Cel mai recent raport privind inflația din Statele Unite a provocat un val de scăderi pe piețele financiare, investitorii temându-se de creșteri mai susținute a dobânzilor de către Fed. Investitorii instituționali și-au mărit pozițiile de numerar, temându-se de recesiune și considerând că economiile Europei și Chinei trec prin evenimente sistemice. 

Majoritatea investitorilor se așteaptă la o slăbire a economiei mondiale în următoarele 12 luni, dar cu o inflație mai lentă, potrivit celui mai recent sondaj BofA Fund Managers, realizat în rândul a 212 traderi având 616 miliarde de dolari în administrare.

Aproape 70% dintre managerii de fonduri chestionați văd actuala criză energetică majoră din Europa ca ducând cel mai probabil la o recesiune. 

Între timp, Comisia Europeană propune o modificare a normelor de reglementare a pieței energiei, cu scopul de a atenua criza de lichidități. Presiunile legate de recesiune sunt în creștere, cu rate ale inflației în zona euro mult prea ridicate, iar economistul-șef al BCE, Philip Lane, a prezis creșteri ale ratelor dobânzii în următoarele ședințe, ceea ce va reduce și mai mult cererea. El prevede că inflația va ajunge la o medie de 8,1% în 2022, 5,5% în 2023 și 2,3% în 2024.

În urma datelor legate de inflația din SUA, indicele BET al Bursei de Valori București a pierdut ieri 0,74% din valoare, ajungând la 11836,38 puncte. De la începutul anului până în prezent, indicele românesc a pierdut 9,38% fiind însă mai bine poziționat decât S&P 500 care a pierdut peste 17,6% și arătând reziliența acestei piețe.    

În timp ce în sondajul din septembrie mai puțini investitori văd G7 îndreptându-se spre o plafonare a prețurilor la energie decât în luna precedentă, cea mai spectaculoasă scădere privește o potențială criză a datoriilor suverane în UE care a ajuns sub 10% de la o valoare anterioară apropiată de 30%. 

De asemenea, investitorii chestionați de BofA văd și China trecând printr-un eveniment sistemic, sursa cea mai probabilă pentru acest lucru fiind sectorul imobiliar. Împrumuturile cu efect de levier din SUA, datoriile suverane din Italia și de pe piețele emergente sunt văzute de respondenți ca următorul potențial eveniment de credit sistemic.

Majoritatea managerilor de fonduri (68%) consideră că riscul de recesiune este posibil să crească, cifra fiind foarte aproape de rezultatul sondajului din aprilie 2020 și de cel din martie 2009. Pe măsură ce îngrijorările legate de recesiune se consolidează, un număr mai mare de investitori și-au majorat soldurile de numerar până la 6,1%, cel mai mare număr din octombrie 2002 și mult peste media pe termen lung de 4,8%. Un procentaj record de administratori de fonduri (60%) declară că în prezent își asumă riscuri mai mici decât în mod normal. Potrivit sondajului, 52% dintre respondenți – istoric, un nivel foarte ridicat – au declarat că au o pondere scăzută a acțiunilor, în timp ce 62% au o pondere ridicată a lichidităților. 

Comparativ cu poziționarea medie din ultimii 10 ani, în prezent, managerii de fonduri sunt mai favorabili deținerilor de numerar, bunuri de consum de bază, sănătate, mărfuri, energie, bănci și obligațiuni. Ei au acum mai puține investiții în acțiuni, zona euro, tehnologie, piețe emergente, piețe emergente, discreționare, Marea Britanie, Japonia și telecomunicații. Cele mai aglomerate tranzacții sunt cele de cumpărare a dolarului american, petrol și mărfuri, active ESG (Environmental, Social and Governance), acțiuni de creștere și numerar dar și vânzarea de titluri ale trezorerie americane. 

 

• Bitcoin și Ethereum au pierdut peste 12% în ultimele două zile.
• Ethereum se pregătește să treacă la un model de operare care utilizează cu 99,9% mai puțină energie, ceea ce ar putea să marcheze o revenire a sectorului. 
• În cazul unui eșec, însă, căderea Ethereum ar afecta drastic sentimentul pieței față de monedele digitale și ar declanșa un val de lichidare, explică Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
• Conform unui raport al Casei Albe, consumul total global de energie electrică pentru generarea (minarea) activelor digitale este între 120 de miliarde și 240 de miliarde de kilowați-oră pe an, o valoare care depășește consumul total anual de energie electrică din țările mari, cum ar fi Australia sau Argentina.
• Cercetătorii de la Universitatea Cambridge estimează că rețeaua Bitcoin folosește aproximativ 100 de terawatt-oră pe an, cantitatea aproximativă consumată de țări precum Malaezia sau Suedia.

Sentimentul față de activele digitale s-a deteriorat după publicarea negativă a inflației de marți din SUA. 

În prezent, prețul celor mai mari două monede digitale, Ethereum și Bitcoin, încearcă să recupereze o parte din scăderile ample suferite marți. 

Bitcoin și Ethereum au pierdut peste 12% în ultimele două zile.

A doua cea mai mare criptomonedă, Ethereum se pregătește pentru ceea ce analiștii consideră a fi cel mai important eveniment al anului pentru monedele digitale, se arată în analiza XTB.

Schimbarea, numită The Merge, este concepută pentru a câștiga susținerea criticilor care văd criptomonedele ca fiind dăunătoare pentru mediu. Astfel, este pe cale să treacă la un nou model de operare care utilizează cu 99,9% mai puțină energie. 

Ethereum folosește, în prezent, la fel de multă energie ca o țară de dimensiune medie.

Alte criptomonede, inclusiv cea mai mare, Bitcoin, vor rămâne la fel de consumatoare de energie ca înainte.

Merge-ul în sine nu va provoca consecințe imediate pentru utilizatorii blockchain-ului Ethereum. 

În prezent, consumul anual este comparabil cu cel al Noii Zeelande. 

Schimbarea definitivă a consensului de la Proof of Work la Proof of Stake va avea loc datorită așa-numitei „bombe de dificultate”, care va face generarea (minarea) de ETH neprofitabilă pentru așa-zișii „mineri”, care vor fi înlocuiți de validatori. 

Potrivit unor analiști, fuziunea Ethereum va provoca un val de interes instituțional pentru Ethereum și poate fi asociată cu o nouă „primăvară a sectorului DeFi”, adică un interes reînnoit pentru aplicațiile și serviciile descentralizate construite pe rețeaua Ethereum.

În actualizările viitoare, dezvoltatorii vor aborda ideea de reducere a „taxelor de gaz” (comisioane) ale rețelei și scalabilitatea rețelei.

Cofondatorul Ethereum, Vitalik Buterin, spune că Merge a făcut parte din planul Ethereum de când a fost lansat în 2014, dar a trebuit să fie amânat de multe ori din cauza complexității sale tehnice.

Astfel, în ciuda testelor de succes ale Ethereum, există posibilitatea de apariție a unei „erori tehnice în timpul evenimentului”, care ar afecta drastic sentimentul pieței față de monedele digitale și ar declanșa un val de lichidare, atrage atenția analistul XTB.

Odată cu revenirea aversiunii la risc, unii investitori ar putea dori să vândă din monede în cazul apariției unor erori neașteptate. 

Vânzarea recentă ar fi putut surprinde investitorii, deoarece au fost lichidate poziții de cumpărare în valoare de peste 220 de milioane de dolari. 

Raportul potrivit căruia inflația din SUA a scăzut cu mai puțin decât așteptările analiștilor în august a preluat interesul investitorilor. 

Acum, rămâne de văzut dacă „The Merge” ar putea deveni un eveniment „sell the news”.

Biroul de Statistică a Muncii din SUA a publicat, marți, cel mai recent raport privind indicele prețurilor de consum, care arată că prețul bunurilor a crescut cu 8,3% în termeni anuali în august.

Valoarea de 8,3% a depășit așteptările economiștilor cu privire la o scădere până la 8,1%. Aceasta marchează o scădere cu 20 de puncte de bază față de cifrele din iulie. 

Potrivit raportului, creșterea costurilor cu locuințele, hrana și îngrijirea medicală au fost cei mai mari contribuitori la creșterea totală a prețurilor. Între timp, prețurile la benzină au înregistrat o scădere.

Pe măsură ce prețul bunurilor a crescut, băncile centrale din întreaga lume au răspuns prin creșterea ratelor dobânzilor în încercarea de a reduce inflația. 

În SUA, Rezerva Federală a indicat că va adopta o atitudine hawkish (de înăsprire a condițiilor monetare) la sfârșitul anului 2021, ceea ce a generat teamă pe piețele globale de acțiuni, dar această atitudine s-a transmis și în sectorul monedelor digitale. 

De atunci, Fed a majorat ratele dobânzilor de mai multe ori până la nivelurile actuale cuprinse între 2,25% și 2,5%. 

Fed a indicat de mai multe ori că țintește o rată a inflației de 2%, iar președintele băncii centrale, Jerome Powell, a avertizat că va apărea mai multă „durere” în viitor, în discursul său de la Jackson Hole, ceea ce ar putea însemna că vor exista noi creșteri, se explică în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Se previzionează ca Powell să anunțe o altă creștere cu 75 de puncte de bază la întâlnirea FOMC de săptămâna viitoare.

Piețele au acordat o atenție deosebită atât cifrelor Fed, cât și ale inflației CPI în ultimele luni. 

Din moment ce Fed s-a angajat în planul său de creștere a ratelor dobânzilor, creșterea cifrelor inflației a provocat șocuri pe piețe. 

Acest lucru este o urmare a faptului că ritmul de creștere a ratelor majorează costul împrumutului, ceea ce tinde să afecteze activele riscante pe măsură ce investitorii se reorientează către active de refugiu, precum dolarul american.

Un mediu macroeconomic instabil, punctat de creșterea prețurilor și de o abordare agresivă a Fed, a fost unul dintre factorii majori din spatele scăderii prețurilor din ultimele luni ale monedelor digitale, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul XTB.

Un nou proiect de lege privind monedele digitale a fost introdus în Parlamentul Uruguayului. Proiectul de lege urmărește să clarifice modul în care vor fi reglementate activele digitale în țară, dând Băncii Centrale a Uruguayului competență asupra acestor active.

Veștile referitoare la proiecte de reglemetare în diferite regiuni pot fi de bun augur, întrucât pot reprezenta un vot de încredere. În momentul de față, acest spațiu continuă să fie unul foarte speculativ, fapt ce crează un nivel ridicat de volatilitate și poate fi un aspect negativ care descurajează anumiți investitori instituționali. 

Un nou exemplu este o criptomonedă mică numită „Jail Kwon Token”, care a crescut cu peste 200% miercuri după apariția știrilor conform cărora autoritățile sud-coreene au obținut un mandat de arestare pentru Do Kwon, creatorul monedei stabile TerraUSD.

Un tribunal din Coreea de Sud a emis un mandat de arestare pentru Do Kwon, principalul dezvoltator al criptomonedelor Luna și TerraUSD, a căror prăbușire din luna mai a zguduit piețele de criptomonede din întreaga lume.

Kwon, fondator al platformei blockchain Terraform Labs, a fost acuzat de fraudă de către investitori în urma prăbușirii.

Ordinul de arestare vine după luni de investigații și pe fondul indignării publice din Coreea de Sud care a apărut în urma evenimentului. La nivel global, investitorii în cele două monede au pierdut aproximativ 42 de miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză blockchain Elliptic.

Moneda „Jail Kwon” a atins un preț maxim de aproximativ 0,001 USD miercuri dimineață, de peste șapte ori mai mult față de prețul din urmă cu 24 de ore, potrivit CoinGecko. Ulterior, a scăzut, iar în prezent evoluează la 0,000568 USD, în creștere cu 220% față de ziua anterioară. 

Opiniile referitoare la consumul de energie al industriei sunt împărțite, fiind dificil de creat o părere clară.

Conform unui raport al Casei Albe, consumul total global de energie electrică pentru generarea (minarea) activelor digitale este între 120 de miliarde și 240 de miliarde de kilowați-oră pe an, o valoare care depășește consumul total anual de energie electrică din țările mari, cum ar fi Australia și Argentina.

Studiul constată că statele cu prețuri mai mici la energie electrică au, de obicei, o pondere mai ridicată a energiei regenerabile în rețeaua electrică. O tehnologie mai ecologică pare să fie trendul către care se îndreaptă sectorul. 

Cercetătorii de la Universitatea Cambridge estimează că rețeaua Bitcoin folosește aproximativ 100 de terawatt-oră pe an, cantitatea aproximativă consumată de țări precum Malaezia sau Suedia.

Pe de altă parte, apărătorii Bitcoin spun că industria este în mod nedrept evidențiată în privința consumului de energie, pe care un raport recent al Casei Albe a estimat-o că se încadrează între 0,09% și 1,7% din consumul total de energie electrică din SUA.

Grupurile industriale au publicat date care arată că mai mult de jumătate din energia utilizată de mineri provine din surse regenerabile și spun că sectorul are potențialul de a ajuta la extinderea rețelelor de energie regenerabilă prin finanțarea de noi proiecte de energie ecologică, se precizează în analiza casei de brokeraj XTB România.

Contraofensiva dinamică a trupelor ucrainene, care a stârnit optimism pe bursele europene, ar putea fi primul semn al schimbării sentimentului și începutul unui nou boom? Sau ar trebui să avem răbdare și să menținem o doză solidă de scepticism?

Un suflu de optimism dinspre est

În ultimele săptămâni, am fost martorii unui război prelungit de tranșee între Ucraina și Rusia. Niciuna dintre părțile conflictului nu a putut obține un avantaj semnificativ față de adversar, ceea ce a dus, la rândul său, la stagnarea pe principalele burse europene. Mai mult, încercările ulterioare de șantaj energetic din partea Rusiei au dus la șocuri ale prețurilor materiilor prime energetice, în special gazele, care au intensificat și mai mult îngrijorările investitorilor cu privire la criza energetică și recesiunea din Germania, care este motorul economic al Europei.

Nu e de mirare atunci că rapoartele optimiste de pe front au provocat euforia în rândul investitorilor mânați de speranța că acest conflict armat se va putea termina înainte de venirea iernii. Iarna, adică sezonul de încălzire, care îi permite lui Putin să folosească șantaj energetic și mai intens împotriva Europei pentru a ridica sancțiunile economice. Bursa, din păcate, tinde să reacționeze exagerat, atât euforic, cât și depresiv. Cu toate acestea, merită să ne amintim ce anume, din punct de vedere militar, a provocat o asemenea euforie la începutul săptămânii.

Punct de cotitură în acest război?

Weekendul trecut a adus un suflu semnificativ de optimism pe bursele europene și o oportunitate de a normaliza situația energetică din Europa. Trupele ucrainene au desfășurat o contraofensivă cu succes în apropiere de Harkov, străpungând aproximativ 70 de km de linii rusești.

Potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studierea Războiului (ISW), în ultimele cinci zile, armata ucraineană a eliberat mai mult teritoriu decât a ocupat Rusia din aprilie. O contraofensivă deosebit de reușită a avut loc lângă Harkov, unde armata ucraineană a reușit să recâștige zone semnificative la nord-estul orașului. Situația militară este prezentată pe harta de mai jos.

Sursa: https://www.bbc.com/news/world-europe-60506682

Cine va câștiga și cine va pierde la sfârșitul războiului?

Războiul din Ucraina a avut ca rezultat un șoc pe partea de ofertă, în special pe piața materiilor prime energetice, care s-a tradus într-o creștere drastică a prețurilor la gaze, care a contribuit, la rândul său, la o creștere dinamică a prețurilor la energie. Acest lucru a dus la o oprire a producției în unele fabrici de îngrășăminte cu azot. În plus, impunerea de sancțiuni economice Rusiei a însemnat că Guvernul de la Kremlin a redus mai întâi semnificativ capacitatea de transfer de gaze, apoi a oprit complet transportul de gaze către Europa prin gazoductul Nord Stream 1. Drept urmare, Germania și alte țări europene s-au confruntat cu o criză energetică, o posibilă raționalizare energetică și o potențială recesiune.

Ca răspuns, membrii UE, dar și SUA și Japonia au început să se concentreze pe diversificarea surselor potențiale de energie, privind mai favorabil spre energia nucleară, care a rămas oarecum controversată în ochii publicului, mai ales după dezastrul centralei de la Fukushima. Acest lucru, la rândul său, a dus la creșterea prețurilor uraniului și a determinat creșterea evaluării companiilor din acest sector. Șocul ofertei a declanșat și un boom temporar al acțiunilor companiilor legate de sectorul minier și de producția de utilaje miniere.

Se pare că aceste sectoare sunt cele mai expuse marcării de profit în cazul în care situația dintre Ucraina și Rusia se stabilizează. Pe de altă parte, cei mai mari beneficiari ai unei posibile păci pot fi în primul rând sectorul bancar, care este deosebit de sensibil la orice tulburare globală, împreună cu companiile miniere și agricole care operează în Ucraina. În plus, normalizarea prețurilor materiilor prime energetice poate reduce presiunea inflaționistă, ceea ce, la rândul său, poate permite băncilor centrale să înceapă un ciclu de reduceri ale ratelor de dobânzii, care poate constitui un impuls semnificativ de creștere pentru indicii bursieri europeni.

O lingură de gudron într-un butoi de miere

În ciuda numărului tot mai mare de declarații din presă care anunță încheierea iminentă a conflictului armat din Ucraina, se pare că ar trebui menținută totuși o doză de scepticism sănătos în acest sens. Progrese semnificative în contraofensiva ucraineană pot provoca un efect de „urs rănit” în Rusia, care, fiind încolțită, poate fi și mai imprevizibilă. Acesta, la rândul său, este un factor de risc serios și, dacă se concretizează, poate contribui la o corecție bruscă a acțiunilor europene. Într-un cuvânt, toți ne-am dori ca războiul să se încheie cât mai curând posibil, dar privind obiectiv, sfârșitul acestui conflict armat este încă departe.

România ocupă locul 28 într-un clasament al celor mai atractive 34 state din Europa, Orientul Mijlociu și Africa (EMEA) pentru companiile private, reiese din analiza EMEA Entrepreneurial & Private Business Heatmap, realizată de rețeaua PwC. Clasamentul este realizat pe baza scorurile obținute în funcție de 37 de parametri din șapte categorii diferite, respectiv macroeconomie, mediu de afaceri, cadrul fiscal și de reglementare, ESG, sănătate publică, educație/competențe/talente și tehnologie și infrastructură.

„Clasamentele privind competitivitatea țărilor sunt foarte importante pentru investitori atunci când aleg destinațiile de investiții, dar și pentru autoritățile guvernamentale dacă vor să găsească cele mai adecvate politici și să amelioreze capitolele care înregistrează scoruri mai slabe. Anul trecut, fluxul de investiții străine în România a atins 7,25 miliarde euro, cea mai mare sumă de peste un deceniu, reflectând mai multă încredere din partea companiilor. Totuși, dacă ne comparăm cu țările din Europa Centrală și de Est, mai avem multe de îmbunătățit atât în privința volumului de investiții, cât și a sectoarelor către care se îndreaptă acestea. Orientarea preponderent către domeniile cu valoare adăugată mare, cum sunt serviciile care necesită cunoștințe intensive sau producția de înaltă tehnologie, impune ca educația, digitalizarea, serviciile de sănătate să fie prioritare în strategia de atragerea a investițiilor. Astfel, am obține un impact mai mare asupra dezvoltării României și a creșterii PIB pentru că o forță de muncă înalt calificată creează produse și servicii mai scumpe și, implicit este mai bine remunerată”, a declarat Dinu Bumbăcea (foto), Country Managing Partner PwC România.

România obține cel mai bun scor la capitolul cadru fiscal și de reglementare care ia în considerare nivelul principalelor trei taxe și la care ocupă primul loc între cele 34 de țări analizate. Următoarea categorie unde România punctează sus este macroeconomie, unde ocupă locul 8, în timp ce la restul categoriilor se situează în partea de jos a clasamentului, astfel: politicile sociale, de guvernanță și mediu (ESG) – locul 24, mediul de afaceri – locul 26, tehnologie și infrastructură – locul 30, competențe și talente – locul 32 și sănătate publică – locul 34, ultimul loc.

Aceste poziții plasează România în a treia categorie a analizei, a statelor curs de dezvoltare, înainte de Polonia, dar după Lituania, Portugalia, Italia, Cehia, Slovenia, Rusia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria și  Letonia.  

Printre punctele forte ale României ca destinație de afaceri, potrivit analizei,  se numără: 

• Are una dintre cele mai rapide creșteri economice: având în vedere avansul din 2021, este preconizată o accelerare a creșterii PIB, indicator care o plasează între cele cinci economii cu cea mai rapidă creștere. 
• Emisiile de CO2 pe cap de locuitor din România se numără printre cele mai scăzute cinci dintre cele 34 de țări. 
• Faptul că 68,3% din populația României se află la vârsta activă, al doilea procent dintre teritoriile analizate.

Provocările pe care le întâmpină companiile private pe piața românească sunt:

• Rata inflației record, care plasează România printre țările cu cele mai mari rate ale inflației dintre cele 34 de țări analizate.
• Are una dintre cele mai mici rate ale venitului național brut pe cap de locuitor de pe Heatmap, de 12.620 de dolari.
• Realizează cele mai mici cheltuieli pentru sănătatea publică și are printre rezultatele cele  mai slabe în acest domeniu comparativ cu alte state din analiză.
• Decalajul dintre femei și bărbați în România este unul dintre cele mai mari dintre toate statele analizate.
• România alocă 3,1% din PIB pentru educație, având printre cele mai mici cheltuieli pentru acest domeniu dintre toate statele analizate și unul dintre cele mai scăzute niveluri de educație la nivel terțiar.
• Scorurile privind utilizarea internetului și accesul la internet în bandă largă sunt scăzute pentru România în comparație cu majoritatea celorlalte țări.

În prima categorie, a statelor lider din punct de vedere al atractivității se află Elveția, Norvegia, Marea Britanie, Germania și Suedia, iar în a doua, a statelor avansate, sunt Franța, Danemarca, Finlanda, Spania, Luxemburg, Olanda, Estonia, Irlanda, Austria, Malta și Belgia.

Ultima categorie, cea a statelor emergente, reunește state precum Croația, Kenya, Africa de Sud, Grecia și Nigeria.
Raportul  integral poate fi găsit pe aici.