Planul național de acțiune pentru implementarea strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă 2030, lansat într-o conferință internațională

Economistul
-
0
Planul național de acțiune pentru implementarea strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă 2030, lansat într-o conferință internațională

_________________

LÁSZLÓ BORBÉLY
Consilier de stat, coordonator al
Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă

Din 2017, când am început activitatea la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, pe baza experienței pe care o aveam, mi-am dat seama că un proiect de asemenea anvergură precum implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă la nivel național necesită o concepție bine pusă la punct. Astfel, două dintre aspectele pe care le-am avut în vedere în ceea ce privește procesul de revizuire a strategiei naționale de dezvoltare durabilă 2030 (SNDDR 2030) și punerea în practică a acesteia au fost: realizarea cadrului instituțional necesar și dezvoltarea unui plan de acțiune.

Calitatea unui document precum o strategie este foarte importantă, însă în absența unei viziuni clare și coerente privind implementarea acesteia există riscul ca obiectivele să rămână doar pe hârtie. De aceea, e foarte important ca în primul rând să te asiguri că dezvolți toate acele mecanisme necesare care să sprijine întreg efortul de implementare.

Am reușit, prin urmare, să înființăm următoarele structuri:

  • Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă, care reunește membrii guvernului și este prezidat de premier. La ședințele acestui comitet se discută stadiul implementării Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă din perspectiva ministerelor. Comitetul avizează raportul anual al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă care este prezentat Parlamentului.
  • Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă, care reunește specialiști din cercetare, mediul academic, societatea civilă. Membrii Consiliului Consultativ au participat activ la realizarea planului de acțiune, a setului național de indicatori de dezvoltare durabilă și lucrează la realizarea unei publicații pe teme științifice legate de sustenabilitate.
  • Nucleele pentru Dezvoltare Durabilă, alcătuite din angajați ai ministerelor și altor instituții publice. Aceste persoane vor fi și formate ca experți în dezvoltare durabilă.
  • Coaliția România Sustenabilă, formată la nivelul societății civile, are în componență peste 100 de membri din mediul privat și zona nonguvernamentală.

Pentru ca acest cadru bine conturat să funcționeze aveam nevoie și de un plan de acțiune. Am reușit să obținem aprobarea planului național de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030 prin hotărâre de guvern în iunie 2022. Planul a fost lansat într-o conferință internațională organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Documentul a fost realizat prin accesarea de fonduri europene fiind dezvoltat în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj în cadrul conferinței prin intermediul șefului cancelariei prim-ministrului:

„Cred că am reușit și până acum să demonstrăm că acest guvern este unul al acțiunii orientat către găsirea de soluții și punerea acestora în practică. Planul Național de Acțiune urmărește facilitarea cooperării interinstituționale și asigurarea participării incluzive a tuturor părților interesate, pentru o guvernare anticipatorie, transparentă, agilă și inovativă. România are multe provocări de trecut pentru a spori bunăstarea cetățenilor. Contextul internațional nu este deloc cel pe care ni l-am fi dorit. Trebuie să dăm dovadă în aceste momente dificile de solidaritate și determinare. Cum am demonstrat de-a lungul istoriei, putem face lucruri mărețe atunci când suntem uniți. Vă invit să lucrăm împreună pentru a avea o societate durabilă, adică o creștere economică solidă în beneficiul tuturor fără să periclităm șansele generației viitoare de a beneficia de un mediu sănătos”, a transmis Mircea Abrudean, șeful cancelariei prim-ministrului.

Planul Național de Acțiune (PNA) este instrumentul principal de coordonare a acțiunilor de creare, consolidare, funcționare și dezvoltare a unor structuri de guvernanță specifice al căror scop este implementarea
strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030.

Planul susține construirea unei societăți coezive, bazată pe principiul „nu lăsăm pe nimeni în urmă”, prin sisteme de educație, de sănătate publică și de protecție socială durabile. Planul de acțiune vine în sprijinul formării masei critice care își va însuși principiile de dezvoltare durabilă, prin implicarea tuturor părților interesate din mediul politic, administrația publică, mediul economic și de afaceri, din mediul social și a fiecărui cetățean – condiție esențială în atingerea țintelor SNDDR 2030.

Prin cele 4 direcții prioritare de acțiune și cele 12 obiective specifice, planul național de acțiune are o abordare integrată și multidimensională a dezvoltării durabile, constituind un cadru de facilitare pentru decidenții de politici publice la toate nivelurile. Prin cele 22 de acțiuni subsumate obiectivelor specifice, planul național urmărește integrarea principiilor de dezvoltare durabilă și corelarea obiectivelor documentelor strategice sectoriale cu țintele SNDDR 2030, pentru a depăși nivelul mediu al țărilor membre ale Uniunii Europene al indicatorilor pentru dezvoltare durabilă.

Cele 4 direcții prioritare de acțiune ale planului sunt:

1. Consolidarea și extinderea cadrului de guvernanță pentru dezvoltarea durabilă;

2. Susținerea implementării SNDDR 2030 prin programe de educație și formare pentru dezvoltare durabilă;

3. Promovarea principiilor și valorilor conceptului de dezvoltare durabilă;

4. Monitorizarea, evaluarea implementării și revizuirea SNDDR 2030.

Din perspectiva finanțării Planului Național de Acțiune, se pot face următoarele precizări, acțiunile prevăzute în Planul național de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030 se vor susține prin:

  • alocări bugetare anuale,
  • proiecte care se vor derula în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență,
  • proiecte care se vor derula prin cadrul financiar multianual 2021-2027,
  • proiecte cu finanțare directă de la Comisia Europeană (TSI DG-Reform, SSRS, DG-Research, ERA-NET, HORIZON 2020, INTERREG etc.),
  • proiecte finanțate prin fonduri private și alte mecanisme financiare (SEE – Norway Funds, fonduri elvețiene etc.).

Munca pe care o depunem la departament se concretizează în ritm alert. Lansarea planului de acțiune marchează un nou moment cheie în drumul pe care l-am început pentru a implementa în România cele
17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030. Planul lansat este un instrument absolut necesar pentru implementarea țintelor strategiei naționale de dezvoltare durabilă. Acesta vine în sprijinul cadrului instituțional pe care am reușit să îl consolidăm și ne oferă posibilitatea să acționăm organizat pentru a reuși să ne apropiem de dezideratul pe care ni-l dorim cu toții: o societate sustenabilă pentru generațiile actuale și viitoare. Viitorul sustenabil depinde însă în mare măsură de mobilizarea societății. De aceea, pe lângă această activitate instituțională, vom continua să fim implicați în parteneriate cu societatea civilă astfel încât să reușim formarea masei critice de cetățeni care contribuie activ la transformarea durabilă a societății.

Indicatorul de încredere macroeconomică

Economistul
-
0
Indicatorul de încredere macroeconomică

Indicatorul de Încredere Macroeconomică realizat
de Asociația CFA România a scăzut în luna mai 2022.

Indicatorul de încredere macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut la valoarea de 36,5 puncte. Această situație s-a datorat în special scăderii cu peste 10 puncte a componentei de condiții curente. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a continuat să crească, ajungând la o valoare medie de 9,50%, în condițiile în care răspunsurile au fost oferite anterior publicării ratei inflației pentru luna mai.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, 88% dintre participanții anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală), nefiind înregistrată nicio opinie de apreciere. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0298 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,1125 lei pentru un euro.
Este de remarcat reducerea, în continuare, a ponderii respondenților care cred că prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale din marile orașe vor crește în următoarele 12 luni (8,0%, cel mai mic nivel din septembrie 2020), concomitent cu majorarea ponderii participanților care consideră că prețul va scădea (56%, cea mai mare pondere de la inițierea sondajului). În același timp, 72% dintre participanții la sondaj consideră prețurile proprietăților rezidențiale din principalele orașe ca fiind supraevaluate.

Continue

Forumul Economic Național Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040

Florin Antonescu
-
0
Forumul Economic Național Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040

Forumul Economic Național „Modelul economic românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040”, organizat de Asociația pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Academia de Studii Economice din București (ASE), Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) și Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), a reunit în Aula Magna a ASE numeroși exponenți ai cercetării și practicii economice, ai vieții sociale și științifice, ai societății civile și ai mass-media.
Evenimentul a constituit abordarea pe o treaptă superioară, de sinteză și, în același timp, de perspectivă reconfirmată a demersului de-acum bine cunoscut mediului economic și celui universitar de cercetare, educație și formare, demers inițiat sub egida ASPES în 2017, la împlinirea a zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană și derulat sub forma unui ciclu de dezbateri și analize până în februarie 2020, la declanșarea pandemiei de COVID-19.

„Un îndemn să gândim mai departe decât azi”

Forumul de anvergură națională a făcut o analiză a economiei românești actuale, ca sursă recuperabilă și valorificabilă în orizontul deceniilor care vin. Dr. ec. Constantin Boștină, președintele ASPES, a reamintit că, pe durata elaborării lui, modelul economic românesc în orizontul anului 2040 s-a conturat în urma a 22 de dezbateri specializate, organizate în decursul a cinci ani, la Banca Națională a României, în universități, la Camera de Comerț și Industrie a României, la CEC Bank. Rezultatele au fost reunite în lucrarea de anvergură „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”, Editura Economică, București, 2021 (668 de pagini, format 17×24), prezentată și în contextul forumului național. Pasul următor îl reprezintă constituirea unui grup de experți care să elaboreze un document științific de sinteză, modelul propriu-zis, pentru prezentarea decidenților la nivelul statului.

Președintele ASPES a reiterat valențele modelului economic propus spre cunoaștere și concretizare, un model bazat pe resursele și capacitățile românești și, în același timp, inseparabil, un model realizabil în Uniunea Europeană. Totodată, dr. ec. Constantin Boștină a accentuat menținerea permanentă într-o abordare din perspectivă științifică, în afara partizanatului politic: „Pe parcursul celor 22 de dezbateri, ne-am aflat într-un mediu de gândire și expresie serioasă, sănătoasă, realistă. Nu s-au promovat critici! De la prima dezbatere, găzduită de Banca Națională a României, am declarat că nu ne războim cu trecutul, că nu ne interesează pozițiile partinice. Este adevărat că ne interesează problemele, evoluțiile politice”.

Actualitatea și valoarea de perspectivă a dezbaterilor privind un model economic românesc în Uniunea Europeană din perspectiva anului 2040 sunt evidențiate, a semnalat dr. ec. Constantin Boștină, inclusiv prin sincronizarea cu Agenda ONU 2030, a cărei materializare la noi este coordonată prin Departamentul de Dezvoltare Durabilă la nivelul Executivului: „Aceasta confirmă că ne așezăm pe un trend firesc, gândit la nivel european și la nivel mondial. Este încă un îndemn să gândim mai departe decât azi, să ne gândim la un model pe care e clar că tot noi trebuie să-l livrăm”.

Utilizarea întregului potențial
economico-social al țării, obiectivul strategic

În calitate de gazdă a forumului național și de coordonator al lucrării „Să gândim dincolo de azi. Modelul economic românesc în Uniunea Europeană – Orizont 2040”,împreună cu dr. ec. Constantin Boștină și cu regretatul profesor Gheorghe Zaman, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București, a reafirmat rolul cercetării științifice și al învățământului superior în fundamentarea
deciziilor privind direcțiile de evoluție economică și socială a țării: „Numai cei trei actori – cercetarea, educația, mediul de afaceri – împreună putem să ducem la bun sfârșit elaborarea unui model economic românesc. Deciziile politice, dacă ar fi fundamentate științific de către cercetători și cadre didactice, ar fi mult mai ușor acceptate de noi toți. De ce realizăm un model românesc? Sunt cel puțin două motive pe care trebuie să le luăm în calcul. Pandemia și crizele curente ne arată că trebuie să ne bazăm pe forțe proprii, pe producția internă. De asemenea, fondurile europene nu sunt suficiente pentru ce ne trebuie nouă și atunci avem nevoie de programe complementare, pentru finanțare din fonduri naționale. Obiectivul strategic trebuie să-l constituie utilizarea eficientă a întregului potențial economico-social al țării, astfel încât să asigurăm, în prima etapă, echilibrarea balanței de comerț exterior a României și, ulterior, să devenim excedentari, să nu mai importăm acele produse pe care putem să le producem noi și să exportăm produse cu valoare adăugată mare”.

Marea șansă a României este să devină
un mare exportator de produse alimentare

Prof. univ. dr. Mircea Coșea, membru fondator al ASPES, a argumentat cerința creării unui model de dezvoltare construit în jurul „ideii de patriotism economic”, pe a cărui bază „să fim competitivi la nivelul Uniunii Europene”. Deocamdată, semnalarea sa este că „România are un deficit comercial enorm”, cu explicația că asta înseamnă „incapacitatea României de a oferi mărfuri al nivelul cererii. Importăm enorm, importăm lucruri care nu sunt de mare tehnicitate. Sunt lucruri care țin de consumul zilnic, curent, al populației. Toată creșterea economică a României se duce pe importul de mărfuri. Cu alte cuvinte, creșterea economică a României contribuie la creșterea economică a Poloniei, Ungariei sau a altora, de la care importăm cartofi, pătrunjel și alte lucruri”.

Referitor la actualitate și la răspunsul românesc în context, profesorul Mircea Coșea a atras atenția că „criza alimentară nu este o joacă, nu este o probabilitate. Este o constatare clară. Ea vine peste omenire din 2019. Resursele alimentare au ajuns la stadiul în care coboară sub linia roșie a cererii. Populația crește mult și crește și calitatea consumului. În România, criza alimentară încă nu este foarte prezentă. Putem face o oportunitate din acest lucru. Avem o mare șansă. Marea șansă a noastră nu este aceea de a ne chinui să facem prin offset avioane F16 undeva pe la Craiova sau prin altă parte. Marea șansă a României este să devină un mare exportator de produse alimentare. Cu potențialul agricol pe care-l avem, putem ieși în lume”.

Sistemul privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică

În momentul de față, a remarcat Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, „am ajuns o țară de subcontractori. Exportul României îl fac, în mare parte, firmele străine care produc în România”. Reamintind că „avem un deficit comercial uriaș, raportat pentru sfârșitul anului trecut”, președintele CCIR a afirmat că, pentru această situație, „o mare parte din vină o are diplomația economică. Sistemul privat este mult mai flexibil pentru diplomație economică. Camera de Comerț și Industrie a României este organizația care mediază dialogul dintre mediul de afaceri și decidentul politic”. Din această poziție, a spus Mihai Daraban, Camera a sesizat autoritățile asupra unor probleme, în speranța soluționării, rezultatul constatat fiind că, „în general, nu s-a întâmplat nimic”.

Din perspectiva CCIR, ieșirea din paradigma dominației capitalului de stat este dificilă, „pentru că sunt așa-ziși diplomați de carieră, angajați ai statului și nu ai camerelor de comerț, așa cum se întâmplă în Austria, de exemplu”. Soluția pentru depășirea situației a fost sintetizată astfel: „Împreună cu mai multe organizaţii patronale sectoriale, am propus reorganizarea teritorială a României, pentru că în forma actuală, nu se mai poate susține un număr atât de mare de județe, economia nu mai poate susține un asemenea aparat de stat. Știm că am deranjat multă lume cu această propunere, pentru că astfel vor dispărea multe posturi plătite din bani publici. Ne dorim o țară ca afară, dar când CCIR a propus modificarea legii camerelor de comerț după modelul german, francez sau italian, au început să apară probleme înainte ca proiectul de lege să ajungă la faza de dezbatere publică”.

România s-a evidențiat prin creștere economică,
dar lasă de dorit la capitolul dezvoltare

Din perspectiva un exemplu actual de succes în mediul privat, Andrei Rădulescu, director la Banca Transilvania, a făcut o expunere privind „provocările tranziției spre dezvoltare durabilă”. Observația sa a fost că „România s-a evidențiat în peisajul țărilor din Uniunea Europeană printr-un grad ridicat de creștere economică pe parcursul ultimului deceniu, dar încă lasă de dorit la capitolul dezvoltare”. Inclusiv în ultima perioadă, a subliniat directorul Andrei Rădulescu, „România a prezentat o performanță macroeconomică superioară celei din zona euro, cu toate că marja de acțiune economică a fost redusă, deficitară din perspectiva reformelor structurale”.

În analiza sa, Andrei Rădulescu a făcut observația de ansamblu că, „pe parcursul ultimelor două trimestre, economia mondială s-a confruntat cu două șocuri exogene. În primul rând, a fost pandemia de coronavirus, cea mai severă pandemie din ultimul secol. În al doilea rând, sunt evenimentele din Ucraina, care afectează ecosistemul mondial și care vor contribui la fragmentarea fluxurilor comerciale și financiare internaționale pe parcursul a cel puțin un deceniu”.

Valorificarea internă a resurselor, coloana vertebrală
a unui model economic românesc

În contextul abordării potențialului de resurse al României și a valorificării lui în interes național, prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, a prezentat date potrivit cărora, „în ierarhia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, conform datelor Băncii Mondiale în contextul evaluării avuției naţionale, România se situează pe locul 7, cu o valoare de 178 de miliarde de dolari capital natural, comparativ cu locul 16,
din punctul de vedere al capitalului produs. Valoarea capitalului mediu natural pe cap de locuitor la noi este de 9.149 de dolari, România fiind sub acest aspect pe locul 11 în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Dacă din punctul de vedere al resurselor ne aflăm pe locuri fruntașe, nu demonstrăm și capacitatea de a le pune în valoare. Ne situăm pe unul dintre primele locuri la cantităţile de materiale extrase (biomasă, minereuri metalifere, minereuri nemetalifere), dar rămânem pe locuri codașe la valoarea adăugată creată prin prelucrarea acestora în ţara noastră”.

Prof. univ. dr. Luminița Chivu a reiterat că „resursele, disponibilitatea şi capacitatea de valorificare internă a acestora trebuie să reprezinte coloana vertebrală, punctul de pornire, în conturarea unui model economic românesc”.

Dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale,
nu prin politici monetare

Interesul și susținerea Băncii Naţionale a României pentru un plan pe termen lung de dezvoltare economico-socială a țării, cum este Modelul economic românesc în Uniunea Europeană inițiat de ASPES, au fost reafirmate de economistul-șef al BNR, Valentin Lazea. El a transmis sprijinul guvernatorului Băncii Naţionale a României, acad. Mugur Isărescu, pentru „demersul de a întocmi un traseu predictibil pentru economia românească pentru următorii 18 – 20 de ani”. Argumentele de ordin economic le-a formulat în următorii termeni: „De ce este Banca Naţională a României interesată de un astfel de plan pe termen lung în ceea ce priveşte reforma economiei? Pentru că știm cu toții că politica monetară nu poate decât să câștige timp. Dezvoltarea unei ţări se face prin reforme structurale, nu prin politici monetare. Politicile monetare pot şi ele să câștige timp cât pot, pentru o anumită perioadă; nu pot la infinit. Dacă nu se întâmplă în economia reală anumite reforme structurale (şi noi despre asta vorbim aici), şi capacitatea Băncii Centrale de a trage de timp şi de a câştiga timp este limitată. De aici, vine interesul nostru ca acest demers să fie reuşit”.

Din poziția expertizei sale, economistul-șef al BNR a făcut observația că pentru a fi credibilă, o strategie pe termen lung necesită „prioritizare, bugetare, monitorizare a implementării de la cel mai înalt nivel guvernamental, precum şi acord politic privind continuitatea, indiferent de partidul aflat la guvernare”. În detaliu, Valentin Lazea a apreciat că „prioritizarea înseamnă că nu toate activitățile cuprinse în program vor putea fi implementate concomitent. Este uşor să strângi zeci sau sute de programe de la toți actorii implicați, dar mai greu este să tai din ele şi să stabilești care intră imediat şi care, peste cinci ani sau zece ani. Bugetarea este elementul cheie, care adesea lipseşte strategiilor economice concepute în România. Continuitatea politică reprezintă punctul nevralgic în implementarea unui astfel de program pe termen lung, pentru că la fiecare alternanță la guvernare, partidele vin cu propriile priorităţi. Chiar același partid, aflat la guvernare, îşi poate schimba prioritățile. De asemenea, monitorizarea constituie un element esențial, în sensul că, de obicei, fiecare guvern găsește de cuviință să schimbe locul de unde se face monitorizarea programului”.

Din punct de vedere financiar, economistul-șef al BNR a reafirmat că în perspectiva unei evoluții economice, nu mai pot fi continuate politici fiscale expansioniste, practicate de România începând cu 2015, politici prin care „se acordă câte un ajutor pentru fiecare domeniu, în condițiile în care este nevoie de o consolidare fiscală de durată, mai ales în perspectiva adoptării euro. A adopta euro înseamnă că devine, practice, imposibilă generozitatea fiscală cu care s-au obişnuit firmele românești în ultimii ani”.

Tineretul, o generație orientată nu către sacrificiu, ci către bunăstare

Concretizarea dezideratelor formulate azi pentru România de mâine va reveni actualei generații tinere. Gabriel Carnariu este președintele Consiliului Tineretului din România. În categoria de tineret, a precizat el, se încadrează persoanele cu vârste cuprinse între
14 și 35 de ani. Tinerii de azi, a semnalat el, vor fi în 2040 la apogeul carierei. De aceea, „vor să fie astăzi prezenți, să fie parte, la luarea deciziilor. Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a fi la masa deciziilor nu doar dintr-o perspectivă consultativă, ci dintr-o perspectivă de implicare”.

Ca lider al generației aflate acum în plin proces de educație și formare, Gabriel Carnariu a lansat o provocare în sensul observării și (re)considerării obiectivelor sistemului educațional, găsind necesară „orientarea spre a forma tinerii pentru ceea ce este cu adevărat nevoie pe piața muncii și nu numai, pentru că tinerii trebuie formați nu doar ca să lucreze ca niște șoricei într-un laborator, ci pentru a lua, la un moment dat, decizii în acest stat”.

Referitor la problema migrației tinerilor și, implicit, a capacităților creative, președintele Consiliului Tineretului din România a propus o abordare optimistă: „Ca tineri români, ca tineri europeni, avem dreptul la mobilitate, la a circula ca să vedem lumea. Tinerii pot să meargă oriunde să studieze, să lucreze. Cu cele învățate, dorim ca ei să revină acasă. Cum pot ei să revină, dacă România nu este o țară ofertantă?!” Pe această linie, semnalul din perspectiva tinerilor de azi a fost ferm: „Suntem o generație orientată nu către sacrificiu, ci o generație orientată către bunăstare”.

Foto: Cornel Constantin

Mohamed A. El-Erian ne spune mai multe…

Mohamed A. El-Erian
-
0
Mohamed A. El-Erian ne spune mai multe…

În editorialul Say More PS discută cu Mohamed A. El-Erian, președintele Queen’s College din cadrul Universității Cambridge, profesor la Wharton School din cadrul Universității Pennsylvania și autorul cărții The Only Game in Town: Central Banks, Instability, and Avoiding the Next Collapse.

Continue

Industria de apărare: UE va consolida industria europeană de apărare prin achiziții publice în comun cu ajutorul unui instrument în valoare de 500 de milioane EUR

Economistul
-
0
Industria de apărare: UE va consolida industria europeană de apărare prin achiziții publice în comun cu ajutorul unui instrument în valoare de 500 de milioane EUR

Ieri, 19 iulie, Comisia Europeană a adoptat o propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Actului privind consolidarea industriei europene de apărare prin achiziții publice în comun (EDIRPA) pentru perioada 2022-2024.

După cum s-a anunțat în Comunicarea comună din luna mai privind deficitele de investiții în domeniul apărării, Comisia își respectă angajamentul de a institui un instrument al UE pe termen scurt care să consolideze capacitățile industriale europene de apărare prin achiziții publice în comun de către statele membre ale UE. Instrumentul, care a fost solicitat de Consiliul European, urmărește să răspundă celor mai urgente și critice nevoi de produse din domeniul apărării, rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Comisia propune angajarea a 500 de milioane EUR din bugetul UE pentru perioada 2022-2024. Instrumentul va stimula statele membre, într-un spirit de solidaritate, să achiziționeze în comun și va facilita accesul tuturor statelor membre la produsele din domeniul apărării de care au nevoie urgent.

Aceasta va evita concurența între statele membre pentru aceleași produse și va facilita economiile de costuri. Aceasta va consolida interoperabilitatea și va permite bazei industriale și tehnologice de apărare europeană (EDTIB) să își adapteze și să își intensifice mai bine capacitățile de producție pentru a furniza produsele necesare. Instrumentul va sprijini acțiuni ale unor consorții alcătuite din cel puțin trei state membre. Acțiunile eligibile pot implica noi proiecte de achiziții publice în domeniul apărării sau extinderea celor lansate de la începutul războiului.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Statele membre au luat măsuri îndrăznețe prin transferarea către Ucraina a echipamentelor de apărare necesare de urgență. În același spirit de solidaritate, UE le va ajuta să își refacă stocurile prin stimularea achizițiilor publice în comun, permițând industriei europene de apărare să răspundă mai bine acestor nevoi urgente. Propunerea de regulament privind EDIRPA reprezintă o etapă istorică în instituirea uniunii europene a apărării, sporind securitatea cetățenilor UE și transformând UE într-un partener mai puternic pentru aliații noștri.” 

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat: „Astăzi facem un progres istoric în ceea ce privește integrarea europeană în domeniul apărării. Având în vedere că războiul face ravagii la frontierele Europei, răspundem apelului lansat de șefii de stat din UE, prezentând astăzi un nou instrument de sprijinire, la nivel european, a achiziționării în comun de arme. Pe lângă contribuția la refacerea unei părți din stocuri în urma transferului de arme către Ucraina, creăm un stimulent prin intermediul bugetului UE pentru ca statele membre să cumpere împreună. Apărarea Europei face progrese importante.”

Obiectivele instrumentului

În special, instrumentul:

  • va încuraja cooperarea statelor membre în ceea ce privește achizițiile publice în materie de apărare. Acest lucru contribuie la solidaritatea, interoperabilitatea și eficiența cheltuielilor publice, previne excluderea (imposibilitatea statelor membre de a-și satisface cererea de produse din domeniul apărării din cauza unui vârf al cererii) și evită fragmentarea;  
  • va stimula competitivitatea și eficiența bazei industriale și tehnologice de apărare europeană, în special prin accelerarea adaptării industriei la schimbările structurale, inclusiv intensificarea capacităților sale de producție, ca urmare a noului mediu de securitate cauzat de agresiunea Rusiei în Ucraina.    

Acțiuni eligibile pentru sprijin

Instrumentul va sprijini acțiuni care respectă următoarele condiții:

  • existența unui consorțiu format din cel puțin trei state membre;
  • extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea ce privește achizițiile publice în comun ale celor mai urgente și critice produse din domeniul apărării;
  • proceduri de achiziții care reflectă implicarea EDTIB.

Instrumentul va ține seama de activitatea grupului operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării instituit de Comisie și de Înaltul Reprezentant/șeful Agenției Europene de Apărare. Grupul operativ facilitează coordonarea nevoilor de achiziții publice pe termen foarte scurt ale statelor membre și colaborează cu statele membre și cu producătorii din domeniul apărării din UE în vederea sprijinirii achizițiilor publice în comun pentru refacerea stocurilor. 

Etapele următoare

Răspunzând caracterului urgent al situației, în termen de șase săptămâni de la primirea solicitării din partea Consiliului European, Comisia a adoptat propunerea de regulament ca o chestiune de înaltă prioritate și o va transmite colegiuitorilor. Comisia se bazează pe o adoptare rapidă pentru a fi în măsură, până la sfârșitul anului 2022, să sprijine statele membre în abordarea, prin cooperare, a celor mai urgente și critice nevoi ale acestora în materie de produse din domeniul apărării. 

În plus, Comisia va propune un regulament privind programul european de investiții în domeniul apărării (EDIP), care va servi drept punct de plecare pentru viitoarele proiecte comune de dezvoltare și de achiziții publice de mare interes comun pentru securitatea statelor membre și a Uniunii. 

Confruntate cu noi provocări în materie de securitate, statele membre și-au anunțat intenția de a cheltui mai mult pentru apărare. Cu toate acestea, fără o mai mare coordonare și cooperare, aceste investiții sporite implică riscuri semnificative, cum ar fi accentuarea fragmentării sectorului european de apărare de-a lungul frontierelor naționale, limitarea potențialului de cooperare pe parcursul întregului ciclu de viață al echipamentelor, intensificarea dependențelor externe, precum și obstrucționarea interoperabilității și a capacității de a acționa a forțelor armate ale statelor membre.

Alegerile făcute în ceea ce privește achizițiile pe termen scurt vor avea un impact pe termen mai lung asupra perspectivelor pieței EDTIB pentru următoarele decenii. Prin urmare, este necesar ca Comisia să sprijine, în timp util și în mod specific, statele membre care doresc să își consolideze în comun capacitățile de apărare. 

Începând din 2017, prin intermediul PADRt, EDIDP și al Fondului european de apărare a fost creat un nou cadru pentru cooperarea în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării la nivelul UE și la nivel transfrontalier.

În special, noul instrument, precum și viitorul instrument, vor acționa în concordanță cu Fondul european de apărare în valoare de 8 miliarde EUR în ciclul de dezvoltare și achiziție de echipamente de apărare.

EDIRPA va completa, de asemenea, Instrumentul european pentru pace (EPF), care a permis luarea unor măsuri îndrăznețe în finanțarea deciziei statelor membre de a furniza echipamente de apărare Ucrainei, cu un nivel de sprijin atingând 2 miliarde EUR până în prezent, alocarea suplimentară fiind în curs de finalizare de către statele membre. Deși EPF rambursează aceste transferuri, în prezent este necesar ca statele membre să fie sprijinite în ceea ce privește refacerea stocurilor epuizate de materiale și ca acest lucru să fie realizat în mod cooperativ.

Busola strategică pentru securitate și apărare, aprobată de Consiliu la 21 martie 2022, acoperă toate aspectele politicii de securitate și apărare și sporește nivelul de ambiție al UE în acest domeniu. Prin pachetul privind apărarea din 15 februarie 2022, Comisia a făcut propuneri concrete pentru a sprijini punerea în aplicare a Busolei strategice.

Pornind de la toate aceste inițiative și pentru a consolida răspunsul UE la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Comunicarea comună din 18 mai 2022 privind analiza deficitelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat a prezentat o serie de măsuri concrete și progresive. Astfel de măsuri includ instituirea unui grup operativ pentru achiziții publice comune în domeniul apărării și crearea instrumentului pe termen scurt.

XTB: Va îngheța sau nu Europa la iarnă? – Soluții posibile într-un context energetic și geopolitic complicat

Economistul
-
0
XTB: Va îngheța sau nu Europa la iarnă? – Soluții posibile într-un context energetic și geopolitic complicat

 

  • Dependența UE de importurile de gaze din Rusia a crescut la aproximativ 80% în ultimii ani. 
  • De mulți ani, Europa și-a redus propria producție de gaze și a importat mai mult din Rusia datorită prețurilor mai mici.
  • Germania a decis să construiască a doua ramură a proiectului Nord Stream II, neglijând complet diversificarea surselor de aprovizionare.
  • Gazele reprezintă 22% din toate sursele de energie din Europa, dar sunt folosite mai ales pentru încălzirea locuințelor, a apei și a pregătirii alimentelor.
  • Stocurile arată mai bine decât anul trecut, iar depozitele din Europa sunt umplute la aproximativ două treimi.
  • Prețurile gazelor la bursa din Amsterdam ar putea urca în intervalul 200-250 EUR/MWh. Chiar și nivelul de 300 EUR/MWh este posibil, se mai arată în analiza casei de brokeraj XTB Polonia.

Va „îngheța” Europa?

Europa se confruntă în prezent cu cea mai mare criză energetică din istorie. 

Există mulți factori care au condus la situația actuală, dar motivul cheie este evident. 

Rusia, ca răzbunare pentru sancțiunile impuse după atacul asupra Ucrainei, a întrerupt deja aprovizionarea cu gaze către multe state membre ale UE și a redus treptat fluxurile de gaze către alte țări. 

Timp de mulți ani, gazul a fost sursa preferată de energie în Europa, aspect motivat de disponibilitatea sa și de prețul scăzut. 

Nu pot fi excluse nici acțiunile lobby-ului rusesc, care a făcut Europa dependentă de transferurile de gaze. 

Din acest motiv, mulți se tem că Europa ar putea „îngheța” în perioada de iarnă.

Structura cererii europene de gaze

Înainte de război, Rusia avea o pondere de 30-40% din gazele importate de Uniunea Europeană.

Dependența UE de acest import de materii prime a crescut la aproximativ 80%. 

Este mult, dar timp de mulți ani UE și-a redus propria producție și a importat mai mult din Rusia datorită prețurilor mai mici. 

În ciuda obiecțiilor uriașe din partea țărilor de tranzit, dar și din partea Statelor Unite, Germania a decis să construiască a doua ramură a proiectului Nord Stream II, neglijând complet diversificarea surselor de aprovizionare.

Gazul era foarte ieftin, ceea ce a crescut competitivitatea industriei germane de-a lungul anilor, și, în plus, produce emisii relativ scăzute în comparație cu cărbunele. 

Nu e de mirare că gazul a devenit sursa de energie „de tranziție” favorită a agendei ecologice a UE.

Trebuie să urmărim cu atenție un set de statistici.

Anul trecut, conform datelor furnizate de Eurogaz, consumul în UE s-a ridicat la circa 4.700 TWh (terawatt oră), adică puțin sub 500 de miliarde de metri cubi. 

Aproape 20% din această cantitate este folosită de Germania, însă Italia și până de curând Marea Britanie sunt, de asemenea, mari consumatori. 

Gazele reprezintă 22% din toate sursele de energie din Europa, așa că nu pare a fi un nivel de neînlocuit. 

Pe de altă parte, gazul este folosit mai ales pentru încălzirea locuințelor, a apei și a pregătirii alimentelor în toată Europa, ca să nu mai vorbim de multe sectoare industriale în care, în prezent, este singura sursă posibilă de energie.

Care este situația actuală?

Ponderea gazului rusesc în importurile către Uniunea Europeană a scăzut drastic de la aproximativ 40%, pe baza datelor din 2021, la aproximativ 20% în prima jumătate a acestui an.

Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză, desigur, având în vedere că exporturile către Polonia, Olanda, Grecia, Danemarca sau chiar Finlanda au fost oprite. 

Mai mult, transferul către Germania a fost redus cu 60%, iar mulți alți contractori importanți, precum Italia, Franța, Austria și Republica Cehă, importă și ei mai puțin din Rusia. 

Întreruperea livrărilor de gaze este rezultatul nerespectării modului de plată impus de Gazprom, în timp ce reducerea livrărilor este rezultatul unui joc politic.

Europa încearcă să înlocuiască importurile din Rusia.

Au fost colectate cantități uriașe de gaz natural lichefiat (GNL), iar importurile din alte surse, în special din Norvegia, au crescut.

Europa are capacitate de import liberă când vine vorba de GNL sau capacitatea de a importa mai mult gaz din Africa de Nord sau Azerbaidjan.

Stocurile arată mai bine decât anul trecut, iar depozitele din Europa sunt umplute la aproximativ două treimi. 

Unele țări, precum Polonia sau Portugalia, ar trebui să fie un model de urmat, deoarece depozitele din aceste țări sunt pline în proporție de aproape 100%. 

Desigur, trebuie să ne amintim că dimensiunea depozitelor este relativ mică în comparație cu Germania. 

În Polonia, depozitele sunt de aproximativ 6 ori mai mici decât în Germania. 

Teoretic, situația nu este pesimistă, dar, din păcate, perspectivele imediate nu sunt foarte încurajatoare.

Stocurile de gaze din Europa arată destul de bine, având în vedere perioada curentă a anului. Depozitele sunt pline circa două treimi, în conformitate cu media pe 5 ani. 

Sursa: Bloomberg

Dacă Rusia închide robinetul de gaz?

Rusia a redus deja semnificativ transferurile de gaze către țările vest-europene. 

Livrările către Germania au fost chiar cu 60% mai mici decât în anii precedenți și acum au scăzut la zero, din cauza întreținerii anuale a conductei. 

Cu toate acestea, absolut toată lumea se teme că transferurile de gaze din Rusia nu vor fi reluate. 

Reducerea anterioară a transferului de gaz s-a datorat, teoretic, unor probleme tehnice. 

Gazprom a făcut presiuni asupra Siemens să repare turbinele necesare reluării transferului de gaze. 

Teoretic, Canada, unde a fost întreținută una dintre turbine, a fost de acord să trimită echipamentele necesare, dar, din cauza sancțiunilor, încă nu se știe dacă va ajunge la destinație. 

Nu ar trebui să fim surprinși dacă transportul gazului nu va fi reluat în Germania prin Nord Stream I în august. 

Un aspect minor, dar încă pozitiv, este că gazul încă mai circulă prin conducta de gaz în Ucraina.

Transferul de gaze către Germania a scăzut acum la zero. Transferurile anterioare au scăzut cu aproximativ 60% din cauza unor presupuse probleme tehnice. 

Sursa: Bloomberg

Ar trebui să ne pregătim pentru o iarnă rece?

Din păcate, nu este o glumă. 

Liderii din multe țări europene vorbesc despre un plan de criză pentru iarnă. Deși unele soluții par absurde din perspectiva vieții noastre de zi cu zi, nimeni nu râde. 

Politicienii din Polonia sau Germania, sfătuiesc cetățenii să adune lemne de foc. 

Chiar și Deutsche Bank a indicat că germanii ar trebui să folosească șemineele pentru a se încălzi.

Autoritățile din Polonia recomandă ca locuințele să fie izolate înainte de iarnă, iar autoritățile din Uniunea Europeană recomandă cumpărarea de șosete și pulovere groase și scăderea temperaturilor în case. 

La rândul său, ambasadorul Greciei în Germania îi invită pe toți pensionarii din Nord să petreacă perioada de toamnă și iarnă pe insulele calde ale Mediteranei. 

Este cu adevărat puțin probabil ca oamenii să nu aibă acces la gaz în casele lor în timpul iernii – pentru  asta sunt construite rezervele. 

Pe de altă parte, prețul plătit constă în facturi mai mari și încetinirea economică din cauza suspendării activității în multe sectoare industriale.

Este chiar atât de rău?

Privind statisticile, situația nu este atât de rea. 

Pentru a înlocui aprovizionarea cu gaze rusești, Europa ar trebui să găsească în jur de 1.600-1.700 TWh de alimentare suplimentară cu energie. 

Aceasta este aproximativ cantitatea de capacitate de import de GNL în Europa. 

În plus, există o alimentare suplimentară de până la 200 TWh printr-o conductă de gaz din Africa de Nord și o posibilă alimentare din Norvegia. 

Din păcate, însă, infrastructura pentru GNL nu permite gazului să circule liber în Europa. 

Spania și Regatul Unit au în prezent jumătate din capacitatea de regazificare. 

Spania are contact permanent cu Franța doar prin conducte de gaz. 

Europa trebuie să găsească și furnizori care să aducă acest gaz pe continent. Statele Unite trimit un volum destul de mare în Europa în acest moment, dar nu suficient pentru a înlocui Rusia. 

De asemenea, este nevoie de noi contracte pe piața GNL, care să direcționeze o parte din gazul care a trecut până acum în Asia către Europa. 

Astfel de chestiuni necesită timp, în timp ce Europa ar putea fi privată de cel mai mare furnizor de combustibil peste noapte. 

În plus, este de remarcat faptul că cel mai mare colac de salvare din Europa se „scufundă”. 

Livrările de gaze din Norvegia au fost reduse drastic deoarece lucrătorii din sectorul norvegian de gaz și petrol au intrat în grevă din cauza salariilor mici. Situația pare să fie sub control în acest moment, dar probleme similare nu pot fi excluse în viitor.

Cum poate Europa să facă față problemelor actuale?

Desigur, UE are opțiunea de a reporni centralele pe cărbune, dar acestea au și o capacitate energetică limitată. 

În acest caz, merită să acordăm atenție potențialei creșteri semnificative a cererii de autorizații de emisie de CO2, cu excepția cazului în care reglementările în acest sens sunt reduse. 

Cel mai probabil, însă, cererea va fi redusă și nu doar în sectorul industrial, ci și în ceea ce privește încălzirea. 

În Germania este deja recomandat ca temperatura în locurile publice pe timp de iarnă să fie setată la 20 de grade, deși unele ghiduri arată cum să faci față funcționării de zi cu zi la o temperatură de aproximativ 15-16 grade. 

Bloomberg subliniază că Europa va putea înlocui aproximativ jumătate din oferta din Rusia, așa că răspunsul cererii va trebui să fie cu adevărat puternic. 

Toate acestea indică faptul că nu numai că va fi mai frig în această iarnă, dar și portofelele noastre vor „avea de suferit”. 

Nu trebuie să fim surprinși dacă prețurile gazelor la bursa din Amsterdam urcă în intervalul 200-250 EUR/MWh, chiar și nivelul de 300 EUR/MWh fiind posibil. 

Desigur, tot ceea ce a fost prezentat în acest articol prezintă un scenariu pesimist, dar este o posibilitate. 

Rămâne de sperat că iarna va fi blândă, iar Rusia va decide să reia transferul spre Germania.

Prețurile din Europa se apropie de maximele istorice, dar suspendarea livrărilor rusești le-ar putea împinge și mai sus. Teoretic, acest lucru poate împinge prețurile gazelor în Statele Unite, care lucrează la creșterea livrărilor către Europa. Prețuri în USD per milion de unități de încălzire britanice. Prețul la bursa din Țările de Jos este în prezent de aproximativ 160 EUR  pe megawatt oră. 

Sursa: Bloomberg

Prețurile gazelor sunt, de asemenea, cruciale pentru EUR și alte monede europene.. 

Stabilizarea prețurilor ar trebui să avantajeze monedele europene din cauza riscului redus de criză energetică. 

Cu toate acestea, dacă prețurile cresc peste 200 EUR / MWh (peste 70 USD / MMBTU), atunci putem experimenta o slăbiciune a multor valute europene.

Amânarea ratelor la credit, recomandată doar în ultimă instanță

Florin Antonescu
-
0
Amânarea ratelor la credit, recomandată doar în ultimă instanță

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunță că numărul negocierilor dintre consumatori și bănci a crescut cu aproximativ 40% în prima jumătate a anului în curs, față de perioada similară a anului trecut și le recomandă consumatorilor să recurgă doar în ultimă instanță la amânarea plății ratelor la credit:

În 92 din 100 de negocieri consumatorii își rezolvă problemele cu băncile |  CSALB solicită judecătorilor să recomande părților concilierea

În prima jumătate a anului, numărul de negocieri dintre consumatori și bănci a crescut cu aproximativ 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Reducerea ratelor, trecerea de la ROBOR la IRCC, încheierea proceselor din instanță reprezintă măsuri pe care băncile și consumatorii le-au negociat în prima jumătate a anului în cadrul concilierilor. Recomandarea CSALB către consumatori este să apeleze doar în ultimă instanță la amânarea plății ratelor la credit. Amânarea vine cu costuri suplimentare, la care se adaugă imprevizibilitatea situației economice din momentul reluării plății ratelor. În schimb, consumatorii sunt îndemnați să se adreseze băncilor, IFN-urilor și/sau CSALB dacă întâmpină dificultăți financiare care pot afecta derularea contractelor, pentru a găsi soluții personalizate care să se aplice pe toată perioada derulării creditului.

Concilierea, posibilă și în faza procesuală

În primele șase luni ale anului, 63 de procese în instanță au fost încheiate ca urmare a rezolvării disputelor pe cale amiabilă în cadrul CSALB, față de cele 67 de cazuri înregistrate pe tot parcursul anului 2021. Având în vedere această situație, CSALB a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție și celor 15 Curți de Apel din țară să fie aduse la cunoștința judecătorilor informațiile despre posibilitatea de soluționare amiabilă a litigiilor dintre consumatori și bănci/IFN-uri prin conciliere. 

Practic, solicitarea CSALB a fost ca judecătorii să aplice prevederile art. 21, alin. 2 din Codul de Procedură Civilă potrivit căruia „În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părților, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii”. Ideal este ca recomandarea judecătorilor pentru conciliere să fie făcută la începutul procesului, până la primul termen de judecată. Însă această inițiativă de împăcare se poate exercita de către părți în orice moment al procesului, chiar și în căile de atac (apel/recurs).

Avantajul major este reprezentat de faptul că media de soluționare a unui dosar la CSALB este de 33 de zile (în anul 2021), perioada fiind mai scurtă chiar decât timpul care curge până la primul termen de judecată (în mod obișnuit).

„Tot mai mulți consumatori solicită împăcarea cu băncile chiar și când se află în instanță”

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Dintre negocierile purtate în prima jumătate a anului curent, 92% s-au încheiat cu împăcarea părților. Astfel, nu doar că băncile au preluat mai multe cereri ale consumatorilor, dar procentul mare de împăcări arată o maturizare a actului de negociere. Băncile au devenit tot mai dispuse să ofere soluții consumatorilor aflați în dificultate, atât prin intermediul cererilor acceptate spre negociere, unde avem o creștere de peste o treime, cât și prin numărul soluționărilor directe, fără intermedierea conciliatorilor CSALB, unde aproape că am egalat numărul înregistrat în tot anul anterior. Comparativ, nu asistăm la o evoluție la fel de mare a numărului de cereri față de perioada similară a anului trecut, având o creștere de 10 procente. Ar fi de preferat să vedem o tendință similară și în privința cererilor de amânare la plată a ratelor, iar oamenii să analizeze mai atent opțiunile pe care le au înainte de a solicita o amânare. Costurile care se adaugă la credit după amânarea cu până la 9 luni a ratelor pot fi semnificative, mai ales dacă ne referim la primii ani din achitarea unui împrumut.

Din fericire, există alternativa oferită de CSALB. Analizând datele, vedem că în primele șase luni mai mult de 9 din 10 cereri negociabile trimise către CSALB au primit din partea băncilor o rezolvare. Este un argument puternic pentru încrederea de care este nevoie în sistemul financiar-bancar. Dacă în cazul băncilor a crescut apetitul de negociere în cadrul CSALB, în cel al IFN-urilor a crescut numărul cererilor soluționate direct între IFN și consumator, fără intervenția unui conciliator. Aceste cazuri care sunt soluționate direct, dar după ce a fost sesizat Centrul, sunt situații mai simple, în care nu este nevoie de expertiza unui conciliator. Așa se întâmplă, de exemplu, în cazul cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit. Așa cum am mai spus, interesul comun este ca părțile să găsească prin negociere o rezolvare la problema semnalată, indiferent de calea aleasă pentru a ajunge la o înțelegere amiabilă.

Unul dintre efectele încrederii despre care vorbeam este faptul că tot mai mulți consumatori solicită împăcarea cu băncile chiar și când se află în instanță. În cazul unora, această solicitare vine după ani de așteptare a unei sentințe sau după ce au cheltuit sume importante de bani în cadrul proceselor. Am făcut și noi un pas către instanțe solicitând judecătorilor să recomande părților soluția concilierii înainte de judecata propriu-zisă sau chiar în timpul derulării proceselor. Credem că acest lucru va aduce economii de bani și timp ambelor părți, iar instanțele vor fi degrevate de procese care îngreunează actul de justiție”.

Băncile preferă negocierea în cadrul CSALB,
iar IFN-urile înțelegerea directă cu consumatorii 

În primul semestru din 2022 CSALB a înregistrat 1.335 de cereri conforme, cu aproximativ 10% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. O creștere importantă se înregistrează în cazul dosarelor de negociere. Băncile au intrat în 331 de negocieri în perioada S1 2022, cu aproximativ 100 mai multe decât în perioada similară a anului trecut, iar IFN-urile au acceptat doar două cereri spre negociere. 

Cea mai mare creștere se observă în cazul înțelegerilor directe dintre bănci/IFN-uri și consumatori. Față de prima jumătate a anului trecut, înțelegerile directe (după sesizarea CSALB) au o creștere de 150%. Cele mai multe înțelegeri directe sunt în raport cu IFN-urile (160 în S1 2022 față de doar 22 în primul semestru din 2021). Astfel, o treime dintre cererile adresate IFN-urilor au fost soluționate direct de către părți anul acesta. Cele mai multe dintre solicitările formulate în raport cu IFN-urile (85%) au ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit. Cererile care au acest obiect reprezintă aproximativ 20% din totalul cererilor adresate băncilor.


Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

Valoarea liderilor în situații de criză, analizată de Wyse

Florin Antonescu
-
0
Valoarea liderilor în situații de criză, analizată de Wyse

Compania de top în domeniul recrutării Wyser, parte a Gi Group Holding, ne oferă o analiză asupra modului în care companiile aleg să acționeze în situații fără precedent, cum este actualul context imprevizbil, setat de evenimente precum pandemia sau conflictele geopolitice, care „pun la încercare capacitățile liderilor, respectiv șansele de supraviețuire ale unei companii, creând și oportunități, deopotrivă”.

Wyser semnalează că „un barometru al Edelman Trust din 2021 relevă că majoritatea companiilor manifestă inițiativă și se orientează acum, cu precădere, către rezolvarea unei serii de probleme complexe și supărătoare, echipele având așteptări foarte mari din partea liderilor mediului de business”.

Lăcrămioara Hristache (foto), Business Manager Wyser: „Capabilitățile liderilor sunt testate în condiții fără precedent, iar companiile care rezistă în scenariul instabilității și mai ales în cel al ambiguității, își bazează acțiunile pe strategii curajoase, atente și orientate către factorul uman. Un asemenea exemplu din portofoliul nostru de clienți este dat de o organizație globală care, în iureșul specific pandemiei/post-pandemiei, a luat decizia de a implementa un program intern de Learning & Development, utilizând resurse interne și externe, program care avea ca scop două directii: coaching pentru lideri și self-leadership, program disponibil pentru toți angajații. Prima direcție, respectiv coaching pentru lideri, are ca scop redefinirea abordării acestora prin încurajarea metodei de facilitare (nu doar coordonare) și adoptarea abordării sistemice ca instrument de management al complexității, în timp ce self-leadership-ul, program disponibil pentru toți angajații este o practică și un ghid care ajută la definirea și înțelegerea conceptului identitar-colectiv pentru fiecare angajat: cine este, ce face, de ce face. Astfel, se creează o conexiune autentică a angajaților cu mediul muncii, se dezvoltă comportamente care întăresc coeziunea între oameni și între departamente și crește focusul pe contribuție și sens. Concluzia generală dată de efectele acestei inițiative este că elemente precum motivația și angajamentul sunt stimulate pozitiv, mai cu seamă de mediul de muncă și de cum se simt angajații în acest mediu, și mai puțin  de rezultatele meritorii ale muncii lor, acestea din urmă devenind o consecință firească într-un astfel de cadru. În contextul actual atât de volatil al pieței muncii, un asemenea exemplu ne arată cât de important este ca o companie să comunice grija și intenția către angajații săi, confruntând realitatea cu asertivitate.” 

Wyser subliniază că „66% dintre respondenții studiului Edelman consideră că liderii ar trebui să preia inițiativa în direcția schimbării. De asemenea, 65% dintre participanții la studiu cred că top managementul ar trebui să fie răspunzător inclusiv în fața publicului larg, și nu doar în fața consiliului de administrație sau al acționarilor. 

În situațiile caracterizate de instabilitate la nivel global, rezultatele studiului dezvăluie, de asemenea, că angajatorul se bucură de un prim grad de încredere, devansând mass media. Astfel, Wyser sugerează o nouă bază de obiective pe care companiile o pot folosi pentru ca echipele lor să treacă cu bine aceste încercări.

În continuare, ar fi recomandat ca liderii să conducă utilizând puterea exemplului, reprezentat mai degrabă ca o evoluție, ca un proces de creștere, și nu doar ca un ideal de urmat. În acest sens, liderii acționeză ca niște facilitatori, simplificând procesele angajaților, asemenea unor procese de coaching și mentorat. La fel de importante sunt acțiunile liderilor și capacitatea acestora de a se raporta cu empatie la  de nevoile angajaților, clienților, a partenerilor de afaceri, promovând în același timp un model de conduită din punct de vedere social.

Mai mult, liderii trebuie să conducă prin parteneriate, atât la nivel extern, cât și intern. În organizații, oamenii nu adoptă decizii singular, ci în colaborare cu echipa, abilitățile de facilitare la nivel colectiv fiind esențiale pentru un lider.  Aceste abilități sunt cu atât mai valoroase în contextul creșterii diversității perspectivelor, a talentelor și culturilor din piața muncii”. 

Wyser este definită ca „divizia specializată pentru recrutarea de specialiști din cadrul Gi Group Holding, una dintre cele mai mari companii de resurse umane la nivel mondial care pune la dispoziție servicii pentru dezvoltarea pieței forței de muncă. Cu o echipă specializată pe domenii precum Vânzări și Marketing, Finanțe și Contabilitate, Bănci și Asigurări, Inginerie Tehnică, Farma, Retail cât și divizii locale specializate pe industrii, Wyser interconectează talentele profesionale pentru posturi de middle și top management cu companiile de scucces, oferind suport candidaților pe parcursul carierei și fiind alături de clienți în funcție de nevoile pe care business-ul le impune. Wyser își desfășoară activitatea în Brazilia, Bulgaria, China, Franța, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Spania și Turcia, oferind soluții personalizate clienților, pornind de la o înțelegere profundă a nevoilor fiecărei companii. În cadrul procesului de căutare și selecție, Wyser oferă servicii cu valoare adăugată, cum ar fi headhunting, centru de evaluare și cartografiere a pieței de candidați. https://ro.wyser-search.com/”.

Carduri din plastic reciclat emise de BNP Paribas Personal Finance București

Florin Antonescu
-
0
Carduri din plastic reciclat emise de BNP Paribas Personal Finance București

BNP Paribas Personal Finance SA Paris Sucursala București, prin marca sa comercială Cetelem, anunță emiterea începând de luna aceasta a primelor carduri Cetelem din plastic reciclat (rPVC). În urma acestui proces, banca estimează o reducere a amprentei de carbon cu aproximativ 3,5 tone. Acțiunea face parte din programul Positive Impact, prin care este promovat accesul la consum responsabil și sustenabil al clienților și partenerilor Cetelem. 

Cetelem aubliniază că are ca obiectiv, până în anul 2025, ca „întregul portofoliu de carduri să fie realizat din plastic reciclat  și elemente biodegradabile. Producerea cardurilor de acest tip va avea loc gradual, cele vechi urmând a fi înlocuite pe măsura expirării, odată cu epuizarea stocurilor existente.

Noul plastic conține material reciclat în proporție de 85,5% și folosește soluțiile Greenpay – PVC de la IDEMIA, lider mondial în soluții de identitate augmentată. Mai mult, o parte din gama de cerneluri folosite sunt biodegradabile. Tehnologia reprezintă cel mai recent demers al experților în cercetare și dezvoltare din cadrul IDEMIA și are la bază o atenție deosebită acordată selecției materiilor prime, proceselor de fabricație și asamblare, pentru a asigura menținerea calității înalte a cardului. Noua versiune a cardului va păstra funcționalitățile prezente, posesorii putându-le folosi la fel ca până acum”. 

Miruna Senciuc, CEO BNP Paribas Personal Finance Sucursala București: „Grija față de utilizarea resurselor este una dintre cele mai mari provocări pe care societatea modernă le întâmpină  în ziua de azi. Un comportament responsabil, inclusiv din punct de vedere al consumului, ne va ajuta să conservăm resursele naturale, să reducem amprenta de carbon și să facem diferența la o scară mai largă. Continuăm să sprijinim tranziția către un viitor verde, iar emiterea noului tip de carduri realizate din plastic reciclat este o acțiune ce contribuie la binele mediului înconjurător și, de aceea, ne încurajăm clienții să aleagă variante de plată prietenoase cu mediul. Doar împreună putem sprijini și, în același timp, îmbunătăți calitatea vieții pe termen lung.”

BNP Paribas Personal Finance București accentuează că, în calitate de „bancă ce activează pe piața cardurilor de credit, cu aproximativ 400.000 de carduri în portofoliu, se află constant în topul primilor trei emitenți de astfel de carduri și se bucură să dezvolte soluții alături de parteneri cu principii și obiective comune în ceea ce privește sustenabilitatea și impactul pozitiv asupra mediului.  

BNP Paribas Personal Finance Bucuresti este o bancă responsabilă care alege să se implice în programe de sustenabilitate, iar protejarea mediului este una dintre prioritățile sale. De-a lungul timpului, banca a demarat diferite mișcări în acest sens, precum Creditul Verde, care constă în finanțarea proiectelor care au grijă de sănătatea mediului, oferind o dobândă avantajoasă, mai mică decât oferta standard, acțiuni de reciclare sau plantarea a sute de copaci”. 

 

Cea mai mare competiție de antreprenoriat susținută de BCR Școala de Business

Florin Antonescu
-
0
Cea mai mare competiție de antreprenoriat susținută de BCR Școala de Business

Steinbeis Danube Center (prin Steinbeis Romania), în parteneriat cu BCR Școala de Busines, a organizat a doua ediție a Early Innovators Business Plans Competition (EIBPC). În finala desfășurată la sediul BCR, The Bridge, în fața unui juriu format din antreprenori, reprezentanți ai BCR și ai Steinbeis Romania, și-au prezentat planurile 23 de echipe finaliste, formate din elevi de liceu din București, Timișoara, Iași, Olt, Vâlcea, Dâmbovița, Satu Mare, Bihor, Maramureș, Suceava, Argeș, Gorj și Brăila.

Early Innovators Plans Competition este o competiție care se adresează liceenilor și își propune să dezvolte mentalitatea antreprenorială în rândul tinerilor, bazându-se pe cele mai bune practici germane aplicate pentru elevii din România. EIPC este un concurs unic în România din perspectiva conceptului, metodologiei și flexibilității cu privire la participare deoarece poate aplica orice elev, de la orice liceu, indiferent de profilul liceului pe care îl frecventează, singura condiție fiind ca elevul să fie coordonat de un profesor, indiferent de specialitate. 

Laureații ediției 2022 sunt:

Locul I, 1.500 de euro – Tania-Maria Vătășoiu, Colegiul Național Radu Greceanu din Slatina, județul Olt, pentru „Flopic”, o companie care produce panouri florale cu filtre de aer inteligente, confecționate preponderent din mușchi

Locul II, 1.000 de euro – echipa RobotX, Colegiul Național Doamna Stanca din Satu Mare, pentru o idee de afaceri ce presupune o școală de robotică pe 4 roți, destinată copiilor din mediul rural

Locul III, 600 de euro – echipa New Life, Liceul Teoretic Grigore Moisil din Timișoara, pentru ideea creării unei platforme online de cursuri IT pentru elevii de gimnaziu și de liceu 

Trei mențiuni, câte 300 de euro fiecare – Elena Denisa Moncea, Liceul Teoretic Simion Stolnicu din Comarnic, județul Prahova; echipa Vianovation, Colegiul Național Tudor Vianu din București; echipa Woodcell, Liceul Teoretic O.C. Tăslăoanu din Toplița, județul Harghita 

Juriul a fost format din 24 de antreprenori și manageri cu experiență în diverse domenii de business și medii universitare: Cristina Bâtlan – Musette, Ana-Maria Crețu – BCR, Alin Niță – FivePlus Solutions, Andreea Paul – INACO-Inițiativa pentru Competitivitate, Andrei Bucur – Smart Tech Energy Concept, Aura Icodin – Centrul de Limbi Străine A_BEST, Aurelian Iușcu – Business Future Solutions, Cornel Bărbuț – VegaComp Consulting, Cornel Berțea Hanganu – Școala fără Șomeri | ASCEDO International, Crina Diculescu – Dynamic Business Connections, Cristina Ionescu – Camera de Comerț și Industrie a României, Darius Madadi – Rădăcini Auto, Cristian Balaban – Audit D`Or, Ioana Arsenie – Trusted Advisor & Trusted App, Mihaela Cornelia Dan – Academia de Studii Economice din București, Natalia Lepădatu – TARA Interactive, Raluca Voivozeanu – PRIA Events, Shahrazad Hadad – Academia de Studii Economice din București, Silviu Nicolescu – PRORA, Simona Irina Goia – Academia de Studii Economice din București, Ștefan Budulan – UP România, Virginia Zețu – FIBERCON, Ciprian Lepădatu – Asociația Firmelor Constănțene, Budescu Costel Cristian – Prima Construct. 

Jurgen Raizner, expert Steinbeis pentru Europa Centrală și de Est, director al Steinbeis Donau Zentrum: „Am avut 233 de echipe de liceeni care s-au înscris în competiție. Toate aceste echipe au primit feedback personalizat de la membrii juriului, pentru a putea îmbunătăți și chiar pune în aplicare ideea lor de afaceri. 23 din echipele înscrise au fost selctate în finală. Este un rezultat extraordinar, dacă ne gândim că suntem abia la a doua ediție a competiției, iar numărul de planuri de afaceri înscrise este comparabil cu cel din Germania, unde acest eveniment are deja o tradiție de peste 15 ani.”

Ana-Maria Crețu, coordonator de programe start-ups BCR: „Îi felicit pe toți participanții Early Innovators Business Plans Competition pentru munca, curajul și dorința de schimbare pe care vor să o aducă prin afacerile lor și pentru că au demonstrat, încă o dată, că antreprenoriatul poate să înceapă de la o vâstă fragedă. Prin toate proiectele pe care le susținem, dorim ca tinerii cu spirit antreprenorial să știe că Banca Comercială Română este alături de ei, de noua generație de antreprenori, și le vom pune la dispoziție resursele necesare pentru ca ei să reușească. Visul nostru este să ajungem, în timp, să avem peste 50 de liceeni, finaliști Early Innovators Business Plans Competition, în fiecare județ al României.”

Cristina Bâtlan, cofondator Musette, investitor la Imperiul Leilor: „Antreprenoriatul este despre a face. A face lucruri, a construi, a face bine, atât pentru tine, dar mai ales pentru alții și pentru lumea în care trăim cu toții. Am asistat la niște prezentări grozave și am speranță în viitoarea generație de antreprenori ai României. Avem tineri creativi, cu idei inovatoare, care trebuie susținuți și încurajați, pentru că ei reprezintă viitorul nostru.”

Criteriile de evaluare pentru acordarea premiilor au fost: 1. Ideea de business, 2. Tehnologii folosite și aplicabilitate, 3. Analiza concurenței, 4. Sustenabilitate, 5. Inovație, 6. Viziune și 7. Scalabilitate.

1...1.0671.0681.069...2.075Pagina 1.068 din 2.075