Grupul Velux a câștigat premiul EY Sustainability Award 2022

0

Grupul Velux a câștigat Premiul pentru sustenabilitate la categoria strategie climatică, organizat de EY și Camera de Comerț daneză la Copenhaga, Danemarca. Premiul a fost acordat pentru eforturile „de a reduce drastic emisiile pe întregul lanț valoric, precum și pentru că a reușit să capteze toate emisiile sale istorice provenite din operațiuni”.

Jan C. Olsen, CEO, EY Danemarca: „Premiul pentru strategie climatică este acordat unei companii care are obiective și acțiuni deosebit de ambițioase în abordarea sa strategică în ceea ce privește schimbările climatice. Juriul independent a considerat că Velux Group este un bun exemplu în acest sens. De asemenea,  juriul a evidențiat compania ca fiind un bun exemplu despre cum o companie mare, dezvoltată, se poate transforma și poate crea un impact real.”

Anders Götzsche (foto), CFO și CEO interimar al Grupului Velux: „Suntem foarte mândri și onorați să câștigăm acest premiu. Strategia noastră de sustenabilitate se concentrează în principal pe reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile companiei, precum și pe eforturile de a capta emisiile noastre istorice din operațiuni. Este minunat să vedem că munca noastră este recunoscută și apreciată. Sperăm că acțiunile noastre îi vor inspira și pe alții să își transforme afacerile în conformitate cu știința, atât să își reducă propriile emisii, cât și să investească în soluții dincolo de propriul lanț valoric.”

Compania Velux a fost lansată în 2020, cu obiectivul strategiei de sustenabilitate „de a reduce la zero emisiile de CO2 generate de operațiunile companiei (scopurile 1 și 2) și de a înjumătăți emisiile din lanțul valoric (scopul 3) până în 2030. În plus, Velux s-a angajat să capteze emisiile istorice ale companiei din 1941 până la aniversarea a 100 de ani de la înființare, în 2041. Pentru a face acest lucru, compania a încheiat un parteneriat cu World Wide Fund for Nature (WWF) pentru a dezvolta proiecte de conservare a naturii și de restaurare a pădurilor în întreaga lume. Velux își propune, de asemenea, să facă parte din transformarea sustenabilității întregului sector al construcțiilor”.

Gama variată de produse Velux include „ferestre de mansardă, ferestre pentru acoperiș terasă, rulouri interioare, produse pentru protecție solară și rolete exterioare, precum și soluții de montaj și sisteme de control pentru casă inteligentă. Aceste produse contribuie la asigurarea unui climat interior sănătos și durabil, pentru muncă și învățare, pentru joacă și petrecerea timpului liber”. Velux lucrează la nivel global, cu operațiuni de vânzări și producție în 38 de țări, cu aproximativ 12.500 de angajați în întreaga lume: „Grupul Velux este deținut de VKR Holding A/S, o societate cu răspundere limitată deținută integral de fundații non-profit, caritabile (The Velux Foundations) și de familie. În 2021, VKR Holding a avut venituri totale de 3,5 miliarde de euro, iar The Velux Foundations a donat 244 de milioane de euro sub formă de donații caritabile. 

Pentru mai multe informații despre Grupul Velux, vizitați velux.com.”

 

Via Transilvanica, primul traseu de lungă distanţă din România

0

Via Transilvanica, primul traseu de lungă distanţă din România, 1.400 de kilometri, amenajat de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, este finalizat integral și va fi deschis din octombrie. Caracterizat de realizatorii lui drept „drumul care unește”, traseul străbate șapte regiuni cultural-istorice din România și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Amenajarea a început în 2018. A angrenat pe parcurs peste 10.000 de voluntari, 107 unități administrativ-teritoriale, 400 de comunități, străbate 10 județe și are 1.400 de borne amplasate.

Via Transilvanica are scopul „de a reinventa turismul (din zona rurală) a României, de a facilita accesul călătorilor la comunităţile de pe traseu şi la poveştile lor, ajutându-le să se dezvolte în mod sustenabil şi responsabil”.

Este un proiect al organizației neguvernamentale Tășuleasa Social, cu sediul în Pasul Tihuța, în județul Bistrița-Năsăud, ONG care desfășoară acțiuni cu caracter educațional, social, de mediu, cultural.

Alin Ușeriu, creatorul Via Transilvanica: „Pe 8 octombrie, la Alba Iulia va fi inaugurarea oficială a traseului, am numit-o „marea deschidere”, un eveniment festiv în Piața Cetății, în forma unui târg numit Via Transilvanica Day. Vom invita reprezentanții mai multor destinații turistice, de pe traseu, alte trasee semnificative din țară sau din afara țării, vom avea workshop-uri, discuții și schimburi de experiență între reprezentanți de trasee, drumeți internaționali și experți în turismul outdoor. Va fi un loc de întâlnire între „oamenii drumului” și oamenii care încă își caută drumul, cu voie bună și muzică la final. Vă așteptăm cu drag să vă bucurați alături de noi!”

Tibi Ușeriu, ambasador Via Transilvanica: „În ultimii ani, pe toți ne-a confiscat proiectul Via Transilvanica, până aproape de epuizare. Când am pornit la drum cu ideea acestui traseu, nu am avut habar până unde-l vom duce și câți vom rămâne întregi pe parcurs. Dar iată că a venit și sfânta zi în care s-a montat și ultima bornă, iar pe traseu se fac ultimele retușuri, adică se mai repară din vandalisme. Alba Iulia ne așteaptă în 8 octombrie să inaugurăm toată poteca.”

Evenimentul inaugural va reuni ambasadori și susținători ai proiectului, care vor participa la o serie de activități și workshopuri.

Romsilva majorează volumului de lemn pentru foc oferit populației

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că directorul general Daniel Nicolăescu „a dispus, în cadrul unei videoconferințe de lucru cu directorii direcțiilor silvice din subordinea regiei, suplimentarea volumului de lemn pentru foc destinat populației, astfel încât să se poată acoperi cererea pentru această resursă.

De asemenea, conducerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizează posibilitatea relocării, din pădurile administrate, a unor volume de lemn pentru foc din zonele unde există excedent, în special în zonele de munte, către zonele deficitare, pentru a echilibra astfel piața lemnului pentru foc. 

În același timp, având în vedere cererea ridicată pentru lemn din partea industriei, conducerea Romsilva a identificat posibilitatea suplimentării volumului oferit pe piață cu circa 500.000 de metri cubi de lemn din producția acestui an. Conform prevederilor legale, această măsură va fi supusă aprobării Consiliului de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în ședința din 29 septembrie a.c.”

Romsilva precizează că în primele opt luni ale acestui an, „a livrat direct populației 1.217.464 metri cubi lemn pentru foc, cu 362.399 de metri cubi mai mult decât în perioada similară a anului trecut, și se estimează că până la finalul anului, volumul de lemn pentru foc oferit direct populației va fi de circa două milioane de metri cubi”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional”.

Foto: Romsilva

Innovators for Children 2022 și-a ales câștigătorii: trei startupuri vor primi finanțare de 20.000 de euro pentru dezvoltarea unor soluții inovatoare de edutech

0

 

Innovators for Children 2022 și-a ales câștigătorii: trei startupuri din cele nouă finaliste ale programului au convins juriul în cadrul Pitch Day și vor beneficia de finanțare de 20.000 de euro, de mentorat și consultanță în dezvoltarea produselor lor. Startupurile câștigătoare, Manuscrito, ONE Learning și Investory, propun soluții tech inovatoare care aduc beneficii reale în viețile copiilor și adolescenților din România.

Cea de-a patra ediție a acceleratorului Innovators for Children, organizată de Impact Hub Bucharest și Impact Hub Basel, alături de partenerul strategic UiPath Foundation și sponsorii BRD și Mastercard, a intrat în etapa finală: cele nouă startupuri finaliste ale ediției 2022 și-au prezentat evoluția de pe parcursul programului de accelerare în fața unui juriu format din experți în business, management de proiect, antreprenoriat, sectorul non-guvernamental și marketing. 

La finalul evenimentului au fost desemnați câștigătorii: Manuscrito, ONE Learning și Investory vor primi finanțări nerambursabile în valoare totală de 20.000 de euro și vor intra în următoarea etapă a programului, în care vor avea parte de sesiuni de mentorat, sprijin în creșterea business-ului, o campanie media și de diverse opțiuni de training și consultanță, personalizate nevoilor lor.  

Ediția a patra a acceleratorului a însemnat creșterea comunității Innovators for Children și o colaborare mai intensă și frumoasă între participanți. Am adus alături de noi în program mentori valoroși, experți în business și social, organizații care lucrează cu copii și care accelerează evoluția antreprenorilor cu care lucrăm. Prin acest efort colectiv, al tuturor celor implicați în program, soluțiile dezvoltate de startupurile participante reușesc să aibă un impact real asupra vieților copiilor și adolescenților din România.”, a declarat Irina Simulescu, Program Manager Impact Hub Bucharest. 

Echipele care au prezentat la Pitch Day au fost jurizate pe criterii precum nevoia și soluția identificate, piața de desfacere, avantajele competitive, proiecții financiare, componența echipei dar și prin prisma evoluției în cele două luni de program. Soluțiile câștigătoare propun antrenarea scrisului de mână pe tablete, dezvoltarea abilităților esențiale celor mici prin activități interactive off-screen și învățarea prin joc a conceptelor financiare de bază. 

Inovația stă la baza misiunii UiPath Foundation de a sprijini copiii și adolescenții din comunități vulnerabile să-și atingă potențialul maxim și suntem întotdeauna în căutare de noi soluții care să se plieze cât mai bine pe nevoile și realitățile celor înscriși în programele noastre educaționale. Pentru mine a fost o onoare să fac parte din juriul Innovators for Children și am fost surprinsă de creativitatea și implicarea participanților, dar și de modul în care soluțiile propuse folosesc 

tehnologia pentru a crea impact pozitiv în societate. În timpul jurizării am avut în minte două criterii esențiale, și anume: aceste soluții să aibă impact în comunitățile vulnerabile și să fie scalabile, așa că abia aștept să văd evoluțiile viitoare. Le urez mult succes în continuare tuturor celor care au participat în program!”, a declarat Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv, UiPath Foundation.

Soluțiile edutech câștigătoare Innovators for Children 2022 

Manuscrito, finanțată cu 8000 de Euro, este o aplicație pentru tablete care ajută copiii între 4-8 ani să își îmbunătățească scrisul într-un mod interactiv, să învețe să citească și să facă exerciții simple de matematică. Aplicația folosește un model de Machine Learning antrenat pe scrisul celor mici, dezvoltată special pentru nevoile acestora, astfel încât elevii sunt îndrumați în procesul învățării scrierii de mână prin feedback instant. 

Sunt fericit că echipa Manuscrito a ajuns până în această etapă a programului! Finanțarea primită prin Innovators for Children ne va ajuta să continuăm dezvoltarea produsului, partea de grafică dar și de dezvoltare propriu-zisă, mai ales că ne pregătim de lansarea produsului pe piață. Participarea în acceleratorul Innovators for Children a fost specială pentru noi în sensul în care nu am simțit că e neapărat vorba de o competiție, ci mai degrabă o colaborare între participanți. Ne-a ajutat faptul că toate soluțiile înscrise în program vizează domeniul educației, astfel încât am putut învăța și din feedback-ul primit de alte echipe”, a precizat la finalul evenimentului Paul Pop, cofondator Manuscrito.

ONE Learning, finanțată cu 7000 de Euro, este o platformă și aplicație ușor scalabilă, dedicată părinților și educatorilor, cu ajutorul căreia aceștia pot crea activități practice și interactive (misiuni/ quests) off-screen pentru copii între 3-8 ani. Fiecare activitate combină una sau mai multe dintre abilitățile esențiale pentru școală și viață, precum aptitudini fizice, abilități cognitive, sociale, creative și emoționale.

„Innovators for Children este un program de accelerare puternic, care pe noi ne-a ajutat foarte mult pe partea de business. Ceea ce echipa ONE Learning ar fi putut face și dezvolta în șase luni, acceleratorul ne-a ajutat să ajungem acolo în două. Suntem recunoscători pentru oportunitatea de a fi parte din Innovators for Children alături de alte startupuri, tot pe educație, și să avem această comunitate în care fiecare dintre noi, cu expertiza pe care am avut-o, să ne ajutăm reciproc. Nu a fost o competiție, ci mai degrabă o camaderie de oameni pasionați și ambițioși”, a declarat Ioana Axinte, cofondator ONE Learning.

Investory, finanțată cu 5000 de Euro, este o aplicație de educație financiară, dedicată copiilor între 6-10 ani, care combină lecțiile clasice de educație financiară cu tehnologia modernă și cu metoda de învățare prin joc. Investory îi ajută pe cei mici să înțeleagă concepte financiare de bază și îi învață cum să își gestioneze banii, luând astfel de pe umerii părinților povara de a explica copiilor termeni și concepte financiare pe care adesea nici adulții nu le cunosc. 

„Innovators for Children m-a ajutat foarte mult să mă organizez mai bine, să mă gândesc la partea de business mai mult și la impactul social pe care îl are soluția noastră. În același timp, m-a conectat cu mulți oameni valoroși cu care putem să continuăm proiectele mai departe și, de ce nu, să facem echipă cu echipele din accelerator. Finanțarea obținută ne va ajuta să transmitem mesajul Investory mai departe, chiar în afara țării: pregătim o campanie de marketing bine pusă la punct care vizează Europa și Statele Unite”, a adăugat Monica Tarmure, cofondator Investory.

Ediția a patra a Innovators for Children a debutat în aprilie 2022 și a primit un total de 112 de aplicații din toată țara ale startupurilor și antreprenorilor sociali care au propus soluții tech pentru sănătatea fizică, intelectuală și emoțională a copiilor și adolescenților. 

11 dintre ele au fost selectate pentru a fi parte din program și au intrat într-un proces de accelerare de două luni, în care s-au concentrat pe construirea și validarea unui model de afacere, au beneficiat de mentorat, workshop-uri dedicate, consultanță și au participat la o conferință internațională de networking. Pe tot parcursul programului, participanții i-au avut alături pe mentorii ediției 2022: Adina Crețu (Director Programe, Impact Hub Bucharest), Raluca Negulescu-Balaci (Director Executiv, UiPath Foundation), Horia Velicu (Head of Innovation Lab, BRD), Diana Certan (Director executiv, Organizația Umanitară CONCORDIA), Mădălina Putineanu (Managing Director, Parenting Ads), Andrei Dudoiu (Managing Partner & President BoD SeedBlink). 

Innovators for Children 2022 continuă până la finalul anului, cu o sesiune intensă de mentorat și consultanță de business dedicată celor trei startupuri câștigătoare. În decembrie va avea loc evenimentul de final al programului, în care acestea își vor prezenta evoluția și planurile de viitor. 

Cum să obții cea mai ieftină variantă pentru gazul consumat

0


Radu Valentin Paul, un antreprenor și politician brașovean, îți spune ce trebuie să faci pentru a avea cele mai mici prețuri la gaz și curent

Temperaturile au început să scadă. Azi dimineață au fost 8 grade în Brașov. Aceasta înseamnă că începe să crească consumul de gaz și curent, după caz. Țînând cont de contextul internațional și situația furnizării de gaze, suntem nevoiți să găsim soluții prin care să limităm cât mai mult creșterea financiară pe care urmează să o simțim cu toții.

Radu-Valentin Paul, un antreprenor și politician brașovean, ne spune cum putem să obținem un preț mai bun pentru energia pe care o consumăm:

Nu știe nimeni să ne spună exact cum se vor modifică tarifele la energie (gaze și curent) în perioada următoare. Așa cum există brokeri de asigurări sau brokeri financiari, am sperat că există și brokeri de energie, dar eu nu am reușit să identific o astfel de companie.

În primul rând, în funcție de ce cauți, intri în aceste linkuri

PENTRU GAZ 👉 https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-oferte-tip-de-furnizare-a-gn și

PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ 👉 https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-de-tarife .

Acolo completezi datele solicitate, iar la final o să ai un tabel cu toți furnizorii care încheie contracte în zona ta.

Vezi care îți oferă prețul cel mai mic și ia legătură cu el. Din ce am auzit este probabil să fi refuzat de unii dintre ei, pentru că nu au gaz de vândut, dar continuă să suni până când ajungi la unul care răspunde afirmativ.

Pasul următor ar fi să contactezi un avocat sau măcar un prieten cu cunoștințe juridice, care să parcurgă contractul înainte să îl semnezi. Am auzit de situații în care furnizorul oferea un preț bun în primele luni de contract și apoi îl major fără informarea sau acordul clientului. Oricum, au toți o clauză care le permite să modifice tariful în funcție de anumite costuri legate de piața energiei, similar cu modelul băncilor care oferă dobânda variabilă la un credit.

Se pare că durează vreo 30 de zile un astfel de proces de mutare, așa că mișcă-te repede!”

 

Potențial de creștere semnificativ potrivit Indicelui Plăților Digitale lansat de Mastercard

0

Mastercard lansează Indicele Plăților Digitale (IDP), un instrument de analiză care urmărește evoluția plăților digitale, la nivel național. După prezentarea cu succes în Ungaria în 2021, indicele a fost replicat anul acesta în alte șase țări: Austria, Bulgaria, Croația, Grecia, Serbia și România, analizând datele înregistrate în 2021. 

Indicele Plăților Digitale analizează dezvoltarea pieței locale de plăți electronice, raportată la trei sub-indici evaluați pe o scară de la 1 la 100, fiecare cu cu pondere egală în scorul final: 

Infrastructură, sub-indice care urmărește pregătirea infrastructurii existente și capacitatea acesteia de a permite plăți electronice; 

Cunoștințe, sub-indice care analizează cunoștințele consumatorilor și înțelegerea plăților electronice de către aceștia; 

și Utilizare, sub-indice care arată gradul de adoptare a plăților digitale și poziția acestora față de numerar.

În 2021, Indicele Plăților Digitale din România a obținut un scor de 54 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale a celor trei sub-indici: 69 pentru Infrastructură, 49 pentru Cunoștințe și 44 pentru Utilizare.

„Metodele electronice de plată s-au diversificat și au câștigat teren semnificativ în ultimii ani, ca urmare a activităților noastre, ale emitenților, partenerilor și autorităților de reglementare. Cu toate acestea, numerarul joacă încă un rol important în economie și în obiceiurile de plată ale consumatorilor români. Pentru a înțelege resorturile acestei industrii, este important să ne uităm la evoluția pieței, la așteptările consumatorilor și la cunoștințele utilizatorilor. Indicele Plăților Digitale răspunde la această nevoie și oferă o viziune holistică asupra acestor categorii de date. Sperăm să fie un instrument valoros pentru toți partenerii noștri, de la jucători din industrie la companii, instituții și administrație, în stabilirea obiectivelor și agendei acestora”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România și Croația.

Spațiu de creștere pe toți cei trei sub-indici

Punctajul de 69 de puncte din 100 pentru Infrastructură indică faptul că există o bază bună de dezvoltare, dar este nevoie, în continuare, de investiții solide pentru creșterea infrastructurii de plăți electronice în România. Iar principalele direcții de acțiune sunt creșterea populației bancarizate, digitalizarea consumatorilor și a comercianților, inclusiv prin dezvoltarea rețelei de terminale de acceptare, intrarea pe piață a noilor tehnologii de plată și intensificarea eforturilor de reglementare.

Nivelul de Cunoștințe a fost evaluat la 49 de puncte din 100, ceea ce lasă loc semnificativ pentru îmbunătățirea atitudinilor și abilităților de utilizare a metodelor digitale de plată existente, în rândul românilor. Deoarece cunoștințele sunt, în general, dobândite de-a lungul unui interval de timp mai îndelungat, rămâne un potențial mare de creștere în acest pilon.

Punctajul de 44 de puncte obținut pentru Utilizare se datorează, în principal, poziției puternice a numerarului în România și a reticenței generale a consumatorilor de a renunța la acesta. Rezultatul indică faptul că disponibilitatea soluțiilor de plată digitale nu este, în sine, suficientă pentru a stimula gradul de adopție de către consumatori. Există mult loc de îmbunătățire, precum și un potențial semnificativ de familiarizare a utilizatorilor cu metodele digitale de plată de pe piață, precum și cu beneficiile acestora pentru utilizatori. 

Poziția României față de alte țări din regiune 

Raportul IDP 2021 conține și un modul de comparație între țările analizate, pentru o perspectivă suplimentară legată de nivelul de dezvoltare în fiecare dintre aceste piețe.

Valorile scorului general obținut de țări variază de la 45 la 61 de puncte, cu o medie de 56 de puncte între cele șapte țări analizate. Cel mai mare scor l-a obținut Croația, cu 61 de puncte, urmată de Austria și Grecia, la egalitate, cu 60 de puncte, top trei fiind completat de Ungaria cu 58 de puncte. Pe următoarele poziții sunt România, Bulgaria și Serbia, cu 54, 53 și respectiv 45 de puncte. Variația este determinată, în primul rând, de punctajele pentru Infrastructură, sub-indicele la care țările au obținut cea mai bună notă, ceea ce implică faptul că majoritatea au o bază solidă pentru plățile digitale. 

Prima componentă din cadrul sub-indicelui a fost infrastructura fără numerar, unde penetrarea conturilor și a cardurilor a fost mare (depășind unul per adult) în fiecare țară, rezultat raportat la populația adultă totală, nu doar la populația bancarizată. În majoritatea țărilor rămâne încă mult potențial pentru îmbunătățirea nivelului de terminalizare. Disponibilitatea soluțiilor de plată, cealaltă componentă majoră a sub-indicelui, este în mare măsură determinată de mediul de reglementare (cum ar fi aplicarea PSD2 în UE) și de gradul mare de acoperire al tehnologiei contactless în țările vizate. Țările cu un scor mai ridicat prezintă multe soluții de plată mature disponibile din punct de vedere al infrastructurii. De exemplu, tehnologia contactless a devenit un standard în țările analizate, în timp ce majoritatea arată încă potențial de creștere în ceea ce privește soluțiile de plată mai noi.

Sub-indicii de Cunoștințe și Utilizare au obținut punctaje mai mici în toate piețele analizate, ceea ce sugerează că este nevoie de timp pentru ca soluțiile de plată să fie adoptate într-o măsură cât mai mare de consumatori, după ce au fost introduse pe o anumită piață.

 

Metodologia de realizare a Indicelui Plăților Digitale

Indicele își propune să ofere anual o imagine holistică asupra plăților, atât din perspectivă cantitativă, cât și la nivel calitativ. Acest studiu combină date statistice din surse publice și datele Mastercard pentru anul 2021, cu concluziile cercetării primare derulate de Mastercard la începutul lui 2022.

Studiul se concentrează pe plățile efectuate de consumatorii locali și, prin urmare, analizează tranzacțiile cu metode de plată locale (respectiv utilizarea conturilor și a cardurilor), care includ atât tranzacțiile naționale, cât și pe cele transfrontaliere. 

Indicele este structurat pe trei straturi: indicator, componentă și sub-indice. Un indicator, elementul cel mai granular al modelului, este o măsură care analizează un anumit unghi de performanță a plăților. Toți indicatorii au fost indexați pe o scară de la 1 la 100 și apoi agregați în componente pentru a condensa informațiile din KPI-uri individuale. Componentele au fost ponderate pentru a forma trei sub-indici, care au fost considerați la fel de importanți și, prin urmare, ponderați în mod egal în calculul indicelui general.

Consecvența rezultatelor indicelui a fost verificată în toate țările pentru a asigura fiabilitatea.

CEC Bank susține grupul Rodbun cu finanțări de 30 milioane lei

0

 

CEC Bank a acordat grupului de firme Rodbun linii de finanțare în valoare cumulată de 30 milioane lei. Rodbun este cel mai ambițios proiect antreprenorial din agricultura românească – cu activități de dezvoltare de noi soiuri și inovație, rețea de distribuție pentru inputuri agricole, servicii și consultanță. 

PCF Investment Banking a acționat în calitate de consultant financiar exclusiv al grupului de productie agricolă Rodbun în structurarea, negocierea și implementarea tranzacției. 

Suntem mândri să susținem business-uri agricole din România care se dezvoltă și inovează. Iar Rodbun este un model de urmat: proiectele recente vizează dezvoltarea unor soiuri adaptate la noile condiții climatice, soluții digitale, servicii și suport pentru fermieri. Rodbun este un business românesc solid care a crescut în mod constant de la an la an și care a reușit să creeze o comunitate de fermieri în jurul său și să se dezvolte împreună. Sectorul agribusiness este esențial pentru economie și pentru siguranța aprovizionării alimentare”, declară Bogdan Neacșu, Director General CEC Bank.  

La rândul său, Daniel Muntean, fondator Rodbun, a subliniat că „parteneriatul cu CEC Bank probează o alianță strategică între capitalul românesc și interesele fermierilor români, care reprezintă o categorie esențială pentru dezvoltarea economiei naționale și poziționarea țării noastre în elita productivă a Uniunii Europene. Fermierii români, pe care Rodbun îi reprezintă și îi deservește cu mândrie, reprezintă un model pentru o adaptare de succes la rigorile înalte ale pieței europene și mondiale după 1989. Ei merită, din acest motiv, cele mai performante și moderne tehnologii, produse și servicii – iar CEC Bank contribuie direct la asigurarea acestora”. 

CEC Bank este un partener de tradiție al grupului Rodbun, fiind parte din consorțiile bancare care au acordat finanțări sindicalizate grupului Rodbun începând din 2018 și este parte și din cel mai recent împrumut sindicalizat, în valoare de 278 milioane de lei, acordat în august 2021.  

Anul acesta grupul Rodbun împlinește 20 de ani și a devenit în prezent cel mai mare furnizor de inputuri agricole (semințe, îngrășăminte) pentru micii fermieri – cu peste 6.400 de clienți și o rețea națională de 40 de magazine agricole și fito-farmacii, 100 de agenti de vânzări și peste 1.000 de promotori. Grupul operează 9 ferme moderne proprii – în care se produc semințe și se testează tehnologii agricole, lucrând o suprafață cumulată de 6.600 de hectare și operând facilități logistice agricole complexe, din care fac parte și silozuri cu o capacitate de depozitare de circa 73 de mii de tone.  

Recent, în structura acționariatului Rodbun a intrat Daniel Dines, CEO și fondator al UiPath, care a achiziţionat un pachet de 9,57% din pachetul de acțiuni al grupului prin intermediul Ice Vulcan Properties. Implicarea fondatorului UiPath are rolul de a sprijini poziționarea Rodbun ca lider în domeniul cercetării și inovației, în contextul în care provocările climatice și crizele geopolitice evidențiază tot mai clar importanța vitală a agriculturii, asigurării hranei și lanțurilor funcționale de aprovizionare pentru securitatea globală. Grupul Rodbun este activ, din acest motiv, în zona inovației și digitalizării, prin platforma Nextfarm, care facilitează maximizarea producției și optimizarea consumului de inputuri folosind tehnologii inovatoare: imagini prin satelit care sunt procesate cu tehnologii avansate și avertizează în cazul apariției unor boli/deficiențe, corelarea datelor de producție cu cele meteo, mai multe module de management al fermei. 

„O tranzacție care are scopul de a sprijini dezvoltarea continuă a operatiunilor prin intermediul unei facilități de finanțare personalizate, permițând accesul rapid la fonduri. Această tranzacție reconfirmă încrederea pe care CEC Bank o acordă companiilor românești care activează într-un sector esential al economiei, asigurând independența alimentară într-un context regional și international extrem de dificil”, a declarat Vlad Florea, Director Investment Banking, PCF Investment Banking. 

AHK România, susținere pentru aderarea României la spațiul Schengen

0

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în calitate de reprezentanță oficială a economiei germane în țara noastră, subliniază că „se pronunță pentru aderarea României la spațiul Schengen”.

Sebastian Metz, directorul general al AHK România, accentuează: „Acest lucru va crește atractivitatea României ca amplasament investițional și va reduce costurile de transport, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil pentru întreaga economie românească în actualul context, dar  și pentru companiile germane din România. Schimburile comerciale dintre cele două țări s-au intensificat în acest an, ceea ce arată încă o dată necesitatea acestui demers. Cel mai important efect îl va avea în mod clar  semnalul politic. Odată cu intrarea în spațiul Schengen, România se va integra și mai bine în comunitatea europeană și va beneficia de toate realizările acesteia. Semnalul politic va avea efecte pozitive și asupra agenților economici care caută în prezent alternative pentru amplasarea investițiilor, printre altele și pentru a construi lanțuri de aprovizionare mai reziliente și mai agile.”

AHK România apreciază că „intrarea României în spațiul Schengen va avea efecte pozitive și asupra turismului. Astfel, vor fi facilitate călătoriile către România pentru turiștii germani, care pot veni în număr mai mare, deși România ca destinație turistică ar avea nevoie de mai multă publicitate în străinătate, iar  atracțiile turistice ar trebui promovate mai intens perioade mai lungi  de timp. În schimb, Germania se află pe locul al treilea în topul țărilor preferate de turiștii români, conform datelor Organizației Germane pentru Turism. Libertatea de mișcare în spațiul Schengen pentru români va avantaja de asemenea călătoriile de afaceri și că există oportunități de a face mai mult în industria MICE (meetings, incentives, conferences, exhibitions), deși perioada de pandemie a dus la o oarecare regândire a călătoriilor de afaceri internaționale.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat în 29 august 2022 că România îndeplinește toate cerințele pentru aderarea la spaţiul Schengen, alături de Bulgaria și Croaţia. Acest lucru arată convingerea că nu trebuie să fim divizați în vremuri de criză, ci, dimpotrivă, trebuie să fim mai aproape unii de alții”.

AHK România reamintește că „anul aniversar 2022 stă sub semnul sustenabilității, o temă extrem de actuală și care nu poate fi ignorată. Sustenabilitate înseamnă investiții în educație, cercetare și dezvoltare, în calitatea vieții din orașele și regiunile în care trăim. Sustenabilitatea presupune, de asemenea, sisteme economice durabile care să fie acceptate și susținute de societate. Pe acest complex tematic dorim să ne concentrăm în AHK Sustainabilityear 2022 și, printr-o serie de evenimente, să inițiem proiecte verzi, să provocăm la un dialog între actorii politici, economici și societatea civilă și să creăm idei noi, inovatoare pentru un viitor sustenabil. Companiile germane sunt pregătite să își pună la dispoziție tehnologiile de care dispun, Know-how-ul și Best Practice, pentru a aduce relațiile economice bilaterale la un nou nivel”.

 

Programatorii freelanceri din România pot câștiga până la 10.000 de dolari lunar, mai mult decât developerii angajați

0

Un programator din România care lucrează în regim self-employed poate câștiga de la 10 la 125 de dolari pe oră, în funcție de nivelul de experiență, de la Junior la Tech Lead, și a specializării, până la 10.000 de dolari lunar, mai mult decât poate câștiga un programator angajat, conform calculatorului de plăți Lemon.io

Ce este calculatorul de plăți Lemon.io?

Lemon.io, start-up ucrainean care funcționează ca un marketplace de joburi pentru programatorii independenți, a creat un calculator de plăți care oferă informații transparente despre onorariile pe care developerii înscriși pe platformă le pot câștiga, în funcție de limbajele de programare cunoscute, nivelul de experiență și țara de rezidență.

În urma unei cercetări amănunțite asupra diferențelor de plăți între diverse țări, Lemon.io a aflat rata minimă, medie și maximă de plată pe oră pentru 83 de tehnologii și limbaje de programare.  

În funcție de particularitățile pieței, sistemele fiscale, nivelul general de viață și costul vieții, tarifele se pot schimba în mod specific pentru fiecare țară. 

Estul, încă inegal cu Vestul Europei

Un programator specializat în limbajul Python, unul dintre cele mai populare la nivel global, poate câștiga până la 80 de dolari pe oră, dacă are experiență la nivel de Tech Lead (peste 7 ani de experiență). 

Un developer de nivel middle, cu peste 3 ani de experiență, câștigă aproximativ 24 dolari pe oră pentru același limbaj de programare. 

Același tarif se aplică și pentru programatorii din Polonia, Ungaria sau Moldova. În schimb, pentru programatorii din Ucraina, tariful mediu pentru programatorii Python cu peste 3 ani experiență este de numai 19 dolari pe oră. 

La polul opus, se află Italia, Spania, Germania și Malta, unde un programator cu 3 ani de experiență în Python poate primi în medie chiar și 31 de dolari pe oră.  

În ceea ce privește Java și JavaScript, două dintre cele mai folosite limbaje la nivel global, onorariile dezvoltatorilor români care colaborează cu Lemon.io pot ajunge până la 68 de dolari pe oră.

Comparând țările aflate în topul hub-urilor IT din Europa de Est, observăm că tarifele pentru România sunt aproximativ la același nivel cu Polonia, Bulgaria, Moldova, Ungaria și Cehia pentru majoritatea limbajelor de programare. În schimb, pentru aceeași poziție și același nivel de expertiză plătit cu 68 de dolari pe oră, în țările menționate mai sus, în Ucraina, tariful este de numai 54 de dolari pe oră.  

În ceea ce privește limbajele de programare mai rare, precum Clojure sau Rust, onorariile se ridică până la 96 de dolari pe oră pentru dezvoltatorii cu experiență mai mare de 7 ani, la nivel de Tech Lead. 

Freelancer sau angajat – ce este mai rentabil pentru un developer?

Spre deosebire de cei care sunt angajați cu contract de muncă în diverse companii, programatorii independenți trebuie să dețină o firmă (plătitoare sau nu de TVA) sau să opereze ca Persoană Fizică Autorizată (PFA). 

Chiar și după aplicarea noilor măsuri din Codul Fiscal, ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 pentru micile întreprinderi, câștigul lunar net al unui programator independent poate depăși cu ușurință salariul unui angajat într-o companie IT din România. 

Salariul mediu net pentru un programator român este de 9.331 lei, conform raportului pe luna iunie 2022 al Institutului Național de Statistică.  

Modelul de business al start-up-ului Lemon.io, fondat în 2015, a fost conceput să facă dreptate atât programatorilor care sunt, astfel, plătiți corect, pe măsura experienței, cât și clienților care primesc servicii de calitate înaltă la prețuri rezonabile. 

Un programator va ști care este suma totală estimativă încasată pentru o lună de muncă încă dinainte de a se înscrie pe platforma Lemon.io, datorită calculatorului de plăți dezvoltat de start-up-ul ucrainean.

Transparența plăților se bucură de popularitate în rândul companiilor de tech, mai ales în contextul în care se discută la nivel european de diminuarea diferenței salariale între bărbați și femei. 

Conform rapoartelor recente ale Eurostat, diferența salarială la nivel european este de 13% între femei și bărbați, în vreme ce în România ecartul este mult mai mic – bărbații câștigând cu doar 2.4% mai mult decât femeile. 

În unele regiuni, afișarea intervalului salarial în anunțurile de angajare reprezintă o cerință legală. 

Angajații apreciază transparența companiilor cu privire la remunerație deoarece știu dinainte de a aplica ce salariu ar putea primi.  

Lemon.io se adresează specialiștilor IT responsabili și disciplinați, developeri cu experiență de minimum 3 ani în programare. Compania recrutează atât programatori cu normă întreagă, cât și cu normă parțială (minimum 20 de ore de lucru pe săptămână).

Lemon.io s-a lansat pe piața din România în luna martie 2022 și caută să aducă laolaltă mai mult de 100 de programatori de pe piața locală pentru a se alătura celor peste 60 de dezvoltatori IT români care lucrează deja de la distanță pe proiecte pentru start-up-uri din Silicon Valley. 

În prezent, Lemon.io colaborează cu peste 630 de dezvoltatori din 46 de țări. 

Echipa Lemon.io filtrează proiectele venite din partea clienților și alocă colaboratorilor proiecte în funcție de calificări, arii de interes și disponibilitatea din perioada respectivă. 

Spre deosebire de platformele clasice cu oferte de colaborare pentru freelanceri, developerii care sunt acceptați pe Lemon.io și au finalizat cu succes procesul de verificare de către echipa internă a companiei ucrainene vor primi proiecte corelate cu nivelul lor de expertiză.

În plus, programatorii care se înscriu pe platforma Lemon.io nu plătesc niciun comision de înscriere sau de retragere a banilor. Comisioanele sunt achitate de clienți. 

Claudiu Cazacu, XTB: Euro, înfrânt de criza energetică? O toamnă defensivă și pentru Leul românesc? – Scenarii posibile

0

 

  • Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta.
  • În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro.
  • O tendință de durată de apreciere a leului e dificil de întrevăzut și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor. 
  • Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent în România, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea. 
  • Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august (când românii din străinătate vin în vacanță în România).
  • Condițiile actuale par a favoriza reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei și începutul  iernii, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Europa resimte adânc efectele crizelor multiple, din energie, geopolitică, inflație și ajustarea forțată a modelului economic.

Cifrele sau schemele teoretice pot rareori să surprindă adâncimea efectelor ramificate din lumea reală. 

Felul în care funcționează industria germană, alimentată de energie ieftină în trecut, dar extrem de scumpă acum, s-a modificat semnificativ. 

Resurse care nu pot fi găsite în cantități suficiente, precum gazele pentru industria chimică, impun ajustări importante sau chiar înlocuirea unor segmente cu importuri, cu efecte sociale și economice aspre, se arată în analiza casei de brokeraj pe piețe internaționale XTB România.

Efectele sunt larg răspândite. 

Cine și-ar fi imaginat că scumpirea dioxidului de carbon lichefiat ar ajunge să pună în pericol producția de bere din Belgia (mai mulți producători au anunțat riscul) sau chiar Polonia (producătorul Carlsberg a descris posibilitatea)? 

Scumpirea CO2 lichid e un efect secundar al opririi activității de fabricare a îngrășămintelor, iar prețurile ingredientului necesar pentru acidularea berii au crescut de peste 13 ori pentru un producător de bere belgian. 

Dă de gândit și efectul avut de oprirea, de doar o secundă, a alimentării cu energie electrică, la una dintre cele mai mari brutării din Suedia, întrerupere care a indus probleme ce au afectat producția săptămâni la rând. 

Managementul spunea că nu își poate imagina cum s-ar descurca în condițiile unor pene de curent repetate, care totuși sunt posibile în această iarnă.

Euro arătase, în sesiunile dinaintea zilei de marți, 13 septembrie (ziua nu a fost norocoasă pentru moneda unică), o tendință de revenire.

BCE părea a pregăti o nouă creștere, chiar și de 0,75 puncte a dobânzii de referință, mai ridicată și, deci, mai atractivă pentru depozite în Europa decât scenariile vehiculate cu doar câteva luni în urmă. 

În același timp,  semne bune se arătau din piața energiei: prin contrast cu nivelurile amețitoare atinse în august, de peste 340 EUR/MWh pentru gaz, cotațiile au ajuns pe 12 și 13 septembrie în zona 180-190 EUR/MWh (hub-ul din Amsterdam). 

Astfel, de la minimul din 6 septembrie (sub 0.99) până la vârful de aproape 1.02 din 12 septembrie, EUR/USD a recuperat 3.3%, o variație semnificativă pentru domeniul valutar, obișnuit cu fluctuații mai restrânse. 

E drept, Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta, până la închiderea din 12 septembrie, așa că partea „grea” a recuperării era, oricum, doar într-un viitor ipotetic, arată analistul XTB.

Totuși, chiar și acele aprecieri au fost în mare parte spulberate după datele din SUA. 

Inflația a avansat cu 8,3% în august față de anul anterior și cu 6,3% anual în versiunea care scoate din joc segmentul de alimente și energie. 

Față de iulie, prețurile au crescut în august cu 0,1%, deși așteptările erau de scădere cu 0,1%. 

Ritmul anual al inflației încetinește, dar mai lent decât se spera (8,1% era valoarea estimată), și varianta ajustată cu energia și alimentele chiar accelerează, iar aceasta înseamnă că e mai probabil acum ca Fed să crească dobânda în SUA pe 21 septembrie la 3 – 3,25%, adică cu 0,75 de puncte. 

Atât de mare a fost surpriza, încât acum (pe 13, la închidere) este aproape 1 șansă din 3 ca dobânda să crească cu un întreg punct procentual. 

Pentru acest scenariu, investitorii nu erau pregătiți. Dolarul american a făcut rapid cale întoarsă, trecând pe plus în raport cu Euro (înainte de anunț, piețele erau destul de relaxate și mizau pe cifre care să nu se opună alunecării lente a dolarului) și bursele au revizuit drastic așteptările, spune Claudiu Cazacu. 

Indicele S&P500 a pierdut în doar 30 de minute peste 120 de puncte, adică aproape 3%, ceea ce este foarte mult. 

Euro a scăzut rapid și a continuat pe parcursul ședinței, ajungând, iarăși, sub paritate, valorând 0.9968 dolari americani la închiderea zilei de 13. 

S&P500 a înregistrat cea mai proastă sesiune de după iunie 2020, pierzând 4,3%, iar indicele Nasdaq a coborât cu 5,2%. 

În Europa, ministrul economiei din Germania a avertizat asupra riscului recesiunii anul viitor, iar Franța a revizuit estimările pentru 2023 cu 0,4 puncte, la o creștere de doar 1%. 

Astfel, BCE are de gestionat o situație cu marje mici de eroare: nu poate fi prea aspră cu dobânzile, altfel riscă să plonjeze economia într-o recesiune dificilă, dar nu poate fi nici prea blândă, pentru că un Euro prea slab, oglindind dobânzi prea mici, ar însemna că inflația se intensifică prin presiunea produselor importate. 

Dacă inflația continuă să surprindă în sus, totuși, sau dolarul urmează tendința de apreciere pronunțată, ample majorări de dobândă devin aproape inevitabile.

Până la cifrele de inflație din SUA, Euro părea a primi o bună șansă pentru o revenire de durată. 

Acum, acel proces pare amânat, iar poziționarea actuală a pieței, alături de apropierea unei ierni dificile din perspectiva aprovizionării cu energie par a nu favoriza moneda unică. 

Totuși, episoade corective pot apărea, iar viteza aprecierii Euro, chiar fără o schimbare îndelungată a trendului, poate fi surprinzătoare. 

În cele din urmă, însă, o eventuală calmare a crizei din energie ar fi un ingredient important într-o refacere mai durabilă a încrederii în moneda unică europeană.

În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro, pierzând aproape întregul avans din august și primele zile din septembrie, se arată în analiza XTB.

Totuși, presiunea pe Euro din piața valutară ar putea sprijini, pentru o vreme, din nou leul. 

O tendință de durată de apreciere a leului e, însă, dificil de întrevăzut, și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor. 

Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea. 

E drept, factura la energie este un motor important al deficitului, dar în condițiile în care situația geopolitică nu se schimbă semnificativ, fenomenul ar putea persista. 

Investițiile străine directe, în creștere de la 3,8 la 5,5 mld. Euro, acoperă doar puțin mai mult de o treime din deficitul de cont curent, la rândul său condus de deficitul comercial de 17,85 mld. Euro.

În același timp, povara datoriei publice este în creștere, iar dobânzile, în valoare totală de aprox 26 mld. lei, de 2,5 ori față de nivelul din 2019, ar putea însemna aproximativ 1,9% din PIB anul acesta. 

Chiar și fără o nouă creștere, actualul palier al dobânzilor suverane (în jur de 8%/an pentru titlurile pe 10 ani) înseamnă un cost important pentru buget, care se mărește în fiecare an cu deficit bugetar.

Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august. 

Condițiile actuale par, pe de altă parte, a favoriza, în cele din urmă, reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei – începutul iernii, constată Claudiu Cazacu.