Naționalism, globalism și… fiscalitate
Dacă secolul XVIII ne-a dat drepturile civile, cel al XIX-lea, drepturile politice și cel următor pe cele sociale, se pare că secolul XXI s-a plictisit teribil amenințând cu desființarea tuturor acestora în pofida ambițiilor globaliste care, pe termen lung, nu au trecut niciodată testul istoriei. Or, faptul că naționalismul se înfățișează de niște decenii ca o himeră răvășită care, sub loviturile globalizării, refuză să piară ori să se lase azvârlit la coșul de gunoi al istoriei, ne îndreptățește să ne întrebăm fie și numai pentru o clipă cât de juste ar putea fi asemenea politici europene, dat fiind rolul și aportul pe care l-a avut naționalismul în procesul de emancipare și de defiscalizare a popoarele lumii de sub robia marilor imperii și, nu în ultimul rând, în procesul de conservare a trăsăturilor care astăzi ne definesc ca oameni, ne identifică ca națiune și ne particularizează ca o cultură multiseculară într-un areal geografic și istoric determinat. Or, tocmai această ofuscare față de ingratitudinea propagandistică a „agenților” dezinformării și ai rescrierii istoriei lumii ne obligă moral să ieșim din pasivitate și să dereticăm contextul social, politic și fiscal în vederea dezambiguizării și reabilitării naționalismului, desigur ca urmare a impactul colosal pe care l-a avut în procesul de formare a conștiinței civice și, implicit, a conștiinței fiscale, chiar dacă în zilele noastre pare să mai fi rămas doar puțin din aceasta.
Dispozitiv pentru calitatea apei creat de ICPE-CA
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA a creat „un dispozitiv inovativ uşor de utilizat, prin care se asigură respectarea normelor de calitate a apei din râurile din avalul centralelor hidroelectrice” (foto ICPE-CA). Dispozitivul a fost implementat cu succes ca model demonstrator, cu sprijinul Hidroelectrica SA, într-una dintre centralele acesteia. Realizarea a fost prezentată cu ocazia finalizării proiectului „Sistem inovativ de aerare a apei turbinate în vederea menţinerii condiţiilor necesare vieţii acvatice – Ecoturb”, coordonat de ICPE-CA în parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucureşti – Facultatea de Energetică şi cu SC TehnoInstrument SRL, derulat în cadrul programului PN-II-PT-PCCA-2013, direcţia Mediu, prin UEFISCDI şi Ministerul Cercetării şi Inovării.
După cum îl caracterizează creatorii lui, „proiectul Ecoturb a deschis oportunităţi de dezvoltare privind adaptarea turbinelor hidraulice pentru a funcţiona respectând principiile dezvoltării durabile, astfel încât apa turbinată să corespundă cerinţelor de calitate impuse de regulamentele europene”.
Coeziunea economică… concept sau slogan!
„Succesul înseamnă a fi în stare să mergi din eșec în eșec, fără să-ți pierzi entuziasmul.” Winston Churchill
Trecând peste semantica controversată a noțiunii de „coeziune”, termen care a glazurat lexicul globalist al ultimelor decenii cu sensul de „legătură între elemente”, „solidaritate” „unitate”, reținem că începând cu perioada care a urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, atât expresia de „coeziunea socială”, cât și cea de „coeziune economică”, au fost preluate și conceptualizate laolaltă de către factorii economici și politici occidentali după calapodul ideologiilor socialiste privind solidaritatea și diminuarea inegalităților dintre oameni, ideologii ce au ținut trendul politicilor de stat ale fostelor țări comuniste. Ulterior, Occidentul a transcris acest „plagiat”, inițial, în Tratatul de la Roma (1957)1 sub titulatura de „coeziune economică și socială” având ca scop declarat reducerea diferențelor de dezvoltare regională dintre state pentru ca, ulterior, conceptul să fie dezvoltat progresiv prin diverse acte și tratate2 pentru a servi extinderii „pe orizontală” a Uniunii Europene (pe atunci, numită „Comunitate Economică Europeană”). Astăzi, noțiunea de coeziune economică și socială, în pofida unei magnifice ineficiențe practice, și-a găsit o multitudine de definiții doctrinare. Astfel, în planul teoriilor economice și juridice, coeziunea economică și socială se înfățișează ca fiind expresia reducerii numărului celor afectați de sărăcie, a diminuării inegalității distribuției veniturilor sau a riscului excluziunii sociale și în general a eficientizării drepturilor fundamentale ale omului, iar potrivit unui remarcant autor3 de drept constituțional, reprezintă „…acele drepturi subiective ale cetățenilor, esențiale pentru viața, libertatea și demnitatea acestora, indispensabile pentru libera dezvoltare a personalității umane, drepturi stabilite prin Constituție și garantate prin Constituție și legi” . În opinia altor autori4 coeziunea socială este acea caracteristică a societății sau a mediului social care favorizează dezvoltarea, creșterea economică echitabilă sau, altfel spus, „…presupune evitarea accentuării inegalității și a excluderii sociale, întărirea sentimentelor de încredere și siguranță și a spiritului de cooperare, construirea unor instituții transparente, responsabile și flexibile care să administreze riscurile și recompensele”. Și, în sfârșit, după alți autori5 coeziunea socială reprezintă „abilitatea societății de a asigura bunăstarea pe termen lung pentru toți membrii săi, incluzând aici acces egal la resursele disponibile, respect pentru demnitatea umană și diversitate, autonomie individuală și colectivă și implicare responsabilă”. Preocuparea Uniunii Europene pentru înfrumusețarea și diseminarea definițiilor arondate acestei expresii nu a fost însă de niciun folos practic față de ponderea sărăciei și a excluziunii sociale care de departe au triumfat grație „derapajelor” modelelor economice pe care Uniunea s-a străduit să le înfăptuiască, lucru care în cele din urmă a determinat orientarea acestei organizații spre un nou model economic experimentat sub denumirea de model social european (MSE) ce evoca apropierea sistemului de individ și care, pe fond, caută să îmbine „armonios” capitalismul cu socialismul. O primă definiție a acestui model se degajă din Cartea albă a politicii sociale a Comisiei Europene (1994), respectiv din concluziile Președinției Consiliului European de la Nisa, din decembrie 20006, definiție care se regăsește în angajamentul asumat față de respectarea unor valori comune, precum : – democrație (pluralism politic, oportunități egale pentru toți, libertate personală); – coeziune socială (dialog social, și servicii de interes general, solidaritate față de persoanele defavorizate, securitate socială); – competitivitate economică.Ce sumă alocă Apple pentru noul model IPhone X
Compania Apple a lansat IPhone X care va reuși să aducă o marjă mare de profit care se va vedea în cifrele financiare ale companiei din ultimele trei luni ale anului.
Potrivit analiştilor chinezi, compania americană plăteşte pentru componentele necesare noului IPhone aproximativ 415 dolari, ceea ce reprezintă 40% din preţul de vânzare al produsului.
Printre componentele modelului X se numără o memorie NAND de 256 GB (45 de dolari), iar cea mai scumpă componentă este noul ecran OLED de 5,8 inch, pentru care Apple plăteşte 80 de dolari.
De asemenea, modulul de date livrat de Qualcomm, Apple plătește 18 dolari per bucată.
Principala inovație a noului dispozitiv este senzorul 3D, capabil de scanarea și recunoaștere facială, care costă 25 de dolari.
Toate aceste cheltuieli reale ajung la aproximativ 415 dolari, dar trebuie luate în considerare și costurile de producție.
Noul IPhone X va costa 999 de dolari, fără taxe, adaos și paritate valutară.
Inspectorii vamali au confiscat 28 de baxuri de țigarete în valoare de 40.000 de euro
Inspectorii Direcției Regionale Vamale București au reținut 28 de baxuri de țigarete care urmau să fie vândute pe piața neagră, potrivit unui comunicat de presă al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Vameșii au descoperit, astfel, un număr de 282.800 de țigarete din mărcile Ashima, Marble, Marlboro și Rothmans
De asemenea, lipsa timbrelor fiscale aplicate a fost motivul pentru care vameșii au reținut pachetele
Potrivit Fiscului, întreaga cantitate de țigarete destinate comercializării ilicite au fost reținute în vederea confiscării de către inspectorii vamali București.
Reprezentanții ANAF precizează că verificările vor fi continuate de către autorități, sub aspectul săvârșirii unor fapte de natura penală.
Când muzica se va opri…
Ultimele date arată că producția de petrol a OPEC a crescut în iulie, ceea ce pune sub un mare semn de întrebare capacitatea țărilor producătoare de petrol de a lua măsuri cu adevărat eficiente în direcția limitării ofertei și creșterii prețului petrolului. Cred că situația în care se găsesc aceste țări este aceea a pasagerilor care încearcă să părăsească primii o corabie care se scufundă. Motivul este explicat în comentariul scris de mine în urmă cu peste doi ani, înainte de apariția blog-ului, și care își păstrează în totalitate actualitatea. Iată-l mai jos.
M-am hotărât ca în această săptămână să ies din tiparul comentariilor macroeconomice și a celor legate de piețele financiare și să abordez un subiect care, chiar dacă este mai degrabă legat de piața mărfurilor, are un impact semnificativ atât asupra evoluțiilor macro, cât și asupra piețelor financiare: prețul petrolului și perspectiva acestuia pe termen lung. Întrebarea de 100 de puncte de pe buzele tuturor este: în ce măsură înjumătățirea prețului este noua realitate sau doar o evoluție temporară? Discuția este esențială din foarte multe puncte de vedere o enumerare care nu se dorește exhaustivă incluzând: perspectivele creșterii economiei globale, evoluția inflației și dobânzilor la nivel internațional, viitorul economiei țărilor exportatoare, evoluția financiară a firmelor petroliere, investițiile în energii nepoluante, schimbarea echilibrelor geostrategice și lista ar putea continua.
Peste 150 de companii, la Târgul Tehnic Internațional București
Centrul Expozițional ROMEXPO găzduiește între 11 și 14 octombrie a.c. cea mai mare manifestare cu profil tehnic, organizată anual în România, TIB – Târgul Tehnic Internațional București.
Evenimentul, conceput și organizat de ROMEXPO împreună cu Camerele de Industrie și Comerț din România, va reuni la cea de-a 43-a ediție, peste 150 de companii din 13 țări, cunoscute pe plan național și internațional în ceea ce privește producția și distribuția de soluții tehnice și tehnologice din domeniile: robotică, inginerie mecanică, electrică și auto, electronică și comunicații, IT. Țările prezente la TIB 2017 sunt: Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania, Turcia, Ungaria.
Unii dintre cei mai importanți producători și furnizori de echipamente, tehnologii și servicii cu profil tehnic se reunesc la TIB, evenimentul simbol al Romexpo.
Vizitatorii vor avea parte de o serie de prezentări și demonstrații de mașini și echipamente care asigură o mai mare flexibilitate și creștere rapidă a productivității, în domeniul industrial și în cele conexe acestuia. Astfel, pe parcursul celor patru zile de târg, se vor expune modele noi și performante de mașini cu comandă numerică computerizată: strunguri, freze, mașini de găurit, etc.
Din expoziție nu vor lipsi soluțiile inovative din domeniul tehnologiei senzorilor, fiind prezente companii cu tradiție pe acest segment. Cei interesați de echipamentele de debitare cu jet de apă și pulbere abrazivă vor avea ocazia să afle noutățile în domeniu de la furnizori autohtoni renumiți pentru paleta largă de tehnologie oferită pieței de profil.
Ariile de interes și atracție ale TIB 2017 vor fi, ca în fiecare an, zonele de robotică și mașini industriale, unde poate fi urmărit întregul proces de realizare a diferitelor piese, dar și zona de design industrial.
Noutățile TIB 2017 care vin să simplifice procese tehnologice și să scurteze timpi de lucru sunt legate de: inginerie mecanică și electrică, mașini pentru prelucrarea metalelor, roboți industriali, echipamente și standuri de testare și încercări mecanice, sisteme de curațare industrială, echipamente de vidare, tehnologii pentru tratamentul suprafețelor, angrenaje și transmisii mecanice, electronică, calculatoare industriale, automate programabile, echipamente și mașini pentru sudură și metalurgie, echipamente, tehnologii și materii prime pentru producerea și prelucrarea maselor plastice, inginerie auto, transport și depozitare.
|
Program de vizitare TIB: 11-13 octombrie 2017 (miercuri-vineri): 10.00-18.00 14 octombrie 2017 (sâmbătă): 10.00-16.00 Bilet intrare: Adulți/studenți:10 lei/zi Intrare gratuită: copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilități și persoanele instituționalizate Mai multe informații despre eveniment se pot găsi pe: l website – www.tib.ro l Facebook TIB – Târgul Tehnic Internațional București |
Biciclete pentru transportul cumpărăturilor de la „Profi”
Într-o vreme a intensificării facilităţilor pentru amatorii de ciclism (voucere, piste, competiţii etc.), retail-erul „Profi” (reţeaua de magazine cu cea mai mare extindere de la noi) aduce o premieră cu aer economic, social şi eco: posibilitatea oferită clienţilor de a-şi transporta cumpărăturile cu bicicleta, gratuit, pe baza cardului de loialitate, contra unei simple semnături; odată duse cumpărăturile acasă, bicicleta trebuie adusă înapoi la magazin. Primul loc de aplicare a facilităţii este magazinul de tip „Loco” din Topolovăţul Mare, judeţul Timiş (foto „Profi”). Autorul iniţiativei, Marian Cazangiu, manager de proiect „Profi”, subliniază: „Ne apreciem clienţii şi căutăm în permanenţă modalităţi prin care să le facem viaţa mai plăcută. Dorim ca ideea să prindă şi să crească în cât mai scurt timp.”
Târgul Gaudeamus aduce cartea şcolară în centrul Capitalei
Piaţa cărţii, dincolo de bulversări şi de incertitudini, este deschisă la propriu în centrul Capitalei, pe platoul de la Universitate, unde se desfăşoară Târgul Gaudeamus Carte Şcolară 2017 (14-24 septembrie), organizat de Radio România prin Centrul Cultural Media Radio România, în colaborare cu Primăria Municipiului Bucureşti, cu finanțare de la Ministerul Culturii și Identității Naționale. Editori, difuzori de carte, producători de material didactic, de tehnologie şi mobilier de profil oferă produsele unei veritabile industrii: manuale, cursuri, enciclopedii, beletristică, dicționare, ghiduri, atlase, planşe, hărţi, precum şi oportunităţi de orientare pentru studii. În acelaşi timp, vizitatorii înşişi pot face donaţii de cărţi în contextul proiectului de tradiţie al manifestărilor Gaudeamus, „Cărţile se întorc acasă”, adică sunt transmise ulterior în zone deficitare în ceea ce priveşte accesul la surse de informare, mijloace de învăţământ etc.
Târgul Gaudeamus Carte Şcolară 2017 este deschis zilnic, cu intrare liberă, între orele 10 și 19, cu excepția zilei de duminică, 24 septembrie, 10-15.
ICR Londra, între clădirile remarcabile ale capitalei britanice
Sediul Institutului Cultural Român din Londra a fost inclus în categoria clădirilor remarcabile care pot fi vizitate cu ocazia celebrului festivalul de arhitectură „Open House” („Porţi deschise”) din 16 şi 17 septembrie. Clădirea (foto) este situată în Belgrave Square, „cartierul diplomatic” al Londrei, aparţine patrimoniului României din 1937, iar la actuala ediţie „Open House” se regăseşte pe acelaşi plan cu clădiri faimoase, precum Parlamentul britanic, reşedinţa premierului din Downing Street 10, Whitehall, Wellington Arch, imobile și apartamente private, unele premiate la mari concursuri de arhitectură.
Cu ocazia acestui eveniment, prin proiectul „RomâniIA Centenară” sunt prezentate costume de patrimoniu (iniţiator, Cristina Chiriac, fondatoarea brandului „Flori de ie”) şi fotografii cu actriţa Laura Cosoi în port popular (autor, Emanuel Zainea). Cei doi creatori, împreună cu actorul Kamil Lemieszewski, vor explica secretele costumului popular românesc şi reverberaţiile lui în arta fotografică.
