Bursa de valori va trece la categoria de piață emergentă în 2020
România poate să depășească statutul de piață de frontieră și să intre în rândul piețelor emergente până în 2020, pentru că îndeplinim criteriile calitative dar nu și nivelul lichidității necesar, dar care ar putea fi atnis după listarea Hidroelectrica, , a declarat astăzi preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Lucian Anghel, în cadrul Forumului Pieţei Financiare, organizat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), scrie Profit.ro.
Conform raportului din martie 2016, compania FTSE Russelle BVB îndeplinea opt din cele nouă criterii pentru a fi catalogată ca piață emergentă, însă rămânea corijentă la capitolul de nivel al lichidității.
„În 2020, cred că vom fi piaţă emergentă, în contextul creşterii capitalizării companiilor. Valoarea totală a capitalizării ar putea ajunge la 15-20% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de 12% în prezent. Sper că, atunci, vom depăşi Cehia şi Ungaria din acest punct de vedere”, a declarat Lucian Anghel.
Valoarea de piaţă a companiilor româneşti listate la BVB a ajuns la 20,4 miliarde de euro săptămâna trecută, cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani, după listarea Digi Communications (simbol bursier DIGI). Listarea Digi este cea mai mare listare privată din istoria BVB. Preţul acţiunilor în cadrul ofertei a fost de 40 lei pe acţiune, la acest preţ, valoarea ofertei fiind de peste 944 milioane lei (207 milioane euro). Vechiul recordul era deţinut de MedLife, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale private din România, care a reuşit anul trecut să strângă din piaţă 230 milioane lei (50,9 milioane euro) de la investitori.
Finanţare pentru Sezonul România-Franţa 2019
Sezonul România-Franța 2019, rezultat al unei voințe politice comune la cel mai înalt nivel de stat, se va derula în contextul exercitării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019. Totodată, va fi coincident cu marcarea Centenarului României moderne (1 Decembrie 1918) și a sfârșitului Primului Război Mondial.
Convenția tehnică pentru organizarea și finanțarea Sezonului România-Franța 2019 a fost semnată de ministrul culturii și identității naționale Ionuț Vulpescu și de președintele executiv al Institutului Francez din Bucureşti, Bruno Foucher (Foto MCIN). Ceremonia s-a desfășurat în Sala Tronului a Muzeului Național de Artă al României.
Sezonul România-Franța 2019 are ca obiectiv de ansamblu “înnoirea imaginii și percepției pe care cele două popoare o au unul despre celălalt, întărirea legăturilor economice, culturale și sociale care ne unesc din punct de vedere istoric, atestarea dinamismului și imaginației artiștilor și companiilor din cele două țări și reafirmarea atașamentului pentru o Europă a păcii, a ideilor și a cooperării”. Tematicile Sezonului vor fi: „Două țări cu culturi plurivalente”; „Un secol de schimburi, de comuniune și de identitate”; „Perioade ritmice de transformări în oglindă”; „Orașele de mâine și noi teritorii rurale”. Pe baza acestor teme, vor fi dezvoltate subiecte structurate în trei capitole: “Occident-Orient: pe urmele istoriei noastre și a francofoniei comune”; “Mutații/Mutation(S): o cale spre o nouă ecologie a ideilor și a vieții pentru Europa”; “Sezonul 2.0: între virtual și real, inovația în serviciul intimității redescoperite”. După cum subliniază organizatorii, “vor fi avute în vedere toate domeniile de cooperare, cu accent pe domeniul cultural, educațional și universitar, științific, ecologic, economic, digital, sportiv, gastronomic și turistic”.
Întârzierea transpunerii Directivei tutunului provoacă pierderi pentru comercianți, producători și buget
Întârzierea transpunerii Directivei tutunului generează pierderi pentru comercianți, producători și buget, se arată într-un comunicat de presă al companiei JTI remis, vineri, Economistul.
Începând cu 20 mai 2017, produsele din tutun de pe piețele din Uniunea Europeană trebuie să fie conforme cu noua Directivă a tutunului, transpusă în România prin legea 201/ 2016.
„Directiva tutunului este un act legislativ complicat, împovărător și ultra-restrictiv. Este un atac împotriva unui domeniu legal de afaceri și împotriva libertății de alegere a consumatorilor. Directiva nu își va îndeplini obiectivele de sănătate publică, dar va avea consecințe uriașe pentru un întreg lanț economic, de la producători și comercianți, până la bugetele de stat”, a declarat Ben Townsend, JTI EU Affairs Vice-President.
Directiva tutunului prevedea pentru transpunerea în legislațiile naționale data de 20 mai 2016, dată care în România a fost cu mult depășită, noua lege intrând în vigoare abia în decembrie 2016. Prin urmare, perioada de epuizare a stocurilor de pachete produse după vechea legislație s-a scurtat la doar șase luni.
„Vorbim despre milioane de pachete care devin neconforme prin efectul unei legi întârziate și nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Am fabricat și am pus pe piață produse pentru care am plătit accize și taxe la momentul eliberării lor din antrepozitul fiscal. Ministerul Finanțelor a încasat accizele și TVA-ul corespunzătoare, Ministerul Sănătății a încasat taxa pe viciu, Ministerul Tineretului și Sporturilor contribuția pentru sport, Imprimeria Națională banii pe timbre. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le vor mai putea vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. Teoretic, dacă produsele sunt retrase și distruse, accizele plătite ar trebui recuperate de la buget. Însă doar accizele și doar dacă și când se aprobă returnarea lor. Nu se pot recupera însă costurile de producție, taxa de viciu, contribuția pentru sport, prețul timbrelor, TVA, costurile implicate de rotația și managementul stocurilor, de retragere, depozitare, transport și distrugere, salariile oamenilor implicați în acest proiect mamut inutil. Așadar, pierd și plătesc producătorii, comercianții, statul, nu experții și activiștii care au întârziat transpunerea”, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
Legea 201/2016 nu instituie o procedură sau obligație de retragere a produselor neconforme pentru producători. Odată retrase, pachetele vor trebui distruse pe cheltuiala producătorilor (potrivit procedurii pentru produse neconforme și produse de contrabandă prevăzută în Codul Fiscal), dar nu înainte de a fi inspectate de autoritățile fiscale și de constituirea comisiei de distrugere, în prezența autorităților de aplicare a legii.
În studiul preliminar realizat de Comisia Europeană se arată că noile reglementări vor avea drept consecință scăderea cu 2% a consumului de produse din tutun în cinci ani. Procentul se înscrie în tendința de scădere a consumului de țigarete la nivel global, indiferent de reglementările extreme de pe piața tutunului. Printre cele mai importante prevederi ale legii 201/2016, care transpune Directiva europeană, se numără avertismente de sănătate mărite la 65% din suprafața pachetului, situate în partea de sus, pe față și pe spate. Țigaretele cu arome caracteristice sunt interzise, iar cele cu mentol sunt permise până în 2020. De asemenea, până în 2019 va trebui implementat un sistem informatic sofisticat de urmărire a țigaretelor, care va fi însă aplicabil doar produselor de pe teritoriul UE. Dat fiind că cea mai mare parte a produselor de pe piața neagră provin din afara Uniunii (Ucraina, Moldova, Serbia, China, Macedonia etc), eficiența sistemului e mai mult decât îndoielnică.
Cât au pierdut într-o singură zi cei mai bogați oameni din lume din cauza scandalului Trump – FBI
Cei 500 cei mai bogați oameni din lume au pierdut miercuri 35 mld. USD din cauza scăderilor de pe piața de capital generate de acuzațiile făcute de fostul director al FBI James Comey la adresa președintelui Donald Trump și a anchetei vizând legăturile dintre Casa Albă și Rusia.
Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, este cel mai afectat, averea acestuia scăzând cu două miliarde de dolari, în timp ce Jeff Bezos cade pe locul al treilea, la o diferență de cinci miliarde în urma lui Bill Gates, conform Bloomberg Billionaires Index.
Bill Gates, cel mai bogat om de pe planetă cu o avere estimată la 86,8 miliarde dolari, a pierdut un miliard de dolari ca urmare a deprecierii acțiunilor Microsoft cu 2,8%. Co-fondatorul Amazon.com Inc, Jeff Bezos, a cărui avere devenise doar cu patru miliarde mai mică decât a lui Gates, a căzut pe locul al treilea în top după ce a pierdut 1,7 miliarde, acțiunile magazinului online depreciindu-se cu 2,2%. Omul de afaceri spaniol Amancio Ortega, deținătorul brandului Zara, și-a văzut avere scăzând cu 355 milioane dolari iar la sfârșitul zilei era cel al doilea cel mai bogat din lume, cu 83,2 miliarde dolari.
Indicii bursieri au scăzut la nivel global după ce controversele privind legăturile dintre Rusia și Casa Albă au crescut în intensitate. În plus, demiterea directorului FBI James Comey este în prezent anchetată de Senatul american. Cotațiile bursiere au avut cel mai accentuat declin de după septembrie 2016, conduse de indicele Nasdaq Composite care a scăzut cu 2,8%. Indicele global bursier MSCI a pierdut 1,2% din valoare, acțiunile băncilor înregistrând cele mai proaste performanțe.
Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost cel mai afectat de turbulențe piețelor de capital, valoarea de piață a companiei de social media diminuându-se cu 3,3%. Zuckerberg este al cincilea cel mai bogat om din lume, ccu o avere de 62,3 miliarde dolari, conform indicelui Bloomberg.
Trump, primul miliardar care a fost ales președinte al SUA, are o avere de trei miliarde dolari și nu este inclus în indicele Bloomberg, o ierarhie actualizată zilnic a celor 500 mai bogați oameni din lume. Averile acestora încumează 4,9 trilioane (4.900 miliarde) de dolari, în creștere cu 455 miliarde în 2017 față de anul trecut.
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” îşi intensifică legăturile cu mediul de afaceri
Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” a lansat un ciclu de dialoguri academice pe teme stringente ale economiei naţionale între universitari şi exponenţi ai mediului de afaceri. Iniţiator este prof. univ. dr. Momcilo Luburici, preşedinte fondator al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”. Obiectivul, aşa cum l-a definit prof. univ. dr. Mircea Coşea, în calitate de coordonator al demersului, îl reprezintă „stabilirea unei legături mai intense între universitate şi mediul de afaceri, prin intermediul profesorilor, pentru introducerea a cât mai mult din problematica la zi în activitatea didactică şi de cercetare”.
Reuniunea inaugurală – la care au participat rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Cristiana Cristureanu, profesori dintr-un spectru larg de specializări – l-a avut ca invitat pe Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni Piarom, recomandat de activitatea directă în economia reală şi implicit de cunoaşterea actualităţii concrete a acesteia.
Pivotul tematic al dezbaterii l-a constituit salariul minim pe economie, cu diversitatea de abordări curente, de implicaţii şi de efecte în perspectivă. Subliniind că „salariul minim trebuie contextualizat, pentru a vedea despre ce economie vorbim”, preşedintele Piarom a semnalat specificul fiecărei perspective de abordare din spaţiul public (patronală, sindicală, mediatică), apreciind că fiecare îşi are doza ei de dreptate, datoria profesioniştilor, inclusiv din mediul academic, fiind aceea „de a vedea ce este raţional în aceste abordări”.
Dezbaterea academică a atins subiecte precum structura salarială în ansamblu, eventualul recurs la salarizarea orară, fiscalizarea orelor suplimentare de lucru, calificarea profesională, promovarea competenţelor etc. Prof. univ. dr. Mircea Coşea a reiterat aprecierea că „România încă este o ţară cu probleme, care practică o economie manufacturieră”. În sens larg, observaţia sa a vizat deficitul de educaţie financiară care se manifestă la noi. O cale de înţelegere a mecanismelor specifice şi de propagare a lor din surse autorizate la nivel înalt de profesionalism poate fi urmată prin dezbateri de felul celor iniţiate acum de Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, dezbateri care vor continua.
Programul „Inițiativa” pentru IMM-uri primește 246 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții
BEI a semnat miercuri, la Bruxelles, primele trei acorduri ale programului „Iniţiativa” pentru întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) cu trei bănci române (Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română (BCR) şi ProCredit Bank).
Acordurile ar putea genera o finanțare de 246 de milioane de euro, reprezentând aproape jumătate din bugetul total de 540 de milioane de euro al programului „Iniţiativa” pentru IMM-uri.
De asemenea, spre sfârșitul anului trecut, Banca Europeană de Investiții (BEI) şi Guvernul României au semnat un acord de finanţare prin intermediul căruia vor fi alocate 100 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).
Totodată, alte resurse ar putea veni şi din programul Orizont 2020, program de cercetare derulat de Uniunea Europeană, prin care va fi disponibilă, la nivelul UE, o finanţare în valoare de 80 de milioane de euro pentru intervalul 2014-2020.
Târg de oferte liceale şi profesionale
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti, prin Centrul de Proiecte şi Programe Educaţionale şi Sportive pentru Copii şi Tineret „Proedus”, organizează în perioada 16-19 mai 2017 Târgul Oferta Educaţională, în vederea admiterii în licee şi în învăţământul profesional.
Evenimentul are loc în Parcul Tineretului, la intrarea dinspre Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”. În total, sunt disponibile 16.400 de locuri pentru admitere în 587 de clase, după cum a anunţat prof. Florian Lixandru, inspector şcolar general al municipiului Bucureşti. La rândul său, prof. Florin Diaconescu, director al „Proedus”, iniţiator în 1999 al târgului, a precizat că la actuala ediţie este prezentată inclusiv oferta de studii a unor universităţi.
Un element forte al târgului şi, implicit, al admiterii din acest an îl constituie accentuarea apropierii de mediul economic, prin oferta de locuri în învăţământul profesional dual. Camera de Comerţ Româno-Germană (AHK România), împreună cu trei retaileri cu capital german din România, lansează un proiect de formare în învăţământ profesional dual pentru domeniul comerţului în Bucureşti, precum şi la Timişoara, Sibiu, Braşov, Buftea. Oferta totală este de 120 de locuri. Dragoş Anastasiu, preşedintele AHK România, a subliniat în contextul târgului de oferte cerinţa ca mediul de afaceri să se implice mai mult în pregătirea resursei umane pe care o asigură şcoala. O unitate bucureşteană de top care implementează învăţământ profesional dual din anul şcolar viitor, calificarea comerciant-vânzător, este Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, a anunţat prof. ing. Nicoleta Gaidoş, director al colegiului.
De asemenea, ISMB a lansat „Broşura pentru Admiterea în Învăţământul Liceal şi Profesional, inclusiv Dual”, http://ismb.edu.ro, Bucureşti, ediţia 2017, realizată de ISMB prin Comisia de Admitere a Municipiului Bucureşti.
Intrarea Digi la bursă: Cea mai mare listare privată din istoria BVB
Acţiunile DIGI Communications au intrat marţi la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în urma finalizării celei mai favorabile oferte publice iniţiale (IPO) derulată de o companie privată pe piaţa de capital românească, prețul unei acțiuni situându-se la 40 de lei, iar valoarea ofertei fiind de peste 944 milioane lei (207 milioane euro), scrie News.ro.
”Este cea mai mare listare privată din istoria BVB. Suntem convinşi că listarea DIGI va îndemna şi alte companii antreprenoriale să urmeze acest model şi să se listeze la bursă pentru accesul la capitalul oferit de investitori atât de necesar dezvoltării într-un mediu economic extrem de competitiv la nivel local şi internaţional”, a afirmat preşedintele BVB, Lucian Anghel.
Președintele BVB a mai adăugat că Digi poate acapara cote de piaţă şi în alte ţări, deoarece activează deja și în Ungaria, Spania și Italia.
Reprezentanții DIGI Communications subliniază că listarea a decurs conform așteptărilor, fapt dovedit de interesul foarte ridicat atât pe tranşa de retail, cât şi pe cea instituţională.
”BERD este cel mai mare acţionar instituţional, în acest moment. În baza suprasubscrierilor, i-a fost alocat cel mai mare pachet de acţiuni destinate instituţiilor. Este o sursă nouă de capital, pentru viitor, pe care noi nu am accesat-o până acum, dar ne dorim să accesăm prin piaţa de capital. Este o nouă deschidere către o sursă nouă de capital şi este foarte importantă pentru noi”, a declarat directorul general al Digi, Serghei Bulgac.
Totodată, cu puțin timp înaintea listării, compania a prezentat în premieră datele financiare pe anul 2016, când operaţiunile Digi din România au produs încasări în valoare de 612,7 milioane euro, sau 72,7% din veniturile totale, afacerile din Ungaria au generat 137,9 milioane euro (16,4% din venituri), operaţiunile din Spania au adus companiei 83 milioane euro (9,9%), iar afacerile din Italia au înregistrat 9,2 milioane euro (1,1%).
Digi reprezintă unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de telecomunicaţii din România şi Ungaria.
România a avut o creștere economică de 5,7% în trimestrul I din acest an
În primul trimestru din 2017, Produsul intern brut (PIB) al României a înregistrat o creștere cu 5,7%, comparativ cu aceeași perioadă din 2016, conform estimărilor realizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Seria ajustată sezonier a PIB-ului pe trimestrul începutului de an a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2017, revizuirea fiind nesemnificativă față de varianta publicată în 7 aprilie 2017.
„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2017 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2016, publicată în comunicatul de presă nr. 83 din 7 aprilie 2017. Astfel: rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 101,3% la 101,1%; rezultatele trimestrului II 2016, comparativ cu trimestrul precedent, nu s-au modificat; rezultatele trimestrului III 2016, comparativ cu trimestrul II 2016, au fost revizuite de la 100,5% la 100,7%; rezultatele trimestrului IV 2016, comparativ cu trimestrul III 2016, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%”, menționează INS.
În cadrul ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, s-a adus în vedere faptul că datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017.
„Referitor la cele mai recente evoluții, membrii Consiliului au apreciat că datele statistice disponibile prefigurează o ușoară decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017, implicând, în condițiile plasării ei peste valorile prognozate anterior, o deschidere relativ mai amplă a excedentului de cerere agregată. Totodată, ele indică consumul privat drept principal determinant al creșterii economice, relevantă din această perspectivă fiind menținerea dinamicii înalte a volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, comerțul auto-moto și din servicii, în intervalul ianuarie-februarie. S-a sesizat că aportul formării brute de capital fix ar putea rămâne negativ, deși în diminuare, date fiind prelungirea declinului construcțiilor inginerești și amplificarea considerabilă a dinamicii construcțiilor de clădiri rezidențiale, posibil stimulată de accelerarea tendinței de majorare a prețului locuințelor. Și contribuția exportului net la dinamica PIB ar putea redeveni negativă în trimestrul I 2017”, potrivit comunicatului BNR.
De asemenea, se estimează că anul acesta, statele membre UE din Europa de Sud-Est (România, Bulgaria și Croația) vor înregistra cel mai ridicat ritm de creștere din toate statele din regiune, respectiv 3,7%, conform raportului regional publicat pe 11 mai de FMI.
Totodată, Comisia Națională de Prognoză preconizează ca pentru anul 2017, România va putea înregistra o creștere economică de 5,2%.
Afacerile angrosiștilor au avut o rată de creștere anuală de 11,3% în luna martie 2017
Cifra de afaceri din comerţul en gros s-a majorat cu 11,3% în cea de-a treia lună a acestui an, comparativ cu aceeași lună din 2016, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În primele trei luni din 2017, cifra de afaceri din comerţul en gros a crescut cu 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
De asemenea, în comerţul en gros cu produse alimentare, băuturi şi tutun s-a înregistrat în martie a.c. o creștere de 13,1% faţă de aceeaşi lună a anului precedent, potrivit datelor INS.
Anul trecut, cifra de afaceri din comerţul en gros a avansat cu 7,7% faţă de anul precedent, după o creştere de 4,1% în 2015.
Comerțul en gros reprezintă achizițiile făcute de comercianții care apoi distribuie mărfurile cu amănuntul prin magazine către consumatorii finali: clienți persoane fizice sau IMM-uri.
