Agenția Ideologiq dezvoltă platforma Banometru și coordonează comunicarea digitală a programului gratuit de sănătate financiară

0

Banometru este un program realizat de către  Asociaţia Educaţie pentru Viaţă Reală, Asociația pentru Relații Comunitare și ING Bank

Ideologiq dezvoltă platforma Banometru și coordonează comunicarea digitală a programului gratuit de sănătate financiară. Banometru este un program care oferă utilizatorilor sprijinul unui coach financiar pentru a crea și urma un plan de bugetare potrivit, adaptat nevoilor personale. În plus, programul oferă cursuri accesibile, susținere din partea unei comunități prietenoase, dar și resurse practice pentru a ajunge la o relație echilibrată cu banii. În cei șase ani de activitate, 2.060 de persoane au beneficiat de sesiuni individuale în cadrul programului, iar peste 14.500 de persoane au urmat cursurile oferite gratuit.

Activitatea agenției Ideologiq cuprinde monitorizarea și întreținerea platformei banometru.ro dar și activitatea de comunicare digitală a programului, implicând acțiuni de dezvoltare a strategiilor de comunicare, creație și media.

Avem obiective clare de impact social, ne dorim ca în 2022 să ne treacă pragul peste 2.000 de persoane care să beneficieze de coaching financiar gratuit. De asemenea, ne dorim ca  alături de fondatorii proiectului dar și de partenerii noștri, ING Bank, să atragem și alți aliați dornici să contribuie la sănătatea financiară a românilor, sprijinind totodată acest program”, a declarat Adrian Apostol, fondator și partener Ideologiq.

La începutul acestui an, echipa programului Banometru a lansat Maratonul pentru Sănătate Financiară, prin care au oferit sesiuni gratuite de coaching financiar, cu accent pe stabilirea unui plan concret de buget pentru anul în curs. Cei care s-au înscris pe platformă au putut opta pentru o oră online de consiliere financiară individuală, cu un coach al programului Banometru, în perioada 20-22 ianuarie. Astfel, sub îndrumarea specialistului financiar, fiecare participant și-a putut contura un plan eficient de gestionare a banilor, pentru un an fără griji și cu o imagine mai clară asupra finanțelor.

Cele 150 de locuri disponibile s-au ocupat în primele două zile de la lansarea campaniei. Datorită numărului mare de cereri, organizatorii au decis să programeze sesiuni și după data de 27 ianuarie, pentru a da posibilitatea tuturor celor interesați de a participa.

Ne bucurăm mult că Maratonul pentru Sănătate Financiară a fost primit cu entuziasm și că un număr mare de oameni a investit timp pentru a-și îmbunătăți relația cu banii. De data aceasta, n-au mai fost singuri în stabilirea rezoluțiilor financiare de început de an, ci au avut alături un coach Banometru care i-a ghidat în crearea unui plan personalizat, adaptat fiecăruia, cu soluții realiste, care să funcționeze și pe care chiar să le aplice. Vom mai face astfel de Maratoane, deoarece ne dorim să susținem cât mai multe persoane dornice să se educe financiar. În plus, în luna mai plănuim o serie de evenimente la Iași și Timișoara, pentru a fi aproape de cei interesați să devină (mai) sănătoși financiar,a declarat Cornel Ionescu, fondator AEVR și coach Banometru.

Banometru este un program de sănătate financiară, lansat în urmă cu șase ani și este dezvoltat de către Asociația Educație pentru Viaţă Reală, Asociația pentru Relații Comunitare și ING Bank. 

Pentru a se putea înscrie, cei interesați trebuie să acceseze platforma banometru.ro și să se înscrie urmând pașii, ulterior vor fi contactați de către echipa programului pentru stabilirea tuturor detaliilor privind sesiunea de coaching. 

Rețele Inteligente de Gaz între normalitate și obligativitate

0

Definirea unor standarde unitare aplicabile echipamentelor pentru rețelele hydrogen-ready și pregătirea ghidului de finanțare într-un cadru transparent de consultare este o cerință care devine tot mai stringentă în contextul necesității urgentării investițiilor în vederea alinierii României la noile cerințe europene.

Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD) 2021 – 2027 este elaborat în concordanță cu obiectivul Uniunii Europene de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului și prevede surse de finanțare pentru o Europă mai verde, rezilientă, care se îndreaptă către o economie cu zero emisii de dioxid de carbon, prin promovarea tranziției către o energie curată și echitabilă, a investițiilor verzi și albastre și a atenuării schimbărilor climatice. În acest context, documentul prevede acordarea de finanțări pentru conversia și modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor pentru adăugarea în sistem a gazelor din surse regenerabile și a gazelor cu emisii reduse de carbon cu respectarea standardelor dual Smart Grid si „hydrogen-ready”, care în România nu sunt clar definite. 

Se impune astfel stabilirea unui cadrul de reglementare bine definit și stabil, pe baza căruia să poată fi eliberat ghidul de finanțare pentru rețelele inteligente de gaze și deblocate fondurile pentru investițiile atât de necesare. Definirea și conturarea unor standarde unitare aplicabile echipamentelor pentru rețelele hydrogen-ready și pregătirea ghidului de finanțare într-un cadru transparent de consultare a fost subiectul principal de discuție din cadrul dezbaterii „Rețele Inteligente de Gaz” organizată marți, 15 aprilie de Asociația Energia Inteligentă.

Vorbim de 20 ani de securitate, dezvoltare, suportabilitate, mediu, schimbări climatice, cuvinte folosite atât de des și în același timp atât de ușor, aproape în permanență lipsind și faptele care să le susțină.  Am ajuns în situația în care am pierdut atâtea oportunități încât recuperarea timpului nu se poate face decât recurgând la modalități inteligente în energie. Energia Inteligenta salarizează: creșterea eficientei energetice, maximizarea energiei eficiente, managementul energetic, rețele de distribuție inteligente, contorizare inteligentă, reducerea sărăciei energetice, diseminarea și educația consumatorilor, valorificarea extrinseca a resurselor energetice, exploatarea valorii adăugate a sistemelor actuale energetice, toate abordate din prisma CERCETĂRII ȘI INOVĂRII SINERGICE – tehnică, economică, comercială, juridică, politică, socială și ecologică” a declarat Dumitru Chisăliță, Președinte al Asociației Energia Inteligentă.

„În ceea ce privește rețelele inteligente, discuțiile la nivel european prevăd susținerea și dezvoltarea acestor tipuri de rețele inteligente, dar introducerea diferitelor molecule, în mod special a hidrogenului în sistemul de gaz existent necesită anumite schimbări și provocări tehnologice care trebuie rezolvate. Avem nevoie de rețele inteligente, soluții digitale și se vorbește din ce în ce mai mult la nivel european și internațional de soluții de inteligență artificială pentru acest tip de rețele. Fără aceste soluții și fără a face trecerea la rețele inteligente va fi dificil să îndeplinim condițiile «fit for 55» și imposibil să atingem neutralitatea climatică. La nivel european există aproape un consens ca rețelele inteligente trebuie susținute deoarece vor fi benefice pe termen lung și necesare pentru introducerea unor cantități tot mai mari de surse de energie regenerabilă. Dacă vorbim de cele de gaz, ele sunt extrem de importante pentru acomodarea hidrogenului și pentru a putea face tranziția. Există sprijin la nivel european și pentru cercetare și dezvoltare de noi tehnologii de smart grid, dar și de rețele inteligente. Vorbim aici de programul Orizont Europa care va acomoda proiecte de cercetare și dezvoltare a unor noi soluții tehnologice pentru rețelele inteligente. O direcție clară politică la nivelul Uniunii Europene este cea de susținere a investițiilor pentru situații transfrontaliere. Evident, acestea sunt absolut eligibile fie în PNRR, fie în Fondul de Modernizare, fie în orice alte fonduri de investiții cu bani europeni care sunt accesibile României” a precizat Cristian Bușoi, Membru al Parlamentului European și Președinte al Comisiei ITRE.

„Hidrogenul este parte a elementului inteligent din tot ce înseamnă rețele. Asistăm la o renaștere energetica la care este supusă Europa. Tot ce înseamnă sistem inteligent nu poate fi păstrat în carcasa trecutului. Discutăm aici despre o nouă viziune, una sistemica. Sistemele inteligente înseamnă o schimbare drastică în peisajul energetic european care pe lângă gaze naturale include gaze regenerabile, hidrogen și așa mai departe”, este de părere Ioan Iordache, Director Executiv, Asociația pentru energia hidrogenului din România.

„Ideea acestei dezbateri a pornit de la faptul că până acum s-a vorbit foarte mult de finanțarea rețelelor inteligente de gaz. Am pregătit noțiunea de«standard» în viitorul PODD și ne așteptăm să vedem o corelare și o coordonare cu Ministerul Energiei pentru ca ambele surse de finanțare, atât PODD cât și Fondul de Modernizare, vor merge pe regulile de ajutor de stat care au adus aceste modificări de definiție a rețelelor inteligente. Ceea ce ne-a determinat sa organizăm acest eveniment alături de Asociația Energia Inteligentă a fost nevoie de a coordona și de a aduce la aceeași masă principalii factori decidenți care trebuie sa înțeleagă faptul că deciziile, standardele, ghidurile trebuie corelate de la sursă de finanțare la alta, iar ANRE are un rol decisiv în tot acest demers”, a declarat Cristina Bădică, Director în cadrul RomCapital Invest

Perspective europene privind rețelele inteligente de gaz, România – viziune și direcții strategice privind rețelele inteligente de gaz, standarde pentru rețelele inteligente de gaz, rețele inteligente între normalitate și obligativitate, finanțare europeană disponibilă pentru rețelele inteligente de gaz și cerințe legate de Taxonomie, RO H2 HUB, oportunități și provocări, au fost câteva din subiectele dezbătute în cadrul evenimentului la care au fost prezenți reprezentanți ai companiilor de distribuție, alături de Membri ai Parlamentului european, ANRE, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Energiei și experți în domeniu.

Europa trebuie să fie partenerul ales al Africii

0

_________________

Josep Borrell
vicepreședinte al Comisiei Europene

BRUXELLES – După ce a fost amânat de mai multe ori din cauza pandemiei de COVID-19, Summitul UE-Uniunea Africană de luna aceasta de la Bruxelles (17-18 februarie) va reuni șefii de stat și de guvern europeni și africani pentru prima dată din 2017. Obiectivul UE este de a deveni principalul partenerul al Africii, un obiectiv stabilit de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul primei noastre vizite la sediul UA din Addis Abeba în urmă cu doi ani.

Ce va fi nevoie pentru a atinge acest obiectiv ambițios? În primul rând, trebuie să abordăm parteneriatul UE-UA cu modestie. Africa este un continent la fel de mare ca Statele Unite, Mexic, China, Japonia, India și o mare parte din Europa la un loc. Cu 54 de țări și aproximativ 2.000 de limbi și cu o gamă diversă de oportunități și probleme, continentul nu poate fi tratat ca o entitate omogenă.

În al doilea rând, trebuie să fim realiști. Între afro-pesimism și afro-optimism, susțin afro-realismul. Înainte de a vorbi despre creștere economică și relații comerciale, Europa trebuie să demonstreze că poate contribui la pace, securitate și buna guvernare în țările africane. Înainte de a vorbi despre dividendul demografic, trebuie să recunoaștem și amploarea dificultăților pe care o creștere necontrolată a populației le poate crea în societăți. Până în 2030, 30 de milioane de tineri vor intra pe piața muncii din Africa în fiecare an. Pentru a genera locuri de muncă durabile pentru ei, educația de bază trebuie să fie o prioritate ridicată.

Mai mult, în sprijinirea tranziției globale către energia verde și dezvoltarea durabilă, trebuie să contribuim la asigurarea accesului la serviciile de bază pe un continent în care aproape jumătate din populație nu are energie electrică și trebuie să ducă zilnic o bătălie pentru accesul la apă și hrană. Și în timp ce ajutăm țările africane să-și dezvolte viitoarea capacitate de producție de vaccinuri, trebuie să contribuim și la accelerarea vaccinării în prezent. Peste 90% din populația continentului rămâne nevaccinată împotriva COVID-19.

Gândindu-ne la aceste probleme, noi europenii nu trebuie să facem greșeala de a crede că am putea impune o agendă Africii. Nici nu trebuie să ignorăm realitățile imediate și constrângerile pe termen scurt cu care se confruntă marea majoritate a africanilor. Acest lucru este valabil mai ales acum, când pandemia de COVID-19 a agravat fragilitățile continentului. În Sahel, insecuritatea crește odată cu instabilitatea politică. Cornul Africii, unde am văzut tranziții democratice promițătoare în urmă cu doar doi ani, este acum profund destabilizat. Și mai multe țări africane au intrat din nou într-o spirală a datoriilor.

Pandemia a mutat, de asemenea, competiția geopolitică din Africa dincolo de investiții și oportunități de afaceri, pentru a include valori și modele de guvernare. Ne confruntăm cu alți actori globali ale căror metode și agende sunt foarte diferite de ale noastre. Mulți dintre ei nu vor ezita să folosească campanii de dezinformare și alte forme de război hibrid pentru a submina influența europeană.

În ciuda acestor dificultăți, avem încă motive convingătoare pentru a dori să facem ca Europa să devină partenerul de încredere al Africii. Unul dintre motive este că problemele Africii sunt problemele noastre. Terorismul și insecuritatea nu cunosc granițe. Sahelul nu este atât de îndepărtat de Europa pe cât pare uneori; iar instabilitatea din Cornul Africii amenință una dintre cele mai importante rute comerciale ale lumii. Apoi, există schimbările climatice, care vor crea inevitabil noi valuri de migrație, deoarece distruge mijloacele de trai ale oamenilor și fac comunitățile acestora de nelocuit.

Scopul nostru este, de asemenea, motivat de multitudinea de oportunități de pe tot continentul. Economiile și societățile Africii sunt tinere și dinamice. Mai devreme sau mai târziu, îmbătrânita Europă va trebui să se bazeze pe acestea. Continentul are, de asemenea, o abundență de materii prime și un potențial imens atât de a implementa, cât și de a ajuta la producerea tehnologiilor de energie regenerabilă.

În sfârșit, trebuie să gândim în termeni geopolitici. Având în vedere că populația sa va ajunge la 2,5 miliarde până în 2050, Africa este o forță globală în creștere. Un parteneriat mai strâns ar permite Europei și Africii să exercite împreună o influență mult mai mare pe scena mondială, dând un impuls modelului de multilateralism pe care ambii parteneri îl susțin.

Pentru a reuși, vom avea nevoie de o agendă pozitivă bazată pe priorități comune. Fără a ocoli dificultățile, trebuie să ne concentrăm pe obținerea de rezultate concrete, rapide. Africa nu are nevoie de acte de caritate sau de “cascadorii mediatice”. Africa are nevoie de cooperare și parteneriate care să poată oferi efectiv o viață mai bună și prosperitate oamenilor săi.

În acest scop, UE va trebui să combine punctele forte ale statelor sale membre, ale instituțiilor financiare, ale băncilor de dezvoltare și ale agențiilor. Pandemia a dat substanță conceputului „Team Europe”, iar acest mod de lucru trebuie să devină un obicei pentru a evita o strategie fragmentată și toate problemele care vin odată cu ea.

În Africa, ca și în alte părți, UE are greutate numai atunci când părțile sale constitutive lucrează împreună. Aceasta include nu doar instituțiile și guvernele UE; societatea civilă și sectorul privat, de asemenea, trebuie să fie mai bine adaptate la dinamica de pe teren.

Viitorul Europei va fi modelat în mare parte de viitorul Africii. Acolo și în alte părți, trebuie să apărăm mai bine proiectul european demonstrând că valoarea adăugată a UE o depășește pe cea a altor puteri globale. Summitul din această lună trebuie să fie punctul de plecare pentru construirea unui nou parteneriat intercontinental.


Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, este vicepreședinte al Comisiei Europene pentru o Europă mai puternică în lume.

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic

Thoughtworks a intrat pentru prima dată în Top 25 Brand Finance Report al celor mai puternice branduri de servicii IT

0

Thoughtworks (NASDAQ: TWKS), o companie globală de consultanță în tehnologie care integrează strategia, designul și ingineria pentru a stimula inovația digitală, a anunțat că a fost selectată pentru prima dată în raportul Brand Finance al celor mai valoroase și mai puternice 25 de branduri de servicii IT la nivel global. În fiecare an, Brand Finance, liderul mondial în consultanță de evaluare de brand, testează 5.000 dintre cele mai mari nume din industrie și publică aproape 100 de rapoarte, clasificând branduri din toate sectoarele și țările. Primele 25 cele mai valoroase și mai puternice business-uri din zona de servicii IT din lume sunt incluse în ediția anuală Brand Finance IT Services 25 2022.

„După un an excelent, Thoughtworks a intrat pentru prima dată în raportul Brand Finance IT Services 25 din 2022. Două momente cheie ale anului 2021 au fost anunțarea IPO-ului lor și relansarea cu succes a logo-ului, identității vizuale și poziționării companiei. Noul lor slogan, «Delivering Extraordinary Impact Together», exprimă foarte clar valorile organizației, al cărui scop este  să fie o companie creativă, polivalentă, orientată spre viitor și modernă”, a declarat David Haigh, Președinte și CEO al Brand Finance.

Compania a intrat în Top cu o valoare a brandului de 788 de milioane de dolari. În afară de calcularea valorii brandului, Brand Finance determină, de asemenea, puterea relativă a brandurilor printr-un mix echilibrat de indicatori care evaluează investițiile de marketing, valoarea acțiunilor și performanța afacerii.

„Suntem mândri să primim această recunoaștere globală care confirmă faptul că, într-un an marcat de o expansiune orizontală solidă, care a inclus achiziționarea Gemini Solutions și Fourkind, Thoughtworks a reușit, de asemenea, să se diversifice și pe verticală, și  să intre  în Top 25 al raportului Brand Finance IT Services 2022. Sărbătorim această realizare alături de partenerii și colegii noștri care ne-au ajutat să creăm un impact pozitiv în societate prin excelență tehnologică și proiecte remarcabile, la nivel global și local”, a declarat Șerban Țîr (foto), director general, Thoughtworks România.

Thoughtworks a intrat pe piața locală anul trecut, prin achiziționarea companiei românești Gemini Solutions. Compania are birouri în București, Cluj și Iași și o echipă de peste 200 de angajați. Talentele noastre locale sunt cel mai valoros atu al nostru,  capabilitățile lor de consultanță premium permițându-ne să obținem realizări extraordinare împreună cu clienții noștri.

VTEX: TETRIX este recunoscut de Guinness World Records ca fiind cel mai mare concurs dedicat studiilor de business

0

Concursul universitar TETRIX, promovat de VTEX,  a fost recunoscut recent de către Guinness World Records (GWR) ca fiind cel mai mare concurs dedicat studiilor de business, înregistrând un număr de participări record în 2021. Desfășurată în perioada aprilie-octombrie, cea de-a treia ediție a avut peste 154.000 de participanți din 84 de țări, iar dintre aceștia, 67.972 de participanți au încheiat prima etapă de testare. Etapele finale au fost organizate în Brazilia, bucurându-se de un număr de 24 de finaliști de 8 naționalități diferite, creând astfel un mediu social diversificat, prin multitudinea de etnii și culturi.

Competiția își propune să inspire tinerele talente să afle mai multe despre comerțul digital și să le ofere diferite oportunități de carieră. Concursul a constat în 100 de întrebări și a fost împărțit în 5 etape. Câștigătoarea anului 2021, studenta din Chile Francisca Avaria, a primit drept premiu o excursie pe cinci continente, pentru a vizita mari companii de tehnologie și pentru a participa la cursuri despre tehnologie și transformare digitală. Nívea Virgolino, din Brazilia, a ocupat cea de-a doua poziție, iar Nikita Machigani, din India, pe cea de-a treia. Merită menționat faptul că, în această ediție, femeile au reprezentat peste 64% dintre participanți.

„Cu patru ani în urmă, când am lansat TETRIX ca program educațional care își propunea să încurajeze tinerele talente să urmeze o carieră în mediul digital, nu știam ce urma să realizăm. Acum suntem onorați să fim recunoscuți oficial de Guinness World Records drept cel mai mare concurs dedicat studiilor de business. Știm cât de important este să încurajăm aceste talente, pentru că industria digitală poate aduce echilibru într-o lume dezechilibrată și, de asemenea, poate contribui la dezvoltarea comunităților”, susține Mariano Gomide de Faria, fondator și co-CEO VTEX.

„Suntem mândri că putem contribui la pregătirea studenților care își doresc o carieră în mediul digital. Succesul competiției TETRIX demonstrează interesul tinerilor din întreaga lume pentru joburile viitorului și importanța unui astfel de program care să ducă la accelerarea transformării digitale”, declară Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA Sales VP în cadrul VTEX.

Promovat de VTEX, o platformă enterprise de comerț digital destinată brandurilor și retailerilor, și sponsorizat de ACCT, AWS, Ecomsur, Elo, FGV-EAESP și Vinneren, concursul încurajează ecosistemul digital, dezvoltând astfel o rețea valoroasă a talentelor pregătite pentru viitor. De asemenea, companiile respective au acces direct la participanții care se fac remarcați, în vederea unor viitoare angajări.

Înscrierile pentru concursul din anul 2022 au început acum pe tetrixchallenge.com.

Analiză sectorială EY: În România, randamentele așteptate de investitori au înregistrat o tendință de creștere pe parcursul anului, atingând la finalul lui 2021 un nivel cu 20% mai ridicat comparativ cu cel înregistrat în anul precedent

0

Sectorul produselor industriale, cel al materiilor prime și cel al proprietăților imobiliare au înregistrat valori maxime ale costului capitalului la finalul anului 2021

Costul capitalului a urmat o evoluție crescătoare în ultimul trimestru din 2021, după perioada de stabilitate remarcată în prima parte a anului, conform analizei sectoriale EY România.

După un an 2020 caracterizat de volatilitate, 2021 a fost conturat de perspective pozitive asociate cu relansarea economică, concomitent cu creșterea ratelor de vaccinare din regiune. Totuși, îngrijorările privind noile mutații ale Covid-19 produc în continuare incertitudini. În ciuda provocărilor generate de contextul pandemic, produsul intern brut a crescut la nivel global, finalizând tranziția de la redresare la expansiune și depășind nivelul înregistrat anterior pandemiei. Spre finalul anului 2021, pe fondul unui ritm atipic de redresare și a unui mediu în continuare imprevizibil, ritmul global de creștere a încetinit, cu precădere în economiile emergente. Presiunile inflaționiste și contextul geopolitic afectează de asemenea mediul investițional.

Pachetul de instrumente de finanțare nerambursabilă, subiect urmărit la nivel european, dar și în România, provoacă în continuare atât oportunități, cât și incertitudini. Astfel, anul 2021 s-a încheiat într-o notă pozitivă datorită avizării Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Consiliul Uniunii Europene. Există însă îngrijorări referitoare la capacitatea de absorbție a acestor fonduri, având în vedere faptul că România se situează sub media europeană în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene alocate prin programele operaționale anterioare (50% comparativ cu media europeană de 61% pentru fondurile aferente Cadrului Financiar Multianual 2014-2020).

„În România, randamentele așteptate de investitori au înregistrat o evoluție ascendentă pe fondul evoluției situației pandemice, dar și a contextului geopolitic și macroeconomic. Ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să persiste și în 2022, în contextul creșterii costurilor de producție, generate de distorsiuni ale procesului de aprovizionare cu materii prime, evoluției prețurilor energiei electrice și gazelor, creșterii salariilor, dar și a ratelor dobânzilor”, declară Ileana Guțu (foto), Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

Conform analizei trimestriale EY, la nivel local, cea mai ridicată volatilitate a costului capitalului pe parcursul anului 2021 se remarcă în sectorul produselor industriale, fiind urmată de sectorul materiilor prime. Lanțurile de aprovizionare globale deja destabilizate au fost afectate puternic de pandemia Covid-19. Acest lucru a dus la o reducere semnificativă a materiilor prime critice în Europa, ceea ce a provocat dificultăți industriei în asigurarea accesului la resurse. Unul din principalele motive pentru care întreaga Uniune Europeană se confruntă cu lipsuri și vulnerabilități în lanțul de aprovizionare este dependența masivă de importuri din surse unice.

La finalul anului 2021, în România, sectoarele ale căror randamente au înregistrat cele mai scăzute valori sunt telecomunicațiile și tehnologia informației, în timp ce sectorul proprietăților imobiliare și al serviciilor financiare se află la limita superioară. Comparativ cu trimestrul precedent, randamentele în sectorul serviciilor financiare au revenit pe o pantă ascendentă, în linie cu evoluția tuturor sectoarelor analizate.

Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitului ultimului trimestru (T4) al anului 2021, publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.    

În România multiplicatorii financiari au variat diferit în funcție de industrie, însă poate fi observată o ușoară tendință de scădere, conturată încă din timpul celui de-al treilea trimestru al anului 2021

Apetitul investitorilor, dorința de a remodela afaceri și de a consolida pozițiile din piață au putut fi observate prin intensificarea activității pe piața tranzacțiilor în 2021, un an al recordurilor pe piața de fuziuni și achiziții, atât la nivel local, cât și internațional. Interesul companiilor pentru listarea la bursă și atragerea de finanțări prin intermediul bursei a fost și este în creștere.

Planurile de investiții ale companiilor sunt însă afectate de riscuri provenind din mediul extern acestora. Competitivitatea crescută, îngrijorările în legătură cu creșterea costurilor de producție, dar și încetinirea ritmului de creștere al Produsului Intern Brut au redefinit valorile înregistrate de multiplicatorii financiari pe finalul anului 2021.

Sectoarele din România ale căror multiplicatori financiari au înregistrat creșteri în a doua parte a anului 2021 sunt serviciile de sănătate precum și sectorul energiei. 

În România, în cel de-al treilea trimestru al anului 2021, avansul Produsului Intern Brut a înregistrat o temperare a ritmului trimestrial, cu un nivel de 0,4%. Pe de altă parte, din perspectiva creșterii economice anuale, România se află printre primele poziții din clasament, cu o creștere de 8,1% raportată la aceeași perioadă a anului precedent, comparativ cu media Uniunii Europene de 4,1%. 

„La circa doi ani de la începutul pandemiei COVID-19, care s-a tradus într-o recesiune profundă, dar de scurtă durată, ne aflăm într-un context de excese și extreme — o lichiditate a pieței rezultată primordial din stimulente publice. Vedem anul 2022 ca pe un an critic, în care ne dorim ca dezechilibrele provocate de pandemie să se atenueze, iar ciclurile de afaceri să se normalizeze. Lucrurile depind, în mod evident, foarte mult de evoluția contextului geopolitic. Ritmul de creștere al economiei și al inflației vor genera însă rate nominale și reale ale dobânzilor mai ridicate, fiind asociate cu o comprimare a multiplicatorilor în sectoarele care nu reușesc să reflecte în prețurile de vânzare creșterea costurilor de producție sau costurile bancare”, concluzionează Ileana Guțu.

Instrumentul de analiză sectorială este dezvoltat de Echipa de evaluare, analiză economică și modelare financiară (Valuation, Modelling and Economics – VME) din cadrul departamentului de Strategie şi Tranzacții al EY România, iar analiza sectorială poate fi accesată în secțiunea site-ului EY “Valuation Insights”/”Perspective de Evaluare”, baza de date fiind actualizată trimestrial. 

2021, an istoric pentru Farmaceutica REMEDIA. Randament pe dividend de peste 15%, primul robot pentru farmacii din România, notă maximă în clasamentul VEKTOR

0

Farmaceutica REMEDIA (simbol bursier RMAH) este o prezență de top pe piața de capital din România, confirmând angajamentele față de acționari și investitori prin proiecte inovative, adaptarea strategiilor de business la cele mai moderne tendințe globale și implementarea celor mai bune practici internaționale în relația cu investitorii.

Promotor pe piața românească în procesul de automatizare și dezvoltare a serviciilor farmaceutice, focusată pe digitalizarea pieței farmaceutice, Farmaceutica REMEDIA este consecventă misiunii sale de a contribui la dezvoltarea durabilă a economiei.

Compania a marcat în 2021 unul dintre cei mai de succes ani din istoria sa de peste trei decenii. Farmaceutica REMEDIA a alocat acționarilor dividende de 14,3 milioane de lei, cu un randament de peste 15%, fiind inclusă pentru rezultatele sale financiare în topurile analiștilor pieței de capital.

O realizare majoră pentru companie a fost lansarea primului Robot Smart pentru farmacii din România, care a deschis un capitol nou în istoria dezvoltării farmaciilor – digitalizarea, ca pas spre viitor a domeniului farmaceutic.

2021 a mai însemnat pentru Farmaceutica REMEDIA obținerea notei maxime – 10 la evaluarea VEKTOR pentru comunicare excelentă cu investitorii. Doar zece companii listate la Bursa de Valori București au obținut nota maximă la această evaluare realizată de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România (ARIR). Pentru a obține nota maximă, care certifică cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii, Farmaceutica REMEDIA a trebuit să îndeplinească 15 criterii obiective, elaborate de ARIR, în colaborare cu un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în relația cu investitorii, consultanți și profesori).

50% din profitul net, distribuit acționarilor

Prin Hotărârea AGA din 15 aprilie 2021, Farmaceutica REMEDIA a alocat suma de 14,3 milioane de lei ca dividende din profitul net realizat în exerciţiul financiar 2020.

La un dividend brut de 0,15 lei pe acțiune din profitul pe 2020, randamentul unui dividend a fost de 15,8% la preţul de închidere al unei acţiuni din 14 aprilie 2021.

Farmaceutica REMEDIA a raportat pentru 2020 un profit total net repartizat de 28,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă că aproximativ 50% din profit a fost distribuit de companie către acţionari.

Un impact major asupra rezultatului financiar obţinut de companie în 2020 a fost vânzarea a 52 de farmacii către HelpNet pentru circa 40 de milioane de lei.

Farmaceutica REMEDIA se numără printre companiile care au oferit cele mai ridicate randamente ale dividendelor în ultimii ani, potrivit unei analize realizate de Prime Transaction.

Media randamentelor dividendelor oferite de Farmaceutica REMEDIA a fost 5,26% pe ultimii 10 ani, 5,51% pe ultimii cinci ani și 7,66% pe ultimii trei ani.

REMEDIA se clasează pe locul al IV-lea într-un clasament al acțiunilor care au oferit cele mai ridicate randamente ale acțiunilor în ultimii trei ani. 

În septembrie 2021, Bursa de Valori București a anunțat investitorii că în ședința periodică a Comisiei Indicilor BVB s-a decis includerea Farmaceutica REMEDIA în componenţa indicilor celor mai lichide 25 de acţiuni – BET-XT şi BET-XT-TR.

Primul robot Smart pentru farmacii din REMEDIA

Preocupată de transformarea digitală, Farmaceutica REMEDIA a lansat în 2021, în parteneriat cu BD Rowa, producător german de roboți pentru farmacii, primul robot Smart la Farmacia Remedia București, a instalat opt roboți la alte farmacii și estimează circa 10 instalări de sisteme robotice pentru automatizarea farmaciilor și depozitelor din România, Bulgaria și Republica Moldova pe parcursul acestui an.

În baza expertizei în implementarea de proiecte inovative, compania intenționează să dezvolte proiecte noi pe platforme online pentru a adapta serviciile oferite la nevoile clienților din piața farma în direcția automatizării și digitalizării proceselor farmaceutice.

”Suntem orientați spre digitalizarea pieței farmaceutice, asumându-ne rolul de lider pe piața românească în procesul de automatizare și dezvoltare a serviciilor farmaceutice prin implementarea de roboți în farmacii, spitale și depozite farmaceutice. Susținem aplicarea conceptelor inovatoare de sustenabilitate și digitalizare”, a declarat Valentin-Norbert Tarus, președintele CA al Farmaceutica REMEDIA.

Nota maximă la evaluarea VEKTOR
pentru comunicare excelentă cu investitorii

Farmaceutica REMEDIA a obținut nota maximă – 10, în clasamentul VEKTOR 2021, evaluare desfășurată de ARIR (Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursa din România).

Farmaceutica REMEDIA face parte dintr-o listă de 10 companii de top care au obținut nota maximă în comunicarea cu investitorii, alături de Banca Transilvania, Nuclearelectrica, Antibiotice Iași, Purcari Wineries, TeraPlast, OMV Petrom, Electrica, Impact Developer & Contractor și BRK Financial Group.

Este al treilea an de evaluare VEKTOR, indicator calculat pentru prima dată în 2019 de către ARIR, iar Farmaceutica REMEDIA a evoluat pozitiv, crescând constant (2019 – 8,5; 2020 – 9,5; 2021 – 10). Calificativele au fost acordate de ARIR în baza metodologiei care include 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii, iar procesul de evaluare a fost auditat în ianuarie 2022 de către compania Mazars, una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță din lume, prezentă în 90 de țări și teritorii, cu o experiență de 25 de ani în piața din România.

Pentru obținerea notei maxime în evaluarea VEKTOR, Farmaceutica REMEDIA a trebuit să îndeplinească 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii, printre care: informații despre echipa de relații cu investitorii; existența prezentării pentru investitori; organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare; publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare; participarea la evenimente cu investitori; furnizare informațiilor financiare în format Excel; transcript / înregistrare conferințe de prezentare a rezultatelor financiare; publicarea informațiilor despre prețul acțiunii; acoperirea de către analiști financiari; informații despre guvernanța corporativă – conducerea companiei, comitete, politica de remunerare; raportarea non-financiară.

Farmaceutica REMEDIA, printre primele
opt companii cu scoruri ESG publicate

Farmaceutica REMEDIA se numără printre primele opt companii listate la Bursa de Valori București cu scoruri ESG publicate pe portalul BVB Research Hub. 

Primele scoruri ESG (Environmental, Social, and Governance) pe piața de capital locală sunt disponibile din 8 februarie, pe platforma BVB Research Hub a Bursei de Valori București. Scorurile fac parte din rapoartele pregătite de Sustainalytics în cadrul colaborării cu BVB, inițiate în 2020, pentru opt dintre companiile listate la Bursa de la București: Farmaceutica REMEDIA, Antibiotice Iasi, BRD Groupe Societe Generale, Nuclearelectrica, OMV Petrom, TeraPlast, Transgaz și Bursa de Valori București.

Potrivit Bursei de Valori București, lansarea primelor scoruri ESG pe piața de capital locală are loc într-un context global prielnic, în care totalul activelor investite în fonduri care iau in considerare criteriile ESG în alocarea investițiilor reprezintă aproximativ o treime din totalul activelor globale, iar fondurile de investiții dedicate strategiilor ESG au active de peste 2,2 trilioane dolari. Inițierea de către Bursa de Valori București a primului demers dedicat ESG pe piața de capital românească și continua dezvoltare a acestuia capătă în acest context global o și mai mare relevanță, pentru susținerea competitivității pieței din Romania și pentru menținerea vizibilității activelor listate la BVB pe plan internațional.

Enel X instalează două centrale fotovoltaice pentru fabricile Eaton din România

0

Enel X România, parte a Enel X, divizia de servicii energetice avansate a Grupului Enel, construiește două centrale fotovoltaice cu o capacitate instalată totală de circa 850 kWp pentru producătorul de tablouri electrice şi confecţii metalice Eaton Electro Producţie. 

Proiectul presupune instalarea la cheie a două sisteme fotovoltaice ce integrează peste 1.800 de panouri fotovoltaice de înaltă eficiență, instalate în județul Maramureș, în localitățile Buşag și Sârbi. Centrala fotovoltaică din Bușag este printre primele din România care respectă criteriile FM Global iar panourile fotovoltaice folosite au rezistență crescută la foc (clasă B). Pentru sistemul din Sârbi, Enel X România instalează printre cele mai mari panouri existente pe piața din Romania, de 650 Wp/modul.  

„Enel X România le oferă partenerilor săi soluția verde prin care să-și asigure într-un mod sustenabil electricitatea necesară afacerii lor, reducând astfel costurile cu energia. Soluțiile personalizate implementate în cadrul parteneriatului cu Eaton respectă cele mai ridicate standarde de performanță și fiabilitate și ajută compania să își eficientizeze consumul de energie electrică, oferindu-i o protecție în fața lichidității scăzute din piața de energie și a volatilității prețurilor. Totodată, sistemele fotovoltaice asigură producția de energie curată, contribuind la obiectivele de mediu la nivel local și internațional,” a declarat Laurențiu Brumaru, Head of Sales & Marketing e-Industries, Enel X România.

Centralele fotovoltaice montate pentru Eaton Electro Producţie vor asigura o producție anuală de energie electrică de circa 885 MWh, contribuind la reducerea cu peste 200 de tone pe an a emisiilor de dioxid de carbon.

„Venind în întâmpinarea obiectivului global Eaton și în conformitate cu Politica U.E. de a reduce nivelul emisiilor de carbon cu 50 % până în anul 2030, fabrica noastră a dezvoltat un proiect de implementare panouri fotovoltaice pe acoperișul halelor de producție. Este primul proiect de acest gen din EMEA pentru Eaton, ceea ce dă o și mai mare importanță acestuia. Prin implementarea lui, se vor reduce emisiile de CO2 cu peste 165 de tone anual și se va realiza o economie de energie electrică de 2.884 MWH. Totodată proiectul respectă toate cerințele asiguratorului companiei, AXA XL, astfel că așteptăm cu nerăbdare finalizarea lui pentru a beneficia de avantajele acestuia”, a spus Daniel Șimo, director fabrică Eaton Bușag.

Echipamentele și tehnologiile utilizate de Enel X în cadrul proiectului au performanțe și fiabilitate ridicate, provenind de la furnizori importanți pentru piața de sisteme fotovoltaice la nivel mondial.

Enel X România are în portofoliu proiecte implementate pentru cele mai importante companii din sectoare precum cel alimentar, retail, centre logistice, centre comerciale şi clădiri de birouri. În total, au fost montate  peste 22.300 de panouri fotovoltaice, ce contribuie la reducerea cu aproximativ 3.700 tone/an a emisiilor de dioxid de carbon. Instalarea acestor surse de producție de energie generează economii de peste 1 milion de euro pentru companiile partenere, prin înlăturarea costurilor asociate transportului și distribuției energiei electrice, precum și a contribuțiilor pentru certificatele verzi și cogenerare.

Raport PwC: Reducerea stimulentelor guvernamentale ar putea reduce ritmul de creștere a vânzărilor de vehicule electrice pe principalele piețe europene

0

Vânzările de mașini electrice (BEV) pe principalele cinci piețe europene (Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie) au crescut puternic, cu 72%, în 2021 comparativ cu anul anterior, dar menținerea acestui ritm în 2022 este pusă sub semnul întrebării din cauza reducerii stimulentelor anunțate de guverne, reiese dintr-o analiză realizată de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

„Nu există nicio îndoială că piața automobilelor electrice va continua să crească în următorii ani, dar ritmul va fi influențat de nivelul stimulentelor acordate de statele europene, dar și de o prelungire a crizei semiconductorilor. Stimulentele oferite în ultimii doi ani au avut efectul scontat, numărul înmatriculărilor de mașini cu combustie internă reducându-se semnificativ în Europa. În România, guvernul a anunțat recent continuarea programelor Rabla și Rabla Plus și creșterea sumelor, dar aceste măsuri nu sunt suficiente pentru diminuarea apetitului pentru mașini second hand și pentru îndeplinirea ambițiilor statului de întinerire a parcului auto național, unul dintre cele mai vechi din Europa”, a declarat Daniel Anghel (foto), Partener și Lider pentru industria Auto în cadrul PwC România.

Ca efect al creșterii vânzărilor de automobile electrice și hibride, cota de piață a înmatriculărilor de mașini cu combustie internă (ICE- Internal combustion engine) noi a scăzut pe primele cinci piețe europene la 58,2% anul trecut, de la 92% în 2019. Spre exemplu, în Regatul Unit, aceasta a scăzut de la 91% la 55%, iar în Germania, de la 92% la 58%. Performerul Europei a fost însă Norvegia, unde cota de piață a mașinilor cu combustie internă a fost în 2021 de doar 8%, cea mai mică din lume. De asemenea, în Suedia și în Țările de Jos, cota de piață ICE a fost depășită pentru prima dată în 2021, situându-se la 49% și, respectiv, 47%. 

Pe lângă reducerea stimulentelor guvernamentale, o altă piedică în ceea ce privește menținerea nivelului de creștere a vânzărilor de vehicule electrice este legată de faptul că ritmul de instalare a stațiilor de încărcare în Europa nu este suficient de rapid pentru a satisface cererea în creștere. Raportul strategy& notează că în timp ce vânzările de automobile electrice au crescut de șase ori între anii 2017 și 2020, numărul de puncte de încărcare doar s-a dublat în aceeași perioadă.

Pe de altă parte, există și factori care vor susține vânzările și producția de mașini electrice precum obiectivele ambițioase de reducerea emisiilor de CO2, măsurile de eliminare treptată și obligatorie a vehiculelor cu combustie internă, modelele tot mai variate și atractive ale producătorilor și de consumatorii tot mai atenți la mediul înconjurător.

La nivel global, aproape 4,4 milioane de vehicule electrice au fost vândute în 2021, în creștere cu 121% față de 2020. China a înregistrat cele mai mari vânzări, de aproape 3 milioane de BEV anul trecut, în creștere cu 172% față de 2020, deoarece cumpărătorii au vrut să profite de stimulente înainte de eliminarea lor. În SUA, deși vânzările de mașini electrice au crescut cu 60% comparativ cu 2020, cota de piață a ICE se situa încă la 91% la finalul anului 2021.

Cum a crescut prețul la gaze?

0

_________________

Prof. Dumitru Chisăliță
Președinte Asociația Energia Inteligentă

Guvernul României în urmă cu 10 ani, așa cum au făcut și alte Guverne din Europa, s-a angajat să liberalizeze piața gazelor naturale. Anul 2020 a fost stabilit ca un an de finalizare a acestui proces. Angajamentul României a fost de a liberaliza piața doar după ce timp de 8 ani, va derula 55 de programe de informare și educare a consumatorilor, respectiv doar după ce va avea instituții performante care să nu permită derapaje în piață, de tipul celor cu care se confruntă acum România. Dacă dereglementarea prețului s-a făcut conform calendarului, de consumator și protejarea acestuia nu s-a ocupat nimeni.

Text

Description automatically generated with medium confidence
  • Liberalizarea nu crește sau scade prețul – ci doar stabilește premisele pentru a reflecta în mod fidel starea și dinamica înregistrată de sectorul energetic, comportamentul participanților și rigoarea și profesionalismul autorităților. Astfel în analiza următoare se poate vedea foarte bine cauzele care au determinat această creștere a prețului la gaze și faptului că nu liberalizarea a fost cauza creșterii prețului la gaze.

Autorităţile publice, prin intervenţiile lor, prin diversele acte normative implementate în ultimii doi ani, dar și prin lipsa de intervenție, au avut o contribuţie majoră la creşterea preţurilor gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creștere cu cca.75% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). Pe lângă cauzele interne şi cauzele externe au influenţat preţurile gazelor naturale (apreciem că aceste cause au determinat o creștere cu cca. 25% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22). O altă contribuţie a creșterii prețurilor a venit din comportamentul unor furnizori care au ales să marcheze profituri prin revânzarea cantităţilor de gaze achiziţionate pentru clienţii consumatori casnici în primăvară şi apoi să urmărească marcarea de noi profituri prin prețuri excesive și din măsurile de recuperare a banilor de la stat ca diferență între prețul de achiziție și prețul plafona (apreciem că aceste cauze au determinat o creștere cu 21% a prețului gazelor în perioada oct 20 – ian 22)..

Astfel, cauzele nu țin de piața liberă sau reglementată, exceptând cauzele externe de creștere a prețului, celelalte cauze au fost cauze care puteau fi eliminate dacă se dorea. 

Preţul mediu al gazelor marfă din România a început să crească începând cu luna octombrie 2020, GRP-ul (gas release programme o măsură legislativă) a făcut ca în toamna anului 2020, să apară o diferenţă falsă între cerere şi ofertă. În România sunt 2 momente importante în care se contractează gaze naturale pentru consumatorii finali, în luna octombrie şi aprilie. În fiecare din aceste perioade falsa cerere indusă de actul normativ a făcut ca prețul gazelor să crească  Tot GRP a determinat în anul 2020 exporturi de circa 0,9 miliarde de metri cubi şi ulterior importuri în acelaşi an 1,1 miliarde metri cubi, diferenţa între exporturile şi importurile făcute fiind de 12%. De asemenea a existat în toată această perioadă o întârziere foarte mare în ceea ce înseamnă publicarea preţurilor medii ale gazelor cu scopul de a determina consumatorii să accepte prețurile mari propuse de furnizori și percepute ca fiind corecte în lipsa informațiilor din piață. 

Timeline

Description automatically generated

Graficul de mai sus arată că influența creșterii prețului gazelor pe plan extern a apărut în România, începând cu luna iulie 2021 în România, până atunci cauzele creșterii prețului fiind exclusiv interne. Trebuie să remarcăm momentul de inflexiune creat de ceea ce s-a întâmplat pe piaţa internaţională, s-a reflectat în România în vara anului trecut: preţurile au început să crească din iulie 2021 şi s-au accentuat în octombrie 2021, după aceea panta determinată de evoluţia internaţională a scăzut pentru că gazele importate în România în noiembrie au avut un preț în scădere Tot pe grafic se poate observa că a existat un moment de panică a furnizorilor care s-a manifestat în august -septembrie 2021 când practic orice cantitate apărea pe piaţă era foarte rapid vândută, aspect care a determinat o creştere rapidă a preţului gazelor naturale. Au existat furnizori care în momentul în care s-a auzit informaţia – sau chiar înainte – că va exista o plafonare a prețului gazelor în România, au vândut gazele ieftine achiziționate în primăvară pentru clienții din portofoliu, la prețuri duble, marcând un profit important. Ulterior aceiași furnizori, rămași fără gaze naturale, au achiziţionat gaze din piață la preţuri mari. Acest element le-a dat justificarea furnizorilor să crească preţul la clienţii finali, ei practic câştigând din nou, pe de o parte din faptul că au rămas pe un termen lung cu preţ mult mai mare în contractual cu clienții lor, decât ar fi avut în situaţia în care n-ar fi existat plafonarea, dar în acelaşi timp şi-au mărit foarte mult valoarea preţului mediu de achiziție, respectiv şi-au mărit foarte mult baza pe care o să o solicite de la stat ca diferență între prețul mediu de achiziție și prețul plafonat, adică solicitarea de returnare a unor sume mai mari de bani de la stat. Pentru a se preîntâmpina aceste situații, una dintre cerințele propuse în Planul de măsuri ale Asociaţiei Energia Inteligentă, aceea de a se face o separare între activităţile de furnizare en detail şi trading. Respectiv o firmă de furnizare en detail să nu poată facă și trading. O ală cale de a diminua speculațiile traderilor este prin afişarea marjei comerciale, în fiecare lună, pe factura transmisă consumatorilor.

Concret cauzele creșterii prețurilor la gaze au fost:

  1. Introducerea măsurii administrative de către autortăți – Gas Release Program (GRP) care a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă toate gazele deținute și să determine creșterea prețului la gaze. 
  2. Exporturile de gaze din România pe timp de vară au determinat creșterea importurilor în România iarna. Dacă exporturile au fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost realizate pe termen scurt la prețuri mai ridicate (diferența între prețul gazelor importate și cele exportate în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12% față de prețul cu care le am exportat).
  3. Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era mult mai mic. (Prețul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca. 100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220 lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220 lei/MWh)
  4. Creșterea prețurilor gazelor pe plan european. Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care intrau în România. Schimbarea fluxurilor gazelor în Balcani,  a dus la mutarea punctului principal de import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. 
  5. Panica furnizorilor, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei efective a resursei de gaze, a determinat un comportament în care furnizorii achiziționau orice cantitate de gaze și la orice nivel de preț, gaze care ulterior au fost vândute la prețuri mai mari decât prețurile de achiziție.
  6. Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în prezent pe piață impunând prețuri mari și clauze contractuale păguboase consumatorilor.
  7. Plafonarea prețului la gaze la un nivel de 1,8 față de nivelul existent la acel moment în piață. Astfel plafonarea a avut un efect foarte important, a determinat, conform site-ului ANRE, creșterea prețului gazelor ofertate pe piață de la un nivel de minim 220 lei/MWh la un nivel de minim 420 lei/MWh în luna noiembrie 2021 și de 640 lei/MWh în luna ianuarie 2022.

O analiză a modului în care a crescut prețul mediu al gazelor la consumatorul casnic în ultimii 3 ani și prognozele AEI pentru 2022 arată direcția dezastruoasă spre care ne îndreptăm. Propunerea exclusivă de a reduce TVA de la 19% la 5% aduce un preț la consumatorul casnic care va fi dublu față de anul 2020. 

În acest context, Asociaţia Energia Inteligentă propune câteva măsuri urgente de reducere a preţurilor: reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor şi producătorilor de energie, ceea ce va reduce preţurile de achiziţie şi vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; eliminarea pentru 12 luni a TVA şi a accizelor, ceea ce va reduce preţurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare, cât şi pentru contractele noi încheiate; suspendarea Gas Release Program şi regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a creşte lichiditatea pieţei româneşti – măsură care va elimina un fals deficit de gaze în piaţă şi va contribui la reducerea preţurilor de achiziţie.

În plus, aria de aplicare a legii consumatorilor vulnerabili ar trebui să crească și să cuprindă și consumatorii noncasnici, astfel încât mai multe persoane să fie protejate (în fapt înlocuirea actualei formule de compensare cu o formulă de ajutorare clară a persoanelor fizice și juridice care sunt în situații critice). 

În paralel, trebuie luate măsuri de asigurare a funcţionării pieţei de energie: impunerea unui nou model de impozitare progresist al supraprofiturilor furnizorilor şi producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul preţului şi nu de a colecta bani la bugetul de stat, precum şi impunerea obligativităţii de indicare pe facturi a marjei comerciale practicate de furnizori.

AEI mai propune, de asemenea, aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada caldă. ANRE şi operatorii bursieri ar trebui totodată să publice rapoarte săptămânale şi lunare de preț, publicate până cel mai târziu a treia zi din săptămâna următoare şi a cincea zi din luna următoare privind preţurile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie. Totodată, este nevoie de măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie şi creşterii eficienţei energetice la operatori şi consumatori, dar şi de separarea activităţii de trading de cea de furnizare, sub aspectul acţionariatului, contabilităţii şi managementului.

De asemenea propunerile Asociație solicită o intervenție mult mai dinamică a organelor de control. Organele de control sunt reactive: fie vine cineva la televizor şi le zice să meargă să controleze, fie sunt sesizate şi merg la control. Dar există posibilitatea ca aceste organe de control să fie proactive. Din păcate, deşi se ştiu care sunt furnizori în piaţa de gaze şi energie care au comportament abuziv, nu se întâmplă nimic. Orice furnizor care este lăsat să desfăşoare activităţi speculative nu face decât să atragă şi alţi furnizori să aibă un astfel de comportament şi aşa ne-am stricat piaţa în ultimii 3 ani de zile piața, din cauza unor furnizori care au intrat pe piaţa de energie şi gaze naturale doar în scop speculativ, neavând niciun interes să rămână pe termen lung în această piaţă.