În contextul celui de-al doilea val de coronavirus, două treimi dintre cetățenii UE se exprimă pentru competențe europene întărite și un buget suficient pentru a face față crizei.
Parlamentul European a publicat astăzi rezultatele complete ale celui de-al treilea sondaj din acest an, prin care cetățenii europeni își exprimă opiniile cu privire la criza provocată de coronavirus și atitudinea lor față de Uniunea Europeană. Deși 50% dintre europeni indică incertitudinea ca element dominant în ceea ce privește starea lor emoțională, ținând cont de impactul economic negativ al pandemiei, în prezent numărul persoanelor care au o imagine pozitivă despre UE este mai mare decât în primăvară.
Având în vedere că un număr tot mai mare de cetățeni ai UE se simt nesiguri cu privire la viitorul lor, două treimi dintre respondenți (66%) au fost de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față pandemiei. În plus, majoritatea respondenților (54%) consideră că UE ar trebui să dispună de mijloace financiare mai mari pentru a face față efectelor pandemiei.
Cu toate acestea, este extrem de important pentru cetățenii UE ca fondurile UE să fie direcționate către statele membre cu un sistem judiciar funcțional și cu un respect ferm față de valorile democratice europene comune. Mai mult de trei sferturi dintre respondenți (77%) sunt de acord că UE ar trebui să aloce fonduri statelor membre numai cu condiția ca guvernul lor să respecte statul de drept și principiile democratice. Sănătatea publică ar trebui să fie principala prioritate pentru cheltuieli, urmată de redresarea economică și de noi oportunități pentru întreprinderi (42%), schimbările climatice și protecția mediului (37%), precum și ocuparea forței de muncă și afacerile sociale (35%).
Atitudinea față de UE a devenit mai pozitivă în comparație cu primul sondaj din aprilie/mai anul acesta. Proporția respondenților care au o imagine pozitivă despre UE a crescut constant, de la numai 31% în aprilie 2020 la 41% în prezentul sondaj. Cu toate acestea, cei mai mulți respondenți rămân nemulțumiți de solidaritatea dintre statele membre ale UE, sau mai bine spus de lipsa acesteia. Aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că sunt mulțumiți de măsurile pe care guvernul lor le-a luat până în prezent împotriva pandemiei de coronavirus, în timp ce 48% dintre respondenți nu sunt mulțumiți. Atitudinile au devenit mai negative de la ultimul val al sondajului, înregistrându-se o scădere a gradului de satisfacție în ceea ce privește măsurile guvernamentale.
La nivelul UE, peste o treime dintre respondenți (39%) afirmă că pandemia de COVID-19 a avut deja un impact asupra venitului lor personal. Alți 27% spun că se așteaptă la un astfel de impact asupra finanțelor lor în viitor. Tinerii și familiile cu copii par să fie cel mai grav afectați de criză: 64% dintre cetățenii cu vârste cuprinse între 16 și 34 ani s-au confruntat cu diverse forme de dificultăți financiare, iar 27% dintre respondenții cu copii și-au utilizat economiile personale mai devreme decât era planificat. În cinci state membre (Cipru, Grecia, Spania, România și Bulgaria), peste jumătate dintre respondenți afirmă că pandemia a afectat deja venitul lor personal.
În
industria IT&C tehnologia 5G ar putea aduce venituri cumulate de 31 de
trilioane de dolari din produsele și serviciile destinate consumatorilor.
Câștigurile
furnizorilor de servicii de comunicații sunt estimate la 3,7 trilioane de
dolari, până în 2030.
Realitatea
augmentată ar putea genera peste jumătate din vânzările de echipamente și
dispozitive pentru astfel de aplicații, până în 2030.
În
România peste 25% dintre utilizatorii de smartphone-uri susțin ca iau în
considerare trecerea la un dispozitiv compatibil 5G în următoarele 3 până la 6
luni.
Tehnologia 5G ar putea aduce venituri
cumulate de 31 de trilioane de dolari, în industria IT&C, pe segmentul consum,
potrivit estimărilor Ericsson. Câștigurile furnizorilor de servicii de
comunicații sunt estimate la 3,7 trilioane de dolari din total, iar cifra ar
putea crește pe măsură ce vor apărea noi oportunități pentru dezvoltarea de
servicii digitale conexe.
Conform celui mai recent raport ConsumerLab, din cadrul Ericsson, referitor la potențialul tehnologiei 5G, furnizorii de servicii de comunicații ar putea genera venituri de până la 131 de miliarde de dolari, până în 2030, numai din furnizarea de servicii digitale. O cotă de aproximativ 40% din aceste venituri (estimate) este atribuită vânzărilor de echipamente video, aplicații de realitate augmentată (AR) și realitate virtuală (VR) și dispozitive de cloud gaming, prin intermediul rețelelor 5G.
Conform raportului, până în 2030, realitatea augmentată ar urma să genereze peste jumătate din vânzările de echipamente și dispozitive pentru astfel de aplicații – începând cu zona de gaming și extinzându-se până la alte arii, precum educația, cumpărăturile și productivitatea.
Raportul analizează și impactul virusului COVID-19, subliniind modul în care pandemia a afectat decizia publicului de a plăti în plus pentru abonamentele de servicii 5G. La începutul anului 2019, în medie, clienții finali erau dispuși să plătească cu 20% mai mult pentru serviciile 5G, iar spre finalul anului, procentul scăzuse la 10%. Cu toate acestea, unul din trei, din rândul utilizatorilor timpurii de la nivel global, sunt încă dispuși să plătească cu 20% în plus, ceea ce potrivit raportului, ar putea contribui la redresarea economică.
În cadrul celor 17 piețe din
raportul Ericsson (Australia, Belgia, China, Franța, Finlanda, Germania,
Ireland, Italia, România, Coreea de Sud, Suedia, Elveția, UK, SUA, UAE, Qatar
și Regatul Unit al Arabiei Saudite) 25% dintre consumatori spun că este foarte
probabil să treacă la un smartphone 5G în următoarea perioadă. Dintre aceștia,
16 la sută nu își planificaseră acest upgrade, dar acum iau în considerare
acest aspect. În România peste 25% dintre utilizatorii de smartphone-uri susțin
ca iau în considerare trecerea la un aparat compatibil 5G in urmatoarele 3 pana
la 6 luni.
Totodată, raportul mai indică faptul că, încurajând adoptarea tehnologiei 5G în rândul consumatorilor, furnizorii de servicii de comunicații ar putea înregistra o creștere de 34% la nivelul venitului mediu pe utilizator (ARPU), până în 2030. Ca urmare, rata de creștere anuală compusă (CAGR) a veniturilor din vânzări ar urma să crească cu 2,7%, comparativ cu o creștere stabilă a veniturilor de 0,03%.
Jasmeet Singh Sethi, director ConsumerLab, Ericsson Research, susține: „Este pentru prima dată când Ericsson publică o proiecție a veniturilor pentru segmentul din piața 5G dedicat consumatorilor, care rămâne principala direcție de business a furnizorilor de servicii de comunicații. În cercetarea noastră, am evidențiat importanța realizării studiilor de caz, aspecte privind tarifele și acoperirea serviciilor 5G, precum și importanța parteneriatelor în acest ecosistem, cu scopul de a debloca adevăratul potențial al acestei piețe. Este limpede că tehnologia 5G le va aduce furnizorilor de servicii de comunicații oportunități enorme în ceea ce privește segmentul consumatorilor finali, în următoarea decadă. Cum această călătorie a început deja, furnizorii care vor accelera acest proces vor fi, cel mai probabil, și marii câștigători”.
Raportul pune accent și pe modul în care tehnologiile de tip edge computing sau network slicing vor ajuta furnizorii de servicii să își mențină nivelurile veniturilor pe segmentul consumatorilor finali, din piața 5G. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul serviciilor digitale de bază, precum cloud gaming și aplicațiile de realitate augmentată, sau din serviciile digitale adiacente, precum soluții pentru vehicule conectate sau alte măsuri de siguranță.
În mai 2019, ConsumerLab, din cadrul Ericsson, a dat publicității un raport privind interesul consumatorilor pentru mai bine de 30 de scenarii de utilizare și disponibilitatea lor de a plăti pentru ele. Noul raport 5G Consumer Potential construiește noi previziuni de business pornind de la rezultatele respective, atât pentru furnizorii de servicii, cât și pentru cel mai mare ecosistem ICT.
Despre Ericsson
Ericsson le oferă
furnizorilor de servicii de comunicații soluții complete pentru îmbunătățirea
conectivității si a serviciilor. Portofoliul companiei acoperă domenii precum
Rețele (Networks) , Soluții pentru Servicii Digitale (Digital Services), Servicii
de Externalizare (Managed Services) și Business-uri Emergente (Emerging Business) și este menit să sprijine clienții
companiilor în procesul de digitalizare, să
sporească eficiența companiilor
și să identifice noi surse de venit. Inovațiile Ericsson au pus beneficiile
telefoniei și ale conexiunii mobile la dispoziția a miliarde de oameni, de la
nivel global. Compania este listată la bursa din New York (NASDAQ), precum și
la filiala acesteia – NASDAQ Stockholm.
COVID-19 i-a determinat pe europeni să devină mai
digitalizați în ceea ce privește serviciile de banking, potrivit unor noi
studii realizate de Mastercard
Digitalizarea rapidă a vieții în perioada de lockdown, a accelerat interesul continuu pentru soluții și aplicații de digital banking în Europa în rândul consumatorilor, potrivit studiului Mastercard „European Evolution of Banking” 2020.
Tendința spre digitalizare, care a putut fi observată în ultimii ani, a
câștigat teren pe parcursul pandemiei de COVID-19, în linie cu nevoia oamenilor
de a se adapta limitărilor de ordin fizic. Acest lucru a determinat o creștere
accentuată a activității online și adoptarea în masă a serviciilor de digital banking,
ca modalitate de a accesa și gestiona fondurile personale de la distanță, în
siguranță, rapid și convenabil. Analizând tendințele în digital banking din 12
piețe europene, studiul Mastercard „Evolution of Digital Banking” dezvăluie
apetitul sporit pentru soluții online, 62% dintre toți respondenții
exprimându-și interesul pentru platformele digitale de banking, în detrimentul
soluțiilor offline, în 2020 – o creștere de 13% comparativ cu doar 3 ani în
urmă (sursa: studiul Mastercard Digital Banking 2017).
Rezultatele studiului sunt corelate cu raportul recent „State of Pay”, un studiu global comandat de Mastercard, din
care reiese faptul că peste jumătate din populația lumii (53%) utilizează
aplicații bancare mai mult decât înainte de pandemie. Studiul, efectuat în 14
țări diferite, a constatat, de asemenea, că numărul celor care renunță la
numerar este în creștere, 64% declarând că vor plăti mai puțin cu numerar în
urma COVID-19.
Mark Barnett, Președinte Mastercard Europe, a declarat: „Pe măsură ce toți ne
adaptăm la o realitate nouă și aflată în continuă schimbare, ne-am dat seama de
faptul că viața a devenit „digital first”. Drept urmare, știm că oamenii din
toată Europa își doresc soluții simple și sigure pentru toate nevoile ce țin de
banking și plăți. Mastercard este partenerul preferat atât de companiile
consacrate, cât și de cele emergente, care doresc să digitalizeze și să îmbunătățească
experiența oferită clienților. Prioritatea noastră este să le oferim soluții inovatoare,
care îmbunătățește experiența zilnică a consumatorilor în ceea ce privește
serviciile de banking și de plată. Lucrând împreună cu partenerii noștri, ne concentrăm
pe furnizarea de soluții digitale, convenabile, sigure și inteligente, care
ușurează activitățile de zi cu zi.”
Rata de adopție a soluțiilor și a aplicațiilor de
online banking este în plină crește în toată Europa
Pe măsură ce pandemia continuă să evolueze și multe țări trec printr-un al
doilea val, modul în care europenii interacționează și tranzacționează s-a
mutat semnificativ pe platforme digitale, iar conferințele video, cumpărăturile
online și învățământul la distanță sunt în plină expansiune. În mod similar, odată
cu restricțiile care limitau anterior accesul în sediile băncilor, majoritatea
europenilor au explorat noi soluții bancare convenabile și sigure. Dintre cei
peste 9.600 de europeni chestionați, 46% au declarat că sunt foarte interesați
de aceste noi soluții de digital banking, în timp ce 42% sunt interesați de
măsurile avansate de securitate oferite de acestea.
Mai mult, interesul lor s-a tradus într-o adopție puternică, mai mult de
doi din cinci europeni (42%) declarând că efectuează tranzacții online sau
printr-o aplicație mai frecvent în prezent decât în înainte de pandemie, în
special datorită simplității și faptului că acestea îi ajută să economisească.
Aproximativ jumătate (52%) dintre utilizatorii existenți de servicii tip
digital banking declară că pandemia nu a schimbat frecvența cu care efectuează
tranzacții anul acesta, în timp ce doar
6% spun că tranzacțiile lor online și prin aplicații au scăzut comparativ cu 2019.
Aceste rezultate sunt, de asemenea, în conformitate cu studiul global „State of
Pay”, care arată că 87% dintre cei care nu au folosit aplicații bancare înainte
de COVID-19 afirmă că vor continua să le folosească după pandemie.
Est-europenii, mai optimiști în ceea ce privește
viitorul fintech
Studiul a urmărit și deschiderea consumatorilor din întreaga regiune către banking-ul
digital și aplicațiile de acest tip, iar din punct de vedere geografic, consumatorii
din Europa de Est și-au exprimat un interes pozitiv în acest tip de platforme,
cu 13% mai mult comparativ cu omologii lor din Europa de Vest (57% vs. 44%).
În ceea ce privește gradul de utilizare, în medie, 50% dintre est-europeni
spun că a crescut frecvența cu care efectuează tranzacții online sau prin
intermediul aplicațiilor, precum și numărul acestora, în timp ce doar 39%
dintre cei din Europa de Vest declară același lucru.
Stilul de viață în lockdown a împins la schimbări
în interesele utilizatorilor de digital banking
Ediția din acest an a studiului „Evolution of Banking” arată, de asemenea,
că prioritățile europenilor se schimbă în materie de avantaje la care se
așteaptă de la soluțiile de online banking și de plăți mobile, în comparație cu
2019. În prezent, utilizatorii consideră mult mai importante disponibilitatea
ridicată (+9%), avantaje în materie de stil de viață (+11%) și eficiență din
punctul de vedere al costurilor (+9 puncte) în alegerea platformelor digitale.
Cu toate că sunt considerate, în continuare, principalele beneficii ale
adoptării unei soluții bancare digitale, respondenții au declarat că se
concentrează mai puțin asupra avantajelor ce țin de economisirea timpului (în
scădere, de la 66% în 2019, la 63% în acest an) și ușurința în utilizare (în
scădere de la 65% în 2019, până la 57% în prezent) – rezultate ce dovedesc
schimbarea stilului de viață în lockdown a consumatorilor. Atunci când nu
clasifică atributele, majoritatea (51%) au menționat că securitatea este cea
mai importantă caracteristică a unei soluții de digital banking, percepție
influențată, poate, și de cele mai recente titluri din presă care se
concentrează pe breșele de securitate a datelor tot mai sofisticate.
În contextul tranziției spre digitalul, băncile și
instituțiile financiare rămân de încredere
În timp ce rata de adopție a serviciilor de digital banking continuă să
crească de la an la an, o majoritate semnificativă (85%) dintre europeni
consideră că băncile fizice vor exista în țara lor și peste 10 ani. Răspunsul este
influențat, pe de-o parte, de faptul că multe bănci tradiționale oferă din ce
în ce mai multe soluții digitale, ceea de determină o rată puternică de menținere
a clienților existenți – mai puțin de un sfert ar trece de la banca actuală la
o bancă exclusiv digitală în următoarele 12 luni (23%). În plus, 61% dintre
europeni consideră că băncile sunt cel mai important consilier financiar –
considerabil înaintea prietenilor și a membrilor familiei, mass-media,
companiilor de consiliere financiară sau altele.
Mastercard: Partenerul preferat pentru digital
banking
În 2020, Mastercard rămâne partenerul preferat de instituțiile financiare
care furnizează soluții digitale. La nivel european, Mastercard este partener al
peste 60 de bănci digitale și al 80% din întregul sector fintech și paytech,
număr care s-a dublat în doar doi ani.
###
Despre Mastercard
Mastercard, https://www.mastercard.ro, este o companie de tehnologie în industria globală de
plăți. Misiunea noastră este să generăm și să dezvoltăm o economie digitală
atotcuprinzătoare, care să ofere tranzacții sigure, simple, inteligente și
accesibile, în beneficiul tuturor, de pretutindeni. Prin transfer de date sigur
și prin rețele impenetrabile, prin parteneriate și cu pasiune, inovațiile și
soluțiile noastre le permit persoanelor fizice, instituțiilor financiare,
guvernelor și companiilor să își atingă potențialul maxim. Coeficientul nostru
de decență (DQ) este pilonul de bază al culturii care ne reprezintă și pe care
se sprijină tot ceea ce facem în companie și în afara ei. Conexiunile noastre
acoperă peste 210 țări și teritorii, astfel încât construim o lume sustenabilă
care le oferă tuturor accesul la posibilități de neprețuit.
Ministerul Culturii, cu sprijinul
Guvernului României, a realizat un proiect de schemă de ajutor de stat pentru
sectorul cultural privat afectat de contextual actual. Bugetul estimat este de
100.000.000 euro.
Beneficiari eligibili: organizații neguvernamentale și societăți comerciale (IMM-uri, întreprinderi mari) care au desfășurat activități în ultimii 2 ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie), patrimoniu, carte, audio-vizual, educație culturală. Aceștia trebuie să fie înscriși la data depunerii proiectului în Registrul Sectorului Cultural gestionat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), instituție în subordinea Ministerului Culturii. Registrul Sectorului Cultural: www.culturadata.ro/registrul-sectorului-cultural.
Preînscriere până la 25.11.2020.
Măsura A: microgranturi Operatorii culturali care nu au venituri din vânzare de bilet Valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a sumei de 4.000 euro/beneficiar de ajutor de stat. Măsura B: Granturi pentru organizare festivaluri culturale Operatorii culturali care au organizat un festival cultural cu vânzare de bilete.
Valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 25% din valoarea brută a biletelor vândute la ediția din 2019 a festivalului, dar nu mai mult de 800.000 euro.
Măsura C: Granturi pentru organizare evenimente culturale Operatorii culturali au organizat evenimente culturale în anul 2019 și au venituri din bilete vândute C.1 Evenimente muzicale și evenimente de tip stand-up comedy:
Între 1-10 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 5% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro. Între 11-50 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 7% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro.
Peste 50 evenimente organizate în anul 2019 – valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 9% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro.
C.2 Evenimente din alte domenii culturale decât domeniul muzical și stand-up comedy: Valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 50% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro. Măsura D: Granturi pentru librării
Valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 25% din valoarea brută a vânzărilor de carte din 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro.
Măsura E: Granturi pentru edituri Valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 25% din valoarea brută a vânzărilor fizice directe de carte din 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro.
De
la începutul crizei sanitare generate de virusul SARS-COV-2, comerțul electronic
în România a cunoscut o creștere spectaculoasă. Acum, această formă de comerț
digital se situează la nivelul la care ar fi ajuns în aproximativ 5 ani, dacă
s-ar fi dezvoltat în ritmul anterior pandemiei.
BinBox – unul dintre jucătorii importanți pe piața servicii Cloud și Data Center
din România, și Oak3 – agenție digitală de top, specializată în
dezvoltare de platforme de comerț electronic pentru magazine online B2C și B2B
și integrări de comerț electronic cu sisteme ERP, se angajează într-un parteneriat,
cu scopul de a încuraja adoptarea și dezvoltarea comerțului electronic în
România, și susțin transformarea digitală.
În
această colaborare, BinBox vine cu o soluție
completă de găzduire a unui magazin online bazat pe Magento (by Bitnami). Aceasta
cuprinde elemente precum domeniu pentru website, adrese de email profesionale,
infrastructură virtuală scalabilă dar și găzduire și spațiu de stocare. Oferta este una de top,
elementele soluției bazându-se pe cele mai performante tehnologii precum Cisco
și Microsoft încă din pachetul de bază.
“Acest parteneriat
reprezintă, în primul rând, o oportunitate antreprenorii care vor să-și
dezvolte un website de comerț electronic și care vor putea să cumpere toate
serviciile de care au nevoie dintr-un singur loc. Este un pachet de servicii
care folosește tehnologii de nivel enterprise (Cisco UCS, Azure Stack,
Microsoft 356 și Magento) la un preț foarte competitiv.” – a declarat Alexandru
Pătrașcu, Director de Operațiuni în cadrul BinBox Global Services.
Aportul
Oak3 vine prin dezvoltarea propriu-zisă a magazinelor online bazate pe Magento,
capabile să susțină o bază de date de produse amplă. Echipa lor de
profesioniști își angajează expertiza, precum și experiența anterioară pentru a
ajuta companiile interesate de lansarea unui magazine online cu planificarea strategică, proiectarea, dezvoltarea site-ului web și
întreținerea post-lansare.
“Contextul
economic actual și tendințele în creștere legate de comerțul online aduc în
prim plan necesitatea unei prezente puternice pe această piață. Prin acest
pachet de servicii venim în întâmpinarea antreprenorilor oferindu-le
posibilitatea de a dezvolta, prin programatorii noștri certificați, un magazin
online folosind Magento, una dintre cele mai robuste platforme de comerț
electronic.” a declarat Vlad Buruian, CEO Oak3.
Compania
BinBox a fost înființată în anul 2018 și, într-un timp foarte scurt, a
devenit unul dintre furnizorii de servicii Cloud importanți din România.
Partener Microsoft și Cisco, firma operează două centre de date Tier III,
construite după cele mai exigente standarde, ce pot asigura inclusiv redundanța
serverelor virtuale și a implementat pentru prima dată în România serviciul de
Cloud on premises de la Microsoft, Azure Stack, în scopuri comerciale.
Având o echipă
puternică de programatori certificați Magento cu experiență vastă în crearea cu
succes de proiecte eCommerce, Oak3 este unul dintre furnizorii
importanți de servicii integrate de dezvoltare magazine online si software din
România, cu o prezentă pe piața de peste 10 ani.
Agroland, cel mai mare lanț de magazine
din România specializate în grădinărit, îngrijirea animalelor de companie și
hobby farming, a realizat un plasament privat prin care au fost subscrise
8.565.782 de acțiuni, în valoare de 38,5 milioane de lei (7,9 milioane de
euro), intermediat de TradeVille, încheiat anticipat, din prima zi, în
condițiile unei suprasubscrieri cu 385% peste valoarea ofertei: totalul
acțiunilor subscrise – de 4,85 ori mai mare decât oferta inițială de 1.765.590
de acțiuni, 139 de subscrieri înregistrate, metoda de alocare – pro-rata,
prețul de vânzare – 4,5 lei pe acțiune, subscrierea minimă – 99.000 lei,
echivalentul a 22.000 de acțiuni.
Horia Cardoș
(foto), fondator și director general al Agroland:
„Succesul acestui plasament de acțiuni atestă încă o dată încrederea în modelul
de business al Agroland. Investitorii la bursă caută predictibilitate,
rezultate financiare solide și planuri de dezvoltare sustenabile, iar acestea
sunt principii pe care am construit de la bun început businessul Agroland și pe
baza cărora vom crește în continuare”.
Ovidiu-George
Dumitrescu, director general adjunct al TradeVille: „Chiar
dacă anul 2020 se apropie de final, TradeVille continuă seria plasamentelor de
succes cu acțiunile uneia dintre cele mai interesante companii din
agribusiness-ul românesc. Cu interese variind de la comerțul cu produse
agricole clasice la incubarea de companii agri-tech, Agroland are potențialul
de a profita consistent pe seama dezvoltării agriculturii, la noi în țară”, a
adăugat
Agroland informează că „peste 97% dintre
ordinele de subscriere ale clienților TradeVille care au participat la
plasament au fost lansate prin platforma online de tranzacționare. Această
ofertă de acțiuni survine la opt luni de la finalizarea cu succes a unei oferte
de obligațiuni corporative, desfășurată de Agroland în parteneriat cu
TradeVille, prin care a fost obținută o finanțare de 8.080.300 lei. Capitalul
respectiv a fost parțial utilizat pentru dezvoltarea unui nou concept de
magazine, Agroland MEGA, care se adresează atât clienților tradiționali, cât și
celor cu venituri peste medie. În urma încheierii cu succes a plasamentului
de acțiuni, evaluarea Agroland se situează la 10 milioane de euro, estimează
reprezentanții companiei. Acest plasament încheie unul dintre cei mai
profitabili și intenși ani ai Agroland, care a finalizat primul semestru din
2020 cu o cifră de afaceri de 25,5 milioane de euro, în creștere cu 18% față de
aceeași perioadă din 2019, și cu un profit net de patru ori mai mare decât cel
înregistrat în 2019. Printre celelalte momente marcante pentru activitatea
companiei, se numără preluarea activității Avicola București, sucursala
Mihăilești, și deschiderea primului magazin de tip MEGA din București, situat
pe Șoseaua Fundeni. La începutul lui 2021, Agroland a planificat listarea
acțiunilor pe sistemul multilateral de tranzacționare operat de BVB”.
Agroland(https://www.agroland.ro) este „cea mai mare
rețea de magazine cu produse pentru gardening, pet care și hobby farming din
România, are capital 100% românesc și a fost fondată în 1997, la Timișoara, de
către antreprenorul Horia Cardoș. În prezent, rețeaua Agroland are 248 de
unități, localizate în 29 de județe, și 400.000 de clienți unici/an. În 2019, a
înregistrat peste 2,2 milioane de bonuri de cumpărături și o medie de cinci
vizite pe an pentru fiecare client. Printre produsele comercializate se află: pui
de o zi, furaje şi echipamente pentru ferme mici şi medii, produse pentru
grădinărit – seminţe, material săditor, fertilizanți, echipamente – şi hrană și
accesorii pentru animale de companie. Agroland a înregistrat o cifră de afaceri
de 30 milioane de euro, la finele lui 2019, și are 220 de angajați. În 2013 a
devenit membră a ERPA – Asociația Producătorilor de Păsări Rurale din Europa”.
TradeVille este „un broker cu vechime de
peste 25 de ani pe piața de capital din România și oferă clienților de retail
acces facil și rapid la Bursa de Valori București și la marile burse
internaționale. În 2020, Tradeville a primit din partea Bursei de Valori
București cele mai multe trofee la ceremonia de premiere a performanțelor
bursiere: Brokerul anului pe segmentul de retail, Premiul pentru inovație în
industria de brokeraj și, respectiv, Cel mai activ intermediar pe piața primară
a pieței AeRO”.
Institutul de Studii Financiare (ISF) va organiza, pe data de 24 noiembrie 2020, începând cu ora 12.00, Conferința Internațională ISF 2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm”.
Evenimentul se va desfășura sub înaltul patronaj al Autorității de Supraveghere Financiară și va fi transmis online prin intermediul platformei Zoom.
Tema conferinței va fi centrată în jurul unui subiect de mare actualitate: cum vor influența pandemia COVID-19 și comunicarea online educația financiară și noile generații de consumatori.
În această perioadă, în care piețele financiare traversează schimbări fundamentale de paradigmă, educația financiară va avea un rol determinant, mai ales în formarea noilor generații de consumatori.
În acest context, există câteva subiecte esențiale, aflate de altfel și pe agenda OECD, care vor fi laitmotivul dezbaterilor ce vor avea loc în cadrul conferinței organizate de ISF:
· Care ar trebui să fie modelele de educație financiară menite să sprijine consumatorii sau companiile în astfel de momente?
· Se pot menține atât ritmul, cât și calitatea demersurilor inițiate de piață și de autoritățile de reglementare pentru creșterea gradului de educație financiară?
· În ce măsură un proces unic și susținut de evaluare a competențelor profesionale ale personalului din asigurări poate contribui la îmbunătățirea relației cu consumatorul de servicii de asigurări?
· Ce alternative există în plan internațional pentru creșterea profesionalizării piețelor financiare?
„Asistăm la o transformare accelerată a piețelor financiare prin digitalizare și prin acces facil la aproape toate produsele de asigurări, pensii, burse sau fonduri de investiții. Milioanelor de consumatorii din România li se oferă o varietate de instrumente financiare complexe cu o gamă mare de opțiuni. Responsabilitatea și riscul se mută către asigurați, investitori sau viitori pensionari. Dacă consumatorii sunt educați financiar vor avea mai multe șanse de a economisi și de a se proteja de eventualele efecte adverse, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra situației lor financiare și asupra creșterii economice. Consider că prin educație financiară putem îmbunătăți performanța economică a fiecăruia, dar și bunăstarea societății în general”, a declarat domnul Valentin Ionescu, Președintele ISF.
Taxele salariale, precum impozitul pe venit și contribuțiile sociale, fac din ce în ce mai des obiectul inspecțiilor fiscale. Companiile trebuie să stabilească proceduri clare, să documenteze și să justifice cu atenție tratamentele fiscale ale tuturor relațiilor contractuale, fie că vorbim despre telemuncă, pachete de beneficii sau diurnă, pentru a nu atrage recalificarea veniturilor și plata unor penalități importante, au subliniat reprezentanții EY în cadrul evenimentului „Tu cu ce viteză iei virajul? O echipă pentru circuitul personalului transfrontalier al lui 2021”, în care au dezbătut împreună cu reprezentanții mediului de business o serie de probleme legate de munca de oriunde, detașări, noile pachete de beneficii sau Gig economy.
„Înainte de pandemie, majoritatea angajatorilor erau preocupați să asigure angajaților cât mai multe și mai inventive beneficii. Acum, acestea au devenit redundante, iar angajatorii se văd nevoiți să se adapteze la noua realitate. În încercarea de a-și păstra angajații motivați și productivi, este posibil ca angajatorii să nu mai ia în calcul și tratamentele fiscale ale noilor pachete de beneficii”, a avertizat Corina Mîndoiu, Partener Asociat, departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.
Corina Mindoiu, EY Romania
Majoritatea noilor pachete de beneficii vizează implementarea
unui program de muncă flexibil, achiziția de mobilier sau de echipamente
tehnologice, pentru care angajatorii au apelat și la ajutorul de 2500 lei, reînnoirea
abonamentelor și asigurărilor medicale sau training-uri variate, care se
concentrează mai ales pe utilizarea tehnologiei – cum să conduci o ședință cu
colegii sau clienții în online, well-being și parenting. De asemenea, o parte
dintre angajatori au contractat servicii de taximetrie pentru angajații fără
mașină de serviciu, astfel încât să nu circule cu transportul în comun și să le
asigure un grad mai mare de siguranță.
Tot legat de beneficii, având în vedere că se apropie Crăciunul, e important ca angajatorii să nu scape din vedere tratamentul fiscal, indiferent cum aleg să-și răsplătească angajații – o petrecere on-line sau un concert personalizat. „Sunt convinsă că această zonă de beneficii va fi un punct important pe agenda inspecțiilor fiscale”, a adăugat Corina Mîndoiu.
Lucrul cu subcontractorii (freelance-rii organizați ca PFA/PFI sau microîntreprinderi) a primit un impuls neașteptat în pandemie, iar această tendință va continua. În acest context, companiile trebuie să se asigure că nu plătesc un preț „fiscal”. Dacă, aparent, munca cu gig workers aduce doar avantaje (flexibilitate, nu presupune existența unui pachet de beneficii, foarte posibil costuri mai mici decât cele înregistrare cu un angajat, lucrează de acasă oricum) este posibil ca eventualele inspecții fiscale să considere că este o activitate dependentă și, prin urmare, să recalifice veniturile și să stabilească obligații mari de plată.
„Mobilitatea personalului este la o scară fără precedent în aceste luni și tot mai multe companii primesc din partea angajaților solicitări de a lucra de oriunde, chiar și din altă țară. Pe fondul noilor schimbări legate de carantină, nevoi personale, limitarea călătoriilor, companiile sunt nevoite să se acomodeze cu rapiditate”, a precizat Inga Țîgai, Director, Tehnologie și Transformare Fiscală, EY Europa de Sud-Est.
Inga Țîgai, Director, Tehnologie și Transformare Fiscală, EY Europa de Sud-Est
Prin urmare, ceea ce în trecut se planifica cu grijă și
cumpătare, acum se petrece într-o maniera pompieristică. Implicații legate de statul
unde angajatul își desfășoară activitățile, evitarea dublei impozitări, riscul
de sediu permanent în celălalt stat, se reflectă invariabil într-un volum de
muncă sporit pentru departamentele financiare sau de resurse umane.
„Pentru a reduce această corvoadă administrativă și a minimiza riscul ca deciziile, chiar bune, să fie luate prea târziu, companiile trebuie să identifice tehnologiile și soluțiile interactive, care să preia aspectele legate de trasabilitatea angajaților și de alertare asupra riscurilor fiscale. Un tax mobility tracker sau un ChatBot sunt soluții facile și relativ ieftin de adoptat”, a exemplificat Inga Tîgai.
În cazul personalului cu rol regional, analizele care
s-au efectuat în trecut trebuie revăzute prin prisma noii realități, cum ar fi,
de exemplu, dacă respectivul personal nu mai efectuează deplasări de afaceri
sau angajații au ales o altă țară din care să-și desfășoare activitatea la
distanță, chiar și temporar.
„În prezent, companiile folosesc deja un mix de forță de muncă compus din: angajați permanenți, temporari, lucrători mobili (cei detașați din alte jurisdicții), colaboratori externi (de exemplu, sub-contractori), precum și soluții de automatizare inteligentă (de exemplu, Robotic Process Automation – RPA”). În consecință, modelele de taxare trebuie modificate astfel încât să poată acoperi această nouă realitate de pe piața forței de muncă și, în același timp, să asigure colectarea de venituri pentru sistemele publice”, a subliniat Claudia Sofianu, Lider CESA, departamentul Impozit pe Venit și Contribuții Sociale, EY România.
În privința noutăților legislative privind detașările
și remunerațiile angajaților, un aspect important pe care trebuie să îl
cunoască angajatorii români care detașează salariați pe teritoriul UE este obligația
de a-și informa în scris salariații, anterior detașării, cu privire la
elementele constitutive ale remunerației și nivelul lor, indemnizația specifică
detașării precum și cheltuielile generate de detașare.
„Pe lângă aceste informații, documentația de detașare trebuie să cuprindă și informațiile prevăzute de art. 18 (1) Codul Muncii: durata detașării, moneda în care se va plăti salariul și modalitatea de plată, reglementări principale din legislația muncii din acea țară, condițiile de climă și de repatriere”, a punctat Anca Atanasiu, Managing Associate în cadrul Radu și Asociații SPRL. Toate aceste documente trebuie să poată fi furnizate autorităților competente din țara gazdă, în cazul unui control.
Anca Atanasiu, Managing Associate în cadrul Radu și Asociații SPRL
Având în vedere că verificările fiscale derulate de autorități sunt în creștere, ca și schimbul de informații între state, potențialele sancțiuni, precum și riscul reputațional, vor spori vigilența angajatorilor și îi vor face mai atenți la obligațiile pe care le au în zona de impozit pe venit și contribuții sociale. „Un control se poate iniția nu doar pentru impozitul pe profit, TVA, prețuri de transfer, care au fost cele mai frecvente până acum, ci și pentru impozitul pe venit și contribuții sociale, cele din urmă și la solicitarea expresă a autorităților din țara de origine a angajatului, atunci când vorbim de detașați”, a subliniat Stela Andrei, Partener Asociat în departamentul de Asistență fiscală și juridică al EY România.
Stela Andrei, Partener Asociat în departamentul de Asistență fiscală și juridică al EY România
Pentru a trece cu bine peste un control, ar fi indicat
ca angajatorii să prezinte toate documentele justificative. De exemplu, în
cazul detașaților în România, ar trebui prezentat contractul de servicii,
facturile aferente, detalierea și descrierea activităților prestate, contractul
de detașare, calculul și justificarea tratamentului fiscal aplicat veniturilor
salariale (care pot fi verificate și în contextul sumelor facturate),
declarațiile depuse de către persoanele detașate și dovada plații obligațiilor fiscale,
formularul A1 și validitatea acestuia (în situația în care detașatul a rămas
asigurat în sistemul de securitate socială din statul de origine), poate chiar
și pontajul. „În cazul formularului A1 pentru angajații români care
călătoresc în scop de afaceri de scurtă durată, chiar și de câteva zile, dacă acesta
nu poată fi obținut în timp util, dovada solicitării ar putea fi suficientă
pentru a reduce riscul unor implicații negative”, a adăugat Stela Andrei.
Rata
anuală a inflației în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în luna octombrie
2020, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 0,3%, țările membre cu
cele mai ridicate rate ale inflației fiind Polonia, Ungaria, Cehia și România,
arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat),
conform Profit.ro.
De asemenea, cele mai ridicate rate anuale ale inflației din
UE au fost înregistrate, luna trecută, în Polonia (3,8%), Ungaria (3%), Cehia
(2,9%) și România (1,8%). La polul opus sunt unele state membre UE unde rata
anuală a inflației este negativă: Grecia (minus 2,%), Estonia (minus 1,7%) și
Irlanda (minus 1,5%).
În schimb, scăderea prețurilor la energie a
șters 0,81 puncte procentuale din avansul inflației, în luna octombrie.
Indicele
ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea
creditelor în lei, a stagnat joi la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca
Națională a României (BNR), scrie Profit.ro.
Indicele
ROBOR la 6 luni a scăzut la 2,10% de la 2,11%.
Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a
României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul
de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a
ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%, potrivit
sursei citate.
ROBOR
(Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se
împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa
este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.