Turismul continuă să își adâncească deficitele cu 82% în primele trei luni ale anului 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut
Anul acesta riscăm serios să depășim soldul negativ al turismului cu mult peste 1 miliard de euro. Contextul general al datoriei externe este îngrijorător. În primele trei luni ale anului 2018, datoria externă a crescut deja cu peste 2 miliarde de euro.
În primele trei luni ale anului 2018 românii au cheltuit cu 126 de milioane de euro mai mult în străinătate pentru turism-călătorii decât anul trecut, ajungând la sume de 752 de milioane de euro. În schimb, turiștii străini au cheltuit mai puțin cu 8 milioane de euro în România, ajungând la încasări de 455 de milioane de euro în aceeași perioadă. Această realitate duce la adâncirea cu 82% a deficitului turismului în contul curent, la absurdul cronic economic românesc incapabil să capitalizeze atuurile turismului românesc. Dinamica negativă accentuată o continuă pe cea de anul trecut. În ultimul an, turismul și-a înrăutățit de două ori și jumătate soldul negativ care alimentează deficitul balanței de plăți externe a României. Turismul rămâne și în acest an veriga slabă a serviciilor românești și cred că ministerul de resort ar trebui să se trezească din eterna sa inacțiune.
De acest sector economic depind aproape 200 de mii de salariați și 1,3% din PIB-ul țării. Promovarea turismului este inexistentă. Forța de muncă este insuficientă. Acest domeniu figurează pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în „Strategia Națională de Competitivitate a României 2015-2020”, dar performanțele reale ale acestui sector economic vital pentru calitatea vieții românilor ne-a retrogradat două poziții în clasamentul global al competitivității turismului, abia pe locul 68 în lume.
Cum este posibil ca atuurile noastre competitive naturale să fie atât de slab valorificate de către români? Am mai răspuns la această întrebare și se simte nevoia reluării celor trei argumente cheie.
Think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate cheamă Guvernul României să se aplece urgent asupra trei teme principale ce țin de dezvoltarea turismului:
1. Deficitul balanței de plăți în turism
2. Forța de muncă
3. Promovarea inexistentă
Programul de lucru flexibil devine beneficiu relevant la angajare
Flexibilitatea programului de lucru și posibilitatea de a lucra de acasă au urcat rapid în topul beneficiilor solicitate de angajați în 2018, mai ales a celor din generația Millenials, arată datele unui sondaj realizat de Frames Media Network și Train Your Brain, în luna mai, în rândul a peste 150 de oameni de afaceri și specialiști în resursele umane.
S-au săturat să lucreze în „acvarii”, în centrele de afaceri aglomerate, în care senzația de claustrofobie este predominantă, iar problemele cu aerul condiționat, aglomerația, mobilierul înghesuit și traficul de coșmar le fac viața tot mai dificilă. Vorbim în special de angajații marilor companii care lucrează în Pipera (București) și în alte zone aglomerate, acolo unde s-a construit în neștire, fără să se țină cont de regulile urbane, de la infrastructura de transport la asigurarea unui mediu ambiant prietenos, cu spații verzi și zone de relaxare. Potrivit sondajului realizat de Frames & Train Your Brain, peste 22% dintre respondenți au trecut flexibilitatea programului de lucru în topul celor mai importante beneficii la angajare. Pe primul loc, cu 64%, s-a situat pachetul salarial, urmat de soliditatea firmei (43%) și programul flexibil (22%). Pe locurile următoare, în topul beneficiilor, apar mașina de serviciu, decontarea transportului, laptopul și telefonul mobil și, în creștere semnificativă, suportul financiar pentru traininguri și asigurările medicale private. Respondenții au mai menționat, printre altele, abonamentul la sala de sport, decontarea mesei de prânz și reducerile la diverși parteneri comerciali. ,,Pachetul salarial, care include salariul lunar, tichetele de masă, primele de sărbători și cele de concediu, continuă să facă diferența în piață, indiferent de domeniul de activitate. Însă, spre deosebire de anii trecuți, angajații sunt mai atenți la timpul lor, astfel că programul de lucru flexibil a devenit tot mai relevant. Cum tehnologia actuală permite multora să lucreze online, este de așteptat ca acest criteriu să devină tot mai relevant, iar firmele trebuie să fie pregătite pentru această tendință”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
CE SPUN ANGAJATORII
Într-o piață a muncii în care recrutarea unor angajați valoroși a devenit o misiune tot mai dificilă, mare parte dintre angajatori par să fi înțeles, cel puțin la nivel declarativ, că angajații își doresc mai mult decât un loc de muncă bine plătit. Potrivit sondajului, 73% dintre angajatori sunt dispuși să ofere mai multe beneficii angajaților, în timp ce 20% spun că au deja un sistem de bonificație care își arată efectele. 7% au declarat că vor menține actualul sistem de plată. „Căutăm în permanență alternative pentru motivarea colegilor. Beneficiile sunt acordate de la data angajării, dar pentru motivare și fidelizare acordăm sporuri de fidelitate și prime pentru rezultatele obținute”, afirmă Gabriela Tudorache, HR manager Rentrop & Straton. „Numărul angajaților care primesc beneficii este în creștere, ajungând în acest an la 80%”, spune Silvia Măinescu, director general BOIRON România. „Beneficiile oferite de firmă sunt și atuuri directe la angajare, adică au o mare importanță alături de salariu. Însă, și cele care sunt oferite treptat în timp sunt motivante și posibil fidelizante pentru angajați”, afirmă aceasta. „Din experiența noastră, candidații iau în considerare pachetul de beneficii. În cazul Băncii Transilvania, beneficiile sunt acordate încă de la angajare, în funcție de îndeplinirea criteriilor pentru fiecare tip de beneficiu”, afirmă Nevenca Doca, director executiv resurse umane Banca Transilvania. Bonusurile de performanță, primele de vacanță, tichetele de masă, abonamentele de servicii medicale, team building-urile, cursurile de formare și dezvoltare profesională, participarea la Stock Option Plan sunt printre cele mai importante beneficii acordate de angajați. Eugen Vernea, manager dezvoltare Fratelli Group, spune că beneficiile acordate angajaților cresc de la an la an. „Toți angajații au beneficii în creștere în acest an, în afară de cele salariale. Mediul de lucru, locația în care își desfășoară activitatea, posibilitatea reală de avansare și de schimbare a jobului în cadrul companiei se adaugă acestui pachet”, a explicat acesta.De la recomandări la profesionalism în beneficiul pădurii
Agenţia pentru Investigaţii de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency, americană) a realizat o investigaţie de 18 luni în Parcul Naţional Munţii Rodnei şi în Parcul Naţional Călimani, precum şi la câteva fabrici de prelucrare a lemnului, investigaţie coroborată cu urmărirea informaţiilor oferite de site-ul „Inspectorul pădurii”, iar la final a elaborat un raport pe care l-a prezentat public împreună cu organizaţia Declic. Investigaţia a vizat cu precădere lemnul folosit de compania Holzindustrie Schweighofer, considerată ca relevantă în domeniu. Potrivit investigaţiei, „compania Schweighofer nu deține niciun control privind traseul lemnului de la pădurea de origine și nu poate, astfel, să excludă lemnul provenit din surse ilegale sau din parcuri naționale ori alte zone protejate”. Un mijloc de contracarare a tăierilor ilegale şi a transporturilor aferente este site-ul www.inspectorulpadurii.ro şi aplicaţia lui mobilă, apreciate de autorii investigaţiei EIA pentru că „au creat un exemplu unic de informare publică transparentă în timp real cu privire la transporturile de lemn şi au avut un impact semnificativ în reducerea transporturilor ilegale”. În acelaşi timp, făcând mai multe aprecieri proprii asupra pădurilor din România, inclusiv a celor virgine şi a celor din rezervaţii, investigaţia conţine şi o serie de recomandări către o diversitate de adresanţi, considerate benefice pentru patrimoniul silvic autohton. Recomandările lansate către Guvernul României sunt: „Continuarea instrumentării cazului Schweighofer; extinderea acestuia (sic!) către alţi jucători care nu respect regulile, atât locali, cât şi străini; Extinderea site-ului www.inspectorulpadurii.ro pentru a pune mai multe date-cheie la dispoziţia publicului; Consolidarea semnificativă a aplicării legii împotriva tăierilor ilegale şi corupţiei; Oprirea tăierilor comerciale în parcurile naţionale”.
Romsilva: Lucrările silvice sunt în concordanţă cu
legislaţia privind ariile naturale protejate
Cu autoritate profesională în domeniu, în urma celor prezentate, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva precizează: „Lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale sau naturale are o provenienţă legală, lucrările silvice fiind în concordanţă cu legislaţia privind ariile naturale protejate, planurile de management şi amenajamentele silvice, toate elaborate de specialişti în arii protejate şi silvicultură, aprobate de autorităţi. Solicitarea organizaţiei respective de a stopa lucrările silvice în zonele de conservare durabilă a parcurilor naţionale nu are nicio bază legală şi nu se bazează pe niciun studiu. Toate parcurile naţionale şi naturale au o zonare internă, zone de protecţie strictă şi integrală, unde intervenţia umană este interzisă şi zone de conservare durabilă «tampon», unde legislaţia prevede foarte clar anumite lucrări silvice. Spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 12 parcuri naţionale cu o suprafaţă cumulată de 307.406 hectare, din care 115.319 hectare se află în zone de protecţie strictă sau integrală, restul aflându-se în zone de conservare durabilă, unde lucrările silvice sunt efectuate cu respectarea legislaţiei şi a tuturor normelor silvice, în conformitate cu planurile de management ale parcurilor. Aşadar, lemnul rezultat din lucrări silvice din zonele de conservare durabilă ale Parcului Naţional Călimani şi Parcului Naţional Munţii Rodnei nu provine din tăieri ilegale, ci din lucrări silvice legale şi autorizate. De asemenea, «investigaţia» conţine numeroase date neclare privind pădurile virgine din România, precum «Carpaţii României adăposteau odinioară», fără a se preciza intervalul de timp sau faptul că două treimi din pădurile virgine ale României ar fi dispărut în ultimul deceniu, citând «experţi în silvicultură» anonimi sau «studii in derulare»”. Romsilva conchide că „autorii nu stăpânesc legislaţia din România şi nici cunoştinţe privind silvicultura şi normele silvice” şi accentuează: „Ne exprimăm regretul că unele organizaţii lansează în spaţiul public informaţii care nu corespund realităţii, fără a cunoaşte legislaţia şi normele silvice din România”.Locurile de muncă vacante
Agenţii economici din judeţul Ilfov anunţă prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Ilfov că dispun de 839 locuri de muncă vacante. Dintre acestea, 77 sunt pentru studii superioare, 273 pentru studii medii, 127 pentru muncitori calificaţi, 362 pentru muncitori necalificaţi.
Locurile disponibile sunt în profesii, meserii, ocupaţii precum director economic, inginer-şef, şef coloană auto, şef departament logistică, contabil-şef, consilier juridic, programator etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOF Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Tarom va achiziționa cinci avioane Boeing 737 MAX 8, în valoare de 586 de milioane de dolari
Transportatorul aerian roman Tarom și Boeing au anunțat astăzi că au semnat un ordin pentru cinci avioane 737 MAX 8, comanda fiind de 586 de milioane de dolari, anunță Boeing pe site-ul sau. Comanda de 586 milioane de dolari era listată anterior ca neidentificată pe site-ul Boeing’s Orders & Deliveries.
De asemenea, modelul 737 MAX 8 încorporează cele mai noi motoare CFM International LEAP-1B, șuruburi de tehnologie avansată și alte îmbunătățiri pentru a oferi cea mai mare eficientă și fiabilitate pe piața avioanelor cu un singur culoar.
Comanda de astăzi face parte dintr-un contract mai amplu care, pe lângă cumpărarea celor cinci aparate Boeing 737-MAX 8, prevede și începerea procedurilor pentru că Direcția Tehnică a TAROM să devină partener oficial Boeing, precum și achiziția în leasing operațional a celor două aeronave 737-800 Next Generation, aflate deja în flota TAROM, a anunțat Ministerul Transporturilor. Semnarea acestei comenzi ferme între compania Tarom, reprezentată de directorul general Wolff Werner-Wilhelm și Boeing, prin Kevin G. McAllister – președinte și director executiv al Boeing Commercial și Ihssane Mounir – vice-președinte de marketing și vânzări, a avut loc în cadrul Târgului aviatic Farnborough International Airshow, evenimentul aerospațial al anului din Europa. „Comanda de astăzi face parte dintr-un contract mai amplu care, pe lângă cumpărarea celor cinci aparate Boeing 737-MAX 8, prevede și începerea procedurilor pentru că Direcția Tehnică a Tarom să devină partener oficial Boeing, precum și achiziția în leasing operațional a celor două aeronave 737-800 Next Generation, aflate deja în flota Tarom”, arată comunicatul Ministerului Transporturilor.
Raiffeisen Bank se extinde în Timișoara
Raiffeisen Bank va deschide în luna septembrie o agenție bancară în cartierul ISHO din Timișoara, deținut de Ovidiu Sandor, care cuprinde peste 1.000 de apartamente și 50.000 metri pătrați de birouri, conform Profit.ro.
Mulberry Development este într-o fază avansată de negocieri și cu alte companii reprezentative pentru mediul bancar, financiar sau asigurări. ISHO va fi livrat în întregime până în 2020, potrivit sursei citate. Mulberry Development este o companie specializată în dezvoltarea proiectelor imobiliare, fondata de antreprenorul Ovidiu Sandor. Mulberry Development mai este implicată în două proiecte majore, respectiv City Business Centre Timisoara și The Office Cluj-Napoca, în parteneriat cu NEPI Rockastle.
Indicatorul de Încredere MacroeconomicĂ CFA România, mai 2018
Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în luna mai
În luna mai 2018, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 8 puncte, până la valoarea de 41,5 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul a scăzut cu 25,1 puncte). Această evoluție s-a datorat ambelor componente ale Indicatorului. Astfel, Indicatorul condițiilor curente a scăzut față de luna anterioară cu 9,5 puncte, până la valoarea de 56,9 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 27 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 7,2 puncte, până la valoarea de 33,8 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 24,1 puncte). În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 90% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7046, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7603. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2019/mai 2018) a înregistrat o valoare medie de 4,58%. Sunt de remarcat anticipațiile de majorare a ratelor de dobândă (față de valorile actuale) la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), 92,5%, și respectiv 87,5% dintre participanții la sondaj anticipând această evoluție. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadență de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,45%, iar randamentul obligațiunilor suverane denominate în lei cu scadență de 5 ani este de 5,03%. Ca urmare, pentru scadențele pe termen scurt sunt anticipate dobânzi real negative. Începând cu luna mai 2018, în cadrul sondajului au fost adăugate două noi întrebări, și anume: Cum consideră participanții la sondaj evoluția primei de risc de țară a României în următoarele 12 luni, precum și valoarea anticipată pentru un orizont de 12 luni pentru prima de risc de țară a României, prima de risc măsurată prin valoarea CDS în USD pentru scadența de 5 ani. În cadrul acestui exercițiu, peste 87% dintre participanți anticipează o majorare a primei de risc de țară, iar valoarea medie anticipată a acesteia este de 112 bps (creștere de aproximativ 20 bps față de valoarea actuală). Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include și întrebări referitoare la evaluarea condițiilor curente macroecnomice. Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepția grupului de analiști membri ai CFA România privind evoluția piețelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor și riscurilor, cât și un indicator fundamental de prognoză privind evoluțiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor și inflației. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Indicatorul de Încredere Macroeconomică, care ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească), este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:- Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piața muncii;
- Anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.
INSTITUTUL DE ECONOMIE MONDIALĂ – 50 de ani activitate
Institutul de Economie Mondială (IEM) este parte a Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române şi a fost acreditat ca unitate componentă a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional, conform HG 551/2007 şi prin decizia ANCS nr. 9688/ 30.06.2008. Activitatea IEM se desfăşoară în sediul din Bucureşti, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie nr. 13, sector 5. cod poştal 050711, tel/fax: +40-21-318.24.54, tel: +40-21-318.24.55, e-mail: office@iem.ro, adresa web: www.iem.ro.
TRADIȚIE ȘI SCURT ISTORIC
Institutul de Economie Mondială continuă tradiția inițiată de Virgil Madgearu și Nicolae Georgescu Roegen, specialiști de elită în domeniul economic. Cei doi renumiți economiști români au contribuit alături de alți specialiști importanți din perioada interbelică la elaborarea unor studii în cadrul Asociației pentru studierea conjuncturii, înființată și condusă între anii 1936 și 1940 de Virgil Madgearu. Asasinarea lui Madgearu de către legionari, precum și condițiile vitrege ale războiului au dus la sistarea activității desfășurate în cadrul Asociației pentru studierea conjuncturii. Dar necesitatea intensificării schimburilor comerciale dintre România și partenerii săi a făcut necesară studierea economiei mondiale și în special a piețelor de mărfuri. Așadar, în anii ’60, mai precis în 1967, se înființează Institutul pentru Studierea Conjuncturii Economice Internaționale, în subordinea Ministerului Comerţului Exterior şi a Cooperării Economice Internaţionale. Denumirea institutului se schimbă 9 ani mai târziu, în 1976, în Institutul de Economie Mondială. Timp de 20 de ani, de la înființare, Institutul a avut șansa de a fi condus de Costin Murgescu, membru corespondent al Academiei, o personalitate multilaterală, cu o puternică deschidere spre dezbaterea de idei, pătruns de un accentuat patriotism. Excelent pedagog, a îndrumat formarea mai multor generații de cercetători și profesioniști care s-au afirmat în conducerea unor importante instituții naționale, ministere, în mediul de afaceri, diplomație, învățământul academic. Pe plan extern, IEM a dezvoltat un sistem de colaborări cu institute similare din Est și din Vest, stagiile de formare profesionale reciproce fiind o practică benefică pentru mai buna înțelegere a realităților din țările respective. În toată aceasta perioadă, IEM a a elaborat studii şi sinteze pentru promovarea relaţiilor comerciale internaţionale ale României şi creşterea accesibilității produselor româneşti pe pieţele externe, inclusiv prin îmbunătăţirea competitivităţii producţiei naţionale dedicate exportului. Începând cu anul 1990, IEM a trecut sub coordonarea ştiinţifică a Academiei Române, prin intermediul programelor academice prioritare asumate la nivelul Institutului Naţional de Cercetări Economice, obiectul său principal de activitate fiind cercetarea fundamentală concentrată pe sprijinirea tranziţiei României la o economie de piaţă funcţională, întărirea politicilor publice de întărirea competitivităţii internaţionale a economiei, integrarea activă a economiei naţionale în economia mondială şi fundamentarea poziţiilor României faţă de provocările integrării europene şi globalizare. Principalele categorii de activităţi desfăşurate de IEM sunt următoarele: a) De cercetare: studii de conjunctură ale economiilor ţărilor cu relevanţă și impact asupra creşterii economice globale, studii de piaţă internaţională, monitorizare, evaluare, analiză comparativă, prognoză, perspective, sondaje de opinie, studii de caz; b) De informare: elaborare şi editare de publicaţii periodice proprii, pe suport fizic sau electronic, ce pot fi accesate şi pe site-ul institutului; c) De consultanţă: activitate bazată pe expertiza acumulată pe bază de cercetare, direcţionată către factori de decizie, companii şi cercuri academice, din proprie iniţiativă şi la cerere. Denumirea institutului este sugestivă pentru sfera de cuprindere a activităţii: analiza problemelor fundamentale ale economiilor lumii şi a impactului acestora direct sau via economie globală asupra economiei româneşti. Domeniile prioritare de cercetare ale institutului privesc: 1. Analiza comparativă a modelelor de dezvoltare economică a statelor lumii; 2. Modificări structurale în economia mondială, ca efect al crizei economice şi financiare internaţionale; 3. Integrare şi guvernanţă europeană; 4. Analiza conjuncturii economiei ţărilor şi a principalelor tendinţe de pe pieţele de mărfuri şi financiar-valutare internaţionale. Misiunea Institutului de Economie Mondială al Academiei Române este de a studia dimensiunile dezvoltării integrării europene, analiza construcţiei parteneriatelor strategice, analiza dinamicii factorilor de structurare a economiilor şi pieţelor internaţionale de mărfuri şi valori, implicaţiile globalizării ca fenomen şi proces, lanţurile globale de valoare adăugată, precum şi implicaţiile acestora asupra României. În dorinţa unei participări mai constructive la bunul mers al economiei româneşti, Institutul de Economie Mondială a deschis, începând cu decembrie 2013, sesiunile grupului de reflecție „GLOBAL – 3G”: Repoziţionarea actorilor economici în globalizare, impactul geopolitic şi geostrategic, scopul și beneficiile unor dezbateri în acest format fiind axate pe cultura individuală și de cercetare a participanților. Activitățile din cadrul „GLOBAL – 3G”, sunt strâns legate de provocările postcriză ale globalizării, prin: focalizarea temelor de cercetare pe subiectele şi implicaţiile cele mai ardente; orientarea tematicilor de detaliu ale studiilor pe cele mai pertinente fenomene din economia mondială, de interes practic şi cu relevanţă pentru România; dezvoltarea spiritului de observare, analiză şi sinteză a tendințelor majore care reconfigurează lumea globală şi, implicit, piețele internaționale; dezvoltarea exercițiului comunicării de specialitate pentru cercetătorii tineri; creșterea vizibilității și utilității în domeniul decizional al activității de cercetare. Prin planurile anuale de cercetare, IEM a reuşit o mai bună armonizare a cercetătorilor cu două repere foarte importante pentru domeniul său de expertiză: 1. Primul reper se referă la o mai bună racordare la fenomenologia din economia globală post-criză financiară, care a pus cercetarea de conjunctură prospectivă în faţa noilor provocări. Această racordare a constat în decelarea repoziţionării actorilor globali, cu consecinţe în modul de manifestare a puterii economice a acestora şi remodelarea sistemului comercial internaţional. De menţionat că procesul de globalizare în perioada post-criză este dominat, în ciuda percepţiei iniţiale, de convergenţă, de fragmentare şi contagiune, cu efecte de creştere a vitezei de propagare a impulsurilor stimulative sau prohibitive generate de centrele de putere. 2. Al doilea reper priveşte realităţile şi necesităţile din economia Romaniei, gestionările fiind fie la nivel naţional, fie în cadrul parteneriatelor bilaterale şi multilaterale, în cadrul cărora este de dorit o implicare instituţională mai activă, IEM oferind argumente şi recomandări în acest sens prin formele de valorificare a rezultatelor cercetărilor. Mutaţiile din economia globală au fost tratate şi prin prisma domeniilor sau politicilor de interes şi cu impact asupra Romaniei, pentru care cercetările au fost acompaniate, de asemenea cu recomandări de poziţii. Domeniile de cercetare aprofundate privesc dimensiunile integrării României în UE, ca stat membru, respectiv implicările participative:- creşterea economică tridimensională (inteligentă, durabilă şi inclusivă),
- uniunea energetică,
- uniunea bancară,
- politicile sociale,
- convergența și divergența în UE,
- cercetarea-dezvoltarea-inovarea, reducerea decalajelor economice,
- dezvoltarea rurală.
Retrospectiva evenimentelor în piața de capital românească și radiografia la zi a acestei piețe
Piața de capital din România a înregistrat în 2017 o evoluție pozitivă, fiind marcată de un interes sporit și de recunoașterea investitorilor.
În ședința din 17 aprilie a.c. Consiliul ASF a analizat reportul anual privind piața de capital românească.
Analiza complexă a reliefat procesul ascendent spre îndeplinirea tuturor obiectivelor asumate prin programul STEAM, precum și rolul tot mai important în cadrul economiei naționale a pieței instrumentelor și investițiilor financiare.
Principalele concluzii ale raportului, aprobat de Consiliul ASF, sunt prezentate în continuare (extrasele sunt parte componentă a raportului).
Peste toate aceste concluzii, se desprinde confirmarea de către piață și de către organismele internaționale că domeniul investițiilor financiare în România a fost un succes în 2017, cu perspectiva atingerii statutului de piață emergentă în cel mai scurt timp.
Cadrul economic european a continuat tendința de consolidare și în a doua parte a anului 2017 prin îmbunătățirea indicatorilor specifici economiilor europene. Condițiile economice și financiare s-au menținut la un nivel menit să favorizeze activitatea investițională la nivel european. Provocări la adresa stabilității au rămas în perioada analizată riscul geopolitic izvorât din amenințările teroriste și escaladarea tensiunilor în Peninsula Coreea și cel politic (negocierile Brexit).
Riscul politic s-a menținut la un nivel ridicat prin existența incertitudinilor în ceea ce privește negocierile pe tema Brexit-ului. În contextul potențialelor relocări în alte state membre UE ale participanților autorizați și supravegheați de Autoritățile din Marea Britanie, ESMA a emis în iulie 2017 un set de opinii cu privire la principiile ce stau la baza relocărilor, opinii ce vin în sprijinul convergenței în materie de supraveghere.
Astfel, la nivel internațional, anul 2017 nu a înregistrat perioade cu niveluri ridicate de turbulență, cel puțin prin comparație cu evenimentele cu impact semnificativ din anul 2016, care au dus la modificări ample ale prețurilor activelor financiare, respectiv cele două episoade de turbulență care au avut loc pe fondul știrilor și evoluțiilor piețelor financiare din China, și cel aferent rezultatului referendumului organizat în Marea Britanie.
Indicele de turbulență calculat pentru luna decembrie 2017 s-a situat la un nivel mult mai redus prin comparație cu luna iunie 2016, când a marcat cea mai ridicată valoare pentru toată perioada analizată, respectiv decembrie 2012-decembrie 2017. Creșterea semnificativă din luna iunie 2016 a avut loc ca urmare a creșterii volatilității indicilor pieței de capital pe fondul rezultatului pro-Brexit al referendumului din Marea Britanie. Începând cu luna iulie 2016, s-a observat o tendință de revenire a indicelui de turbulență la nivelurile anterioare, tendință continuată pe tot parcursul anului 2017.
Indicii burselor internaționale au înregistrat evoluții pozitive în anul 2017 (12 luni), în timp ce indicii BVB au înregistrat modificări la 12 luni (29 decembrie 2017 comparativ cu 29 decembrie 2016) situate între 9,6% și 22,9%. Cea mai semnificativă creștere la 12 luni se constată în cazul indicelui BET-FI (+34,1%), urmat de BET-XT-TR (+24,0%).
Se constată că în trimestrul IV al anului 2017 a continuat tendința ascendentă a burselor de acțiuni, cu un nivel scăzut de volatilitate pentru piețele dezvoltate și mai ridicat pentru piața românească. Un nivel semnificativ de volatilitate s-a menținut și în cazul cursului de schimb EURUSD.
Pe piața românească și pe alte piețe emergente și de frontieră din vecinătate s-a menținut o volatilitate mai ridicată decât în țările dezvoltate, în cazul cărora (de exemplu în SUA) volatilitatea și-a continuat tendința descendentă pe parcursul anului 2017.
Fenomenul de contagiune poate fi captat în general prin analiza corelațiilor dintre piețele financiare. După creșterile semnificative ale coeficienților de corelație ca urmare a rezultatului referendumului din Marea Britanie, la finalul lunii decembrie 2016 aceștia au atins valori similare cu cele de la începutul anului 2016, iar în luna ianuarie 2017 valorile au fost aproape de minimele istorice. Ulterior, am asistat la o revenire a valorilor acestor coeficienți.
Se constată că în trimestrul IV al anului 2017 a continuat tendința ascendentă a burselor de acțiuni, cu un nivel scăzut de volatilitate pentru piețele dezvoltate și mai ridicat pentru piața românească. Un nivel semnificativ de volatilitate s-a menținut și în cazul cursului de schimb EURUSD.
Pe piața românească și pe alte piețe emergente și de frontieră din vecinătate s-a menținut o volatilitate mai ridicată decât în țările dezvoltate, în cazul cărora (de exemplu în SUA) volatilitatea și-a continuat tendința descendentă pe parcursul anului 2017.
Fenomenul de contagiune poate fi captat în general prin analiza corelațiilor dintre piețele financiare. După creșterile semnificative ale coeficienților de corelație ca urmare a rezultatului referendumului din Marea Britanie, la finalul lunii decembrie 2016 aceștia au atins valori similare cu cele de la începutul anului 2016, iar în luna ianuarie 2017 valorile au fost aproape de minimele istorice. Ulterior, am asistat la o revenire a valorilor acestor coeficienți.
OmertÀ pentru juntă
Seriale precum „Imperiul din Atlantic City” sau „Clanul Soprano” și filme ca „A fost odată în America”, „Nașul”, „Băieți buni”, „Scarface”, „Casino” ori „Donnie Brasco”, arată o lume violentă cu afaceri ilegale realizate de gangsterii Al Capone, Lucky Luciano sau Carlo Gambino pe care regizori ca Martin Scorsese, Brian de Palma sau Sergio Leone încearcă să o aducă în atenție ca să tragă concluzia că e de neacceptat.
Oamenii s-au bucurat atunci când ziarele au scris că a fost decapitată Cosa Nostra după loviturile date clanurilor Gambino, Genovese, Lucchese, Colombo, Bonano și arestarea nașului mafiot John Gotti.
Din vechile famiglii au rămas mai mult Oscarurile, Globurile de Aur și Emmy-urile primite sau nominalizările lui Robert de Niro, Al Pacino, Joe Pesci și Steve Buscemi, dar întrebarea este dacă societățile prezentate în filme ca fiind nesigure erau mai liberale decât cele din momentul de față. Fiindcă, probabil, în prezent, cele două entități, statul și mafia, s-au reorganizat într-una singură: statul mafiot.
Ia gândiți-vă un pic. Organizațiile mafiote încasau taxe de protecție din cartierele pe care le controlau. Dar nu-și puteau permite să-și omoare businessul, Așa că, în perioadele dificile, relaxau fiscalitatea pentru a nu omorî găina cu ouă de aur. Pe când acum, politicienii, după ce au eliminat „impozitarea” paralelă, acționează precum un monopol, redenumesc taxele de protecție accize și nu le reduc în timp de criză, din contră.
Spusele ministrului de Interne italian Angelino Alfano sunt edificatoare. Atunci când era vânat Matteo Denaro – succesorul nașilor sicilieni Toto Riina și Bernardo Provenzano – el a zis: „Statul câștigă, Mafia pierde!”. Și același lucru îl vor și oamenii obișnuiți când se uită cu inima cât un purice la televizor să vadă dacă e eliminat sindicatul crimei.
Problema este, însă, reiterez, dacă atunci când pierde mafia, câștigă capitalismul sau dacă, de fapt, e restrânsă neîncetat libera inițiativă sub pleiada de impozite menite să eradicheze flagelul, cu scopul creării unui stat puternic și autoritar, capabil să lupte cu mafia. Dar dacă tot au reușit autoritățile să-i vină de hac mafiei, atunci poate că ar fi cazul ca DNA din România să devină o noțiune generalizată la nivelul întregii Uniuni Europene, fiindcă există suspiciunea, cum am sugerat mai devreme, că în locul mafiei au apărut statele mafiote.
Politicienii greci sunt responsabili pentru o datorie publică de peste 175% din PIB, iar cei italieni, care spun că pierde mafia și câștigă statul, au făcut una de peste 130% din PIB. Și apropo de asta, oare de ce era mai mereu asociat Berlusconi cu statul mafiot? Să fie o nouă modă în clasa politică din UE?!
Dar fiindcă tot am adus în discuție DNA, nu de o românizare a Europei vreau să vorbesc, ci de faptul că Brexitul a vrut să le sugereze politicienilor europeni că a venit momentul să se restaureze reperele capitaliste, piețele și respectul față de proprietatea privată.
Să fim cinstiți: nimănui nu-i place capitalismul. Capitalismul pe bune, economia de piață adevărată. Cea în care talentul, competențele, puterea de munca și inspirația personală determină averea și nivelul de trai al fiecăruia. În care statutul social depinde direct de capacitatea de a anticipa și de a satisface de fiecare dată mai bine decât alții nevoile semenilor. În care nimeni nu este protejat de concurență, nici un succes nu e definitiv și nici o avere nu e ferită de ruină.
