Isărescu: Roborul continuă să scadă
Indicele Robor scade de două luni, în contextul în care anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere încă din vara anului trecut, iar această scădere nu are legătură cu „taxa pe lăcomie”, anunţată recent de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, potrivit News.ro.
În 6 decembrie, potrivit datelor afişate de BNR, indicele Robor la trei luni a scăzut atunci la 3,08%, cel mai mic nivel din luna iulie a anului 2018, conform Economica.net.
În 18 decembrie, Eugen Teodorovici a anunţat că, Guvernul va introduce, de la 1 ianuarie 2019, o „taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul Robor la 3 şi la 6 luni. Guvernul speră să obţină suplimentar 3,6 miliarde de lei în 2019, din această nouă taxă.
Totodată, întrebat ce va face în acest an, după expirarea mandatului, Isărescu a spus că „Parlamentul va hotărî”.
Samsung a lansat televizoare la care utilizatorii vor putea modifica mărimea ecranului
Samsung a prezentat la târgul CES Las Vegas noi televizoare modulare la care mărimea ecranului poate fi modificată, compania expunând un model de 75 de inci, dar și unul uriaș, de 219 inci. Samsung a prezentat acum un an tehnologia prin care mărimea ecranului poate fi ajustată, iar despre modelul The Wall s-a scris mult, potrivit Hotnews.ro
Tehnologia MicroLED nu are nevoie de lumină de fundal, LED-urile generând propria lumină, iar compania spune că această tehnologie oferă contraste mult mai bune la culorile luminoase în comparație cu tehnologia OLED promovată de Sony și LG.
”Datorită structurii modulare a micro-LED-urilor, această tehnologie oferă flexibilitate în ceea ce privește dimensiunea ecranului, care permite utilizatorilor să-l personalizeze pentru a se încadra în orice cameră sau spațiu. Prin adăugarea modulelor Micro LED, utilizatorii își pot extinde ecranul la orice dimensiune dorită. Funcționalitatea modulară a micro-LED-urilor va permite utilizatorilor să creeze un display final, chiar și la dimensiunile neregulate de 9×3, 1×7 sau 5×1, care să se potrivească nevoilor lor spațiale, estetice și funcționale.
Eminescu şi gândirea economică
„Ierarhia socială n-ar trebuii să fie decât o ierarhie a muncii”. (Mihai Eminescu).
În fiecare an, la 15 ianuarie, sărbătorim „ziua lui Eminescu” care, din anul 2010, a fost instituită „Ziua Culturii Naționale”. Dintre multiplele manifestări ale geniului lui Eminescu, în articolul de faţă doresc să prezint o parte din gândirea sa economică, din care politicienii, parlamentarii și guvernanţii noştri au multe de învăţat, dacă vor, și dacă au şi capacitatea.
Despre „Eminescu economistul” s-au publicat numeroase articole (inclusiv pe Internet) şi chiar o carte remarcabilă, prima şi, se pare, unica în România pe acest subiect, intitulată „Eminescu, economistul”, de Alexandra Olivia Nedelcea, prin Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2000, 206 p. Geniul lui Eminescu se regăseşte şi în gândirea sa economică, inclusiv în abordarea problemelor fiscale, de mare fineţi, pe care politicienii, parlamentarii şi guvernanţii noştii le ignoră şi în prezent. Edificatoare pentru gândirea economică a lui Eminescu sunt fie şi numai articolele publicate în ziarul Timpul, cele mai multe în lunile iulie şi august din anul 1881, dintre care exemplificăm „Creditul mobiliar”, „Creditul mobiliar şi jocul la bursă”, „Creditul mobiliar şi presa capitalei”, „Statutele creditului mobiliar”. Din scrierile economice ale lui Eminescu rezultă: 1) exactitate, conştiinciozitate şi corectitudine în cercetarea fenomenelor descrise; 2) polemicile sale (necruţătoare), care sunt făcute numai şi numai în slujba interesului naţional; 3) concepţia sa unitară despre economia politică privită ca factor esenţial al propăşirii şi al independenţei economice, sociale şi politice a României, concepţie a cărei actualitate este de netăgăduit. Foarte interesante sunt analizele critice, fundamentate pe o temeinică documentare, despre deficitele bugetare existente în perioada analizată a anilor 1862 – 1879. Eminescu aduce numeroase argumente despre necesitatea echilibrării bugetelor, şi cu atât mai mult despre crearea unor excedente bugetare care ar avea ca efect ridicarea nivelului de trai, care este scopul oricărei economii naţionale, deoarece numai în aceste condiţii „poporul, căci numai de el poate fi vorba, s-ar îmbrăca mai bine, s-ar hrăni mai bine, şi-ar dura locuinţă mai încăpătoare şi mai sănătoasă şi în fine s-ar înmulţi”[1]. În ceea ce priveşte „dările”, Eminescu atrage atenţia asupra adevărului conform căruia folosirea chibzuită a banului public (perceput pe calea dărilor de la cetăţeni) este o problemă foarte importantă: „Nu ceea ce percepe de la contribuabil e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă cele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a-şi susţine luxul clasei guvernante, fie pentru necesităţi politice, în disproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e aproape de nici un folos economic pentru popor”[2]. Versurile din poezia Scrisoarea III-a, a lui Eminescu, prezintă modul în care: 1) saltimbanci şi irozii[3] ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie; spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi, a ajuns-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!, care numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă; 2) fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, bâlbâiţi cu gura strâmbă, au ajuns stăpânii astei naţii!, sfâşiind această ţară, făcând neamul nostru de ruşine şi ocară. Tot Eminescu ne oferă soluţia prin care putem scăpa de aceştia, respectiv cu ajutorul unui Vlad Ţepeş care, punând mâna pe ei, să-i împartă în două cete: în smintiţi şi în mişei, şi în două temniţi large cu de-a sila să-i adune, să dea foc la puşcărie şi la casa de nebuni! Un stat care nu se bazează pe „ierarhia meritului”, pe „criteriul valorii muncă”, este un stat bolnăvicios. „Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”. (Mihai Eminescu). Ca un finanţist foarte bine documentat, Eminescu dă exemplul altor ţări în care banii contribuabililor sunt folosiţi cu chibzuinţă, contribuind la creşterea bunăstării cetăţenilor săi: „dar serviciile pe care statul le aduce în schimb cu banul contribuabilului sunt nu numai echivalente, ci întrec cheltuiala făcută. Prin sumele ce le consumă mecanismul statului se înlătură pierderile ce se opun producţiunii şi schimbului; prin cheltuielile făcute se uşurează oricărui producător condiţiile în cari munceşte, încât producţiunea creşte în proporţie cu cheltuielile statului şi viceversa. Bunăstarea fiecărui individ sporeşte şi, fiindcă bunăstarea e condiţia bunului trai, media vieţii fiecăruia devine mai lungă, copiii crescuţi în condiţii mai bune de cum fuseseră părinţii lor, o generaţie şi mai viguroasă şi mai aptă pentru producţiune ia locul celei ce se stinge.”[4]. Eminescu atrage atenţia şi asupra unor adevăruri care, parcă sunt scrise pentru zilele noastre: „la noi sporirea veniturilor statului înseamnă totdeauna diminuarea veniturilor fiecărei economii private, nu din prisosul producţiunii, ci, la clasele de jos, de-a dreptul din primele necesităţi, din plata muncii zilnice se percepe darea; mărimea contribuţiilor statului este echivalentă cu mărimea mizeriei populaţiunii”[5]. Şi atunci, ca şi acum, politicile economice și sociale greşite în creşterea poverii fiscale (a impozitelor, a taxelor, a contribuţiilor etc.) are drept consecinţă diminuarea nivelului de trai al tot mai multor cetăţeni, descreşterea numerică a populaţiei manifestată în zilele noastre prin plecarea a aproape 4 milioane de persoane (dintre cele mai productive) din ţară. Eminescu nu este împotriva redimensionării dărilor fiscale, dar el atrage atenţia asupra necesităţii stabilirii impozitelor în funcţie de posibilităţile de plată ale fiecăruia, principiu exprimat astăzi pin noţiunea de „puterea contributivă”: „suntem mai departe decât oricând de cea elementară facultate a poporului de a-şi face singur dările în proporţie cu puterile lui”. Această elementară facultate a guvernanţilor, de „a stabili dările în proporţie cu puterea de plată ale fiecărui contribuabil (plătitor de impozite)” înseamnă aplicarea principiului „impozitării în cote progresive compuse”, care se aplică în (aproape) toate ţările dezvoltate ale lumii, nu și în România. Eminescu atrage şi atenţia şi asupra adevăraţilor vinovaţi, cei din conducerea ţării, care adoptă impozite istovitoare, în special pentru marea majoritate săracă a ţării, precizând că orice ban care i se ia cetăţeanului-contribuabil, printr-o impozitare inechitabilă (precum în România, cu cota unică) „se scade din greutatea pâinii săracului, deci din puterea lui musculară, din putinţa lui de a produce”[6]. Eminescu, îngrijorat profund şi de faptul că, tot mai mulţi străini acaparau, sau conduceau, importante sectoare de activitate, că foloseau sume tot mai mari în scopuri speculative, în special pe calea „capitalului parazitar bancar” (precum și în zilele noastre), a atras atenţia şi asupra faptului că „În societatea despotică, ca şi în cea demagogică, omul prin sine însuşi nu înseamnă nimic, banul e totul. Banul devine semnul distinctiv care clasează şi deosebeşte oamenii între ei şi, fiindcă el are o mobilitate proprie naturii lui, trece din mâini în mâini, transformă condiţiile indivizilor, ridică sau înjoseşte familii, de aceea nu e aproape nimeni care să nu fie obligat a face încercări disperate şi continue pentru a-l păstra sau pentru a-l câştiga”[7]. Fără a aborda și gândirea politică a lui Eminescu, doresc totuşi să dau următorul citat din Eminescu, care ar trebui să constituie „crezul fiecărui partid politic, și al fiecărui politician”: „Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”. Cu toate că excelenta carte menţionată mai sus, este o carte cu o temeinică fundamentare ştiinţifică, consider că cercetarea nu a reuşit să identifice şi să evidenţieze toate scrierile (şi concepţiile) lui Eminescu despre economia politică şi politica economică privite ca factori decisivi pentru dezvoltarea ţării şi pentru asigurarea independenţei sale, concepţie a cărui actualitate este de netăgăduit.***
[1] Ziarul Timpul, VI, nr. 23, 30 ian / 11 febr. 1881, p. 1. [2] Idem. [3] „Saltimbanci”: oameni care trec cu ușurință de la o atitudine la alta, dovedind lipsă de seriozitate și de caracter. „Irozii”, de la „Irodieni”, susținători ai lui Irod cel Mare, fost rege al Iudeii între anii 37 î.Hr. şi 4 d.Hr., despre care în Biblie se menţionează că ar fi ordonat uciderea tuturor pruncilor sub 2 ani la Betleem, cel care a fost descris de istoricul Flavius Josephus ca fiind „cel mai crud tiran suit vreodată pe tron”, care „a domnit ca o fiară” treizeci şi şase de ani. [4] Ziarul Timpul, VI, nr. 26, 5 / 17 febr. 1881, p. 1. [5] Idem. [6] Idem [7] Ziarul Timpul, VII, nr. 67, 25 mart. 1882, p. 1.Nouă intrare în categoria produselor cu potențial de risc redus JTI România lansează Logic Compact
București, 7 ianuarie, 2019 – JTI România lansează Logic Compact, țigaretă electronică disponibilă începând de astăzi într-o serie de magazine din București și online. JTI este prima companie multinațională de tutun care intră pe piața locală a produselor cu risc redus în segmentul țigaretelor electronice, diferențiindu-se astfel de competitori, care au optat pentru produse cu tutun încălzit.
„Logic Compact, lansat recent în Marea Britanie, a fost foarte bine primit de consumatori, iar România este acum a doua țară în care produsul este prezent. Ne bazăm pe moștenirea japoneză și expertiza globală, ca urmare calitatea este pe primul loc în tot ceea ce facem. Vom aplica aceleași standarde înalte și acum, la intrarea în categoria produselor pentru vapat, în România”, a declarat Mark Rock, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria.
Logic Compact este un dispozitiv de tip „închis”, cu capsule care se înlocuiesc. Produsul este disponibil în trei culori metalizate (gri, albastru, roz auriu). Capsula se atașează magnetic la dispozitiv, la fel ca un încărcător de baterie. Lichidul cu nicotină din capsulele Logic Compact, produs în Uniunea Europeană, va avea patru arome: tutun, mentol, fructe de pădure și cireșe (tobacco, menthol, berry mint, cherry).
Recent, un raport al Ministerului Sănătății din Marea Britanie a confirmat, pe baza dovezilor științifice disponibile, că țigaretele electronice au un potențial de risc redus. https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/684963/Evidence_review_of_e-cigarettes_and_heated_tobacco_products_2018.pdf
„Creșterea segmentului produselor pentru vapat reflectă o schimbare profundă în stilul de viață al oamenilor. Pentru noi, la JTI, viitorul categoriei produselor cu risc redus înseamnă inovație, care răspunde cerințelor consumatorilor adulți. Întreaga noastră activitate se concentrează pe consumatorul adult, despre care suntem ferm convinși că trebuie să aibă libertatea de a alege din toată gama de produse convenționale din tutun sau de nouă generație”, a explicat Mark Rock.
În ultimii trei ani, Japan Tobacco Group a investit la nivel global circa un miliard de dolari în produsele cu potențial de risc redus. Până în 2020, pentru dezvoltarea viitoare a acestei categorii, compania va investi încă un miliard.
JTI este lider global în segmentul țigaretelor electronice, cu o prezență puternică în piețe mature pentru produse de vapat, inclusiv Marea Britanie, Franța, Italia și SUA. La nivel global, țigaretele electronice din familia Logic sunt prezente în 12 țări, reprezentând 75% din valoarea pieței globale.
JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. Compania are operațiuni în peste 130 țări și deține Winston, marca numărul doi la nivel global, precum și Camel, în afara SUA. Prin Logic, JTI este, de asemenea, un jucător major pe piața țigaretelor electronice. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are aproape 40.000 de angajați. În România, compania a aniversat în 2018, 25 de ani de când este prezentă pe piață. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.
Romsilva a regenerat pădurea în 2018 pe 14.083 ha
Ministerul Apelor şi Pădurilor anunţă că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a regenerat anul trecut 14.083 ha de pădure, suprafață cu 1.202 ha mai mare decât se planificase la începutul anului (foto de la o acţiune de împădurire din 2018). Rezultatul este cu atât mai important, cu cât condițiile meteorologice nu au favorizat plantarea puieților forestieri. În cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, au fost efectuate regenerări naturale pe 9.501 ha și regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, pe 4.582 ha. Bugetul alocat de Romsilva pentru toate lucrările de regenerare din 2018 a fost de 167,4 milioane de lei.
Alte lucrări efectuate de Romsilva anul trecut:
– completări în plantații pe 1.760 ha, refacere în urma calamităților pe 191 ha, prin plantarea a aproximativ 25,5 milioane puieți forestieri
– achiziționarea din fondul de conservare și regenerare, în numele statului român, a 1.445,63 ha de terenuri forestiere, păduri aflate în proprietate privată, cu alocarea în acest scop a 12,16 milioane lei
– înființarea de perdele forestiere, prin Direcția Silvică Călărași, pe 8,2 ha pe raza localităților Dor Mărunt și Jegălia şi demararea procedurilor de expropriere a unor imobile proprietate privată, pe suprafața totală de 176 ha, în vederea înființării de perdele forestiere de protecție a autostrăzii A2 și a unor drumuri naționale, pe raza localităților Medgidia, Ciocârlia, Murfatlar, Bărăganu, Cumpăna și Valul lui Traian (județul Constanța), Lehliu Gară, Ileana, Lehliu Sat, Lupșanu, Vlad Țepeș, Independența, Grădiștea, Perișoru, Ștefan cel Mare, Borcea, Dragoș Vodă Vâlcelele și Dragalina (județul Călărași) și pe raza localităților aferente drumului national DN2B (județul Brăila)
– alocarea din fonduri proprii a unui buget de 62,4 milioane lei pentru investiții în centre de producție, pepiniere, amenajări piscicole și vânătorești
– realizarea din fondul de accesabilizare a 37 km noi de drumuri forestiere, reabilitarea a 240 km de drumuri forestiere cu o investiție totală de 93 milioane lei, cu sublinierea că Romsilva administrează o rețea de drumuri forestiere cu o lungime totală de 26.562 km și 67 km de cale ferată forestieră
– prin programul de investiții cu fonduri de la bugetul de stat – 12,45 milioane lei – punerea în funcțiune a trei obiective de corectare a torenților cu o lungime de 5,43 km de albie corectată, reabilitarea a patru drumuri forestiere pe o lungime cumulată de 50,6 km, lucrări de reconstrucție ecologică în Insula Mare a Brăilei pe o suprafață de 1.779,7 ha
– realizarea în proporție de 99,2% a programului de investiții din creditele externe – 2,4 milioane lei – prin reabilitarea a două drumuri forestiere cu o lungime cumulată de 36,8 km.
Oportunităţi de afaceri în industrii creative
Organizațiile Junior Achievement din România și din Norvegia au stabilit la Oslo „premisele dezvoltării unui parteneriat care să contribuie la susținerea tinerilor interesați de afaceri în sectorul industriilor creative și culturale”. Acțiunea se înscrie în parteneriatul România-Norvegia şi este finanțată din Fondul pentru relații bilaterale, în cadrul programului Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural și schimb cultural – RO-Cultura, prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, destinat reducerii diferențelor economice și sociale din Spațiul Economic European și dezvoltării relațiilor bilaterale.
În context, Junior Achievement România, organizație de educație economică și antreprenorială cu 170.000 de elevi beneficiari din 2001, subliniază că „sectorul industriilor creative și culturale a cunoscut cea mai dinamică creștere în rândul sectoarele economice de la nivelul Uniunii Europene, generând peste 12 milioane de locuri de muncă”. Parteneriatul cu organizaţia similară din Norvegia este prevăzut a fi „oportun elevilor și profesorilor, atât din punctul de vedere al posibilității de finanțare facilitate de Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, Programul RO-Cultura, cât şi mai ales datorită interacțiunii și schimbului de experiență (educație, cultură, valori) dintre elevii și profesorii din cele două țări. Prin intermediul colaborării dintre parteneri, elevii și profesorii vor putea avea acces la materiale educaționale moderne, la sesiuni de lucru online și față în față, atât în Norvegia, cât și în România, precum și la interacțiuni directe cu reprezentanți ai mediilor de afaceri din cele două țări, care îi vor sprijini în identificarea și implementarea unor idei de afaceri care să contribuie la îmbunătățirea situației economice a comunității din care fac parte”.
Opțiunea 5g ar putea fi implementată în 2019
În 2019 o să începem să vedem o mulţime de reclame pentru telefoane cu 5G şi beneficiile pe care noua tehnologie le va aduce. Însă, chiar şi cel mai bun telefon cu 5G va fi limitat de actuala infrastructură, iar cel mai ieftin smartphone va fi în continuare foarte costisitor în comparaţie cu unul 4G, potrivit Economica.net.
Reţeua 5G promite viteze incredibile de până la 10 gigabiţi pe secundă care ne vor da posibilitatea să conectăm mult mai multe device-uri ca în prezent. Trecerea la noile reţele 5G promite să facă posibile noi servicii mobile şi chiar noi modele de business, dar ar putea, de asemenea, reprezenta o provocare pentru industriile care nu sunt capabile să investească în modernizarea echipamentelor, conform sursei citate.
Preţul ridicat al noii generaţii de smartphone-uri vine şi de la costul noilor procesoare care, la rândul lor, au nevoie de un modem nou şi de module de antene necesare pentru ca telefoanele să funcţioneze în 5G.
Fondurile de pensii trebuie să producă 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor
Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie, potrivit ordonanței de urgență avizată vineri seara de Guvern.
Guvernul menționează, în OUG, că administratorii trebuie să vireze, până la 30 iunie, 50% din capitalul social minim și diferența până la finele anului, în baza unor noi cote minime impuse, conform Profit.ro.
Pragurile erau menționate în prima formă a OUG publicată de Guvern, însă în forma finală au fost introduse și termenele până la care majorările de capital trebuie efectuate. Calculele Profit.ro, realizate anterior, arată că necesarul de capital suplimentar se ridică la 3,7 miliarde de lei.
Ar fi fost cât pe ce să avem piață liberă şi drepturi…
Anul 2018 a început bine în piața de energie electrică din România: avem astăzi o lege care creează o piață liberă pentru toţi consumatorii de energie electrică şi fiecare are dreptul să aleagă de unde vrea să cumpere energie electrică pentru acasă. De mai bine de douăzeci de ani s-a lucrat la asta, s-au creat reguli, instituții, business-uri, companii, s-au deschis oportunități pentru investiții, s-au recreat reguli, instituții, companii, business-uri, a fost un proces evolutiv al cărui beneficiar final este cetățeanul.
Dar se pare că anul 2018 nu se termină bine pentru consumatorii casnici. Pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a apărut propunerea unei ordonanțe de urgenţă „cu de toate”, prin care Guvernul s-a hotărât să decidă, cu putere de lege, amânarea cu trei ani a acordării dreptului consumatorilor de a cumpăra energie electrică pentru acasă, la cea mai bună ofertă care ar rezulta din concurenţa dintre furnizorii din segmentul casnic. Ordonanţa modifică Legea 123/2012 – Legea energiei electrice şi a gazelor naturale astfel: „La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022 pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate, de către ANRE.”
Din păcate, Guvernul nu explică deloc de ce sunt necesare aceste modificări legislative în cadrul celor 8 pagini de justificări din preambulul a acestui act normativ. Fiind luna decembrie, cu toţii devenim mai sensibili la orice lucru care afectează o libertate câştigată după ani şi ani de nebuloasă captivitate. Aşa că ne întrebăm care este raţiunea pentru care există, în anul 2018, această încercare de a i se lua un drept câştigat cetăţeanului.
Directiva Europeană privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice începe astfel: „Piaţa internă a energiei electrice, care a fost implementată treptat în întreaga Comunitate începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, posibilităţi reale de alegere (…)”. Cu alte cuvinte, elementul central în orice reglementare internă ar trebui să fie consumatorul. În plus, limitarea unui drept câştigat nu poate să intervină decât în condiţii constituţionale: “Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”, conform Constituţiei României.
Energia electrică pe care ar urma să o primească consumatorul casnic în regim reglementat va fi produsul unei alte restricţionări a drepturilor: producătorul de energie electrică, indiferent că acesta este companie mare de stat, că produce energia din cărbune sau din surse regenerabile, că are o producţie mică sau mare de energie, devine obligat „să livreze furnizorilor de ultimă instanţă, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienţilor casnici pentru care aplică tarife reglementate”.
La prima vedere, pare a fi o măsură socială prin care consumatorul casnic devine protejat de stat şi Guvernul consideră că acest lucru justifică reîntoarcerea la controlul statului asupra mecanismelor concurenţiale de ofertare de pe piaţă. Ar fi fost minunat să existe un studiu de impact din care să înţelegem cu toţii ce se întâmplă cu banii noștri până la urmă, dar, în lipsa datelor, nu putem decât să ne întrebăm şi să ne răspundem singuri. Știm însă că s-a analizat, s-au făcut studii, s-a experimentat și s-a dovedit că, dacă energia electrică este tranzacționată în mod concurențial oriunde pe lanțul economic de la producător la consumator, prețul scade.
Principiile pieței libere sunt reglementate la nivel european, chiar Tratatul Unional interzice denaturarea concurenței, orice decizie în acest sens fiind nulă de drept. Directiva Europeană privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice a fost implementată prin Legea 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale și s-a stabilit că funcționarea pieței de energie electrică din România în sistem reglementat încetează definitiv în decembrie 2017. Azi, decembrie 2018, printr-o ordonanță guvernamentală, statul român vrea să intervină în piața de energie electrică pentru a reinstitui controlul.
Regulamentul UE nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind integritatea și transparența pieței angro de energie spune simplu și la obiect: „Se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieței pe piețele angro de energie”. Ironia tristă este că piața angro de energie electrică ar urma să fie afectată tocmai prin decizii ale instituțiilor de stat, instituții care, de fapt, ar trebui să controleze și să corecteze orice acțiune cu potențial distructiv pentru integritatea pieței de energie.
În anul 2018 nu poate fi considerată legitimă limitarea unor drepturi câștigate și nici legiferarea prin Guvern a unor măsuri cu potențial distructiv pe termen lung doar pentru soluționarea unor nefuncționalități instituționale sau de afaceri. Evoluția obligă la schimbare, la integrarea noilor tehnologii, la adaptarea cadrului normativ și economic și la integritate. Într-o epocă a diversificării, descentralizării, decarbonificării și a mobilității, piața de energie electrică trebuie să aibă ca element central consumul și să se adapteze cu rapiditate la nevoile fiecărui consumator. Era cât pe ce să fie așa. Poate va fi cândva. Există deja instrumente legale pentru asta, doar aplicarea lor cu responsabilitate lipsește pe alocuri.
Poziţia CNIPMMR faţă de proiectatele măsuri fiscal-bugetare şi de investiţii
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că ordonanţa de urgenţă al cărei proiect a fost pus în dezbatere publică de către guvern generează următoarele efecte asupra forţei de muncă şi asupra cetăţenilor, în general: „Prin reducerea domeniilor în care pot fi angajaţi zilieri, de la 26 la 6, se îngreuneză accesul pe piaţă muncii a persoanelor necalificate care desfăşoară activităţi sezoniere, sporadice sau accidentale (de exemplu au fost eliminate domeniile hoteluri şi facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – domenii care sunt prin sezoniere). Adoptarea proiectului în forma actuală va avea ca rezultat creşterea numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi de obicei fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţă muncii. Pentru salariaţii din sectorul bugetar nu se mai plătesc orele suplimentare, acestea putând fi compensate doar prin timp liber. Pensiile din sistemul public nu mai cresc de la 1 ianurie 2019, ci de la 1 septembrie 2019. Creşterea costurilor pentru credite, prin tranferul impozitului suplimentar în nivelul dobânzilor”.
Asupra mediului de afaceri, în special asupra IMM-urilor, preconizata ordonanţă de urgenţă va avea, în aprecierea CNIPMMR, următoarle consecinţe, în condiţiile în care „modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”: „Creșterea fiscalității. Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii. Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative. Creșterea cheltuielilor de personal. Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare. Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice. Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective). Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export. Crearea de probleme financiare companiilor din domeniul Energiei, Romgaz şi OMV Petrom, în care statul român este acţionar. Rezultatul instituirii taxei pe lăcomie va fi creşterea costurilor de creditare pentru debitorii băncilor, deoarece băncile vor transfera orice impozit suplimentar în cadrul dobânzilor, taxelor şi comisioanelor suportate de clienţi, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. Creşterea numărului de falimente în cadrul IMM-urilor din domeniile în care statutul va stabili în mod arbitra nivelul salariului minim brut pe ţară în mod diferenţiat, cu posibial problemă de constituţionalitate raportat la dispoziţiile art. 41 alin. 2 din Constituţie. Slăbirea pilonului II de pensii, prin acordarea posibilităţii retragerii sumelor strânse de contribuabili, fapt care va determina scăderea investiţiilor făcute de aceste fonduri în economia privată, concomitent cu un puseu inflaţionist prin aruncarea pe piaţă a unor mari sume de lichidităţi”.
Pentru eficientizarea politicilor publice, CNIPMMR propune următoarele soluţii: ANAF să verifice şi să impoziteze preţurile de transfer, acestea fiind venituri care scapă controlului. Eficientizarea serviciilor publice, prin stabilirea de criterii de performanţă. Realizarea de investiţii publice, aceste având efect multiplicator în economie. Asumarea responsabilităţii în mod trasnparent şi democratic de către decidentul politic şi nu impunerea de soluţii”.
CNIPMMR anunţă că „respinge ferm proiectul de OUG întrucât dispoziţiile afectează mediul de afaceri, măsurile de completare a cadrului legal fiind de mare amploare cu efecte negative multiple asupra întreprinzătorilor”.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR, semnalează: “Consecințele acestei ordonanțe le vedem deja pe bursă iar prețul va fi plătit de către toate categoriile sociale: IMM-urile pentru care costurile de creditare vor crește, prețul energiei deja a crescut iar impredictibilitatea e la cote alarmante; companiile mari, de stat, au deja de suferit, bursa a căzut astăzi într-un mod amețitor și foarte periculos; angajații din mediul public si privat ale căror pensii private vor dispărea. De remarcat și faptul că pentru mediul privat se restrâng de la 26 de domenii, la numai 6 unde, existând posibilitatea de a angaja zilieri, acest lucru vine după ce Guvernul deja supraimpozitase contractele part- time. În plus, se instituie, de asemenea, un al treilea salariu minim, pe domeniul constructiilor. Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă, nu vor mai beneficia de indexarea pensiei dar vor ,beneficia de scumpiri în lanț. Soluțiile pe care noi le identificăm sunt reprezentate de stoparea din a transfera responsabilitatea pe umerii celor care muncesc, controlarea imediată de către ANAF a companiilor care practică prețuri de transfer, folosirea de către mediul public a unui aparat limitat de oameni eficienți, profesioniști și remunerați pe măsură, folosirea fondurilor europene pentru investiții și rezolvarea problemelor economiei și societății și instituirea responsabilității în toate acțiunile desfășurate de către Guvern”.
