Compania Uber Technologies Inc. a anunţat un parteneriat cu producătorul de autoturisme Volvo, prin care producătorul suedez va livra către Uber 24.000 de maşini autonome.
În perioada 2019 – 2021, Uber va cumpăra de la Volvo aproximativ 24.000 de SUV-uri XC90, care vor forma flota de maşini autonome ce vor îndeplini serviciile clienților.
Prețul modelului XC90 pornește de la 45.750 de dolari.
De asemenea, Uber mai deţine o flotă de maşini autonome, model Ford Fusion.
Compania americana vrea s[ elimine treptat cel mai mare cost pentru serviciul de transport, respectiv șoferii.
CNAIR a semnat toate cele 57 de acorduri-cadru și contractele subsecvente pentru iarna 2017-2018, informează, luni, Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
CNAIR are în componență pentru activitatea de deszăpezire peste 162.000 de tone de sare și 1.176 de tone de clorură de calciu, iar în bazele companiei sunt un număr de 2.013 utilaje funcționale, din care 506 sunt utilaje proprii, menite să acționeze conform condițiilor din următoarea iarnă.
Necesarul total de sare pentru iarna curentă este de 347.000 de tone.
„Precizăm că, în această săptămână, directorul general adjunct desemnat să coordoneze activitatea de deszăpezire la nivel național, Radu Munteanu, împreună cu echipa din subordine, efectuează verificări în teritoriu în cadrul cărora sunt evaluate stocurile și situația utilajelor pentru fiecare Direcție Regională de Drumuri și Poduri în parte”, conform raportului.
Alte detalii despre situația contractelor semnate pot fi văzute pe site-ul CNAIR.
Universitatea „Titu Maiorescu” a comemorat centenarul trecerii în eternitate a celui care îi este spirit tutelar, printr-o manifestare interdisciplinară și interinstituțională (Academia Română, Comisia Națională a României pentru UNESCO, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Academia Oamenilor de Știință din România), detașată de convențional, aplicată cultural, socio-economic și științific.
Tudorel Toader, Smaranda Angheni, Varlaam Ploieșteanul, Iosif R. Urs
Prof. univ. dr. Iosif R. Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu”, s-a referit la responsabilitatea profesională a generațiilor de absolvenți care au consolidat prestigul instituției. Universitatea are zece facultăți, fiecare cu centru de cercetare, precum și două institute de cercetare avansată sub egidă universitară și trei școli doctorale, a reamintit prof. univ. dr. Smaranda Angheni, rectorul universității maioresciene.
Ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a apreciat evenimentul ca „semnificativ nu numai pentru lumea universitară, pentru învățământul românesc, ci și pentru toată cultura română”, pentru că Maiorescu „este un model greu, dacă nu imposibil de egalat”.
Casa solară eficientă energetic se pregătește de drum din bulevardul Pache Protopopescu la Dubai și înapoi, adică de la Universitatea Tehnică de Construcții din București la locul ediției 2018 a competiției Solar Decathlon. Va fi al treilea drum de acest fel, cu un al treilea prototip, după Madrid 2012 (casa Prispa) și Versailles 2014 (casa EFdeN). Actualul prototip se cheamă EFdeN Signature. E în proiectare. A fost previzualizat cu aplicații de realitate virtuală augmentată la Centrul de Cercetare a Condițiilor de Confort, funcția actuală a casei EFdeN. Competiția a și început, fiindcă sunt prevăzute 15 luni pentru proiectare, strângere de fonduri, construirea prototipului acasă. Urmează desfacerea și transportul. Asamblarea la locul competiției trebuie făcută în 10 zile. Evaluarea conține 10 probe referitoare la arhitectură, inginerie, comunicare, inovație, sustenabilitate. Urmează desfacerea, întoarcerea și montarea iar acasă. Condițiile și implicit cerințele sunt și mai și de data asta. Casa trebuie să răspundă inteligent și climei de la noi, și celei din Dubai (călduri, umiditate, furtuni de nisip), și transportului de 5000 de kilometri pe uscat și pe mare.
Autoritatea conducătorilor de instituții locale este subminată de intervenția conducătorilor de instituții centrale; de exemplu, la desfășurarea ședințelor de informare organizate la nivel UAT, reprezentanții ministerelor transmit managerilor indicații referitoare la unele obiective, de regulă politice, că trebuie realizate. În cazul ședintelor decizionale la care participă miniștri sau alți reprezentanți guvernamentali sunt „propuse” acele variante de decizie care satisfac interese politice, chiar dacă sunt în defavoarea intereselor instituției (serviciului) respectiv). În cazul așa numitelor ședințe de conciliere, miniștrii sau alți conducători ai organelor centrale, propun soluții „partinice” favorizând o anumita instituție, în detrimentul alteia.
Intervenția autorităților centrale în activitatea serviciilor deconcentrate se realizează legal prin instrucțiuni ale ministerului de resort, prin ordine ale miniștrilor, prefecților, prin circulare sau prin hotărâri ale organelor de control. Mai grav decât atât este faptul că ordinele prefectului nu sunt sancționate nici atunci când conțin dispoziții ilicite, singura codiție de management public fiind aceea de a respecta voința politică a celui care l-a numit în funcție [1]. Acest fenomen – cunoscut în dreptul civil sub numele de tutelă (Lat. tutela, ae = grijă, ocrotire) – se manifestă în formă mascată și în sfera managementului public din moment ce autoritățile ierarhic superioare supraveghează, controlează și reformează deciziile instituțiilor publice, ierarhic inferioare.
Controlul politic asupra managerilor afectează grav autoritatea acestora, din cauză că puterea lui de a comanda subordonaților se reduce; subordonații vor executa mai degrabă politica partidului din care fac parte, decât politica managerului. Eficiența actului de conducere este cu atât mai redusă, cu cât prestigiul managerului este mai afectat de deciziile exterioare și superioare instituției sau serviciului public. Se creează un cerc vicios; pe de o parte, crește puterea managerului susținut politic, deși legitimitatea lui nu se mai sprijină pe valori morale, culturale, profesionale, sociale etc. Dacă autoritatea legitimă este singurul criteriu social care permite exercitarea puterii executive, atunci nici un manager nu se poate bucura de apreciere, dacă nu are (sau nu pare a avea) autoritate legitimă. Trebuie să ținem seama de faptul că există o diferență fundamentală între legalitate și autoritate, deoarece în drept legalitatea conferă autoritate, spre deosebire de politică, unde autoritatea, nu creează doar aparența unei legalități [2].
Piața neagră a țigaretelor a scăzut în luna septembrie la 15%, cu 1 p.p. mai puțin decât în iulie, revenind la nivelul din vara anului 2016.
„Regiunea nord-est rămâne și în septembrie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, înregistrând o pondere de 37,6%, în scădere cu sub 1 p.p. față de luna iulie. Regiunea vest continuă să aibă o cotă ridicată a comerțului ilicit, de 26,6%, iar trendul de creștere din iulie se menține (plus 2,1 p.p. față de iulie). În septembrie, cea mai substanțială majorare a pieței negre se înregistrează în partea de nord-vest a țării (plus 4,7 p.p. comparativ cu iulie, până la 16,1%). O cotă ridicată se înregistrează și în sud-vest (19,2%), chiar dacă se află în scădere (minus 2,8 p.p.) Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere (57,3%), urmată de produsele provenite din Moldova (25,7%, în creștere cu 0,5 p.p. față de iulie) și Ucraina (10,9%, în creștere cu 2,4 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia rămâne relativ constantă”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.
„În ciuda faptului că autoritățile de control apasă puternic pedala anticontrabandă, pentru 1 din 6 țigări consumate în România în continuare nu se plătește nicio taxă. Cerere pentru produse mai ieftine, netaxate, va exista întotdeauna. Atât timp cât contrabandiștii vor considera că pot face bani ușor încălcând legea, atât timp cât sancțiunile prevăzute în lege pentru traficul ilicit vor continua să nu reflecte pe deplin gravitatea pericolului social al faptelor, toate eforturile forțelor de ordine vor rămâne fără un impact decisiv”, a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic și Relații Publice al British American Tobacco România.
„Autoritățile de aplicare a legii, Poliția, Poliția de Frontieră, Vama, DIICOT, au depus eforturi susținute pentru a ajunge la acest rezultat vremelnic. În fiecare zi citim în presă despre destructurări de rețele sau capturi notabile pe tot teritoriul țării, de la Halmeu în Vrancea și de la Otopeni la Giurgiu. În lipsa coordonării dintre cei chemați să facă legi și cei obligați să le aplice, asistăm însă la o muncă de Sisif, reluată iar și iar… Această constatare e valabilă nu doar în plan național, ci și la nivel european. La Bruxelles – unde, ca de obicei, reprezentanții României tac – sunt dezbătute intens propunerile Comisiei Europene privind trasabilitatea produselor din tutun (track & trace). Deși scopul declarat este reducerea contrabandei, sistemul propus este destinat în realitate controlului și urmăririi produselor legale în interiorul UE. Evident, cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii. În România, după cum arată studiile Novel, produsele „cheap whites” provenite din China, Emirate, Macedonia etc., dețin mai mult de jumătate din piața neagră, iar cele din Moldova și Ucraina, peste 35%. Așadar, sistemul sofisticat propus de CE nu va avea ca efect reducerea contrabandei, ci va determina creșterea birocrației și a costurilor pe tot lanțul de distribuție, inclusiv pentru autorități, care vor fi obligate să administreze și să controleze o infrastructură mamut, complet inutilă”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
La finele lunii septembrie 2017, Guvernul Federației Ruse a prezentat Dumei de Stat (Parlamentului) proiectul de buget pentru anul 2018, completându-l, ca de fiecare dată, cu o proiecție suplimentară pe doi ani, respectiv pentru perioada 2019-2020. Luând în considerare starea economiei în prezent și prognozele de viitor, guvernanții iau drept repere orientative, pentru anul 2018, un nivel al PIB de 93.000 miliarde ruble, venituri la bugetul federal de 14.720 miliarde ruble și cheltuieli de 16.728 miliarde (18 la sută din PIB). Față de cifrele anului în curs, se estimează o sporire a veniturilor cu 41,5 miliarde ruble, în contul exporturilor de gaze naturale și țiței, dar și o creștere a cheltuielilor, cu 125,7 miliarde, ceea ce duce la un deficit de 2.008 miliarde, reprezentând 2,2 la sută din PIB (vezi „Kommersant”, din 6 octombrie 2017).
În perspectiva unor posibile dificultăți economice, în perioada 2018-2020, cum ar fi scăderea prețului internațional al țițeiului sau evoluția negativă a cursului valutar, se are în vedere și o reducere corespunzătoare a veniturilor. Astfel, plecând de la faptul că, pentru 2018, se prefigurează un preț mediu de 43 dolari/baril, pentru 2019-2020 de 41 dolari/baril și o depreciere a rublei, de la 59 ruble/dolar în 2017, la 64 ruble/dolar în 2018, la 66 ruble/dolar în 2019 și de 68 ruble/dolar în 2020, se prevede micșorarea cheltuielilor bugetare, de la 18 la sută din PIB în 2018, la 15 la sută la finele anului 2020, în așa fel încât deficitul bugetar să scadă de la 2,2 la sută la 0,8 la sută. Planificând reducerea acestuia, în continuare, guvernanții văd posibilă menținerea lui, în perioada 2025-2035, la nivelul de 0,7 la sută. Aceasta în condițiile în care, în paralel, urmează să se facă mari investiții în infrastructurile publice, învățământ și sănătate.
La Casa Albă din Moscova (sediul guvernului) se apreciază că deficitul de 2.008 miliarde ruble din 2018 va putea fi acoperit din alocări de la Fondul bunăstării naționale (1.000 miliarde ruble) și din împrumuturi interne. În încasările din privatizarea activelor statului nu se pun mari speranțe, ele urmând să fie relativ modeste (13 miliarde ruble în 2018, 12 miliarde în 2019 și 11 miliarde în 2020). La o adică, mai pot fi luate în calcul rezervele valutare și de aur aflate la dispoziția Băncii Centrale. La finele lunii septembrie 2017, acestea se ridicau la 424 miliarde dolari (vezi „Izvestia” din 8 octombrie 2017).
Prin misiunea asumată [1], CEC Bank și-a propus să finanțeze cu precădere IMM-urile, prin punerea la dispoziția acestora a unei oferte de produse și servicii diverse și de calitate, sustenabilă și competitivă, acordând o atenție sporită relației cu clienții prin aplicarea celor mai bune standarde de guvernanță. Suntem, astfel, încrezători că putem pune la dispoziția clienților IMM produse și servicii bancare adaptate fiecărui specific, atât pentru derularea operațiunilor curente, cât și pentru finanțarea desfășurării activității curente și pentru efectuarea unor investiții cu scopul dezvoltării afacerii.
Este indubitabil că societățile, întreprinderi mici și mijlocii, sunt importante și necesare pentru dezvoltarea economică a țării, iar susținerea și crearea unui mediu propice pentru desfășurarea activității acestora (din punct de vedere juridic, fiscal, administrativ), inclusiv prin asigurarea unor surse de finanțare și de garantare, trebuie să fie parte a unei strategii dedicate.
Conform raportului anual al Comisiei Europene pentru IMM-uri în 2016, companiile de tip IMM angajează 2 din fiecare 3 salariați la nivel european și contribuie cu 57% din valoarea adăugată în economie (în România, puțin sub 50%). Mai mult, 93% dintre IMM-uri sunt Microîntreprinderi (cu mai puțin de 10 salariați), care contribuie cu 21% din valoarea economică (în România, cu 5% mai puțin). Astfel, modul în care susținem acest segment (antreprenorii aflați la început de drum și micile afaceri) are repercusiuni asupra întregii economii.
Știm că antreprenorii se confruntă cu multiple provocări: concurența din ce în ce mai accentuată pentru clienți și identificarea acestora, accesul la forța de muncă specializată și costul acesteia, reglementările legale, cât și accesul la finanțare (situația este similară la nivel european, cu o pondere mai mare în cazul identificării clienților în opinia antreprenorilor Români). De aceea, este vital să identificam acele căi de acțiune, prin care derularea afacerilor în România să fie un proces facil și orientat pe rezultate.
În ceea ce privește cadrul legislativ, în topul Ease of Doing Business 2018, realizat de experții Băncii Mondiale, România se situează pe locul 45 (din 190 de state), față de anul precedent, când deținea locul 36. În cea mai recentă ediție, înaintea țării noastre se poziționează Republica Moldova (44), Serbia (43) și chiar Belarus (38). În ceea ce privește deschiderea unei afaceri, ne situăm pe locul 64 în lume, cu 6 proceduri necesare pentru deschiderea unei companii, ce durează până la 12 zile, față de 5 zile în Moldova. Pentru obținerea unei autorizații de construcție sunt necesare 24 de proceduri, care pot dura 260 de zile, plasând România pe locul 150 din 190. Potențialul pentru simplificare este evident: în raportul regional dedicat Bulgariei, Ungariei și României, Banca Mondială, citând Registrele Comerțului din România și Bulgaria, evidențiază faptul că doar 1% din înregistrările de afaceri se fac electronic în România, comparativ cu aproape 75% în cazul vecinilor noștri. Însă chiar și la nivel național, există diferențe semnificative: Constanța, cu un procent de 24%, demonstrează că se pot face pași importanți pentru a simplifica experiența antreprenorului.
Este importantă, de asemenea, existența unui cadru legislativ pentru acordarea unei „a doua șanse” acelor antreprenori de bună-credință aflați în insolvență, știut fiind faptul că cele mai afectate de insolvență sunt IMM-urile. La momentul actual, conform statisticilor europene, durata de finalizare a procedurilor de insolvență în cazul României (de 3,3 ani) este una dintre cele mai îndelungate în cadrul Uniunii Europene, împiedicând acei antreprenori onești să poată utiliza lecțiile învățate pentru a demara un business de succes.
Un ecosistem antreprenorial stabil poate fi clădit doar pe baza unei educații financiare solide privind gestiunea finanțelor personale și a afacerii, începând cu educația antreprenorială furnizată în cadrul instituțiilor de învățământ secundar și superior, continuând cu incubatoarele de afaceri lansate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cât și informațiile furnizate transparent și corect de către Bănci, în cadrul parteneriatului pe care îl au cu antreprenorii ce doresc finanțarea obiectivelor de consolidare și dezvoltare a afacerii.
Știm că în 2015 România înregistra cea mai mică pondere de companii la nivel european (EU-28): 2,2 IMM-uri la fiecare 100 de locuitori (comparativ cu media de 4,5 și recordul Cehiei de 9,4).
De aceea, pentru noi, a fost implicită dorința de a susține Programul Guvernamental „Start-Up Nation” și am lansat produse dedicate atât pentru susținerea activității operaționale, cât și pentru finanțarea tinerilor antreprenori. Prin Pachetul Start-Up IMM le oferim acestora produsele și serviciile cheie pentru administrarea afacerii (Contul curent în lei, Cardul de debit Business Mastercard, Serviciul Internet Banking CEConline, Serviciul Info SMS) concentrate într-un pachet operațional simplu, accesibil, modern, oferit la cost 0 timp de 12 luni în cadrul Campaniei Promoționale, împreună cu comisioane 0 la încasări, la plăți intrabancare și abonamentul Mobile Banking în perioada Campaniei. Mai mult, Pachetul e disponibil nu doar celor selectați în cadrul Programului, ci tuturor companiilor start-up înființate de mai puțin de 12 luni de la data solicitării Pachetului. Bineînțeles, susținem clienții și prin Creditul Punte Start-Up Nation, care, accesat până la finalul anului 2017, are multiple avantaje (dobândă fixă: 3,25%/an; comision de acordare: 0,75% aplicat la valoarea creditului, perceput la scadența creditului, fără niciun comision de analiză, gestiune sau rambursare anticipată și cu un mix de garanții foarte flexibil constând în garanția FNGCIMM pentru maxim 80% din valoarea creditului garantat completată de bunurile achiziționate în cadrul Programului).Mai mult, participăm, în calitate de parteneri, la o serie de work-shop-uri dedicate, alături de business angels, fonduri de investiții, start-up-uri, IMM-uri sau viitori antreprenori, în cadrul cărora avem oportunitatea să comunicam direct cu aceștia și să identificăm soluțiile financiare cele mai potrivite pentru aceștia. În plus, Banca noastră a fost selectată ca partener în cadrul Programului de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață și a Programului național multianual de microindustrializare, urmând să lansăm în perioada imediat următoare soluțiile de finanțare dezvoltate pentru susținerea clienților în accesarea programelor. Continuăm astfel tradiția CEC Bank de susținere a dezvoltării tinerilor antreprenori prin implicarea Băncii și în Programele START și SRL-D din anii anteriori, derulate în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. În plus, în 2017, am demarat și un proiect de educație în școli și licee rurale și avem în vedere lansarea unui program de educație antreprenorială cu următoarele segmente țintă: licee urbane, universități, mici antreprenori, startup-uri etc.
Parteneriatul nostru nu ia sfârșit odată cu punerea la dispoziție a unor produse ori pachete de servicii companiilor (fie că sunt sau nu nou înființate), ci, în ceea ce privește facilitarea accesului la finanțare, CEC Bank s-a poziționat strategic în ultimii 10 ani drept un partener de încredere pentru mediul de afaceri, în special pentru clienții IMM. Gama de produse de finanțare pentru clienții persoane juridice este una deosebit de generoasă: credite pentru investiții (inclusiv Creditul de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian în condiții foarte avantajoase), linii de credit, credite pentru stocuri, Creditul special pentru finanțarea activității curente, plafoane pentru deschiderea și derularea acreditivelor, credite pentru activitatea de leasing, scrisori de garanție bancară etc. De asemenea, CEC Bank acordă și facilități de tip factoring pentru utilizarea flexibilă a fondurilor obținute în funcție de necesitățile IMM-urilor, cu economisirea timpului dedicat administrării facturilor și reducerea cheltuielilor administrative, ca urmare a preluării de către CEC BANK SA a evidenței creanțelor și punerea la dispoziția clientului de situații ale creanțelor derulate prin factoring.
Adițional, CEC Bank reprezintă un partener de încredere în relația cu Fondurile de garantare și împreună sprijinim clienții prin lansarea unor produse de finanțare cu componența de garantare din partea Fondurilor de Garantare pentru facilitarea accesului clienților la finanțare. Fidelă obiectivului strategic de promovare a absorbției fondurilor europene, CEC Bank continuă susținerea proiectelor cu finanțare europeană pe noua perioadă de programare 2014-2020 și se implică în Programe menite să susțină relansarea economică, creșterea competitivității, îmbunătățirea accesului la finanțare prin produse lansate de banca în cadrul unor Programe cu finanțare externă, precum: credite din surse atrase de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau credite de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian.
Un factor cheie în susținerea clienților noștri este consilierea în vederea identificării și structurării finanțării potrivite pentru fiecare client IMM. În cadrul rețelei teritoriale CEC Bank (cea mai extinsă din România cu peste 1000 de unități la nivel național), pentru consilierea adecvată a clienților, au fost înființate 42 de Birouri de consiliere IMM-uri și Fonduri Europene, unde, împreună cu îndrumarea personalului specializat, clienții își pot alege tipul de finanțare ce se potrivește nevoilor acestora și beneficiază de consiliere gratuită în vederea constituirii dosarului de credit, astfel încât acesta să fie cât mai complet în etapa de analiză.
Prin toate aceste demersuri, CEC Bank își consolidează constant atât rolul de susținător real al dezvoltării economice a României – prin programele de finanțare dedicate tinerilor antreprenori, dar și marilor companii –, cât și statutul de bancă comercială universală, singura de altfel aflată în proprietatea deplină a Statului Român.
1„CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care să ofere clienților produse și servicii diverse și de calitate, urmărind cu precădere finanțarea IMM-urilor, agriculturii, administrațiilor publice locale, precum și a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea și menținerea locurilor de muncă. Banca va fi un element activ în sprijinirea clienților pentru accesarea Fondurilor Europene și se va implica în susținerea Programelor Guvernamentale. O atenție deosebită va fi acordată în continuare relației cu populația României”. (www.cec.ro)
***
De profesie jurist și cu o experiență profesională în sistemul bancar de 20 de ani, Mirela Iovu este din decembrie 2008, vicepreşedinte al CEC Bank. Deține o diplomă MBA în management financiară conferită de către City University of Seattle, SUA, o diplomă post-universitară de profesionist în guvernanță, risc și conformitate, obținută de la Manchester Business School, UK și International Compliance Association iar în prezent, este doctorand al Școlii Doctorale a Facultăţii de Drept, Bucureşti.
Transporturile sunt fundamentale pentru economia și societatea noastră. Mobilitatea este vitală pentru piața internă și pentru calitatea vieții cetățenilor, în condițiile în care aceștia se bucură de libertatea de a călători. Transporturile permit creșterea economică și crearea de locuri de muncă; ele trebuie să fie sustenabile, în lumina noilor provocări cu care ne confruntăm. Transporturile sunt o activitate care se desfășoară la nivel mondial, de aceea este nevoie de o cooperare internațională puternică pentru ca acțiunile întreprinse să fie eficiente. [1]
Ținând cont de „Cartea Albă – Foaia de parcurs către rețeaua europeană unică de transport” publicată în 2011, a devenit evident că transportul modal va juca un rol pivot în viitorul transport European și Pan European. Cartea albă este concepută ca o hartă rutieră pentru o rețea europeană de transport și are ca obiectiv să creeze soluții competitive și resurse eficiente de transport.
Intervalul de timp al Cărții albe este 2050 (cu o primă evaluare în 2030) și obiectivele-cheie care vor contribui la o reducere cu 60% a emisiilor de transport de la mijlocul secolului sunt:
Fără mașini alimentate cu combustibili fosili în orașe;
Utilizare a 40% de combustibili durabili cu emisii reduse de carbon în domeniul aviației; cel puțin 40% a emisiilor de transport maritim;
O schimbare de 50% a traficului de călători și de marfă, interurban, pe distanțe medii, de la transportul rutier la cel feroviar și transportul pe apă.
Platformele intermodale sunt noduri de infrastructură care trebuie să faciliteze transbordarea de unități de încărcare intermodale, cum ar fi ISO-containere, macarale mobile, semi-macarale capabile de transfer de la un mod de transport la altul, în scopul de a utiliza avantajele oferite de fiecare mod de transport și de a crea lanțuri de aprovizionare în transportul durabil.
În scopul de a fi eficiente din punct de vedere economic, noile platforme intermodale interioare, urmează să fie construite în conformitate cu cerințele pieței și ar trebui să respecte evoluția pieței intermodale, cum ar fi posibilitatea manevrării de trenuri (700 m lungime), de a dispune de macarale mari montate pe șină pentru o mai bună eficiență în transbordare și să acopere toate modurile de transport principale (pe căi navigabile, feroviare, rutiere).
Reteaua Core din EU (part): Sursa: http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/maps_upload/09_01_2014SchematicA0_EUcorridor_map_outlined.pdf
Conform dicționarului de logistică Gabler, transportul multimodal este transportul mărfurilor cu un singur contract/document de transport, dar efectuat cu cel puțin două moduri diferite de transport. Emitentul acestui document este răspunzător pentru întregul lanț de transport, deși el poate fi implicat activ doar în anumite părți ale lanțului de transport, în ceea ce privește transportul fizic.
Nevoia unei platforme intermodale în port, ca parte a unei infrastructuri compatibile, presupune dezvoltarea ei de-a lungul unei rețele centrale de dimensiuni europene. Regulamentul Parlamentului European Nr. 1315/2013 din anul 2013 oferă liniile directoare pentru dezvoltarea Coridoarelor trans europene ale rețelei de transport (Ghidul TEN-T).
În contextul acestui ghid, România face parte din două coridoare de transport: coridorul Orient/Est-Mediteranean precum și coridorul Rin-Dunăre, care este Coridorul de interes din zona Galați.
Coridorul Rin-Dunăre conectează țările continental europene, Franța, Germania, Austria, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, porturile românești de la Constanța și Galați, precum și Bulgaria, de-a lungul râurilor Main și Dunăre până la Marea Neagră, prin îmbunătățirea rețelei de cale ferată și interconexiuni pe căi navigabile interioare. De asemenea, la Coridorul Rin-Alpine se poate ajunge trecând prin mai multe noduri din Coridorul Rin-Dunăre. Acesta conectează România la Europa centrală și de Sud.
În anexa I din Regulamentul (UE) Nr. 1316/2013 al Parlamentului European – proiectele identificate pentru coridorul Rin-Dunăre – menționează portul Galați ca astfel de proiect, cu un accent pe dezvoltarea de platforme multimodale.
Coridoarele TEN-T și de bază ale Uniunii Europene sunt, de asemenea, baza pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR), domeniul prioritar 1a, care este stabilit pentru a îmbunătăți mobilitatea și multimodalitatea pe căile navigabile interioare, axându-se pe Dunăre. Obiectivele prioritare ale Planului de Acțiune 1a a EUSDR pentru căile navigabile interioare sunt:
Creșterea transportului de marfă pe apă cu 20% până în 2020 în comparație cu 2010;
Rezolvarea obstacolelor pentru navigație, luând în considerare caracteristicile specifice ale fiecărei secțiuni de Dunăre și afluenții săi navigabili și să stabilească managementul infrastructurii eficiente pentru căi navigabile până în 2020;
Dezvoltarea eficientă a platformelor multimodale în porturile la Dunăre și porturile interioare, să conecteze căile navigabile interioare cu transportul feroviar și rutier până în 2020;
Punerea în aplicare a „River Information Services” (RIS) pe Dunăre și afluenții săi navigabili și asigurarea schimbului internațional de date RIS preferabil până în 2020;
l Rezolvarea deficitului de personal calificat și armonizarea standardelor de educație pentru navigația interioară în regiunea Dunării până în 2020, luând în considerare dimensiunea socială a măsurilor respective.
Relevant pentru platformele intermodale, Planul de acțiune pentru domeniul prioritar 1a EUDRS, în context cu strategia României pentru transportul intermodal (NAIADES II), implică „dezvoltarea porturilor din bazinul Dunării în centre de logistică multimodală” și „promovarea transportului durabil în regiunea Dunării”. O platformă multimodală în regiunea Galați abordează toate punctele de mai sus.
Portul din Galați este un port trimodal – feroviar-rutier-naval – și este singurul port de pe coridorul Rin-Dunăre care dispune și de linii ferate cu ecartament larg, precum și de posibilități de transpunere/transbordare a vagoanelor, fapt ce îi conferă un avantaj pentru derularea activității de transport intermodal, el putându-se defini ca un port pentamodal (asigurând acces rutier, feroviar pe 2 tipuri de cale ferată, fluvial și maritim).Din analiza de piață, rezultă că avantajul competitiv al portului Galați îl reprezintă:
– Pe relația Europa de Vest – Europa de Est: conexiune directă în port a celor două sisteme feroviare (1425 mm și 1540 mm), unică în UE, facilitând traficul feroviar pe distanță lungă în conexiune cu navigația maritimă costieră în Marea Neagră (nave feeder);
– Pe relația Orientul Mijlociu, Asia – Europa Centrală (țările fără acces maritim): pe transport fluvial portul poate fi accesat direct ;
– Pe relația Marea Neagră-Marea Baltică (Katowice/Warsaw) – ruta prin Galați este mai scurtă cu cca 500 km decât cea prin Odesa și cu cca 200 km față de ruta prin Constanța.
Portul Galați este competitiv cu portul Constanța doar pe segmentul de transport maritim cu nave cu pescaj de până la 7,3 m, care sunt nave feeder din bazinul Mării Negre. Portul Constanța deservește cu precădere nave mari (deep-sea shiping) limitat totuși și pentru acestea de strâmtoarea Bosfor. Principalii competitori ai portului Constanța sunt Burgas și Odessa
Cele două porturi românești cooperează pentru diversificarea și creșterea calității serviciilor pe segmentele de piață pe care fiecare prezintă avantaje competitive prin oferirea de servicii combinate maritim-fluvial-feroviar.
În anul 2013 a fost constituit un grup de lucru care a reunit toate organizațiile relevante pe plan local (Consiliul Județului Galați, Municipiul Galați), de la nivel sectorial (Direcția Regională Vamală Galați, CFR Infrastructură), precum și actorii implicați direct: CN APDM Galați, operatori portuar. Grupul a identificat că locația optimă pentru realizarea platformei multimodale este Portul Bazinul Nou deoarece este amplasat în zona industrială a municipiului, se învecinează atât cu Zona Liberă, cât și cu Parcul Industrial unde vor putea fi dezvoltate servicii logistice pentru mărfurile care se vor tranzita în platformă și beneficiază de conexiune directă feroviară atât la rețeaua națională cu ecartament normal (1435 mm ), cât și la rețeaua din fostele state CSI, cu ecartament larg (1524 mm).
Ca urmare, în anul 2014 s-a constituit parteneriatul proiectului „Platforma multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rin – Dunăre/Alpi” din organizațiile care dețin în administrare, respectiv în proprietate, bunurile care vor fi afectate de lucrările de construcții: CN APDM SA, PORT BAZINUL NOU SA, la care s-a alăturat SC METALTRADE INTERNATIONAL, proprietar al terenului adiacent zonei portuare afectate platformei, teren a cărui includere în proiect a fost necesară pentru crearea zonei de intrare/ieșire și control în platformă, ca urmare a limitării suprafeței disponibile în incinta portuară.
Partenerii au încheiat acordul de parteneriat determinat de complexitatea proiectului, de caracterul său integrat, astfel încât să fie clar stabilite contribuția fiecăruia, sarcinile asumate și obiectele de investiții ce revin fiecăruia în urma realizării lucrărilor.
Proiectul urmărește dezvoltarea până în 2020 a unui terminal intermodal cu o capacitate de 150.000 TEU/an în portul Galați , care va acoperi cererea până în 2030, astfel cum aceasta a fost identificată în baza analizei traficului, cu mențiunea că terminalul va fi echipat pentru a gestiona diferite tipuri de unități intermodale de încărcare (ILU).
Proiectul a fost finanțat doar parțial în cadrul celui de-al doilea Apel de proiecte din cadrul Programului Mecanismul de Interconectare a Europei (Regulamentul UE 1316/2013 a instituit Mecanismul pentru Interconectarea Europei – MIE pentru finanțarea cu precădere a proiectelor prioritare identificate prin Regulamentul UE 1315/2013 ) și, pe cale de consecință, partenerii proiectului au decis să continue implementarea proiectului global în trei faze de dezvoltare, în funcție de sursa de finanțare identificată și de entitatea beneficiară a fondurilor, respectiv:
– Etapa I – Modernizarea cheului – fază finanțată în cadrul contractului de grant INEA/CEF/TRAN/M2015/1130543, aflată în prezent în curs de implementare;
– Etapa II – Reconfigurare infrastructură publică, respectiv o porțiune din drumul european E87 si E584;
– Etapa III – Dezvoltarea platformei multimodale pentru operare și a zonei de acces intrare-ieșire.
Platforma Multimodală Galați se va întinde pe o suprafață de 145.585 mp; infrastructura portuară va fi modernizată, contribuind la: (1) creșterea eficienței manipulării navelor moderne cu capacități mai mari la cheu și sporirea condițiilor de siguranță și securitate și (2) facilitarea interconectării feroviare între Rusia și Uniunea Europeană prin Ucraina, prin integrarea a două tipuri de ecartament (1435 și 1520 mm) în operațiunile terminalului. Aceasta este de importanță strategică și poate iniția noi servicii multimodale între Europa și Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Reconfigurarea infrastructurii rutiere publice existente, în scopul de a fluidiza traficul public pe drumul european E87, va include reabilitarea unei părți din drumul E87 prin construcția unui pasaj rutier superior și a unui sens giratoriu. În al doilea rând, implementarea instalațiilor intermodale și de IT&C va spori capacitatea, eficiența, siguranța și securitatea operațiunilor portuare. Vor fi puse la dispoziție beneficiarilor două macarale pentru operațiunile de manipulare, dintre care una va fi utilizată pentru operațiunile navă-cheu (STS), rezolvând blocajul portului Galați din cauza lipsei infrastructurii pentru operațiunile directe navă-cheu, în timp ce cealaltă macara (RMG) se va ocupa de transbordarea unităților de încărcare între calea ferată și cea rutieră. Facilitățile preconizate sunt echipate cu tehnologii de ultimă oră, asigurând un zgomot redus și un consum redus de energie pentru operațiunile de manipulare a unităților de încărcare intermodală.
[1] COM(2011) 144 final/CARTE ALBĂ /Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor.
„Aveam la dispoziție doar două opțiuni: fie să ne reunim, în jurul unei agende europene pozitive, fie să se retragă fiecare în colțul său”.
– Jean-Claude Juncker –
Suntem la momentul încrucișării unei efervescențe negativiste privind drumul României către a fi cât mai aproape de Uniunea Europeană, poate chiar în miezul ei – Zona Euro – la masa deciziilor. Spunem aceasta după noile mesaje, degajate de evenimentul „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană: de la coeziune la convergență”, organizat de reprezentanța Uniunii Europene la București. Ne aliniem noilor mesaje privind drumul european al României, care trece prin adoptarea euro. Sperăm ca efervescența din ultimii doi-trei ani, menționată anterior și bazată inclusiv pe „studierea aprofundată” a argumentării neputinței noastre, să intre total în umbră, în timp ce mesajele de încurajare spre a se ajunge la soluția politică, căci despre aceasta este vorba, să devină un catalizator al reînvierii proiectului național pentru o Europă a valorilor, mai puternică și mai democratică, așa cum s-a exprimat președintele UE, Jean-Claude Juncker, cu prilejul prezentării în Parlamentul European a Stării Uniunii (13 sept. 2017).
Considerăm că, în baza ofertelor prezentate de Comisia Europeană în documentele de reflecție privind viitorul UE, în Raportul celor cinci președinți și mai ales în documentul prezentat de Juncker, deja menționat, România se află în fața unei oportunități istorice de repoziționare în cadrul UE, cu condiția să spună ce vrea, cum o poate face și cu ce garanții vine pentru a întări credibilitatea în unele din realitățile sale, sintetizate în noțiunea de stabilitate. Am defini această oportunitate ca „Momentul European” al României, conștientizând cu toată tăria necesitatea reformării Uniunii și a riscurilor geopolitice de pe continentul european și nu numai. Am argumentat și noi în studiul „Efectele globalizării și impactul asupra României” (cuprins în planul de cercetare al Academiei Române, 2017) că fereastra de oportunitate există, dar este îngustă și valorificarea ei necesită rapiditate, urgență chiar.
Ca și în anii 1995 și 2000, primatul unui angajament și sprijin transpartinic pentru o Uniune Europeană mai puternică este esențial pentru reușita în completarea instrumentelor prin care România să-și desăvârșească integrarea și să beneficieze de avantajele acesteia pe termen lung. UE este singura ipoteză de lucru în care se poate gândi viitorul României și a modului în care ea va reuși o mai rapidă convergență spre standardele europene, în interesul cetățenilor ei și al construcției europene viitoare în ansamblu. Oportunitatea prezentă poate soluționa susținerea unei Europe „în care toate statele membre să fie egale și să contribuie la obținerea rezultatelor concrete, benefice pentru toți cetățenii europeni” (președintele Klaus Iohannis, expunerea la evenimentul menționat). Pentru România, dezideratul convergenței în sensul cel mai larg al noțiunii – cel al unei autentice europenizări – nu poate fi realizat decât prin aderarea României la Zona Euro. Președintele Iohannis a precizat că aderarea la Zona Euro este un demers esențial, iar adoptarea monedei euro este un proiect politic, economic și instituțional posibil a fi transpus în viață. Completarea sau descifrarea făcută de președintele Iohannis, că „obiectivul de aderare la Zona Euro cât mai repede posibil este, în egală măsură, și o ancoră pentru predictibilitatea și stabilitatea de care economia României are atâta nevoie”, vine să sublinieze înțelegere noastră atunci când am pledat mereu pentru un studiu obiectiv al necesității utilizării monedei unice, ca un liant al tuturor statelor participante la piața unică. Circulația monedei unice nu poate fi mai restrânsă decât dimensiunea pieței unice. A rămas, din păcate, doar ideea de experiment inițial al introducerii monedei unice, idee ce trebuie depășită.
Este importantă, de asemenea, existența unui cadru legislativ pentru acordarea unei „a doua șanse” acelor antreprenori de bună-credință aflați în insolvență, știut fiind faptul că cele mai afectate de insolvență sunt IMM-urile. La momentul actual, conform statisticilor europene, durata de finalizare a procedurilor de insolvență în cazul României (de 3,3 ani) este una dintre cele mai îndelungate în cadrul Uniunii Europene, împiedicând acei antreprenori onești să poată utiliza lecțiile învățate pentru a demara un business de succes.
Un ecosistem antreprenorial stabil poate fi clădit doar pe baza unei educații financiare solide privind gestiunea finanțelor personale și a afacerii, începând cu educația antreprenorială furnizată în cadrul instituțiilor de învățământ secundar și superior, continuând cu incubatoarele de afaceri lansate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cât și informațiile furnizate transparent și corect de către Bănci, în cadrul parteneriatului pe care îl au cu antreprenorii ce doresc finanțarea obiectivelor de consolidare și dezvoltare a afacerii.
Știm că în 2015 România înregistra cea mai mică pondere de companii la nivel european (EU-28): 2,2 IMM-uri la fiecare 100 de locuitori (comparativ cu media de 4,5 și recordul Cehiei de 9,4).
De aceea, pentru noi, a fost implicită dorința de a susține Programul Guvernamental „Start-Up Nation” și am lansat produse dedicate atât pentru susținerea activității operaționale, cât și pentru finanțarea tinerilor antreprenori. Prin Pachetul Start-Up IMM le oferim acestora produsele și serviciile cheie pentru administrarea afacerii (Contul curent în lei, Cardul de debit Business Mastercard, Serviciul Internet Banking CEConline, Serviciul Info SMS) concentrate într-un pachet operațional simplu, accesibil, modern, oferit la cost 0 timp de 12 luni în cadrul Campaniei Promoționale, împreună cu comisioane 0 la încasări, la plăți intrabancare și abonamentul Mobile Banking în perioada Campaniei. Mai mult, Pachetul e disponibil nu doar celor selectați în cadrul Programului, ci tuturor companiilor start-up înființate de mai puțin de 12 luni de la data solicitării Pachetului. Bineînțeles, susținem clienții și prin Creditul Punte Start-Up Nation, care, accesat până la finalul anului 2017, are multiple avantaje (dobândă fixă: 3,25%/an; comision de acordare: 0,75% aplicat la valoarea creditului, perceput la scadența creditului, fără niciun comision de analiză, gestiune sau rambursare anticipată și cu un mix de garanții foarte flexibil constând în garanția FNGCIMM pentru maxim 80% din valoarea creditului garantat completată de bunurile achiziționate în cadrul Programului).
Mai mult, participăm, în calitate de parteneri, la o serie de work-shop-uri dedicate, alături de business angels, fonduri de investiții, start-up-uri, IMM-uri sau viitori antreprenori, în cadrul cărora avem oportunitatea să comunicam direct cu aceștia și să identificăm soluțiile financiare cele mai potrivite pentru aceștia. În plus, Banca noastră a fost selectată ca partener în cadrul Programului de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață și a Programului național multianual de microindustrializare, urmând să lansăm în perioada imediat următoare soluțiile de finanțare dezvoltate pentru susținerea clienților în accesarea programelor. Continuăm astfel tradiția CEC Bank de susținere a dezvoltării tinerilor antreprenori prin implicarea Băncii și în Programele START și SRL-D din anii anteriori, derulate în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. În plus, în 2017, am demarat și un proiect de educație în școli și licee rurale și avem în vedere lansarea unui program de educație antreprenorială cu următoarele segmente țintă: licee urbane, universități, mici antreprenori, startup-uri etc.
Parteneriatul nostru nu ia sfârșit odată cu punerea la dispoziție a unor produse ori pachete de servicii companiilor (fie că sunt sau nu nou înființate), ci, în ceea ce privește facilitarea accesului la finanțare, CEC Bank s-a poziționat strategic în ultimii 10 ani drept un partener de încredere pentru mediul de afaceri, în special pentru clienții IMM. Gama de produse de finanțare pentru clienții persoane juridice este una deosebit de generoasă: credite pentru investiții (inclusiv Creditul de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian în condiții foarte avantajoase), linii de credit, credite pentru stocuri, Creditul special pentru finanțarea activității curente, plafoane pentru deschiderea și derularea acreditivelor, credite pentru activitatea de leasing, scrisori de garanție bancară etc. De asemenea, CEC Bank acordă și facilități de tip factoring pentru utilizarea flexibilă a fondurilor obținute în funcție de necesitățile IMM-urilor, cu economisirea timpului dedicat administrării facturilor și reducerea cheltuielilor administrative, ca urmare a preluării de către CEC BANK SA a evidenței creanțelor și punerea la dispoziția clientului de situații ale creanțelor derulate prin factoring.
Adițional, CEC Bank reprezintă un partener de încredere în relația cu Fondurile de garantare și împreună sprijinim clienții prin lansarea unor produse de finanțare cu componența de garantare din partea Fondurilor de Garantare pentru facilitarea accesului clienților la finanțare. Fidelă obiectivului strategic de promovare a absorbției fondurilor europene, CEC Bank continuă susținerea proiectelor cu finanțare europeană pe noua perioadă de programare 2014-2020 și se implică în Programe menite să susțină relansarea economică, creșterea competitivității, îmbunătățirea accesului la finanțare prin produse lansate de banca în cadrul unor Programe cu finanțare externă, precum: credite din surse atrase de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau credite de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian.
Un factor cheie în susținerea clienților noștri este consilierea în vederea identificării și structurării finanțării potrivite pentru fiecare client IMM. În cadrul rețelei teritoriale CEC Bank (cea mai extinsă din România cu peste 1000 de unități la nivel național), pentru consilierea adecvată a clienților, au fost înființate 42 de Birouri de consiliere IMM-uri și Fonduri Europene, unde, împreună cu îndrumarea personalului specializat, clienții își pot alege tipul de finanțare ce se potrivește nevoilor acestora și beneficiază de consiliere gratuită în vederea constituirii dosarului de credit, astfel încât acesta să fie cât mai complet în etapa de analiză.
Prin toate aceste demersuri, CEC Bank își consolidează constant atât rolul de susținător real al dezvoltării economice a României – prin programele de finanțare dedicate tinerilor antreprenori, dar și marilor companii –, cât și statutul de bancă comercială universală, singura de altfel aflată în proprietatea deplină a Statului Român.
1„CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care să ofere clienților produse și servicii diverse și de calitate, urmărind cu precădere finanțarea IMM-urilor, agriculturii, administrațiilor publice locale, precum și a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea și menținerea locurilor de muncă. Banca va fi un element activ în sprijinirea clienților pentru accesarea Fondurilor Europene și se va implica în susținerea Programelor Guvernamentale. O atenție deosebită va fi acordată în continuare relației cu populația României”. (www.cec.ro)
Este importantă, de asemenea, existența unui cadru legislativ pentru acordarea unei „a doua șanse” acelor antreprenori de bună-credință aflați în insolvență, știut fiind faptul că cele mai afectate de insolvență sunt IMM-urile. La momentul actual, conform statisticilor europene, durata de finalizare a procedurilor de insolvență în cazul României (de 3,3 ani) este una dintre cele mai îndelungate în cadrul Uniunii Europene, împiedicând acei antreprenori onești să poată utiliza lecțiile învățate pentru a demara un business de succes.
Un ecosistem antreprenorial stabil poate fi clădit doar pe baza unei educații financiare solide privind gestiunea finanțelor personale și a afacerii, începând cu educația antreprenorială furnizată în cadrul instituțiilor de învățământ secundar și superior, continuând cu incubatoarele de afaceri lansate de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, cât și informațiile furnizate transparent și corect de către Bănci, în cadrul parteneriatului pe care îl au cu antreprenorii ce doresc finanțarea obiectivelor de consolidare și dezvoltare a afacerii.
Știm că în 2015 România înregistra cea mai mică pondere de companii la nivel european (EU-28): 2,2 IMM-uri la fiecare 100 de locuitori (comparativ cu media de 4,5 și recordul Cehiei de 9,4).
De aceea, pentru noi, a fost implicită dorința de a susține Programul Guvernamental „Start-Up Nation” și am lansat produse dedicate atât pentru susținerea activității operaționale, cât și pentru finanțarea tinerilor antreprenori. Prin Pachetul Start-Up IMM le oferim acestora produsele și serviciile cheie pentru administrarea afacerii (Contul curent în lei, Cardul de debit Business Mastercard, Serviciul Internet Banking CEConline, Serviciul Info SMS) concentrate într-un pachet operațional simplu, accesibil, modern, oferit la cost 0 timp de 12 luni în cadrul Campaniei Promoționale, împreună cu comisioane 0 la încasări, la plăți intrabancare și abonamentul Mobile Banking în perioada Campaniei. Mai mult, Pachetul e disponibil nu doar celor selectați în cadrul Programului, ci tuturor companiilor start-up înființate de mai puțin de 12 luni de la data solicitării Pachetului. Bineînțeles, susținem clienții și prin Creditul Punte Start-Up Nation, care, accesat până la finalul anului 2017, are multiple avantaje (dobândă fixă: 3,25%/an; comision de acordare: 0,75% aplicat la valoarea creditului, perceput la scadența creditului, fără niciun comision de analiză, gestiune sau rambursare anticipată și cu un mix de garanții foarte flexibil constând în garanția FNGCIMM pentru maxim 80% din valoarea creditului garantat completată de bunurile achiziționate în cadrul Programului).
Mai mult, participăm, în calitate de parteneri, la o serie de work-shop-uri dedicate, alături de business angels, fonduri de investiții, start-up-uri, IMM-uri sau viitori antreprenori, în cadrul cărora avem oportunitatea să comunicam direct cu aceștia și să identificăm soluțiile financiare cele mai potrivite pentru aceștia. În plus, Banca noastră a fost selectată ca partener în cadrul Programului de dezvoltare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață și a Programului național multianual de microindustrializare, urmând să lansăm în perioada imediat următoare soluțiile de finanțare dezvoltate pentru susținerea clienților în accesarea programelor. Continuăm astfel tradiția CEC Bank de susținere a dezvoltării tinerilor antreprenori prin implicarea Băncii și în Programele START și SRL-D din anii anteriori, derulate în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. În plus, în 2017, am demarat și un proiect de educație în școli și licee rurale și avem în vedere lansarea unui program de educație antreprenorială cu următoarele segmente țintă: licee urbane, universități, mici antreprenori, startup-uri etc.
Parteneriatul nostru nu ia sfârșit odată cu punerea la dispoziție a unor produse ori pachete de servicii companiilor (fie că sunt sau nu nou înființate), ci, în ceea ce privește facilitarea accesului la finanțare, CEC Bank s-a poziționat strategic în ultimii 10 ani drept un partener de încredere pentru mediul de afaceri, în special pentru clienții IMM. Gama de produse de finanțare pentru clienții persoane juridice este una deosebit de generoasă: credite pentru investiții (inclusiv Creditul de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian în condiții foarte avantajoase), linii de credit, credite pentru stocuri, Creditul special pentru finanțarea activității curente, plafoane pentru deschiderea și derularea acreditivelor, credite pentru activitatea de leasing, scrisori de garanție bancară etc. De asemenea, CEC Bank acordă și facilități de tip factoring pentru utilizarea flexibilă a fondurilor obținute în funcție de necesitățile IMM-urilor, cu economisirea timpului dedicat administrării facturilor și reducerea cheltuielilor administrative, ca urmare a preluării de către CEC BANK SA a evidenței creanțelor și punerea la dispoziția clientului de situații ale creanțelor derulate prin factoring.
Adițional, CEC Bank reprezintă un partener de încredere în relația cu Fondurile de garantare și împreună sprijinim clienții prin lansarea unor produse de finanțare cu componența de garantare din partea Fondurilor de Garantare pentru facilitarea accesului clienților la finanțare. Fidelă obiectivului strategic de promovare a absorbției fondurilor europene, CEC Bank continuă susținerea proiectelor cu finanțare europeană pe noua perioadă de programare 2014-2020 și se implică în Programe menite să susțină relansarea economică, creșterea competitivității, îmbunătățirea accesului la finanțare prin produse lansate de banca în cadrul unor Programe cu finanțare externă, precum: credite din surse atrase de la Banca Europeană de Investiții (BEI) sau credite de investiții pentru IMM-uri acordate în cadrul Programului româno-elvețian.
Un factor cheie în susținerea clienților noștri este consilierea în vederea identificării și structurării finanțării potrivite pentru fiecare client IMM. În cadrul rețelei teritoriale CEC Bank (cea mai extinsă din România cu peste 1000 de unități la nivel național), pentru consilierea adecvată a clienților, au fost înființate 42 de Birouri de consiliere IMM-uri și Fonduri Europene, unde, împreună cu îndrumarea personalului specializat, clienții își pot alege tipul de finanțare ce se potrivește nevoilor acestora și beneficiază de consiliere gratuită în vederea constituirii dosarului de credit, astfel încât acesta să fie cât mai complet în etapa de analiză.
Prin toate aceste demersuri, CEC Bank își consolidează constant atât rolul de susținător real al dezvoltării economice a României – prin programele de finanțare dedicate tinerilor antreprenori, dar și marilor companii –, cât și statutul de bancă comercială universală, singura de altfel aflată în proprietatea deplină a Statului Român.
1„CEC Bank trebuie să fie o bancă comercială universală, competitivă, care să ofere clienților produse și servicii diverse și de calitate, urmărind cu precădere finanțarea IMM-urilor, agriculturii, administrațiilor publice locale, precum și a acelor proiecte bancabile care, prin natura lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea și menținerea locurilor de muncă. Banca va fi un element activ în sprijinirea clienților pentru accesarea Fondurilor Europene și se va implica în susținerea Programelor Guvernamentale. O atenție deosebită va fi acordată în continuare relației cu populația României”. (www.cec.ro)
Din analiza de piață, rezultă că avantajul competitiv al portului Galați îl reprezintă:
– Pe relația Europa de Vest – Europa de Est: conexiune directă în port a celor două sisteme feroviare (1425 mm și 1540 mm), unică în UE, facilitând traficul feroviar pe distanță lungă în conexiune cu navigația maritimă costieră în Marea Neagră (nave feeder);
– Pe relația Orientul Mijlociu, Asia – Europa Centrală (țările fără acces maritim): pe transport fluvial portul poate fi accesat direct ;
– Pe relația Marea Neagră-Marea Baltică (Katowice/Warsaw) – ruta prin Galați este mai scurtă cu cca 500 km decât cea prin Odesa și cu cca 200 km față de ruta prin Constanța.
Portul Galați este competitiv cu portul Constanța doar pe segmentul de transport maritim cu nave cu pescaj de până la 7,3 m, care sunt nave feeder din bazinul Mării Negre. Portul Constanța deservește cu precădere nave mari (deep-sea shiping) limitat totuși și pentru acestea de strâmtoarea Bosfor. Principalii competitori ai portului Constanța sunt Burgas și Odessa
Cele două porturi românești cooperează pentru diversificarea și creșterea calității serviciilor pe segmentele de piață pe care fiecare prezintă avantaje competitive prin oferirea de servicii combinate maritim-fluvial-feroviar.
În anul 2013 a fost constituit un grup de lucru care a reunit toate organizațiile relevante pe plan local (Consiliul Județului Galați, Municipiul Galați), de la nivel sectorial (Direcția Regională Vamală Galați, CFR Infrastructură), precum și actorii implicați direct: CN APDM Galați, operatori portuar. Grupul a identificat că locația optimă pentru realizarea platformei multimodale este Portul Bazinul Nou deoarece este amplasat în zona industrială a municipiului, se învecinează atât cu Zona Liberă, cât și cu Parcul Industrial unde vor putea fi dezvoltate servicii logistice pentru mărfurile care se vor tranzita în platformă și beneficiază de conexiune directă feroviară atât la rețeaua națională cu ecartament normal (1435 mm ), cât și la rețeaua din fostele state CSI, cu ecartament larg (1524 mm).
Ca urmare, în anul 2014 s-a constituit parteneriatul proiectului „Platforma multimodală Galați – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente și asigurarea conexiunilor lipsă pentru rețeaua centrală Rin – Dunăre/Alpi” din organizațiile care dețin în administrare, respectiv în proprietate, bunurile care vor fi afectate de lucrările de construcții: CN APDM SA, PORT BAZINUL NOU SA, la care s-a alăturat SC METALTRADE INTERNATIONAL, proprietar al terenului adiacent zonei portuare afectate platformei, teren a cărui includere în proiect a fost necesară pentru crearea zonei de intrare/ieșire și control în platformă, ca urmare a limitării suprafeței disponibile în incinta portuară.
Partenerii au încheiat acordul de parteneriat determinat de complexitatea proiectului, de caracterul său integrat, astfel încât să fie clar stabilite contribuția fiecăruia, sarcinile asumate și obiectele de investiții ce revin fiecăruia în urma realizării lucrărilor.
Proiectul urmărește dezvoltarea până în 2020 a unui terminal intermodal cu o capacitate de 150.000 TEU/an în portul Galați , care va acoperi cererea până în 2030, astfel cum aceasta a fost identificată în baza analizei traficului, cu mențiunea că terminalul va fi echipat pentru a gestiona diferite tipuri de unități intermodale de încărcare (ILU).
Proiectul a fost finanțat doar parțial în cadrul celui de-al doilea Apel de proiecte din cadrul Programului Mecanismul de Interconectare a Europei (Regulamentul UE 1316/2013 a instituit Mecanismul pentru Interconectarea Europei – MIE pentru finanțarea cu precădere a proiectelor prioritare identificate prin Regulamentul UE 1315/2013 ) și, pe cale de consecință, partenerii proiectului au decis să continue implementarea proiectului global în trei faze de dezvoltare, în funcție de sursa de finanțare identificată și de entitatea beneficiară a fondurilor, respectiv:
– Etapa I – Modernizarea cheului – fază finanțată în cadrul contractului de grant INEA/CEF/TRAN/M2015/1130543, aflată în prezent în curs de implementare;
– Etapa II – Reconfigurare infrastructură publică, respectiv o porțiune din drumul european E87 si E584;
– Etapa III – Dezvoltarea platformei multimodale pentru operare și a zonei de acces intrare-ieșire.
Platforma Multimodală Galați se va întinde pe o suprafață de 145.585 mp; infrastructura portuară va fi modernizată, contribuind la: (1) creșterea eficienței manipulării navelor moderne cu capacități mai mari la cheu și sporirea condițiilor de siguranță și securitate și (2) facilitarea interconectării feroviare între Rusia și Uniunea Europeană prin Ucraina, prin integrarea a două tipuri de ecartament (1435 și 1520 mm) în operațiunile terminalului. Aceasta este de importanță strategică și poate iniția noi servicii multimodale între Europa și Rusia, Ucraina și Republica Moldova. Reconfigurarea infrastructurii rutiere publice existente, în scopul de a fluidiza traficul public pe drumul european E87, va include reabilitarea unei părți din drumul E87 prin construcția unui pasaj rutier superior și a unui sens giratoriu. În al doilea rând, implementarea instalațiilor intermodale și de IT&C va spori capacitatea, eficiența, siguranța și securitatea operațiunilor portuare. Vor fi puse la dispoziție beneficiarilor două macarale pentru operațiunile de manipulare, dintre care una va fi utilizată pentru operațiunile navă-cheu (STS), rezolvând blocajul portului Galați din cauza lipsei infrastructurii pentru operațiunile directe navă-cheu, în timp ce cealaltă macara (RMG) se va ocupa de transbordarea unităților de încărcare între calea ferată și cea rutieră. Facilitățile preconizate sunt echipate cu tehnologii de ultimă oră, asigurând un zgomot redus și un consum redus de energie pentru operațiunile de manipulare a unităților de încărcare intermodală.
