, 75,6% dintre respondenți ar fi de acord să plătească mai mult pentru a cumpăra produse reciclabile, 23,6% nu ar fi de acord. 0,8% nu știu sau nu răspund la acestă întrebare. Răspunsurile la această întrebare arată că populația este dispusă să facă eforturi personale pentru a susține reciclarea și protejarea mediului. În același timp, este evident că o economie circulară solidă se poate dezvolta în România doar prin eforturi susține de construire a încrederii în întregul mecanism.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare și persoanele care declară că veniturile lunare nu le ajung nici pentru strictul necesar răspund negativ la întrebare într-un procent mult mai ridicat decât restul populației.

Prezentarea grafică a datelor celui de-al treilea capitol poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/06/30.06.22-Cap.-3-Protejarea-mediului-si-economia-circulara.-Agenda-ROMANIA-2050.pdf

_________________

Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.   
Sponsorii și partenerii proiectului sunt: OMV Petrom, FEPRA, INSCOP Research, Green Marketing Advisory, Business Review.

Datele au fost culese în perioada 23 mai – 14 iunie 2022, metoda de cercetare fiind prin intermediul chestionarului, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.