Profi, cel mai extins retailer din România
Retailerul Profi a deschis în 2017 un număr de 195 de magazine: 57 în format City, 83 în format Loco, 55 în format Standard. De ultimă oră sunt inaugurările de la Bacău (foto), Dobroteşti (judeţul Teleorman), Sighetu Marmaţiei (judeţul Maramureş), Târgu Frumos (judeţul Iaşi). În acest fel, Profi atinge performanţa prezenţei în 379 de localităţi în toate juţetele şi este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România. La Profi lucrează o echipă de aproape 13.000 de oameni.
Editura C.H. Beck, premiată de Uniunea Juriştilor din România
Lucrarea „Constituția României. Comentarii și explicații”, coordonatori prof. univ. dr. Cristian Ionescu şi prof. univ. dr. Corina Adriana Dumitrescu, autori Cristina Bălăceanu, Titus Corlățean, Cristian Jora, Laura Macarovschi, Bogdan Pătraşcu, Roxana Mariana Popescu, Agata Mihaela Popescu, Doina Maria Tilea, publicată de Editura C.H. Beck, a fost distinsă cu premiul științific „Anibal Teodorescu” acordat de Uniunea Juriștilor din România, condusă de profesorul Ioan Chelaru.
Premiile Uniuni Juriştilor din România sunt acordate anual celor mai valoroase apariţii editoriale în domeniul juridic.
Lucrarea „Constituția României. Comentarii și explicații” constituie rezultatul unui proiect de cercetare comun al Facultății de Științe Juridice şi Administrative a Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir” și al Academiei de Științe Juridice din România şi este definită de editor ca având „menirea de a explica şi comenta, din perspectivă constituţională conceptele şi principiile generale ale Legii fundamentale. Principiile generale ale dreptului constituţional şi ale instituţiilor politice sunt examinate şi analizate în contextul tezelor şi dezbaterilor Adunării Constituante. Punctual, sunt semnalate deficienţele unor texte şi se propun soluţii din perspectiva revizuirii acestora, avându-se în vedere şi consideraţii de ordin istoric privind constituţiile anterioare ale României. Structura comentariului vizează intenţia legiuitorului constituant, interpretarea textului şi modul său de aplicare. Sunt realizate numeroase referiri la deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie, într-o abordare interdisciplinară cu implicaţii în sociologie şi ştiinţele politice”.
Printre lucrările Editurii C.H. Beck nominalizate în acest an în cadrul Premiilor Uniunii Juriștilor din România se regăsesc și: „Fiducia şi Trust-ul”, Daniel Moreanu; „Dicționar de drept civil și proceduri civile”, ediția 2, Dumitru Rădescu, Georgeta Stoican, Elena Rădescu; „Contenciosul actelor administrative asimilate”, Emilia Lucia Catană; „Infracţiunile electorale”, Teodor Manea; „Răspunderea disciplinară în raporturile de muncă”, Alexandru Țiclea; „Integritatea în spațiul public și privat. Prevenție și necesitate în asigurarea încrederii în raporturile sociale”, Mihai Popa, Cristian Ducu, Mihai Acsinte, Oana Bănăţeanu, Ştefan Deaconu, Bogdan Dima, Mihai-Adrian Hotca, Maria Maxim, Ianfred Silberstein; „Drept financiar-fiscal. Legislația Uniunii Europene”, Dan Drosu Șaguna, Daniela Iuliana Radu, Marius Eugen Radu; „Tratat de drept civil. Obligațiile. Volumul I Contractul”, Ioan Adam; „Teoria generală a dreptului”, ediția 2, Simona Cristea.
Cu o activitate depăşind 17 ani, Editura C.H. Beck a realizat o cifră de afaceri care o poziţionează între primele edituri din România, a publicat peste 2200 de titluri cu tematică juridică şi economică, într-un tiraj total de peste 3.500.000 de exemplare şi îşi distribuite produsele (cărţi, reviste, publicaţii electronice) în peste 200 de librării şi puncte de vânzare din întreaga ţară, deţinând librării proprii în Bucureşti, Craiova, Timişoara.
Ca noutate în literatura de specialitate, Editura C.H. Beck pune la dispoziţia practicienilor prima bibliotecă juridică exclusiv on-line – legalis.ro.
Detalii la telefon 021/410.08.47, fax 021/410.08.48, e-mail marketing@beck.ro.
Institut Confucius al Anului 2017, la Universitatea Bucureşti
Institutul Confucius al Universităţii din Bucureşti a fost distins cu titlul de Institut Confucius al Anului 2017. Ceremonia s-a desfășurat la Xi’an, sub egida Conferinţei Anuale a Institutelor Confucius, organizate de Hanban, Sediul General al Institutelor Confucius. Distincția a fost remisă din partea vicepremierului Republicii Populare Chineze, Liu Yandong, rectorului Universității din București, prof. univ. dr. Mircea Dumitru și directorului român al Institutului Confucius al Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Luminița Bălan.
Titlul de Institut Confucius al Anului se acordă „în urma evaluării performanţelor fiecărui institut în plan academic, didactic și cultural”. Din 525 de astfel de institute existente actualmente în lume, 25 au primit distincţia anul acesta.
Institutul Confucius al Universității din București a fost înfiinţat în 2013 în parteneriat cu Universitatea de Studii Politice şi Juridice din Beijing. În acest moment, deţine o reţea de cursuri de limbă şi cultură chineză în universitate şi în unităţi de învăţământ preuniversitar din Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Craiova, Suceava, Giurgiu, inclusiv cu Clase Confucius la Colegiul Economic „A.D. Xenopol” din Bucureşti şi la Colegiul ,,Ferdinand I” din Bacău. De asemenea, organizează conferinţe ştiinţifice internaţionale, dezbateri lunare pe diverse teme, lansări de carte.
În 2016, la Conferinţa Anuală a Institutelor Confucius, prof. univ. dr. Luminița Bălan a fost distinsă cu Premiului de Excelenţă pentru rezultate deosebite în promovarea limbii şi culturii chineze în România.
Creştere încetinită a industriei în noiembrie
Barometrul industriei realizat de IRSOP (dr. Petre Datculescu) şi de SNSPA Facultatea de Management (conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel) pe un eşantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie, arată că în noiembrie, „creşterea a rămas pe loc. Persistă îngrijorările legate de costurile de producţie. Preţurile la produsele firmelor par să scadă în loc să se alinieze la costuri. Pe de altă parte însă, exportatorii raportează o creştere a comenzilor pentru export”.
La nivel de indicatori, situaţia se prezintă astfel:
Producţia – „Volumul producţiei se menţine la 62 de puncte, faţă de 61 în octombrie şi 64 în septembrie. Stocurile sunt tot în faza de contracţie, deşi procesul de de-stocare pare să se fi oprit, iar indexul stocurilor a crescut uşor de la 41 la 45 de puncte. Avansul ar putea proveni de la o combinaţie de produse nevândute şi achiziţii prudenţiale de materii prime pentru perioada de iarnă”.
Cererea – „Comenzile noi au rămas şi ele pe loc: 61 în noiembrie faţă de 61 în octombrie şi 62 în septembrie. Comenzile pentru export au crescut însă de la 57 în octombrie la 65 în noiembrie. S-ar putea ca firmele exportatoare să aibă deja contracte pentru primele luni din 2018. Importurile de materii prime au stagnat la 60 de puncte versus 61 în octombrie şi 61 în septembrie, probabil pe seama plafonării comenzilor noi”.
Forţa de muncă – „Numărul de angajaţi nu creşte, dar nici nu scade. De circa 4 luni, indicatorul se menţine în jurul valorii de 50, la graniţa dintre expansiune şi contracţie. Înseamnă că ieşirile sunt compensate de intrări. Criza forţei de muncă invocată frecvent are, probabil, în industrie un caracter mai degrabă punctual decât sistemic”.
Costuri şi venituri – „Costurile de producţie au ajuns la un index de 72 de puncte, cu 14 puncte mai mare decât în iulie a.c. Firmele se confruntă cu condiţii dintre cele mai dure din ultimii ani, în special datorită costurilor mari cu energia. Preţurile încasate au scăzut la 56 în noiembrie faţă de 60 în octombrie. Ieftinirea unor produse finite asociată cu costurile mari de producţie poate crea situaţii dramatice pentru firmele implicate”.
Aşteptările – „Indexul de optimism a crescut uşor de la 59 în septembrie şi octombrie la 63 de puncte în noiembrie. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare. De obicei, optimismul se înviorează spre sfârşitul anului şi atinge un vârf în ianuarie, după care începe să scadă. Cauzele sunt legate mai mult de euforia vacanţei şi de speranţele pe care le aduce schimbarea anilor, decât de semnale pozitive din piaţă”.
AHK World Business Outlook
AHK World Business Outlook este un chestionar realizat de Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din Germania (DIHK) prin care companii la nivel mondial sunt chestionate „referitor la situația companiei, la așteptări și evoluții conjuncturale în fiecare țară, la investiții și la cele mai importante riscuri pentru dezvoltareacompaniei”. La ediţia din toamna acestui an, din România au răspuns 52 de companii: 19 din industrie/construcții, 19 din comerț, 14 din domeniul serviciilor.
Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), realizatoarea chestionarului referitor la ţara noastră, apreciază, pe baza rezultatelor, că „situația actuală a companiilor germane din România este bună și așteptările pe termen scurt în ce privește evoluția propriei companii sunt optimiste. Dar, comparativ cu chestionarul din toamna anului 2016, procentul celor care văd o înrăutățire a situației conjuncturale pe termen mediu a crescut puternic (2017: 29% mai rău, 2016: 8%). Optimismul se menține doar pe termen scurt, ceea ce cel mai probabil are legătură cu evoluțiile politico-economice din ultimele luni. Condițiile-cadru politico-economice sunt considerate de departe cel mai mare risc pentru economie. Peste 69% din companiile care au participat la chestionar sunt nemulțumite de acest aspect, ceea ce constituie o înrăutățire semnificativă față de chestionarul din toamna anului trecut. Nici situația din învățământul românesc nu este deloc satisfăcătoare. Din chestionarul din toamnă reiese că lipsa personalului calificat constituie pentru dezvoltarea economică a companiilor un risc important (peste 57% din companii)”.
O apreciere desprinsă din rezultatele actuale este aceea că „față de chestionarul din toamna lui 2016 numărul celor care sunt îngrijorați de stabilitatea juridică a crescut. Acest lucru se datorează și faptului că în Parlament au fost adoptate mai multe legi controversate, care printre altele îngreunează lupta împotriva corupției”.
Concluzia este că „activitățile politico-economcie ale guvernului ar trebui să se axeze în principal pe măsuri care să crească încrederea mediului de afaceri. Și vorbim aici mai ales de stabilitate fiscală și măsuri economice sustenabile, dar și de continuarea luptei împotriva corupției. Situația conjuncturală bună în România, în Europa și în Germania, care este principalul partener economic al României, face posibilă realizarea de investiții necesare urgente în infrastructură, educație și cercetare & dezvoltare. Această șansă nu ar trebui ratată. Lipsa de personal, care devine tot mai acută, are efect negativ asupra dezvoltării economice. De aceea trebuie să aibă prioritate elaborarea și punerea în practică de soluții în acest sens”.
Despre business, cu sinceritate
Interviu Dragoș Anastasiu, fondator Eurolines și președintele Camerei de Comerț Germane din România
Profit de prezența ta, vom vorbi și despre proiectele personale din zona turismului, dar să discutăm un pic de la nivelul de reprezentare a mediului de afaceri. Ești implicat și în Romanian Business Leaders, ești implicat și în consiliul pentru IMM-uri, ești și președintele Camerei de Comerț Germane și în coaliția pentru dezvoltare. Ce se întâmplă? Este o avalanșă în momentul de față. Cam așa ne simțim. O avalanșă de idei, de proiecte, de metode care mai de care mai inovative prin care se încearcă practic strângerea mai multor bani la buget pentru a pune în aplicare planul de guvernare ca să spun așa. Un plan de guvernare favorabil consumului prin mărire de salarii, de pensii ș.a.m.d. Și acum, stând de vorbă cu guvernul de foarte multe ori, am constatat că de fapt avem același obiectiv. Și noi vrem să se mărească pensiile, și noi vrem să se mărească salariile, și noi vrem să nu mai fie evaziune fiscală.Deci avem aceleași obiective. Numai că metodele sunt complet diferite și abordarea este diametral opusă pentru că noi suntem de părere că acest organism care se cheamă economia românească funcționează cumva. Și funcționează destul de bine, în sensul în care avem cea mai mare creștere din Europa. Sigur, bazată pe consum etc., etc., dar nu numai. Merge și industria, ar putea să fie și câteva alte domenii care să se dezvolte accelerat, cum ar fi turismul, cum ar fi industriile creative, cum ar fi agricultura, unde mai este mult spațiu. Deci noi zicem că o creștere de 10% în condiții sănătoase este posibilă. Ok, creștem și consumul, dar creștem în același timp și industria, producția, turismul ș.a.m.d. Deci, contextul este că pentru a avea mai mulți bani la buget trebuie făcute anumite chestiuni logice pe care noi, în economie, de obicei, le facem. Investiții, creștere sustenabilă, să găsim noi piețe, să mărim exporturile ș.a.m.d. Or, lucrul acesta nu se poate face peste noapte. Și spuneam de abordare diametral opusă în sensul în care ei vor repede, repede, pe repede înainte, și noi vrem același lucru, dar vrem pe termen mediu și lung, spunând hai să o facem cu cap. Și la noi în companii, dacă ne apucăm și mărim salariile peste puterea noastră de a produce nu facem altceva decât să ne dăm cu capul de pereți.61% dintre românii aflați peste granițe recomandă străinilor produsele românești
România are câteva milioane de ambasadori de țară, românii care au plecat din țară. Aceștia se mândresc cu ceea ce au lăsat acasă: 61% dintre românii aflați peste granițe recomandă prietenilor lor din străinătate produsele românești.
Chiar dacă se află peste hotare, românii rămân fideli produselor care le amintesc de țara lor. 91% dintre aceștia folosesc produse românești în țara de adopție, fie că le achiziționează de la magazine cu specific românesc (76% dintre cei ce le folosesc), fie că le aduc direct din România (43%). O parte dintre românii din diaspora procură produsele românești chiar de la hypermarket-urile din zonă (18%) sau din magazine online (14%), relevă studiul MKOR Consulting.
Întâlnirea unor mărci românești dincolo de granițe reprezintă pentru românii din diaspora prilej de mândrie (67%) și de bucurie (59%).
Cea mai mare parte (88%) a celor care au plecat peste hotare au întâlnit mărci de produse românești în țara în care se află, în special în magazinele cu specific românesc (75% dintre ei) și în hypermarketuri (48%) precum Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Real, Tesco și altele.
„Ne-am dorit să știm care este adevăratul brand de țară și ne-am dat seama că stă în puterea noastră, ca agenție de cercetare, să aflăm. Spre surprinderea și bucuria noastră, am descoperit că România are multe branduri de țară și milioane de ambasadori!”, declară Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.
Cele mai vizibile mărci românești peste granițele țării sunt:
• Dacia (Dacia Renault Group)
• Ciocolata ROM (Kandia Dulce)
• Pufuleții Gusto (Phoenixy SRL)
• Gerovital (Farmec)
• Cotnari (Cotnari)
• Borsec (Romaqua Group)
• Timișoreana (Ursus Breweries)
• Pate Bucegi și Salam de Sibiu (Scandia Food)
• Boromir (Boromir)
Cele mai vizibile branduri în afara țării au fost premiate în cadrul Galei Wall-Street de anul acesta.
Studiul „Brandurile Ambasador ale României” a fost realizat de MKOR Consulting în perioada septembrie-noiembrie 2017, pe un eșantion de peste 1,100 respondenți din diaspora românească din peste 60 de țări din întreaga lume. Sectorul lemnului în criză: estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%
Specialiștii din sectorul forestier s-au întâlnit recent cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului.
Criza de resurse, o criză artificială
Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP – Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018. Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș. „Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea forței de muncă specializată și bulversarea completă a pieței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.Lemnul de foc, mai scump decât cel pentru industrie
Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia și Polonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Această evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se „toacă” masa lemnoasă de calitate superioară ca lemn de foc. În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocrația a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populație. Pe de altă parte, pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierilor ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare a creat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier. Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în pădurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un milion de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuințe. „Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fără niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului și industria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni împădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu.Micii agenți economici sunt cei mai afectați
Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă; practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor înceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici. În ansamblu, dezbaterea a pus accentul pe rezultatele economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeală pe care România o face, atât din punctul de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategiei energetice.Performanță la Romsilva: pădurea înnoită mai ales prin regenerări naturale
Ponderea regenerărilor naturale pe 2017 în pădurile statului este de 60-61%. Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, spune că „este un motiv de mândrie pentru silvicultori”, explicând: „Ținta este să realizăm cât mai multe regenerări naturale, pentru că acestea înseamnă proveniență locală și costuri reduse în reînnoirea pădurii. Este o performanță!” În ansamblu, subliniază directorul general, programul anual 2017 de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva a fost „un program normal de activitate la fondul forestier de administrat”. Aceasta înseamnă împăduriri prevăzute pe 14.252 hectare, din care 8.721 hectare prin regenerări naturale și 5.531 hectare prin împăduriri, precum și completări curente în plantații pe 2.589 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. Deja, în campania de împăduriri de primăvară, Romsilva regenerase 12.100 hectare, adică 84,9% din programul anual: 7.629 hectare regenerate natural, 4.471 hectare împădurite. În toamnă au fost prevăzute regenerări pe 2.537 hectare fond forestier de stat, din care 1.340 hectare pe cale naturală și 1.233 hectare prin împăduriri.
O urmă din Codrii Vlăsiei
În contextul campaniei de împăduriri de toamnă, un exemplu este lucrarea de la Ocolul Silvic Brănești al Direcției Silvice Ilfov – o urmă din Codrii Vlăsiei. Acolo a fost tei, i-a trecut vremea, iar înlocuirea și pornirea la refacerea pădurii s-au făcut cu specii valoroase de stejar pedunculat și cu specii de ajutor, după formula 70 Stejar 10 Cireș 10 Păr 10 Sânger, precizează Theodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești. Ing. Cezar Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, reliefează câteva caracteristici zonale: „Administrăm 19.426 hectare și asigurăm servicii silvice de pază pentru 2007 hectare, proprietate privată. Suprafața de administrat e mică, dar cu importanță mare, pentru că toate pădurile noastre sunt situate în jurul capitalei și au rol de protecție, recreere și agrement. Administrarea o facem prin ocoalele silvice Snagov – cel mai mare, Brănești, București – cuprinde pădurile din zonele Jilava, Măgurele, se întinde pe partea vestică până spre nord, la Balotești, Corbeanca”. Puieții pentru împăduriri provin din pepiniera proprie Cozieni, existentă din 1935, cu suprafața de 1.033 ari; produce puieți ornamentali de talie mare și puieți forestieri de talie mică.Silvicultura, meserie de viitor
Tot în zonă, se vede clar că silvicultura e meserie de viitor, după conlucrarea cu Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești. Elevi și cadre didactice au lucrat și în campania de împăduriri din toamna 2017. Unul dintre elevi, Ion Tănăsescu, clasa a X-a, vine din comuna Balaci, județul Ialomița, a optat de la început pentru acest colegiu și spune că vrea să fie pădurar; în general, zice, „nu mi-e rușine de muncă!” Având o experiență de 40 de ani de școală, tehnicianul silvic Ion Tănăsescu (coincidență de nume) poate să aprecieze că înainte elevii erau mai interesați să învețe meserie și concurența la admitere era mare: opt-zece pe loc la liceu, patru-cinci la profesională.Implementarea AI afectată de lipsa talentelor
Sondaj EY: Implementarea inteligenței artificiale este afectată de lipsa talentelor care să creeze seturile de reguli și algoritmi
- 56% dintre profesioniştii seniori din zona IA spun că lipsa talentelor reprezintă cea mai înaltă barieră în calea implementării în operaţiunile de afaceri
- 41% consideră că lipsa diversității de gen din zona talentelor poate crea prejudecăți în învățarea automată
- 62% manifestă un sentiment pozitiv față de adoptarea IA
În ciuda obstacolelor, tendinţa de adoptare a IA continuă
Conform sondajulului, firmele sunt în etapa în care depășesc deja rezistenţa internă faţă de adoptarea acestei tehnologii. În prezent, 33% dintre respondenţi au menționat poziția stakeholderilor ca pe o barieră în calea implementării IA. Schimbarea pozitivă a acestui sentiment sugerează că stakeholderii încep să recunoască tot mai mult potenţialul inteligenţei artificiale. De asemenea, rezultatele arată că, deşi companiile au progresat în procesul de integrare a IA, acestea se află în etape diferite de implementare. În timp ce 17% sunt de-abia în faza de evaluare a opţiunilor privind zonele de implementare a IA şi 26% sunt în etapa proiectelor pilot, 67% dispun de o persoană dedicată care gestionează acțiunile necesare adoptării IA în interiorul organizaţiei. Per ansamblu, 62% dintre angajaţi au un sentiment pozitiv față de integrarea inteligenței artificiale. „Organizaţiile au parcurs mult din itinerariul IA și ne aşteptăm ca ritmul de adopţie să se accelereze în 2018. Obiectivul aspiraţional al inteligenţei artificiale este de a introduce inteligenţă în maşini, care se bazează pe un volum mare de date și informații care trebuie prelucrate. În Romania, mai apare o provocare datorită lipsei de organizare și de management al datelor. În plus, liderii ar trebui să identifice o nevoie clară cu care se confruntă şi apoi să analizeze dacă tehnologia ar putea să rezolve problema respectivă. Acest lucru se poate realiza doar cu sprijinul specialiștilor, care pot identifica oportunităţile si beneficiile folosirii inteligenţei artificiale în afacerile lor”, conchide Carmen Adamescu.