Statul, în ipostaza de administrator

Disputa privind aserțiunea că statul ar fi un administrator inadecvat, incapabil, al activelor sale economice nu pare, încă, să fie tranșată convingător, realități din diferite țări oferind exemple din care se poate trage și o concluzie contrară. Între altele, asemenea exemple pot fi găsite și în economia Federației Ruse. În contrast cu trusturile, companiile sau întreprinderile de stat administrate necorespunzător, multe întreprinderi de stat obțin rezultate bune și foarte bune, demonstrând că eficiența nu poate fi atribuită „a priori” doar unui anume fel de conducere, ci rezultă din calitatea conducătorilor, din calificarea și corectitudinea lor, indiferent de tipul de proprietate pe care o administrează. Un exemplu semnificativ de eficiență și competitivitate în sectorul de stat oferă corporația de stat ROSTEH, care încorporează mai mult de 700 întreprinderi de prim rang, îndeplinind rolul de adevărată locomotivă a industriei rusești. Unul dintre obiectivele sale este pătrunderea pe piața internațională a produselor rusești din domeniul electronicii, roboților, informaticii, noilor materiale, sistemelor de control și altele din domenii de vârf. Întreprinderile aparținând corporației dețin locul doi în lume la exportul de armament. Corporația de stat de stat pentru energie atomică ROSATOM, care înglobează peste 400 de întreprinderi diverse, ocupă locul al doilea în lume la producția de energie nucleară și înseamnă 17 la sută din piața mondială de combustibil nuclear, având la activul său construcția a 36 de reactoare nucleare în 14 țări.

În categoria de mai sus se înscrie și corporația ROSNANO, care înglobează întreprinderi cu profil nano (microproduse) din domeniul electronicii, telecomunicațiilor, aparaturii medicale, medicinii nucleare, biotehnologiei, metalurgiei, energeticii, diverselor aparate și dispozitive, chimiei și altele. În primele nouă luni ale anului 2018, corporația a realizat un export de 902 milioane dolari și a obținut un profit de 5,6 miliarde ruble, participând la realizarea a 50 de proiecte economice (vezi „Rossiiskaia Gazeta” din 28 februarie 2019). Corporația de stat ROSKOSMOS, din domeniul industriei și cercetărilor spațiale, care înglobează peste 300 de întreprinderi de profil, obține, și ea, rezultate remarcabile. În 2015, ea a funcționat cu un buget de 186 miliarde ruble (circa 3 miliarde dolari).

Nu dispunem de cifre globale ale eficienței sectorului de stat pe întreaga economie și nu putem face nici evaluări ale totalului capitalizării întreprinderilor de stat, dar ne putem forma o părere din faptul că, în prezent, cota-parte a întreprinderilor de stat la PIB-ul Rusiei este semnificativă. Desigur, evaluările diverșilor specialiști sunt contradictorii. Potrivit organelor fiscale rusești, în perioada 2005-2014, contribuția întreprinderilor de stat la PIB-ul Rusiei a depășit-o confortabil pe cea a întreprinderilor private, dublându-se de la 35 la sută la 70 la sută. Centrul de Cercetări Strategice, din Moscova, afirmă că, din 2006 și până în 2016, cota întreprinderilor de stat a sporit doar de la 39 la sută la 46 la sută, în timp ce din evaluările institutului de profil din cadrul Academiei de Științe reiese că, între 2000 și 2017, ea ar fi crescut de la 31 la sută, la 43,8 la sută (vezi „Kommersant”, nr. 41, din 11 martie 2019).

Revolta Vestelor Galbene anunță transformarea modelului democratic occidental

Acum câteva săptămâni am fost în Franța și am avut ocazia să observ ca trecător reprezentanți ai Vestelor Galbene. Am văzut oameni în mare parte simpli, presați de grija zilei de mâine, dornici să muncească și să-și câștige mai bine existența la ei acasă, așa cum sunt foarte mulți români. I-am văzut la intersecțiile drumurilor, la barierele de la autostrăzi, în piețele publice… Am văzut oameni care nu mai au nimic de pierdut, determinați să lupte pentru o viață mai bună și să facă Revoluție. Dar ce oameni îmbracă vestele galbene? Ce-și doresc ei? Ce patologii sociale se află în spatele acestor simptome ce au bulversat societatea franceză? Care este impactul asupra economiei? Ce teren politic ocupă Vestele Galbene? Cum au răspuns autoritățile (în special președintele Emmanuel Macron) noilor provocări? La aceste întrebări voi încerca să răspund în cele ce urmează. Vestele Galbene, susținute de peste 50% din francezi, conform sondajelor, sunt oameni care în general au un patrimoniu și venituri mici. Dar, în mod neobișnuit, nu vizează prin revendicările lor patronii, marile companii, ci în special statul, președintele, guvernul, partidele politice. Practic, în loc să conteste inegalitățile create de piață, Vestele Galbene cer statului să ia măsuri pentru ca acestea să nu se agraveze. Dar de ce am ajuns în fața unui astfel de fenomen? În primul rând pentru că Vestele Galbene sunt formate în majoritate din lucrători independenți, profesii liberale sau pensionari. Pe de altă parte, există în istoria Franței o tradiție republicană potrivit căreia statul trebuie să joace un rol important în reducerea inegalităților.

Nu mai vrem circ!

0
Anul show-ului politic debutează formal acum, în luna mai. Pe 26 mai europenii aleg membrii viitorului Europarlament. Cursa pentru „europene” nu este decât încălzirea partidelor românești pentru marea confruntare prezidențială din sfârșitul anului. Ne pregătim așadar să primim mult circ. Dar oamenii s-au săturat de circ și așteaptă mai mult rezultate și mai puțin spectacol, iar asta vine în totală contradicție cu comportamentul uzual al politicienilor în an electoral. Greu să arăți că peste tot curge lapte și miere când lumea se plânge de nevoi. Economia nu poate fi înșelată de simple butaforii electorale: nu poți picta străzi acolo unde nu sunt, nu poți vindeca oameni acolo unde nu sunt spitale, nu poți prezenta bunăstare acolo unde domnește sărăcia.

Banii se tem, iar businessul se rarefiază

Mediul de afaceri românesc începe să se rarefieze. Multe companii aleg să-și pună la „conservare” banii, din cauza impredictibilității cadrului de reglementare și a caracterului vulnerabil al economiei. Lipsesc investițiile consistente, deci lipsește încrederea în economie. Pe deasupra, instabilitatea fiscală sperie. Iar banii străini (dar și cei autohtoni) sunt extrem de fricoși. Se sperie și stau ascunși. Iar dacă banii stau ascunși, unele lanțuri comerciale se poticnesc, altele sunt lovite de insolvențe, iar multe firme pun pur și simplu lacătul pe ușă. O analiză efectuată de Sierra Quadrant arăta că instabilitatea fiscală, deprecierea cursului euro, criza din piața forței de muncă și limitarea accesului la finanțare s-au tradus într-o scădere semnificativă a apetitului pentru business. Sectorul construcțiilor a dat primul semne negative: scăderea cererii a dus la înghețarea multor investiții. Apoi, comerțul arată că se accentuează blocajul financiar.  
Banii străini (dar și cei autohtoni) sunt extrem de fricoși, se sperie și stau ascunși.
Gripajul tinde să se extindă în sectorul IMM, care reprezintă peste 90% din economie. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în 2018 și-au suspendat activitatea peste 18.000 de firme, în creștere cu peste 10% față de anul anterior, iar circa 34.000 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017. În ianuarie 2019, au fost suspendate 1.664 de firme, iar alte 2.500 au fost dizolvate. În plus, numărul SRL-urilor nou înființate s-a redus cu peste 4.000 anul trecut, la 94.244, fapt care reflectă o descurajare a antreprenoriatului. Potrivit PWC, la nivelul României, procentul respondenților care se declară foarte încrezători în capacitatea de dezvoltare a propriilor companii în următoarele 12 luni a scăzut la doar 32%, de la 38% anul trecut și 52% în 2017. În ceea ce privește evoluția afacerilor pe următorii trei ani, managerii sunt mai puțin încrezători, față de anul anterior, în privința perspectivelor de creștere a propriilor companii. În România, mai puțin de un sfert dintre manageri sunt foarte încrezători în creșterea veniturilor propriilor organizații. Teama banilor este provocată deopotrivă de incertitudinea geopolitică și valul de populism, dar și de incoerența politicilor publice, de reglementarea excesivă, de infrastructura inadecvată și nu în ultimul rând de volatilitatea cursului valutar.

Romsilva: buget în creştere pentru investiţii

0
Bugetul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva aprobat de Executiv (2,44 miliarde lei – venituri, 2,35 miliarde lei – cheltuieli) are prevăzute sume mai mari alocate pentru investiții, comparativ cu anul trecut: – pentru construirea și reabilitarea drumurilor forestiere – 155,12 milioane lei, creștere cu aproximativ 40%, pentru lucrări la 697 de obiective de investiții cu o lungime totală de 3093 km, din care 320 km drumuri noi – pentru lucrările de regenerare a pădurilor – 192,48 milioane lei, creștere cu 15%, pentru regenerarea în cele două campanii de împăduriri a 12.615 ha fond forestier, din care 7935 ha prin regenerări naturale și 4680 ha prin regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, urmând a fi plantați peste 27 milioane de puieți forestieri; pentru lucrările de amenajare a pădurilor proprietatea publică a statului vor fi investite 32 milioane lei, iar pentru măsurile de protecție a pădurilor, alte 23 milioane lei. Romsilva va investi din surse proprii 68 milioane lei în pepinierele silvice, centrele de producție, hergheliile de stat, amenajări vânătorești și piscicole, precum și achiziția de utilaje moderne, pentru sporirea gradului de mecanizare și a productivității muncii. Pentru administrarea celor 22 de parcuri naționale și naturale și a Muzeului Cinegetic al Carpaților „Posada”, va aloca un buget de 30 milioane lei. De la bugetul de stat, Romsilva beneficiază în acest an de alocarea a 33,28 milioane lei pentru înființarea de perdele forestiere de protecție. Până în prezent, au fost realizate lucrări de împăduriri pe o suprafață de peste 13 ha.

Conferința „Pădurile noastre, viitorul nostru”

0
Comisia Europeană a organizat la Bruxelles Conferința la nivel înalt cu tema „Pădurile noastre, viitorul nostru – gestionarea durabilă a pădurilor privind abordarea provocărilor societății”. Au fost dezbătute „provocările majore și oportunitățile cu care se confruntă pădurile și sectorul forestier în contextul revizuirii Strategiei Forestiere a Uniunii Europene și elaborării Concluziilor Consiliului asupra raportului elaborat de Comisia Europeană privind progresele înregistrate în implementarea strategiei UE pentru păduri O nouă strategie a Uniunii Europene pentru păduri: în beneficiul pădurilor și al sectorului forestier”. România a fost reprezentată de secretarul de stat pentru păduri Daniel-Constantin Coroamă (foto) din Ministerul Apelor şi Pădurilor. În contextul exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, secretarul de stat „a susținut poziția Uniunii Europene și a statelor membre cu privire la raportul elaborat de Comisia Europeană privind progresele înregistrate în implementarea Strategiei UE pentru păduri”. Oferind această informaţie, Ministerul Apelor şi Pădurilor subliniază că în intervenția sa din sesiunea de deschidere a conferinței (foto MAP), Daniel-Constantin Coroamă „a subliniat faptul că deși Uniunea Europeană dispune de o varietate de politici în domeniul forestier, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene nu face nicio referire la o politică forestieră comună a UE, iar responsabilitatea pentru păduri revine statelor membre, însă toate deciziile și politicile din domeniul forestier din UE trebuie să respecte principiul subsidiarității și competența statelor membre în acest domeniu. Totodată, secretarul de stat din cadrul Ministerului Apelor şi Pădurilor a amintit aspectul care a fost subliniat de către Consiliul UE, potrivit căruia este necesară o disponibilitate continuă a finanțării, reducând în același timp sarcina administrativă pentru a promova în continuare gestionarea durabilă a pădurilor și rolul multifuncțional al acestora ca principii directoare. De asemenea, demnitarul român a făcut referire la importanța pădurilor în contextul atenuării schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, pentru combaterea deșertificării și pentru tranziția necesară către o bioeconomie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Implementarea actualei Strategii Forestiere a Uniunii Europene pentru perioada 2018-2020, cât și viitoarea strategie după 2020 trebuie să asigure sinergia tuturor abordărilor sectoriale, creșterea economică și ocuparea forței de muncă în zonele rurale și urbane, protejând în același timp biodiversitatea și asigurând furnizarea de servicii ecosistemice”.  

ICR Stockholm: „Europa – moştenirea umaniştilor“

0
În contextul deținerii de către România a președinției prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, Institutul Cultural Român (ICR) Stockholm, în colaborare cu Ambasada României în Regatul Suediei și rețeaua EUNIC Stockholm, prezintă expoziţia „Europa – moştenirea umaniştilor“, la Casa Uniunii Europene din Stockholm (Europahuset). Evenimentul inaugural are loc la 7 mai, deschis de ambasadorul României în Regatul Suediei, Iulian Buga şi urmat de o recepție oferită de Ambasada României și Ambasada Republicii Cehia la Stockholm. Expoziţia evidenţiază „importanța valorii umanismului raportată la societatea actuală și la idealurile comune ale Uniunii Europene, precum și cea a promovării principiilor fundamentale ale egalității, libertății, democrației, demnității umane, dreptății și solidarității pentru succesul proiectului european”. În ansamblu, proiectul – organizat în parteneriat cu Universitatea din Viena, Academia Austriacă de Științe și Reprezentanța Comisiei Europene la Stockholm – ilustrează figuri reprezentative ale umanismului european. Potrivit caracterizării oferite de organizatori, „20 de țări prezintă pe panouri de mari dimensiuni câte două personalități care au trăit între secolele al XV-lea și al XVIII-lea și care au avut un rol determinant în evoluția Europei. La originea Europei de astăzi, a idealurilor Uniunii Europene, stau concepte şi valori născute în timpul Renașterii. Expoziția se axează pe rolul umaniștilor mai puțin cunoscuți, inclusiv al unor personalități feminine care au rămas în umbra marilor lor contemporani. Punctul central al expoziției este legătura directă cu Europa zilelor noastre, în special cu idealul Uniunii Europene. Totodată, problematici abordate încă din perioada umaniștilor, cum ar fi migrația, colaborarea și relațiile dintre națiuni, toleranța și egalitatea, sunt discutate în cadrul programului conex de evenimente”. România îi evocă pe umaniştii transilvăneni Johannes Honterus (1498-1549) şi Nicolaus Olahus (1493-1568), prin prezentări realizate de acad. Ioan-Aurel Pop – președintele Academiei Române, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române şi Alexandru Simon – cercetător la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române. Evenimente conexe organizate la Stockholm, precum şi la biblioteci și universități din alte orașe suedeze vor cuprinde dezbateri pe teme precum colaborarea și relațiile dintre națiuni, fenomenul migraţiei, toleranța în societatea de azi, moştenirea culturală şi lingvistică. La 15 mai, Casa Uniunii Europene din Stockholm va găzdui o serie de dezbateri despre valorile umanismului raportate la societatea actuală și la idealurile comune ale Uniunii Europene, precum și o lectură publică de traduceri limba suedeză din operele umaniștilor prezentați în expoziție, susţinută de actori de la Teatrul Regal Dramaten din capitala Suediei; de asemenea, va fi prezentat filmul „Die Mitte/The Center” (Germania, 2004) și va fi oferită o recepție oficială.  

Şase medalii olimpice la chimie pentru România

0
România a obţinut trei medalii de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz, la Olimpiada Internaţională de Chimie „D. I. Mendeleev”, Sankt Petersburg, ediţia 53. Medaliaţii sunt: – aur – Emeric Claudiu Ardelean (Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Baia Mare), Ana Florescu-Ciobotaru și Mircea Raul Bodrogean (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti) – argint – Teodora Stan (Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), Tudor Lile (Colegiul Naţional „Moise Nicoară” din Arad) – bronz – Sandra Saade (Colegiul Naţional din Iaşi). Lotul olimpic de chimie al României a fost coordonat și însoțit prof. Daniela Bogdan şi prof. Mihaela Matache. Competiţia constă în trei probe (două teoretice şi una practică/experimentală), din chimie fizică, ştiinţele vieţii, chimie anorganică, chimie organică şi chimie analitică. La ediția din acest an au participat 152 de elevi din 28 de ţări. La întoarcerea în ţară, laureaţii au fost întâmpinat și felicitaţi de ministrul educației naționale, Ecaterina Andronescu (foto).

Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2019-2020

0
De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2019 – 2020, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult. Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională. Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:
  • Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;
La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul. La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:
  • Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.
Dosarul de înscriere va cuprinde:
  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.
Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști. Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles. Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști. Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”. Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190. Persoana de contact: Irina Apostol, tel: 0744584620,e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro    

COMUNICAT DE PRESĂ

0
  • Acționarii Electrica SA au aprobat un dividend brut pe acțiune în valoare de 0,73 RON, data plății fiind 24 iunie 2019
  • Bugetul de venituri și cheltuieli aferent exercițiului financiar 2019 și situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2018, atât la nivel consolidat, cât și la nivel individual, au fost aprobate în cadrul AGOA
  Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) Electrica SA, legal și statutar întrunită în data de 25 aprilie 2019, a aprobat, cu majoritatea voturilor exprimate, propunerea Consiliului de Administrație privind repartizarea profitului net al exercițiului financiar 2018. Valorea totală a dividendelor brute va fi în sumă de 247.506.015 RON, valoarea dividendului brut pe acțiune în valoare de 0,73 RON, iar data plății dividendelor 24 iunie 2019.   De asemenea, acționarii prezenți, reprezentați sau care au votat prin corespondență au aprobat bugetul de venituri și cheltuieli aferent exercițiului financiar 2019 și situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2018, atât la nivel consolidat, cât și la nivel individual. A fost aprobată descărcarea de gestiune a membrilor Consiliului de Administrație al Electrica pentru exercițiul financiar 2018.   Acționarii Electrica SA au respins propunerea de modificare a Politicii de Remunerare a membrilor Consiliului de Administrație al Electrica, precum și forma propusă a contractului de mandat pentru membrii Consiliului de Administrație. Totodată, a fost respinsă propunerea de modificare a limitelor de remunerație pentru directorii executivi ai companiei. A fost stabilită data de 7 iunie 2019 ca dată de înregistrare, dată la care va avea loc identificarea acționarilor asupra cărora se răsfrâng efectele AGOA Electrica, inclusiv dreptul de a beneficia de dividende. Acționarii au stabilit 6 iunie 2019 ca ex date, dată de la care instrumentele financiare se tranzacționează fără drepturile care derivă din AGOA Electrica. Acționarii au fost informați cu privire la prescrierea dreptului la dividendele aferente anului 2014, conform legii. La sedința Adunării Generale Ordinare a Acționarilor Electrica SA au participat personal, prin reprezentant sau au votat prin corespondență acționarii înscriși în registrul acționarilor ținut de Depozitarul Central la data de 27 martie 2019, stabilită ca dată de referință, cvorumul fiind de 73,46% din totalul drepturilor de vot și de 72,00 % din capitalul social al societății.   Electrica SA informează acţionarii, investitorii şi publicul că raportul anual aferent anului 2018 va fi disponibil începând cu data de 30 aprilie 2019.