GapMinder Venture Partners vinde pachetul de acțiuni pe care îl deține în cadrul Flip.ro, marketplace online de comercializare a telefoanelor recondiționate, către eMAG Ventures, program lansat de eMAG pentru investiții în companii de tehnologie.
GapMinder a investit 150.000 de euro în Flip.ro în două runde de finanțare, prima rundă fiind prin Techcelerator, program de accelerare care se adresează startup-urilor de tehnologie din România și Europa de Sud Est.

Flip.ro este primul marketplace online din România care ajută clienții să își vândă vechiul telefon într-un mod simplu și rapid și să își cumpere un telefon second-hand verificat, cu garanție și drept de retur. Startup-ul a fost lansat la finalul 2019 de către George Moroianu (24 de ani), Alin Luca (27 de ani) și Alex Burghelia (23 ani).

eMAG Ventures a cumpărat pachetul de 42,26% deținut de la acționarii minoritari ai Flip.ro și investește  1,5 milioane de euro în accelerarea businessului. Valoarea tranzacției este confidențială. Pe lângă finanțarea de 1,5 milioane de euro, Flip va beneficia de experiența eMAG în accelerarea afacerilor de tehnologie, know-how operațional și scalare rapidă a businessului la nivel internațional.

Cea mai rapidă performanță a unei companii
early stage din portofoliul Techcelerator 

„Acesta este cea mai rapidă performanță a unui startup susținut de Techcelerator. Ne-am întâlnit cu cei trei fondatori ai Flip.ro în 2019 când au fost acceptați în unul dintre programele de accelerare dezvoltate de Techcelerator și i-am remarcat alături de alte 35 de echipe selectate din peste 200 de startup-uri. Faptul că acum atrag o investiție din partea eMAG Ventures și devin parte a grupului eMAG, validează încă o dată rolul pe care Techcelerator îl are în identificarea și dezvoltarea startup-urilor early stage românești și în pregătirea acestora pentru a ridica runde succesive de investiții. Vedem această evoluție ca o realizare extraordinară în parcursul unui startup early-stage românesc care, cu echipa, viziunea și susținătorii potriviți, în doar doi ani și prin două runde de finanțare, ajung să demonstreze importanța și profitabilitatea investițiilor pre-seed și seed”, a declarat Cristian Dascălu, co-fondator Techcelerator și partener GapMinder.

A treia rundă de investiții pentru Flip.ro

Aceasta este cea de a treia rundă de investiții pe care o atrage Flip.ro, celelalte două fiind în 2019 și în 2020 și având o valoare totală de 370.000 de euro. 

În 2019, Flip.ro a fost selectată în programul Techcelerator obținând o finanțare de 120.000 de euro, GapMinder VC fiind unul dintre primii investitori. În vara 2020, Flip.ro a atras 250.000 de euro, runda fiind condusă de GapMinder VC. 

Fondatorii Flip.ro vizează pentru acest an afaceri de 14 milioane de euro, comparativ cu 2,5 milioane de euro anul trecut. De asemenea, aceștia estimează că businessul va ajunge la aproximativ 100 de angajați în vara lui 2022, dublu față de în prezent.

„Când am investit pentru prima dată în 2019 în Flip.ro ne-a atras cu precădere echipa. De asemenea, ne-am uitat la potențialul lor de a ajunge foarte departe, de a se dezvolta considerabil în regiune și chiar dincolo de regiune. Fondatorii își doresc acum să treacă la nivelul următor, vor să se extindă în Europa Centrala și de Est și să adauge noi categorii de produse. Prin această tranzacție pot să se dezvolte mult mai rapid, pot ajunge o companie foarte mare în doi-trei ani ca parte din grupul eMAG. Au un potențial enorm împreună. A fost cea mai înțeleaptă decizie pentru ei, dar și pentru noi, investitorii”, a afirmat Dan Mihăescu, partener fondator GapMinder Venture Partners.

„Am lansat Flip.ro pentru că am observat două probleme în piață. În primul rând, vânzarea vechiului telefon era un proces lung, plin de negocieri și foarte consumator de timp. Iar achiziția unui telefon second-hand de pe site-urile de anunțuri se baza foarte mult pe noroc. Noi ne-am dorit să aducem simplitate și siguranță între vânzători și cumpărători, iar GapMinder și Techcelerator au văzut oportunitatea unui astfel de marketplace, încă de la stadiul de idee. Creșterea pe care am avut-o a fost peste așteptările noastre și acum suntem în etapa în care țintim și mai sus. Suntem extrem de recunoscători clienților care ne-au încercat platforma și ne-au susținut cu feedback și investitorilor care ne-au ghidat în direcția cea bună. Suntem foarte entuziasmați de parteneriatul cu grupul eMAG și credem ca alături de ei vom deveni unul dintre cei mai importanți jucători în domeniu în Europa Centrală și de Est”, a declarat George Moroianu, co-fondator al Flip.ro.

În cartierul Coresi din Brașov, cel mai mare proiect de regenerare urbană din România, cu peste 10.000 de oameni care lucrează sau locuiesc în comunitate, a fost inaugurat hub-ul comunitar #LaUnLoc, inițiat de Asociația Zi de Bine și construit de Nod Makerspace, pentru Fundația Comunitară Brașov. Este proiectul lunii octombrie demarat de Asociația Zi de Bine, care a presupus un buget de 32.000 de euro, sumă asigurată integral de Lidl România, Grupul Eon România și UniCredit Bank.

Hub-ul este descris de realizatorii lui ca „un pavilion multifuncțional, mobil, modular și demontabil, care poate funcționa atât închis, dacă acolo se desfășoară workshop-uri cu un număr mic de participanți, cât și desfășurat, astfel încât să formeze o zonă de amfiteatru în aer liber. Gradenele mobile, decorate cu plante perene și o pictură murală, realizată de Ortaku și Meri the Zu transformă La un Loc într-un spațiu primitor, atractiv.

Primele ateliere – lectură pentru copii – au avut deja loc. Ele vor fi reluate de îndată ce contextul sanitar o va permite. 

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine: „Într-o perioadă în care vorbim atât de mult despre distanțare, ne-am dorit un spațiu în care să fim LA UN LOC și, în același timp, în siguranță. Așteptăm cu mare nerăbdare momentul în care Centrul va fi animat cu ateliere pentru copii, dezbateri sau pur și simplu un loc în care oamenii să se simtă bine. Ne place mult rolul pe care ni l-am asumat cu fiecare proiect la Zi de Bine: acela de a uni oameni, comunități, de a aduce laolaltă idei care pot fi duse mai departe sau replicate în orice zonă din țară”.

Laura Popeea, director executiv al Fundației Comunitare Brașov: „Ideea de Hub comunitar se potrivește perfect pentru Fundația noastră și ne dorim să îi avem alături pe toți cei care sunt în căutare de workshop-uri interactive sau de petrecerea timpului liber într-un mod educativ. Ne dorim ca #LaUnLoc să devină spațiul urban în care ideile apar și se caută, unde oamenii se conectează într-un mod autentic și colaborativ și, totodată, locul unde se găsesc soluții la probleme locale”.

Fundația Comunitară Brașov face parte dintr-o mișcare națională alături de alte 18 fundații comunitare din țară și are misiunea de a crea punți între nevoile și resursele locale și de a acționa ca un catalizator pentru o comunitate mai unită, mai generoasă și mai solidară. 

Mai multe detalii despre programele Fundației Comunitare Brașov, puteți găsi aici: www.fundatiacomunitarabrasov.ro. 

Cei care vor să contribuie suplimentar la proiectele realizate de Asociația Zi de Bine, o pot face fie printr-un SMS cu textul SUS la 8845 sau își pot dona ziua de naștere. Mai multe metode de implicare pot fi găsite aici: https://www.zidebine.ro/doneaza .

Asociația Zi de Bine are scopul „de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. 

Dacă aveți un proiect în care credeți dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”. 

Antreprenorii Andrei Mihăiță și Dragoș Popescu au lansat platforma de e-commerce Farmvio, dedicată fermierilor români în căutarea unor oportunități de colaborare cu diferite companii din segmentul HoReCa, precum și de acces mai bun la clienți persoane juridice și persoane fizice. 

Dragoș Popescu: „Farmvio este, din toate observațiile noastre, cea mai complexă platformă de acest tip, ca mecanism de funcționare. Practic, site-ul integrează un algoritm bazat pe Inteligența Artificială, care ne permite să preluăm diferite date de la fermieri, cum ar fi recolta disponibilă sau prețul și să generăm oferte foarte specializate pentru segmentul HoReCa. Creăm un ecosistem în care încorporăm tehnologia, cu ofertele furnizorilor și instrumentele logistice și de marketing, scopul fiind acela de a-i ajuta pe fermieri să vină cu oferte competitive, în raport cu marii retaileri. Dacă, de exemplu, unul dintre fermieri are nevoie de bondari pentru polenizare, îi poate primi în cel mai scurt timp de la alt fermier, care are cont pe Farmvio. Vom juca și rol de agregator, în situațiile în care o comandă depășește capacitatea de livrare a unei singure ferme. Am gândit această platformă ca pe un mod de a-i încuraja pe fermieri și de a-i sprijini în procesul de găsire a clienților. Antreprenoriatul pe segmentul agricol este unul dintre motoarele creșterii acestui sector în România, iar scopul nostru este să le ușurăm fermierilor viața cât se poate de mult. Ne-am dorit să le oferim ocazia de a-și spune povestea în cuvinte și imagini relevante și să-i ajutăm să ajungă la clienți de toate tipurile, fie că vorbim despre jucători din HoReCa sau despre oameni care își doresc să mănânce cât mai sănătos și fac achiziții pentru consumul propriu”. 

Andrei Mihăiță: „Simplul fapt că am reușit să lansăm această platformă, la care ne gândim de un an,  este un motiv de bucurie. Am foarte mare încredere în șansele de reușită, pentru că oferă un sprijin real fermierilor mici și medii, cărora nu le era ușor să găsească clienți nici înainte, iar odată cu pandemia, situația a devenit și mai dificilă. Ideea de a pune bazele Farmvio ne-a venit atunci când am observat lipsa majoră de produse locale din supermarketurile din țară. Avem produse de calitate foarte bună care merg la export, iar noi importăm. Acest dezechilibru afectează atât producătorii, cât și clienții, afaceri sau oameni interesați să mănânce curat și sănătos. De asemenea, cred că tehnologizarea sectorului agricol și suportul acordat antreprenorilor din agribusiness este una dintre cele mai bune direcții de creștere economică a României. Tranzacțiile online alimentare vor continua să crească în următoarea perioadă, pe fondul pandemiei, așadar lansarea acestui proiect vine într-un moment propice. Cât despre businessul nostru, una dintre direcțiilor pe care ne vom concentra în viitor este găsirea unor investitori privați, care să ne ajute să ne dezvoltăm în continuare conform planurilor pe termen mediu”. 

Fondatorii subliniază că „investiția inițială în acest proiect se ridică la 50.000 euro, urmând ca ea să crească odată cu dezvoltarea afacerii. Conform estimărilor, în 2022 Farmvio va face primii pași spre extinderea regională, intrând pe următoarele piețe din Europa Centrală  și de Est: Polonia, Cehia și Ungaria. Potrivit prognozelor, cifra de afaceri a companiei va atinge aproximativ 500.000 euro, la finalul lui 2022. Fondatorii Farmvio au în plan ca, până la sfârșitul lui 2021, să ajungă la un număr de 2.000 de fermieri activi pe site, iar în primul an de la lansare, platforma să înglobeze 10.000 de fermieri și 50.000 de clienți, atât persoane fizice cât și companii din domenii ca HoReCa sau procesare. Fermierii vor fi acceptați pe baza actelor doveditoare că sunt producători, Farmvio fiind gândit ca un magazin virtual de unde vor putea fi cumpărate toate categoriile de alimente care pot fi produse într-o fermă: legume, fructe, carne și specialități din carne, lactate și ouă, produse de panificație, conserve și dulcețuri, băuturi naturale non-alcoolice și alcoolice etc. Fondatorii platformei au gândit un sistem care folosește, pe lângă sisteme pe bază de AI, și IoT, pentru a potrivi perfect clienții cu furnizorii, în funcție de nevoile exacte, stocurile disponibile și proximitate. 

Farmvio se distinge de alte platforme pe care fermierii își pot comercializa produsele, prin mai multe caracteristici. Printre acestea se numără posibilitatea de a-ți administra contul, a-ți construi o identitate vizuală, a comercializa produsele și a primi feedback direct din partea clienților, care rămâne gratuită pe toată perioada în care fermierul este activ pe platformă. Potrivit fondatorilor, un alt atu este reprezentat de trasabilitatea produselor, proces prin intermediul căruia clienții pot ști întotdeauna din ce fermă și lot provin produsele, în ce sezoane sunt disponibile sau când se pot face precomenzile. De asemenea, Farmvio a creat un ecosistem prin care fermierii activi pe platformă se vor putea ajuta între ei, pe sistem de cerere și ofertă.

Farmvio este un concept finanțat inițial prin resurse proprii, iar pentru următoarele etape de dezvoltare, cei doi antreprenori vor apela la fonduri europene și investitori privați. În primele trei luni de la lansare, toți fermierii înscriși pe www.farmvio.com vor beneficia de o reducere de 12% din taxa de transport pentru produsele neperisabile”.

Farmvio se caracterizează ca „un start-up lansat în 2021 de anprenorii români Andrei Mihăiță și Dragoș Popescu, care aduce la un loc fermieri și clienți, fie că sunt companii sau persoane fizice. Platforma gestionează și coordonează comenzile de tip B2B, urmând ca tot ceea ce înseamnă interacțiunea cu persoanele fizice să intre în sarcina fermierului. În prezent, pe platformă există un număr de 4.000 de conturi preselectate, care urmează să fie activate de către fermieri. Unul dintre obiective este ca până la finalul lui 2021, Farmvio să numere 2.000 de conturi active și 30.000 preselectate. Potrivit fondatorilor, cifra de afaceri a companiei va ajunge la circa 500.000 euro, la finele lui 2022. 

Farmvio își propune să le ofere fermierilor oportunitatea de a-și găsi ușor clienții potriviți, iar consumatorilor să beneficieze de produse de cea mai bună calitate, cât mai aproape, perfectcalibrate nevoilor lor și cu un sistem de trasabilitate bazat pe cele mai noi tehnologii din domeniu”. 

Reveal Marketing Research a analizat comportamentul consumatorilor români în perioada august – septembrie în trei sectoare ale economiei: retail, bunuri de consum și bancar. Conform acestui nou studiu care a acoperit mediul urban și mediul rural, față de anul precedent, au rămas loial brandului preferat 75% dintre respondenți. 

Pe pe altă parte, pentru 6% dintre români, comportamentul s-a schimbat în această perioadă declarându-se mai puțin loiali față de mărcile preferate, iar 18% chiar mai loiali comparativ cu anul trecut. 

„Pentru companii, este din ce în ce mai important să își analizeze în mod recurent atitudinile consumatorilor cu brandul pentru a identifica din timp vulnerabilități”, Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research. 

Consumerismul în era Buy local 

Datele studiului Reveal Marketing Research au mai identificat trei tipuri de comportament în rândul consumatorilor care pot duce la modificarea comportamentului de consum. Cele trei tipuri de comportament au ca punct central gradul de loialitate al clienților, respectiv mai puțin loial/ă, la fel de loial/ă și mai loial/ă. Aceste trei tipuri de comportament evidențiează comportamentele în schimbare în noua realitate. 

Sectorul retail este singurul cu o creștere netă a loialității în perioada 2020 – 2021 (în anul 2021 românii se declară cu 22% mai loiali comparativ cu anul 2020), în timp ce sectorul bunuri de consum a înregistrat cel mai mare procent al clienților loiali (75%).  Cu alte cuvinte, consumatorii sunt atrași de mărcile care arată empatie și susțin valorilor propriilor clienți. 

Tinerii sunt cei mai vocali promotori ai brandurilor preferate

Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani sunt cei mai vocali în ceea ce priveşte loialitatea față de toate cele trei segmente analizate, după cum urmează retail (32%), servicii bancare (20%) și bunurilor de consum (26%). 

Studiul de față este finanțat și dezvoltat exclusiv de către Reveal Marketing Research.
Metodologie: 1013 interviuri CAWI (colectare online), eșantion reprezentativ la nivel național urban+rural, 18+, online users și patru mini focus – grupuri online. Perioada de colectare a datelor este august – septembrie. 

OMNIASIG Vienna Insurance Group susține o comunicare publică transparentă și oferă periodic informații despre activitatea companiei, precum topul celor mai mari despăgubiri plătite pe principalele linii de produse din portofoliul companiei.

În primul semestru al anului, valoarea totală a despăgubirilor plătite de companie a fost de aprox. 730 milioane lei, în creștere cu peste 10% comparativ cu același interval al anului trecut. În topul celor mai mari despăgubiri plătite în această perioadă se evidențiază ca valoare cele de pe liniile RCA și Property. 

Astfel, pe linia asigurărilor RCA, cea mai mare despăgubire a fost de aproximativ 1,4 milioane lei, plătită în urma unui accident în care șoferul mașinii asigurate a depășit viteza legală în localitate și a accidentat mortal un pieton. Cea de-a doua despăgubire, în valoare de aproximativ 1,3 milioane lei, a fost plătită pentru vătămări corporale, rezultate în urma unui accident în care conducătorul unei autoutilitare nu a acordat prioritate la o trecere de pietoni și a accidentat grav un pieton. Pe a treia poziție în top este o despăgubire de aproximativ 1,2 milioane lei plătită în urma unui accident grav dintre un autoturism (al cărui șofer a fost vinovat), un autotractor cu semiremorca și un alt autoturism. Mai multe persoane implicate în accident au decedat sau au suferit vătămări corporale. 

În clasamentul aferent liniei PROPERTY, cea mai mare despăgubire, de aproximativ 2,3 milioane lei, a fost plătită ca urmare a unui furt prin care au fost sustrase dispozitive electronice dintr-un depozit. Pe locul al doilea în acest top se află o despăgubire de aproximativ 800.000 lei, achitată după ce două ATM-uri au fost aruncate în aer, iar explozia a provocat daune majore întregii unități bancare. Pe locul al treilea, este o despăgubire de aproximativ 700.000 lei, plătită ca urmare a unui incendiu la o hală de creștere păsări, declanșat din cauza unui scurt-circuit.

Pe linia CASCO, cea mai mare despăgubire din primul semestru al anului este de aproximativ 540.000 lei, fiind plătită în urma unui incendiu la motor, declanșat în timpul mersului la o autoutilitară, care a ars în întregime. Pe locul al doilea se află o despăgubire de aproximativ 530.000 lei, achitată tot în urma unui incendiu la motor, declanșat în timpul deplasării la un autocar care a ars în totalitate în Spania. A treia despăgubire ca valoare a fost de aproximativ 500.000 lei, fiind plătită în urma unui accident în care un autoturism a derapat și a intrat într-un stâlp.

Pe linia ASIGURĂRILOR DE LOCUINȚE, primele trei despăgubiri ca valoare au fost provocate de incendii în locuințe. Cea mai mare despăgubire a fost în valoare de aproximativ 220.000 lei, aici incendiul survenind în anexa unei locuințe, extins apoi în mansarda casei, din cauza unui scurt-circuit. Pe locul doi în top este o despăgubire în valoare de aproximativ 200.000 lei, pentru un incendiu provocat tot de un scurt-circuit, în camera centralei dintr-o

anexă a locuinței. Poziția a treia este ocupată de o despăgubire de aproximativ 130.000 lei, plătită pentru un incendiu generat de un scurt-circuit în baia locuinței. 

Incendiul este unul dintre cele mai frecvente cauze ce provoacă daune în locuințe. Conform raportului Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) privind evaluarea riscurilor la nivel național, în 2020 numărul total de incendii a fost 33.883, cu o medie zilnică a acestora de 92, dintre care 6.775 de incendii (20% din numărul total) au fost provocate în locuințe.

Pe segmentul ASIGURĂRILOR DE CĂLĂTORIE, primele două cele mai mari despăgubiri au fost de aproximativ 120.000 lei, achitate pentru costurile de spitalizare și tratament în cazul unei persoane ce a suferit un atac cerebral în SUA și ca urmare a unui deces survenit în cadrul unui accident de muncă în Germania. Pe a treia poziție se află o despăgubire de aproximativ 75.000 lei, plătită pentru costurile medicale generate de o pneumonie bacteriană.

OMNIASIG evaluează, începând cu anul 2015, nivelul calității serviciilor oferite clienților prin sistemul de măsurare Net Promoter Score (NPS) validat la nivel internațional. Prin urmare, clienții care au avut un dosar de daună la OMNIASIG sunt rugați să evalueze experienţa avută şi modalitatea de instrumentare a daunei, satisfacţia asiguratului şi calitatea serviciilor oferite fiind măsurate într-un sistem eficient, pe o scală de la 1 la 10. Rezultatul NPS cumulat a fost în primul semestru al acestui an de 89,01%.

Companiile cu un obiectiv net zero au redus emisiile în medie cu 10% în ultimul deceniu. Cele fără un obiectiv au înregistrat o creștere a emisiilor.

Angajamentele pentru protecția mediului au accelerat în ultimii doi ani, aproape o treime (30%) dintre cele mai mari companii europene listate la bursă s-au alăturat inițiativei Net Zero, pentru a elimina emisiile de gaze de seră până în anul 2050, potrivit unui nou studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN).

Studiul, intitulat „Reaching Net Zero by 2050,” a analizat date de la peste 1.000 de companii incluse în marii indici bursieri din Europa și arată că stabilirea de obiective ajută la accelerarea tranziției la Net Zero – adică atunci când o companie își reduce emisiile de CO₂ și alte gaze cu efect de seră (GES) la zero sau compensează pentru a realiza un echilibru între cantitatea de emisii de GES produse și cantitatea eliminată din atmosferă. În ultimul deceniu, companiile cu un obiectiv net zero și-au redus în medie emisiile cu 10%, iar cele fără obiective au înregistrat emisii în creștere.

Companiile listate din Marea Britanie au fost cele mai predispuse la stabilirea unei date țintă net zero, 37% dintre acestea făcând acest lucru, acoperind emisiile din domeniile de aplicare 1, 2 și 3*, în comparație cu 27% în Germania și 18% în Franța. 

Majoritatea companiilor incluse în studiu estimează ca dată pentru atingerea obiectivului anul 2043. Astfel, în Marea Britanie anul țintă este 2043, în Germania 2044, în Franța 2044, în Italia 2041, iar în Spania 2042. Companiile din industriile cu emisii ridicate de dioxid de carbon – precum petrol și gaze și produse chimice – au stabilit termene în jurul anului 2050, în timp ce majoritatea companiilor din sectorul de servicii vizează anul 2035.

„Comunitatea de afaceri europeană este mai implicată ca niciodată în cursa către zero, numărul companiilor care își stabilesc obiective public a crescut în ultimii doi ani”, a declarat Jean-Marc Ollagnier, CEO Accenture Europa.
„Și după cum arată studiul nostru, obiectivele funcționează. Net zero ar trebui să fie gestionat ca orice prioritate strategică de afaceri: Stabilirea unor obiective clare pentru a conduce întreaga organizație în aceeași direcție și monitorizarea progresului pentru a corecta traiectoria, după caz. Publicarea obiectivelor contribuie, de asemenea, la crearea impulsului colectiv necesar, întrucât companiile nu pot rezolva singure acest lucru.”

În ritmul actual, doar 5% dintre companii pot atinge obiectivele

Cu toate acestea, raportul a constatat că doar o companie din 20 (5%) dintre cele care fac obiectul studiului sunt pe drumul cel bun pentru a-și atinge obiectivele net zero în cadrul propriilor operațiuni, acoperind emisiile din domeniile de aplicare 1 și 2, dacă continuă ritmul de reducere a emisiilor pe care l-au atins între 2010 și 2019, și doar 9% dintre acestea își pot îndeplini obiectivul în anul 2050. Companiile care au realizat o reducere modestă a emisiilor din 2010 – adică o reducere de 0-5% pe an – pot atinge în continuare un nivel net zero în operațiunile lor înainte de jumătatea secolului, dacă își dublează ritmul de reducere a emisiilor până în 2030 și îl triplează până în 2040.

„Deși numărul de obiective nou stabilite este liniștitor, este încă clar că organizațiile nu se mișcă suficient de repede”, a declarat Peter Lacy, CRO (Chief Responsibility Officer) și global lead Sustainability Services Accenture.
„Cu COP26 la doar câteva zile distanță, companiile și guvernele din toată lumea trebuie să-și concentreze eforturile asupra unor acțiuni concrete care urmează obiective solide pentru a face față provocării cu care se confruntă lumea noastră de a ajunge la net zero până la jumătatea secolului și de a menține încălzirea globală la 1,5°c.”

Raportul sugerează soluții specifice și etape intermediare spre net zero pentru anumite industrii, inclusiv industria auto, industria chimică, construcții, finanțe, retail și transport.

De asemenea, studiul arată că șapte industrii – în special în sectoarele serviciilor, cum ar fi serviciile profesionale, informațiile și comunicațiile – se vor afla pe drumul cel bun spre net zero în operațiunile lor până în 2050 dacă vor dubla ritmul de reducere a emisiilor în următorul deceniu, iar apoi vor accelera cu încă 50% până la 70% în următorii 10 ani. Va fi nevoie de o accelerare mai radicală pentru cinci sectoare reprezentând 42% din gazele cu efect de seră emise de toate companiile din eșantionul de cercetare – auto, construcții, producție, petrol și gaze, transport și depozitare – pentru a ajunge la net zero până la jumătatea secolului.

„Net zero până în 2050 – să nu mai vorbim mai devreme – va fi fezabil doar cu acțiuni rapide și decisive în acest deceniu. Constatările noastre arată că este posibil, dar numai dacă companiile europene acționează acum”, a spus Ollagnier. „Soluțiile diferă în funcție de industrie și companie și toate au puncte de plecare, oportunități și provocări diferite. În unele industrii, tehnologiile necesare sunt disponibile și vor trebui să fie scalate rapid. În altele, ele vor trebui inventate. Cu toate acestea, pentru a ajunge acolo, toate companiile vor face ca reinventarea să devină normă, condusă de inovarea tehnologică, colaborare, noi modele de afaceri și reglementări favorabile.”

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: Reaching Net Zero by 2050.

_________________

* Emisiile din domeniul de aplicare 1 sunt emisii directe de gaze cu efect de seră din resurse controlate și deținute de companie. Emisiile din domeniul de aplicare 2 sunt emisii indirecte de la generarea de energie cumpărată de la un furnizor de utilități – adică electricitate, abur, încălzire și răcire consumate de compania raportoare. Emisiile din domeniul de aplicare 3 sunt toate emisiile indirecte care apar în lanțul valoric al unei companii.