Volkswagen se adaptează noilor cerințe la nivelul Uniunii Europene și anume de a reduce impactul asupra mediului.

Într-un interviu acordat revistei FoodBiz.ro, Ionuț Anghel, Directorul de Vânzări al mărcii Volkswagen din cadrul Porsche București Nord, ne-a vorbit despre vânzările mașinilor hibrid și electrice în România.

„România este pregătită pentru tranziția la autovehiculele electrice și hibride. Personal cred mult mai mult în trecerea către autovehiculele electrice, atât din punct de vedere al costurilor cât și din punct de vedere al pregătirii pentru viitor. Conform ultimelor reglementări ale Uniunii Europene din 2035 practic renunțăm la motoare termice. Revenind, România este pregătită ținând cont de apetența poporului român pentru inovație, pentru tot ceea este nou și modern, ținând cont de absorbția fondurilor europene și aici ne referim în dezvoltarea de stații de încărcare mașini electrice, de fotovoltaice, de sprijinul oferit de stat. Să nu uităm că discutăm de o sumă maximă de 57 000 RON”, a declarat Directorul de Vânzări al mărcii Volkswagen din cadrul Porsche București Nord.

În România, vânzările mașinilor hibride și electrice au crescut, lucru care se datorează măririi gradului de conștientizare al populației legat de impactul autovehiculelor asupra mediului. În România profilul cumpărătorului de mașini hibride și electrice este destul de bine definit.

„Din punct de vedere al profilului, clientul de autovehicul electric este un client bine informat, educat, peste medie, este independent, este ecologist și își dorește protecția mediului. Ținând cont că suntem mai departe decât popoarele din zona scandinavă, este de apreciat ca suntem deschiși la schimbare, ținând cont că acolo fenomenul încălzirii globale este mult mai prezent decât în România” a spus Ionuț Anghel.

În ciuda contextului economic tensionat, a crizei conductorilor, a crizei cablajelor, a Războiului din Ucraina, în primele 5 luni ale anului 2022 Volkswagen a înregistrat o creștere a vânzărilor de mașini de aproximativ 35%, o bună parte fiind mașini hibrid și electrice.

Conducerea brandului estimează că vânzările pe 2022 o să fie cu 10% mai mari decât în anul precedent, iar din cele 120 000 de unități din piața totală de mașini din România, Volkswagen se așteaptă la o felie consistentă.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Președintele Camerei de Comerţ si Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), Iuliu Stocklosa, a avut o întâlnire, la sediul CCIB, cu o delegație economică din Turcia, condusă de Abdurrahman Rüzgar, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri și Industriașilor Independenți Turci (MUSIAD), din provincia Manisa. Din delegaţia turcă, au făcut parte reprezentanţii unor firme ce activează în industria metalurgică (producție de plăci din oțel), industria alimentară (producție de dulciuri), reciclarea deșeurilor, precum și oameni de afaceri turci care activează în România în media și în domeniul sportiv.

CCIB informează că, „în deschiderea evenimentului, președintele CCIB, Iuliu Stocklosa, a făcut o prezentare succintă a economiei Capitalei, în structură şi dinamică, și a vorbit despre strategia de relaţii externe a Camerei bucureştene, punctând orientarea către dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu țările din afara spațiului comunitar. În acest context, președintele CCIB a subliniat faptul că dezvoltarea relațiilor de cooperare cu Republica Turcia constituie o componentă importantă în strategia Camerei bucureștene, o dovadă în acest sens fiind cele şapte acorduri de cooperare încheiate cu organizații similare din această țară, la care se adaugă acordul semnat cu Asociația Oamenilor de Afaceri Turci din Romania (TIAD). 

La rândul său, Abdurrahman Rüzgar a punctat interesul membrilor Asociației pe care o conduce pentru piața țării noastre, atât în ceea ce privește investițiile, cât și activitatea de import-export. Cu acest prilej, președintele MUSIAD a făcut o prezentare amplă a regiunii Manisa, cu accent pe potenţialul economic al acesteia și a apreciat că există oportunităţi importante de cooperare pentru companiile din ambele țări îndeosebi în domeniile industrial și agricol.

În cazul în care reprezentanți ai mediului de afaceri din București, dar și din alte zone ale țării sunt interesați să-și internaționalizeze afacerile cu parteneri din MUSIAD, provincia Manisa, dar și din alte regiuni ale Turciei sunt invitați să contacteze Serviciul Relații Internaționale al CCIB”. 

CCIB reamintește că „Republica Turcia este principalul partener comercial al României între statele din afara Uniunii Europene. La export, Turcia reprezintă principala piață de absorbție a mărfurilor trimise din România în spațiul extracomunitar, iar la import a doua piață de provieniență a mărfurilor intrate în țara noastră din afara UE (după R. P. Chineză). La 30 iunie 2022, volumul total al schimburilor comerciale româno-turce (date disponibile) a fost de 4,9 miliarde USD (+24,5% comparativ cu primul semestru al anului trecut), din care 1,6 mld. USD export (+4,7%) și 3,3 mld.USD import (+36,9%). La 31 iulie 2022, în România erau înregistrate 17.723 firme/companii cu capital turcesc (locul 3 după Italia și Germania), cu un capital social subscris în valoare de 0,9 mld. USD, care plasează Turcia pe locul 15 între statele investitoare în țara noastră”.

Foto: CCIB

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor din Prahova, cu sprijinul BCR, a organizat la Ploiești evenimentul „Fonduri europene pentru IMM-uri 2021-2027”,  ediția a șaptea a programului „Invest in” de promovare a oportunităţilor de finanțare și dezvoltare la nivel regional ce vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din regiunile României.

Au participat peste 350 de antreprenori, care au dezbătut principalele oportunități de finanțare și dezvoltare a mediului de afaceri la nivelul regiunii Sud Muntenia. Speakeri au fost: Florin Jianu – preşedinte CNIPMMR, Carmen Moraru – secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Emil Drăgănescu – subprefect Instituția Prefectului Județul Prahova, Tudone Dumitru – vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Aurelian Gogulescu – președintele Camerei de Comerț si Industrie Prahova, Gabriela Călin – director Direcția Autoritate de Management POR Sud Muntenia, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu – preşedintele de onoare al CNIPMMR, Oana Bâra – Head of Financing Programs BCR, Dumitru Nancu – director general al FNGCIMM, Constantin-George Brezoi – director executive al AIMMAIPE Ploiești, Florin Duma – președintele PIMM Prahova.

CNIPMMR anunță că „în cadrul dezbaterii s-au promovat și prezentat cele mai importante programe de finanțare dedicate IMM-urilor la nivel regional și național precum IMM Invest Plus, IMM Prod, Garant Construct, Start-up Nation, Programul de Microindustrializare, IMM Recover dar și alte proiecte pentru IMM-uri în domeniul digitalizării, transformării digitale, specializare inteligentă sau internationalizare”.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR: „În acest an, FNGCIMM a acordat peste 50.000 garanții, marea majoritate venind din IMM Invest, program care s-a încheiat la sfârșitul lunii iunie, urmând ca săptămâna viitoare să înceapă un nou program intitulat IMM Invest Plus unde dobânzile vor fi subvenționate, iar creditele sunt consistente atât pentru investiții cât și pentru capital de lucru. În ceea ce privește programele naționale, am văzut la Start-up Nation că există în continuare cerere, motiv pentru care trebuie continuat și susținut printr-o comunicare publică adecvată deoarece acest program reprezintă poarta de intrare în economie a tinerilor antreprenori. 

În incheiere, menționez că acordul de parteneriat al României este deja acceptat de Comisia Europeană, lucrurile sunt pe un făgaș bun, profesionist, iar dorința noastră ar fi să înceapă deja call-urile din această iarnă, astfel încât să nu existe o perioadă în care să nu fie prezente în economie fondurile europene, atât de necesare și de utile, motiv pentru care așteptăm o simplificare și o abordare mai pro-implementatori, urmând în perioada următoare să venim cu propuneri concrete în acest sens.”

Foto: CNIPMMR 

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn subliniază, prin președintele ei, Cătălin Tobescu, că „nevoile industriei sunt nevoi ale societății. Nu trebuie să le punem în opoziție cu nevoile populației pentru că toată lumea va avea de pierdut. Există mecanisme economice sănătoase ce pot conduce la diminuarea prețurilor pentru lemnul de foc – disponibilizarea sustenabilă a unui volum mai mare de masă lemnoasă și investiții în eficiența energetică”.

Prolen face o analiză asupra pieței lemnului în condițiile actuale: 

Lemnul de foc și biomasa lemnoasă,
între soluții de avarie și strategii verzi, inteligente

Este cu siguranță o provocare să asigurăm securitatea energetică în sezonul rece pentru cele 3,5 milioane de gospodării care depind de lemn de foc, dar o soluție de avarie pe termen scurt nu trebuie să ne distragă atenția de la strategiile pe termen lung, cu impact mult mai profund asupra întregii societăți românești. 

Sprijinul anunțat de Guvern pentru subvenționarea prețului lemnului de foc cu 150 lei/mc poate fi o gură de aer pentru o mare parte din populația țării, dar este și o intervenție artificială în piața lemnului, în condițiile în care nu se adoptă și măsuri pentru creșterea disponibilității masei lemnoase cu proveniență legală în piață. Creșterea consumului de lemn de foc de către populație – stimulată de ieftiniri artificiale – conduce implicit la reducerea disponibilității pentru industrie. Ca atare, are potențialul de a conduce la dezechilibre majore, care afectează o industrie vitală pentru România. 

Mai mult, există mecanisme administrative care direcționează resursa de lemn de foc prioritar către comunitățile din zone bogate în păduri, lăsând foarte puțin lemn pe piața liberă, pentru a fi direcționat în zonele puternic deficitare în păduri. Acestea conduc la o explozie a prețului lemnului de foc pe piața liberă. Cu cât este mai puțin lemn de foc disponibil pe piața liberă, se dezechilibrează cererea și oferta iar prețul crește artificial, afectând direct și prețurile resursei cu care se aprovizionează industria lemnului.

Așa cum s-a văzut deja de la începutul acestui an, punerea în competiție și prioritizarea prin politici publice a consumatorilor casnici față de utilizările industriale ale resurselor conduce la deficit artificial de materie primă și costuri ridicate, balanța comercială se înclină spre importuri costisitoare, urmează reduceri ale capacităților de producție, șomaj, subdezvoltare. Discuția nu este doar teoretică – a se vedea reducerea activităților din județul Suceava ale unuia dintre cei mai mari procesatori de lemn din România. Argumentele sunt expuse în detaliu pe www.pro-lemn.ro.

Cum valorificăm potențialul verde al biomasei în România?

În primul rând, RNP Romsilva și UAT-urile pot scoate în mod legal și sustenabil mai mult lemn pe piață. Astfel oferta va echilibra cererea, iar prețurile finale pot fi ținute la un nivel acceptabil pentru populație. România exploatează legal aproximativ 18-20 milioane mc de lemn anual, dar posibilitatea totală, sustenabilă, stabilită prin amenajamente silvice, este de 25-26 milioane mc. Pentru aceasta, investițiile în sectorul forestier trebuie accelerate și trebuie eliminate blocajele administrative și birocratice care îngreunează accesul la resursa de lemn.

Energia bazată pe resursa de lemn – energie termică preponderent – reprezintă deja peste 60% din energia regenerabilă produsă în România, de peste cinci ori mai mult decât energia electrică produsă actual din surse eoliene și solare. Dar consumul de lemn de foc în gospodării este în acest moment extrem de ineficient, cu randamente energetice de aproximativ 30%, când știm că randamentele pot fi de peste 90% în cazul utilizării în cogenerare energie electrică și termică. 

Potențialul energetic al biomasei (forestieră, agricolă, deșeuri industriale și municipale) este evaluat, în strategia energetică a României recent relansată în dezbatere, la un total de 318.000 TJ/an sau 7,6 milioane TEP (tone echivalent petrol). Calculat în unități de măsură de energie electrică, acest potențial înseamnă peste 80.000 GWh, adică de aproximativ opt ori energia electrică a reactoarelor nucleare ale României.

Opțiunile strategice sunt pe masa discuțiilor, ce rămâne – la nivel de decidenți, industrie și alte segmente ale societății românești – este să alegem măsurile cele mai sustenabile, cu impact pozitiv și durabil într-un orizont mai larg. 

Pentru o industrie verde, inteligentă

Prin conferința Smart Green Industry (28-29 septembrie 2022) organizată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Camera de Comerț și Industrie a României dorim să deschidem noi linii de dialog pentru captarea și utilizarea potențialului verde al sectorului pădure – industrii bazate pe lemn. 

Am invitat reprezentanți de la vârful ministerelor de resort (Mediu, Agricultură, Economie, Energie, Fonduri Europene) să ia cuvântul în prima zi a conferinței pentru a prezenta viziunea și planurile pentru sector. În cea de-a doua zi vor avea loc workshopuri tematice la care vor participa și reprezentanți la nivelul conducerii tehnice a ministerelor.

În centrul dezbaterilor – o strategie de dezvoltare a industriei lemnului, de valorificare superioară a resursei de lemn din pădurile gestionate durabil ale României, de asigurare a securității energetice și de susținere a creșterii economice inteligente în raport cu obiectivele pe linie de combatere a schimbărilor climatice.

Autoritatea Vamală Română și companiile JTI, BAT și PMI au reînnoit astăzi Protocoalele de Cooperare pentru combaterea comerțului ilegal cu țigarete. Conform documentelor, părțile semnatare vor conveni asupra celor mai eficiente modalități de cooperare cu scopul de a preveni și identifica încălcări ale legislației vamale și fiscale referitoare la traficul și comerțul ilicit cu țigarete și alte produse din tutun, precum și de a îmbunătăți reglementările legale în materie.

„Traficul ilicit cu țigarete și produse din tutun este un fenomen global, complex și constituie o amenințare permanentă pentru concurențialitatea pieței legale, interne și europene, de natură să afecteze substanțial bugetul de stat consolidat al fiecărui Stat Membru, interesele financiare ale Uniunii Europene și, în egală măsură, comerțul licit cu țigarete. Traficul ilicit cauzează pierderi financiare importante, care se datorează neachitării taxelor vamale, precum și a altor taxe, inclusiv taxa pe valoarea adăugată (TVA) și accize. Astăzi, Autoritatea Vamală Română și companiile de tutun JTI, BAT și PMI au reînnoit Protocoalele de colaborare semnate în 2014, fiind stabilit un cadru general pentru intensificarea eforturilor comune de a preveni și combate contrabanda cu produse din tutun, fabricarea, comerțul și distribuția ilegală a produselor din tutun contrafăcute, precum și pentru stabilirea modalităților de colaborare și a schimbului de informații și asistență. Experiența operativă ne-a arătat că traficul ilicit cu produse accizabile este un fenomen ce poate fi combătut eficient prin colaborare și parteneriat. Astfel, ultimele date ale companiei de cercetare Novel arată că piața neagră a țigaretelor a înregistrat în iulie un nou minim istoric, de 6,1%. Acest rezultat a fost obținut și datorită acțiunilor specifice desfășurate de Autoritatea Vamală Română, atât prin forțe proprii, cât și în strânsă colaborare cu alte autorități de aplicare a legii, precum și cu mediul de afaceri. În primele șapte luni ale anului 2022, echipele de supraveghere și control vamal de la nivel central, regional și local au confiscat un număr de 10,42 milioane de țigarete și peste 27 de tone de tutun de narghilea”, a declarat Bogdan Lari Mihei, Președintele Autorității Vamale Române.

„Documentul reînnoit astăzi reprezintă un cadru pentru continuarea programelor pe care le avem în derulare, precum și pentru viitoare proiecte comune. JTI a fost prima companie de tutun care a semnat un Protocol pentru combaterea contrabandei în anul 2005, mai întâi cu Agenția Națională de Administrare Fiscală, apoi în anul 2008 cu Autoritatea Națională a Vămilor, respectiv în 2014 cu Direcția Generală a Vămilor. Peste 50 de câini special instruiți pentru depistarea drogurilor, produselor din tutun și a numerarului au fost donați de JTI în ultimii doisprezece ani Autorității Vamale. În 2013, am semnat un Protocol de Cooperare cu Poliția de Frontieră, reînnoit în anul 2018, iar în 2019  JTI a donat echipamente de ultimă generație necesare monitorizării frontierelor. De asemenea, din anul 2010 derulăm anual, în parteneriat cu autoritățile de aplicare a legii, campanii publice de informare a publicului despre efectele negative ale comerțului ilegal asupra societății și economiei. Campaniile publice au fost extinse în ultimii doi ani și în Republica Moldova. Vom continua să furnizăm autorităților partenere suport logistic, sprijin pentru echipele canine mobile specializate în depistarea tutunului, drogurilor și numerarului, precum și pregătire de specialitate în vederea identificării țigaretelor contrafăcute”, a declarat Armand Tănase, Public Affairs Manager, JTI Romania.

„Nivelul minim istoric al pieței negre de 6,1% înregistrat în luna august este un rezultat al eforturilor comune ale autorităților și industriei, iar principalul efect sunt contribuțiile mai mari la bugetul de stat. Pe fondul reducerii nivelului contrabandei, în anul 2021 BAT a fost pentru al doilea an consecutiv cel mai mare contribuabil la bugetul de stat cu circa 11 miliarde de lei plătiți sub formă de taxe și accize, o creștere de 10% față de anul precedent. Totuși, traficul ilicit continuă să reprezinte un risc serios la adresa dezvoltării economice și a siguranței comunităților. Pentru a veni în sprijinul autorităților, în anul 2017 am creat platforma StopContrabanda.ro, un punct unic de informare care centralizează date din întreaga țară privind evoluția capturilor de țigarete. Vom continua să susținem eforturile Autorității Vamale Române prin campanii de informare despre efectele severe ale contrabandei asupra comunităților și a siguranței consumatorilor și prin parteneriate solide cu toate autoritățile cu atribuții în domeniul combaterii traficului ilicit. Totodată, salutăm recentele modificări legislative aduse Codului Vamal în domeniul combaterii traficului ilicit de produse din tutun, o măsură necesară pentru susținerea eficientă a eforturilor autorităților în domeniu, precum și modificările recente ale Codului Fiscal, prin care a fost creat un calendar de creștere predictibilă a accizelor pentru toate categoriile de produse din tutun. Un nivel scăzut al pieței ilicite, un cadru fiscal predictibil și echilibrat și un mediu economic sustenabil reprezintă condiții esențiale pentru continuarea investițiilor noastre în economia românească”,  a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice pentru Europa Centrală și de Sud în cadrul BAT.

„Semnarea acestui Protocol arată încă o dată importanța colaborării între sectorul public și cel privat în combaterea traficului ilicit cu produse din tutun. Rezultatele acestei colaborări se pot vedea în minimul istoric de 6,1% înregistrat de România în ceea ce privește contrabanda cu țigarete. La acest succes au contribuit și politicile fiscale echilibrate ale statului român în domeniul produselor din tutun. Calendarul de creștere treptată și moderată a accizei la produsele din tutun, adoptat recent de către Guvern, susține lupta împotriva traficului ilicit, iar România trebuie să fie un promotor al acestor politici fiscale echilibrate la nivel european. Lupta împotriva comerțului ilicit reprezintă o prioritate pentru Philip Morris Internațional. O dovadă în acest sens este programul PMI IMPACT: în 2016 am alocat 100 de milioane de dolari acestei inițiative globale care sprijină proiecte care combat comerțul ilicit. Până în prezent, 48 de milioane de dolari au fost alocate pentru implementarea a 60 de proiecte în 30 de țări, inclusiv în România”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

Potrivit datelor colectate la nivel național de compania de cercetare Novel, piața neagră a țigaretelor a scăzut la un nou record istoric, la 6,1% în iulie comparativ cu 7,1% în luna mai. Procentul reprezintă cel mai mic nivel înregistrat din anul 2008, de la demararea cercetării comerțului ilegal cu produse din tutun. 

În 2021, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 19,85 miliarde lei, în creștere cu 13% față de 2020. 

Banca Comercială Română introduce funcționalitatea de retragere a numerarului în euro de la bancomate. Retragerile vor fi disponibile începând din luna septembrie la aproximativ 100 de ATM-uri din întreaga țară, urmând ca, până la finele anului, peste 300 de aparate din rețeaua BCR să ofere această facilitate.

Facilitatea de retragere a numerarului în euro este disponibilă pentru posesorii de carduri de debit BCR persoane fizice la ATM-urile băncii amplasate atât în București, cât și în celelalte mari orașe. Schimbul valutar se va face la cursul de schimb al Băncii Naționale Române, la care se va adăuga comisionul de conversie valutară standard de 2%. Valoarea comisionului va fi afișată pe ecranul terminalului utilizat înainte de finalizarea tranzacției. 

Pentru clienții BCR care au carduri de debit în lei nu se va percepe un comision de retragere a numerarului, ci doar comisionul de conversie valutară standard.

ATM-urile BCR de la care se pot efectua operațiuni de retragere numerar în euro oferă posibilitatea de a retrage sume numai în multiplu de 50. Lista completă a tuturor echipamentelor la care se pot efectua aceste operațiuni bancare este disponibilă pe site-ul BCR.