De 1 Mai, stațiunile Mamaia și Vama Veche au fost ocupate în totalitate
Litoralul românesc, dar și stațiunile Valea Prahovei și Băile Felix au atras cei mai mulți turiști pentru vacanța de 1 Mai. Pe litoral, din procentajul de 70-80% din hotelurile care au fost deschise de 1 Mai, gradul de ocupare a fost de 100% în Mamaia și Vama Veche, potrivit datelor oferite de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT).
Stațiunea Băile Felix a înregistrat cei mai mulți turiști, urmată de Valea Prahovei, unde gradul de ocupare a fost de 75-80%, turiștii preferând stațiunile Sinaia și Bușteni.
De asemenea, turiștii români au ales să petreacă 1 mai pe litoralul bulgăresc, sau în cele balneare din Ungaria. Mai puțini au ales sejururi în capitalele europene, sau în Antalya, Dubai sau Sharm El Sheikh, plătind pentru o săptămână, prețuri începând de la 490 de euro/persoană.
„Mai multe evenimente organizate în acest an pe litoral au atras turiștii pentru vacanța de 1 Mai, fie că a fost vorba de festivaluri de muzică, concerte sau expoziții de mașini, și nu hotelierii. Gradul de ocupate a fost de 100% în Mamaia datorită evenimentelor gândite de Asociația Litoral-Delta Dunării, condusă de ANAT, și de FAPT, tot condusă de ANAT. Oricât de bun ar fi un hotel, fără promovarea asociațiilor și fără vânzările agențiilor de turism, turiștii nu vin în număr mare”, a declarat Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.
Totodată, pentru vacanțele pe litoral din această vară, turiștii din țară vor beneficia pentru prima dată de zboruri directe către Constanța, incluse în pachetele lor de vacanță.
„Multe dintre pachetele pentru România au fost cumpărate în perioada de Early Booking cu vouchere de vacanță. Anul acesta ne așteptăm ca suma să fie cu mult mai mare, în jur de 400 de milioane de euro, față de 10 milioane de euro, anul trecut, dacă bugetarii vor primi și ei, de la 1 iulie, vouchere în valoare de 1.450 de lei de persoană. În consecință, turismul intern ar putea să înregistreze o creștere de cel puțin 20% în acest an”, a mai spus președintele ANAT.
Frexit după Brexit? Pro-europeanul Emmanuel Macron amenință și el cu ieșirea Franței din UE
Candidatul independent de centru-stânga la președinția Franței, Emmanuel Macron, a șocat cu declarații războinice la adresa Uniunii Europene după ce distanța din sondajele de opinie dintre el și contracandidata sa conservatoare Marine Le Pen a început să se micșoreze rapid.
Emmanuel Macron, cotat încă cu prima șansă pentru câștigarea turului doi ale alegerilor prezidențiale din Franța, a avertizat că Frexit va avea totuși loc dacă Uniunea Europeană nu se va reforma rapid. Declarația a fost făcută cu ocazia unui interviu pentru BBC, după ce atitudinea constant anti-UE a lui Le Pen pare a-i crește acesteia sprijinul în rândul electoratului tot mai nemulțumit de efectele globalizării.
Fostul ministrul al economiei, Macron, care a părăsit Partidul Socialist al lui Francois Hollande, și a pus bazele unui nou partid, declarat de centru-stânga, En Marche! a spus că „disfuncționalitățile” Uniunii Europene „nu sunt sustenabile”.
Francezii sunt chemați la urne duminică, 7 mai, pentru a decide cine-i va urma la Palatul Elizee celui mai nepopular președinte francez, socialistul Francois Hollande.
„Sunt pro-european, și am apărat constant în această campanie ideea europeană și politicile europene pentru că eu consider că este extrem de important pentru poporul francez și pentru țara noastră locul câștigat în cadrul globalizării. Dar în același timp trebuie să recunoaștem realitatea, să ascultăm vocea poporului și să realizăm că oamenii sunt extrem de supărați și nerăbdători, iar disfuncționalitățile UE nu mai sunt sustenabile”, a spus Macron.
Într-o schimbare bruscă a discursului din campania electorală, Macron a declarat că din prima zi a mandatului de președinte se va preocupa atât de reformarea din temelii a Uniunii Europene cât și a proiectului francez pentru Europa. Iar dacă cumva ar permite continuarea politicii UE în aceeași direcție ca până acum, asta ar echivala cu o „trădare”. El a ținut să adauge: „nu-mi doresc să fac așa ceva. Deoarece imediat după vot, vom avea ori Frexit ori vom avea din nou Frontul Național al lui Le Pen.”
Candidata de dreapta câștigă tot mai multă popularitate în comunitățile rurale franceze, puternic afectate de șomaj și sărăcie. Macron a pierdut șase procente în fața lui le Pen în ultima săptămână, potrivit celor mai recente sondaje privind intenția de vot, însă este creditat în continuare ca principalul favorit, conducând la o diferență de 20% în fața lui Le Pen la intențiile de vot. Totuși, tabăra nehotărâților, deosebit de numeroasă, 22% din totalul alegători, poate înclina balanța în mod neașteptat pentru o victorie spectaculoasă a lui Le Pen, care ar deveni prima femeie președinte a Franței.
Documentele medievale din Arhivele Naţionale ale României, accesibile digital
Toate documentele emise în spațiul românesc până la 1600 şi păstrate în Arhivele Naţionale ale României sunt accesibile de acum în format electronic: www.arhivamedievala.ro. Universitatea din București a creat baza de date Arhiva Medievală a României, rezultatul esenţial al proiectului „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României”. Este, practic, o imagine obiectivă, susţinută cu documente scrise, a ceea ce s-a realizat economic, social, politic pe pământ românesc în secolele XII-XVI.
Universitatea bucureşteană are ca parteneri în implementarea proiectului Arhivele Naționale ale României, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și Arhivele Naționale ale Norvegiei, prin Programul PA16/RO12 „Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014. Managerul proiectului este conf. univ. dr. Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Prin acelaşi proiect, au fost restaurate peste 1000 de documente şi au fost create şapte pagini de internet pentru Arhivele Naționale ale României din București (Arhivele Naționale Istorice Centrale), Cluj, Maramureș, Sibiu, Brașov, Covasna și Iași.
În 2016, România avea doar 747 km de autostrăzi
Anul trecut, România avea aproximativ 36% din drumurile publice pietruite și de pământ, respectiv 31.084 kilometri, în timp ce lungimea autostrăzilor era de numai 747 de kilometri (4,2%), la fel ca în 2015, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
„La 31.XII.2016, drumurile publice totalizau 86.080 kilometri, din care 17.612 km (20,5%) drumuri naționale, 35.361 kilometri (41,1%) drumuri județene și 33.107 km (38,4%) drumuri comunale. Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura rețelei de drumuri publice s-au înregistrat: 33.928 kilometri (39,4%) drumuri modernizate (în proporție de 91,7% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 21.068 kilometri (24,5%) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere și 31.084 kilometri (36,1%) drumuri pietruite și de pământ”, potrivit comunicatului INS.
De asemenea, din totalul drumurilor naționale, aproximativ 35,2% (6.200 kilometri) erau drumuri europene, 4,2% (747 kilometri) autostrăzi, iar din punct de vedere al numărului de benzi de circulație, 280 km erau drumuri cu 3 benzi, 10,3% (1.820 kilometri) drumuri cu 4 benzi și 0,1% (22 kilometri) drumuri cu 6 benzi.
În aceeași măsură, la finalul anului 2016, liniile de cale ferată publică însumau 10.774 km, din care 10.635 km de linii cu ecartament normal și 134 km de linii cu ecartament larg. Liniile de cale ferată în exploatare electrificate reprezentau 37,4% din totalitatea căilor ferate puse în folosință.
Tranzacțiile cu gaze intermediate de Bursa Română de Mărfuri s-a dublat față de anul precedent
Rezultatele de la începutul anului 2017 arată că volumul tranzacţiilor cu gaze intermediate de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a dublat faţă de întreg anul anterior, reprezentând aproximativ 25% din consumul naţional estimat pentru această perioadă, potrivit Bursei Române de Mărfuri (BRM).
„De la obţinerea licenţei de operator administrare a pieţelor centralizate (iulie 2013) şi până în prezent, Bursa Română de Mărfuri – instituţie de interes public cu capital privat – a reuşit atragerea majorităţii furnizorilor de gaze naturale, traderilor şi producătorilor care activează pe piaţă autohtonă de gaze naturale, alături de numeroşi clienţi finali din diferite domenii şi sectoare de activitate”, se arată într-un comunicat al BRM.
De asemenea, reprezentanții BRM subliniază faptul că în curând vor evolua alături de o casă de compensaţie europeană prestigioasă, într-un parteneriat care va îndeplini nevoia de deblocare a lichidităţilor din piaţă.
„În condiţiile în care platformele de tranzacţionare ale BRM au fost şi sunt în continuare în atenţia participanţilor la piaţă, dar şi în vederea asigurării securităţii energetice a României, este foarte importantă menţinerea independenţei operatorilor bursieri şi asigurarea unei competiţii reale între aceştia”, conchid reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri.
Bursa Română de Mărfuri este unicul mediu bursier care găzduieşte tranzacţiile cu gaze naturale.
Danemarca reduce numărul de locuri pentru studenți internaționali
Danemarca reduce cu 25% numărul locurilor pentru studenți internaționali la programe universitare cu predare în limba engleză. “În consecință, unu din patru viitori studenți care și-au planificat să meargă la studii în Danemarca va trebui să se orienteze către alte programe de studii unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universități din alte țări”, semnalează IntegralEdu, cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării.
Ana Maria Papp, manager al departamentului pentru universităţi în străinătate, observă că alternativele vizate de obicei pentru Danemarca sunt Olanda sau Marea Britanie. Birourile IntegralEdu din țară organizează sesiuni speciale de consiliere pentru cei care au aplicat la studii în Danemarca (Foto Universitatea Aarhus).
Un program de licență sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro. „În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenționate de stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari față de Olanda. Într-un oraș danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge și la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 și 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanțare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanțare a costurilor care, în total, nu trebuie să depășească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutați se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depășește un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017, de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenți au solicitat și beneficiază de aceste finanțări”, precizează Ana Maria Papp.
În Marea Britanie, chiar în contextul Brexit, aprecierea este că ”situația studenților români care își încep studiile universitare în anul academic 2017-2018” nu va fi afectată, încât “contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”. Peste 90% dintre studenții români aflaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanțare prin care primesc burse și împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licență și de 10.000 de lire sterline pentru programele de master.
Apel relansat în Bucureşti-Ilfov pentru fonduri europene
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) a relansat apelul de proiecte “destinate îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului”, de pe Axa 5 – “Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, P.I 5.2 – “Realizarea de acţiuni în Regiunea Bucureşti-Ilfov”. Relansarea este determinată de faptul că la primul apel răspunsul a constat în numai trei proiecte depuse, şi acelea respinse în etapa imediat următoare. Acum, la reluare apelului, cererile de finanţare/proiectele se depun între 15 aprilie 2017, ora 12.00 şi 15 octombrie 2017, ora 12.00, exclusiv electronic, prin aplicația MySMIS2014.
ADRBI reaminteşte că suma totală disponibilă la acest apel este de 13,89 milioane euro (FEDR + bugetul de stat). Solicitanţi pot fi oraşe, inclusiv Bucureşti şi sectoarele componente. Obiectivul specific îl constituie “reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii și municipiul București”. Contribuţia financiară a solicitantului este de minimum 2% din totalul cheltuielilor eligibile plus toate cheltuielile neeligibile.
Între activităţile eligibile pot să fie demolarea clădirilor situate pe terenurile supuse intervențiilor; realizarea de alei pietonale, piste pentru bicicliști, crearea trotuarelor; amenajare de spații verzi (plantarea suprafețelor cu plante perene, inclusiv plantare arbori și arbuști, gazonare etc.); facilităţi pentru recreere (zone pentru activităţi sportive, joacă pentru copii etc.); elemente constructive (alei, foişoare, pergole, grilaje, grupuri sanitare, vestiare, scene); realizarea sistemelor de supraveghere video şi/sau Wi-Fi în spațiile publice; dotarea cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi, toalete ecologice, suporturi de biciclete, împrejmuire etc).
Valoarea totală a proiectului (eligibilă+neeligibilă) trebuie să fie între 100.000 euro (minimum total) şi 5 milioane euro (maximum total), la cursul de 4,5129 lei/euro.
Eveniment de diplomaţie culturală românească la Bienala de la Veneţia
O prezenţă românească la nivel foarte înalt în piaţa valorilor de la această oră îl reprezintă participarea la Bienala de Artă de la Veneția 2017 prin proiectul Geta Brătescu — Apariții. Este, aşa cum a fost caracterizat în momentul lansării, un eveniment de diplomaţie culturală, generat de personalitatea permanent creatoare a unei artiste complexe (născută în 1926), cu exprimare avangardistă într-o mulţime de forme: desen, grafică, ilustrație, foto, film experiemental, colaj, text.
Participarea României la Expoziţia Internaţională de Artă Bienala de la Veneţia (ediţia 57) este organizată de Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român. Curatoarea expoziției este Magda Radu; manager de proiect este Corina Bucea. Temele care structurează expoziția sunt atelierul și reflecția asupra subiectivității feminine.
Proiectul Geta Brătescu — Apariții va beneficia la Veneţia de două locuri pentru prezentare: Pavilionul României din Giardini della Biennale (vernisaj, 11 mai, ora 17.15) și Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică (vernisaj, 12 mai, ora 19.00). Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 13 mai-26 noiembrie 2017.
În imagine: Geta Brătescu, Doamna Oliver în costum de călătorie, 1980-2012, fotografie alb-negru, 38,9 x 39,5 cm; prin amabilitatea artistei, Galeriei Ivan București, Galerie Barbara Weiss Berlin.
Reţeaua universitară coordonată de UMF Târgu Mureş, premiată la nivel european
Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (foto) este liderul rețelei Teaching and Learning Bioanalysis a Programului de Schimburi pentru Studii Universitare în Europa Centrală (CEEPUS), căreia i-a fost acordat premiul miniștrilor din țările participante la program pentru activitatea de cercetare desfășurată în anul universitar 2015-2016.
Pavel Năstase, ministrul educației naționale, apreciază performanţa: „Felicit câștigătorii acestui prestigios premiu. E un succes important pentru cercetarea științifică din universitățile noastre și o recunoaștere a muncii depuse în aceste centre”. Prof. univ. dr. Gabriella Donáth-Nagy, coordonatorul rețelei la nivelul UMF Târgu Mureș, subliniază: „Este o onoare și în același timp o bucurie deosebită pentru rețeaua noastră câștigarea acestui premiu, care confirmă încă o dată excelența în activitățile desfășurate în cadrul rețelei. Doresc să le mulțumesc coordonatorilor locali, membrilor activi ai rețelei şi nu în ultimul rând Biroului Central CEEPUS și Birourilor Naționale CEEPUS pentru implicare și sprijin”.
Din reţeaua coordonată de UMF Târgu Mureş fac parte: Universitatea din Graz (Austria), Universitatea din Viena (Austria), Universitatea Tehnologică din Graz, Universitatea de Sud–Vest „Neofit Rilski” din Blagoevgrad (Bulgaria), Universitatea din Zagreb (Croația), Universitatea Charles (Cehia), Universitatea din Debrecen (Ungaria), Universitatea din Pécs (Ungaria), Universitatea Sts. Cyril și Methodius din Skopje (Macedonia), Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemitanu” din Republica Moldova, Universitatea din Varșovia (Polonia), Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Comenius din Bratislava (Slovacia), Universitatea J. Selye University (Slovacia).
Domeniile de cercetare ale reţelei sunt separatologia științifică (cromatografie, electroforeză, electrocromatografie), metodologia bioanalitică și analiza clinică & farmaceutică. De asemenea, activitatea cuprinde mobilități ale cadrelor didactice, doctoranzilor, masteranzilor și studenților și schimburi de experiență în școli de vară de bioanaliză.