America privește dincolo de pandemie, în timp ce ajutorul de 1400 de dolari va fi în curând în conturile americanilor

Economistul
-
0

Potrivit unei analize realizate de analistul eToro, Ionuț Paulenco, piețele americane încep să privească dincolo de pandemie, întrucât America a ajuns săptămâna trecută la 100 de milioane de vaccinări, iar președintele Joe Biden și-a semnat pachetul de stimul economic de 1,9 trilioane de dolari.

Ajutorul în valoare de 1.400 de dolari va ajunge în conturile majorității americanilor imediat după acest sfârșit de săptămână.

Un sondaj realizat de Bank of America a constatat că majoritatea oamenilor, chiar și printre categoriile cu venituri mai mici, intenționează să economisească banii, să achite datoriile sau să investească. Având în vedere că aproximativ jumătate dintre americani investesc în acțiuni, o parte din bani ar putea ajunge de fapt pe piețele financiare.

În mod tradițional, americanii au folosit reducerile fiscale pentru a cumpăra produse cu prețuri mari, cum ar fi vehiculele. Vârsta medie actuală a mașinilor din America a ajuns la un nivel record de 11,9 ani, 25% dintre vehicule având peste 16 ani vechime. Aceasta ar putea fi o veste bună pentru GM (NYSE: GM), Ford (NYSE: F) și Toyota (NYSE: TM), liderii de piață din Statele Unite, deoarece persoanele vaccinate care se întorc la locurile de muncă ar putea căuta automobile noi pe măsură ce lockdowns se termină și mașinile devin din nou utile.

Indicele Dow Jones a închis ședința de tranzacționare cu o creștere de 4,1% în această săptămână, atingând un nivel record de 32.778,64, cu cea mai mare creștere săptămânală din noiembrie. Indicele S&P 500 a încheiat săptămâna cu un plus de 2,6%, în timp ce Nasdaq a închis săptămâna cu o creștere de 3%, având și el cea mai puternică săptămână de la începutul lunii februarie.

Ionuț Paulenco, analistul de piață pentru România al eToro, vă oferă comentariul său săptămânal privind ultimele evenimente de pe piețele financiare. Lucrând la eToro și discutând zilnic cu clienții români, Ionuț aduce o experiență de peste 7 ani în industria financiară, specializându-se în diversificarea portofoliilor și în acțiuni.

Despre eToro

eToro a fost fondată în 2007 cu misiunea de a deschide piețele globale pentru ca toți cei interesați să poată tranzacționa și investi într-un mod simplu și transparent. Platforma eToro permite tuturor să investească în activele pe care și le doresc, de la acțiuni la mărfuri până la active cripto. Suntem o comunitate globală cu peste 19 milioane de utilizatori înregistrați care își împărtășesc strategiile de investiții; oricine poate copia tranzacțiile celor care au avut cel mai mult succes. Datorită simplității platformei, utilizatorii pot cumpăra, deține sau vinde active, pot să își monitorizeze portofoliul în timp real, și pot tranzacționa oricând doresc.

Scădere accentuată a comerțului dintre Marea Britanie și UE

Economistul
-
0
Scădere accentuată a comerțului dintre Marea Britanie și UE

Potrivit eToro, economia Regatului Unit a scăzut cu 2,9% în ianuarie din cauza lockdown-urilor și a efectelor Brexitului. Scăderea a fost mai mică decât previziunile analiștilor, care anticipau o contracție de 4.9%, dar comerțul cu Uniunea Europeană a scăzut drastic. Exporturile de bunuri către UE au scăzut cu 40,7% față de decembrie, iar importurile cu 28,8%, de departe cele mai mari scăderi din 1997 de cȃnd se raportează aceste cifre.

Pe continent, Banca Centrală Europeană a oferit asigurări că va oferi mai mult sprijin economiei dacă este necesar și și-a intensificat programul de cumpărare a obligațiunilor. Piețele europene au încheiat săptămâna ușor în scădere, cu excepția Londrei FTSE 100, care a crescut cu 0,36% în timp ce lira sterlina s-a depreciat.

Piețele asiatice au încheiat săptămâna pe plus în cea mai mare parte, cu o notă de optimism după semnarea pachetului de stimul economic în SUA.

39 de echipe se alătură programului de accelerare Innovation Labs 2021 în București și Sibiu

Economistul
-
0
39 de echipe se alătură programului de accelerare Innovation Labs 2021 în București și Sibiu

În urma celor două Hackathoane desfășurate simultan weekend-ul trecut în București și Sibiu, 39 de tinere echipe de start-up-uri tehnice se alătură celor 23 de echipe deja calificate după Hackathoanele din 4-5 martie din Cluj-Napoca și Timișoara. Împreună, vor participa în programul de mentorat Innovation Labs, care se va desfășura pe parcursul următoarelor 7 luni.

Hackathoanele reprezintă etapa de selecție a acceleratorului Innovation Labs, pentru programul de mentorat de 7 luni, organizat de Asociația Tech Lounge, Tech Lounge, Fundația Transylvania Institute of Technology, Asociația Calemis, EduHub Sibiu și Cowork Timișoara cu sprijinul BRD–Groupe Société Générale, Atos, Orange,UiPath, Elrond, Microsoft, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic, și în colaborare cu Unitatea Executivă Pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării.

Săptămâna aceasta, pe 20 și 21 martie 2021, se va desfășura Hackathon-ul din Iași, înscrierea pentru acesta se poate face pe www.innovationlabs.ro/register până la data de 19 martie inclusiv.

În cele cinci centre, programul este susținut academic de 11 universități de top din România:Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Politehnica Timişoara și Universitatea de Vest din Timişoara.

Cele două Hackathoane din București și Sibiu au adunat un număr de 78 de echipe, formate din peste 230 de tineri cu proiecte curajoase, care își propun să aibă un impact pozitiv asupra mai multor sectoare de business prin soluțiile lor tehnologice.

Start-up-urile prezente s-au aliniat cu una dintre cele opt verticale de afaceri ale programului: Agriculture, Blockchain, CyberSecurity, Fintech, Health & Lifestyle, Retail, Smart Cities și Smart Mobility. Echipele s-au încadrat la una dintre cele trei categorii, în funcție de experiența membrilor echipe formate exclusiv din studenți, echipe spin-off din proiecte de cercetare din mediul universitar și echipe formate din studenți și antreprenori cu experiență.

În baza opțiunilor juriului și a publicului participant, echipele cu cel mai mare potențial au intrat în etapa de dezvoltare și mentorat rapid din cadrul Hackathon-ului. Pe parcursul zilei de sâmbătă și a nopții ce a urmat, un total de 50 de echipe de tineri selectate au lucrat la perfecționarea unui prototip cât mai convingător al ideii lor inițiale, sub îndrumarea mentorilor și a membrilor juriului din cadrul Hackathon-ului.

Duminică, 14 martie, echipele au expus o versiune îmbunătățită a produsului și a strategiei lor de business în fața juriului și a publicului, printr-o prezentare ce a inclus o demonstrație tehnică și un elevator pitch de 2 minute. Juriul a selectat cele mai performante și promițătoare 39 de echipe, care au intrat astfel în programul de dezvoltare și mentorat de 7 luni: 33 de echipe în București, 6 echipe în Sibiu. Echipele calificate încep de astăzi o experiență intensă de interacțiuni săptămânale cu mentorii, utilizatorii și potențialii investitori, pătrunzând treptat în lumea inovării digitale și a antreprenoriatului tehnic.  

Alături de echipele participante în hackathon, sâmbătă, s-au găsit și numeroși membri ai comunității Innovation Labs, actori marcanți ai ecosistemului antreprenorial inovativ din România. Unii dintre ei au acceptat și invitația lui Andrei Pitiș, Vladimir Oane și Răzvan Rughiniș pentru a participa la o serie maraton de interviuri – Innovation Labs Backstage Talks. Printre cei care au răspuns provocării și au împărtășit viziunea proprie sau au dat sfaturi echipelor participante s-au numărat ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Ciprian Teleman, ministru sănătății, Vlad Voiculescu, directorul general al UEFISCDI, Adrian Curaj, rectorii celor trei universități bucureștene partenere, precum și manageri, dezvoltatori și ingineri din partea susținătorilor corporate ai programului, atât naționali, cât și locali.

Printre inovațiile propuse de tinerele echipe din Hackathoanele Innovation Labs din București și Sibiu

FlexiOffice, start-up susținut de BRD – Groupe Société Générale, dezvoltă o platformă ce oferă o soluție de gestionare eficientă a spațiului de lucru pentru companii și spații de coworking. Platforma pune la dispoziție un raport cu privire la activitatea angajaților, fiind utilă atât acum, cât și pe viitor, date fiind numeroasele companii ce vor adopta un stil hibrid de lucru în următorii ani.

MediBlock, start-up susținut de Atos și implementat de o echipă susținută de The Romanian – American Foundation – ca exemplu de succes de echipă interdisciplinară – ce aduce alături studenți din cadrul Universității Politehnica din București, viitori ingineri, cu studenți din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, viitori medici, lucrând la o aplicație de stocare a datelor medicale prin intermediul tehnologiei blockchain. Soluția propusă de MediBlock promite astfel să rezolve problemele legate de confidențialitate, accesibilitate și stocare a datelor din sistemul medical.

Recycllux, start-up ce se bucură de susținerea Elrond și Atos, folosește imagini din satelit și algoritmi de machine learning pentru a identifica locurile marine poluate cu plastic, iar apoi găsește agenți colectori printr-o tehnologie de tip blockchain.

Alte 4 echipe s-au alăturat programului în acest week-end în categoria University Spin-off – zonă din program susținută de Orange, care oferă echipelor bazate pe rezultate de cercetare susținerea necesară pentru a duce proiectele lor tehnice spre piață.

Săptămâna aceasta, pe 20 și 21 martie 2021, urmează Hackathon-ul Innovation Labs Iași. Înscrierea pentru acesta se poate face pe www.innovationlabs.ro/register până pe data de 18 martie – fiind bineveniți participanți din toate centrele universitare din țară.

Pe 14 octombrie, în cadrul evenimentului Demo Day, finaliștii programului își vor prezenta produsele în fața partenerilor, a reprezentanților media și a potențialilor investitori, urmând ca echipele cele mai convingătoare să fie recunoscute prin premiile Innovation Labs. Echipele vor continua să beneficieze de sprijinul acceleratorului și al susținătorilor programului și după încheierea perioadei de mentorat, devenind parte din comunitatea de alumni a Innovation Labs.

Parteneri și susținători ai programului Innovation Labs

Innovation Labs 2021 este un program organizat în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Timișoara, de Asociația Tech Lounge, Fundația Transylvania Institute of Technology, Asociația Calemis, EduHub și Cowork Timișoara cu sprijinul BRD – Groupe Société Générale, Atos, Orange, UiPath, Elrond, Microsoft, Carrefour, având Romanian – American Foundation ca partener strategic și în colaborare cu Unitatea Executivă Pentru Finanțarea Învățământului Superior a Cercetării Dezvoltării și Inovării.

Echipele participante beneficiază de susținere din partea partenerilor tehnologici ai programului: Adobe, Keysight, Fitbit, DPD România, Medicover, Eximprod Grup, Windsoft, PSS Prosoft Solutions, NXP, Ortec, Endava, PentestTools, BRD Mindcraft în București, Linnify, Macadamian, Wolfpack Digital în Cluj-Napoca, Intel în Timișoara.

Innovation Labs este un program universitar implementat alături de partenerii academici: Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea din București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Universitatea Babeș–Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea Politehnica Timişoara și Universitatea de Vest din Timişoara.

 Echipele calificate în programul de mentorat Innovation Labs 2021 București

Număr Echipă Tip Descriere
1 TopCrop Spin-off TopCrop oferă o soluție pentru optimizarea rotației culturilor agricole, folosind imagini satelitare și algoritmi de machine learning. Fermele mari întâmpină dificultăți în planificarea culturilor și optimizarea procesului agricol, iar ședințele interminabile, precum și deciziile suboptime, sunt doar câteva dintre problemele care au dat naștere soluției TopCrop. Soluția propusă permite astfel automatizarea procesului decizional în vederea creșterii productivității fermelor agricole.
2 Recycllux Spin-off Recycllux implementează cele mai noi tehnologii în crearea unei rețele pentru reciclarea plasticului marin. Soluția propusă de Recycllux folosește imagini din satelit și algoritmi de machine learning pentru a identifica locurile marine poluate cu plastic, iar apoi găsește agenți colectori printr-o tehnologie de tip blockchain. Destinat în special agenților poluatori care pot astfel demonstra responsabilitate extinsă conform cerințelor europene, sistemul propus oferă o soluție pentru o reciclare mai eficientă a plasticului.
3 Perfect Deal Start-up Perfect Deal dezvoltă o platformă de tranzacționare dedicată produselor alimentare și agricole. Soluția propusă urmărește să conecteze mai ușor producătorii locali cu distribuitorii, încercând să îmbunătățească colaborarea dintre ei. Mai mult, prin intermediul unei tehnologii de tip blockchain, Perfect Deal își propune să creeze un spațiu virtual care permite verificarea istoricului de tranzacții al producătorilor și distribuitorilor.
4 DataZard Start-up DataZard propune o aplicație care oferă companiilor informații despre propria lor imagine online. Aplicația încearcă să răspundă la nevoile companiilor de a obține feedback direct și rapid de la clienți. Folosind algoritmi de inteligență artificială, soluția propusă analizează mediul online pentru a reda o imagine clară asupra felului în care sunt percepute companiile și instituțiile care cer acest serviciu. Spre deosebire de competitori, DataZard are avantajul de a fi o soluție mai ieftină, cu suport în limba română, care nu necesită o echipă specializată pentru analiza datelor.
5 MediBlock Start-up MediBlock propune o aplicație de stocare a datelor medicale prin intermediul tehnologiei blockchain. Soluția propusă de MediBlock promite astfel să rezolve problemele legate de confidențialitate, accesibilitate și stocare a datelor din sistemul medical.
6 cyberUp Start-up cyberUp dezvoltă o platformă educațională care își propune să-i învețe noțiuni de cybersecurity pe angajații din companii, pregătindu-i pentru identificarea și gestionarea atacurilor cibernetice. Astfel, cyberUp oferă o soluție bazată pe gamificare pentru pregătirea personalului din organizații în fața riscurilor cibernetice.
7 AiSA – Artificial Intelligence Store Analytics Start-up AiSA (Artificial Intelligence Store Analytics) dezvoltă o soluție pentru a ajuta magazinele să înțeleagă interacțiunea consumatorilor cu spațiul comercial. Spre deosebire de e-commerce, magazinele fizice nu au suficiente date despre interacțiunile clienților cu produsele, așa că AiSA propune o analiză automată a comportamentului acestora cu tehnologii de tip computer vision, machine learning și cloud processing. Folosind imaginile filmate de camerele video din magazine, AiSA promite să sporească profitabilitatea spațiilor comerciale.
8 uRent Start-up uRent propune o aplicație de gestionare a proprietăților care să faciliteze procesul de închiriere. Soluția propusă promite să crească vizibilitatea și transparența ofertelor venite direct de la proprietari, să îmbunătățească comunicarea proprietar-chiriaș prin crearea unui chat și să implementeze o soluție de plată mai simplă. Prin această aplicație vor putea fi făcute rezervări, vor putea fi trimise online documentele necesare închirierii și vor putea fi setate termene de plată.
9 AdvertAI Scale-up AdvertAI oferă o aplicație pentru marketingul digital, axată pe generarea de conținut scris pentru campaniile de publicitate. Adresată antreprenorilor, companiilor mici precum și companiilor mijlocii, soluția dezvoltată de AdvertAI își propune să rezolve problema costurilor și a calității conținutului scris necesar pentru o campanie publicitară de succes.
10 Vende Marketplace Scale-up Vende Marketplace oferă o platformă care vine în sprijinul companiilor mici și mijlocii implicate în activități artizanale. Platforma dezvoltată își propune să contribuie la vinderea și achiziționarea produselor artizanale de nișă prin dezvoltarea unui spațiu în care cererea și oferta se pot întâlni.
11 MyBloc Scale-up MyBloc oferă o aplicație adresată celor care administrează mai multe spații fizice sau locuințe. Soluția propusă facilitează plățile multiple prin operații simple. Astfel, MyBloc promite să faciliteze procesul de administrare a proprietăților, economisind timpul și energia proprietarilor.
12 Wind Tree & Solar Tree Start-up Wind Tree & Solar Tree propune o soluție inovativă pentru generarea de energie verde. Soluția dezvoltată presupune culegerea de energie solară și eoliană prin intermediul unor dispozitive al căror design inspirat din natură oferă o nouă viziune asupra orașelor inteligente. Astfel, echipa Wind Tree & SolarTree promite să populeze atât mediile urbane, cât și mediile rurale, cu arbori capabili să genereze energie electrică.
13 Atom8 Start-up Atom8 propune un sistem pentru dezvoltarea produselor IoT care vizează automatizarea spațiilor fizice. Sistemul oferit de Atom8 presupune conceperea unei game largi de prototipuri de tip „casă inteligentă” conectate la o platformă centrală și scalabilă. Dispozitivele inițiale, conectate la platformă, analizează comportamentul utilizatorului și permit identificarea nevoilor acestuia în vederea dezvoltării de noi dispozitive. Astfel, Atom8 își propune să ofere un proces personalizat de automatizare al spațiilor fizice.
14 StudentHub Start-up Student Hub dezvoltă o aplicație dedicată studenților, ajutându-i să urmărească cu ușurință, într-un singur loc, toate noutățile legate de facultate și să poată oferi feedback în acest sens. În felul acesta, studenții vor fi mai informați și mai implicați în activitățile desfășurate în cadrul facultății lor, fără să se piardă într-un labirint de mesaje pe grupurile de Facebook, Whatsapp, e-mail etc.
15 SKULPTOR Spin-off SKULPTOR oferă o soluție de printare 3D cu aplicație în industria de construcții. Dezvoltată în colaborare cu un start-up din Danemarca, soluția propusă promite să reducă eroarea umană, timpul de construcție, volumul deșeurilor rezultate și să ofere mai multă libertate de design. Astfel, SKULPTOR oferă un mijloc sustenabil pentru construirea orașelor inteligente ale viitorului.
16 RONIN Start-up RONIN dezvoltă o platformă robotică open-source care își propune să revoluționeze lumea roboților autonomi de interior prin folosirea de DIY (Do It Yourself) RaspberryPi. Soluția propusă promite o aplicabilitate largă în vederea maximizării eficienței proceselor repetitive, de la zona medicală la cea industrială.
17 FlexiOffice Start-up FlexiOffice dezvoltă o platformă ce oferă o soluție de gestionare eficientă a spațiului de lucru pentru companii și spații de coworking. Platforma pune la dispoziție un raport cu privire la activitatea angajaților, fiind utilă atât acum, cât și pe viitor, dat fiind faptul că numeroase companii susțin că vor adopta un stil hibrid de lucru în următorii ani.
18 Stropsy Start-up Stropsy oferă un asistent inteligent pentru parcurgerea conținutului scris din articole și pagini web. Dezvoltat sub forma unei extensii Chrome, Stropsy capitalizează pe tehnologii de tip big data și inteligență artificială pentru a permite o mai bună înțelegere a conținutului specific de învățare. Astfel, Stropsy oferă cercetătorilor, studenților și celor interesați de înțelegerea jargonului științific un mijloc de traducere în timp real a termenilor tehnici dintr-un domeniu specific.
19 Arbitrium Start-up Arbitrium redefinește metodele de stabilire a obiectivelor proprii, folosindu-se de stimulente financiare pentru a încuraja schimbările comportamentale pozitive în rândul utilizatorilor săi. Soluția propusă permite, pe lângă monitorizarea obiectivelor personale, aderarea în cadrul unor comunități de oameni care au obiective similare. Prin această abordare, Arbitrium urmărește să încurajeze dezvoltarea de obiceiuri sănătoase prin recompense financiare și sociale.
20 VIMfit Scale-up VIMfit oferă o aplicație mobilă care își propune să motiveze oamenii să își atingă obiectivele ce țin de fitness. Dedicată utilizatorilor care au sau își doresc un stil de viață activ, soluția dezvoltată salvează timpul pierdut în căutarea unui antrenor personal sau a unui program de antrenament. Aplicația dezvoltată își propune astfel să încurajeze excercițiul fizic, în special pentru cei care lucrează în regim de telemuncă.
21 HMEDS Scale-up HMEDS oferă un hub educațional medical accesibil prin intermediul unei aplicații conectată la un serviciu de cloud streaming. Soluția oferită de HMEDS pune la dispoziția celor interesați o reprezentare grafică de înaltă calitate a corpului uman, alături de patologiile, procedurile de diagnosticare și procedurile de tratare aferente. Prin intermediul tehnologiilor de tip realitate virtuală și realitate augumentată, HMEDS urmărește să faciliteze procesul de învățare la distanță din domeniul medical.
22 mobite Start-up mobite dezvoltă o aplicație mobilă care își propune să reducă risipa de mâncare. Soluția oferită de Mobite își propune să rezolve această problemă prin a pune la dispoziția consumatorilor posibilitatea comandării la prețuri mici a surplusului de mâncare din anumite restaurante.
23 Orthovision Scale-up Orthovision oferă un sistem bazat pe inteligență artificială dedicat dentiștilor, ortodonților și practicienilor din domeniul stomatologiei. Soluția propusă vizează facilitarea procesului de diagnosticare și tratare a problemelor de aliniere dentară. Astfel, Orthovision își propune să îmbunătățească viteza de planificare a tratamentului ortodontic prin procesarea automată a radiografiilor pacienților.
24 Home phARmacy Start-up Home phARmacy propune o soluție bazată pe realitatea augumentată pentru a facilita accesul consumatorilor la informațiile farmaceutice. Soluția dezvoltată urmărește astfel să rezolve problemele create de gestionarea deficitară a procesului de autotratare cu produse medicamentoase, oferind un mijloc interactiv de achiziție a informațiilor aferente produselor farmaceutice.
25 Diabetes Manager Start-up Diabetes Manager dezvoltă o aplicație mobilă utilă atât pentru pacienții cu diabet, cât și pentru medicii lor. Soluția propusă urmărește să asigure o bună monitorizare a bolii printr-un sistem ce permite actualizarea în timp real a stării de sănătate a pacientului. Astfel, prin intermediul acestei aplicații, medicii pot supraveghea constant și semnala orice problemă cu privire la valorile înregistrate manual de către pacienții lor.
26 Alprevia Scale-up Alprevia oferă o aplicație pentru a facilita procesul de autoidentificare a factorilor de risc ce pot afecta sănătatea pacienților. Aplicația dezvoltată permite emiterea de recomandări preventive cu privire la diferite boli prin intermediul unei aplicații web. Astfel, Alprevia încearcă să regleze, adapteze și să dezvolte o interfața potrivită pentru autotratare prin intermediul unui algoritm inovativ.
27 Med Reminders Start-up Med Reminders dezvoltă o aplicație Android utilă pentru persoanele care urmează numeroase tratamente. Soluția propusă oferă un sistem de gestionare și simplificare a tratamentului medicamentos prin funcționalități precum memento-uri zilnice și jurnale generate automat.
28 Spectrum Start-up Spectrum oferă o aplicație care vine în sprijinul persoanelor ce suferă tulburări din spectrul autist (TSA). Folosind carduri digitale, microfoane, camerele dispozitivelor mobile și algoritmi de inteligență artificială, Spectrum permite pacienților care suferă de TSA să poată recunoaște emoțiile de bază ale interlocutorului. De asemenea, aplicația pune la dispoziție și o interfață specială prin intermediul căreia este stimulată comunicarea dintre pacienți și medicii lor. Astfel, Spectrum folosește un ansamblu de tehnologii pentru a facilita comunicarea pacienților TSA cu ceilalți și integrarea acestora în societate.
29 KIDoc Scale-up KIDoc oferă o platformă medicală dedicată facilitării îngrijirii copiilor cu boli cronice de către familiile acestora, asigurând o comunicare simplificată cu echipa medicală și o atenție sporită cu privire la respectarea tratamentului și la gestionarea securizată a documentelor medicale. Astfel, KIDoc își propune să democratizeze accesul la tratament pentru copiii cu boli cronice și pentru familiile acestora.
30 BEN Spin-off BEN oferă o aplicație mobilă dedicată pacienților cu boli cronice prin intermediul căreia aceștia vor putea accesa diferite statistici, tendințe, grafice și informații utile pe baza stării lor de sănătate. Astfel, BEN își propune să îmbogățească educația medicală a pacienților prin intermediul unui consilier virtual care conectează informațiile publice cu nevoile de informare ale pacienților cu boli cronice.
31 Detepsy Start-up Detepsy propune un dispozitiv portabil care poate identifica până la șapte tipuri de crize epileptice, eficientizând timpul medicilor dedicat acestor proceduri. Astfel, datorită unei monitorizări constante bazate pe EEG, acest dispozitiv va putea oferi un semnal de avertizare înainte ca o criză gravă să se producă.
32 CardiOnline Scale-up CardiOnline oferă o aplicație mobilă de reabilitare online, destinată sănătății pacienților ce au trecut prin anumite probleme cardiovasculare acute. Soluția propusă este concepută pentru a facilita recuperarea pacienților prin identificarea timpurie a factorilor de risc potențiali. Astfel, scopul aplicației CardiOnline este de a reduce riscul de mortalitate asociat bolilor cardiovasculare, sprijinind pacienții să trăiască sănătos.
33 2Space Start-up 2Space își propune să creeze primul vehicul de livrare nano-spațial românesc – o rachetă – care să transporte până la 10 kg de încărcătură utilă pe orbita joasă a Pământului. Astfel, prin soluția dezvoltată, 2Space își propune să revoluționeze transportul pe distanțe lungi.

Echipele calificate în programul de mentorat
Innovation Labs 2021 Sibiu

Număr Echipă Descriere
1 Hawking Folosind inteligența artificială, Hawking va deveni un asistent personal virtual care poate întruchipa diferite personalități și să fie alături de oameni atunci când se simt singuri sau vor să învețe anumite lucruri noi, precum învățarea unei limbi străine. Obiectivul aplicației este de a sprijini indivizii să comunice mai ușor, prin intermediul unui chatbot care va juca rolul diferitelor celebrități și persoane publice, reacționând specific în funcție de informațiile primite și învățând constant din interacțiunile cu utilizatorii.
2 Bids BIDS este prima platformă de licitații din România care facilitează vânzarea și cumpărarea de produse noi și vechi, în special în domeniul electrocasnicelor. Valoarea adăugată a acestei platforme este că reduce timpul alocat acestor acțiuni și sprijină achiziționarea de bunuri care nu mai sunt folosite de proprietarii actuali.
3 petfy Petfy este o platformă digitală care ajută iubitorii de animale să se interconecteze și să găsească cele mai utile servicii pentru animalele lor. Platforma facilitează contactarea ambulanțelor veterinare și a veterinarilor din proximitate pentru situațiile de urgență, digitalizarea datelor veterinare și oferă informații privind vaccinarea și consultațiile periodice necesare.
4 boltwork Boltwork este un spațiu virtual de promovare și achiziționare a serviciilor de manufactură, în special legate de proiectare și modelare 3D. În momentul de față, aceste anunțuri sunt dispersate pe diferite platforme și grupuri, însă ele nu sunt centralizate într-un singur loc. Prin spațiul virtual comun Boltwork, serviciile de manufactură vor putea să fie achiziționate mai ușor, iar oferta va fi la dispoziția clienților, oferind informații despre calitate și prețuri.
5 NFC NFC (Non Fundable Courses) este o platformă care își propune să prevină falsificarea diplomelor. Platforma procesează diplomele cu ajutorul tehnologiei blockchain, asigurând astfel autenticitatea.
6 ExactBus ExactBus este o aplicație cu ajutorul căreia utilizatorii serviciilor de transport în comun pot vedea în timp util locația autobuzelor din regiune. Aplicația, destinată mai întâi regiunii Sibiu, mai pune la dispoziție programul autobuzelor și facilitează achiziționarea biletelor direct din aplicație.

Romsilva deschide Luna Plantării Arborilor

Florin Antonescu
-
0
Romsilva deschide Luna Plantării Arborilor

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva deschide Luna Plantării Arborilor la 15 martie, prin acțiuni de împăduriri derulate la nivelul mai multor direcții silvice. Lansând ediția din acest an, Romsilva informează:

„Luna Plantării Arborilor este organizată, în fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie, în conformitate cu prevederile Codului Silvic, în această perioadă fiind realizate lucrări de împăduriri, acțiuni de popularizare și educare, iar administratorul pădurilor proprietatea publică a statului pune la dispoziția celor interesați puieții forestieri necesari acțiunilor de împăduriri și asigură sprijinul logistic pentru acțiunile voluntarilor.

În acest an, pe fondul pandemiei provocată de virusul SARS CoV-2, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a redus semnificativ acțiunile de împăduriri cu voluntari și cele de educație forestieră, acestea urmând a fi reluate când condițiile sanitare vor permite acest lucru.

Romsilva va planta în cursul campaniei de împăduriri de primăvară circa 20 milioane de puieți forestieri, regenerând natural 6.015 hectare fond forestier și împădurind alte 3.115 hectare, iar pe 1.439 hectare vor fi efectuate lucrări de completări și pe alte 132 de hectare, în care plantațiile au fost afectate de calamități, vor fi efectuate lucrări de refacere.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va regenera, în cursul anului 2021, pe durata campaniilor de împăduriri de primăvară și toamnă, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale și 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri.

Lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an vor fi făcute în urma unei investiții de 199,2 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regenerări naturale și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați în acest interval 151,66 milioane puieți forestieri, cu o investiție totală de 665,6 milioane de lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate”.

Foto: Romsilva

Finanțare de 31 milioane lei de la EximBank pentru compania Don Pedro

Florin Antonescu
-
0
Finanțare de 31 milioane lei de la EximBank pentru compania Don Pedro

Compania Don Pedro SRL, unul dintre principalii producători români de hârtie tissue, este beneficiara unei finanțări de 31 de milioane de lei de la EximBank, prin care și-a dublat capacitatea de producție în urma finalizării unui program de investiții în echipamente și utilaje. Investiția constă în punerea în funcțiune a unei linii de producție total automatizate care transformă o bobină de hârtie (jumbo rola) în produs finit (hârtie igienică și prosop de hârtie), ambalat, etichetat individual/bax și paletizat, transferat pe raft în depozit de unde se încarcă în mijlocul de transport, cu intervenție umană minimă.

Traian Halalai, președintele executiv al EximBank, subliniază: „Suntem încântați că am reușit să susținem compania Don Pedro în implementarea acestui proiect de investiții, derulat într-o perioadă plină de provocări pentru mediul de afaceri. Este un semnal îmbucurător faptul că, în ciuda contextului economic dificil, există antreprenori români care continuă să investească pentru dezvoltare, iar  faptul că această societate cu viziune de creștere a afacerilor pe termen lung a ales EximBank ca partener financiar confirmă că banca este un veritabil susținător al antreprenoriatului autohton având capacitatea de a propune segmentului corporate soluții financiare ce contribuie la dezvoltarea sustenabilă a afacerilor și a economiei”.

Petrișor Lazăr, director general al companiei Don Pedro: „Faptul că am investit constant în tehnologii de ultimă generație pentru a atinge cele mai înalte standarde de producție și personalizare ne-a permis să ne extindem portofoliului de clienți. În 2019, unitatea noastră de producție era utilizată la capacitate maximă, iar comenzile din partea clienților mari erau în continuă creștere. Acest lucru ne-a determinat să implementăm un nou proiect de investiții, prin care să ne extindem capacitatea de producție și care să ne permită totodată să producem toată gama de produse sub marca proprie premium. Având suportul EximBank am reușit să finalizăm și această etapă de dezvoltare care ne va menține business-ul pe o pantă ascendentă și ne va consolida prezența pe piața de profil”.

Compania Don Pedro SRL, județul Vâlcea, deține capital privat 100% românesc. Își desfășoară activitatea într-un spațiu de producție 12.000 mp și depozitare de 18.000 mp și deține un portofoliu de peste 1.200 de produse, atât mărci proprii – El Capitan, Foxia și Pariss, cât și private. Societatea, care are circa 240 de angajați, a înregistrat în 2019 afaceri de peste 114 milioane de lei. A fost înființată în 1995, cu trei oameni, într-un spațiu de producție de 600 mp și s-a dezvoltat continuu. Produsele – hârtie igienico-sanitară, simplă și parfumată, batiste din hârtie parfumată sau simplă, prosoape de hârtie, șervețele de masă simple sau personalizate, șervețele destinate segmentului HoReCa, prosoape de bucătărie imprimate sau role profesionale din hârtie etc. – sunt distribuite preponderent pe piața internă, în toate lanțurile mari de magazine sau de benzinării. Compania are capacitatea de a-și transporta produsele oriunde pe teritoriul României, dar și în afara țării și de a se aproviziona cu materii prime, prestând complementar și servicii de transport rutier de mărfuri, către terți. În 2020 a demarat un proiect pentru construirea unei centrale electrice fotovoltaice pentru producerea energiei electrice utilizând energia solară. Centrala va permite Don Pedro să-și asigure o mare parte din energia electrică necesară pentru unitatea de producție. Pentru detalii: www.donpedro.com.ro

EximBank este definită ca „o instituţie specializată ce se implică activ în susţinerea şi promovarea mediului de afaceri românesc. Instrumentele sale financiare sunt dedicate exclusiv segmentului corporate și pot fi accesate în condiții avantajoase de orice tip de societate comercială, fie că este IMM sau companie mare, derulează tranzacţii internaţionale, ori se adresează pieţei interne. Companiile au la dispoziție și un portofoliu competitiv de produse de trezorerie, cash management, trade finance și factoring, ce întregesc oferta de finanțare și garantare. Totodată, pentru că acţionează ca agent al statului pe piaţa de garanţii şi asigurări, EximBank este unul dintre canalele prin care fondurile publice, puse la dispoziţie de statul roman, se infuzează în economie. Pentru detalii: www.eximbank.ro”.

În ecuația Uniunea Europeană – China se poate vorbi despre o criză a formatului 17+1?

Corneliu Vlad
-
0
În ecuația Uniunea Europeană – China se poate vorbi despre o criză a formatului 17+1?

Aș dori să încep prin a aminti că în limba chineză cuvântul criză este reprezentat de două ideograme – Wei și JI, respectiv pericol și șansă.
Colaborarea dintre China și statele europene beneficiază de o prezentare documentată și cuprinzătoare, cu proiecție în viitor, în Raportul „Promovarea Inițiativei Belt&Road (Drumul și Centura), și cooperarea 17+1 în Europa Centrală și de Est, din perspectiva statelor central și est-europene”. Raportul este întocmit sub auspiciile Middle East Political and Economic Institute, Center for China Studies și Fundația EURISC, iar coordonatorii lucrării sunt Flavius Caba-Maria, Alexandru Georgescu, Liviu Mureșan și Cristian Mușetescu, beneficiind de contribuția a peste 30 de experți interni și internaționali. Lucrarea, de o evidentă și intens oportună actualitate, răspunde interesului factoriilor direct implicați, dar și marelui public față de politica și acțiunile Chinei în Europa și în lume, cât și față de paradigma cooperării China-Europa în actuala situație internațională. De asemenea, rezultatele proiectului au fost prezentate de curând, la 4 februarie, în cadrul webinar-ului cu tema „Relațiile dintre China și UE în anul 2021”, bucurându-se de o prezență internațională consistentă atât în rândul vorbitorilor, cât și în rândul participanților. Președintele MEPEI, Flavius Maria-Caba, relatează în cele ce urmează conținutul și mesajul acestei lucrări elaborate la inițiativa unui grup de reflecție la problemele globale contemporane.

Corneliu Vlad: Mai întâi despre China. Cum se prezintă ea astăzi, în actualul moment internațional?

Flavius Maria-Caba: După mai mult de patru decenii de reformă și deschidere, China a devenit, în mod incontestabil, o superputere economică, politică și militară. Noua viziune privind dezvoltarea și guvernanța globală sub conducerea președintelui Xi Jinping, prin ambițioasa Inițiativă Belt & Road/ BRI (Centura și Drumul) lansată în 2013, reprezentând strategia de bază a politicii externe chineze, a propulsat China în poziția unui jucător global cheie, activ și vizibil. Nu numai ca producător, consumator, partener comercial și inovator, dar și ca o forță dinamică în relațiile internaționale. Miracolul economic chinez și transformarea rapidă a țării și a poporului ei a marcat un prag critic, atât în ce privește viabilitatea modelului său economic, cât și în privința rolului și responsabilităților sale. BRI, numit și „proiectul secolului”, implică o mobilizare masivă de resurse și capacitate de guvernare, pusă în slujba comerțului, investiților și dezvoltării generale, dar în același timp este percepută în Occident ca un instrument de putere care amenință ordinea mondială în parametri occidentali.

La nivel global ne confruntăm cu o schimbare de poli în domeniul economic, de la o lume dominată de SUA, la o lume bipolară. Astfel, China, una dintre țările în dezvoltare ale perioadei anterioare devine unul dintre campionii globalizării.

Datorită influenței economice și a potențialului de dezvoltare, China este văzută ca un partener egal la nivel internațional cu SUA, vorbindu-se chiar de o bipolaritate în cazul celor două state. Bipolaritatea dintre SUA și China este structurată pe următoarele elemente de bază: economie, comerț, finanțe, tehnologie, cultură, dezvoltare și valori. În comparație cu bipolaritatea anterioară (SUA-URSS), cea actuală (SUA-China) are potențialul de a rezista pe o perioadă mai îndelungată, bazându-se pe diferențele economice, militare, tehnologice și comerciale, având în vedere puterea economică a Chinei și poziția de lider mondial pe care o păstrează încă SUA. Totodată, noua bipolaritate va adânci diferențele dintre cei doi poli și celelalte state întrucât inteligența artificială va contribui la dezvoltarea accelerată a Chinei și a SUA. În plus, cele două state sunt actori majori pe scena internațională, având „un rol de organizație internațională virtuală”, datorită parteneriatelor și alianțelor cu celelalte state.

Care este impactul pandemiei Covid-19 asupra evoluțiilor lumii de azi?

Mulți susțin că după Covid-19 lumea va fi complet diferită față de cea de până acum. Dar pandemia nu este cauza acestor transformări, ci un simptom al lor, un agent al destrămării vechii ordini mondiale. Tensiunile SUA-China sunt de natură să provoace o ciocnire acută în planul securității, a influenței și valorilor. Este, de aceea, important să fie identificate și întărite politicile și acțiunile de salvgardare a intereselor naționale și vitale și a formulelor de colaborare. Situația actuală dintre China și SUA este una de așteptat în contextul în care o putere aflată în ascensiune, inevitabil provoacă poziția liderului. Întrebarea este cum vor evolua relațiile dintre China și SUA, adică spre confruntare sau cooperare? Este recomandată cooperarea multilaterală pentru stabilitate și pace.

Care ar fi așadar mesajul general al Raportului?

Raportul prezintă perspectiva cooperării economice dintre China și partenerii săi din Europa Centrală și de Est, prin grupul 17+1, în corelație cu BRI. Beijingul apreciază regiunea ECE ca un important resort pentru politica economică a Chinei pe piețele vest-europene. Beijingul aplică formulă soft power sub forma comerțului, investițiilor și schimburilor interumane pentru a-și extinde prezența în regiunea ECE.

Cum vede astăzi Beijingul regiunea central şi est-europeană în ansamblul continentului și al Uniunii Europene?

În strategia Chinei, regiunea central și est-europeană constituie o regiune geografică distinctă în cadrul UE, cu propriile sale coordonate politice, economice și culturale specifice. După 2010, China a formulat și promovat o politică autonomă, distinctă față de această zonă.

În ce context general evoluează relațiile economice China-Europa?

China este cel mai mare partener comercial al UE, dar UE nu este cel mai mare partener comercial al Chinei. Rectificarea acestei balanțe în situația în care piețele europene sunt saturate de produse chinezești sporește, pe de o parte, suspiciunea Beijingului, iar pe de altă parte Bruxellesul și partenerii importanți din UE văd inițiativa Chinei ca un factor care subminează guvernanța și unitatea construcției europene. De aceea, este necesar ca participarea și cooperarea în cadrul BRI și formatul 17+1 să se desfășoare prin dialog cu Uniunea Europeană. În procesul de cooperare cu China trebuie avuți în vedere trei factori: 1. liberul schimb de opinii și cercetarea privind impactul BRI și 17+1 asupra țărilor care cooperează cu China, 2. echilibrarea balanței comerciale cu China și 3. lansarea de proiecte pe teme de ecologie, schimbarea climei și responsabilitatea socială a corporațiilor. Este recomandată identificare domeniilor de activitate unde există interes comun.

Cum evoluează cooperarea economică România-China?

Dintre toate țările din sud-estul Europei, România a manifestat de la început interes față de investițiile chineze în cele mai diverse domenii, îndeosebi în domeniul energeticii, în funcție de sursele de energie – cărbune, hidroenergie, petrol, energie nucleară, eoliană și solară. În țara noastră, în actualul context politic intern, pentru o perioadă, proiectele au fost înghețate sau abandonate.

Care este tabloul general al cooperării China-UE în acest moment?

Entitățile chineze s-au angajat în sute de proiecte cu externalizări pozitive, au consolidat comerțul cu țările partenere și au facilitat comerțul în interiorul regiunilor UE. Există un mare număr de acorduri și proiecte care susțin cele 6,47 miliarde dolari ale volumului comercial BRI și statele europene care participa la BRI. În toate aceste țări s-au creat astfel peste 300.000 locuri de muncă. BRI oferă posibilitatea dezvoltării infrastructurii necesare dezvoltării industriei, comerțului și ridicării standardului de viață.

Care este impactul pandemiei Covid-19 asupra Inițiativei Chinei?

Impactul real al pandemiei este imposibil de evaluat pentru moment din cauza complexității acestui fenomen și a diversității abordărilor sale la scară națională, dar și datorită evoluțiilor incerte ale pandemiei. În orice caz, pe termen lung nu există motive pentru care inițiativele să nu se străduiască să-și atingă potențialul proiectat de creștere. Piața Chinei rămâne în continuare atractivă, legăturile cu China funcționează, chiar și peste obiecțiile SUA, deși există și aici o limită. Important este că această criză oferă încă o oportunitate de reevaluare a Inițiativei BRI în sensul reformării lanțurilor de producție globale, pentru a le face multidirecționale și mai puțin fragile. Trebuie subliniat, în același timp, că intensificarea rivalității SUA-China va face din UE un partener pivot pentru ambele mari puteri, dar în același timp va spori presiunile acestora asupra Bruxelles-ului în funcție de propriile lor interese. Deocamdată UE oscilează între a colabora cu Washingtonul sau Beijingul în probleme care antagonizează fie SUA, fie China. Lideri europeni subliniază că relațiile UE-China nu trebuie să fie în primul rând și în principal doar de comerț, ci relații geopolitice și strategice. Feng Zhonping, vicepreședinte al Institutului Chinei pentru Relații Internaționale Contemporane (CICIR) remarcă de altfel că politica Europei față de China diferă de cea a SUA, inclusiv în probleme de comerț și în probleme specifice ca Huawei și 5G. Și UE, și China sprijină multilateralismul, spre deosebire de unilateralismul promovat de SUA în timpul Administrației Trump.

Cum se poziționează statele central și est-europene în confruntarea dintre SUA și China?

Pentru majoritatea acestor țări, în special cele din NATO, SUA sunt văzute ca furnizorul cel mai important de securitate în regiune și țin seama de această realitate în elaborarea politicilor lor economice și comerciale. În același timp, nu trebuie ignorat faptul că China a devenit un jucător activ pe arena internațională, iar acest lucru s-a dovedit în timpul pandemiei, prin acțiunile sale de donații și livrarea de echipament medical altor țări. Se constată, totodată, și o diferențiere mai accentuată în ce privește politica țărilor central și est europene față de China, pusă în evidență de achiziționarea sau nu a rețelei 5G și de acceptarea sau nu a ajutorului chinez cu măști, echipament medical și vaccinuri în timpul pandemiei. În general, țările ECE cu guvernare iliberală sunt mai încrezătoare în dezvoltarea relațiilor cu China. Și în același timp, mai trebuie remarcat că țările vest-europene au relații economice mult mai strânse cu China.

Care sunt perspectivele relațiilor economice dintre statele UE și China?

Relațiile statelor europene cu China prezintă diferențe semnificative, în principal din cauza eterogenității europene în multe privințe. De pildă, Germania deține cam jumătate din exportul UE în China, există diferențe între țările din Nord și cele din Sud, dar diferențe și mai accentuate între țările din Vest și cele din Est în privința comerțului cu China. Iar cel mai rapid progresează relațiile statelor din formatul 17+1. Abordarea europeană nu se bazează însă pe consens, există, de exemplu, o competiție internă în UE în ce privește produsele strategice. Interesele Chinei, de sporirea comerțului și investițiilor impun o mai mare integrare și coeziune europeană, și nu neapărat de natură politică. Companiile chinezești au ca partener o Europă fragmentată, cu reglementări, priorități, percepții și idiosincrazii la nivel local, ceea ce ridică obstacole în calea extinderii colaborării. Atitudinea europeană față de evoluțiile politice din China, ca și percepția lor că diplomația chineză urmărește subminarea unității europene au consecințe negative asupra dezvoltării cooperării. Beijingul apreciază însă, cum spuneam, că politica Europei față de China diferă de cea a SUA.

Rivalitatea SUA-China și faptul că SUA sunt furnizor de securitate pentru Europa au un impact semnificativ asupra relațiilor economice chino-europene. Iar pandemia Covid-19 a accentuat această dilemă a europenilor…
Din cauza pandemiei, anul anterior reuniunea la vârf 17+1 s-a amânat, dar formatul a rămas activ, desfășurându-se virtual în acest an pe data de 09 februarie. Fostul președinte al Institutului Shanghai de studii internaționale Yang Jiemian a apreciat că lumea va fi, în timpul și după coronavirus, haotică, iar pandemia politizată. Washingtonul și Beijingul au ratat, deocamdată, șansa de a conlucra pentru a contracara efectele pandemiei. Dar, a adăugat el, China trebuie să realizeze că Europa este mai apropiată de SUA decât China. În formatul 17+1, statele care nu sunt membre ale UE se arată mai dispuse să coopereze cu China, iar cele membre ale UE mai rezervate în această privință. Raportul nostru apreciază că în viitor va fi mult mai dificil pentru cei 17+1 și statele angajate în BRI să elaboreze o bază comună de cooperare cu Beijingul, în primul rând ca rezultat al situației inflamabile dintre SUA și China, care afectează modul în care statele central și est europene percep și tratează angajamentele lor în mecanismele de cooperare și inițiativă. Formatul 17+1 va fi mai polarizat, cu Polonia și Cehia mai orientate spre Vest și cu Ungaria și Serbia spre Beijing. Într-o asemenea situație, statele europene din cadrul formatului 17+1 cel mai probabil vor opta pentru o relație de tip business cu China. Deocamdată, multe state central și est-europene încearcă să se mențină pe o poziție de tipul wait and see, oscilând între Beijing, Bruxelles și Washington.

Care sunt, în acest context dificil, șansele colaborării viitoare în formatul 17+1?

Platforma 17+1 are o existență din anul 2012. Concepută ca o inițiativa chineză în format multilateral pentru dezvoltarea relațiilor dintre China și statele ECE, 17+1, ea a evoluat treptat către o ambițioasă platformă de cooperare, acoperind un spectru larg de domenii: comerț exterior și investiții, finanțe, infrastructură, construcția de capacități industriale, agricultură, silvicultură, sănătate, protecția mediului, cultură, educație, știință, cooperare la nivelul regiunilor și municipalităților etc. Formatul 17+1 va rămâne și în viitor o platformă de colaborare și nu va lua o formă instituționalizată de organizație internațională. Pandemia globală reprezintă atât o sfidare, cât și o oportunitate pentru dezvoltarea relației strategice UE-China și a relației dintre China și statele ECE în cadrul platformei 17+1. Sfidare, pentru că testează nivelul de încredere și spiritul de colaborare dintre Europa și China în momente critice ale lumii de azi și oportunitate pentru că actualele sfidări globale (securitare, umanitare, în planul sănătății, economice etc.) pot fi gestionate cu succes numai prin cooperare și echilibrarea intereselor mutuale.

Din perspectiva globală a actualului moment internațional, care sunt, în viziunea UE, locul, rolul și impactul BRI în lumea de azi?

Uniunea Europeană are propria sa abordare strategică asupra Inițiativei chineze. Dar nivelul de dezvoltare și respectiv propriile considerații strategice ale statelor membre ale UE sunt diferite, cum diferite sunt și interesele și cerințele BRI. Pe plan mondial, în structura geopolitică existentă, inițiativa Chinei nu este în mod necesar compatibilă cu interesele
geostrategice ale altor țări și chiar există un grad de confruntare în această privința. De altfel, SUA, Rusia, UE și India, promovează strategii sau inițiative proprii de conectivitate eurasiatică, care au ca obiectiv extinderea propriei lor influențe economice și asigurarea propriei lor securități energetice. Competiția lor cu proiectul chinez BRI se desfășoară în formule diverse. La începutul secolului XXI, China (BRI), Statele Unite (Noul Drum al Mătăsii), Rusia (Uniunea Economică Eurasiatică), alte state și organizații ca UE (Coridorul Pan-European, proiectul INEGATE), India, Turcia, Iran etc., toate acestea, au început să interacționeze prin competiție, cooperare și chiar ciocnire în spațiul Drumului Mătăsii. În timp, a devenit tot mai evident că toate aceste puteri economice trebuie să dezvolte între ele relații interactive, pentru a spori astfel încrederea geostrategică și a evita percepțiile greșite. BRI nu mai este astăzi doar un proiect de dezvoltare a infrastructurii, ci o viziune asupra noii ordini mondiale, dar nu trebuie văzută ca program al unei lumi construită de China, așa cum apreciază unii teoreticieni americani că procedează SUA, ci un efort comun către o coexistență armonioasă în cadru global, care să implice toate statele. BRI poate și trebuie să se dezvolte numai prin îmbinarea formatelor bi și multilaterale de consultare, coordonare, implicând state și actori nonstatali, în plan comercial, economic, securitar.

Cum vedeți rolul Orientului Mijlociu ca intermediar de conectivitate dintre China și Europa?

Planurile pentru crearea de infrastructuri critice cu scopul de a promova conectivitatea între Asia și Europa, având ca intermediar Orientul Mijlociu, sunt importante pentru implementarea proiectului global BRI. Puterea economică a Chinei a facilitat crearea unei vaste rețele economice în Asia, care poate fi extinsă prin diverse sinergii la nivelul întregului Orient Mijlociu, pentru a fi implementată în final în Europa, respectiv Europa Centrală și de Est. Relația dintre China și Orientul Mijlociu este esențială a fi definită în prezent prin patru parametri interdependenți: schimbările sistemice, relația dintre globalizare și regiunile globale, procesul de
„asiatizare” și problemele de concurență.

Dinamica Orientului Mijlociu s-a schimbat de la Vest către Est, datorită schimbărilor sistemice și a globalizării, după o perioadă în care cultura, economia, securitatea și politica din Orientul Mijlociu au fost legate de standardele occidentale. Prin procesul de „asiatizare”, statele din Orientul Mijlociu urmăresc să-și sincronizeze propriile economii cu puterile asiatice aflate în plină expansiune economică, fiind definit prin redescoperirea valorilor asiatice.

În prezent, Asia este cea mai mare regiune economică a lumii. Procesul de „asiatizare” a fost inițiat de Japonia în anii 1990 și a fost accelerat la un ritm intens în ultimii ani de către China. Pentru 11 dintre statele Orientului Mijlociu, China este în prezent partener economic strategic, numărându-se printre partenerii comerciali importanți și pentru celelalte state din regiunea respectivă. Prin urmare, politica regională s-a „asiatizat”, mai ales prin prisma intensificării schimburilor comerciale și energetice dintre China și statele din cadrul Orientului Mijlociu, fiind bazele parteneriatelor ulterioare în domenii diverse. Sectorul energetic rămâne în continuare un domeniu dinamic de schimb între China și țările din Asia, respectiv Orientul Mijlociu, datorită nevoii în creștere de energie din această regiune, precum și a necesității identificării unor piețe de export al energiei.
Relația concurențială dintre China și celelalte puteri globale este reflectată inclusiv în Orientul Mijlociu, punte de legătură esențială către Europa. China este adepta promovării relaționării pe bază de parteneriate de diferite tipuri (strategice, comprehensiv strategice, cooperare etc.), respingând necesitatea creării sau intrării în alianțe. Perspectiva relațiilor economice se dezvoltă în jurul viziunii unei comunități cu un „viitor comun pentru omenire”. Aceste elemente converg cu obiectivele politice, sociale și economice comune ale BRI, reprezentând baza intensificării legăturilor dintre regiuni și un contact mai mare între economiile și societățile lor.

Și o ultima întrebare: care sunt șansele acestui ambițios proiect lansat de China?

Când a fost lansat, BRI le-a părut multora ca o utopie. Dar să nu uităm că toate marile idei care au schimbat istoria au fost primite la început cu rezerve. Și totuși, aproape toate înfăptuirile majore de astăzi au fost în trecut utopii.

 

Nu-i timp de pierdut

Economistul
-
0
Nu-i timp de pierdut

Bill Gates într-un interviu realizat de Connie Hedegaard

Bill Gates și-a publicat noua carte: „Cum să evităm un dezastru climatic: soluțiile pe care le avem și progresele de care avem nevoie”.

Connie Hedegaard: Permiteți-mi să încep cu o mărturisire: ani de zile am crezut că nu sunteți interesat în special de schimbările climatice. Am vie amintirea unei sesiuni de la Davos cu câțiva ani în urmă. Discuția s-a îndreptat către climă, în loc de alte probleme de durabilitate, și atunci ați părăsit camera. Acum susțineți cu putere și emfază o acțiune climatică urgentă. Începeți cartea descriind această călătorie. La început, a fost „greu de acceptat că atâta timp cât oamenii ar continua să emită orice cantitate de gaze cu efect de seră, temperaturile vor continua să crească”. Abia după ce v-ați întors către un grup de oameni de știință din domeniul climei „de mai multe ori cu întrebări ulterioare” ați înțeles cu adevărat problema. De unde rezistența dvs. inițială și cum ar putea fi folositoare experiența dvs. pentru a-i aduce pe alții la bord?
Bill Gates: Lumea se află astăzi într-un loc foarte diferit decât atunci când am început să studiez schimbările climatice. Știm mai multe și am stabilit un consens mai mare cu privire la problemă. Dar este încă greu pentru mulți oameni să accepte că doar reducerea emisiilor, fără a ajunge pe o cale către zero, nu este suficientă. De asemenea, este greu de acceptat câtă inovație va fi necesară pentru a ajunge la zero – pentru a reface fundamental industria energetică, cea mai mare afacere din lume. În carte, susțin cazul care m-a convins și sper să-i convingă pe alții. Îi îndemn pe avocații climatului să continue să sprijine conceptul „zero” și să reducă emisiile într-un mod care ne pune pe această cale.

Continue

Al treilea val de COVID? 7 din 10 antreprenori se tem de o nouă închidere a activității

Economistul
-
0
Al treilea val de COVID? 7 din 10 antreprenori se tem de o nouă închidere a activității

Pandemia de COVID-19 continuă să afecteze semnificativ mediul de afaceri. Dincolo de pierderile din 2020, 7 din 10 antreprenori se tem, în prezent, că al treilea val al pandemiei, care a cuprins deja țările occidentale, le-ar putea bloca din nou activitatea, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames,
la comanda Asociației Patronale „Protejăm România’’.

57% dintre antreprenori cred că efectele pandemiei se vor vedea cel puțin până la începutul lui 2022. Numai 22% cred că economia va reveni pe linia de plutire în partea a doua a acestui an, în timp ce 19% spun că nu știu cum va evolua situația.

Până să vorbim de revenirea economică, 62% dintre cei intervievați se tem că situația se va înrăutăți din punct de vedere epidemiologic și numai 15% văd perspectivele într-o notă optimistă.

Principala temere este legată de impunerea unor noi restricții care ar afecta mediul de afaceri, menționată de 72% dintre respondenți.
Pe lista provocărilor se mai află, în prim-plan, creșterea prețurilor, amintită de 43% dintre cei chestionați, accentuarea blocajului financiar (29%), scăderea vânzărilor (21%) și plata obligațiilor (taxe, impozite, rate bancare, leasinguri etc.), amintită de 19%.

PERICOLUL RELAXĂRII

Potrivit rezultatelor barometrului, oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare modul în care românii au început să trateze pericolul COVID.
58% dintre respondenți afirmă că, pe fondul vaccinării, văd o relaxare în rândul românilor, fapt care riscă să conducă la o creștere a numărului de infectări.

,,Campania de vaccinare a adus un plus de încredere privind perspectivele depășirii pandemiei însă, din păcate, a influențat și comportamentul preventiv al oamenilor. În multe instituții/firme, măsurile de protecție s-au relaxat prematur. Purtarea măștii, utilizarea dezinfectanților și distanțarea socială trebuie să continue, indiferent de dinamica vaccinării’’, arată concluziile barometrului.

Întrebați ce măsuri au luat pentru a se proteja împotriva pericolului COVID, cei mai mulți dintre respondenți au menționat purtarea măștii de protecție (92%), folosirea dezinfectanților (67%), reorganizarea spațiilor de lucru (52%) și folosirea unor instrumente de monitorizare a temperaturii (32%).

PRODUSELE CERTIFICATE, ÎN PRIM-PLAN

,,Față de precedentul barometru, din discuțiile avute cu antreprenorii am sesizat faptul că sunt mult mai atenți la calitatea produselor de siguranță sanitară decât anul trecut. După ce, în 2020, au existat numeroase exemple de focare de coronavirus apărute ca urmare a folosirii unor produse (măști, dezinfectanți) neautorizate care practic nu ofereau niciun fel de protecție, în acest început de an lucrurile stau cu totul altfel. Marea majoritate a respondenților (81%) afirmă că achiziționează doar produse avizate de Ministerul Sănătății, măști și dezinfectanți a căror calitate este dovedită și certificată oficial’’, se precizează în concluziile cercetării.

Pe lista criteriilor de achiziție, dincolo de certificarea Ministerului Sănătății, au mai fost menționate brandul/marca (62%), prețul (58%), țara de proveniență (32%) și disponibilitatea (16%).

UN STANDARD DE PROTECȚIE

Barometrul comandat de Asociația patronală ,,Protejăm România’’ mai arată un lucru interesant. 73% dintre antreprenorii chestionați spun că nu au nicio garanție că măsurile de protecție sanitară pe care le-au implementat sunt cele cu adevărat eficiente.
Întrebați pe ce bază au făcut achizițiile și au implementat măsurile de siguranță sanitară, 53% au declarat că s-au informat din spațiul public, 24% au apelat la instituțiile statului și numai 17% au contractat serviciile unei firme specializate. Restul au evitat un răspuns.

,,Dincolo de soluțiile promovate în mass-media, de măsurile de reorganizare a spațiilor de lucru, de asigurarea măștilor și produselor dezinfectante, este nevoie de o standardizare a măsurilor specifice de protecție sanitară care să depășească sfera pandemiei actuale. Am demarat discuțiile cu autoritățile și lucrăm împreună cu experții în domeniu pentru a oferi mediului de afaceri un astfel de instrument construit în conformitate cu legislația națională și standardele europene în materie’’, se mai precizează în concluziile barometrului.

_________________

Barometrul „Mediul de afaceri, în contextul COVID –
Ediția a II-a” a fost realizat de compania de consultanță
Frames, la comanda Asociației patronale „Protejăm România”, în perioada 14-20 ianuarie 2021, prin chestionare online, telefonic şi e-mail, pe un eşantion reprezentativ de 230 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ la servicii financiare,
HORECA, agricultură, energie, confecții, IT etc. La barometru au răspuns, în total, 1117 de persoane.
Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle și top management, 58% bărbați și 42% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.
Asociația patronală „Protejăm România” reprezintă o inițiativă a companiilor din sectorul produselor de siguranță sanitară (dezinfectanți, mănuși, măști, materiale specifice etc.). Scopul patronatului este de a pune bazele unui industrii integrate de soluții de siguranță sanitară, care să asigure necesarul de produse pentru piața autohtonă și exporturi, și de a promova legislația necesară pentru asigurarea unui mediu de business sigur în România.

Piața criptomonedelor – o bulă speculativă?

Anisoara Diaconu
-
1
Piața criptomonedelor – o bulă speculativă?

Ideea monedei digitale nu este nouă, ea datează de mai bine de 20 de ani. Încă din anul 1998, Wei Dai, creatorul sistemului B-money și al librăriei criptografice Crypto ++, a adus în discuție ideea unor bani digitali. După 10 ani, Satoshi Nakamoto lansează moneda virtuală Bitcoin (BTC), care avea să fie începutul universului alternativ al criptomonedelor.

Moneda virtuală Bitcoin a fost concepută ca un sistem monetar autonom, îndeplinind simultan funcția de bani și cea de mijloc de plată online. Apariția monedei virtuale în anul 2009 s-a făcut într-un context favorabil alternativelor financiare, anul respectiv fiind marcat de o criză financiară mondială, populația pierzându-și încrederea în bănci și parțial în guverne. Astfel, debutul criptomonedelor a fost acceptat cu relativă ușurință.

În ultimii ani piața monedelor virtuale a înregistrat o creștere spectaculoasă în ceea ce privește interesul investitorilor, datorită randamentelor ridicate pe care aceste instrumente financiare le pot oferi, dar și a potențialului alimentat permanent de marketingul unor mari investitori. Interesul crescând a dus la apariția și mai multor monede virtuale, precum și a platformelor de tranzacționare a acestora. Astfel, la
12 ani de la apariție, valoarea de piață a tuturor criptomonedelor a ajuns să depășească 589 miliarde USD (la 15 februarie 2021), cu un volum de tranzacționat în 24 de ore de 134 miliarde USD.

Sursa: coinmarketcap.com
Evoluția pieței de criptomonede între anii 2014 – 2021

Odată cu ascensiunea criptomonedelor s-a creat un început de competiție între monedele digitale și banii care circulă pe principiul de monedă fiduciară. Într-o variantă moderată, criptomonedele reprezintă o variantă complementară la sistemul bancar tradițional, acestea vin ca o completare a acestuia, având ca scop revoluționarea sistemului clasic de remitențe și nu înlocuirea acestuia. O altă perspectivă generalizează criptomoneda ca instrument de plată ce nu mai poate fi controlat sau manipulat de guverne sau bănci centrale.

Existența criptomonedelor poate fi privită din cel puțin două perspective:
în primul rând, prin intermediul monedelor virtuale se pot transmite bani aproape instant în orice punct de pe glob cu cel mai mic cost, folosind tehnologia, care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Am putea asocia ideea monedelor virtuale cu ideea de e-mail, care presupune transmiterea unui mesaj aproape instant, cu un cost minim, în orice punct de pe glob. Aceasta este, de fapt, ideea centrală a criptomonedei;

în al doilea rând, prin achiziționarea de monede virtuale și plasarea lor în depozite pentru perioade diverse de timp se preconizează menținerea și mai ales creșterea valorii deținute. Potențialul speculativ este mare, neexistând reglementări sau control legal al acțiunilor participanților la piață.

Lipsa reglementărilor pentru această piață a dus la îngrijorări în rândul autorităților, care lansează avertismente cu privire la utilizarea criptomonedelor, iar în unele țări tranzacționarea a fost interzisă. Poziția Băncii Naționale a României a fost exprimată prin intermediul unui comunicat emis în anul 2018, în care monedele virtuale erau calificate drept „active speculative, extrem de volatile și riscante”. În consecință, atitudinea reticentă și poziția defensivă au fost preluate de mai multe bănci, care își avertizează clienții că există riscuri semnificative în ceea ce privește tranzacțiile cu criptomonede.

Doctrina economică definește bula speculativă ca un ciclu financiar caracterizat printr-o creștere a prețurilor, ca urmare a interesului participanților ce tranzacționează respectivul activ și care generează un dezechilibru între valoarea fundamentală și valoarea din momentul efectiv. În momentul în care se finalizează trendul ascendent de creștere, urmează o perioadă de scădere.

Barkley Rosser – profesor de economie la Universitatea James Madison din Harrisonburg, Virginia, cunoscut pentru munca în dinamica economică neliniară, incluzând aplicații în economia teoriei catastrofelor, teoria haosului și teoria complexității – clasifică bulele speculative în două mari categorii: bule raționale (investitorii știu de existența acesteia și pot lua o decizie) și bule iraționale (investitorii sunt conduși de credințe și sentimente, neținând cont de valoarea fundamentală a activului). Un exemplu relevant în acest sens ar fi analiza făcută în anul 2015 de către Jeremy Eng-Tuck Cheah (profesor asociat specializat în crypto-finance și digital investment la Nottingham Business School) și John Fry (Universitatea Bradford), prin care au analizat prețul monedei virtuale Bitcoin în perioada iulie 2010 – decembrie 2012, respectiv noiembrie 2012 – noiembrie 2013, descoperind prezența unei bule speculative, deoarece în perioada analizată prețul Bitcoinului a fost supraevaluat.

Aceștia au utilizat pentru analiza ipotezei că Bitcoin este o bulă speculativă un model de regresie econometrică în care fluctuația prețului la Bitcoin a reprezentat variabila dependentă, în timp ce principalii indicatori macroeconomici, precum și spreadul dintre prețul maxim și minim al zilei au reprezentat variabilele independente. Elementul semnificativ al regresiei fiind prețul maxim și minim al monedei. Concluzia studiului a arătat că rentabilitatea pieței Bitcoin este condusă de către investitori, ceilalți indicatori fiind nesemnificativi.

În cadrul legislativ actual am putea numi piața de criptomonede o bulă speculativă. Variațiile semnificative în perioade relativ scurte, lipsa unor corelații cu indicatori economici sau de altă natură indică în mod direct caracterul volatil intrinsec al acestui instrument de plată. Cu toate acestea, promisiunea unui randament nefiresc de mare acoperă riscul pentru cei care continuă să investească sume importante.

Dacă achiesăm la definițiile formulate de către Barkley Rosser, ceea ce se întâmplă în piața de criptomonede reprezintă o combinație între o bulă speculativă rațională și una irațională, ceea ce dă caracterul de volatilitate ridicată al pieței. Marcarea profiturilor spectaculoase aduse de monedele virtuale stimulează investitorii pe această piață, aceștia neraportându-se la variabile ce determină creșterea sau scăderea valorii criptomonedelor.

La nivel global, în momentul de față există declarate peste 4.000 de criptomonede, valoarea cea mai ridicată fiind înregistrată de Bitcoin, Ethereum, Tether, Polkadot ș.a. Lansarea monedei virtuale eGold, emisă de Elrond (companie din Sibiu), poate schimba într-o oarecare măsură percepția pe care românii o au față de piața criptomonedelor. La jumătatea lunii februarie 2021 capitalizarea firmei românești era de peste 2 miliarde USD, cu un volum de tranzacționare de aproape 500 de milioane USD (16 februarie 2021), prețul maxim atins fiind de 214,32 USD (10 februarie 2021).

În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte de hi-tech generate în România, promițând performanțe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum în ceea ce privește capacitatea de procesare, viteza și costul de procesare.

Sursa: coinmarketcap.com
Evoluția Elrond în perioada 4 ianuarie – 15 februarie 2021

Mirajul speculațiilor cu monede virtuale cuprinde din ce în ce mai mulți investitori, piața fiind una la nivel planetar. Infuzia masivă de capital – precum cea de 1,5 miliarde USD în BTC, anunțată recent de Elon Musk – întreține efervescența pieței și motivează investitorii. Deși comparația cu „nebunia lalelelor”, făcută în ultimul timp de mai mulți analiști și responsabili bancari, pare exagerată, este evident că momentul în care trebuie luate decizii privind existența și tranzacționarea unor astfel de instrumente de plată se apropie. Până atunci, fiecare investitor își asumă un risc care îl poate ruina sau îmbogăți, fără un motiv clar sau o explicație
rațională.

Luna și lunile plantării arborilor

Florin Antonescu
-
0
Luna și lunile plantării arborilor

Ca în fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este programată Luna Plantării Arborilor. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva prin specialiștii ei, corpul silvic în ansamblu, participă efectiv la campanie și, cu același profesionalism, acordă asistență, îndrumări, sprijin material tuturor iubitorilor de natură (organizații neguvernamentale, companii economice, școli etc.), angrenați după puteri în protejarea și completarea resursei pe care o reprezintă lemnul.

Protejarea naturii, protejarea oamenilor

Perioada însemnată pe calendar marchează simbolistica unei tradiții. Pe teren, acțiunile de plantare ies din limitele temporale, mai ales în funcție de starea vremii. În comunele Gârbovi și Colelia din județul Ialomița a și fost plantată o pădure de două hectare. Au făcut treabă voluntari mobilizați de compania de asigurări de viață și pensii private Metropolitan Life și de Asociația Pădurea Copiilor. Au plantat câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare de viață încheiată în 2020.

Carmina Dragomir, CEO al companiei Metropolitan Life, e mulțumită de rezultat: „Parteneriatul cu Asociația Pădurea Copiilor ne bucură foarte mult și este un demers asociat ADN-ului de protecție al companiei Metropolitan Life și viziunii asupra protejării vieții și comunității. Plantăm câte un copac pentru fiecare poliță individuală de asigurare încheiată în anul 2020. Este un pas firesc pentru ocrotirea mediului, dar și o reconfirmare a angajamentului nostru pentru comunitatea din care facem parte. Suntem aici de peste 21 de ani și vom vedea aceste păduri crescând pentru generațiile viitoare”.

Metropolitan Life este în esența ei o companie dedicată protejării vieții, așa că îngrijirea naturii, ea însăși sursă de viață sănătoasă, completează protecția financiară oferită prin produse de asigurare de viață.

Teodora Alexandra Pălărie, președintele Asociației Pădurea Copiilor, descrie ceva din preocupările tinerilor apărători ai fondului forestier: „Suntem deosebit de bucuroși că Metropolitan Life se alătură acestui proiect de suflet – înființarea de păduri în 100 de comunități din regiunea Sud-Muntenia. Această zonă poate deveni un scut de apărare împotriva schimbărilor climatice, dar este insuficient finanțată pentru împăduriri și conservarea biodiversității. Cu o recomandare științifică de minimum 20% fond forestier pentru zona de câmpie, cele șapte județe ce înconjoară Bucureștiul ating cu greu o medie de 2,5-5%, făcând eforturile noastre și mai urgente. În 2020, în ciuda incertitudinii cauzate de pandemia de COVID-19, am reușit să plantăm arbori pentru pădurile viitorului în cinci noi comunități din județele Ialomița și Prahova: Colelia, Ghighiu, Berceni, Florești și Dumbrăvești. Știu că oricare va fi viitorul umanității, vom avea nevoie de păduri pentru a exista și de bucuria de a fi în preajma lor pentru a trăi!”. Asociația Pădurea Copiilor deține un veritabil palmares, cu împădurirea până acum a peste 88 de hectare de teren neproductiv, plantarea a peste 750.000 de puieți și implicarea a peste 13.000 de voluntari din 19 comunități.

Pădurea se păzește de furtul de lemne prin
controale la ieșirea din pădure

La rândul ei, resursa pe care o constituie lemnul pădurilor are nevoie de protecție. În acest scop a fost creat Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos. Forma lui îmbunătățită, SUMAL 2.0, este în funcțiune de la sfârșitul lui ianuarie, pe baza HG nr. 497/2020. Utilitatea evidentă a sistemului este însoțită în concretizare de reacții din partea utilizatorilor profesioniști. O petiție în acest sens au lansat Asociația Industriei Lemnului – Prolemn, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR Comunitatea Forestierilor – Fordaq, Asociația Administratorilor de Păduri – AAP, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Federația Sindicatelor Silva, Federația Sindicatelor din Ocoalele Silvice Private Carpatisa, alte organizații și operatori economici din domeniul forestier, industria de prelucrare primară a lemnului, industria mobilei, proprietari și administratori de păduri. Adresarea este către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prim-ministrul Florin Cîțu, președintele Senatului, Anca Dragu, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban. Solicitarea este de revizuire „în regim de urgență a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem funcțional și eficient de combatere a tăierilor ilegale și care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici”.

Autorii petiției fac observația că „pădurea se păzește de furtul de lemne prin controale la ieșirea din pădure. SUMAL 2.0 risipește resursele de control, direcționându-le ineficient către alerte satelitare false și către măsurarea redundantă, de minimum 6 ori, a lemnului pe lanțul de punere în valoare, prelucrare și comercializare. Prin această orientare greșită a controlului este amputată capacitatea de acțiune a autorităților exact în zona care contează cu adevărat, la prima introducere pe piață, pe zone de risc, singura care acționează ca mecanism de prevenție”. Costurile de implementare a sistemului în actuala formă sunt considerate enorme pentru sector: „Telefoanele mobile pentru implementarea
SUMAL 2.0 (minimum Android 10 și 4 GB RAM) pentru 100.000 utilizatori costă 25 de milioane de euro; funcționarea la 1/3 din capacitate a sectorului forestier și industriei lemnului, cu 150.000 angajați, pentru o săptămână, înseamnă costuri de 100 de milioane de euro; măsurarea redundantă a lemnului impusă de SUMAL 2.0 și întregul sistem de suprareglementare, de minimum 6 ori, costă minimum 2 euro/m3/măsurare; costul pentru sectorul forestier/industria lemnului este de minimum 200 de milioane de euro/an; în prelucrarea lemnului putem avea și 14 operații care trebuie reflectate în SUMAL 2.0 (pentru un producător de frize de parchet, de exemplu), operații care necesită măsurare pentru a fi reflectate online în SUMAL, în mod absolut inutil pentru combaterea tăierilor ilegale”.

Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn: „Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice”.

Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România: „Cerem ca SUMAL 2.0 să funcționeze la prima punere pe piață, așa cum prevede și directiva europeană. Sistemul actual încarcă activitatea operatorilor economici cu costuri suplimentare foarte mari. Altfel, SUMAL 2.0 trebuia să intre în vigoare de mult, ca să nu mai fim acuzați noi, producătorii de mobilă, că este posibil să folosim lemn din tăieri ilegale. Lemnul și materialele lemnoase (tocătură, rumeguș) se pot fura din pădure sau pe durata transportului, până la primul depozit unde se măsoară corect, după aceea devenind o marfă care se comercializează și se prelucrează mai departe, în diferite produse, inclusiv mobilă”.

Foto: Metropolitan Life & Pădurea Copiilor

1...1.4271.4281.429...2.019Pagina 1.428 din 2.019