În mediul economic incert generat de pandemie, mulți români au căutat opțiuni sigure și profitabile pentru a economisi bani. Astfel, interesul crescut pentru soluțiile de economisire oferite de TBI Bank a fost unul previzibil. Depozitul în lei pe 15 luni, un produs consacrat și apreciat atât de clienții online, cât și de cei din sucursală, a devenit alegerea principală în primele 9 luni din 2021.

Depozitul oferit de TBI Bank, una dintre cele mai profitabile și dinamice bănci din regiunea Europei de Sud-Est, are o rată a dobânzii de 4% și este ales de aproape 50% din portofoliul de deponenți ai băncii. Motivul care stă la baza acestor decizii este că tot mai mulți clienți caută opțiuni de economisire sigure pe termen mediu și lung, care generează un randament suficient de bun pentru a acoperi inflația, exact ce oferă și TBI – una dintre cele mai bune oferte de pe piață, asigurată de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare până la 100.000 de euro. În plus, în loc să ofere acest produs doar clienților noi și după scadență să fie reevaluat la rate de dobândă mai mici, depozitul pe 15 luni de la TBI se prelungește automat pentru aceeași perioadă la rata dobânzii aplicabilă la momentul scadenței – atât pentru clienții noi, cât și pentru cei existenți.

Acest instrument special de economisire a fost introdus anul trecut și este disponibil atât online, cât și în agențiile băncii. „Depozitul pe 15 luni a devenit și mai popular în acest an, continuând tendința observată în 2020 și fiind acum alegerea preferată de mulți dintre clienții TBI Bank. Această evoluție poate fi explicată prin faptul că suntem atenți la nevoile clienților și oferim o dobândă excelentă, posibilă datorită operațiunilor noastre eficiente și simple, cât și modelului nostru de afaceri phygital, care ne permite să împărțim economiile din costuri cu deponenții noștri. Testarea pe piață a depozitului pe 15 luni a avut un mare succes, motiv pentru care am decis să îl punem la dispoziția publicului larg prin intermediul unei campanii TV inedite, cu scopul de a crește conștientizarea în rândul publicului cu privire la economisire – cum economisesc oamenii de obicei și cum obțin un randament bun din economiile lor”, a declarat Lukas Tursa, SVP Funding.

TBI Bank a raportat o creștere de peste 20% în cadrul portofoliului de depozite retail pentru anul 2020, mult peste rata medie de creștere a pieței, în timp ce numărul de clienți a crescut cu 40%, reflectând astfel interesul pentru economisire al consumatorilor români în anul pandemic. În 2020, depozitele online au fost cel mai popular produs pentru clienții TBI, înregistrând o dublare a cererilor, lucru explicat în principal prin valoarea adăugată pe care mediul digital o aduce acestora.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) anunță că, în conformitate cu legislația în vigoare, în cazul în care polițele RCA ofertate spre vânzare au valori care depășesc nivelul tarifului de referință multiplicat cu 1,36 (adică majorat cu 36%), aceste polițe vor fi redistribuite de către BAAR la valoarea tarifului maximal astfel obținut, la care se aplică clasele Bonus/Malus corespunzătoare. 

De exemplu, în cazul transportului de marfă, pentru un deținător de camion ce depășește gabaritul de 16 tone, care resimte în această perioadă o creștere semnificativă a tarifelor polițelor RCA,  prețul maximal de vânzare stabilit prin procedeul enunțat mai sus este de 9.662 lei la categoria B0 (tarif de referință 7.105 lei x 1,36 = 9.662 lei). Toate celelalte clase de bonus vor avea astfel scăderi semnificative față de tariful maximal de vânzare.

Autoritatea de Supraveghere Financiară vine astfel în sprijinul unor categorii socio-profesionale care sunt afectate de prețurile de vânzare a polițelor RCA, practicate în ultimele zile de firmele de asigurare.

Precizăm că,în vederea aplicării acestui mod de calcul al tarifelor maximale pentru RCA, au fost consultate asociații de transportatori care au agreat această abordare ce va fi valabilă pentru perioada următoare.

Reamintim totodată că Autoritatea de Supraveghere Financiară a solicitat tuturor intermediarilor în asigurări să informeze de îndată toți clienții asupra faptului că, dacă aceștia primesc de la cel puțin trei asigurători diferiți oferte ale căror prime de asigurare RCA sunt cu 36% (factorul „N” – https://www.baar.ro/asigurati-cu-risc-ridicat/) mai mari față de tariful de referință, aferent segmentului de risc din care fac parte, sunt încadrați în categoria asiguraților cu risc ridicat, potrivit Legii nr. 132/2017. Acest tip de clienți pot să solicite Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR) o ofertă pentru încheierea unui contract RCA.

Prețul gazelor naturale care urmează să se livreze în iarna 2021/2022, prezintă în ultimele 2 zile o creștere de 71 lei/MWh (20%) pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fapt datorat panicii din rândul furnizorilor, urmare a deficitului de gaze naturale care se prefigurează în acest moment pentru iarna următoare.

Evoluția prețului mediu ponderat
pentru gazele marfă tranzacționate pe BRM

Această situație nu se datorează, în principal:

• nivelului de gaze din depozitele de înmagazinare subterană. Sigur o cantitate mai mare de gaze depozitată, ar mai fi redus puțin din deficitul de gaze din această iarnă, dar cu siguranță nu era cheia rezolvării problemei din iarna următoare, 
• „uneltirilor” GAZPROM. GAZPROM și-a modificat politica comercială și nu a mai livrat în Europa, „Gazele Ieftine de Vară”, așa cum a făcut-o în ultimii 20 de ani. Dar această politică probabil nu se mai putea aplica după pierderile mari ale acestei companii în anul 2020, interesul companiei fiind de a și recupera pierderile printr-o altă politică comercială. Dar, oare greșeala nu este și a companiilor/statelor care au „hotărât” că ele vor achiziționa pentru înmagazinare, doar acele gaze ieftine care veneau în fiecare an din Rusia? Ungaria a înțeles normalitatea lucrurilor și a contractat în primăvară gaze la prețul pieței și le a înmagazinat, fiind țara cu cel mai mare grad de încărcare a depozitelor de înmagazinare gaze din Europa. Tot Ungaria a înțeles că frigul din iarnă, nu se tratează cu populisme, ci cu gaze și a încheiat în plină campanie de demonizare a resurselor neregenerabile un contract de import gaze pentru 15 ani. GAZPROM este considerat vinovat că a livrat în această perioadă, cu 8% mai puține gaze decât în anul 2018, dar furnizorii de LNG care și au redus substanțial livrările de gaze în Europa (ca urmare a direcționării metanierelor către Asia unde cererea și prețul este mai avantajos), oare nu sunt vinovați?

Apreciem creșterile din ultimele zile a prețului gazelor, sunt determinate de îngrijorarea furnizorilor privind deficitul de gaze cu care se va confrunta România în această iarnă. Considerăm că deficitul va fi determinat de schimbarea fluxurilor de gaze din Balcani, situație care a adus România dependentă în principal de importul de gaze din Ungaria, printr-un punct de import mult prea mic față de necesitățile de import ale României în zilele de iarnă grea. Conform datelor de pe site ul TRANSGAZ, singurul punct de import unde există o rezervare de capacitate importantă pentru iarna 2021/2022, respectiv unde există contracte de achiziție gaze pentru România este la Csanadpalota. Asta face ca la iarnă să existe posibilitatea să avem probleme reale în asigurarea cu gaze a consumatorilor. Acest aspect se vede foarte bine pe platforma BRM, unde orice rezervare de capacitate pe termen scurt în SNT aduce corecții ale prețului și imediat cum ajunge la sfârșit contractul de livrare, și apare din nou deficitul pentru următoarea perioadă, prețul crește și crește în ecarturi tot mai mari cu cât ne apropiem mai mult de sezonul rece (așa cum s-a întâmplat și astăzi).

Prognoza surselor și consumului de gaze
pentru o zi geroasă din iarna 2021/2022 

Astfel, apreciez că principala cauză a creșterii imense, a prețului la gaze din ultima perioadă se datorează Politicilor Energetice ale României din ultimii 20 ani, care nu au reușit să integreze România în nici una din noile rutele ale fluxurilor de gaze Europene,  dar nu au reușit nici să înțeleagă că iarna 2021/2022 nu va mai fi ca alte ierni din perspectiva alimentării cu gaze a României (urmare a reconfigurării punctelor prin care România poate importa gaze, dar și a comportamentului față de importatori).

Plecând de la comportamentul în piață al furnizorilor, ținând cont de deficitele de gaze posibile în următoarele luni, am realizat o modelare a evoluției prețului gazelor marfă tranzacționate pe bursă în această iarnă, pe care o prezentăm în continuare. 

Prognozele pesimiste ale evoluției prețului gazului marfă arată că acesta poate să depășească valoarea astronomică de 550 lei/MWh în următoarele luni (o creștere de 8 ori a prețului față de anul 2020), dar chiar și la acestă valoare, probabil lipsa gazelor, dacă vom avea o iarnă grea, va fi cea mai mare problemă a sezonului rece.

Ca de fiecare dată în ultimii 7 ani, FIC (Consiliul Investitorilor Străini) face publice rezultatele Business Sentiment Index (BSI) desfășurat în luna septembrie 2021. Acestea rămân optimiste și sunt aliniate cu cele din martie 2021. Indexul arată  un sentiment general pozitiv al mediului de afaceri din România, în linie cu evoluțiile la nivel internațional, mai ales în ceea ce privește performanța viitoare a afacerilor. 80% dintre companii se așteaptă în  continuare la creșterea performanțelor financiare, în special activitatea de pe piața internă. Aproape  jumătate (46,7%) se așteaptă ca exporturile să rămână la niveluri similare, un procent asemănător cu cele  observate în 2019, anterior pandemiei. 

Din perspectiva investițiilor, observăm că se păstrează încrederea companiilor în oportunitățile de afaceri,  deoarece pentru următoarele 12 luni, mai mult de 53% dintre companii au planuri de investiții. Aceste  rezultate reprezintă niveluri ridicate pentru BSI, marcând un nou vârf.  

Investițiile de capital planificate pentru anul viitor sunt corelate cu planurile de forță de muncă ale  companiilor: 60% dintre companii caută să angajeze personal în anul următor și doar 11% le vor pune în  așteptare. Intențiile privind planurile de forță de muncă pentru următoarele 12 luni reprezintă un nou vârf  înregistrat de la lansarea BSI. Dar, în timp ce companiile caută forță de muncă, din păcate percepția privind  disponibilitatea personalului adecvat rămâne rezervată, deoarece doar 39% dintre respondenți consideră  că forța de muncă este competitivă, situându-se la un nivel similar cu rezultatele anterioare pandemiei. 

Întrebați despre valul 4 al pandemiei, 60% dintre companii nu așteaptă efecte masive asupra activităților  lor, în timp ce 38% vor fi afectate moderat. Angajații vor continua să lucreze de acasă, 38% dintre companii  estimează că între o pătrime și jumătate din angajații lor vor continua să lucreze de acasă, în timp ce 29%  se așteaptă ca mai mult de jumătate din angajați să continue în regim de telemuncă. Aceste răspunsuri  reprezintă un semnal potrivit căruia companiile au luat toate măsurile sanitare în pregătirea acestui  scenariu și sunt gata să se confrunte cu această situație. 

Veștile proaste rămân în mod constant în legătură cu infrastructura, transparența și coerența aplicării  politicilor publice, reducerea birocrației și a poverii reglementărilor, fiind încă din 2016, domenii  percepute ca foarte slabe și necompetitive de majoritatea respondenților. 

În același timp, membrii FIC consideră că România are o mare oportunitate, de a folosi finanțarea  disponibilă în programul de reformă și reziliență pentru a găsi soluțiile cele mai adecvate pentru a adresa  aceste probleme prin implementarea PNRR. Deși situația politică din ultima lună nu a răspuns nevoii de  predictibilitate pentru mediul de afaceri, aprobarea PNRR reprezintă un moment important pentru acest  proiect de țară, pe care suntem pregătiți să îl susținem în etapa de implementare.  

Rezultatele integrale ale indicatorului FIC Business Sentiment Index, ediția Septembrie 2021 pot fi  consultate aici.

În sezonul de sărbătorilor de iarnă am putea avea nevoie de magia lui Moș Crăciun pentru a vedea rafturile magazinelor pline. Îmbrăcămintea și încălțămintea, în special, ar putea avea stocuri limitate din cauza problemelor de producție și transport. Iar aceasta este o problemă globală care va afecta și România. 

Nike (NKE) a tras un semnal de alarmă privind intarzierile de livrări după închiderea fabricilor sale din Vietnam din cauza pandemiei de Covid. Marca a pierdut deja peste 10 săptămâni de producție din cauza  lockdown-urilor. Iar situația este departe de a fi rezolvată. 

Fabricile Nike din Vietnam au fost închise din iulie, redeschiderea acestora fiind așteptată la începutul lunii octombrie. Nike spune că va fi nevoie de „câteva luni” pentru ca producția să ajungă la capacitate maximă. Chiar dacă producția va fi reluată, problemele de transport reprezintă o amenințare serioasă pentru aprovizionarea în perioada sărbătorilor. 

Timpii și costurile de expediere au continuat să se înrăutățească pe parcursul pandemiei. Prețul containerelor de transport maritim a crescut, în timp ce porturile rămân congestionate pe toată coasta de vest a SUA. Nike se așteaptă în mod normal ca produsele să ajungă de la fabricile sale în 40 de zile, dar acum timpii de tranzit au crescut la 80 de zile. Cele mai mari porți de acces din Statele Unite, care procesează peste un sfert din importuri, porturile Los Angeles și Long Beach, California, funcționează cu întreruperi din cauza lipsei de muncitori și de camioane. Zeci de mii de containere sunt blocate fără a fi procesate, iar peste 60 de nave stau la coadă pentru a acosta, cu timpi de așteptare care se întind până la trei săptămâni. Și transporturile pentru sărbători nici nu au început încă.  

Problemele de transport maritim ale Nike (NKE) sunt împărtășite și de alte companii care au încercat proactiv să le rezolve. American Eagle Outfitters (AEO) – un retailer specializat – a investit recent în consolidarea lanțului său de aprovizionare. La sfârșitul lunii august a acestui an, compania a achiziționat AirTerra, un startup de transport și logistică cu sediul în Seattle, care are mai puțin de un an de existență. Aceasta este cea de-a treia achiziție pe care American Eagle a făcut-o în istoria sa de 44 de ani. Celelalte două – Todd Snyder și Tailgate Clothing – au fost mărci de îmbrăcăminte. În timpul teleconferinței privind rezultatele financiare, compania a atribuit o mare parte din veniturile record ale trimestrului – peste 1 miliard de dolari, o creștere de 35% față de trimestrul trecut – acestei investiții, deoarece a reușit să reducă timpul de aprovizionare cu o săptămână și jumătate. Alte măsuri pentru a ocoli problemele legate de lanțul de aprovizionare au inclus creșterea producției mai devreme decat în mod normal și diversificarea porturilor din care preia produsele, în loc să se bazeze doar pe portul Los Angeles. 

Și nu sunt singurii. Walmart (WMT), cel mai mare comerciant tradițional din lume, este o altă mare companie care a investit direct în transportul maritim. În loc să expedieze prin intermediul unui serviciu terț, Walmart a început să își închirieze propriile nave începând cu luna iulie.

Interesant este faptul că unele mărci de fashion s-au adaptat la problemele legate de lanțul de aprovizionare prin reproiectarea produselor lor. „Ne-am conceput colecția [de sărbători] pentru a fi mai atemporală și mai puțin sezonieră, astfel încât, în cazul unor întârzieri de expediere, produsul nostru să poată fi vândut la preț întreg pentru o perioadă mai lungă de timp, dacă va fi nevoie”, a declarat Brittney Rothweiler, cofondator al brandului de fashion The Range, cu o vechime de 4 ani. Alte mărci încearcă să aducă producția mai aproape de punctele de vânzare. 

Nike ar putea urma exemplul Walmart și ar putea încerca să-și dezvolte propria companie de transport de marfă. Dar închiderea fabricilor este o provocare mult mai dificil de ocolit. Dimensiunea afacerii Nike (37 de miliarde de dolari în 2020) înseamnă că este necesară o producție rapidă pentru a satisface cererea. Cea mai probabilă soluție ar putea fi răspândirea producției sale în mai multe țări. Dar acest lucru necesită timp. În momentul de față, 80% din fabricile de încălțăminte ale companiei se află în Asia de Sud. Din cauza acestei situații, Nike și-a redus așteptările pentru anul fiscal 2022, dezamăgind investitorii și înregistrând o scădere a  prețului acțiunilor sale, de la 159,98, cu mai mult de 10 dolari.

Eforturile companiilor de a atrage angajați potriviți s-au intensificat, pe fondul unui volum de activitate crescut, iar acest lucru se observă cel mai bine în numărul mare de anunțuri publicate pe platforma de recrutare BestJobs. În acest sens, conform celui mai recent sondaj BestJobs, salariul este principalul motiv pentru care candidații aleg să își schimbe locul de muncă. 54% dintre respondenți au spus că au aplicat la un job nou doar pentru că salariul afișat pentru poziția respectivă era mai mare decât câștigau ei. În plus, aproape toți participanții la studiu (96%) au spus că preferă să știe salariul pentru poziția la care aplică încă de la citirea anunțului.

44% dintre cei care caută noi oportunități ezită să aplice la joburile care nu au salariul afișat, pe motiv că oferta salarială ar putea să fie sub nivelul pieței. Alți 46% dintre participanții la sondaj spun că apreciază transparența în cazul anunțurilor care publică salariul și 42% consideră că afișarea salariului este firească și toți angajatorii ar trebui să o practice.

Salariul este, de asemenea, și principalul criteriu în funcție de care candidații analizează posibilitatea de a aplica la un job, declară 87% dintre aceștia, urmat de descrierea activității, importantă pentru 68%. Pentru 30% dintre ei, e important nivelul de experiență necesar și pentru alți 20%, posibilitatea de a lucra de la distanță. 

39% dintre candidații care au răspuns sondajului BestJobs spun că ar aplica la un job chiar dacă salariul afișat este mai mic decât ar fi dispuși să accepte, dar s-ar pregăti să negocieze în cadrul interviului. Pe 55% dintre respondenți, salariul mai mic din anunț i-ar împiedica să aplice.

Înainte de a ajunge la interviu, candidații iau în calcul, în primul rând, dacă nivelul salariilor este în acord cu piața, lucru valabil pentru 73% dintre respondenți. 59% se informează despre reputația companiei, citind păreri ale altor angajați ai companiei. 60% sunt curioși să afle despre cultura, misiunea și valorile companiei înainte de a participa la interviu, pe când, pentru alți 52% e importantă locația biroului. Profilul profesional al managerului este mai important decât site-ul companiei sau prezența acesteia în social media, conform studiului BestJobs, întrucât 20% dintre candidați au spus că analizează profilul managerului și doar 10% site-ul companiei. 

Ajunși la interviu, candidații vor să știe, în primul rând, care este salariul sau intervalul salarial oferit pentru job-ul respectiv, după cum declară 81% dintre participanții la sondaj. În plus, aceștia se interesează despre rolul pe care l-ar avea în cadrul echipei, în eventualitatea angajării (74%), despre beneficiile extra-salariale (54%) și despre posibilitățile de promovare (44%). O treime dintre respondenți întreabă în etapa interviului detalii despre proiectele pentru care ar lucra și doar 5% se interesează de politica de concedii. 

În opinia candidaților, pentru a atrage angajații potriviți, companiile ar trebui să ofere salarii peste nivelul pieței (57%), beneficii extra-salariale (54%), proceduri pentru activitatea desfășurată de viitorii angajați (49%) și transparență cu privire la deciziile luate (38%). Alți candidați consideră că ar fi util ca angajatorii să ofere un proces de integrare detaliat (31%), posibilitatea de a lucra remote oricând (26%) și zile libere pentru ocazii speciale, cum ar fi ziua de naștere a angajatului, a copilului sau copiilor acestora (18%). 

Sondajul a fost efectuat în perioada 8 – 23 septembrie 2021 pe un eșantion de 1.346 utilizatori de internet din România.

La sfârșit de 1996, într-o perioadă în care internetul abia pătrundea în România, Microsoft deschidea la București primul său birou din țară, moment care marca începutul activității pe piața locală. Acum, după 25 de ani, România are unul dintre cele mai promițătoare sectoare IT din regiunea Europei Centrale și de Est, iar compania își dorește să aniverseze acest moment special aducând în prim-plan toate parteneriatele importante pe care le-a derulat în acest timp. 

Alături de partenerii săi, Microsoft România a contribuit la dezvoltarea sectorului IT pe plan național și a sprijinit societatea să înregistreze progrese tehnologice uriașe, prin valorificarea talentului existent, prin pregătirea specialiștilor în domeniul IT, precum și prin cultivarea spiritului antreprenorial. Toate acestea au stat la baza conturării ecosistemului vibrant de start-up-uri, de astăzi, și pot avansa România mai departe, către statutul de hub digital. 

„Suntem mândri de tot ceea ce am realizat în toți acești ani și, mai ales, de faptul că am contribuit pe această cale la împlinirea obiectivelor importante care au impulsionat creșterea continuă a economiei și a societății românești în general, prin tehnologie și inovație. Calea pe care trebuie să o urmăm este clară, iar misiunea noastră de a sprijini fiecare persoană și companie din România să își realizeze pe deplin potențialul rămâne neschimbată. Ne dorim să devenim partenerul tehnologic de încredere al României pentru următorii 25 de ani, spre care privim cu speranță, optimism și energie, să abordăm împreună provocările viitorului și să descoperim noi oportunități interesante de creștere și parteneriat în ecosistemul local”, a declarat Alina Orban, Director general interimar, Microsoft România.

Cifrele vorbesc de la sine, iar ultimii 25 de ani au fost marcați de o transformare digitală accelerată a companiilor românești, care au trecut de la computerele tradiționale la integrarea soluțiilor de cloud și inteligență artificială. Acum, Microsoft România își reafirmă cu mândrie angajamentul de a aduce tehnologia mai aproape de fiecare dintre noi, oameni sau companii, prin valorificarea atuurilor unice ale pieței locale – a doua cea mai mare populație de dezvoltatori din regiune și peste 30.000 de startup-uri și companii IT, care impulsionează transformarea digitală. Datorită acestor avantaje competitive de care dispune, România poate deveni un centru de digitalizare la nivel regional și nu doar. Este o oportunitate pe care compania vrea să o fructifice împreună cu clienții, partenerii și instituțiile cu care colaborează, ceea ce reprezintă un sprijin adus la nivelul principalilor piloni ai economiei prin care contribuie la dezvoltarea societății. 

Microsoft România își va continua povestea de succes cu aceeași dedicare, prin activități și inițiative poate chiar mai ample și mai impresionante decât până acum. Această dorință a companiei este alimentată de contextul real,  în care importanța competențelor digitale crește, iar tehnologia generează mai multe oportunități de angajare ca oricând. Cu toate acestea, cifrele arată că numai 24% dintre români dețin aceste abilități (cu 50% mai puțin decât media de la nivelul UE). 

Procesul de învățare și de dezvoltare a competențelor digitale este o condiție critică pentru o transformare digitală de succes. Plecând de la această premisă, Microsoft România a sprijinit de-a lungul timpului sistemul educațional din țară, atât prin inițiative globale, cât și locale, care să faciliteze transformarea digitală. Dezvoltate în colaborare cu diferite școli și universități românești, dar și cu multe organizații non-profit, programele pe care Microsoft România le-a derulat în cei 25 de ani de activitate, au fost deja accesate de mii de români și, sperăm, de alte milioane în viitor. Mai mult, ținând seama și de faptul că doar în România sunt estimate 650.000 de noi locuri de muncă în domeniul tehnologic, în următorii 5 ani, compania derulează numeroase parteneriate cu universitățile din țară, deschizând laboratoare de cloud, unde studenții pot să experimenteze cele mai recente inovații în tehnologia informației prin intermediul Azure, platforma de cloud computing a Microsoft. De asemenea, la nivel global, compania a lansat un program prin care a sprijinit, în ultimul an, peste 30 de milioane de persoane, din 249 de țări, să-și dezvolte competențe și abilități digitale.

În același timp, prin programul Microsoft for Startups, Microsoft România s-a implicat de-a lungul timpului în dezvoltarea a numeroase start-up-uri românești, în prezent companii globale evaluate la miliarde de dolari. Dintre companiile de succes, parte a acestui program, amintim: UiPath – lider mondial in RPA (Robotic Process Automation) cu o valoare de piață de peste 10 miliarde de dolari; FintechOS – companie care dezvoltă soluții digitale pentru industria financiară, desemnată, în 2020, startup-ul fintech al anului în Europa; Agricloud – start-up care dezvoltă soluții pentru agricultura inteligentă, prezent în peste 7 țări din Europa; xVision – companie care a dezvoltat o soluție pentru sanătate ce folosește inteligența artificială pentru a interpreta analize medicale complexe; Modex – una dintre cele mai importante companii din domeniul blockchain, care a reușit să publice o ofertă tranzacționabilă în marketplace-ul Microsoft Azure, pentru lansarea și implementarea unei infrastructuri bazate pe blockchain în numai câteva secunde.

Totodată, soluțiile digitale, dezvoltate de Microsoft au fost implementate și de instituțiile guvernamentale din România (precum ANRE, CERT-RO sau AFIR) care au înțeles necesitatea acestor transformări și importanța tehnologiei în optimizarea proceselor la nivel organizațional.  

Aceste transformări au cuprins și sectorul bancar, în condițiile în care în ultimii ani, din ce în ce mai multe bănci din România au accelerat procesul de digitalizare pentru a rămâne competitive. Microsoft a devenit unul dintre principalii parteneri ai sectorului bancar, colaborând cu numeroase bănci din România, pe care le-a sprijinit în procesul de digitalizare. În acest context, a avut loc dezvoltarea și publicarea unui set de recomandări, împreună cu Banca Națională a României, privind adoptarea tehnologiilor cloud de către băncile comerciale. Într-un alt proiect derulat de Microsoft România, Banca Transilvania a integrat soluții de inteligență artificială pentru a îmbunătăți serviciile de asistență a clienților și a implementat doi chatboți creați pe baza cloud-ului Azure al Microsoft. Totodată, alte proiecte au fost dezvoltate cu CEC Bank, First Bank, EximBank sau BCR, Microsoft fiind unul dintre partenerii programului pentru susținerea start-up-urilor și companiilor locale derulat de aceasta din urmă. 

Astăzi, Microsoft România își propune să continue demersurile în direcția transformării tehnologice, începute în urmă cu un sfert de secol. Dar, în egală măsură, compania se angajează să contribuie la crearea unui ecosistem care să încurajeze oamenii și organizațiile de pe plan local să-și dorească mai mult, să își propună obiective mărețe și să lucreze împreună pentru a defini și a construi un viitor mai bun pentru noi toți.

Acțiunea TeraPlast a fost inclusă de către Bursa de Valori de la Viena în indicele CECE MID CAP, parte din familia de indici regionali CECExt (CECE Extended Index), începând cu luna septembrie 2021. În acest fel, vizibilitatea acțiunii TeraPlast crește la nivel regional. 

Acesta este un indice ponderat în funcție de capitalizare și este alcătuit din cele mai lichide acțiuni ale companiilor relevante tranzacționate pe piețele din regiunea Europei de Est, de Sud și Centrală, care îndeplinesc criteriile indicilor mid-cap ai Bursei de Valori din Viena.

„Creșterea vizibilității TeraPlast în peisajul internațional sporește încrederea investitorilor în lichiditatea, dimensiunea și perspectivele companiei. Reprezentăm piața de capital românească atât în indicii FTSE Russell, cât și în indici regionali, cum este cel de față. Această poziție ne onorează și ne arată că investitorii rezonează cu strategia de dezvoltare a companiei, precum și cu performanțele și lichiditatea înregistrate de-a lungul timpului de către compania noastră”,  a declarat dl Alexandru Stânean, CEO TeraPlast (foto).

În prezent, capitalizarea indexului CECE MID CAP este de 14,3 miliarde de euro, acesta fiind compus din 25 de emitenți din regiune. Structura indicelui este revizuită anual de către un comitet de indici dedicat.

Acțiunile TeraPlast sunt incluse tot din luna septembrie 2021 și în indicii Small Cap și Global All Cap ai FTSE Russell, în urma promovării din indicii Micro Cap și Total Cap din care făceau parte din luna septembrie 2020.