- Organizarea cât mai rapidă a licitaţiilor în 2018 şi semnarea contractelor odată cu asigurarea finanţărilor aferente.
- Clarificarea aspectelor legate de split TVA într-un sector unde perioada medie de încasare a creanţelor este de 7 luni.
- Corelarea prevederilor din Codul de procedură fiscală cu cele din Legea insolvenţei, astfel încât societăţile de construcţii aflate în insolvenţă să poată participa în procedurile de achiziţii publice.
- Monitorizarea dinamică a demersurilor de <<etatizare>> a unor activităţi de construcţii de către CNAIR, PMB şi alte autorităţi contractante naţionale sau locale urmată de intervenţiile necesare la Guvern, Consiliul Concurentei şi CE.
- Reluarea negocierilor cu mediul patronal şi profesional asupra proiectului de Cod al Urbanismului, Amenajării Teritoriului şi Construcţiilor promovat de MDRAPFE din 2016.
- Începerea negocierilor asupra Normelor privind certificarea profesională a operatorilor din sectorul de construcţii în baza Legii Calităţii actualizată.
- Protejarea mecanismului sectorial de protecţie socială a personalului din construcţii în perioada timpului nefavorabil prin Casa Socială a Constructorilor, membră a Asociaţiei Europene a Instituţiilor Paritare, unde ARACO este membru fondator.
- Promovarea unor măsuri care să limiteze efectele negative ale Directivei privind detaşarea muncitorilor actualizată.
- Convenirea şi promovarea unor măsuri sustenabile împreună cu Guvernul şi autorităţile locale pentru contracararea crizei de personal calificat/necalificat.
- Promovarea unor măsuri concrete care să viabilizeze demersurile în planul învăţământului dual în construcţii.
- Reactivarea substanţială a activităţilor clusterului format în 2015 de organizaţiile patronal-profesionale din sectorul de construcţii.
- Promovarea în structura Guvernului a unei entităţi care să aibă atribuţii/responsabilităţi directe şi coerente legate de reglementările necesare sectorului de construcţii”.
ARACO solicită structură guvernamentală cu responsabilităţi în construcţii
Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) semnalează că volumul valoric al activităţii în sectorul de construcţii a ajuns anul trecut la 8,86 miliarde euro, „un mimimum al perioadei 2008-2017”, după cum atrage atenţia preşedintele Laurenţiu Plosceanu. Aproape toate sectoarele de profil au regresat: construcţii inginereşti, cu 21%; construcţii nerezidenţiale, cu 12,6%; lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, cu 24,6%; lucrări de reparaţii capital, cu 17,7%; a crescut numai sectorul construcţiilor rezidenţiale, cu 69,7%.
Conf. univ. dr. Cătălin Lungu, Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor a Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, vicepreşedinte al REHVA – Federation of European Heating, Ventilation and Air-conditioning Associations, trage un semnal de alarmă faţă de scăderea numărului de tineri care urmează studii superioare în construcţii, ceea ce duce la depopularea şi deprofesionalizarea domeniului.
La rândul său, preşedintele de onoare al ARACO, Alexandru Dobre, se declară îngrijorat de proliferarea firmelor care primesc lucrări de construcţii fără să fie certificate.
Pentru ieşirea din recesiune a sectorului de construcţii, ARACO propune:
„1. Relansarea urgentă, substanţială şi responsabilă a investiţiilor publice, a POIM şi a celorlalte programe operaţionale comunitare cu efecte benefice directe în planul dezvoltării infrastructurii de transport, infrastructurii hidroenergetice, proiectelor edilitare, infrastructurii termoenergetice şi de transport energetic, infrastructurii de sănătate, infrastructurii educaţionale etc. Prioritatea trebuie pusă pe proiecte, ceea ce va amplifica şi atragerea de fonduri comunitare!
Lansări de carte cu ocazia Zilei Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” – 9 februarie 2018
- principiile generale ale dreptului constituțional și ale instituțiilor politice sunt examinate și analizate în contextul tezelor și dezbaterilor Adunării Constituante;
- comentarii bogate și explicații pertinente pentru fiecare articol din Constituția României;
- punctual sunt semnalate deficiențele unor texte și se propun soluții din perspectiva revizuirii acestora;
- sunt avute în vedere și considerații de ordin istoric privind constituțiile anterioare ale României;
- structura comentariului vizează intenția legiuitorului constituant, interpretarea textului și modul său de aplicare;
- numeroase referiri la deciziile Curții Constituționale pronunțate în materie;
- ample referiri la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;
- abordare interdisciplinară cu implicații în sociologie și științele politice;
- ample referințe bibliografice.
(coordonator)
Unde se află România după zece ani de la aderare?
Lucrarea „România – membră a Uniunii Europene. Zece ani de la aderare” este concepută de autori ca o analiză a deceniului care s-a scurs din ianuarie 2007 până în prezent, cu o încheiere care arată ce trebuie făcut în continuare pentru deplina integrare a țării noastre în comunitatea europeană. Această carte este un cumul al rezultatelor pe care România le-a dobândit ca membră a Uniunii Europene, comparând cu ceea ce au realizat celelalte state membre, fie că sunt din același grup cu țara noastră sau acceptate mai târziu în Comunitatea Europeană. S-a evidențiat ceea ce s-a întâmplat în cei zece ani parcurși de România ca membră a Comunității Europene. Lipsește o posibilă comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă România nu devenea membră a Uniunii Europene. Probabil că multe aspecte, chiar mai importante decât cele cuprinse în lucrare, vor rămâne insuficient analizate. Lucrarea se referă la aspectele importante pe care le parcurge orice țară, membră a Uniunii Europene. Este esențial faptul că, pentru început, am grupat elementele semnificative înregistrate de România în evoluția ei, pe drumul Uniunii Europene, alături de alte state, mai mult sau mai puțin asemănătoare ca evoluție cu țara noastră, dar tocmai acesta constituie elementul esențial, acela că se pot desprinde concluzii precise în legătură cu ceea ce am realizat.
Lucrarea relevă aspecte importante privind evoluția generală, finanțarea guvernamentală, efectul inflației și al șomajului, comerțul internațional ca factor de creștere economică, dar și ca rezultat al directivelor Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor. Un element important în studiul întreprins l-a reprezentat evoluția populației în Uniunea Europeană și în țările membre, analiza reliefând o tendință de scădere a natalității aproape în toate țările membre ale Uniunii Europene, element care va avea efecte, în perspectivă, în ceea ce privește rezerva pentru populația ocupată și forța de muncă. O serie de aspecte, cum sunt natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, rata divorțurilor, căsătoriile și multe alte aspecte care dau esență și explică evoluția pe care o au în creșterea populației. În alte capitole se prezintă dezvoltarea științei și tehnologiei în context european, pornind de la faptul că libera circulație se referă nu numai la bunuri și servicii sau persoane, ci și la accesul la îmbunătățirea și uniformizarea educației tinerei generații, la sporirea calității producției, activitatea de inovare, analiza patentelor de fabricație și alte aspecte care dau sens evoluției viitoare a oricărei țări membre a Uniunii Europene.
În prezent, societatea poate fi definită ca o societate informațională în toate statele membre și, din acest punct de vedere, se exprimă aspecte individuale și comparative, în legătură cu poziția fiecărei țări în Uniunea Europeană. Activitatea agricolă, forestieră și de pescuit, este prezentată în contextul în care România este și în prezent exportatoare de produse agricole. Activitatea forestieră reprezintă un element important al economiei românești, dar din cauza modului necoordonat și al lipsei de protecție pentru masa forestieră din țară exploatarea a fost nu tocmai rezonabilă, existând un declin serios, analizat în strânsă legătură cu protecția mediului. Sunt prezentate directivele Uniunii Europene, strategia în legătură cu aspectele esențiale ale protecției mediului, cum sunt utilizarea solului și subsolului, emisia de gaze, utilizarea materialelor și resurselor recuperabile, conservarea calității apei, calitatea mediului corelată cu munca și creșterea economică.
Lucrarea relevă aspecte importante privind evoluția generală, finanțarea guvernamentală, efectul inflației și al șomajului, comerțul internațional ca factor de creștere economică, dar și ca rezultat al directivelor Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor. Un element important în studiul întreprins l-a reprezentat evoluția populației în Uniunea Europeană și în țările membre, analiza reliefând o tendință de scădere a natalității aproape în toate țările membre ale Uniunii Europene, element care va avea efecte, în perspectivă, în ceea ce privește rezerva pentru populația ocupată și forța de muncă. O serie de aspecte, cum sunt natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, rata divorțurilor, căsătoriile și multe alte aspecte care dau esență și explică evoluția pe care o au în creșterea populației. În alte capitole se prezintă dezvoltarea științei și tehnologiei în context european, pornind de la faptul că libera circulație se referă nu numai la bunuri și servicii sau persoane, ci și la accesul la îmbunătățirea și uniformizarea educației tinerei generații, la sporirea calității producției, activitatea de inovare, analiza patentelor de fabricație și alte aspecte care dau sens evoluției viitoare a oricărei țări membre a Uniunii Europene.
În prezent, societatea poate fi definită ca o societate informațională în toate statele membre și, din acest punct de vedere, se exprimă aspecte individuale și comparative, în legătură cu poziția fiecărei țări în Uniunea Europeană. Activitatea agricolă, forestieră și de pescuit, este prezentată în contextul în care România este și în prezent exportatoare de produse agricole. Activitatea forestieră reprezintă un element important al economiei românești, dar din cauza modului necoordonat și al lipsei de protecție pentru masa forestieră din țară exploatarea a fost nu tocmai rezonabilă, existând un declin serios, analizat în strânsă legătură cu protecția mediului. Sunt prezentate directivele Uniunii Europene, strategia în legătură cu aspectele esențiale ale protecției mediului, cum sunt utilizarea solului și subsolului, emisia de gaze, utilizarea materialelor și resurselor recuperabile, conservarea calității apei, calitatea mediului corelată cu munca și creșterea economică.
Salariile muncitorilor s-au majorat cu 6,5%
Venitul mediu brut al unui muncitor în construcții a ajuns la 512 euro/lună în 2017, în creștere cu 6,44% față de anul anterior, în timp ce productivitatea medie anuală a fost de circa 23.000 de euro pe salariat, în declin cu 7,3% față de 2016, arată datele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).
De asemenea, constructorii spun că salariul mediu din sector va continua să crească, doar dacă vor avea proiecte noi la care să lucreze. „Creșterea de tarife vine din mai multe motive. Unul legat de creșterea salariului minim. Vechea marotă a salariilor mici pentru muncitori calificați nu se mai poate susține, pentru că a generat fluxul de muncitori care au plecat să lucreze pe salarii vestice lăsând aici spațiile goale. Salariile medii au crescut, ceea ce înseamnă că firmele au făcut eforturi mari să își mențină forța de muncă, chiar dacă nu toate au investit în pregătirea personalului“, a declarat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO. Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puțin decât în 2016 și cu 35% sub nivelul din 2015, potrivit Capital.
Rezultatul arată că sectorul construcțiilor inginerești s-a redus în 2017 cu 21%, cel al construcțiilor nerezidențiale s-a diminuat cu 12,6%, lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 24,6%, iar cele de reparații capitale s-au redus cu 17,7%, potrivit sursei amintite. Singura creștere impresionantă a fost consemnată de sectorul construcțiilor rezidențiale, adică 69,7%.
PNI a alocat 2,1 milioane de euro Complexului Energetic Oltenia
Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, i-au fost alocate 2,1 milioane lei prin Planul Național de Investiții (PNI), reprezentând prima tranșă aferentă blocului energetic nr.7 de la Sucursala Isalnita. ”Se estimează că cea de-a doua tranșă alocată celor două proiecte ale CE Oltenia cuprinse in PNI va fi virată în cursul acestui an”, arată un comunicat publicat pe site-ul companiei. La sfârșitul anului 2017, mecanismul PNI a devenit funcțional, prima tranșă de 6,2 milioane de lei fiind virată în conturile CE Oltenia, pentru blocul energetic nr.4 de la Sucursala Rovinari, scrie News.ro. Mecanismul PNI permite producătorilor de energie să aplice în scopul obținerii de fonduri nerambursabile egale cu 25% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor de investiții cuprinse in PNI, care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și modernizarea instalațiilor de producere a energiei electrice din România. De asemenea, compania a mai anunțat că peste 75% din numărul de salariați ai CE Oltenia au beneficiat de majorări salariale. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Ministerul Energiei deține 77,15% din acțiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 21,55% din acțiuni. Restul acțiunilor aparțin Electrocentrale Grup (0,84%) și Societății pentru Închiderea – Conservarea Minelor.
Transgaz își respectă promisiunile față de BRUA
SNTGN Transgaz își îndeplinește angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA și respinge acuzațiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, susțin reprezentanții Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei.
Precizările societății vin în contextul unor informații apărute în spațiul public în România cu privire la proiectul BRUA și la capacitățile de transport gaze naturale dintre România și Ungaria, potrivit Agerpres.
De asemenea, BRUA va aduce țării venituri importante din tarifele de transport gaze naturale și va transforma România într-un jucător incontestabil pe piața gazelor naturale a Uniunii Europene. Transgaz își îndeplinește angajamentele, conform proiectului inițial, care a beneficiat de sprijinul tuturor Guvernelor României și de asemenea respinge categoric acuzațiile că ar face un joc în favoarea Ungariei”, se arată în comunicatul Transgaz.
De asemenea, proiectul este gândit să asigure o integrare mai aprofundată a piețelor europene de gaze și va spori securitatea furnizării. Transgaz a primit finațări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (50 de milioane de euro) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (60 de milioane de euro).
Petrotel-Lukoil SA va furniza energie electrică
Petrotel-Lukoil SA a obținut din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) o licență de furnizare a energiei electrice pe o durată de 5 ani. Grupul rus mai deține o astfel de licență în România, emisă însă pentru o altă companie, Lukoil Energy & Gas, valabilă până la finalul anului 2019, conform datelor oferite de Profit.ro.
În prezent, Petrotel Lukoil SA nu mai deținea nici licența de producere de energie electrică, nici una de furnizare. Compania a deținut o licență de producere până în 2009, însă a fost retrasă prin preluarea termocentralei din incinta rafinăriei de catre Lukoil Energy & Gas.
Licența obținută acum ar putea semnifica fie intenția companiei de a separa activitatea de furnizare de cea de producție, fie este doar o măsură de a se asigura că deține o licență valabilă la expirarea celeilalte, pe care o deține Lukoil Energy & Gas.
Rafinăria Petrotel Ploiești, controlată de grupul rus Lukoil, a înregistrat în 2016 un profit net de aproape 300 milioane lei, de 20 de ori mai mare decât cel raportat în 2015, de 15,13 milioane lei, potrivit unui document al companiei.
Grupul rus Lukoil controlează Petrotel prin intermediul companiei Lukoil Europe Holdings, înregistrată în Olanda, care deține peste 99% din acțiunile rafinăriei din Ploiești. Restul capitalului se află în posesia fondului de investiții Broadhurst Investments.
BCR susține programul Prima Casa
Banca Comercială Română (BCR), membra a Erste Group, cea mai importantă bancă din România după valoarea activelor, a anunțat miercuri că vrea să acorde credite de peste un miliard de lei prin noul plafon alocat în cadrul programului Prima Casă, conform Profit.ro.
Din noul plafon acordat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) pentru 15 bănci finanțatoare, 511 milioane de lei au revenit BCR, scrie News.ro. ”Fondurile alocate BCR reprezintă 26,5% din totalul celor puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor Publice pentru acest program. Ca atare, BCR va acorda credite în valoare de aproximativ un miliard de lei, iar sumele pot fi folosite pentru achiziția sau construcția de locuințe prin programul Prima Casă”, potrivit comunicatului.
Suma maximă care poate fi o obținută poate ajunge la 66.500 de euro, iar termenul maxim este de acordare este de 30 de ani Acordarea creditului Prima Casă BCR se face în limita plafonului disponibil alocat de Ministerul de Finanțe, potrivit sursei amintite.
De asemenea, BCR a înregistrat anul trecut un profit net de 668,1 milioane lei (146,2 milioane euro), în scădere cu aproape 36%, de la 1,041 miliarde lei în 2016.
Preceptele fericirii economice
Prof. univ. dr. Cristina Bălăceanu Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir
Economia este acea știință socială care pune în centrul acțiunilor sale individul și nevoile sale prin raportarea la constrângeri. Aceste constrângeri te fac nefericit, îți limitează spațiul de manevră din punct de vedere social, prin raportarea la resurse. Totodată, limitele pot fi împinse, depășite, prin intermediul cunoașterii și progresului, accesul la aceste „input-uri” fiind generate tot de stadiul de dezvoltare al economiei. În urma relației de gestionare eficace a inputuri-lor (resurse convenționale, resurse neconvenționale, tehnologie, progres) se poate atinge un anumit nivel de dezvoltare care poate conduce și la bunăstare. Economia fericirii pune în evidență relația dintre individ și societate prin raportarea la constrângeri, generate de comportamente economice proprii și împrumutate. Economia nu analizează fericirea ca scop, ci permite asumarea unor mijloace care conduc către atingerea fericirii. Astfel, bunăstarea poate contribui la avansarea unei stări de fericire. Conviețuirea pașnică a oamenilor prin raportarea la o piață plină de mărfuri determină, de asemenea, o stare de fericire. Totodată, un stat care oferă servicii sociale cetățenilor la prețuri reduse (nivel de fiscalitate scăzut) desemnează aspecte ale fericirii respectivei comunități. În esență, fericirea economică este o consecință a bunăstării economice, a existenței unei economii funcționale în care atribuirea bunurilor economice nu lezează interesele niciunei persoane, contribuie la maximizarea utilității economice. În aceste condiții, se poate vorbi de profit? Poate acest context societal să confere premise agenților economici de creștere a prețurilor fără să afecteze bunăstarea oamenilor? Răspunsul ar putea consta în analiza factorilor care contribuie la formarea prețurilor în acest proces ireversibil al globalizării care, prin centrarea pe profit, conduce la polarizarea regiunilor cu efecte diferite în planul bunăstării economice. Factorii care contribuie la formarea prețurilor sunt pe de o parte din categoria resurselor convenționale și neconvenționale și, pe de altă parte, din categoria resurselor umane. Determinarea bunăstării este o funcție de maximizare a rezultatelor din producție, de eficacitate a proceselor de distribuire și redistribuire. În acest fel, bunăstarea este o determinare a unui comportament rațional, de asumare a unor efecte utile pentru societate, de reducere a risipei. Raționalitatea economică creează premise de manifestare a fericirii prin generarea de bunăstare marginală pozitivă unei creșteri proporționale de factori de producție muncă ocupate.„Dincolo de performanțele internaționale, este necesară conlucrarea cât mai bună între mediul de afaceri, mediul universitar și de cercetare și instituțiile statului”
