Ministerul Mediului relansează industria de reciclare
Deşeurile valorificate la scara unei resurse constituie un obiectiv stringent, semnalat ca atare de ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu (foto), în contextul bilanţului primelor șase luni de mandat: „Deşeul va deveni acea materie primă pe care putem să o refolosim și o punem în balanță cu resursele naturale ale țării”. Ministrul a subliniat că OUG 74/ 2018 privind gestionarea deşeurilor din ambalaje conţine instrumentele economice care vor fi puse în operă „pentru repornirea motoarelor industriei de reciclare”. În acest scop, se vor derula 12 întâlniri regionale pentru explicarea în detaliu a mecanismului de recuperare şi reciclare, precum şi a responsabilităţilor aferente.
În aceeaşi ordine de idei, ministrul Graţiela Gavrilescu a anunţat lansarea în cel mult o lună şi jumătate a ghidului pentru obţinerea de finanțare de la Fondul de mediu în vederea instalării de celule fotovoltaice în gospodăriile din mediul rural fără curent electric. Beneficiare vor fi 26.000 de gospodării.
Tot din bugetul Adiministrației Fondului de Mediu va fi susţinut un program „Rabla Electrocasnice”.
Universitățile Consorțiului Universitaria, reconfirmate la nivel global
Universitățile membre ale Consorțiului Universitaria – Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea de Vest din Timișoara – au primit o nouă confirmare internaţională a calităţii activității lor didactice și de cercetare, prin clasificarea în ediţia 2018 a topului de referinţă pe plan mondial ShanghaiRanking’s Global Ranking of Academic Subjects – „Top Shanghai”. Topul cuprinde peste 4000 de universități din 83 de țări. Ierarhizarea este făcută în 54 de subdomenii din cinci domenii principale: științele naturii, inginerie, științele vieții, științe medicale, științe sociale.
Cel mai bine sunt clasate Academia de Studii Economice (care îşi reconfirmă poziţionarea de anul trecut) şi Universitatea „Babeș-Bolyai” – ambele în top 151-200 în domeniul științe sociale, subdomeniul administrație publică.
De asemenea, ASE îşi extinde poziţionarea din 2017 cu noi recunoaşteri, în subdomeniile economie – top 201-300, administrarea afacerilor – top 201-300, management – top 401-500.
Universitatea „Babeș-Bolyai” este clasată în domeniul ştiinţele naturii, subdomeniile matematică – top 201-300, fizică – top 401-500, ştiinţele pământului – top 401-500; în domeniul inginerie, subdomeniul inginerie chimică – top 401-500.
Universitatea din București este clasată în domeniul științele naturii, subdomeniile matematică – top 301-400, științele pământului – top 401-500; în domeniul inginerie, subdomeniul inginerie chimică – top 401-500.
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este clasată în domeniul științele naturii, subdomeniul matematică – top 401-500; în domeniul inginerie, subdomeniile inginerie chimică – top 401-500, știința și ingineria materialelor – top 401-500.
Universitatea de Vest din Timișoara este clasată în domeniul științele naturii, subdomeniul fizică – top 301-400.
Ierarhizarea universităţilor este făcută în funcţie de indicatorii: numărul de publicații ale unei instituții (PUB), ponderea citărilor publicațiilor unei instituții (CNCI), numărul de publicații care au fost găsite cu cel puțin două țări diferite în adresele autorilor împărțite la numărul total de publicații (IC), numărul de lucrări publicate în Top Journals (TOP), numărul personalului didactic al unei instituții care a câștigat un premiu semnificativ (AWARD).
Barometrul industriei în iunie 2018
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – Facultatea de Management (foto) şi IRSOP au elaborat ediţia pentru iunie 2018 a Barometrului industrial (coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel). Aprecierea de ansamblu este de scădere, considerată „previzibilă pe baza tiparelor din anii trecuţi”, având în vedere că „vara, activitatea din industrie e mai slabă”, însă „de data aceasta declinul a început cu trei luni în urmă, iar în iunie s-au împlinit patru luni de scădere consecutivă”.
La nivel de indicatori, Barometrul SNSPA & IRSOP arată:
„Producţia – Volumul producţiei avea 65 de puncte în martie şi a ajuns la 55 în iunie. Creşterea rămâne pozitivă (peste 50), dar riscă să cadă sub 50 de puncte, în zona de contracţie. Stocurile sunt mai degrabă subdimensionate, datorită activităţii scăzute. Totuşi, observăm o uşoară urcare a stocurilor de la 47 de puncte în mai la 49 în iunie. Când activitatea scade iar stocurile cresc uşor înseamnă că firmele au dificultăţi şi în desfacerea produselor finite. Furnizorii nu par să creeze probleme deosebite în industrie. Circa nouă din zece firme raportează constant că timpul în care obţin materialele comandate de la furnizori a rămas neschimbat. Când timpul de livrare e staţionar înseamnă că firmele adaptează cumpărarea la nevoile curente ale producţiei şi probabil au relaţii vechi cu furnizorii. În plus, când cererea e mică, cumpărătorii au putere mare de negociere asupra furnizorilor, inclusiv în privinţa timpului de aşteptare.
Cererea – Comenzile noi au atins 53 de puncte, faţă de 58 în mai şi 63 în martie. Scăderea s-a produs preponderent pe seama cererii interne. Cererea subţire şi mai ales descrescătoare are efect demoralizant şi afectează puternic încrederea managerilor. Comenzile pentru export reprezintă o rază de lumină în peisaj. Indexul lor a crescut de la 52 în mai, la 57 în iunie şi se află peste media primelor 5 luni ale anului. Era şi timpul, pentru că din februarie până în mai indexul a traversat 5 luni de scădere continuă. Probabil că exportatorii beneficiază în prezent de o conjunctură favorabilă şi rămâne să vedem dacă avansul se păstrează sau va fi şi el afectat de sezonalitate. Importurile de materii prime au scăzut foarte puţin de la 61 în mai la 60 în iunie. Dar indexul este fix la nivelul mediei pe primele 5 luni din 2018 şi 2017, iar în iunie, aproape două treimi din firme au raportat un nivel neschimbat al activităţii de import. Aceste date arată că importul se menţine la un nivel ridicat.
Forţa de muncă – Numărul de angajaţi a continuat să scadă de la 50 în mai la 47 de puncte în iunie şi a intrat în zona de contracţie. E posibil să se repete situaţia din 2017 si 2016, când forţa de muncă în industrie s-a micşorat în toate cele trei luni de vară – iunie, iulie şi august. Cauza este sezonalitatea dublată de cererea slabă din perioada premergătoare. Situaţia prezice însă scăderi la veniturile bugetare din taxe şi impozite.
Costuri şi venituri – Costurile de producţie rămân mari. Se află din nou la 70 de puncte faţă de 69 în mai. Numai 3% din firme raportează scăderi de costuri. E posibil ca în iulie şi august indicatorul costurilor să scadă puţin, pe fondul activităţii mai slabe, dar ne aşteptăm să crească din nou în septembrie. Preţurile încasate de firme nu au mai crescut. Dimpotrivă s-au redus cu un punct, de la 61 în mai la 60 de puncte în iunie. Trei din patru firme (73%) raportează preţuri neschimbate faţă de luna anterioară. Numai 3% menţionează scăderi. Tiparul sugerează o posibilă domolire a presiunii inflaţionare pe perioada verii.
Aşteptările – Indexul de optimism al managerilor a scăzut de la 63 în mai la 59 în iunie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. Anul trecut «aterizarea» aşteptărilor a fost mai lină în primele 6 luni, de la 67 în ianuarie la 59 în iunie. În 2018, «aterizarea» a fost ceva mai dură, de la 71 în ianuarie la 59 în iunie. Scăderea aşteptărilor înseamnă că managerii nu au semnale de redresare. Doar exportatorii fac excepţie. Indicatorul de încredere privind comenzile pentru export a crescut de la 63 în mai la 66 în iunie. În general, managerii care se află într-o situaţie mai bună au o încredere mai mare că situaţia va rămâne bună şi în continuare”.
Orange România a înscris o cifră de afaceri de 275 milioane de euro în al doilea trimestru din 2018
Orange România a realizat o cifră de afaceri în valoare de 275 milioane de euro, în intervalul aprilie-iunie, mai mare cu 3,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat de presă transmis redacției.
Compania transmite că această creștere a fost susținută, în principal, de evoluția pozitivă a segmentului de abonați ai serviciilor mobile, a serviciilor fix-mobil și a vânzărilor de echipamente, conform Bursa. Orange Romania oferea servicii mobile, fixe și TV pentru 10.537.000 de clienți, la 30 iunie 2018. Rețeaua Orange susține o creștere exponențială a consumului de date mobile, care a înregistrat o evoluție pozitivă de peste 80% comparativ cu trimestrul doi al anului 2017, potrivit sursei citate.
Interesul utilizatorilor de a accesa conținut video de pe orice dispozitiv se reflectă în numărul mediu lunar de utilizatori activi ai serviciului Orange TV Go, care a crescut cu 22% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. La finalul lunii iunie, numărul clienților care au ales serviciul Orange Money pentru a achita facturi și pentru a efectua reîncărcări PrePay s-a dublat comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Lidl își lărgește aria de comerț în București
Retailerul german Lidl a început lucrările la un nou magazin în București, în zona complexului Militari Residence, în care, pe o rază de maximum 1 kilometru, se mai află și Penny, Auchan, Carrefour Expres, Metro și Mega Image, conform datelor Profit.ro.
De asemenea, în primavară, într-o discuție cu Profit.ro, CEO-ul companiei, Frank Wagner, anunța că va continua expansiunea pe piața românească și în acest an, inaugurând peste 15 magazine în toate regiunile țării, și va angaja peste 500 de persoane.
Totodată, compania își propune să dezvolte produse noi, continuând colaborările cu producătorii români. Lidl a înregistrat anul trecut o creștere a afacerilor de peste 15 %, dublă față de media pieței de retail estimată la 7-8 %, preconizând că va menține acest trend de creștere și în 2018.
Cu mai mult de 215.000 de angajați, Lidl se numără printre primii 10 comercianți de produse alimentare la nivel mondial. Retailerul a intrat pe piața locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Retailerul este parte a grupului german Schwarz, care mai deține în România rețeaua de hipermarketuri Kaufland, liderul pieței locale de retail.
Piraeus Bank România introduce creditul cu dobândă fixă, destinat imobiliarelor
Piraeus Bank România lansează creditul de investiții imobiliare în lei cu dobândă fixă, de 5,65% în primii cinci ani, potrivit Bursa.
Conform anunțului băncii, dobânda de 5,65% se acordă clienților care încasează venituri în conturi deschise la Piraeus Bank România, pentru care avansul minim solicitat este de 15%. Creditul de investiții imobiliare va fi acordat pentru o perioadă de până la 30 ani, fiind destinat achiziționării, construcției de imobile sau refinanțării altor credite de investiții imobiliare. Valoarea împrumutului acordat variază și este cuprinsă între echivalentul în lei a 5.000 și, respectiv, 250.000 de euro.
În ultima perioadă, mai multe instituții bancare au lansat credite cu dobânzi fixe, în contextul în care indicele ROBOR, în funcție de care sunt calculate dobânzile la creditele în lei, a crescut constant, din septembrie anul trecut. Ieri, ROBOR la 3 luni a ajuns la 3,46%, un nou maxim al ultimilor ani, acest nivel nemaifiind atins din februarie 2014.
Oferte profesionale în Ilfov
Agenţii economici din judeţul Ilfov anunţă că deţin 650 de locuri de muncă vacante: 103 – pentru studii superioare, 216 – pentru studii medii, 98 – pentru muncitori calificaţi, 233 – pentru muncitori necalificaţi.
Ofertele de angajare sunt ca analist calitate, cercetator in fizica, inginer mecanic, consilier juridic, agent servicii client, bucatar, gradinar etc.
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov, care centralizează situaţia, oferă detalii la sediul propriu din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro), la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Casa solară EFdeN Signature e deschisă
Casa solară EFdeN Signature s-a deschis. Este o locuinţă a viitorului gândită, proiectată, construită în prezent de studenți de la Universitatea Tehnică de Construcții din București şi de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, sub egida organizaţiei EfdeN, al cărei nume este inspirat de acţiunea „în funcţie de natură”. Casa este prototipul care va reprezenta România la cea mai mare competiție internațională de locuințe solare din lume, Solar Decathlon, ediţia 2018, Dubai – „olimpiada internaţională a caselor solare”, cum a definit-o Mihai Toader-Pasti, managerul general al proiectului.
Casa, aşa cum va arăta în competiţie şi va fi supusă evaluării, se află pentru o lună în Bucucreşti, în incinta complexului comercial Băneasa Shopping City, la dispoziţia publicului, a celor interesați „de locuințe solare, tehnologii și soluții de eficientizare energetică, producție de energie solară și reducere a impactului negativ asupra mediului”, în perioada 31 iulie-31 august, de luni până vineri, orele 18.00-21.00, în weekend, orele 12.00-21.00.
Între primii vizitatori s-a aflat președintele României, Klaus Iohannis, care a subliniat că realizarea, care a adus împreună parteneri din mediul academic și din mediul economic privat, „reprezintă cea mai bună dovadă că cercetarea din România se află pe mâini bune”. Şi a mai spus preşedintele un lucru esenţial în actualul context al tendinţelor şi deciziilor din educaţia şi cercetarea de la noi, anume că proiectul „nu este doar rezultatul unui demers creativ, bazat pe cercetare, ci și o propunere cât se poate de concretă pentru rezolvarea problemelor actuale.”
Prof. univ. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul Universității Tehnice de Construcții din București, a caracterizat conceperea şi crearea casei solare EFdeN Signature drept „cel mai frumos şi complex program de internship”, o completare a activității didactice.
Prof. univ. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, a apreciat că Signature „nu este o casă, o locuinţă, ci o semnătură colectivă”.
Realizarea noii case solare, cu valenţele ei economice şi sociale, a fost salutată şi de David Schlaefer, adjunctului şefului Misiunii Diplomatice a SUA la București, precum şi de parteneri ai proiectului.
Conform regulamentului competiţiei Solar Decathlon, după luna de prezentare la Bucureşti, casa solară EFdeN Signature – 75 metri pătraţi utili, dining, living, dormitor, baie, bucătărie pentru două persoane – va fi demontată, transportată la locul competiţiei propriu-zise, la Dubai, reconstruită pentru prezentare la 14 noiembrie, vizitată şi evaluată, din nou demontată, readusă acasă şi iar construită, cu posibilitate de transfer în spaţiul urban.
În imagine (foto Dragoş Asaftei), în faţa casei solare EFdeN Signature, echipa de studenţi realizatori şi profesori ai lor, avându-l ca oaspete de onoare pe preşedintele Klaus Iohannis
România a exportat electricitate permanent în iulie
România a exportat electricitate aproape în fiecare moment al lunii iulie, ca urmare a consumului relativ scăzut, dar și a prețului mai mare din țările vecine, arată datele OPCOM și Transelectrica, analizate de Agerpres.
Astfel, cea mai mare cantitate exportată a fost de 1.164 MW, pe data de 8 iulie la ora 7:00. În rest, exporturile au fost de ordinul sutelor de MW, conform Profit.ro. Singura zi care a făcut excepție a fost 19 iulie, când, timp de câteva ore, România a importat cantități mici de energie electrică.
Exporturile mari și constante în această lună se explică printr-o producție mare de energie hidro în România, care este și cea mai ieftină și care a acoperit 30-40% din total, simultan cu un consum relativ mai mic față de alte veri, întrucât temperaturile nu au fost atât de mari încât să necesite utilizarea masivă a aparatelor de aer condiționat. În plus, prețul energiei în celelalte țări cu care România este cuplată a fost mai mare, iar energia „curge” spre zonele cu prețul superior.
Statul a împrumutat 109 milioane euro de pe piața internă
Ministerul Finanțelor a împrumutat 109 milioane de euro de pe piața internă, prin redeschiderea unei emisiuni de obligațiuni cu scadența peste aproximativ 2 ani și jumătate, conform datelor Profit.ro.
De asemenea, Finanțele intenționau să împrumute 100 de milioane de euro, dar suma finală este cu aproape 10% mai mare. În prima jumătate a anului, statul a întâmpinat unele dificultăți în ce privește împrumuturile în lei pe piața internă, în contextul în care băncile au început să ceară dobânzi mai ridicate pentru a credita Guvernul. Ofertele primite din partea băncilor au cumulat 195,5 milioane de euro. Randamentul mediu de adjudecare a fost de 0,33% pe an, la un cupon de 1,25% pe an.
Pentru întreg anul, Ministerul are planificat să atragă 48-50 de miliarde de lei de pe piața internă. Pentru piețele externe, Finanțele au anunțat la începutul anului că au în vedere atragerea de resurse financiare prin emiterea de euroobligațiuni într-un volum de 4,5-5 miliarde de euro (echivalent).
Totodată, România a împrumutat la începutul lunii februarie 2 miliarde de euro de pe piețele internaționale prin intermediul a două noi emisiuni de obligațiuni, pe 12 și 20 de ani.
