100 de ani de inventică românească
Institutul Cultural Român (ICR) și Universitatea Politehnica din București (UPB) au organizat un eveniment complex sub genericul „100 de ani de inventică românească”, dedicat Centenarului Marii Uniri. Totodată, a subliniat rectorul UPB, Mihnea Costoiu, momentul a marcat deschiderea manifestărilor prin care este celebrată împlinirea a 200 de ani de la fondarea învăţământului românesc de inginerie. La rândul său, directorul ICR, Liliana Ţuroiu, a evidenţiat noile deschideri ale strategiei de diplomaţie culturală şi diplomaţie ştiinţifică pe care şi le propun institutul, apreciind că „inovaţia şi creativitatea sunt esenţiale în definirea profilului identitar al României”.
Cu ocazia evenimentului găzduit de UPB, a fost lansat volumul „100 de inovatori români”, apărut la Editura ICR, coautori Sorin Avram, Emanuel Bădescu, Cristian Român, Mihai Vişinescu – autor coordonator, prefaţă, Basarab Nicolescu. Volumul are inclusiv o variantă în limba engleză. De asemenea, a fost deschisă o expoziție de inventică de ultimă generație, cu invenții și inovații realizate de profesori și cercetători din UPB, creaţii prezentate la Salonului de invenții de la Bangkok (1-7 februarie 2018), expuse contrapunctic cu portrete ale unor personalităţi de talie mondială ale ingineriei româneşti de-a lungul anilor. Volumul şi expoziţia vor fi itinerate în acest an în toate reprezentanţele ICR din lume. În contextul evenimentului de la UPB a fost prezentată şi lucrarea „Invențiile, tezaurul României” realizată de Forumul Inventatorilor Români şi a fost difuzat filmul dedicat lui Anghel Saligny din seria documentarelor consacrate unor români de geniu, produse de Mihai Vișinescu.
S-au adresat participanţilor la eveniment personalităţi ale ştiinţei şi creaţiei româneşti actuale: acad. Bogdan C. Simionescu – vicepreşedinte al Academiei Române, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea – preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, prof. univ. dr. ing. Alexandru Stănilă – Forumul Inventatorilor Români, ambasador dr. ing. Dumitru Dorin Prunariu – primul cosmonaut român.
Locuri de muncă la Bosch Cluj
Compania Bosch organizează două evenimente de recrutare şi informare la campusul fabricii de la Jucu, judeţul Cluj:
– Ziua Recrutării – 17 martie, cuprinde interviuri pentru recrutare ca operatori asamblare finală, operatori specializați în procese automatizate, operatori roboți industriali, operatori calitate, gestionari și distribuitori de materiale; pentru cei care nu pot fi prezenţi la data menţionată se organizează interviuri de angajare în fiecare zi de luni; înscrieri până pe 14 martie, la telefon 0726 108 760, orele 09:00-21:00, iar pentru interviurile din fiecare zi de luni, programare la telefon 0799 099 090
– Ziua Tehnologiei Automotive – 24 martie, pentru studenți, masteranzi, specialiști, precum și pentru cei interesați să cunoască activitatea fabricii Bosch Cluj; se prezintă workshop-uri dedicate tehnologiei avansate din fabrică, proiecte speciale ale companiei, consultanţă şi informaţii pentru cei interesaţi de posturi de ingineri de proces, ingineri de testare și de calitate, inginer electronist, specialiști în data mining și industrie 4.0, tehnicieni în electronică, electromecanică, testare electrică și tehnicieni de proces, poziţii în domeniul financiar şi contabil, resurse umane, logistică; înscrieri prin formular online.
Universitatea din Bucureşti, în top QS – Employability
Universitatea din București este singura universitate din România inclusă în ediţia la zi a topului QS – Employability, în marja 301-500, top component al sistemului de clasificare Quacuarelly Symonds World University Rankings (QS) 2018, definit drept “cel mai cunoscut ranking global al universităţilor în funcție de domeniile de studiu și cercetare”. Criteriile de clasificare sunt reputația academică, reputația în rândul angajatorilor, raportul studenți/profesor, internaționalizarea, numărul de citări/cadru didactic.
Pe ansamblul domeniilor fundamentale, potrivit rezultatelor QS 2018, Universitatea din București ocupă prima poziţie între universităţile din România, fiind prezentă în domeniile Științele naturii (cea mai bună clasare, scor 64.0), Arte și științe umaniste, Științe sociale și management şi, situare în premieră față de anul trecut, Inginerie și tehnologie. Particularizat, Universitatea din București ocupă locul 1 în România la Fizică și Chimie, iar în QS–University Ranking by Subject 2018 se situează în zonele 201-250 la Lingvistică şi 251-301 la Literatură și limbă engleză.
Program educativ pentru cunoaşterea Parlamentului European
Menţinerea creşterii economice poate reprezenta o şansă pentru trecerea României la euro în 2022-2025, a apreciat europarlamentarul Norica Nicolai, adăugând că, pentru aceasta „este crucial să avem câteva companii naţionale”. Sublinierile au fost oferite ca răspuns în dialogul cu elevi şi profesori ai Colegiului Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti (foto), reprezentând o nouă acţiune în programul educativ „Şcoli-ambasador ale Parlamentului European” (EPAS), derulat în toate statele membre ale Uniunii Europene, la noi, de către Biroul de Informare al Parlamentului European (BIPE) în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, cu sprijinul asociației APDD „Agenda 21”. Programul are ca obiectiv „îmbunătățirea cunoștințele despre Europa și democrația parlamentară europeană în rândul tinerilor”. Forma desfăşurii este competiţională, pe durata întregului an şcolar.
Colegiului Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti s-a remarcat deja ca un candidat serios la titlul de „Școală-ambasador al Parlamentului European”. Întâlnirea cu europarlamentarul Norica Nicolai a consolidat această aspiraţie. Au participat de asemenea parteneri şi susţinători ai colegiului de la Primăria Sectorului 1, de la Guvern şi de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. Întâlnirea a oferit posibilitatea unui dialog substanţial, în care elevii s-au interesat de sistemul adoptării actelor normative în Parlamentul European, de agenda preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene în condiţiile coincidenţei perioadei (ianuarie-iunie 2019) cu momentul Brexit (martie 2019), de reliefarea la nivelul Legislativului european a Centenarului Marii Uniri, de gestionarea de către instituţiile europene a fenomenului migraţionist actual. Norica Nicolai a apreciat că negocierile pentru Brexit sub mandat românesc şi repartizarea fondurilor pentru planul financiar european multianual reprezintă marile provocări ale preşedinţiei care va reveni ţării noastre la Consiliul UE. De asemenea, a semnalat că tot în contextul Brexit-ului este de găsit o rezolvare convenabilă pe linie comercială, ştiut fiind că în acest moment România exportă mai mult decât importă în raporturile cu Marea Britanie.
În sens larg, legat inclusiv de accesul în spaţiul economic european, prof. ing. Nicoleta Gaidoş, directorul Colegiului Tehnic „Mircea cel Bătrân” din Bucureşti, a reamintit tradiţia veche a acestei unităţi în formarea profesională, actualizată prin dezvoltarea învăţământului dual.
ARACO solicită structură guvernamentală cu responsabilităţi în construcţii
Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) semnalează că volumul valoric al activităţii în sectorul de construcţii a ajuns anul trecut la 8,86 miliarde euro, „un mimimum al perioadei 2008-2017”, după cum atrage atenţia preşedintele Laurenţiu Plosceanu. Aproape toate sectoarele de profil au regresat: construcţii inginereşti, cu 21%; construcţii nerezidenţiale, cu 12,6%; lucrări de întreţinere şi reparaţii curente, cu 24,6%; lucrări de reparaţii capital, cu 17,7%; a crescut numai sectorul construcţiilor rezidenţiale, cu 69,7%.
Conf. univ. dr. Cătălin Lungu, Facultatea de Inginerie a Instalaţiilor a Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, vicepreşedinte al REHVA – Federation of European Heating, Ventilation and Air-conditioning Associations, trage un semnal de alarmă faţă de scăderea numărului de tineri care urmează studii superioare în construcţii, ceea ce duce la depopularea şi deprofesionalizarea domeniului.
La rândul său, preşedintele de onoare al ARACO, Alexandru Dobre, se declară îngrijorat de proliferarea firmelor care primesc lucrări de construcţii fără să fie certificate.
Pentru ieşirea din recesiune a sectorului de construcţii, ARACO propune:
„1. Relansarea urgentă, substanţială şi responsabilă a investiţiilor publice, a POIM şi a celorlalte programe operaţionale comunitare cu efecte benefice directe în planul dezvoltării infrastructurii de transport, infrastructurii hidroenergetice, proiectelor edilitare, infrastructurii termoenergetice şi de transport energetic, infrastructurii de sănătate, infrastructurii educaţionale etc. Prioritatea trebuie pusă pe proiecte, ceea ce va amplifica şi atragerea de fonduri comunitare!
- Organizarea cât mai rapidă a licitaţiilor în 2018 şi semnarea contractelor odată cu asigurarea finanţărilor aferente.
- Clarificarea aspectelor legate de split TVA într-un sector unde perioada medie de încasare a creanţelor este de 7 luni.
- Corelarea prevederilor din Codul de procedură fiscală cu cele din Legea insolvenţei, astfel încât societăţile de construcţii aflate în insolvenţă să poată participa în procedurile de achiziţii publice.
- Monitorizarea dinamică a demersurilor de <<etatizare>> a unor activităţi de construcţii de către CNAIR, PMB şi alte autorităţi contractante naţionale sau locale urmată de intervenţiile necesare la Guvern, Consiliul Concurentei şi CE.
- Reluarea negocierilor cu mediul patronal şi profesional asupra proiectului de Cod al Urbanismului, Amenajării Teritoriului şi Construcţiilor promovat de MDRAPFE din 2016.
- Începerea negocierilor asupra Normelor privind certificarea profesională a operatorilor din sectorul de construcţii în baza Legii Calităţii actualizată.
- Protejarea mecanismului sectorial de protecţie socială a personalului din construcţii în perioada timpului nefavorabil prin Casa Socială a Constructorilor, membră a Asociaţiei Europene a Instituţiilor Paritare, unde ARACO este membru fondator.
- Promovarea unor măsuri care să limiteze efectele negative ale Directivei privind detaşarea muncitorilor actualizată.
- Convenirea şi promovarea unor măsuri sustenabile împreună cu Guvernul şi autorităţile locale pentru contracararea crizei de personal calificat/necalificat.
- Promovarea unor măsuri concrete care să viabilizeze demersurile în planul învăţământului dual în construcţii.
- Reactivarea substanţială a activităţilor clusterului format în 2015 de organizaţiile patronal-profesionale din sectorul de construcţii.
- Promovarea în structura Guvernului a unei entităţi care să aibă atribuţii/responsabilităţi directe şi coerente legate de reglementările necesare sectorului de construcţii”.
Lansări de carte cu ocazia Zilei Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” – 9 februarie 2018
- principiile generale ale dreptului constituțional și ale instituțiilor politice sunt examinate și analizate în contextul tezelor și dezbaterilor Adunării Constituante;
- comentarii bogate și explicații pertinente pentru fiecare articol din Constituția României;
- punctual sunt semnalate deficiențele unor texte și se propun soluții din perspectiva revizuirii acestora;
- sunt avute în vedere și considerații de ordin istoric privind constituțiile anterioare ale României;
- structura comentariului vizează intenția legiuitorului constituant, interpretarea textului și modul său de aplicare;
- numeroase referiri la deciziile Curții Constituționale pronunțate în materie;
- ample referiri la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului;
- abordare interdisciplinară cu implicații în sociologie și științele politice;
- ample referințe bibliografice.
(coordonator)
Unde se află România după zece ani de la aderare?
Lucrarea „România – membră a Uniunii Europene. Zece ani de la aderare” este concepută de autori ca o analiză a deceniului care s-a scurs din ianuarie 2007 până în prezent, cu o încheiere care arată ce trebuie făcut în continuare pentru deplina integrare a țării noastre în comunitatea europeană. Această carte este un cumul al rezultatelor pe care România le-a dobândit ca membră a Uniunii Europene, comparând cu ceea ce au realizat celelalte state membre, fie că sunt din același grup cu țara noastră sau acceptate mai târziu în Comunitatea Europeană. S-a evidențiat ceea ce s-a întâmplat în cei zece ani parcurși de România ca membră a Comunității Europene. Lipsește o posibilă comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă România nu devenea membră a Uniunii Europene. Probabil că multe aspecte, chiar mai importante decât cele cuprinse în lucrare, vor rămâne insuficient analizate. Lucrarea se referă la aspectele importante pe care le parcurge orice țară, membră a Uniunii Europene. Este esențial faptul că, pentru început, am grupat elementele semnificative înregistrate de România în evoluția ei, pe drumul Uniunii Europene, alături de alte state, mai mult sau mai puțin asemănătoare ca evoluție cu țara noastră, dar tocmai acesta constituie elementul esențial, acela că se pot desprinde concluzii precise în legătură cu ceea ce am realizat.
Lucrarea relevă aspecte importante privind evoluția generală, finanțarea guvernamentală, efectul inflației și al șomajului, comerțul internațional ca factor de creștere economică, dar și ca rezultat al directivelor Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor. Un element important în studiul întreprins l-a reprezentat evoluția populației în Uniunea Europeană și în țările membre, analiza reliefând o tendință de scădere a natalității aproape în toate țările membre ale Uniunii Europene, element care va avea efecte, în perspectivă, în ceea ce privește rezerva pentru populația ocupată și forța de muncă. O serie de aspecte, cum sunt natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, rata divorțurilor, căsătoriile și multe alte aspecte care dau esență și explică evoluția pe care o au în creșterea populației. În alte capitole se prezintă dezvoltarea științei și tehnologiei în context european, pornind de la faptul că libera circulație se referă nu numai la bunuri și servicii sau persoane, ci și la accesul la îmbunătățirea și uniformizarea educației tinerei generații, la sporirea calității producției, activitatea de inovare, analiza patentelor de fabricație și alte aspecte care dau sens evoluției viitoare a oricărei țări membre a Uniunii Europene.
În prezent, societatea poate fi definită ca o societate informațională în toate statele membre și, din acest punct de vedere, se exprimă aspecte individuale și comparative, în legătură cu poziția fiecărei țări în Uniunea Europeană. Activitatea agricolă, forestieră și de pescuit, este prezentată în contextul în care România este și în prezent exportatoare de produse agricole. Activitatea forestieră reprezintă un element important al economiei românești, dar din cauza modului necoordonat și al lipsei de protecție pentru masa forestieră din țară exploatarea a fost nu tocmai rezonabilă, existând un declin serios, analizat în strânsă legătură cu protecția mediului. Sunt prezentate directivele Uniunii Europene, strategia în legătură cu aspectele esențiale ale protecției mediului, cum sunt utilizarea solului și subsolului, emisia de gaze, utilizarea materialelor și resurselor recuperabile, conservarea calității apei, calitatea mediului corelată cu munca și creșterea economică.
Lucrarea relevă aspecte importante privind evoluția generală, finanțarea guvernamentală, efectul inflației și al șomajului, comerțul internațional ca factor de creștere economică, dar și ca rezultat al directivelor Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor. Un element important în studiul întreprins l-a reprezentat evoluția populației în Uniunea Europeană și în țările membre, analiza reliefând o tendință de scădere a natalității aproape în toate țările membre ale Uniunii Europene, element care va avea efecte, în perspectivă, în ceea ce privește rezerva pentru populația ocupată și forța de muncă. O serie de aspecte, cum sunt natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, rata divorțurilor, căsătoriile și multe alte aspecte care dau esență și explică evoluția pe care o au în creșterea populației. În alte capitole se prezintă dezvoltarea științei și tehnologiei în context european, pornind de la faptul că libera circulație se referă nu numai la bunuri și servicii sau persoane, ci și la accesul la îmbunătățirea și uniformizarea educației tinerei generații, la sporirea calității producției, activitatea de inovare, analiza patentelor de fabricație și alte aspecte care dau sens evoluției viitoare a oricărei țări membre a Uniunii Europene.
În prezent, societatea poate fi definită ca o societate informațională în toate statele membre și, din acest punct de vedere, se exprimă aspecte individuale și comparative, în legătură cu poziția fiecărei țări în Uniunea Europeană. Activitatea agricolă, forestieră și de pescuit, este prezentată în contextul în care România este și în prezent exportatoare de produse agricole. Activitatea forestieră reprezintă un element important al economiei românești, dar din cauza modului necoordonat și al lipsei de protecție pentru masa forestieră din țară exploatarea a fost nu tocmai rezonabilă, existând un declin serios, analizat în strânsă legătură cu protecția mediului. Sunt prezentate directivele Uniunii Europene, strategia în legătură cu aspectele esențiale ale protecției mediului, cum sunt utilizarea solului și subsolului, emisia de gaze, utilizarea materialelor și resurselor recuperabile, conservarea calității apei, calitatea mediului corelată cu munca și creșterea economică.
Salariile muncitorilor s-au majorat cu 6,5%
Venitul mediu brut al unui muncitor în construcții a ajuns la 512 euro/lună în 2017, în creștere cu 6,44% față de anul anterior, în timp ce productivitatea medie anuală a fost de circa 23.000 de euro pe salariat, în declin cu 7,3% față de 2016, arată datele Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții (ARACO).
De asemenea, constructorii spun că salariul mediu din sector va continua să crească, doar dacă vor avea proiecte noi la care să lucreze. „Creșterea de tarife vine din mai multe motive. Unul legat de creșterea salariului minim. Vechea marotă a salariilor mici pentru muncitori calificați nu se mai poate susține, pentru că a generat fluxul de muncitori care au plecat să lucreze pe salarii vestice lăsând aici spațiile goale. Salariile medii au crescut, ceea ce înseamnă că firmele au făcut eforturi mari să își mențină forța de muncă, chiar dacă nu toate au investit în pregătirea personalului“, a declarat Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO. Anul trecut, statul a investit în infrastructură doar 26,7 mld. lei, cu 9,5% mai puțin decât în 2016 și cu 35% sub nivelul din 2015, potrivit Capital.
Rezultatul arată că sectorul construcțiilor inginerești s-a redus în 2017 cu 21%, cel al construcțiilor nerezidențiale s-a diminuat cu 12,6%, lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 24,6%, iar cele de reparații capitale s-au redus cu 17,7%, potrivit sursei amintite. Singura creștere impresionantă a fost consemnată de sectorul construcțiilor rezidențiale, adică 69,7%.
PNI a alocat 2,1 milioane de euro Complexului Energetic Oltenia
Complexului Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din țară, i-au fost alocate 2,1 milioane lei prin Planul Național de Investiții (PNI), reprezentând prima tranșă aferentă blocului energetic nr.7 de la Sucursala Isalnita. ”Se estimează că cea de-a doua tranșă alocată celor două proiecte ale CE Oltenia cuprinse in PNI va fi virată în cursul acestui an”, arată un comunicat publicat pe site-ul companiei. La sfârșitul anului 2017, mecanismul PNI a devenit funcțional, prima tranșă de 6,2 milioane de lei fiind virată în conturile CE Oltenia, pentru blocul energetic nr.4 de la Sucursala Rovinari, scrie News.ro. Mecanismul PNI permite producătorilor de energie să aplice în scopul obținerii de fonduri nerambursabile egale cu 25% din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectelor de investiții cuprinse in PNI, care au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și modernizarea instalațiilor de producere a energiei electrice din România. De asemenea, compania a mai anunțat că peste 75% din numărul de salariați ai CE Oltenia au beneficiat de majorări salariale. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia. Ministerul Energiei deține 77,15% din acțiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea controlează 21,55% din acțiuni. Restul acțiunilor aparțin Electrocentrale Grup (0,84%) și Societății pentru Închiderea – Conservarea Minelor.
Transgaz își respectă promisiunile față de BRUA
SNTGN Transgaz își îndeplinește angajamentele cu privire la proiectul conductei de gaze BRUA și respinge acuzațiile potrivit cărora ar face un joc în favoarea Ungariei, susțin reprezentanții Transgaz într-un comunicat publicat pe site-ul companiei.
Precizările societății vin în contextul unor informații apărute în spațiul public în România cu privire la proiectul BRUA și la capacitățile de transport gaze naturale dintre România și Ungaria, potrivit Agerpres.
De asemenea, BRUA va aduce țării venituri importante din tarifele de transport gaze naturale și va transforma România într-un jucător incontestabil pe piața gazelor naturale a Uniunii Europene. Transgaz își îndeplinește angajamentele, conform proiectului inițial, care a beneficiat de sprijinul tuturor Guvernelor României și de asemenea respinge categoric acuzațiile că ar face un joc în favoarea Ungariei”, se arată în comunicatul Transgaz.
De asemenea, proiectul este gândit să asigure o integrare mai aprofundată a piețelor europene de gaze și va spori securitatea furnizării. Transgaz a primit finațări pentru acest proiect de la Uniunea Europeană, care a acordat un grant de 179 de milioane de euro, precum și împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (50 de milioane de euro) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (60 de milioane de euro).
