Black Friday 2018: S-au înregistrat plăți on-line provenite din țări străine
Între 16 și 18 noiembrie în sistemul procesatorului de plăți PayU au fost înregistrate peste 375.000 de tranzacții și unele au venit din țări ”exotice” precum Costa Rica, Australia sau Arabia Saudită, arată datele remise de companie către HotNews.ro.
PayU România estimează că românii au făcut cumpărături online – incluzând aici atât comenzile plătite online, cât și cele cu numerar la livrare – de peste un miliard de lei
În platforma PayU România, aproximativ 10% din numărul total de plăți online realizate de Black Weekend (16-18 noiembrie) sunt tranzacții realizate cu un card emis într-o altă țară.
Topul primelor 6 țări după numărul de plăți online din platforma PayU pe 16 noiembrie:
România (239,500 plăți online)
Ungaria (5,643 plăți online)
Marea Britanie (5,350 plăți online)
Italia (944 plăți online)
Bulgaria (574 plăți online)
SUA (532 plăți online)
Țări exotice din care s-au facut cumpărături: Australia, Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Costa Rica, Canada, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite
Neînțelegeri în cadrul postului de televiziune Realitatea TV
Realizatorul Rareș Bogdan a anunțat marți seară în direct că va pleca de la Realitatea TV dacă Oreste Teodorescu și Oana Stănciulescu nu vor fi primiți înapoi. Oreste Teodorescu scrisese pe Facebook că a fost cenzurat pentru că nu a vrut să intre în partidul înființat de Cozmin Gușă. La rândul său, Gușă l-a acuzat pe Oreste că „se folosea de numele Realității în diverse discuții sau tranzacții”, potrivit G4media.ro
„Fac un anunț extrem de important: în cazul în care Oreste Teodorescu și Oana Stănciulescu nu vor fi primiți în platoul Jocuri de Putere, iar directorul postului Realitatea TV, Edi Pastia, nu va fi concediat, activitatea mea la Realitatea TV se încheie. Iubesc Realitatea TV și vreau să lucrez aici. Pleacă Pastia și se întorc Oreste și Oana Stănciulescu, oameni – stindard ai luptei împotriva ciumei roșii. Dacă nu, vor rămâne cu domnul Pastia, iar eu mă voi duce în afara Realității TV. Nu știu unde, nu m-am gândit vreodată că voi fi nevoit să vorbesc despre asta. Repet, nu am nimic să reproșez domnului Cozmin Gușă sau domnului Maricel Păcuraru”, a declarat Rareș Bogdan.
La rândul său, Oreste Teodorescu a scris pe Facebook: „Astăzi, cu un minut înainte sa intru in platoul Jocuri de putere, am fost interzis la Realitatea…După cinci ani de combat împotriva Ciumei Roșii, pentru ca nu am marșat la ideea partidului Realitatatea, și pentru ca politicul nu mai are nici o legătura cu jurnaliștii independenți, cu părere de rău pentru publicul celei mai bune emisiuni din România, cu regretul ca îl las singur pe Rares, între lupi, fără sa îmi doresc asta, va spun la revedere! Sper sa ne reîntâlnim televizat cât mai curând! Rămân același soldat unei cauze drepte pentru țara mea! Nu pot fi complicele nici unei mașinațiuni…
Ps: cel mai șocat a fost prietenul meu for ever, Rares, care a primit vestea odată cu mine…
Oare cât s-a încasat pentru excluderea Oanei Stănciulescu și a mea de la Realitatea? Sper măcar sa fi meritat!!!
Din păcate, sunt convins ca adevărata ținta este Rares și încăpățânarea lui de a rămâne o insula de antibolșevism și dragoste de o Românie frumoasa…”.
27 de manageri și antreprenori s-au înscris la programul EMBA Bucharest organizat de WU Executive Academy
- 45% din totalul aplicanților sunt femei, în creștere față de media de 35% înregistrată în ultimii 3 ani;
- Vârsta medie a participanților a crescut de la 35 la 37 de ani.
România la summitul european al afacerilor familiale
La Bruxelles s-a desfăşurat al V-lea summit european al afacerilor familiale, cu prezentarea în faţa exponenţilor Parlamentului European a perspectivei în domeniu pentru Noua Europă.
România a fost reprezentată de o delegație a asociaţiei naţionale de profil Family Business Network România (FBN România), formată din: Florin Madar – președintele FBN România si fondator al grupului Temad, Maria Iosif – membru al FBN România și fondator al Novaintermed, av. Mihaela Hârşan – secretar general al FBN România (foto).
Maria Iosif subliniază: „Am cunoscut la summit oameni cu experiență multigenerațională în afaceri, oameni care au avut un impact deosebit în businessul lor, restructurându-l complet atunci când a fost nevoie, aducând un spirit nou ancorat in contemporaneitate, care uneori răsturna poziția conservatoare a generațiilor anterioare, manifestând flexibilitate și adaptabilitate; oameni care au adus un salt calitativ si cantitativ în companiile familiilor lor, iar asta, pentru un antreprenor român aflat la prima generație, este un aport neprețuit de informație utilă”.
Florin Madar: „La summitul afacerilor de familie din Bruxelles, politicieni precum Gunther Oettinger – comisar european pentru buget şi HR și Martina Dlabajova – membru în Parlamentul European, având în spate experiență antreperenorială, ne-au încurajat să construim și să menținem un dialog permanent cu politicul, în scopul informării continue asupra nevoilor de business specifice, astfel ca impactul inițiativelor legislative să fie constructiv si benefic”.
În urma reuniunii au fost sintetizate mai multe aspecte determinante pentru etapa următoare:
„Uniunea Europeană trebuie să se asigure că întreprinderile sale pot beneficia de oportunitățile pieței unice, de globalizare, și că acestea, la rândul lor, vor aduce beneficii cetătenilor Europei.
Uniunea Europeană trebuie să creeze echitate financiară și să promoveze un sistem care să încurajeze acumularea de capitaluri proprii.
Război pentru talente a fost un alt subiect de interes pentru reprezentanții afacerilor prezenți la summit, aceștia subliniind că UE trebuie să se concentreze asupra furnizării de competențe adecvate pentru locurile de muncă și că întreprinderile și indivizii pot să facă față schimbărilor tehnologice tot mai rapide.
O atenție deosebită trebuie acordată colaborării dintre antreprenori, guvernele naționale şi instituțiile europene, in scopul promovării uceniciei și al invățării la locul de muncă, prin promovarea unui sistem educațional dual, astfel încât deficitul de competențe să poată fi acoperit din resurse proprii.
Pentru UE este vitală existența unui regim internațional de comerț liber puternic. Sub amenințarea unei reacții protecționiste din partea S.U.A și riscul ca instituțiile și regulile UE şi cele globale să devină tot mai greoaie pentru afacerilie de familie europene, acum a devenit o urgență să ne asigurăm că UE poate și va vorbi cu o singură voce.
Transferul succesiunii de afaceri este și va fi întotdeauna o provocare enormă pentru întreprinderile familiale. Pregătirea corectă a generației următoare și încurajarea acesteia în mod corespunzător de către mediul juridic, administrativ și fiscal, asigură potențial uriaș pentru reînnoire și creștere în Europa. Afacerea de familie este acel business construit și dezvoltat de familie de-a lungul generațiilor, incluzând valori, tradiții și cunoaștere. Ca urmare, datorită complexitătii succesiunii afacerilor de familie, a fost subliniată importanța mediului în care are loc transferul, astfel încât să se ofere afacerii de familie cea mai bună șansă de supraviețuire”.
Întreprinderile europene de familie susțin că „o cale favorabilă de dezvoltare a afacerilor este mai presus de toate prioritizarea pregătirii de cetățeni cu reale competențe profesionale și crearea de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii acestora”.
Se fac noi angajări la nivel național
Potrivit datelor furnizate de agentii economici privind locurile de munca vacante, in evidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca sunt inregistrate 31.325 locuri de munca, in data de 19 noiembrie 2018, conform datelor Wall-Street.ro.
Totodată, la nivel national, cele mai multe locuri de munca sunt oferite pentru: muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (2.842), agent de securitate (2.369), lucrator comercial (1.459), lacatus mecanic (1.455), muncitor necalificat in industria confectiilor (1.364), manipulant marfuri (955), confectioner-asamblor articole din textile (949), ambalator manual (792), montator subansamble (744), vanzator (658), potrivit sursei citate.
PIB-ul ridică noi semne de întrebare
Ritmul de creştere economică va rămâne peste cel estimat iniţial la 5,2% dar se va reduce în partea a doua a anului de la 5,8% undeva spre 5,4% (ponderile celor două semestre nu sunt egale), pentru a ieşi media de 5,6% avansată, potrivit Curs de guvernare.ro.
“Ca urmare a luării în considerare a creșterii economice de 5,6%, față de 5,2% cât a fost avut în vedere la elaborarea legii bugetului la începutul acestui an și a unui PIB de 837,1 miliarde lei, față de 815,2 miliarde cât s-a estimat inițial prin proiectul de act normativ, se propune o suplimentare a cheltuielilor”, a declarat, vineri, ministrul Ionuț Mișa, într-o conferință de presă susținută la sediul ministerului. (Agerpres)
Înainte ca instituţia specializată din subordinea Guvernului, CNP, să anunţe prognoza de toamnă privind evoluţia economiei româneşti, a fost avansată o nouă valoare pentru PIB-ul acestui an, mai mare cu circa 22 de miliarde de lei. Motivul invocat fiind o estimare în creştere a avansului economic în preţurile perioadei de bază (2016) de la 5,2% la 5,6%.
De asemenea, cele aproximativ 22 de miliarde de lei în plus trebuie foarte serios examinate, mai ales că seamănă ( coincidenţă interesantă) cu o poveste de acum câţiva ani, când PIB-ul pe 2011 a fost prezentat de CNP în baza calculelor efectuate de INS.
Românii, la un pas de sărăcie
Aproximativ 37% dintre români au cheltuieli lunare similare cu venitul încasat, ceea ce nu le permite să pună bani deoparte, iar 6 din 10 au obligații financiare, precum credite sau împrumuturi, arată o cercetare sociologică realizată la comanda companiei de recuperare creanțe Kruk România, conform datelor Profit.ro.
De asemenea, datele cercetării online realizată de iSense Solutions arată și că 30% dintre cei care au deja credite ar dori să acceseze un nou împrumut în anul care vine, lucru ce ar putea duce la supraîndatorare. Românii au cea mai mare încredere în bănci atunci când iau un împrumut, 83% dintre aceștia spunând că ar apela la astfel de instituții în cazul în care ar avea nevoie de bani. 14% dintre români au menționat că ar lua un împrumut de la o instituție financiară non-bancară, dacă o instituție bancară ar refuza să le acorde împrumutul, potrivit sursei citate.
Cei care s-au confruntat cu probleme financiare sunt mai precauți: 17% dintre cei fără datorii ar face un împrumut cu o valoare cumulând veniturile familiale pe 3 ani, în timp ce numai 10% dintre cei care deja au datorii ar împrumuta o astfel de sumă.
Ministerul Apelor și Pădurilor: precizări despre activitatea instituţiilor cu profil silvic
Ministerul Apelor și Pădurilor face o serie de precizări în urma unor informaţii (pe care le semnalează ca inexacte) apărute în spațiul public, privind activitatea instituțiilor cu atribuții în domeniul silvic:
„1.Referitor la afirmația potrivit căreia ministrul apelor și pădurilor „l-a mutat” pe fostul director al Direcției Silvice Vâlcea la conducerea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva precizăm că aceasta este neadevărată. Ministrul apelor și pădurilor nu are competență în numirea sau demiterea directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prerogative legale în acest sens are Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Așa cum s-a comunicat anterior, în mod repetat, fostul director general a fost înlocuit de Consiliul de Administrație al RNP-Romsilva din cauza neîndeplinirii contractului de mandat.
- Referitor la afirmația conform căreia ministrul apelor și pădurilor l-a destituit din funcție pe fostul inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov, Florin Nan, pentru o bună informare a opiniei publice menționăm faptul că acesta era promovat temporar în respectiva funcție publică, iar la data de 15.07.2018 promovarea temporară a încetat. Tot de la această dată, Florin Nan și-a reluat activitatea în funcția publică de consilier principal în cadrul Direcției de Implementare și Avizare a Gărzii Forestiere Brașov.
- Referitor la afirmația potrivit căreia fostul inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov, Florin Nan, „a trimis rapoarte încă din 2017” cu privire la tăierile ilegale din zona Boița, precizăm că prima sesizare pe această temă primită de Direcția Generală Păduri, din cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor, a fost înregistrată cu numărul 137, la 27.07.2017, dar aceasta a fost făcută de Asociația Greenpeace România. Printre altele, Greenpeace cerea Ministerului Apelor și Pădurilor, precum și Regiei Naționale a Pădurilor, efectuarea unui control privind modul în care Direcția Silvică Sibiu și Garda Forestieră Brașov (adică instituția condusă atunci de Florin Nan) au verificat existența unor tăieri ilegale în zona Boița. Printre altele, în sesizarea trimisă de Greenpeace se menționa faptul că Direcția Silvică și Garda Forestieră Brașov au primit opt sesizări de la acest ONG, dar fără a primi vreun răspuns, respectiv dacă informațiile se verifică, și dacă au fost luate măsuri. Mai exact, Direcția Generală Păduri, prin Serviciul Control Silvic și Cinegetic, a aflat de această problemă de la Greenpeace, nu de la fostul inspector șef al Gărzii Forestiere Brașov. În consecință, Direcția Generală Păduri a dispus imediat efectuarea unui control în zona Boița. Rapoartele „trimise de Florin Nan la București” despre care se vorbește în spațiul public, nu există.

