ACUE: se scumpesc gazele
Prețul plătit de populație pentru gazele naturale va crește cu aproximativ 5,6% în medie, începând de miercuri, 10 ianuarie, potrivit unui comunicat al Federației Companiilor de Utiliăți din Energie (ACUE), remis, marți, AGERPRES. „Ca urmare a creșterii costului de achiziție a gazelor naturale pe care furnizorii îl plătesc producătorilor de gaze naturale, ANRE a decis, în conformitate cu metodologia în vigoare, majorarea prețului final al gazelor naturale pentru populație în medie cu aproximativ 5,6%, începând cu data de 10 ianuarie.
Acest procent de creștere variază de la un furnizor la altul”, spun reprezentanții ACUE. Aceștia reamintesc că, începând cu 1 aprilie 2017, prețul cu care furnizorii cumpără gazul de la producătorii interni nu mai este stabilit de autorități, fiind rezultatul evoluției cererii și ofertei din piață. „ANRE analizează periodic evoluția prețului gazelor achiziționate de furnizori având obligația de a ajusta valoarea de transfer către consumatorii casnici, conform legislației în vigoare. Subliniem că această ajustare de preț a fost cauzată exclusiv de majorarea costurilor de achiziție a gazelor din producția internă, tariful de distribuție și marja de furnizare rămânând neschimbate”, se mai arată în comunicatul ACUE. Valoarea CUG pentru perioada 1 aprilie 2017- 31 martie 2018, de 81,48 lei/MWh, a fost aprobată în ședința Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 30 martie 2017, potrivit comunicatului.
Ulterior, furnizorii au solicitat creșterea acestei valori datorată creșterii prețurilor cu achiziția gazelor naturale din producția internă, în conformitate cu prevederile art. 40 din Anexa la Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 182/2015, privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea CUG.
De asemenea, oficialii ANRE au susținut că impactul unitar în prețurile practicate de furnizorii clienților casnici reglementați este de 0,68 bani/KWh, ceea ce reprezintă o creștere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 KWh/luna/loc de consum.
2018 poate aduce inasprirea condițiilor de creditare
Banca Națională a României nu a adoptat încă o decizie privind inasprirea condițiilor de creditare a persoanelor fizice, deși în banca centrală sunt discutate de mai bine de 1 an măsuri de limitare a gradului de îndatorare al populației, conform datelor Profit.ro.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că mulți dintre colegii săi din BNR se opun unor astfel de măsuri și că o decizie ar trebui așteptată în primăvară. Gradul de îndatorare al populației este în creștere, mai ales în rândul celor cu credite ipotecare, situația fiind îngrijorătoare în rândul populației cu venituri sub medie, arată ultimul Raport de Stabilitate al BNR, publicat la finele anului trecut. Direcția de Stabilitate din BNR a propus conducerii băncii mai multe măsuri prin care să fie limitat avansul rapid al îndatorării populației – atât în termeni de volum al creditării cât și al serviciului datoriei. Consiliul de Administrație n-a luat încă o decizie, spune Isărescu, care admite că au existat discuții. Guvernatorul așteaptă o recomandare de la Comitetul de Supraveghere Macroprudențiala. “Acelea (limitarea îndatorarii populației, n. red.) fac parte din pachetul de măsuri macroprudențiale pe care, eventual, le va hotarâ Comitetul Macroprudențial, le va recomanda Băncii Naționale și Banca Națională va reacționa”, spune Isărescu. Practic, Isărescu așteaptă să-și dea singur recomandări, în condițiile în care el este și președintele Comitetului și BNR mai este reprezentată și de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu și viceguvernatorul Liviu Voinea, restul pânp la 9 membri fiind reprezentanții Ministerului de Finanțe și Autorității de Supraveghere Financiară.
De asemenea, estimările preliminare ale BNR arată că rata creditelor neperformante la nivelul sectorului populației s-ar majora de la valoarea actuală de 5,8%, la 7,3% într-un orizont de 1 an în ipoteza unui șoc de 2 puncte procentuale pe rata dobânzii, potrivit ultimului Raport privind Stabilitatea Financiară, iar mare parte din acest șoc deja a și fost livrat, după creșterea ROBOR de la sub 1% la 2%. Oficialii BNR consideră creșterea dobânzilor drept principalul risc la adresa stabilității financiare, în condițiile în care inflația este în creștere și marile bănci centrale ale lumii renunță gradul la politicile monetare ultra-stimulative. Banca centrală a crescut, de altfel, dobânda cheie pentru prima dată în aproape 10 ani.
PwC preconizează o economie prosperă pentru 2018
Într-un comunicat de presă transmis de PwC, se arată caă, în 2018, se așteaptă o creștere a economiei globale de aproape 4%, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit Curierul Național. Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro – vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000. Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care business-urile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC. ”Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poaă conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.
Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Față de aceeași lună din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica relevă, totodată, că valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri și la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri, potrivit sursei.
Conform datelor oficiale, în intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import).
2018, anul incertitudinilor. Economia crește, dezechilibrele se accentuează
Barometrul de opinie Keysfin: 2018, anul incertitudinilor. Economia continuă să crească, însă dezechilibrele se accentuează
Oamenii de afaceri privesc cu un optimism temperat și chiar cu unele semne de îngrijorare evoluția economică reală a economiei în acest an. Inflația, deprecierea leului și incertitudinile legate de cadrul fiscal sunt principalele semnale ridicate de mediul de business, în a opta ediție a barometrului semestrial privind perspectivele economiei.
Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie Keysfin, la care au răspuns peste 150 de oameni de afaceri din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc., economia României va continua să crească în 2018, însă avansul se va tempera semnificativ față de cel înregistrat în 2017.
54% dintre managerii chestionaţi de KeysFin au estimat o creştere a PIB-ului între 4- 4,5%, 23% au indicat un avans economic peste nivelul de 5 procente, în timp ce 7% consideră că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%.
16% dintre oamenii de afaceri care au fost chestionați de KeysFin au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, există prea multe incertitudini legate de evoluţiei economiei, mai ales în a doua parte a anului.
Față de barometrul de opinie din luna iunie 2017, experții de la KeysFin remarcă creșterea gradului de incertitudine privind perspectivele economiei și scăderea optimismului oamenilor de afaceri.
„Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți dintre oamenii de afaceri și-au amânat planurile de investiții, de extindere a afacerilor, și asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite și de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, au explicat analiștii de la KeysFin.
Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de76% dintre respondenți. Inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%) și scumpirea creditării (38%) au fost menționate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie.
Investitorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie ,,zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.
„Codul Fiscal reprezintă principala preocupare a mediului de business. Schimbările semnificative din ultima parte a anului trecut și perspectivele unor noi modificări în acest domeniu ridică cele mai mari semne de întrebare. În condițiile unui cadru fiscal instabil, mulți dintre oamenii de afaceri și-au amânat planurile de investiții, de extindere a afacerilor, și asta mai cu seamă că provocările de ordin fiscal sunt însoțite și de perspectiva scumpirii semnificative a creditării în România”, au explicat analiștii de la KeysFin.
Incertitudinile legate de Codul Fiscal se află, astfel, în topul riscurilor pentru economie, fiind identificat de mai mult de76% dintre respondenți. Inflația (65%), evoluția leului (53%), criza de pe piața forței de muncă (51%) și scumpirea creditării (38%) au fost menționate, de asemenea, pe lista principalelor riscuri pentru economie.
Investitorii au mai menționat la capitolul riscuri pentru economie ,,zgomotul” de pe scena politică și o posibilă înrăutățire a situației economice mondiale.
COMERȚUL, PRINCIPALUL MOTOR AL ECONOMIEI
Evoluția economică pozitivă din primul semestru al anului ar urma să fie impulsionată în primul rând de consum. Întrebați care ar fi, în opinia lor, domeniile care vor performa în acest an, 72% dintre oamenii de afaceri au menționat comerțul „Creșterile de salarii și pensii vor influența semnificativ acest segment însă nu în aceeași măsură ca în 2017, având în vedere scumpirile preconizate de producători și comercianți pe fondul deprecierii monedei naționale”, arată datele barometrului KeysFin. În contextul creșterii consumului, mare parte dintre oamenii de afaceri (62%) se așteaptă ca serviciile să înregistreze, de asemenea, un avans consistent. În topul domeniilor de activitate care vor performa în 2018, 34% dintre cei care și-au exprimat opiniile au menționat agricultura, iar 31% au indicat construcțiile. 29% dintre investitori au trecut pe listă turismul, 17% au indicat transporturile iar 12% sectorul IT.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU LEUL ÎN 2018
INVESTIȚIILE STRĂINE, ÎN PERICOL
O altă întrebare devenită standard în barometrul Keysfin a vizat măsurile pe care oamenii de afaceri le-ar considera importante pentru ca economia să-și continue evoluția pozitivă în 2018. Cei mai mulți investitori au vorbit despre predictibilitate, insistând pe existența unui cadru fiscal stabil. Oamenii de afaceri au indicat totodată, în cadrul răspunsurilor trimiste KeysFin, și necesitatea investițiilor în infrastructură văzute drept primordiale pentru dezvoltarea investițiilor, mai ales a celor greenfield. Impulsionarea atragerii fondurilor europene, prin eliminarea birocrației, și acordarea unor facilități investitorilor interesați să dezvolte afaceri cu impact pe orizontală și care să creeze locuri de muncă s-au aflat, de asemenea, printre măsurile propuse de investitori. „Amplificarea aversiunii investitorilor faţă de România din cauza incertitudinilor crescute privind politicile guvernamentale trebuie să se afle în prim-planul atenției autorităților”, spun cei de la KeysFin. Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 10 – 30 decembrie 2017, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.INS: Deficitul comercial al României s-a accentuat în primele 11 luni din 2017
Deficitul balanței comerciale a României (FOB/CIF) a ajuns, în primele 11 luni din 2017, la 11,344 miliarde de euro, în creștere cu 2,569 miliarde de euro în comparație cu perioada similară din 2016, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), publicate marți.
În perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, exporturile FOB au însumat 58,146 miliarde de euro, cu 9,5% peste nivelul din primele 11 luni ale anului precedent, în timp ce importurile CIF au însumat 69,491 miliarde de euro, în creștere cu 12,3% față de intervalul de referință.
Potrivit INS, în luna noiembrie 2017, exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde de euro, importurile CIF de 6,908 miliarde de euro, rezultând astfel un deficit de 1,122 miliarde de euro. Fata de aceeasi luna din 2016, exporturile din luna noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile cu 11,8%. Statistica releva, totodata, ca valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri in primele 11 luni din acest an s-a ridicat la 44,168 miliarde de euro la expedieri si la 52,721 miliarde de euro la introduceri, reprezentand 76% din total exporturi si 75,9% din total importuri.
De asemenea, valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri, in perioada ianuarie – noiembrie 2017, a fost de circa 13,978 miliarde de euro la exporturi (24% din total exporturi) si de aproximativ 16,770 miliarde de euro (24,1% din total importuri), potrivit sursei citate.
Totodată, in intervalul de referință, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export, respectiv 30,9% la import), potrivit datelor oficiale.
Anul aniversar al Filarmonicii „George Enescu”
La Ateneul Român s-a deschis anul aniversar al Filarmonicii „George Enescu“ – 150, cu semnificaţii dincolo de cadrul artistic, spre valoare, societate, cultură, ajungând inclusiv la necesitate economică.
În 2018 se împlinesc 150 de ani de la înființarea filarmonicii bucureştene, una dintre cele mai vechi din Europa: „Societatea Filarmonică Română“, condusă de Eduard Wachmann. Prezentând reperele programului aniversar, director general al Filarmonicii „Geoge Enescu“, Andrei Dimitriu, a reliefat un complex de momente demne de celebrare pe aceleaşi coordonate: 130 de ani de la finalizarea construcţiei Ateneului Român (1888, foto Filarmonica „George Enescu”), 120 ani de când George Enescu a dirijat pentru prima oară la Ateneu „Poema Română” (1898), 80 de ani de la inaugurarea frescei Ateneului.
Concertele şi recitalurile din prima parte a anului va aduce sub cupola Ateneului nume de referinţă precum Christian Zacharias, Andrei Ioniță, Elisabeth Leonskaja, Christian Badea, Cristian Măcelaru, Horia Andreescu, Plamena Mangova, Elisabeth Sombart, Alon Goldstein, Jin Wang. Vor fi reluate Conferinţele Ateneului, inclusiv cu invitaţi laureaţi Nobel. Se va derula şi un festival de conferinţe de cultură generală susţinute de personalităţi ale vieţii publice autohtone, pe teme sociale majore. Vor fi reluate demersurile pentru reconstituirea Pinacotecii Ateneului Român.
Totodată, sub aspect economic, directorul general al Filarmonicii „George Enescu” a semnalat că, în urma aplicării noilor reglementări fiscale, mai multe salarii vor fi diminuate faţă de nivelul de la 31 decembrie 2017; în această situaţie se vor regăsi îndeosebi şefi de partide ai orchestrei, muzicieni cu vechime, în total 85 de salariaţi, scăderea totală fiind de circa 47.000 lei pe lună.
Şcoala de bani pe roţi merge mai departe
Programul național de educație financiară pentru copii „Școala de bani pe roți” – componentă a programului național de educație financiară al BCR – „Școala de bani”, derulată în parteneriat cu BCR Leasing și cu Fundația Vodafone România – a străbătut anul trecut peste 1000 de km, s-a oprit în opt orașe (București, Constanța, Tulcea, Galați, Focșani, Bacău, Vaslui, Piatra Neamț) şi a angrenat peste 6000 de elevi în 400 de ateliere de educație financiară. Anul acesta va merge la Iași (15 ianuarie-1 martie), Botoșani (2-20 martie), Suceava (21 martie-16 aprilie), Bistrița-Năsăud (17 aprilie-1 mai), Baia Mare (2-17 mai), Satu Mare (18-30 mai), Cluj-Napoca (1 iunie-15 iulie); detalii asupra traseului, pe https://www.scoaladebani.ro/.
Cadrul „şcolii” îl asigură camionul FLiP, a cărui remorcă modulară se transformă în spațiu de joacă și sală de curs. O lecţie durează 90 de minute, timp în care copiii (7-14 ani), pe grupe de câte 15, află cu sprijinul unor traineri specializați de ce este important să economisească și să învețe valoarea banilor.
Totodată, în 2017, proiectul „Școala de bani” a facilitat ore de educație financiară pentru adulți, îndrumate voluntar de peste 700 de angajați ai BCR, beneficiare fiind 10.000 de persoane
Finanţare pentru Universitatea de Vest prin programul ROSE
Universitatea de Vest din Timișoara a obţinut o finanțare de aproape 2,2 milioane lei pentru proiectul West Summer University, prin Schema de granturi competitive pentru universități din cadrul Proiectului privind Învăţământul Secundar/ Romania Secondary Education Project – ROSE.
West Summer University este un proiect de tradiție al universităţii timişorene, pentr „promovarea învățământului superior, în vederea prevenirii abandonului școlar în rândul elevilor de liceu. Se adresează în special celor de clasa a X-a și a XI-a care trăiesc în zone rurale sau alte zone în care nu există școli în proximitate”, elevilor „care provin din familii cu venituri mici, sunt istoric discriminați pe baza etniei, au unul sau ambii părinți care lucrează în străinătate sau au cerințe educaționale speciale”. Pe durata următorilor trei ani, 600 de elevi vor cunoaşte activitatea de cursuri, seminarii, laboratoare reprezentative pentru anul I de studiu, vor beneficia de consiliere privind orientarea în carieră, activități de socializare, discuții pe teme educaționale. Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea apreciază că „proiectul răspunde unui obiectiv major din planul managerial, promovarea șanselor egale, adică asigurarea unei mai mari cuprinderi în învățământul superior a elevilor proveniți din mediul rural, din familii cu nivel socio-educațional scăzut, a elevilor cu cerințe educaționale speciale. Practic, vorbim de valorificarea rezervei de talent din rândul grupurilor de tineri mai slab cuprinse în învățământul superior. Experimentarea vieții de student în UVT permite elevilor să ia o decizie informată în ceea ce privește alegerea facultății, fapt ce conduce la scăderea abandonului”.
Proiectul ROSE (prezentat pe larg în Economistul la data lansării) „își propune să contribuie la reducerea abandonului în învățământul secundar și terţiar și la creșterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat”, este „finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare” şi este implementat de Ministerul Educației Naționale în perioada 2015-2022.
Premii pentru excelenţă academică în străinătate
Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) acordă la începutul lui 2018, Premiile LSRS pentru Excelență Academică în Străinătate în anul universitar 2016-2017. Este o competiţie care, ca în fiecare an, după cum o caracterizează organizatorii, „aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie”.
Anul acesta, în finală au concurat peste 80 de studenți, masteranzi şi doctoranzi români din mari universităţi ale lumii: Harvard University, Cambridge University, University of California at Berkeley, University College London, UMF „Carol Davila” din Bucureşti, Universitat of Stuttgart din Germania. Ei au concurat la categoriile Europa Universitar, Europa Post-Universitar, America de Nord, Alte Continente, România, Erasmus. Lista completă a finaliștilor este disponibilă pe site-ul Galei: http://gala.lsrs.ro/finalisti-2018/.
Finaliștii fiecărei categorii au fost selectaţi, într-o primă etapă, de laureaţi ai ediţiilor precedente. Au rămas 80 de finalişti în total, iar dintre ei au fost desemnaţi laureaţii de către Marele Juriu, format anul acesta din: acad. prof. dr. Ionel Valentin Vlad, Alina Pavalache, Ştefan Popescu, Adina Dragomirescu, Sanda-Maria Ardeleanu, dr. Delia Dimitriu, dr. Roxana Bratu, Cristinel Popa Stoica. Câștigătorii vor fi anunțați la Gala Studenților Români din Străinătate, 4 ianuarie 2018, ora 17.30, Palatul Parlamentului, sala C.A. Rosetti. Vor participa studenți și tineri profesioniști, personalităţi din mediul academic, din sectorul public, din mediul de afaceri şi din cel neguvernamental, tineri artiști români de renume internațional. Vor fi premiaţi laureaţii, vor fi sărbătoriţi nouă ani de activitate a LSRS şi vor fi anunţate o nouă serie de proiecte şi noi beneficii dedicate de LSRS comunităţii studenţilor români din afara graniţelor ţării. Rezervarea unui loc în sală este gratuită și se face completând formularul disponibil la http://bit.ly/InscriereGalaLSRS. Accesul la eveniment se face exclusiv pe baza listelor de înscrieri.
Detalii: www.facebook.com/lsrs.romania, http://gala.lsrs.ro.
Bank Leumi România, finanțare pentru AFI Tech Park
AFI Europe România anunţă că a semnat un acord de finanțare de 22 milioane euro cu Bank Leumi România pentru dezvoltarea primei faze a parcului de afaceri AFI Tech Park din București (foto).
După cum informează dezvoltatorii lui, AFI Tech Park se dezvoltă în trei faze şi „oferă 56.000 mp GLA pentru birouri Clasa A, care vizează companii din piețele de FMCG, Automotive, IT&C, BPO și piețe de servicii comune, care doresc să-și îmbunătățească facilitățile într-un nou birou de clasă A. Prima fază a proiectului va fi livrată în Q2 din 2018, oferind 20.000 mp GLA pentru birouri și 2.000 mp de spații comerciale, care includ clubul de fitness <<World Class>> și magazinul <<1 minute>>, care au semnat contracte de închiriere de curând. Proiectul este dezvoltat aproape de centrul orașului, în imediata apropiere a hotelului JW Marriott și a Parlamentului României și va cuprinde două clădiri de birouri P+8 și un turn de birouri de 14 etaje, având peste 5.000 mp de zone verzi”.
David Hay, CEO AFI Europe Romania, subliniază: „AFI Europe România are o relație strategică excelentă și de lungă durată cu băncile, pentru finanțarea proiectelor pe care le inițiem. Ne bucurăm încă o dată că Bank Leumi este partenerul nostru pentru faza 1 în AFI Tech Park, un proiect prin care intenționăm să deschidem o nouă zonă pentru dezvoltarea de birouri în București. Faptul că parcul de business este situat în centrul Bucureștiului și nu la periferiile orașului îi oferă avantajul unic căutat de companiile multinaționale din România”.
AFI Europe a dezvoltat şi gestionează “AFI Cotroceni”, unul din cele mai mari centre comerciale din Europa Centrală şi de Est. A creat de asemenea AFI Ploiești, iar în prezent dezvoltă proiectul AFI Brașov. Proiectate pentru viitorul apropiat sunt un parc de retail la Arad, pe un teren de 80.000 de mp (ancoră, un hypermarket și un magazin tip „DYI”), precum şi un proiect rezidențial în București (sectorul 1, în Bucureștii Noi), AFI City, pe un teren de 148.000 mp.
