Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB (foto), brokerul de burse internaționale listat pe Bursa de la Varșovia, explică și că sunt șanse ca Bitcoin să scadă în continuare sub pragul de 42.000 de dolari până la sfărșit de 2021 .

Criptomonedele trec, în prezent, printr-o perioadă de ajustări. După un vârf de aproape 3 trilioane de dolari atins pe 10 noiembrie, capitalizarea totală a proiectelor de criptomonede (peste 15.000 potrivit Coinmarketcap) a intrat în tendință descendentă. Pe seama datelor de luni, ora 12.45, capitalizarea ajunsese la 2.18 trilioane USD, o scădere de aprox 793 mld. dolari sau 26.64% în mai puțin de o lună. Din această valoare totală, Bitcoin reprezenta 41.2% și ethereum 21.5%, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist pentru brokerul de burse internaționale XTB România, companie listată pe Bursa de la Varșovia.

Piața monedelor virtuale rămâne una foarte concentrată, în care primele 2 proiecte reprezintă aproape două treimi din valoarea totală, pe baza prețurilor de tranzacționare actualizate, cu toate că nume noi au apărut pe radar și unele au avut creșteri spectaculoase.

Bitcoin a coborât de la aproximativ 69.000 dolari la un minim de 42.333 dolari pe bursa americană Coinbase, un declin de 38.6%. 

Sesiunea de sâmbătă (spre deosebire de bursele obișnuite, tranzacționarea criptomonedelor continuă în weekend) a fost în mod special electrizantă, cu scăderi de peste 20% în interiorul zilei, pe seama unor lichidări de poziții probabil forțate, dar și cu o recuperare care a dus sesiunea pe minus de „doar” 8.2%. 

Ethereum a avut o scădere temporară asemănătoare: un minim la -17.8%, dar minus de numai 2.3% la închidere. 

O teorie interesantă leagă participarea instituțională și a marilor investitori de o corelație mai mare cu piețele tradiționale, cum ar fi cea bursieră (pe acțiuni) și cea de obligațiuni. Așa s-ar putea asocia tendința de scădere din piața bursieră cu cea a Bitcoin, iar datele foarte slabe din piața muncii din SUA de vineri ar deveni unul dintre factorii declanșatori ai scăderilor. 

Nevoia de lichiditate în condițiile unor îngrijorări vizavi de noua variantă a virusului poate contribui la dinamica actuală, la fel și temperarea valului optimist susținut mai ales de investitori noi, unii dintre ei operând emoțional. 

Operatori cu un istoric de tranzacționare îndelungat au decis să pună la adăpost o parte din câștigurile marcate. Nivelul de risc asociat unor reglementări suplimentare e de asemenea luat în calcul mai ales la nivel instituțional. 

Este interesant, totuși, că mișcarea actuală se suprapune cu o creștere a tensiunilor în zone precum Taiwan sau Ucraina, diminuând imaginea Bitcoin ca scut față de turbulențele geopolitice. În fapt, însă, o astfel de evaluare se poate face pe un orizont de timp mult mai îndelungat, la fel cum evaluarea unor active de protecție față de inflație au nevoie de a parcurge cel puțin un ciclu întreg, incluzând un episod cu valori mari ale inflației. 

Pe termen scurt, piețele ar putea urmări cu mare atenție zona imediat de sub minimele atinse recent, 41-42.000 dolari/Bitcoin, sau 3.400-3.500 dolari/Ether; alunecări sub acest palier ar da semne de vulnerabilitate nu doar pentru Bitcoin și Ethereum, ci și pentru o mare parte dintre celelalte criptomonede.

Deși în unii dintre anii anteriori perioada sărbătorilor de iarnă oferea interes, volume și cotații  în creștere, în special din partea segmentului de retail, anul acesta ar putea fi atipic. 

Un moment interesant, cu variații procentuale ample ar putea fi debutul anului viitor. 

Pare mult prea devreme pentru a face estimări direcționale precise, având în vedere impredictibilitatea tiparului de evoluție al noii tulpini a virusului. 

Un episod de revenire ar fi, însă, neconvingător, dacă nu ar duce cotațiile Bitcoin cel puțin în apropierea pragului de 60.000 înainte de finele anului. Pe termen mediu, căutarea unor noi nume câștigătoare, cu soluții tehnice inovative ar putea deschide o nouă cursă, cu accente speculative, însă e probabil ca până atunci să fie nevoie de o perioadă de reașezare a pieței.

Varianta Omicron stârnește noi spaime într-o lume deja obosită după aproape doi ani de pandemie. Ne aflăm acum într-o fază de incertitudine declanșată de expansiunea rapidă a acestei noi variante în Africa și în întreaga lume, de cele peste 30 de mutații ale sale în proteina spike vizată de vaccinuri și de lipsa de date despre cât de periculoasă este această variantă.

În timp ce piețele reacționează cu prudență la acest nou virus, diverse organizații fac diferite scenarii cu privire la evoluțiile viitoare pe baza puținelor date pe care le avem acum.

Un scenariu moderat este cel în care varianta Omicron se dovedește a fi mai transmisibilă, dar în care oamenii au o imunitate similară sau doar ușor mai slabă, comparabilă cu varianta Delta. Acest scenariu prevede o posibilă reducere a creșterii economice pentru primul trimestru al anului viitor. Cât de amplă va fi aceasta va depinde foarte mult de măsurile pe care le vor lua guvernele pentru a limita răspândirea bolii. Dar economiile își vor continua redresarea. 

Scenariul cel mai pesimist este ca Omicron să fie mai infecțios, iar imunitatea care previne formele grave ce duc la spitalizare să se dovedească a fi mult mai slabă decât la varianta Delta. Acesta este scenariul care duce lumea înapoi la începutul anului 2020, cu toate blocajele și restricțiile. Acest lucru va justifica, de asemenea, o scădere mai accentuată a creșterii pentru primul trimestru din 2022, o presiune sporită asupra lanțurilor de aprovizionare, întreruperi ale producției și o inflație în continuare mai mare din cauza faptului că cererea nu poate fi satisfăcută. O posibilitate este ca în acest scenariu să vedem din nou prețurile energiei în scădere abruptă.  

Pe partea pozitivă avem un scenariu în care Omicron se dovedește a fi doar mai infecțioasă și transmisibilă, dar cu rate de spitalizare și de deces mai mici decât Delta. În acest scenariu, economiile își vor continua revenirea la normal, reducerea achiziției de active de către Rezerva Federală americană va continua conform planului iar economia mondială va continua să crească. 

Mai există un alt scenariu dar acesta pare să fie infirmat de evenimentele curente.  Este scenariul în care Omicron se răspândește mai puțin agresiv decât tulpina Delta. De exemplu, Olanda a anunțat că a confirmat prezența variantei Omicron în eșantioane de testare olandeze prelevate încă din 19 noiembrie – cu mult înainte ca Africa de Sud să anunțe prima dată detectarea acesteia. Experții cred că această variantă se află deja în circulație largă la nivel internațional și a reușit asta într-un interval de timp mai scurt decât Delta.   

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) vede în principal două scenarii cu care se confruntă economia internațională, deoarece Omicron se adaugă la incertitudinile legate de redresarea după criza Covid-19. „Unul este cel în care se creează mai multe perturbări ale aprovizionării și se prelungește inflația ridicată pentru mai mult timp. Și altul, mai sever, în care trebuie să folosim mai multe restricții de mobilitate, caz în care cererea ar putea scădea și inflația ar putea de fapt să se retragă mult mai repede”, a declarat Laurence Boone, economistul-șef al OCDE. Potrivit lui Boone, dacă Omicronul se va dovedi a fi „mai malefic” decât alte variante, guvernele ar putea fi chemate să intervină pentru a atenua lovitura pentru companii și gospodării. „Acesta ar putea fi un scenariu în care am avea nevoie de mai mult sprijin fiscal în acest stadiu”, a adăugat ea.

În ciuda stadiilor incipiente ale valului Omicron, apariția sa creează deja efecte. Turismul și călătoriile sunt afectate de interdicțiile impuse anumitor destinații africane, sunt aplicate reglementări mai stricte în materie de testare și vaccinare, iar toate acestea ar putea întârzia redresarea industriei turismului.  Înainte de descoperirea variantei Omicron, călătoriile internaționale erau în creștere după 20 de luni de scădere. 

Efectele se văd deja și la nivel local. Spre exemplu, în Marea Britanie, proprietarii de pub-uri, restaurante și hoteluri din întreaga țară avertizează că au primit deja anulări de rezervări pentru petreceri și evenimente de Crăciun, anulări declanșate de temerile legate de varianta Omicron. Acesta este un semn rău pentru afacerile din domeniul Horeca. Acestea sperau să primească mulți clienți în timpul sezonului festiv, crucial pentru business. Iar această tendință are potențialul de a se răspândi în întreaga lume.Unul dintre lucrurile pe care nu le știm încă este cât de puternică este protecția oferită de vaccinurile existente împotriva Omicron. În timp ce cercetează acest lucru, Pfizer și Moderna au început deja să lucreze la vaccinuri adaptate special pentru a opri valul Omicron. Iar acest lucru poate modifica toate scenariile de mai sus. Ne întoarcem astfel la faza în care piețele financiare reacționau la știrile despre vaccinuri, deoarece creau o urmă de speranță că pandemia va fi învinsă. 

_________________

Material de opinie de Ciprian Gavriliu, Partener, și Corina Augustin, Consultant Senior, Prețuri de Transfer, Deloitte România (fotot)

Companiile din întreaga lume care contestă deciziile de impunere emise de autoritățile competente, considerând că acestea contravin prevederilor acordurilor sau convențiilor de evitare a dublei impuneri, pot apela la procedura amiabilă pentru soluționarea unor astfel de dispute. Această procedură este însă puțin accesată în România, comparativ cu principalii săi parteneri comerciali, respectiv Austria, Germania, Spania sau Italia, așa cum reiese din cele mai recente date publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitoare la anul 2020. 

OCDE publică anual date cu privire la procesul de soluționare a procedurilor amiabile, atât la nivel global, cât și la nivel național. Statistica aferentă anului 2020, care acoperă 118 jurisdicții, inclusiv România, și cuprinde, practic, toate cazurile derulate în întreaga lume, arată că procedura are în continuare un caracter concentrat – anul trecut au fost demarate aproximativ 2.500 de cazuri noi, 95% dintre acestea fiind inițiate în primele 25 de jurisdicții, iar restul de 5% fiind reprezentate de alte 40 de jurisdicții.

Impactul pandemiei de COVID-19 s-a resimțit și la nivelul procesului de soluționare a procedurilor amiabile, astfel că se remarcă o ușoară scădere a numărului total de cereri finalizate, comparativ cu anul 2019. Această diminuare este datorată cazurilor din alte arii de impozitare, care au scăzut cu 12%, în timp ce numărul cazurilor din sfera prețurilor de transfer soluționate a crescut cu aproximativ 6% pe parcursul anului trecut. Cu toate acestea, autoritățile competente s-au adaptat contextului generat de pandemie și au permis contribuabililor să depună cererile pentru demararea procedurii amiabile și în format digital (variantă inexistentă anterior).

Dintre cererile soluționate în 2020, aproximativ 75% au rezolvat în totalitate atât aspectele referitoare la prețurile de transfer, cât și pe cele aferente altor zone de impozitare, în timp ce aproximativ 3% dintre proceduri au fost încheiate fără acord. Pe de altă parte, numărul de cazuri retrase de contribuabili aproape s-a dublat în 2020 față de 2019. 

Durata de soluționare a cererilor privind procedura amiabilă rămâne una ridicată, dar având termene comparabile cu o dispută cu autoritățile fiscale în tribunal. Cazurile din zona prețurilor de transfer soluționate anul trecut s-au derulat, în medie, pe parcursul a aproape trei ani (35 de luni), în creștere de la 31 de luni în 2019. Procedurile pe alte impozite s-au soluționat, în medie, în aproximativ 18 luni, comparativ cu 22 de luni pentru cele finalizate în 2019. Unele jurisdicții au înregistrat întârzieri, în special pentru cazuri mai complexe, din cauza crizei generate de pandemie, care a afectat calitatea comunicării cu unii din partenerii din tratatele internaționale. 

Cum funcționează mecanismul?

Procedura amiabilă este reglementată, la nivel european, prin intermediul Directivei UE 2017/1852, care conține norme de aplicare a mecanismului de soluționare a litigiilor între statele membre ale Uniunii Europene atunci când acestea apar în urma interpretării și aplicării acordurilor și convențiilor care prevăd eliminarea dublei impuneri. România a transpus prevederile directivei în legislația națională în 2019. 

Acest instrument poate fi folosit de către un contribuabil român după primirea unei decizii de impunere care reprezintă, în opinia sa, dublă impunere. Într-o astfel de situație, contribuabilul poate depune o plângere în termen de trei ani de la comunicarea deciziei de impunere, care trebuie să conțină o serie de informații și documente, conform Codului de Procedură Fiscală. Ulterior, în termen de 180 de zile de la primirea plângerii sau de la primirea informațiilor și documentelor solicitate, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) decide dacă acceptă plângerea și demarează procedura amiabilă sau dacă o respinge. Dacă o acceptă, soluționează chestiunea litigioasă, în mod unilateral, fără implicarea celorlalte autorități competente. 

Prin intermediul mecanismului impus de Directiva 1852, ANAF și autoritățile competente ale statelor membre implicate trebuie să soluționeze cererea depusă de contribuabil în termen de doi ani de la data ultimei notificări a deciziei de acceptare a plângerii venite din partea uneia dintre autoritățile competente ale statelor membre în cauză. În anumite cazuri, termenul poate fi prelungit cu până la un an la cererea ANAF sau a oricăreia dintre autoritățile competente din statele în cauză. 

Astfel, prin acest mecanism este reglementat un termen pentru soluționarea litigiilor fiscale, aspect care nu este asigurat de tratatele bilaterale și convențiile de evitare a dublei impuneri.

Care sunt cele mai eficiente jurisdicții și unde se poziționează România?

Jurisdicțiile cele mai eficiente în utilizarea acestui instrument sunt Elveția și Australia, dacă ne raportăm la durata de soluționare relativ redusă a cazurilor de prețuri de transfer, precum și a altor cazuri, Luxemburg și Norvegia, în ceea ce privește gestionarea eficientă a numărului de cazuri, și Irlanda, care are cel mai performant cadru de soluționare a procedurilor amiabile.

În România, gradul de soluționare a procedurilor amiabile a fost relativ redus pentru cererile depuse după data de 1 ianuarie 2016. În zona prețurilor de transfer, în cursul anului 2020 au fost depuse 14 cereri de soluționare prin intermediul procedurii amiabile, din care doar trei au fost soluționate, iar la finalul perioadei analizate au rămas deschise 40 de cazuri.

Din statisticile publicate de OCDE rezultă că principalii parteneri ai României cu privire la procedurile amiabile sunt Austria, Germania, Spania și Italia, jurisdicții mult mai active din acest punct de vedere, cel mai probabil datorită cadrului fiscal mai stabil. Astfel, în 2020, în Austria au fost inițiate 40 de cereri pentru procedura amiabilă, în Germania 323, în Italia 307, iar în Spania 171 de cereri. 

În concluzie, numărul redus de cereri de inițiere a procedurii amiabile depuse de companiile din România poate fi explicat prin faptul că acest instrument este puțin cunoscut de către contribuabili, la fel și implicațiile ce decurg dintr-un astfel de proces. Un alt factor descurajant este legat de durata îndelungată de soluționare din partea autorităților competente. 

Cu toate aceste impedimente, pentru a evita dubla impunere cauzată de ajustările prețurilor de transfer efectuate de către autoritățile fiscale din România sau de către autoritățile din altă jurisdicție asupra tranzacțiilor desfășurate cu companii din România, este recomandabil ca o companie să aibă în vedere procedura amiabilă de soluționare dintre autoritățile fiscale ca o alternativă viabilă la o acțiune în instanță.