Conform Finbold consumul anual de energie electrică estimat al minării Bitcoin de 143 TWh (până la 5 mai 2021) este de cel puțin opt ori mai mare decât consumul combinat al Facebook și Google de doar 17 TWh. Consumul rețelei sociale este de 12 TWh, în timp ce consumul anual de energie Google este de 5 TWh.

Consumul minării bitcoin este, însă, mai mic decât consumul de energie al Chinei de cel puțin 45 de ori (6.453 TWh) și de cel puțin 27 de ori mai mic decât cel al Statelor Unite (3.990 TWh). Consumul Germaniei este, de asemenea, mai mare decât cel bitcoin la 524 TWh.

Estimările consumului de energie ale Bitcoin sunt mai mari decât cele ale Norvegiei (124 TWh), cele din Bangladesh (71TWh) și cele  ale Elveției (56TWh).

Consumul activului reprezintă, de asemenea, aproximativ 69% din toată energia utilizată de centrele de date mondiale.

Consumul de energie al Bitcoin crește odată cu creșterea valorii

Dezbaterea cu privire la sustenabilitatea bitcoinului ia amploare, în special odată cu creșterea valorii activului. Conform aceluiasi raport de cercetare: „Consumul de energie Bitcoin se corelează de obicei cu o creștere a valorii. Devine mai profitabilă exploatarea activului, deoarece mai mulți oameni vând și cumpără criptomoneda pentru a beneficia de mișcarea prețurilor ridicate. Acest lucru necesită mai mulți mineri pentru a confirma tranzacțiile. Prin urmare, cu cât mai mult mineri, cu atât este mai mare puterea de calcul necesară pentru a rezolva problemele de calcul”.

Pe de altă parte, susținătorii cripto socotesc că consumul de energie pentru extragerea bitcoinului se va reduce odată cu apariția surselor de energie regenerabile, urmând trendul companiilor tehnologice care se îndreaptă spre surse regenerabile.

Raportul menționează că: „În general, se estimează că consumul de energie electrică al companiilor tehnologice va crește din cauza creșterii traficului de internet și a încărcării datelor. Cu toate acestea, aceste companii contracarează consumul crescut de energie prin trecerea la mijloace eficiente. Pe lângă investițiile în surse regenerabile de energie, companiile închid unitățile de stocare mai vechi și se reorientează către centre ultra-eficiente. Reducerea consumul de energie a devenit parte a eforturilor Facebook și Google de responsabilitate socială corporativă.”

Dezbaterea referitoare la consumul de energie al bitcoin va continua, în special odată cu creșterea valorii activelor și intrarea tot mai profundă a cryptomonedelor în mainstream.

Articolul complet poate fi consultat la adresa: https://finbold.com/bitcoin-mining-consumes-8x-more-electricity-than-google-and-facebook-combined/

Cea de a XVII-a ediție a evenimentului Zilele Horticulturii Bucureștene va avea loc în perioada 13-16 mai 2021 în campusul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Manifestarea va include conferințe, dar vor fi și demonstrații desfășurate fizic și online.

„După o pauză de un an din cauza pandemiei care ne-a împiedicat sa organizăm evenimentul in mai 2020, acum avem ocazia să ne regăsim în frumosul campus al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Bucureștiî intr-o suită deosebită de evenimente organizate cu acest prilej”, arată organizatorii.

Programul Zilele Horticulturii Bucureștene 2021 cuprinde mai multe manifestări care au loc zilnic. Acesta cuprinde conferințe, ateliere și demonstrații desfășurate online pe pagina evenimentului.

Câteva teme din interesantele prelegeri, ateliere și demonstrații:

• Atelier de ornitologie și faună utilă
• Tranziția Verde: oportunități și provocări pentru peisagistica europeană
• Grădina biointensivă eco
• Aplicații digitale în sprijinul fermierilor horticultori
• Călătorie în jurul grădinii mele
• Micii horticultori în acțiune: Tainele tehnicii plantării în ghiveci dezvăluite copiilor
• Soluții tehnologice inovative pentru plantațiile pomicole

Vizitatorii vor putea să admire în cadrul expoziției Hortus Florshow flori, arbuști, semințe, răsaduri de legume și flori, plante ornamentale, unelte, utilaje, accesorii pentru horticultură și produse agricole tradiționale. Produsele pot fi  și achiziționate.

Vizitatorii sunt așteptați în Campusul Agronomie – Herăstrău, Bd. Mărăști 59, București.

FoodIntelForum Ediția a IV-a 2021, cel mai mare și important eveniment internațional al primăverii din România în agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa, va avea loc în perioada 27 aprilie – 3 iunie 2021. Forumul este organizat în parteneriat cu: Academia de Studii Economice București, #RomâniaFuncționează, FoodBiz, Kaufland, AgriSo, CEC Bank, HORA, USAMV, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, Lumea Banilor, Infrapress, TVR International, Agrostandard și Economistul.

Nicolae Istudor, rectorul ASE, afirmă că un economist bun trebuie să știe să facă o analiză economică financiară pertinentă, astfel încât să poată să identifice cauzele care au dus la producerea unui eveniment și să identifice soluțiile care ar putea să îmbunătățească activitatea. La ASE, disciplina de analiză economică este în programă la toate facultățile, iar, mai mult, a fost introdus și un curs de antreprenoriat.

„Am introdus disciplina de antreprenoriat și am extins la toate facultățile disciplina de analiză economică financiară, pentru că numai patru facultăți o aveau. Am considerat că ea este absolut obligatorie pentru tot ceea ce înseamnă economist indiferent în ce domeniu lucrează. Nu putem să luăm decizii fără să facem analize pertinente, să vedem care sunt cauzele care au dus la petrecerea unui fenomen și mai departe să putem să facem propuneri pentru îmbunătățirea activității. Eu așa văd un economist complet”, a declarat Nicolae Istudor, rectorul ASE, în cadrul FoodIntelForum, Ediția a IV-a 2021.

Nevoia de specialiști buni în agricultură, de antreprenori cu educație financiară adaptați la realitățile actuale s-au numărat printre cele mai importante teme dezbătute în cadrul evinementelor organizate în cadrul FoodIntelForum 2021.

_________________

Cel mai important eveniment din agribusiness

FoodIntelForum, Ediția a IV-a 2021, cel mai mare și important eveniment internațional al primăverii din România în agribusiness, producție alimentară, producție de băuturi, retail și HoReCa, are loc în perioada 27 aprilie – 3 iunie 2021.
Conferințele desfășurate pe parcursul acestui eveniment abordează probleme legate de managementul apei în agricultură, asigurarea culturilor, învățământul agricol, finanțare, urgan tehnologic etc.
Forumul este organizat în parteneriat cu: Academia de Studii Economice București, #RomâniaFuncționează, FoodBiz, Kaufland, AgriSo, CEC Bank, HORA, USAMV, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, Groupama, LumeaBanilor, Infrapress, TVR Internațional, Agrostandard și Economistul.

Grupul Holcim România, cel mai mare producător de materiale de construcții de pe plan local, anunță deschiderea unei „Școli Tehnice” la fabrica sa de ciment din Aleșd, județul Bihor, odată cu începerea anului școlar 2021-2022. Compania vine în întâmpinarea absolvenților de liceu cu o ofertă educațională și de formare profesională privind specializarea în industria cimentului.

Programul de școlarizare propus de Holcim România este gratuit și recunoscut de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, precum și de Ministerul Educației. Desfășurat în parteneriat cu  Colegiul Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd, programul presupune doi ani de școlarizare, timp în care elevii vor dobândi o bază teoretică solidă privind specializarea de tehnician în industria cimentului și vor avea ocazia să facă practică în fabricile grupului Holcim.

Sesiunile practice vor fi susținute de specialiști din sectorul construcțiilor din cadrul Holcim și Somaco, iar ele includ: tehnologia de fabricare a cimentului, mentenanța mecanică, preventivă și electrică, calitatea și tehnologia prefabricatelor, sănătatea și securitate în muncă, protecția mediului. Modulul general de educație va fi asigurat de profesorii Colegiului Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd și include următoarele materii: matematică, fizică, chimie, limba engleză, limba germană, desen tehnic și informatică.

Facilitățile care privesc cazarea, transportul și masa vor fi suportate integral de grupul Holcim, pe toată durata anilor de studiu. De asemenea, elevii cu rezultate deosebite vor obține și burse de merit.

La finalul programului de școlarizare, absolvenții vor avea posibilitatea de angajare în cadrul Holcim România. „Prin intermediul Școlii Tehnice ne dorim să aducem alături de noi tineri dornici să descopere această industrie a construcțiilor, care contribuie semnificativ la dezvoltarea comunităților. În cadrul Școlii, elevii vor avea posibilitatea să se dezvolte învățând de la specialiști în domeniu. Suntem mândri că, prin acest proiect, sprijinim formarea noilor generații de profesioniști și ducem mai departe angajamentul nostru de a construi o lume mai bună”, a declarat Florina Rusneac, Manager de Resurse Umane în cadrul Holcim Aleșd și Turda.

Proiectul va porni cu o amplă campanie de atragere a tinerilor absolvenți de licee cu profil tehnic sau real, ce se va desfășura în perioada mai – septembrie a.c. Localitățile vizate pentru această campanie sunt: Aleșd, Arad, Aiud, Blaj, Carei, Câmpulung Muscel, Oradea, Satu Mare, Teiuș, Timișoara și Turda.

Elevii interesați de „Școala Tehnică” se vor putea înscrie în program în perioada 10 iulie – 7 septembrie, pe bază de dosar. Ulterior, între 8 – 10 septembrie, ei vor susține o serie de testări la matematică, fizică, chimie, limba engleză, dar și o evaluare a profilului psihologic, precum și un interviu cu un specialist Holcim. Tinerii interesați pot afla mai multe despre Școala Tehnică din Aleșd accesând acest link.

_________________

Despre Holcim România

Holcim România activează de peste 20 de ani în sectorul materialelor de construcții din România. Compania deţine 2 fabrici de ciment în Câmpulung şi Aleșd, o staţie de măcinare, 18 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali şi 3 terminale de ciment în Bucureşti, Turda și Roman. Holcim are aproximativ 800 angajați în România.

Holcim România este membră a grupului LafargeHolcim, care s-a născut în urma fuziunii între egali dintre Lafarge și Holcim în 2015. Având peste 180 de ani de experiență combinată, grupul își propune să între într-o nouă eră de tehnologii și inovații de vârf în industria materialelor de construcții, pentru a face față provocărilor secolului 21.

Grupul de companii Holcim România include Somaco Grup Prefabricate (ce deține 5 fabrici de prefabricate și una de BCA) și Geocycle România (cu 3 puncte de lucru pentru pre-tratarea deșeurilor).

• 41% dintre respondenți sunt mai preocupați de impactul internetului asupra sănătății decât erau înainte de pandemie
• Oboseala digitală îi determină pe 47% dintre respondenți să ia o pauză în utilizarea dispozitivelor conectate la internet
• 42% dintre respondenți consideră că plătesc prea mult pentru conținut

Creșterea dependenței de gospodăria digitală a condus inevitabil la o intensificare a prezenței în online pe durata pandemiei provocate de COVID-19. Cu toate acestea, rata tot mai mare de adoptare a serviciilor este marcată și de o creștere a temerilor consumatorilor legate de sănătatea digitală, ceea ce impune o schimbare urgentă în abordările furnizorilor, conform primei ediții a studiului EY „Decodarea gospodăriei digitale”. Studiul evaluează atitudinea consumatorilor față de conectivitatea digitală, tehnologie și consumul de conținut în Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și SUA.

În pofida unor variații regionale, gospodăriile au adoptat o serie de servicii noi în timpul perioadelor de carantină națională. Apelurile video se plasează pe primul loc, cu o creștere a ratei de adoptare de 25%, în timp ce serviciile medicale online și educația online au înregistrat și ele o creștere exponențială, de 20%, respectiv 18%. La nivelul tuturor piețelor, 44% dintre respondenți au declarat că nevoile lor în materie de conectivitate la internet au crescut.

Paradoxal, această traiectorie este temperată de intensificarea temerilor, 41% dintre respondenți sunt mai îngrijorați de impactul internetului asupra sănătății decât erau înainte de pandemie, în timp ce 39% sunt foarte precauți în ceea ce privește divulgarea datelor cu caracter personal în mediul online. Se remarcă faptul că respondenții din grupa de vârstă 18-34 ani sunt mai preocupați de subiectul divulgării datelor (43%) decât cei cu vârsta de cel puțin 45 de ani (36%).

Corelația între cerere și temeri este mai pronunțată în rândul gospodăriilor cu copii, 60% dintre respondenții cu copii menționând că nevoile lor în materie de conectivitate au crescut (față de o medie de 44% la nivelul tuturor respondenților), iar 52% sunt mai predispuși să analizeze impactul internetului asupra sănătății (față de o medie de 41%).

„Cu un număr crescut de ore petrecute în fața ecranelor, clienții au început să analizeze responsabilitățile furnizorului de conținut și modul în care acestea îi afectează. Serviciile „extra” au generat o oboseală care trebuie înțeleasă și la care e important să răspundă furnizorii de conținut. Aici, mai mult decât în alte industrii, este adevărată bine-cunoscuta sintagmă – „Timpul înseamnă bani” – și clienții știu asta foarte bine. Prin urmare, ei se așteaptă la mai mult în raport cu timpul alocat, la o reducere a taxelor și, de asemenea, la o mai mare transparență a datelor furnizate și la un conținut mai bine selecționat”, a declarat Cristian Cârstoiu, Partener Consultanță, EY România (foto).

Supraîncărcarea cu conținut și lipsa încrederii

Multe gospodării se află în prezent într-un punct de saturație, potrivit studiului. 47% dintre respondenți au declarat că încearcă să ia pauză de la utilizarea telefoanelor inteligente și a altor dispozitive conectate la internet, în timp ce 25% ar dori să reducă numărul de platforme de streaming pe care le utilizează. De asemenea, 43% dintre respondenți consideră că există prea multe opțiuni la nivelul pachetelor de conectivitate și conținut disponibile.

Studiul subliniază și preocupările legate de încrederea consumatorilor. Peste o treime dintre respondenți (35%) sunt foarte îngrijorați de posibilitatea accesării de conținut dăunător în mediul online și aproape jumătate dintre gospodării (49%) se pronunță în favoarea unei reglementări stricte a internetului. De asemenea, 35% se tem de utilizarea tehnologiei mobile 5G, în pofida asigurărilor date de autorități.

Orientarea spre reducerea costurilor contracarează intențiile de majorare a cheltuielilor

În unele cazuri, pandemia provocată de COVID-19 a alimentat intențiile de creștere a cheltuielilor. 25% dintre respondenți au afirmat că pandemia a făcut ca adoptarea tehnologiei 5G să fie mult mai atractivă, în timp ce 20% sunt mai dispuși în prezent să plătească un cost suplimentar pentru conținut Super HD. Totuși, nevoia de a ține costurile sub control este mai mare decât apetitul pentru trecerea la noile tehnologii. 42% dintre respondenți consideră că deja plătesc prea mult pentru conținut, iar 53% au declarat că prioritatea gospodăriei lor este să cheltuiască cât mai puțin posibil cu serviciile de comunicații. Per total, 42% dintre respondenții de pe toate piețele consideră că furnizorul lor de internet în banda largă nu face eforturi suficiente pentru a se asigura că are cea mai bună ofertă. 

Prin urmare, furnizorii nu trebuie să se bazeze doar pe bunăvoința de care au beneficiat pe durata pandemiei provocate de COVID-19. Cererea pentru conectivitate și conținut a crescut, dar este eclipsată de dorința adânc înrădăcinată pentru valoare, precum și de semnele de oboseală în legătură cu lumea digitală. Pentru a avea succes în viitor, furnizorii trebuie să ofere servicii simple și intuitive, care să reducă senzația de suprasolicitare resimțită de consumatori, precum și argumente mai bune pentru creșterea cheltuielilor efectuate de aceștia. Furnizorii care colaborează în vederea soluționării problemelor legate de sănătatea digitală vor avea de câștigat pe piață.

_________________

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com

Despre studiu

Studiul „Decodarea gospodăriei digitale” este realizat anual de EY pentru a explora atitudinea consumatorilor față de conectivitatea digitală, tehnologie și consumul de conținut în cadrul gospodăriei. Studiul ia în considerarea atitudinea consumatorilor față de conectivitatea în bandă largă/la internet, tehnologiile TV și tehnologiile caselor inteligente, experiențele legate de serviciile de asistență a clienților și nivelurile de încredere în serviciile oferite de furnizorii de tehnologie, conectivitate și conținut. Informațiile obținute dintr-un sondaj online efectuat în rândul a 17.500 de gospodării sunt colectate din șase țări (Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit și SUA) și oferă o perspectivă asupra tendințelor înregistrate la nivelul gospodăriilor digitale ale zilelor noastre.

Globalworth Industrial, sub-brand industrial și logistic al companiei Globalworth, a achiziționat încă două proiecte industriale, în Arad și Oradea:

Industrial Park West Arad (IPW Arad) – suprafață închiriabilă 20.100 mp; două faze, prima, livrată în 2012, cu spații de producție, depozitare, birouri și diverse zone tehnice, a doua fază, finalizată în noiembrie 2020, încă două niveluri în zonele de producție și office; amplasare strategică și conectivitate excelentă din punctul de vedere al infrastucturii, la 4,8 km de autostrada A1, la 10,8 km de Aeroportul Internațional Arad, la 6.7 km de centrul orașului, drumuri, parcări și toată infractura necesară; toate acestea au făcut să aducă un partener puternic care își desfășoară activitatea aici, Huf România, filiala română a furnizorului global Huf Group, liderul sistemelor de închidere și acces pentru industria de automotive.         

Industrial Park West Oradea (IPW Oradea) – dezvoltat cu o primă fază de 6.900 mp, livrată în a doua parte a anului 2020, cu posibilitate de extindere până la 9.900 mp; chiriașul parcului este iwis, liderul mondial în timing drive systems inovatoare si rentabile, bazate pe lanțuri de precizie; localizat pe drumul european E60, la 4 km de granița cu Ungaria, parcul industrial va beneficia în curând și de un terminal intermodal aflat în construcție.

Mihai Zaharia, director de investiții Globalworth România și director piețe de capital Globalworth Group: „Piaţa industrială și logistică a înregistrat creş­teri puternice în ultimii cinci ani, iar anul 2020 a adus accelerarea unor domenii precum producția sau e-commerce-ul. Fiind deja prezenți în zona de vest a țării cu Timișoara Industrial Park, am văzut potențialul strategic pe care zona o oferă. Cumulând toți acești factori, am decis să achiziționăm cele două proiecte industriale de la partenerul nostru, Global Vision, alături de care lucrăm îndeaproape pentru zona de industrial. Gradul de ocupare de 100% al parcurilor ce se află acum în comunitatea noastră ne confirmă puterea comercială ridicată pe care investiția o are. Adăugarea celor două companii germane cunoscute în industria de automotive, iwis și Huf România, în portofoliul nostru ne bucură și ne motivează să continuăm activitatea Globalworth Industrial la cele mai înalte standarde”.

Portofoliul total de construcții al Globalworth Industrial ajunge astfel la 260.400 mp, cu sublinierea că „gradul de ocupare a sub-brandului Globalworth Industrial este în prezent de 95%. IPW Arad și IPW Oradea consolidează activitățilede logistică și industrial ale companiei, lărgind zonele în care activează deja cu proiecte last mile precum Pitești Industrial Park, Chitila Logistics Hub, Constanța Business Park sau Timișoara Industrial Park”.

Globalworth este definite ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listata la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de aproape 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, la 31 decembrie 2020. Aproximativ 92,5% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 650 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Oradea, Arad, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice.Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.globalworth.com și urmăriți-ne pe Facebook, Instagram, LinkedIn”.

Există și o campanie Rabla pentru televizoare. A lansat-o compania de profil Allview, sub sloganul „Go Green, Go Smart”. Campania are și o deschidere către protecția mediului: compania Allview subliniază că „plantează câte un copac pentru orice achiziție de Smart TV participant”, campania având „în principal o componentă de responsabilitate socială”, prin care „Allview își aduce propria contribuție la menținerea echilibrului ecologic și protejarea mediului înconjurător, iar acest tip de campanie va deveni sursă de oxigen pentru generațiile următoare”.

Beneficiile particpării la campanie se regăsesc în Smart TV-urile gamei ePlay, prevăzute cu sistem de operare Android TV^TM, Google Assistant, dar și tehnologii de top integrate, la prețuri competitive, cu discount-uri de până la 400 lei”. Inițiatorii ne oferă detalii: „În prim planul campaniei se află vârful gamei – modelele seriei ePlay7100, ce îi introduc pe utilizatori într-o nouă eră tehnologică, definită de conceptul Touchless. Pe lângă cele mai noi modele de Smart TV-uri lansate în prima parte a acestui an, în cadrul campaniei Rabla pentru televizoare, clienții își pot achiziționa și modele Allview QLED, a căror lansare a însemnat democratizarea tehnologiei Quantum Dot. Paricipante în noua campanie sunt și primele Smart TV-uri ale gamei ePlay: modelele HD, Full HD și 4K, iar în acest fel sunt acoperite nevoile unei plaje variate de utilizatori. Campania se desfășoară până pe 11 iunie, exclusiv online pe site-ul Allview – Promo – Campania Rabla. Tot aici utilizatorii pot vizualiza și regulamentul campaniei”.

Allview se caracterizează ca „brandul autohton de electronice numărul 1 din România, ce activează în peste 10 țări europene. Allview crede în puterea inovației și a tehnologiei de a schimba lumea, având misiunea de a îmbunătăți viețile oamenilor prin inovații tehnologice relevante, accesibile tuturor. Prin construirea,  adaptarea rapidă și constantă a unui portofoliu complet de produse, creăm experiențe și oportunități noi pentru clienții de pretutindeni. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați: https://www.allview.ro/despre-companie”.

La finalul primului trimestru al anului 2021 fondurile de pensii private obligatorii au înregistrat o creștere cu o treime a activelor totale, în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, depășind astfel pragul de 80 miliarde de lei.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu, declară că ”Fondurile de pensii private obligatorii au în continuare o evoluție solidă, un lucru remarcabil, având în vedere că traversăm o perioadă mai puțin favorabilă din punct de vedere economic. Ritmul de creștere susținut confirmă stabilitatea și reziliența sistemului de pensii private, precum și capacitatea acestuia de a se dezvolta și a genera beneficii pe termen lung participanților.”

”Majoritatea covârșitoare a participanților este însă alocată aleatoriu. O mai bună informare și o cât mai corectă cunoaștere a pieței pensiilor private va oferi șansa celor care contribuie la aceste fonduri să ia decizii nu doar responsabile, ci și care corespund pe deplin intereselor lor”, a mai subliniat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.

Piața pensiilor private a evoluat pozitiv pe tot parcursul funcționării sale, reușind să depășească  episoadele de volatilitate întâlnite de-a lungul anilor, având la finalul anului trecut și cea mai mare pondere în PIB din cadrul piețelor financiare nebancare, de aproximativ 7,5%.

Inițiativa își propune creșterea de zece ori a numărului de unicorni din Europa, în următorii zece ani

Principalii lideri independenți ai ecosistemelor de startup-uri din 27 de țări membere UE prezintă azi (10 Mai) Comisarului European Mariya Gabriel, planul de transformare a Europei în noul centru global pentru startup-uri. Inițiativa își propune creșterea de zece ori a numărului de unicorni (companii private evaluate la peste 2 miliarde de dolari) din Europa, în următorii zece ani. Comisarul Gabriel este responsabil pentru Inovație, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret în Uniunea Europeană. Inițiativa reprezintă și o consolidare a relațiilor dintre sectorul startup-urilor și Comisia Europeană.

Startup-urile românești sunt reprezentate în grupul EU27 prin Romanian Tech Startups Association (ROTSA), organizație non-guvernamentală care se implică activ în inițierea de proiecte și programe pentru dezvoltarea, creșterea și susținerea ecosistemului național de startup-uri de tehnologie scalabile la nivel internațional.

În prezent, Europa generează peste 80.000 de startup-uri, dintre care 51 sunt unicorni. În 2020, startup-urile europene au atras investiții în valoare de 41 miliarde dolari, în creștere de la 36.6 miliarde dolari în 2019. În primul trimestru din 2021, 27 de companii europene au primit finanțări în valoare de peste 1 miliard de dolari, în baza celei mai recente runde de investiții. Un aspect mai puțin pozitiv este faptul că doar 7 dintre acestea fac parte din EU27 și își propun să rămână în Uniunea Europeană după primirea finanțărilor. În aceeași perioadă, Statele Unite au generat 67 de noi unicorni.

„Nu există niciun motiv pentru care Europa să nu poată să depășească performanța Statelor Unite și a Chinei cu privire la generarea de unicorni. Cred cu tărie că putem și trebuie să creștem de zece ori numărul de unicorni din Europa, în următorii 10 ani. Estonia este un exemplu în acest sens”, declară Peter Vesterbacka, FinEst Bay Area.

„Suntem bucuroși că România este parte activă în a sprijini acest demers care vine să genereze o serie de politici europene dinspre Comisia Europeană către statele membre. Este o inițiativă care reconfirmă interesul partenerilor din conducerea instituțiilor europene față de creșterea competitivității UE, inclusiv prin mărirea bugetelor alocate startup-uri tech. Ceea ce ne-am propus noi, ROTSA, în particular, este generarea unui model de inițiere și susținere a startup-urilor tech prin programe de incubare – investiții early stage – accelerare, funcțional și performant care să poată fi implementat la nivel național, cu implicarea ecosistemelor locale din principalele orașe tech din România iar acest demers vine ca o validare că România are un potențial de necontestat pe această sferă” spune Cristian Dascălu, Chairman ROTSA.

Propunerea celor 27 de lideri ai ecosistemelor de startup-uri europene include o listă de recomandări ce cuprind teritorii precum educația, creativitatea, diversitatea, facilități fiscale, opțiuni privind listarea la bursă și achiziții publice. Obiectivul strategic al grupului este să ofere feedback Comisiei Europene cu privire la modalitățile prin care poate susține și promova ecosistemele europene de startup-uri, astfel încât să crească numărul locurilor de muncă, inovația și exporturile UE în următoarea decadă.

„Avem exemple excelente de best practices în diferite regiuni din Europa. Avem nevoie ca UE să ne fie partener în demersul scalării acestora la nivel European. Avem nevoie de coeziunea inovației în Europa”, spune Markéta Přenosilová, CzechInvest.   

Despre teme propuse și acțiuni asociate:

Tema 1. Definiții și date

Pentru a evalua corect evoluția startup-urilor și a consolida ecosistemul European de start-upuri, este important să fie agreate definiții ale grupurilor relevante din acest segment, a căror creștere poate fi urmărită în timp folosind datele colectate de la fiecare stat membru.

Acțiuni asociate: definiții comune ale termenilor cheie, setarea unei taxonomii pan-europene, măsurători ale datelor colectate și îmbunătățirea calității datelor publice de către autoritățile publice.

Tema 2. Talent

Un ecosistem de startupuri vibrant are nevoie de o sursă bogată de talente. De aceea, talentul trebuie încurajat la toate vârstele, pentru toate genurile, fără discriminare, astfel încât fondatorii de startup-uri din UE să fie pregătiți pentru provocările de mâine.

Acțiuni asociate: educație antreprenorială pentru copii/tineri, încurajarea studenților să înceapă un business, susținerea antreprenorilor femei, susținerea comunităților de femei antreprenori, încurajarea creării de spații creative  și asigurarea unor oportunități egale celor care inovează, indiferent de locul unde aceștia se găsesc.

Tema 3. Ecosisteme

Startupurile fac parte dintr-un sistem cu organizații interdependente și participanți conectați, inclusiv universități, guverne, organizații financiare, organizații suport (precum incubatoare, acceleratoare, spații co-working etc), organizații de cercetare, furnizori de servicii (legale, financiare) și corporații mari.  Această ultimă categorie include companii mari  din zona de tehnologie, care aduc alte avantaje față de corporațiile tradiționale. Acestea atrag cele mai bune talente din zona de IT, aduc profesionalism, creează oportunitatea angajării fondatorilor care „au dat greș” și sunt de multe ori sursă pentru noi start-upuri.

Colaborarea între acești actori trebuie susținută pentru a se creea sinergii. Ecosistemele puternice și startup-uri puternice merg mână în mână.

Acțiuni asociate: Adoptarea de către UE a unei politici care să susțină startup-urile, cu un procent din bugetul de achiziții al UE alocat bunurilor și serviciilor oferite de startup-urile din Europa (achizițiile publice reprezintă 18% din PIB-ul Uniunii Europene, este important ca această sumă să fie folosită și pentru a cumpăra bunuri și servicii de la startup-uri din Europa), cultivarea inovației, susținerea unei abordări bazate pe tehnologie în antreprenoriat (ex. programe spin-off), co-crearea unor programe flagship care să conecteze jucătorii ecosistemelor de start-upuri pentru a adresa provocările Europei (ex. Climă, mobilitate), și facilitarea investițiilor între țări.

Tema 4. Politici pentru statele membre

Este o nevoie acută de coerență în politicile ce privesc startup-urile din Europa. Astfel, Comisia Europeană ar trebui să ofere statelor membre suport pentru implementarea unor politici favorabile startup-urilor. De asemenea, Comisia ar trebui să ofere exemplul propriu și să prezinte o politică coordonată DG Grow, DG RTDI, DG CNECT, DG DIGIT, FISMA, COMP, etc., integrate în programul Green Deal si strategia de digitalizare.

Acțiuni asociate: facilități fiscale pentru susținerea dezvoltării, stoparea favorizării datoriilor versus capitaluri proprii, condiții mai bune pentru acțiunile la bursă ale angajaților (ESOP), implementarea unui card visa pan-european pentru startup-uri și adresarea punctelor slabe din legislația corporate cu privire la insolvență și restart (în prezent, legislația cu privire la insolvență blochează fondatorii pentru ani de zile, împiedicându-i să meargă mai departe cu un business nou).

Întâlnirea de azi cu comisarul Gabriel este considerată critică pentru atingerea obiectivului de a transforma Europa în principalul centru global al inovației și de a crește numărul de unicorni în UE de zece ori, în următoarea decadă.

Comisarul Gabriel declară înaintea întâlnirii: „Sunt convinsă că, dacă liderii ecosistemelor și liderii politici lucrează împreună putem construi un adevărat ecosistem al inovației pan-european, care să ajute noua generație de inovatori și antreprenori să se extindă și să devină campioni în domeniul tehnologiei, și să ajute Europa într-un model sustenabil, digital, de revenire post COVID.”

Întâlnirea de astăzi marchează primul pas al unui parteneriat de durată, comisarul Gabriel și liderii ecosistemelor startup stabilind să se întâlnească la fiecare șase luni, pentru a evalua progresele.

Despre liderii independenți ai ecosistemelor de startup-uri

Grupul independent al liderilor ecosistemelor de startup-uri, invitat de comisarul Gabriel să vorbească în numele ecosistemelor din domeniul inovației, cu scopul de a genera viitoarea politică UE cu privire la inovație, este format din: Carlos Mateo (Asociacion Startups), Markus Raunig (AustrianStartups), Charlotte Greant (Startups.be), Dimitar Vasilev (Bulgarian Business Forums), Hajdi Cenan (Croatian AI Association), Stavriana A. Kofteros  (Startup Cyprus), Markéta Přenosilová (CzechInvest), Tomas Mathiesen (Danish Startup Group), Matej Rus (Startup:Slovenia), Maarika Truu and Eve Peeterson (Startup Estonia), Peter Vesterbacka (FinEst Bay Area), Nicolas Brien (France Digitale), Christian Miele (Deutsche Startups), Panos Zamanis (Hellenic Startup Association), Csongor Biás (Startup Hungary), Martina Fitzgerald (Scale Ireland), Giorgio Ciron (InnovUp), Olga Barreto Goncalves (Latvian Startup Association StartinLV), Roberta Rudokiene (Startup Lithuania), Elodie Trojanowski (Fédération Luxembourgeoise des Startups),  Simon Azzopardi (Silicon Valletta), Tomasz Snazyk (Startup Poland), Simon Schaefer (Startup Portugal), Cristian Dascalu (Romanian Tech Startups Association), Michal Kardos (Slovak Alliance for Innovation Economy), Arash Sangari (Swedish Agency for Economic and Regional Growth) and Constantijn van Oranje (Special Envoy at Techleap.nl). Jan Bormans îndeplinește funcția de secretar al grupului.

Despre ROTSA

Romanian Tech Startups Association este o organizație nonprofit care își propune să promoveze, să sprijine și să reprezinte interesele startup-urilor de tehnologie din România. ROTSA, prin colaborarea cu principalii actori ai ecosistemului național de startup-uri de tehnologie,  realizeaza maparea nationala a startup-urilor tech din Romania, într-un efort de generare de date legat de starea si evolutia companiilor de tip startup tech. Viziunea ROTSA este dezvoltarea și sprijinirea ecosistemului de startup-uri de tehnologie, fiind în același timp un conector pentru principalii actori și o legătură cu alte ecosisteme internaționale deja existente.

Obiectivele asociației sunt: promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale startup-urilor de tehnologie din România; promovarea la nivel european a startup-urile de tehnologie din România prin afilierea la rețele europene și parteneriate; dezvoltarea unui model testat de incubare care poate fi replicat la nivel local; facilitarea dialogului între startup-urile de tehnologie și finanțatori, fie ei publici sau privați, pentru definirea și înțelegerea nevoilor de finanțare.