REI: Constructorii pot primi până la 37,5 mil. EUR pentru utilaje și producție

0

Fonduri suplimentate cu peste 500 mil. euro pentru companiile care vor să acceseze până la 50% finanțare pentru investiții de minimum 1 milion euro.În premieră,constructorii pot  primi până la 37,5 mil. EUR pentru utilaje și producție.

Guvernul României a suplimentat cu peste 500 milioane euro fondurile nerambursabile destinate investițiilor, ce pot fi obținute prin ajutorul de stat reglementat de HG 807/2014, care susține proiectele ce vizează dezvoltarea sau creșterea producției pentru majoritatea companiilor și sectoarelor din economia României.

Executivul a publicat luna aceasta Revizia 5 din Ghidul Solicitantului pentru proiectele de finanțare prin ajutor de stat reglementat de HG 807/2014, ce oferă sprijin de până la 50% din valoarea investițiilor, dar nu mai mult de 37,5 milioane euro. Noua versiune propusă de Guvern aduce o serie de noutăți și adăugiri față de varianta precedentă, publicată cu un an în urmă.

În acest fel, plafonul de finanțare a fost extins cu încă 550 milioane de euro, urcând valoarea totală a fondurilor de la circa 1 miliard euro la 1,45 miliarde euro, în timp ce noi domenii de activitate din industria construcțiilor au fost incluse pe lista eligibilității. 

Roxana Mircea

„Dacă până în prezent ajutorul de stat putea fi obținut de companii cu activitate în industria construcțiilor producătoare și prelucrătoare, de luna aceasta, pe lista eligibilității se numără și constructorii de drumuri și lucrări rezidențiale, coduri CAEN 41, 42 sau 43 – respectiv Construcții de clădiri, Lucrări de geniu civil sau Lucrări speciale de construcții”, explică Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari companii de consultanță specializate în atragerea de finanțări prin fonduri europene și ajutoare de stat.

Secțiunea cod CAEN F „Construcții” include lucrări noi, reparații, completări și modificări, ridicarea de clădiri sau structuri din prefabricate pe șantier și, de asemenea, construcțiile cu caracter temporar. Construcții generale reprezintă realizarea de clădiri de locuințe, clădiri pentru birouri, magazine și alte clădiri publice și utilitare, clădiri pentru ferme etc. sau construcții inginerești (de geniu civil), cum ar fi autostrăzi, străzi, poduri, tuneluri, căi ferate, aerodromuri, porturi, lucrări hidrotehnice, sisteme de irigație, sisteme de canalizare, dispozitive industriale, conducte și linii electrice, baze sportive etc. Aceste lucrări se pot desfășură pe cont propriu, pe bază de onorarii sau contract. Unele lucrări și uneori întreaga activitate practică poate fi executată de către subcontractori.

Sunt incluse, de asemenea, activitățile de reparații a clădirilor și a lucrărilor de geniu civil. Aceasta secțiune include construcțiile de clădiri (diviziunea 41), lucrările de geniu civil (diviziunea 42), precum și activități speciale de construcții, atunci când sunt efectuate că o parte a procesului de construcție(diviziunea 43). Închirierea echipamentelor de construcție cu operator este clasificata în cadrul clasei de activitate de construcții efectuata cu acest echipament. Aceasta secțiune include de asemenea activitatea de dezvoltare a proiectelor de construcție pentru clădiri sau lucrări de geniu civil, prin reunirea mijloacelor financiare, tehnice și fizice în vederea realizării proiectelor de construcție destinate vânzarii ulterioare. Dacă aceste activități nu sunt executate pentru vânzarea ulterioară a proiectelor de construcție, ci pentru operarea lor (de exemplu închirierea de spații în aceste clădiri, activități de producție în aceste uzine), unitatea nu vă fi clasificată aici, ci conform cu activitatea sa principala (operațională), adică în tranzacții imobiliare, industria prelucrătoare etc.

„Pe lângă suplimentarea fondurilor și adăugirile de noi coduri CAEN, Guvernul a decis că verificarea la fața locului a existenței activelor și a conformității declarațiilor/documentelor aferente cheltuielilor efectuate de firmele beneficiare se va suspenda până pe 31 decembrie 2021, lucru care simplifică și mai mult procesul de obținere a Acordului de Finanțare. Practic, nu va mai necesară justificarea cheltuielilor, respectiv detalierea echipamentelor ce urmează a fi achiziționate, acest proces urmând să fie realizat ulterior. Vedem un apetit și mai ridicat din partea companiilor de construcții, ca urmare a modificărilor apărute”, a mai punctat Roxana Mircea.

REI va depune peste 50 de proiecte de investiții prin HG 807/2014 în acest an: Neamț, Sibiu și Dolj, județele fruntașe

Un număr de peste 50 de proiecte vor fi depuse in 2021 de echipa de consultanți REI în 2021, cu patru proiecte care au obținut deja finanțare în ultimele 3 luni.

„Producția de materiale de construcții – prefabricate, beton, agregate –, producția de materie primă pentru șervețele, hârtie igienică sau folie, respectiv clinici medicale și hoteluri au fost principalele domenii de activitate care au depus proiecte în primele 9 luni ale acestui an. Neamț, Sibiu și Dolj au fost pentru noi județele fruntașe la atragerea de finanțare prin ajutorul de stat instituit de HG 807”, a declarat Roxana Mircea.

Potrivit reprezentanților REI, valoarea medie a proiectelor s-a situat în jurul a 5 milioane euro, iar acestea au vizat pe de-o parte achiziția de echipamente sau construcția de hale de producție și achiziția de echipamente.

„Estimăm ca vom obține finanțare pentru un numar de peste 300 de companii în acest an, atât prin HG 807/2014, care acordă finanțare nerambursabilă prin ajutor de stat pentru investiții în dezvoltare, OUG 130 – Măsura 2, schemă cu componentă de susținere a companiilor afectate de pandemie, cât și Schema HoReCa, respectiv POIM 6.4”, a adăugat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

HG 807/2014, singura sursă de finanțare cu componentă nerambursabilă pentru investiții disponibilă în acest moment

Schema reglementată de HG 807/2014 este singura sursă de finanțare cu componentă nerambursabilă pentru investiții disponibilă în acest moment, pe care există sesiune deschisă și se pot depune proiecte în mod continuu până la 31.12.2023 și care se pot implementa gradual, până la 31.12.2028. Achizițiile pot fi demarate și imediat după ce s-a depus planul de afaceri la Minister și s-a derulat procedura de achiziție. Nu este nevoie să se aștepte emiterea Acordului încă 3-4 luni, decât dacă beneficiarul dorește acest lucru.

Schema acordă 10% finanțare nerambursabilă pentru proiectele implementate în București, 35% – Ilfov și Vestul țării (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) și 50% finanțare nerambursabilă în restul județelor țării.

Eligibile pentru finanțare sunt atât start-up-uri, deținute de acționari care nu mai sunt implicați în alte companii ce activează în același domeniu, IMM sau companii mari, cu mii de angajați. Condiție ar fi ca aplicanții să fi înregistrat profit în cel puțin unul din ultimii 3 ani de activitate.

Pe lista cheltuielilor eligibile se numără investițiile noi, construirea de clădiri de la 0, extinderea clădirilor existente sau o simpla achiziție de echipamente care să conducă la diversificarea produselor societății, creșterea capacității sau schimbarea fluxului tehnologic. Nu este posibilă renovarea de clădiri sau achiziția de clădiri deja existente.


REI Finance Advisors este singura companie de consultanță din România, specializată în atragerea de finanțări nerambursabile prin fonduri europene sau ajutoare de stat, cu 9 birouri regionale. REI scrie proiectele și le implementează împreună cu beneficiarii până la primirea tranșei finale, iar la solicitarea companiei se poate oferi sprijini inclusiv în perioada de monitorizare a proiectului.

Clădirile Globalworth România, energie electrică exclusiv din surse regenerabile

0

Liderul pieței de birouri din România, Globalworth, principalul investitor de birouri din Europa Centrală și de Est, anunță că din iulie 2021, toate cele 16 clădiri de birouri din portofoliu folosesc 100% energie verde din surse regenerabile.

Stamatis Sapkas, Globalworth Romania

Stamatis Sapkas, Deputy Chief Investment Officer la Globalworth: „Dezvoltarea durabilă a stat la baza drumului nostru spre a deveni una dintre cele mai relevante companii imobiliare din Europa Centrală și de Est și principalul investitor de birouri din România. În acest proces de devenire, investițiile și crearea unor spații imobiliare durabile și ecologice de înaltă calitate, în care oamenii și companiile să poată prospera, au devenit un punct central de acțiune – atât pentru noi, cât și pentru comunitățile din care facem parte. În plus față de inițiativele noastre, toate cele 16 clădiri de birouri de clasă A din România sunt acum alimentate exclusiv cu energie verde, ceea ce ne permite să reducem semnificativ amprenta de carbon și să contribuim la limitarea emisiilor de CO2”. 

Globalworth reamintește că „deține 16 birouri încadrate în clasă A în București, închiriate către 210 companii internaționale, lidere în industriile în care activează, creând astfel cea mai mare comunitate de business din România. Începând cu al treilea trimestru al anului 2021, Globalworth setează noi standarde în materie de well-being si sustenabilitate prin utilizarea energiei generate din surse verzi, cum ar fi centralele de hidroelectricitate sau fermele eoliene și solare. Globalworth deține, de asemenea, 22 de clădiri de birouri și retail în Polonia, cu o suprafață închiriabilă de peste 600.000 mp. De la începutul anului, toate proprietățile poloneze folosesc 100% energie verde din surse regenerabile.

Globalworth va continua să analizeze impactul pe termen lung pe care portofoliul său îl are asupra mediului, precum și modul în care își desfășoară operațiunile și procesele, inclusiv consumul de energie și amprenta emisiilor de gaze cu efect de seră”. 

Globalworth este definită ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listată la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de peste 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3.1 miliarde de euro, la 30 iunie 2021. Aproximativ 95,1% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 650 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Arad, Oradea, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice”.

Retrospectiva privind emoțiile românilor din ultimele luni

0

Reveal Marketing Research lansează un nou studiu din seria studiilor proprii în contextul epidemiei de coronavirus. Romanii AZI este un studiu ce are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. 

Studiul Românii AZI derulat pe parcursul lunii septembrie arată că românii se declară mai puțin furioși decât în perioada verii. Scădere cu 10% a nivelului de furie se explică prin creșterea nivelului de relaxare / liniște, dar și a nivelului de bucurie (ambele fiind mai ridicate decat media înregistrată pe perioada verii ).  Starea de oboseală se află pe un trend descendent (6% mai scăzut ca media iun-aug) probabil ca urmare a concediilor și vacanțelor din această vară.

Trenduri și perspective 

    Comparativ cu luna septembrie a anului trecut, românii se declară mai multumiți. Conform datelor obținute, aspectele vieții care le aduc cea mai mare mulțumire românilor sunt nivelul de dezvoltare personală (creștere cu 10% față de sept 2020), starea de spirit și mediul în care trăiesc (creștere cu aproape 5% față de sept 2020). Relațiile sociale se află în continuare pe primul loc în ceea ce privește motivațiile românilor și înregistrează procente mai ridicate (38%) față de media vara acestui. Se observă diferențe între septembrie 2020 și septembrie 2021 cu precădere în ceea ce privește depășirea obstacolelor și relațiile sociale, care de altfel pot fi interpretate împreună. 

Astfel, importanța pe care românii o acordă relațiilor sociale a crescut cu aproape 10%, cel mai probabil pe fondul relaxării restricțiilor din această vară (românii au avut posibilitatea să iasă împreună cu prietenii și s-au putut bucura de concedii). De altfel, dorința depășirii obstacolelor înregistrează procente cu 7% mai scăzute ca septembrie 2020. Românii sunt mai interesați să fie aproape unii de alții pe fondul recuperării timpului pierdut. 

Românii și economiile 

La nivel național, modul de economisire al românilor a rămas constant cu media din această vară, dar si cu septembrie anul trecut. Cel mai mult în această lună economisesc tinerii și vârstnicii. În mediul urban se economisește cu aproape 10% mai mult ca în mediul rural, probabil și datorită posibilităților financiare mai mari în urban decât în rural. 

Din punct de vedere al cheltuielilor, dorința schimbării și a depășirii obstacolelor se află în continuare într-un trend ascendent. Romanii declară că investesc din ce in ce mai mult în propria lor persoana, în special prin călătorii / vacanțe (32%) și achiziționarea de cărți (16%, față de luna august, 13%).

Cheltuieli pe categorii de produse și segmente  – Septembrie 2021

Produsele sau serviciile cu o componentă de integrare socială (ieșiri în oraș – pub-uri, restaurante; călătorii, vacanțe,etc.) sunt consumate într-o anumită măsură de toate segmentele de vârstă, cu precădere tinerii și familiile cu copii. Produsele destinate dezvoltării personale și stimei de sine (cărți, cursuri, arta, etc.)  sunt consumate în special de către tineri. 

Produsele destinate siguranței și supraviețuirii (produse alimentare, medicamete/suplimente, etc.) sunt achiziționate în această lună în special de familiile care au copii și care, cel mai probabil cumpără produse pentru copiii lor care au început noul an școlar. 


Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă.


Specificații metodologice 

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). 

Studiul este reprezentativ național urban și rural, completat de 1017 respondenți (în luna septembrie) și marja de eroare este de +/-3%.

PwC va investi 6 milioane dolari pentru dezvoltarea ESG în statele din regiunea Europei Centrale și de Est, inclusiv România

0

PwC Europa Centrală și de Est (ECE) va investi 6 milioane de dolari în următorii doi ani pentru a dezvolta serviciile dedicate politicilor de mediu, sustenabilitate și guvernanță (ESG), în cele 29 de state din regiune, inclusiv România, și va înființa un centru de excelență pentru a consilia clienții cu privire la strategia și raportarea în acest domeniu. 

Anunțul a fost făcut cu ocazia evenimentului de lansare regională a noii strategii globale „The New Equation”, axată pe patru piloni: ESG, îmbunătățirea competențelor (upskilling), oameni și reducerea emisiilor de carbon.

„Pentru a reuși în actualul climat global, companiile trebuie să câștige încrederea părților interesate și să ofere rezultate susținute. Prin capabilitățile noastre din PwC ECE, asociate cu investiții inteligente și angajament față de clienți și părțile interesate, putem contribui la consolidarea încrederii în societățile noastre și la crearea de soluții durabile la provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Nick Kós, CEO PwC ECE.

Sub presiunea reglementărilor, a investitorilor și a societății, mediul de afaceri trebuie să demonstreze că poate crea valoare pe termen lung gestionând problemele ESG. În acest context, companiile vor traversa în următoarea perioadă tranziția către modele de operare eficiente, responsabile și transparente care necesită transformare, cerințe de conformare, raportare și implementare a tehnologiilor adecvate”, a declarat Dinu Bumbăcea(foto), Country Managing Partner PwC România și Moldova.

Investiții suplimentare în dezvoltarea
oamenilor și a portofoliului de servicii

În același timp, PwC ECE va continua investițiile în consolidarea serviciilor pentru clienți: audit extins, transformare digitală, prevenirea criminalității financiare, cloud computing, robotică și automatizare.

Angajamentele suplimentare includ un program ambițios de îmbunătățire a competențelor digitale ale celor 12.000 de angajați din Europa Centrală și de Est până la sfârșitul anului fiscal 2022, precum și îndeplinirea angajamentului global de a atinge zero emisii de carbon până în 2030.

De asemenea, PwC ECE are în vedere extinderea programelor de voluntariat pro bono în întreaga regiune pentru a îmbunătăți competențele digitale ale copiilor  și comunităților defavorizate. Compania are deja un program de educație în domeniul securității cibernetice în 5 țări din regiune care a fost inițiat de România și care urmează să fie extins în alte teritorii.

Compania va aloca peste 10 milioane dolari pentru dezvoltarea angajaților, pentru starea de bine și sănătatea acestora, inclusiv implementarea „Flexible Friday”. Având în vedere tendințele în schimbare a forței de muncă și a impactului pandemiei asupra angajaților, PwC ECE a implementat oficial o politică de lucru hibridă în toată regiunea, așteptările fiind ca 40-60% din timpul de lucru să se desfășoare de la distanță pe termen lung.

PwC ECE cuprinde 29 de state, printre care Romania, Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Slovenia, mai mult de 12.000 de angajați.

Jumătate dintre români își doresc condiții de 5 stele în țară, arată un studiu realizat la cererea Nordis Group

0

Un studiu realizat în piața locală despre serviciile și facilitățile de 5 stele disponibile în România relevă că pentru 44% dintre români sunt importante condițiile de 5 stele pe piața națională. Un procent de 49% dintre aceștia își doresc piscină și SPA în hotelurile din țară, precum și spații comerciale (36%). 

Cercetarea prezentată de Nordis Group a fost realizată de Reveal Marketing și arată că trei din 10 români ar fi dispuși să plătească mai mult pentru o vacanță în România atât timp cât e îndeplinită condiția de a avea parte de servicii superioare și de facilități de 5 stele. Dintre românii cu venituri mai mari, 50% susțin că sunt interesați să petreacă o vacanță în România într-o locație de 5 stele. În rândul femeilor, procentul ajunge la 47%. 

Astfel, pentru români, principalele facilități care lipsesc din hoteluri sunt zona de piscină și SPA (49%), în special pentru cei cu vârsta cuprinsă între 35 și 55 ani, și serviciile de curățenie (42%), mai ales pentru bărbați (46%), pentru cei cu vârsta între 35 și 55 ani (46%), dar și pentru cei cu venituri mici (47%). Tot la capitolul facilități lipsesc și spațiile comerciale din hotel (36%), în special pentru femei (41%) și pentru tineri (39%).

Prin proiectele pe care le dezvoltă, Nordis Group vine în întâmpinarea nevoilor exprimate de români și creează cel mai înalt standard de calitate și confort atât în rândul serviciilor hoteliere, cât și al ansamblurilor rezidențiale. Facilități precum SPA, galerie comercială cu branduri de lux, plajă proprie, cinema VIP, restaurante și cafenele, inovează sfera rezidențială disponibilă în România în prezent și reinventează oferta hotelieră de pe litoral și de la munte.  

Pentru astfel de cerințe, Nordis Group pregătește pentru inaugurare ansamblul Nordis Mamaia 5*****. Zona de lobby și galeria comercială au fost deja inaugurate la sfârșitul lunii iulie 2021. Când va fi finalizat proiectul, toți cei care vor îi vor trece pragul vor avea ocazia să descopere ce înseamnă confort, facilități și beneficii de 5 stele atât pentru o vacanță memorabilă pe litoralul românesc, cât și pentru o casă de vacanță cu toate beneficiile unui hotel premium. 


Nordis Group reprezintă un grup de firme cu capital 100% românesc, specializat în dezvoltarea imobilelor și ansamblurilor de lux. Grupul de firme este format din 7 entități: Nordis Hotels, Nordis Development, Nordis Construct, Nobileo (membru Nordis Group), Nordis Architecture, Nordis Travel și Nordis Property Management.  

STUDIU KEYSFIN: REZULTATUL NET AL COMPANIILOR NEFINANCIARE DIN ROMÂNIA A DEPĂȘIT, PENTRU PRIMA DATĂ, PRAGUL DE 100 DE MILIARDE DE LEI ÎN 2020

0

Numărul de companii, rezultatul net și capitalurile proprii au atins un maxim istoric în anul pandemiei, pe când cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a scăzut, în anul 2020, cu aproximativ 2,7%, la 1.641 miliarde de lei, fiind cu 36% mai mare decât cea din 2015 și cu 78% peste nivelul din 2010, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.

Mai mult, cu o cifră de afaceri de 70,3 miliarde de lei în 2020, sectorul IT&C s-a aflat, pentru prima dată, în Top 5 sectoare economice, conform specialiștilor Keysfin.  

Anul pandemiei a însemnat, pe de o parte, un număr de companii, o profitabilitate și un nivel al capitalurilor proprii record și o ușoară scădere a cifrei de afaceri și a numărului de angajați, de cealaltă. Punctăm intrarea, pentru prima dată, a sectorului IT&C în Topul celor mai mari 5 sectoare economice, dar și evoluția pozitivă a microîntreprinderilor din România: managerii nu s-au grăbit să își închidă afacerile, s-au adaptat rapid la pandemie, au folosit din rezerve și au apelat la măsurile de sprijin puse la dispoziție de autorități (IMM Invest, schemele de granturi și de amânare a plăților, șomajul tehnic, etc). Principala oportunitate pentru economia locală rămâne atragerea și direcționarea eficientă a fondurilor europene (România are acces la 52 miliarde Euro aferente cadrului financiar multianual 2021-2027 și la aproximativ 29 de miliarde de Euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență), care ar putea aduce, în cazul în care acestea sunt atrase cu succes, 2-3 puncte procentuale în plus, la creșterea economică anuală“, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

SECTORUL IT&C INTRĂ ÎN PREMIERĂ ÎN TOP 5 SECTOARE ECONOMICE

Comerțul a continuat să fie cel mai mare sector economic românesc și în anul 2020, cu o cifră de afaceri de 652 miliarde de lei (40% din total). Topul este completat de industria prelucrătoare, cu 393 miliarde de lei (24% din total), construcții,cu 129 miliarde de lei (8% din total), transport & depozitare, cu 95 miliarde de lei (6% din total) și, pentru prima dată în istorie, IT&C, cu 70,3 miliarde de lei (4% din total), sector care a înlocuit, în Top 5, Energia & Gazele.

TOP 5 CREȘTERI ȘI TOP 5 SCĂDERI SECTORIALE ÎN 2020

În anul 2020, cele mai mare creșteri procentuale anuale ale cifei de afaceri au fost înregistrate de Construcții (+18,8% în anul pandemiei), sănătatea & asistența socială (+10,4%, la 15,6 miliarde de lei), IT&C (+5,6% în 2020), distribuția apei & salubritate (+2%, la 17 miliarde de lei) și activitățile profesionale (+0,6%, la 49 miliarde de lei).

La polul opus, sectoarele care au avut cele mai mari scăderi procentuale anuale în 2020 au fost cultura & divertismentul (-34,4%, la 8,5 miliarde de lei), hotelurile & restaurantele (-31,3%, la 18,7 miliarde de lei), industria extractivă (-18,9%, la 26 miliarde de lei), serviciile administrative & suport (-10,8% la 30 miliarde de lei) și educația (-9%, la aproape 1,6 miliarde de lei).

Profitabilitate record în ANUL PANDEMIEI

În anul 2020, Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a crescut cu aproape 13% față de 2019 și a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei, la 104,5 miliarde de lei, cu 221% mai mult față de 2015 și cu 584% mai mult față de 2010.

TOPUL SECTOARELOR  CU CEI MAI MULTI ANGAJAȚI

În ceea ce privește Topul sectoarelor cu cei mai mulți angajați, pe primul loc s-a menținut industria prelucrătoare, unde au fost angajate peste un milion de persoane (26% din total), fiind urmată de comerț (cel mai mare sector economic după cifra de afaceri și numărul de companii) cu 815 mii de angajați (20% din total) și construcțiile cu 416 mii de angajați.

În total, în România au fost 4 milioane de angajați în 2020, cu 4% mai puțin decât în 2019.

MICROÎNTREPRINDERILE, COLOANA VERTEBRALĂ A ECONOMIEI

Un număr record, de aproape 788,5 mii de companii nefinanciare,cu 3,3% mai multe decât în anul anterior și-au raportat rezultatele pentru anul 2020, dintre care 704 au fostcompanii mari (cu peste 250 de angajați și o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro), 8,2 mii companiimedii (între 50 și 250 de angajați și o cifră de afaceri între 10 și 50 milioane de euro), 47,2 mii companii mici (între 10 și 50 de angajați și cifră de afaceri între 2 și 10 milioane de euro) și 732 mii de microîntreprinderi (mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri sub 2 milioane de euro), conform datelor extrase de analiștii Keysfin în septembrie 2021.

Reziliența mediului de afaceri local s-a văzut însă cel mai bine la nivelul microîntreprinderilor: numărul acestora a crescut cu 4% în 2020 față de anul anterior, cifra de afaceri a crescut cu 4%, la 243 de miliarde de lei, numărul de angajați a crescut cu 0,7%, iar rezultatul net s-a îmbunătățit cu 27% în 2020 față de anul anterior.

Mai mult, capitalurile proprii ale microîntreprinderilor au crescut cu 42% față de 2019, ajungând la 98 miliarde de lei în 2020.

STUDIUL „CONDIȚIILE DE BUSINESS DIN ROMÂNIA”, AJUNS LA CEA DE-A ȘAPTEA EDIȚIE

KeysFin realizează anual studiul „Condițiile de business din România“, prin care își propune să ofere o imagine de ansamblu (în privința cifrei de afaceri, forței de muncă, profitabilității, lichidității, îndatorării, etc.) a evoluției condițiilor de business (sectoriale, județene, pe tipuri de companii) din România, în ultimii 10 ani, pentru identificarea principalelor oportunități, riscuri și tendințe.

Studiul are la bază datele financiare, anuale, agregate, raportate de toate companiile nefinanciare locale (fiind excluse instituțiile de credit, fondurile de pensii, asiguratorii și IFN-urile) la Ministerul Finanțelor Publice, dar și informații de la Registrul Comerțului, Banca Națională a României (Centrala Incidentelor de Plăți) și Institutul Național de Statistică.

În cădere liberă

0

Cei ce trăiesc pentru voturi dau din ce în ce mai des semne că habar nu au ce trebuie să facă pentru cei de la care pretind voturile. Bâlbâiala deciziilor politice și economice demonstrează nu numai neștiința, adesea scoate la iveală deopotrivă și prostia și chiar și nemernicia. Totodată, șirul lung de erori, ezitări, confuzii, reveniri, amânări, anulări și contraziceri ce caracterizează politica românească mai scoate la iveală și diferențele majore ce există între agenda politică și agenda economică a țării. În general, în lume circulă zicala că „economia bate politica”, dar în România celor 30 de ani de post comunism cel mai adesea ni s-a arătat cum „logica politică bate logica economică”, așa cum semnala cu ceva ani în urmă un fost președinte al Consiliului Fiscal. Politicul continuă să se țină cu îndârjire, dar și cu orice preț de scaun. Chiar dacă scaunul e în cădere liberă. Iar acel „orice ce preț” se transpune cel mai adesea în povară pe buzunarul omului simplu, care se uită nevinovat la bâlciul politic televizat, privește îngrijorat cum explodează toate prețurile, apoi aruncă o privire disperată către portofelul din ce în ce mai subțire și se întreabă: „cine mai conduce țara cât se ceartă ăștia?”

Omul de rând s-a trezit aruncat cu brutalitate în gheara unei crize economice venite de niciunde și în același timp de peste tot. Un mizerabil de virus a făcut praf siguranța sanitară a tuturor cetățenilor lumii dar a și ridicat ziduri în calea dezvoltării economice, spulberând locuri de muncă, lanțuri de aprovizionare, economii personale și inițiative antreprenoriale. Frica de pandemie s-a transformat curând în frica de adâncire în sărăcie, pentru foarte mulți oameni criza economică provocată de Covid venind mult prea curând după cealaltă criză, izbucnită în septembrie 2008. De data asta, lumea a cerut statului să-și exercite atribuția fundamentală a sa: protejarea cetățeanului. Însă omul de rând vede cum, ducând pandemia în spate, trăiește amenințat nu numai de impactul negativ al acesteia în economie, ci trăiește și amenințat de o continuă degradare a politicului ce-l guvernează și de o gravă disoluție a statului însuși. Administrația de stat este formată din ce în ce mai mult din politicieni mult prea liberi la gură în a face răsunătoare promisiuni de viață mai bună și mult prea strânși la pungă în a le și respecta.

Teama omului simplu este că truda sa zilnică și banii din buzunare sunt  spulberate de criza adusă de nenorocitul virus, dar și de prețurile care o iau razna și de guvernul care va colecta în fel și chip din ce în ce mai mulți bani din buzunarul său. Redresarea economiei are prețul ei, iar marile corporații, firmele mici și mijlocii și oamenii simpli au cerut și așteaptă intervenția și ajutorul statelor în acoperirea acestui preț; dar guvernele rămân doar hrăpărețe în colectarea taxelor, deși trebuie acum să se dovedească generoase. Cei puțini ce se identifică cu statul dau buzna în fața camerelor de televiziune să-i convingă pe cei mulți că-și fac treaba bine, într-o țară „a lucrului bine făcut”. Doar că nu le prea iese, iar televizorul nu poate să ne mai arate nimic altceva decât un talmeș-balmeș politic pe care omul simplu îl consideră, pe bună dreptate, fără noimă. Ciorba politică e iar și iar reîncălzită, iar politicienii uită că ciorba reîncălzită nu mai are savoare, își pierde gustul. Iar oamenii își pierd nădejdea. Încrederea lor în cei ce-și dispută puterea este în cădere liberă

„Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă.”

0

Câteodată, un vers este mai explicit decât un manual de economie.

Poate fi și cazul celebrei poezii a lui Octavian Goga care în cuvinte simple explică ce se întâmplă atunci când o țară nu reușește să-și utilizeze resursele în scopul propriei dezvoltări și bunăstări.

Evident, Octavian Goga a reușit să prezinte emoțional efectul incapacității utilizării propriilor noastre resurse, dar realitatea românească pe parcursul a mai mult de două secole ar trebui să ne treacă de la emoția artistică la o profundă stare de îngrijorare și de teamă pentru viitor.

Studii extrem de competente[1]demonstrează că incapacitatea românilor de a-și folosi resursele în propriul interes este o constantă a istoriei economiei noastre care apare ca o explicație importantă a decalajelor de dezvoltare pe care le-am avut și le avem față de economia europeană, de la Unirea Principatelor până în prezent.

Problema nu este însă specifică doar României. În ultimii zeci de ani disputele dintre pozițiile globaliste și suveraniste la nivel mondial au transformat problematica resurselor și a utilizării lor în principii ideologice.

Ideologi apropiați de suveranism consideră problema utilizării resurselor naționale în contextul actualului model neoliberal al economiei globale ca fiind de importanță capitală din punctul de vedere al rezolvării la nivel global al inegalităților, considerate ca fiind responsabile pentru accentuarea și accelerarea procesului de deteriorare a condițiilor de viață a cca 90% din populația globului.[2]

Teoria economică este preocupată însă de mult timp de descifrarea cauzelor și condițiilor care pot duce la fenomenul incapacității utilizării resurselor naționale în interesul direct al dezvoltării națiunii respective. De la teoria avantajului comparativ până la cea a colonialismului economic, analizele au adus în fața decidenților politici explicații dar și propuneri de politici despre și în direcția obținerii unei valorificări optimale a resurselor proprii.[3]

Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – perspectivă strategică

0

Resursele – în acest caz, cele energetice – au constituit dintotdeauna o miză în jocul strategic. Limitarea accesului la resurse menține adversarul în deficit de putere și poate reprezenta un avantaj serios în controlul acestuia. De asemenea, crearea unei relații de dependență de o anumită resursă „îndulcește” tonul dependentului în situațiile conflictuale, ba chiar îl poate face să întoarcă ușor capul atunci când interesele furnizorului de resurse o cer. Este o descriere oarecum simplificată și poate ușor simplistă a jocului pe care îl regăsim în diverse regiuni ale lumii, a jocului din care se nasc națiuni puternice și națiuni care… „întorc capul” și plătesc prețul ignoranței.

Acest joc se joacă pentru perioade lungi de timp, cu actori multipli și nu prea are reguli. El este acceptat tacit sub tratate și, uneori, alianțe, este disimulat de indiferență sau chiar o oarecare răceală oficială. Se joacă pe paliere unde dependentul are vulnerabilități, acolo unde costurile sunt mici și rezultatele satisfăcătoare pentru cel care folosește resursa pentru a-și crește puterea. Dependentul nu trebuie să sesizeze că este parte a unui astfel de joc, iar atenția sa este voit îndreptată către alte subiecte. Dacă se încăpățânează, o „criză” – politică, în primă instanță – schimbă actorii de partea dependentului și jocul continuă.

Dacă ești abil, inteligent, inspirat și construiești continuu cu gândul la rezultat ai șanse să câștigi sau măcar să nu pierzi. Este parte a jocului și presupune definirea interesului propriu, identificarea amenințărilor, monitorizarea acestora și contracararea lor prin diminuarea vulnerabilităților sau întărirea propriilor poziții. Desigur, lupta se va muta, probabil, pe un alt palier, însă o adaptare iterativă similară, de ce nu, cu ceea ce se întâmplă în managementul riscurilor poate susține jocul în continuare. Obiectivul de atins este simplu, diversificarea surselor pentru respectiva resursă și, până este atins, „dansul” poate continua.

Dacă te pierzi în sloganuri și începi să te crezi providențial salvator al câtorva procente de redevență sau impozit… vei ajunge, cel mai probabil, să pierzi din vedere ansamblul și chiar să pierzi bani. La finalul jocului vei fi dependent de cel care îți dă resursa – câtă vrea, cum vrea și, mai ales, când vrea. Este posibil să nu înțelegi de ce resursa se scumpește, iar dependența ta crește, deși „ai acționat corect, în interes național”. În fapt, ai acționat exact cum cel care te-a pus în dependență a vrut să acționezi, folosind-ți reminiscențele comuniste pe care le ții bine depozitate în minte (nu ne vindem țara, resursele sunt ale poporului…). Biasul tău comportamental a fost vulnerabilitatea pe care nici măcar nu ai identificat-o și pe care cealaltă parte a reușit să o exploateze fără costuri și cu succes. Suplimentar, poate ai încercat să obții și ceva beneficii personale, însă, la acest nivel, ți-ai pierdut respectul partenerilor din momentul în care ai gândit așa ceva și nu e de mirare dacă locul în care ajungi este fix acela pe care ai intenționat să îl eviți printr-o negociere nepotrivită.

Dacă nu te pierdeai în sloganuri și înțelegeai că tehnologia nu este disponibilă la colț de stradă, că parteneriatele se fac tocmai pentru că nu ești în stare să aduci în discuție vreo capabilitate proprie de a ajunge la resursa în cauză, că interesul tău este să dezvolți mult și profitabil utilizarea resursei și nu să negociezi ceea ce nu ai (până la prima unitate de resursă disponibilă nu ai nimic), atunci puteai să te gândești la câteva zeci de mii de locuri de muncă, la maxima valorizare a resursei prin tehnologii moderne și parteneriate în industria prelucrătoare, la orientarea către rezultatul final și la creșterea puterii de negociere în fața actualului furnizor de resursa în cauză. În acest mod, arătai lumii că ești deștept și patriot. Dezvoltai industrii inexistente azi, generai un cadru sustenabil pentru existența unor salarii mari, iar nivelul de trai general avea șanse să crească. Sau, după o perioadă scurtă, puteai să te lauzi că cei 200.000 de copii români care se culcă nemâncați seara nu mai există, pentru că ai realizat pentru ei, în numele poporului tău, ceea ce e normal să își propună fiecare politician, înainte de creștere economică sau îndestularea permanent înfometatei baze a partidului.

Nu, nu facem asta. Avem nevoie de bani din surse interne care să poată fi dați discreționar către prietenii politici. Fondurile europene se dovedesc o nucă tare în efortul de a menține coeziunea partidelor – sunt greu de dijmuit. Cum ideile și programele nu fac doi bani în politica românească, s-a împământenit ca cel care vrea susținere la centru să plătească „loialitatea” celor care îl susțin. Și bugetul de stat a devenit insuficient, chiar dacă de ani buni sunt sărăcite toate companiile de stat, o altă sursă de bani pentru care nu prea trebuie dată socoteală. Deci, nevoia de bani care să nu însemne bătaie de cap pentru cum sunt cheltuiți, bine motivată de o dragoste sinceră pentru resursele naționale sunt premise suficiente pentru eșec.

România în criză

0

_________________

Dumitru Chisăliță
președinte, Asociația Energia Inteligentă

În ultimii ani Asociația Energia Inteligentă a sesizat sute de situații neadecvate de funcționare a pieței de energie și gaze, abuzuri, manipulări, politici energetice – economice – sociale neadecvate etc., avertizând despre iminenta criză la care se va ajunge în sistemul energetic. Am propus diverse soluții pentru a preîntâmpina sau diminua efectele unor situații de crize care erau previzibile.

Măsuri populiste, amatorismul și incompetența ne au adus aici.

Un proverb spune că ulciorul nu merge de multe ori la apă – acesta definește cel mai bine ce s-a întâmplat cu sistemul românesc de energie din România: se prăbușește sub perioada celor 20 de ani în care nu am făcut nimic să-l adaptăm.

Întâlnirea de la guvern de zilele trecute, care a venit la două săptămâni după scrisoarea deschisă de la Asociația Energia Inteligentă, prin care sesizam necesitatea unui Plan de Măsuri de Urgență Energetică, care să prevadă măsuri de diminuare a impactului creșterii prețului la gaze și energie electrică, a fost doar un gest de PR.