Acasă Blog Pagina 230

CEC Bank și SelfPay, sprijin în efectuarea plaților de către cetățeni străini

0

Pe bază de parteneriat, 1.010 unități CEC Bank și peste 5.500 de stații de plată SelfPay permit de acum plata pașapoartelor, permiselor de ședere temporară și a documentelor de călătorie de către cetățenii străini. Inițiatorii dau asigurări că noua facilitate „permite efectuarea de plăți în deplină siguranță pentru cetățeni, permițându-le să evite aglomerația și contactul cu alte persoane. Tot ce trebuie să facă o persoană care dorește să achite taxe și tarife  este să meargă la cea mai apropiată Stație de Plata SelfPay, să-și introducă datele necesare, plata fiind imediat înregistrată”. Stațiile de Plată SelfPay se află fi în rețelele de retail Profi, Carrefour, Kaufland, Mega Image, în centre comerciale, benzinării, magazine de proximitate, în intervale orare de până la 24/7.

Adrian Badea, CEO al SelfPay, subliniază: „Participăm ȋn continuare la procesele de digitalizare ale organizațiilor precum și ale autorităților publice centrale sau locale, diversificând în același timp și portofoliul de servicii la care clienţii noștri au acces. În special în această perioada dificilă, rețeaua noastră, cu cele peste 5.500 de Stații de Plată, reprezintă o modalitate de plată rapidă, sigură și la îndemâna oricui, care permite utilizatorilor să rămână în siguranță, limitând interacțiunea cu alte persoane în procesul de efectuare a plăților”.

SelfPay deține cea mai mare rețea de stații de plată de tip self-service din România: mai mult de 5.500, cu peste 170 de servicii disponibile.

CEC Bank este recomandată ca „instituția financiară cu cea mai lungă tradiție. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă rețea națională, cu peste 1.000 de sucursale și unități teritoriale și active de peste 36 miliarde lei, la sfârșitul primului semestru din 2020. CEC Bank este o bancă universală de top pe piața românească, care oferă o gamă completă de produse și servicii persoanelor fizice, IMM-urilor și corporațiilor mari, prin multiple canale de distribuție: unități bancare, rețele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking și phone-banking (Tele CEC)”.

ASF: Pandemia ține în șah revenirea economică

0

Relansarea economică globală ar putea fi și mai fragilă dacă se materializează o serie de riscuri, care ar putea exacerba pierderile de venituri și creșterea sărăciei, se arată în cel mai recent Raport de tendințe și riscuri pe piețele financiare elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Printre vulnerabilități, menționate într-un raport al Băncii Mondiale, se regăsesc: eșecul de a ține pandemia sub control sau întârzieri în procesul de vaccinare; apariția unui val de falimente; imposibilitatea guvernelor de a mai oferi sprijin financiar și permanentizarea șomajului tehnic.

Factorii decidenți ar putea influența obținerea unor rezultate mai bune printr-un control eficient al pandemiei și reforme structurale, care să stimuleze productivitatea și sustenabilitatea mediului înconjurător. Măsurile sugerate le includ pe cele care protejează sănătatea și educația, prioritizează investițiile în tehnologii, îmbunătățesc guvernanța și cresc transparența datoriilor.

Investițiile în proiecte de infrastructură verde și adoptarea pe scară largă a tehnologiilor sustenabile pot susține niveluri mai ridicate de creștere economică, contribuind în același timp la reducerea schimbărilor climatice. Guvernanța îmbunătățită și reducerea corupției pot sta la baza unei creștereri economice pe termen lung. Transparența ridicată a datoriei este primordială pentru a diminua riscurile datoriei suverane și ale crizelor financiare, care pun presiune asupra perspectivelor de creștere economică.

Creșteri economice sub estimări

Conform Raportului privind perspectivele economice globale realizat de Banca Mondială, activitatea economică mondială va crește cu 4% în 2021, sub estimările anterioare, ca urmare a revenirii în forță a noilor cazuri de infectări cu COVID-19. În același timp, pentru România este estimată o creștere economică de 3,5%, o prognoză mai mică cu 1,9% față de previziunile din iunie 2020.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 2/14.01.2021 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale ce poate fi accesat AICI.

Forumul pădurilor, dezbatere privind Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos

0

Comunitatea Forestierilor – Fordaq organizează dezbaterea publică „Proiectul SUMAL 2.0 – Puncte tari, puncte slabe”, o analiză asupra Sistemului Informațional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos. Evenimentul are loc luni, 18 ianuarie 2020, de la ora 15:00, online, sub formă de webinar ZOOM.

Inițiatorii subliniază că „următorul pas în dezvoltarea capacităților și funcțiilor Sistemului Informațional Integrat de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL) este lansarea versiunii 2.0, programată pentru 31 ianuarie 2021. Versiunea aduce facilități și beneficii noi, atât în ce privește trasabilitatea lemnului cât și în ce privește automatizarea unor funcții deja existente. Pe de altă parte, voci din industria lemnului atrag atenția asupra potențialelor complicații și probleme care pot afecta considerabil sectorul”.

Speakeri invitați din mediul academic și organizații de mediu: prof. univ. dr. Laura Bouriaud – Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Tiberiu Boșutar – sociația Legea Codrului, Șerban Niculescu – WWF Programul Dunăre-Carpați.

Din partea sectorului lemnului vor vorbi reprezentanți ai Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva, Asociația Administratorilor de Păduri și Asociația Industriei Lemnului – Prolemn. Dezbaterea va fi moderată de Cătălin Tobescu (Comunitatea Forestierilor – Fordaq și AIL Prolemn).

Agenda dezbaterii, anunțată de organizatori:

„1. Introducere: prezentare puncte tari/puncte slabe în implementarea proiectului SUMAL 2.0. Puncte de vedere publice ale organizațiilor.

2. Dezbatere punctuală pe punctele cele mai sensibile legate de proiectul SUMAL 2.0:

· respectarea EUTR – sisteme due diligence la prima punere pe piață a masei lemnoase

· respectarea art. 73 din Codul Silvic – norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului

· probleme legate de transparenta și afectarea secretului comercial: art. 5 alin 8 lit b – „traseul parcurs în timpul transportului disponibil public după finalizarea transportului”

· definirea profesioniștilor:

(3) Utilizarea SUMAL 2.0 Agent – Registru electronic este obligatorie pentru:

a) operatorii economici care depozitează, prelucrează, sortează, comercializează materiale lemnoase/produse din lemn

b) administrația piețelor, târgurilor, oboarelor, a burselor de mărfuri

c) operatorii economici care obțin, depozitează, dețin, transportă și comercializează produse din lemn, altele decât materialele lemnoase

Definiția va conduce în evaluarea Ministerului la înregistrarea ca profesioniști în SUMAL a 100.000 utilizatori, până la industria construcțiilor inclusiv. Practic orice operator economic care este beneficiar al unui aviz de materiale lemnoase – inclusiv lemn de foc sau deșeuri – devine profesionist.

· condiționarea emiterii avizului, pentru operatorii economici din prelucrarea lemnului, de declararea unui stoc în SUMAL. Aceasta prevedere creează, în evaluarea mea, obligația de raportare artificiala, cu periodicitate foarte mare, pentru a declara în SUMAL stocuri pentru sortimente secundare – tocătură, deșeuri etc.

· coeficienții standardizați nerealiști, de exemplu pentru tocătura de la pădure, de 0,35 mc/metru ster. În realitate, coeficientul este de maximum 0,15. Aceste transformări standardizate creează diferențe între aviz și recepție, între realitatea faptică și cea scriptică

· efectele pentru transportatori, prin prevederea legată de transportatorii profesioniști: „t) transportator profesionist – orice persoană care transportă într-o perioadă de 12 luni consecutive un volum de materiale lemnoase/produse din lemn mai mare de 20 mc; calitatea de transportator profesionist obligă la înregistrarea în SUMAL 2.0.” Implicațiile majore sunt pentru transportatorii ocazionali de pe Bursa transporturilor. Pentru cărăușii de lemn de foc efectul cred că va fi minim, fiecare dintre ei se va înregistra pe cate o firmă, formal. Deja au început să facă asta.

· de discutat și viziunea de ansamblu a SUMAL 2.0 pentru care se pornește de la aplicația de marcare: compararea tăierilor legale cu zboruri satelitare pentru a detecta tăierile ilegale. În evaluarea mea, vor rezulta zeci de mii de alerte neverificabile

3. Sesiune finală:

a. Evaluare de ansamblu. Răspuns direct la întrebarea: este sau nu aplicabil SUMAL 2.0 în forma actuală, fără modificarea HG 497/2020, de la 1 februarie?

b. Soluții propuse”.

RAZER DEZVĂLUIE ÎN CADRUL CES 2021 CONCEPTELE DE MASCĂ SMART ȘI SCAUN DE GAMING INOVATOR

0

Razer dezvoltă noi concepte de tehnologie pentru interacțiuni care să respecte distanțarea socială și o nouă generație de stație de gaming cu tehnologii revoluționare, dar și un design care se adaptează nevoilor utilizatorului.     

Razer™, cel mai popular brand de lifestyle pentru gameri la nivel mondial, a anunțat două noi concepte în cadrul CES 2021: Project Hazel, cea mai avansată mască din lume, adaptată nevoilor sociale, și Project Brooklyn, un scaun de gaming compact, cu soluții integrate care oferă o experiență de utilizare cu adevărat captivantă.

Conceptele prezentate de Razer sunt inovații imaginate de echipa de design și de ingineri ai  Razer, ce au ca scop evaluarea răspunsului provenit din partea comunității de utilizatori. Astfel, reacțiile comunității vor influența portofoliul de produse al companiei. Multe dintre conceptele anterioare au fost lansate ca atare sau diferite părți ale lor au fost incluse în produse comerciale.

Masca inteligentă intenționează să îmbunătățească condițiile de purtare zilnică a acestui accesoriu, depășind provocările aduse interacțiunii sociale, în timp ce scaunul de gaming care se adaptează nevoilor utilizatorilor oferă o experiență cu adevărat captivantă pornind de la răspunsul haptic, soluțiile grafice și de iluminare și terminând cu forma flexibilă.

Primele informații despre aceste concepte revoluționare au fost dezvăluite participanților CES 2021, prin evenimentul RazerStore Live, care a fost transmis în direct pe 12 ianuarie, ora 20:00 pe canalele oficiale ale Razer de pe YouTube, Twitch și pagina de Facebook. Iată cele mai importante detalii legate de Project Hazel și Project Brooklyn.

©Razer

PROJECT HAZEL – Cea mai inteligentă mască din lume

Încă de la începuturile pandemiei, Razer a avut un rol proactiv în lupta împotriva COVID-19, inclusiv prin convertirea liniilor de producție pentru a putea produce măști medicale certificate și donarea a un milion de măști chirurgicale pentru cei care erau în prima linie a luptei împotriva bolii, prin Razer Health. O progresie și evoluție naturală a acestei inițiative este masca Project Hazel, care răspunde la nevoia acută de igienă, dar și la necesitatea de a fi pregătiți în fața unor pericole neprevăzute asupra sănătății. Această mască reprezintă și o soluție la problema ecologică a măștilor de unică folosință, ea fiind potrivită pentru reutilizare în multiple scenarii.

Încercând în continuare să pregătească utilizatorii pentru noul normal, conceptul de mască propus de Razer este o inovație pornită de la măștile FFP2, încorporând ventilatoare active detașabile și reîncărcabile, dar și Smart Pods care regulează fluxul de aer pentru a asigura condiții de respirație optime. Datorită eficienței sporite de filtrare a bacteriilor (BFE), aceste Smart Pods elimină cel puțin 95% din particulele din aer, având totodată o rezistență sporită la fluide.

Pentru a ușura interacțiunile sociale, Project Hazel dispune de un design transparent, pentru ca cei din jur să poată vedea mimica feței, inclusiv zâmbetele sau râsul mai discret, permițând totodată celor cu probleme de auz să citească de pe buzele utilizatorului de mască. Iluminarea internă se activează automat în întuneric, pentru a le permite celor care folosesc masca să se exprime în mod clar indiferent de condițiile de lumină ambientală.

În plus, problema acoperirii vocii de măștile tradiționale este rezolvată de noua tehnologie Razer VoiceAmp (brevet în curs de înregistrare), care utilizează microfoane încorporate și un amplificator pentru a asigura o redare fidelă a vocii alături de o comunicare clară în orice situație socială.

​Pentru a reduce amprenta ecologică generată de măștile de unică folosință, masca inteligentă  Project Hazel folosește ventilatoare de tip disc reîncărcabile și înlocuibile, care pot fi igienizate cu ușurință prin expunerea la lumina UV emisă de carcasa care are și rol de încărcător wireless. Astfel, atât bacteriile cât și virușii vor fi distruși. Indicatorii luminoși informează despre nivelul de încărcare a bateriei, o încărcare completă asigurând o durată de funcționare extinsă, care poate dura chiar și întreaga zi. Masca, rezistentă la apă, este confecționată dintr-un material plastic rezistent la zgârieturi, fiind fiabilă și sustenabilă în același timp. Materia primă o reprezintă plasticul reciclat, astfel reducându-se cantitatea de deșeuri cauzate de măștile de unică folosință.

© Razer

Masca cu căptușeală de silicon asigură confortul pe durata folosirii, alături de răcirea activă a aerului și posibilitatea de a regla fluxul de aer, pentru a furniza oxigen și a elimina eficient dioxidul de carbon produs. Etanșarea este garantată de bentițele ajustabile, care asigură totodată compatibilitatea măștii cu orice mărime și formă de față. Pentru un plus de stil și de divertisment, utilizatorii pot activa două zone personalizabile prin tehnologia de iluminare Razer Chroma™ RGB, care folosește un total de 16,8 milioane de culori și de efecte de iluminare.

Conceptul de mască inteligentă va fi optimizat prin testare riguroasă și prin colectarea de feedback din partea utilizatorilor, pentru a asigura cele mai înalte condiții de siguranță alături de un nivel maxim de confort. Îmbunătățiri la nivel de design vor fi implementate în mod continuu, pentru a întâmpina nevoile utilizatorilor, aflate în continuă evoluție, oferind astfel valoare fără să fie nevoie de compromisuri la capitolele funcționalitate și performanță. Project Hazel reprezintă unul dintre elementele de bază ale eforturilor Razer aflate în plină desfășurare pentru a sprijini  sănătatea și siguranța publică.

„Razer este conștientă de incertitudinea situației actuale. De aceea, este de datoria noastră să ajutăm la protejarea membrilor comunității și să îi pregătim pentru pericolele invizibile,” a declarat Min-Liang Tan, co-fondator și CEO Razer. „Conceptul de mască inteligentă Project Hazel se dorește a fi funcțional, dar totodată confortabil și util în interacțiunea cu lumea, păstrând o estetică socială.” 

Pentru mai multe detalii despre Project Hazel dezvoltat de Razer, vizitați această pagină.

PROJECT BROOKLYN O experiență next gen transformativă

Conceput pentru toate categoriile de jucători și proiectat să se potrivească în mod convenabil în dormitor sau în camera de gaming,  conceptul Project Brooklyn se poate transforma dintr-un scaun de gaming ergonomic într-un sistem de divertisment digital complet, care oferă o experiență captivantă pentru jocurile de PC, dar și de consolă.

©Razer

Project Brooklyn este un scaun de gaming revoluționar construit din fibră de carbon, cu iluminare RGB, care se poate transforma cu ușurință într-o adevărată stație de gaming, cu ecran panoramic de 60″ încorporat, răspuns tactil în scaun și cotiere 4D ce ascund o suprafață de suport pentru periferice. Scaunele actuale de tip all-in-one care oferă o poziție de tip „cockpit” și care includ și componente hardware au de obicei dimensiunile unei întregi camere și presupun costuri astronomice.

Inspirat de scaunul de gaming Razer Iskur, lansat în luna octombrie a anului trecut, Project Brooklyn extinde conceptul, conectând scaunul cu ecranul, oferind totodată maximum de confort datorită șezutului realizat din spumă densă și acoperit cu material de pluș, ce oferă o susținere perfectă pentru orice tip de corp. Spătarul masiv este realizat din fibră de carbon și capitonat cu piele pentru a menține postura ideală de-a lungul maratoanelor de gaming.   

Platforma ajustabilă care găzduiește scaunul include și opțiuni de administrare a cablurilor inspirate de design-ul monitorului Razer Raptor. Montat în partea din spate și activabil printr-o singură apăsare de buton, ecranul OLED panoramic cu diagonala de 60″ oferă, pe lângă calitatea video impresionantă, și un sunet surround. Pliindu-se înapoi în scaun când nu este folosit, ecranul asigură o experiență panoramică deosebit de detaliată.

Cotierele 4D complet modulare ascund o masă pliabilă cu ergonomie flexibilă, ce permit trecerea ușoară de la gamingul de PC, ce presupune folosirea de mouse și de tastatură, la jocul pe consolă. Există panouri separate în fiecare dintre cotiere, potrivite pentru diferite poziții de utilizare a mouse-ului și tastaturii, fiecare putând fi ascuns când nu este folosit.

Continuând succesul prototipului Razer de la CES 2019, cu feedback haptic bazat pe sunete, noua tehnologie Razer HyperSense cu integrare nativă în structura scaunului asigură o experiență complet captivantă. Modulele high-fidelity activate în mod independent redau și cele mai mici vibrații din jocuri, precum cele cauzate de săriturile în apă sau aterizarea pe diferite tipuri de platforme.  

Tehnologia Razer Chroma RGB a fost integrată în părțile exterioare ale șezutului și a standului, facilitând personalizarea prin cele 16,8 milioane de culori disponibile, dar și o sincronizare perfectă cu perifericele compatibile și cu cele peste 150 de jocuri care includ efecte speciale de iluminare.

„Project Brooklyn este un concept interesant dezvoltat pentru a vedea ce reprezintă esența unei stații de gaming care oferă o experiență cu adevărat captivantă,” a declarat Min-Liang Tan. „Feedback-ul haptic, redarea vizuală și design-ul funcțional per ansamblu, alături de atenția la ergonomie vor oferi o experiență de gaming unică.”

Razer va continua să dezvolte conceptul de scaun de gaming, prin desfășurarea de teste cu participarea de jucători profesioniști de top, dar și influenceri, pentru a măsura fezabilitatea, performanța și nivelul de confort. Conceptul Project Brooklyn are ca scop descoperirea de noi metode de a obține o experiență de gaming captivantă și este o sursă de inspirație pentru extinderea în viitorul apropiat a gamei de scaune de gaming dezvoltate de Razer. 

Pentru mai multe informații despre Project Brooklyn dezvoltat de Razer vizitați această pagină.

Raport PwC: Investitorii imobiliari din Europa se orientează către orașele mari și active minim perturbate de criza sanitară

0

Investitorii imobiliari din Europa se orientează tot mai mult către orașele mari și active din sectoare minim perturbate de criza sanitară, care
asigură venituri stabile, precum logistica și rezidențialul, potrivit raportului Emerging Trends in Real Estate 2021, realizat de PwC și Urban Land Institute.

Alte segmente care vor beneficia de o cerere relativ stabilă sunt centrele de date, clădirile științelor vieții (companii farmaceutice, de biotehnologie și de dispozitive medicale), energie nouă/infrastructură, industrialul și turnurile de comunicații.

„Pandemia a forțat milioane de persoane să lucreze de acasă, a închis magazinele cu amănuntul și a accelerat schimbările structurale care au afectat trei sectoare principale ale lumii imobiliare – birouri, comerț cu amănuntul și ospitalitate. Astfel că beneficiarii pieței din acest an sunt activele din sectoare minim perturbate și beneficiare ale digitalizării
accentuate din ultimul an. În România, tendințele sunt similare cu cele din Europa și vedem un apetit crescut pentru investițiile în rezidențial și logistică”, a declarat Francesca Postolache(foto), Partener PwC Romania.

Topul proprietăților imobiliare în 2021

Având în vedere creșterea puternică a muncii la distanță și modul în care această tendință ar putea evolua pe termen lung, niciun sector de birouri nu figurează în primele zece proprietăți imobiliare ale acestui an.
Pentru 2021, „zborul către siguranță” pentru mulți investitori implică tehnologie, și trei dintre primele patru tipuri de proprietăți din clasament vor beneficia de ritmul crescut al digitalizării respectiv centre de date, turnuri de comunicații și logistică.
De asemenea, rezidențialul rămâne foarte favorizat de investitori, trei sectoare din primele zece reprezentând o formă de rezidențial.

Top orașe

Clasamentul anual al celor mai atractive orașe europene pentru investițiile imobiliare reflectă precauția investitorilor, care continuă să vadă orașele importante ale Europei ca pariuri mai sigure, ce oferă lichiditate și stabilitate.
Astfel, Berlinul se află în fruntea listei ca favorit general pentru potențiali în 2021, investitorii fiind încurajați de performanța relativ puternică în abordarea COVID-19 de către Germania în ansamblu. De altfel, Germania este prezentă cu încă trei orașe în top 10.
Londra urcă două poziții până pe locul doi, investitorii considerând că va crea o valoare bună pe termen lung, iar Parisul rămâne în top trei.

Industria nu exclude nici orașele mici și mijlocii, cu condiția ca acestea să fie bine conectate – conectivitatea la transport este considerată în mod covârșitor cel mai important factor în evaluarea orașelor.

Alte previziuni

– 55% dintre investitori se așteaptă să fie cumpărători neți de proprietăți imobiliare
în 2021, dar securitatea veniturilor din activele care nu sunt de bază provoacă îngrijorare.
– Sondajul arată un declin marcat în încrederea în afaceri pentru 2021, cu aproape jumătate dintre respondenți așteptându-se la o scădere a profiturilor și un sfert anticipând pierderi de locuri de muncă în acest sector.
– Investitorii interni și europeni vor juca un rol mult mai mare în Europa în 2021.
Aproximativ o treime dintre respondenți se așteaptă ca investitorii europeni să-și mărească angajamentele în 2021.
– Directorii imobiliari au fost prudenți în ceea ce privește perspectivele generale, rezultând o scădere semnificativă a încrederii în afaceri, 28% comparativ cu 13% în raportul anterior. În plus, 44% au anticipat o scădere a profitabilității, comparativcu 15% în 2019.
Sondajul Emerging Trends in Real Estate 2021, realizat în rândul a circa 1.000 de lideri din industrie din Europa, poate fi găsit aici.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul şedinţei Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) din data de 13 ianuarie 2021, Sectorul Asigurări – Reasigurări (S.A.R.) a prezentat rezultatele activității de control permanent realizate la Societatea de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A. și la societatea Euroins România Asigurare Reasigurare S.A. În urma acțiunilor de control principala deficiență identificată, în cazul ambelor societăți, a fost plata cu întârziere a despăgubirilor aferente dosarelor de daună RCA.
În cazul City Insurance s-a mai constatat că societatea nu a formulat în scris oferte de depăgubire justificată în termenul prevăzut de lege și nu a întocmit procese suplimentare de constatare în termenul prevăzut de legislația în vigoare.

În ceea ce privește societatea Euroins s-a constatat, de asemenea, că nu a formulat în scris notificări cu privire la motivele pentru care nu a aprobat în totalitate/parțial pretențiile de despăgubire în termenul prevăzut de lege și nu a comunicat valoarea maximă de despăgubire în termenul prevăzut de legislația în vigoare.

Ca urmare a aspectelor constatate, Consiliul A.S.F. a decis următoarele:
– Sancționarea Societății de Asigurare – Reasigurare City Insurance S.A., conform prevederilor legale, cu amendă în valoare de 500.000 lei;
– Sancționarea societății Euroins România Asigurare Reasigurare S.A., conform prevederilor legale, cu amendă în valoare de 450.000 lei.
Totodată, în urma analizei cu privire la acțiunile de supraveghere a pieței asigurărilor și în concordanță cu procesul de reorganizare și eficientizare din cadrul A.S.F., Consiliul Autorității va lua în perioada următoare o serie de măsuri organizatorice și administrative ce vor fi făcute publice la momentul punerii în aplicare a acestora.

De asemenea, Consiliul A.S.F. a aprobat și alte măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:
A) Reglementare
Proiectul Regulamentului privind activitatea de control desfășurată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (regulamentul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile).

B) Autorizare
Autorizarea doamnei Lavinia – Florina Mirancea în calitate de înlocuitor al Directorului general al NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A.;
Aprobarea alegerii de către BRD Asset Management S.A.I. S.A. a următoarelor burse din Marea Britanie, în vederea realizării de investiții în conformitate cu art. 82 lit. b) și lit. f)
din O.U.G. nr. 32/2012: London Stock Exchange, NEX Exchange Main Board, ICE Futures Europe și Cboe Europe Equities Regulated Market;
Aprobarea modificării documentelor următoarelor fonduri deschise de investiții administrate de BRD Asset Management S.A.I. S.A.: FDI BRD Simfonia, FDI BRD Obligațiuni, FDI BRD Diverso, FDI BRD Acțiuni, FDI BRD Euro Fond, FDI BRD Global, FDI BRD Simplu și FDI BRD USD Fond;
Acordarea avizului societății Medihelp International Broker de Asigurare S.R.L. pentru desfășurarea activității de creare de produse de asigurare în asociere cu asigurătorii;
Autorizarea modificării Contractului de depozitare a activelor Fondului de Pensii Administrat Privat BCR administrat de BCR Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

Apel pentru susținerea primei platforme de sănătate emoțională

0

În premieră la noi, o platformă de sănătate emoțională și de prim ajutor emoțional va fi accesibilă adolescenților cu vârste cuprinse între 13 și 21 de ani, pentru a discuta liberi de prejudecățile celorlalți și a primi asistență de specialitate, însoțite de articole, suport video etc. Platforma se numește Teen Line și o lansează la 31 ianuarie Asociația Zi de Bine, în colaborare cu Asociația Happy Minds.

Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, fondatoarele Asociației Zi de Bine, subliniază: „Ne-am propus să dedicăm începutul de an unei generații pe care se pune uneori poate prea multă presiune. Adolescența este momentul în care viața se află într-o continuă schimbare, corpul se transformă, emoțiile explodează, iar cei din jur par a fi împotriva ta. Este vârsta la care începe să se resimtă presiunea din exterior, de la părinți cu așteptări ridicate, din familii complicate cu drame majore, la profesori lipsiți de răbdare și de înțelegere sau colegi care   interacționează prin bullying. Când lucrurile tind să devină atât de copleșitoare, le punem la dispoziție Teen Line, o platformă special gândită pentru tineri care să vină la pachet cu răspunsuri, sprijin și înțelegere”.

Yolanda Crețescu, Asociația Happy Minds: „Asociația Happy Minds este formată dintr-o echipă de specialiști (psihologi clinicieni, psihoterapeuți, psihiatri, nutriționiști, avocați) pregătiți să vină în ajutorul celor care au nevoie de un sprijin în momente de răscruce. Generația tânără are nevoie de înțelegere, cunoaștere, îndrumare, răspunsuri și instrumente care să îi ajute să facă alegeri sănătoase pentru bunăstarea lor emoțională și pentru a ști ce au de făcut în cazul în care se vor confrunta, la un moment dat, cu depresia sau anxietatea. Dacă astăzi ne facem bine treaba, în 5-10 ani procentul de populație sănătoasă mental ar fi o realitate a României”.

Suma necesară pentru întregul proiect este de 35.000 de euro. Primii susținători din mediul economic sunt Lidl România, Grupul EON România și UniCredit România, companii care devin și parteneri strategici ai Asociației Zi de Bine pentru întreg anul 2021.

Persoanele care-și serbează ziua în ianuarie și rezonează cu această cauză o pot susține la rândul lor donându-și ziua de naștere aici:  https://ziuata.galantom.ro/fundraising_pages/create?id_project=1201.

Alte metode prin care se poate susține suplimentar cauza asociației:

https://www.zidebine.ro/doneaza.

Din martie 2020 și până în prezent, Asociația Zi de Bine a facilitat implementarea a zece proiecte sociale. Cauzele susținute de asociație au primit ajutorul a peste 50.000 de donatori persoane fizice și a 40 de companii, atrăgând donații de peste 1 milion de euro.

Asociația Zi de Bine reamintește că scopul ei „este acela de a crea comunități, de a sprijini mii de oameni aflați în situații vulnerabile și de a crea notorietate în jurul unor cauze ignorate. Asociația va susține câte un ONG în fiecare lună a anului. Fiecare cauză selectată de Asociația Zi de Bine se adresează unei comunități și se implementează cu ajutorul unui ONG local. Mecanismul de funcționare este unul simplu: la fiecare început de lună se va anunța cauza susținută și se vor descrie nevoia și beneficiarii. La finalul lunii, donatorii vor afla ce s-a întâmplat cu banii și vor fi invitați să vadă rezultatul implicării lor. Dacă aveți un proiect în care credeți, dar pentru care nu ați găsit încă finanțare, îl puteți înscrie pe www.zidebine.ro”.

Două milioane lei, finanțare pentru proiecte de Ziua Culturii Naționale

0

La 15 ianuarie este celebrată Ziua Culturii Naționale, ziua de naștere a lui Mihai Eminescu. Ministerul Culturii alocă prin competiție finanțări totale de două milioane de lei pentru proiecte de acțiuni cu desfășurare în această zi și eventual până la sfârșitul lui ianuarie, după cum a anunțat ministrul culturii, Bogdan Gheorghiu. Majoritatea sunt prezentate online sau televizat.

Evenimentul central îl reprezintă concertul susţinut de Orchestra Română de Tineret împreună cu Direcţia 5, într-o asociere între muzica clasică și muzica pop.

La ora 18.00, în mai multe orașe va fi aprinsă Flacăra Culturii, în mod simbolic, prin proiecții luminoase pe clădiri de importanță locală și națională. Vor fi prezentate spectacole, recitaluri, manifestări stradale, înregistrări de referință etc., iar la unel muzee accesul publicului va fi liber, cu respectarea cerințelor impuse de contextul actual.

Academia Română sărbătorește Ziua Culturii Naționale în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“ la Ateneul Român. Vor susține expuneri acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, inițiatorul Zilei Culturii Naționale, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audio-Vizual. Filarmonica „George Enescu“, dirijor Horia Andreescu, va susține un concert cu creații de Ludwig van Beethoven, George Enescu, Doru Popovici, Constantin Silvestri, Béla Bartók, Dan Dediu.

Bursa Binelui, platformă de donații fără comision pentru ONG-uri

0

Bursa Binelui este prima platformă online de donații fără comision (și pentru donator, și pentru organizație), dedicată ONG-urilor din România, proiect creat și susținut de Banca Comercială Română (BCR) în parteneriat cu EuPlătesc.ro. Bursa Binelui încurajează donatori care vor să susțină câte o cauză a unei organizații cu sume mici (minimum 5 lei-maximum 1.000 de lei). Proiectele înscrise au o tematică diversă: sănătate, protecția mediului, protejarea și susținerea categoriilor sociale defavorizate, protecția animalelor etc. Sub aspect educativ, Bursa Binelui încurajează comportamentul filantropic, punând la dispoziția publicului larg un instrument accesibil și ușor de folosit – donația prin intermediul cardului bancar. 

În 2020, s-au înregistrat 9.898 dedonații, cu un total de 803.710 lei, cu 20% mai mult decât în 2019. În medie, s-au efectuat 28 de tranzacții pe zi, cu donații medii de 81 lei/zi. Cel mai activ donator în 2020 a făcut 29 de donații în total de 2900 lei.

Organizațiile care au atras cele mai multe donații pe platformă anul trecut: World Animal Veterinary Emissaries (345.437 lei), Asociația Școala Mamei Junior (139.862 lei), Fundația Bucuria Darului (54.733 lei), Hai Să Ajutăm (51.836 lei).

Nicoleta Deliu, Head of Corporate Communication & Community Affairs, Banca Comercială Română, subliniază: „Bursa Binelui  a continuat să fie și în pandemie un instrument simplu și la îndemâna celor care au vrut să ajute atât proiectele care au sprijinit sistemul de sănătate, dar și toate celelalte care fac o diferență notabilă în viața a sute de mii de oameni. Ne bucurăm că cele 687 de organizații de pe platformă au reușit să strângă 165.000 de euro de la donatori și suntem mândri că reușim să construim împreună comunități mai puternice. Continuăm să susținem platforma și îi încurajăm pe toți să facă fapte bune, să sprijine proiectele de pe platformă și să transforme comunitățile din țara noastră așa cum ne dorim cu toții”.

Situația la zi: 687 de organizații au conturi pe bursabinelui.ro și încarcă proiecte pentru care cer sprijinul comunității; cele mai active din perspectiva donațiilor realizate sunt municipiul București, județe Brăila, Ilfov, Bacău, Neamț; cele mai multe donații s-au făcut pentru proiecte vizând protecția animalelor, pandemia Covid-19, social, educație, mediu.

Percepția românilor față de vaccinarea împotriva COVID-19

62% dintre români sunt dornici să se vaccineze împotriva COVID-19, din care 36% imediat, iar 26% preferă să mai aștepte, arată un studiu al Reveal Marketing Research despre percepția românilor față de vaccinarea împotriva COVID-19.

  • 36% dintre respondenți au declarat că se vor vaccina de îndată ce vaccinul va fi disponibil.
  • 26% dintre respondenții care declară că se vor vaccina, spun că o vor face mai târziu, nu în 2021.
  • 47% dintre respondenți afirmă că se vaccinează pentru a-i proteja pe ceilalți.

36% dintre respondenți au declarat că se vor vaccina
de îndată ce vaccinul va fi disponibil

36% dintre respondenți au declarat că se vor vaccina de îndată ce vaccinul va fi disponibil, în timp ce 38% dintre români spun că nu se vor vaccina nici anul acesta, nici mai târziu. Dintre cei care se vor vaccina imediat, 59% sunt barbati, iar 41% sunt femei. In schimb, dintre cei care refuza vaccinarea, femeile au un procent mai mare – 66%, comparativ cu 34% barbati.

26% dintre respondenții care declară că se vor vaccina, spun că o vor face mai târziu, nu în 2021, potrivit Reveal Marketing Research. Mediul rural se arată cel mai reticent la vaccinare: doar 24% dintre respondenți sunt deschiși să se imunizeze de îndată ce vor avea ocazia, comparativ cu 45% dintre cei din mediul urban care și-au exprimat intenția de a se vaccina. Mai mult, peste jumătate dintre cei din mediul rural (51% ) spun că nu se vor vaccina deloc, nici acum, nici mai târziu.

Seniorii pensionari și maturii fără partener sunt segmentele care se arată cele mai deschise la vaccinare. Peste jumătate dintre pensionari, întrebați dacă se vor vaccina cât mai curând, au răspuns afirmativ, iar 56% dintre maturii fără partener au avut aceeași opțiune. În schimb, tinerii, deși au declarat că vor să se vaccineze, spun că ar preferă să mai aștepte până anul următor: 36% dintre tinerii profesioniști și 31% dintre milenialii fără partener au optat pentru varianta vaccinării mai târziu.

Dintre respondenții care refuză vaccinarea, femeile au înregistrat un procent mai mare decât bărbații cu aceeași opțiune. 46% dintre femei spun că nu se vor vaccina, comparativ cu aproximativ o treime dintre bărbați. Similar, membrii ai familliilor tradiționale (48%) declară că nu se vaccinează.

Românii nu vor să se îmbolnăvească și vor să îi protejeze pe cei din jur

Peste jumătate dintre românii care se vaccinează (53%) declară că o fac pentru că nu vor să se îmbolnăvească. Observăm că dintre toate segmentele, seniorii pensionari își doresc cel mai mult să evite îmbolnăvirea cu Sars-CoV-2 – 67% au menționat acest lucru drept motiv pentru care se vaccinează. Este de înțeles, având în vedere că se află într-o categorie de risc. Din punct de vedere al educației, cei care se vaccinează pentru a nu se îmbolnăvi au în proporție de 48% educație superioară și doar 10% sunt cei cu educație primară care au ales această variantă.

Al doilea motiv pentru care românii aleg să se vaccineze este dorință de a-i proteja pe ceilalți – 47% dintre respondenți au menționat această opțiune. Dintre aceștia, tinerii profesioniști se arată cei mai atenți față de cei din jurul lor – 61% au spus că se vaccinează pentru a-i proteja pe ceilalți. Dacă ne uităm la nivelul de educație, observăm că persoanele care se gândesc să îi protejeze pe ceilalți sunt cele cu educație superioară (49%). În schimb, cei cu educație primară care au selectat același răspuns sunt doar 7%.

Dorința de a-și relua activitățile normale – socializarea în condiții normale, călătoriile și mersul în vacanțe – sunt alt motiv important care îi determină pe români să se vaccineze. 42% dintre români au menționat acest motiv. 

Alte motive selectate de respondenți în ceea ce privește intenția de a se vaccina sunt: dorința de a se simți relaxați și liniștiți – menționată de o treime dintre români (33%); posibilitatea de a-și vizita părinții fără teamă – 18%; călătoriile în străinătate – 13%. 

Este interesant că pentru foarte puțini români, faptul că vaccinarea este recomandată îi motivează în acest sens. Doar 1 din 10 respondenți a menționat că se vaccinează pentru că se recomandă de către autorități și medici.

De ce NU se vaccinează românii?
Posibile reacții adverse și testarea insuficientă

62% dintre români afirmă că au temeri legate de vaccin, comparativ cu 37% care declară  că nu au nicio temere. Conform datelor Reveal Marketing Research, 42% dintre respondenți se tem de potențialele reacții adverse provocate de vaccin. 

Dintre cei care nu intenționează să se vaccineze, mai mult de jumătate (54%) consideră că vaccinul nu a fost suficient testat. 48% dintre respondenții care nu se vaccinează spun că se tem de reacțiile adverse, iar 4 din 10 respondenți (41%) nu cred în eficiența vaccinului împotriva COVID-19. Dintre segmente, 75% dintre maturii fără partener cred că vaccinul nu a fost testat suficient și 90% din același segment se tem de reacțiile adverse. Interesant este că doar 14% dintre românii care nu se vaccinează au declarat că nu se tem de îmbolnăvirea cu noul coronavirus. Ceilalți, deși se tem de virus, nu intenționează să se vaccineze.

Teama de reacțiile adverse este un motiv menționat în cea mai mare măsura de cei cu educație medie (52%). Similar, 51% dintre cei care nu cred în eficiența vaccinului sunt persoanele cu educație medie. Dintre cei cu educație primară, 64% nu cred că vaccinul este testat suficient.

Cât ar trebui să durereze testarea vaccinului, în opinia românilor?

70% dintre români sunt de părere că vaccinul ar trebui să fie testat mai mult timp înainte de a fi disponibil pentru populație.  Peste un sfert dintre aceștia (26%) consideră că vaccinul ar trebui testat timp de 1 an înainte de a putea fi administrat la scală largă, iar 18% menționează o perioadă de peste 5 ani ca fiind potrivită pentru testare. 

Intenția de vaccinare asociată cu nivelul de educație

Dintre cei care se vaccinează de îndată ce vaccinul va fi disponibil, 50% dintre aceștia au educație superioară, 40% au educație medie, iar 10% sunt cei cu educație primară. Persoanele care se vor vaccina, dar mai târziu sunt 53% cei cu educație superioara, 40% cu educație medie și 7% cu educație primară. Dintre cei care nu se vor vaccina19% au educație primară, 49% au educație medie și 32% au educație superioară.

Criptomonedele nu mai au un viitor criptat: OCDE și UE doresc reglementarea monedelor digitale. O nouă directivă la orizont

Autor: Miruna Enache, Partener,
Asistență fiscală și juridică, EY România (foto)

Piața criptomonedelor a trecut săptămâna trecută de pragul de un trilion de dolari pentru prima dată în istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la începutul anului și cu 370% în ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, să mire pe nimeni că Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică își propun să reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel încât administrațiile fiscale naționale să obțină informațiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar și pentru unificarea cadrului legal și a sancțiunilor aplicate pe baza dispozițiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare potențial de creștere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluată de mai mulți specialiști la peste 16 miliarde de euro în 2019, așa cum arată ultimele cifre disponibile.

Lipsa controlului centralizat pentru activele cripto, cvasianonimatul lor, dificultățile de evaluare, caracteristicile hibride, evoluția rapidă a tehnologiei, dar și forma pe care o pot lua monedele virtuale sunt tot atâtea provocări pentru stabilirea unor obligații fiscale. În plus, formele pentru care pot fi utilizate, atât pentru plăți, cât și în scop de investiții, îngreunează clasificarea și conformitatea fiscală potențială. Dificultăți decurg și din necesitatea de a identifica intermediarii relevanți, evenimentul raportabil, evaluarea activelor și informațiile disponibile, printre altele. Pentru că este clar pentru toată lumea – la fel ca instrumentele financiare „tradiționale”, și veniturile obținute din cripto-active ar trebui să fie supuse impozitării. Și în cazul lor, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații.

Încă de la începutul dezbaterii necesității reglementării criptomonedelor, în 2018, Pascal Saint-Amans, șeful Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, a susținut că este nevoie de o soluție globală, care să fie aplicabilă oricărui stat. Saint-Amans a dezvăluit că majoritatea statelor membre ale OCDE sunt din ce în ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea acestora, ceea ce a determinat organizația să se implice mai activ în această direcție. Recent, Amans a anunțat că OCDE va furniza noi standarde în industrie, cel mai probabil până la finalul acestui an. Prin urmare, OCDE este hotărât să vină cu noi reguli care ar putea defini planul global de impozitare a monedei digitale, având în vedere că structura OCDE înglobează 37 de state membre (inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Australia) și reprezintă, colectiv, peste 60% din PIB-ul nominal global.

De altfel, la finalul anului trecut, OCDE a publicat o prezentare generală a problemelor emergente de politică fiscală în domeniul cripto. Într-un document de 70 de pagini, OCDE  subliniază unele dintre provocările cheie, inclusiv impozitarea furcilor (engl. „hard forks”), definițiile monedei digitale, apariția monedelor stabile și a CBDC-urilor (monede digitale ale băncilor centrale, acele tipuri cu care guvernele din anumite state – China, Coreea de Sud – realizează la acest moment experiențe), finanțarea descentralizată și impozitarea veniturilor din mining.

Printre concluziile studiului amintit, OCDE recomandă actualizarea permanentă a politicilor privind criptomonedele, inclusiv pentru asigurarea unei politici coerente cu tratamentul altor active, imobilizări necorporale și pentru a aborda evenimente impozabile majore. Sprijinirea îmbunătățirii conformității, inclusiv prin luarea în considerare a normelor simplificate privind evaluarea și pragurile de scutire pentru micii comercianți sau pentru comercianții ocazionali, este o altă recomandare a Organizației. Tot OCDE spune că ar fi necesară alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendințe politice, inclusiv cu utilizarea în scădere a numerarului, care este accelerată și de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, având în vedere, de exemplu, că exploatarea monedelor virtuale poate să se dovedească mare consumatoare de energie.

De cealaltă parte, și Comisia Europeană este de părere că, deși inovația tehnică poate îmbunătăți eficiența și incluziunea sistemului financiar și a economiei, cripto-activele ridică probleme cu privire la protecția consumatorilor și a investitorilor, la integritatea pieței, evaziunea fiscală, spălarea banilor și finanțarea terorismului. Pentru europeni, însă, aplicarea corectă a obligației fiscale se bazează pe o raportare adecvată și pe capacitatea administrațiilor fiscale de a avea acces la informații. Drept urmare, Comisia a anunțat la rândul său că intenționează să oblige intermediarii să raporteze tranzacțiile de tip cripto, printr-o nouă directivă – DAC 8.

Dispozițiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativă între statele membre, șase la număr până acum, prevăd obligația intermediarilor financiari de a raporta administrațiilor fiscale și schimbul de informații între statele membre. Pentru cripto-active și bani electronici, nu există o astfel de obligație de raportare, deoarece cripto-activele și banii electronici, precum și intermediarii relevanți pentru aceste active, nu sunt în prezent acoperiți în totalitate de directive, iar autoritățile fiscale naționale nu pot obține aceste informații. Acest lucru este deosebit de îngrijorător într-un domeniu în care toate platformele sunt digitale și, prin urmare, își mută cu ușurință activitățile între statele membre și desfășoară activități transfrontaliere. În general, nivelul transparenței fiscale este foarte scăzut mai ales pentru că această nouă tehnologie este, de asemenea, utilizată pentru a crea, păstra și transfera active fără intermediari terți.

În plus, în lumina schimbului de informații de la instituțiile financiare cu privire la conturile financiare stabilite de DAC2 în 2014, aceste evoluții pot duce la erodarea integrității unor schimburi de informații ca instrument de combatere a evaziunii fiscale offshore. Conformitatea cripto-activelor și a instituțiilor de monedă electronică cu raportările DAC2 sunt esențiale și ar trebui abordate de noua directivă fie ca o dispoziție autonomă, fie ca o extindere a dispozițiilor DAC2 existente sau chiar ambele, pentru a acoperi toate particularitățile unice ale acestor instrumente.

Pentru asigurarea unei impozitări adecvate, inițiativa va trebui să definească cripto-activele pentru a determina domeniul de aplicare material al directivei, precum și pentru a identifica intermediarii relevanți în scopuri fiscale, de raportare comună și de due-diligence. Evaluarea impactului va lua în considerare activele care ar trebui incluse pentru a determina, de exemplu, dacă așa-numitele monede stabile și monedele electronice trebuie incluse de domeniul de aplicare. Mai mult, este necesar să se abordeze unele ineficiențe ale actualei directive, în special dispozițiile limitate privind sancțiunile și alte ajustări punctuale necesare.

Orice reglementare va fi operată în viitor și în România, ea nu va veni pe un loc gol, pentru că și la acest moment există reguli generale de impozitare care se aplică implicit și în domeniul cripto, atât la persoane fizice, cât și la cele juridice.

În concluzie, criptomonedele vor fi „decriptate” peste puțin timp. Este un semnal important pentru piață, care subliniază importanța pe care au început să o capete monedele digitale, cât și nevoia de stabilire a unor reguli fiscale clare, comune, ușor de înțeles și de aplicat.

Huawei Buy Back devine disponibil permanent

0

Prin intermediul Huawei Buy Back, consumatorii beneficiază pe tot parcursul anului de reduceri substanțiale la achiziționarea unui smartphone în schimbul unui telefon funcțional vechi

Programul de loializare Huawei Buy Back, lansat la finalul anului trecut, devine valabil permanent, răspunzând astfel interesului crescut manifestat de sute de consumatori. Astfel, cei interesați de achiziționarea unui smartphone Huawei se pot bucura în continuare de reduceri semnificative, sub forma unor vouchere speciale, de tip buy back, în schimbul unui telefon funcțional pe care nu îl mai folosesc.

Magazinele în care consumatorii pot beneficia de avantajele exclusive oferite în cadrul programului Huawei Buy Back sunt Huawei Experience Shop din AFI Palace Cotroceni și Huawei Experience Store din Băneasa Shopping City, București.

Zeci de consumatori au beneficiat deja de prețuri exclusive la achiziționarea unor smartphone-uri de top din portofoliu prin intermediul programului Huawei Buy Back lansat în luna noiembrie a anului trecut. Interesul ridicat manifestat pentru acest tip de program de loializare a condus firesc la decizia de a-l transforma într-unul permanent, astfel încât consumatorii să se poată bucura de cel mai bun preț al telefoanelor Huawei preferate pe tot parcursul anului, ținând cont si de reducerea exclusivă de 500 lei oferită pentru HUAWEI Mate 40 Pro și HUAWEI P40 Pro.”, declară Wang Wei, Country Manager, Huawei Consumer Business Group România.

Wang Wei, Country Manager, Huawei Consumer Business Group România

Cel mai mare discount aplicat până acum în cadrul acestui program este de 1.675 lei. Acesta include și reducerea suplimentară de 500 lei oferită la achiziționarea smartphone-urilor vârf de gamă HUAWEI Mate 40 Pro și HUAWEI P40 Pro.

În plus, prin intermediul programului Huawei Buy Back, de acum permanent, consumatorii își pot achiziționa și modelele anterioare din portofoliul companiei la prețuri speciale. Pentru a putea fi înscris în program, smartphone-ul predat trebuie să fie funcțional, iar evaluarea se va face obiectiv de către reprezentanții magazinelor, ținând cont de criterii bine definite.

Digitalizarea ignorată de societățile care au aplicat pentru Măsura 3, Granturi pentru investiții

0

Specialiștii care gestionează aplicația antreprenorilor InAfaceri.ro avertizează că digitalizarea este ignorată de societățile care au aplicat pentru Măsura 3, Granturi pentru investiții.

Aplicația antreprenorilor, InAfaceri.ro a realizat cu  ajutorul Termene.ro o analiză a peste 1400 de societăți în vederea eligibilității pentru Măsura 3. În acest context, s-a constatat o tendință crescută pentru achizițiile imobiliare precum hale industriale, spații comerciale sau clădiri de birouri, însă mai puțin pentru echipamentele tehnologice menite să conducă la expansiunea digitalizării. 

Un procent semnificativ  din societățile care au decis să aplice pentru Măsura 3 și să beneficieze de fonduri nerambursabile au ales să facă achiziții ce includ o gamă diversificată de spații. Utilajele și echipamentele pentru implementarea digitalizării au fost ignorate aproape în totalitate. 

Concluzia este că peste 80% din societățile care aplică la  această Măsură fac achiziții imobiliare: spații comerciale, spații de birou sau hale industriale. Prea puțin utilaje și extrem de puține echipamente pentru digitalizare, declară Alin Meteșan, fondatorul aplicației InAfaceri.ro

Rezultatele sunt dezamăgitoare având în vedere poziția importantă pe care o ocupă acum digitalizarea în aproape fiecare domeniu al vieții cotidiene. De asemenea, România este o țară codașă în ceea ce privește gradul de tehnologizare, iar Măsura 3 ar fi reprezentat o șansă potrivită pentru a schimba acest fapt. 


InAfaceri.ro este o aplicație destinată exclusiv antreprenorilor care își doresc să se dezvolte continuu. Este locul de întâlnire atât al oamenilor cu experiență vastă în domeniul afacerilor, dar și al celor care abia și-au început drumul profesional. Aplicația oferă numeroase oportunități antreprenorilor precum: vânzarea/cumpărarea afacerilor, accesare finanțări, dar și promovarea afacerilor/serviciilor. 

Recomandări pentru consumatorii de servicii financiare

0

Centrul pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) transmite o serie de recomandări pentru consumatorii de servicii financiare și totodată atrage atenția asupra unor aspecte ce pot apărea în relațiile cu băncile. CSALB reiterează necesitatea informării în vederea unor decizii în deplină cunoștință de cauză, pentru evitarea litigiilor ulterioare:

„Amânarea ratelor la creditele contractate până pe data de 30 martie 2020 este posibilă și în acest an. Pe fondul crizei sanitare generate de pandemia de Covid-19, Guvernul, venind în întâmpinarea nevoilor consumatorilor, a decis emiterea a două ordonanțe în 2020 (OUG nr.37 și OUG nr.227), prin care devine posibilă amânarea ratelor datorate băncilor și IFN-urilor de consumatorii afectați prin diminuarea veniturilor. Aproximativ 560.000 de debitori au beneficiat până acum de moratorii legislative și private, adică 14,7% din totalul creditelor acordate de sectorul bancar. Deoarece amânarea plății ratelor produce o serie de consecințe, care pot avea și valențe negative pentru consumatori, Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) le transmite acestora o serie de recomandări:

  1. Decizia amânării ratelor trebuie luată după o informare riguroasă;
  2. Ratele din perioada de amânare nu se șterg și nici măcar nu sunt „înghețate”, ci vor fi adăugate la efortul de plată după expirarea acestei perioade de amânare. Potrivit calculelor comparatorului bancar FinZoom.ro, ratele pentru creditele ipotecare vor fi cu până la 13 procente mai mari, iar cele pentru creditele de nevoi personale vor crește cu aproximativ 6%;
  3. Consumatorul care solicită amânarea ratelor trebuie să îndeplinească o serie de condiții: să nu aibă restanțe la plata creditului; să depună o cerere la bancă până pe data de 15 martie 2021; să facă dovada diminuării veniturilor ca urmare a pandemiei și, foarte important, amânarea ratelor să nu depășească 9 luni cumulate în anii 2020 și 2021. Cu alte cuvinte, dacă a beneficiat deja de o amânare a ratelor pentru 9 luni în 2020, consumatorul nu mai poate solicita încă o amânare;
  4. Dacă problemele financiare ale unor consumatori persistă chiar și după o amânare de 9 luni a plății ratelor ori consumatorul realizează că îi va fi imposibil să plătească noile rate chiar în timpul perioadei de amânare, le recomandăm să se adreseze imediat CSALB pentru a solicita o negociere cu banca pe alte aspecte ale contractului (dobânzi, comisioane, sold, monedă etc.) astfel încât să evite intrarea în incapacitate de plată și consecințele penalizatoare impuse de instituția de credit;
  5. Amânarea ratelor reprezintă o rezolvare parțială a problemelor financiare, în timp ce negocierea cu banca/IFN-ul în cadrul CSALB, oferă o soluție personalizată care poate avea efect pozitiv pe toată durata creditului sau pentru toată valoarea împrumutului.

Alexandru Păunescu, Președintele Colegiului de Coordonare al CSALB

Este evident că existența moratoriilor legale și/sau convenționale reprezintă un avantaj pentru consumatorii care au fost constrânși să apeleze la această variantă  fie de pierderea locului de muncă, fie de scăderea veniturilor. Înregistrăm deja cereri în care unii consumatori sunt nemulțumiți de modul în care este calculată dobânda la credit, după amânarea ratelor. În acest context, facem un apel pentru ca ei să ia deciziile în deplină cunoștință de cauză, tocmai pentru a nu da naștere unor litigii ulterioare. Amânarea la plată nu presupune ștergerea ratelor din scadențarul pe care l-au agreat împreună cu banca și nici înghețarea plății acestora, deoarece după expirarea termenului de 9 luni se adaugă costuri noi. Amânarea la plată reprezintă doar un paleativ, o rezolvare parțială a problemelor consumatorilor. Însă, în cadrul CSALB consumatorii își pot rezolva problemele pentru toată perioada de rambursare a creditului. În plus, procesul de soluționare alternativă este complet gratuit pentru consumatori.

Irina Chițu, director comparator bancar FinZoom.ro

Consumatorii trebuie să rețină că, dacă își suspendă ratele la credit, vor plăti după perioada de suspendare rate mai mari la creditul în derulare: cu 6% mai mult la un credit de nevoi personale, timp de 5 ani, și cu 13% mai mult la un credit ipotecar pe următorii 5 ani. Deci plătești la un credit de nevoi personale trei rate în plus pentru suspendarea cu 9 luni a creditului sau, la un credit ipotecar, plătești șase rate în plus doar pentru că ai apelat la această variantă. Din fericire, există soluții mai bune decât amânarea ratelor. Imediat după ce a început pandemia, băncile au acordat propriilor debitori facilități mai bune decât cele din Ordonanță: nu au calculat dobânzi pentru perioada suspendată sau au ținut cont de problemele personale ale debitorilor. De aceea, recomand consumatorilor să solicite băncii sau Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) o soluție personalizată, la care se ajunge prin negociere, prin dialog”.

CSALB este definită ca „o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal)”.

Recomandările CSALB și calculele FinZoom.ro:

Plant an App se listează pe SeedBlink. Startup-ul IT vizează să atragă o investiție de 500.000 de euro

0

Plant an App, startup specializat în tehnologie low-code, anunță listarea pe SeedBlink. Aceasta este cea mai mare platformă de equity crowdfunding, din punct de vedere al sumelor tranzacționate și a numărului de investitori, din regiunea Europei de Sud-Est. Prin intermediul acestei listări, Plant an App vizează atragerea de investiții de peste 500.000 de euro.

Campania desfășurată de Plant an App pe platforma SeedBlink începe din 12 ianuarie. Pentru a putea investi, persoanele interesate trebuie să își creeze un cont pe SeedBlink. Înregistrarea ca investitor durează 1 minut, este gratuită și nu vine cu nici o obligație de a investi. Totodată, se pot implica atât investitori cu experiență din România, din rețeaua SeedBlink, cât și persoane fizice, cu un tichet minim de investiție de 2.500 de euro. Pre-campania derulată în perioada 5 – 11 ianuarie pentru membrii Elite & Classic ai SeedBlink s-a încheiat cu entuziasm, Plant an App obținând deja angajamente de investiție de 250.000 de euro. Alătură-te comunității de investitori SeedBlink și află cum te poți implica aici.

Prin acest demers, Plant an App își propunere extinderea eforturilor de sales și marketing, inclusiv prin creșterea echipei cu Growth Marketers și Business Developments Representatives. Mai mult, startup-ul va continua să îmbunătățească experiența în platformă a clienților și, în egală măsură, va crește echipa de product development. Plant an App își propune și să se implice în formarea viitorilor ingineri de low-code, prin înființarea Low-Code Academy prin intermediul căreia urmează să creeze programe de învățare diverse online & offline.

„Ne dorim extinderea și dezvoltarea operațiunilor, tocmai de aceea listarea Plant an App pe platforma SeedBlink este un pas important pentru noi. Avem în vedere ca pentru prima parte a acestui an să creștem echipa, în special pentru biroul din Statele Unite ale Americii. Acolo avansul a fost unul mulțumitor, astfel că ne dorim să susținem creșterea și suntem convinși că listarea pe SeedBlink va contribui cu succes la acest demers”, a explicat Bogdan Lițescu (foto), fondator și CEO Plant an App.

„Plant an App este unul dintre cele două startup-uri românești care a absolvit renumitul program 500 Startups și suntem foarte încântați că, având o bază importantă în US, continuăm internaționalizarea listărilor de pe SeedBlink. Totodată, diversificăm produsele oferite către investitori, pornind de la equity, convertible note și acum SAFE, un contract originat în zona San Francisco. Pe de altă parte, SeedBlink devine un facilitator al rundei de finanțare, organizând un bridge între runda de tip Seed și cea de tip Serie A și evoluăm ca investing platform”, a declarat Andrei Dudoiu, co-fondator și CEO SeedBlink.

Detalii complete despre campanie sunt disponibile pe platforma SeedBlink, pe pagina Plant an App, aici.   

Plant an App, startup-ul românesc
care livrează tehnologie low-code la nivel internațional

Plant an App a angajat deja o echipă de vânzări în New York care a început activitatea la finalul anului 2020. Aceasta a încheiat o tranzacție și are alte patru în curs de concretizare. În România, compania operează cu un CMO și își propune să angajeze și un growth marketer. Startup-ul are în prezent o rețea de 48 de clienți, majoritar în Statele Unite ale Americii.


Despre Plant an App

Plant an App este o platformă de dezvoltare low-code care ajută companii din întreaga lume să construiască aplicații de business mai rapid și să își accelereze transformarea digitală. Abordarea Plant an App presupune ca timpul necesar pentru crearea și lansarea soluțiilor software să fie mai mic cu până la de 20 de ori, fără a pierde din flexibilitatea soluțiilor propuse la nivel tehnic. Mai mult, costurile de dezvoltare sunt reduse cu până la 80%.

Pe lângă funcționalitățile caracteristice de low-code, Plant an App vine cu peste 20 de module (API Builder, Form Builder, Advanced Search Engine etc.), zeci de integrări și peste 200 de acțiuni reutilizabile și extrem de configurabile. Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul companiei sau puteți urmări această scurtă prezentare video a platformei.

Despre SeedBlink

SeedBlink este cea mai mare platformă regională de equity crowdfunding, care susține investitorii și democratizează investițiile prin “matching-ul” acestora cu startup-uri inovative. Angajamentul și misiunea SeedBlink sunt de a pune umărul la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial, permițând startup-urilor în căutare de finanțare accesul pe platformă și în primul rând facilitând alegerea de către investitori a startup-urilor preferate. Chiar și așa însă, fondurile sunt supuse riscului de a le pierde. Investițiile în startup-uri sunt considerate în toată lumea ca fiind afaceri riscante iar investitorii trebuie să aloce acestui demers doar sumele pe care își permit să le piardă. Unele dintre căile de diminuare a riscurilor sunt diversificarea investițiilor și alegerea cu predilecție a domeniilor în care investitorii au experiență și/ sau în companii în ale căror produse ei cred cu tărie.

BestJobs: Companiile au continuat să angajeze în 2020, în ciuda pandemiei. Digitalizarea procesului de recrutare, principala tendință în 2021

0

Piața muncii a trecut printr-o schimbare bruscă în 2020, ca urmare a pandemiei de Covid-19, iar efectele au fost resimțite fără întârziere atât de angajatori, cât și de candidați. Deși au fost domenii și companii puternic afectate de criza epidemiologică, măsurile de sprijin guvernamental vizând păstrarea relaţiilor de muncă și sectoarele care au cunoscut creșteri importante în 2020 au reușit să contrabalanseze impactul negativ din domeniile afectate. Astfel, mai ales în ultimul semestru din 2020, s-a observat o creștere a numărului locurilor de muncă de 5% față de aceeași perioadă a anului trecut, în contextul în care tot mai mulți angajatori au căutat să angajeze în special personal din categoriile white collar (angajați birouri) și blue collar (lucrători).

Din totalul locurilor de muncă active în 2020, mai mult de jumătate (52%) au fost din categoria white collar, 33% au fost joburi din categoria blue collar, în timp ce 15% au fost joburi pentru poziții de management și coordonare echipe.

Joburile remote, care au putut fi desfășurate de acasă (work from home), au fost  vedeta anului pandemic astfel că, în 2020 candidații au efectuat în total peste 600.000 de căutări pentru joburi în care activitatea de zi cu zi poate fi desfășurată de oriunde. În ceea ce privește perspectiva joburilor remote în 2021, estimăm o nouă creștere, de aproximativ 60% față de 2020, pentru joburile white collar în sistem work from home.

Cei mai mari angajatori ai anului 2020 au fost companiile care activează în domenii precum retail, medical&pharma, IT&C, financiar-consultanță, construcții și BPO. Cumulat, cele șase domenii au fost responsabile pentru mai mult de 60% din numărul de locuri de muncă pentru care angajatorii au postat anunțuri pe platforma BestJobs, în perioada ianuarie-decembrie 2020.

Chiar dacă pandemia a modificat într-o mare măsură întreg procesul de recrutare, angajatorii au continuat să fie activi în contactarea candidaților, iar în 2020 volumul total al contactărilor directe din platforma BestJobs a crescut cu 19% față de 2019. În același timp, și interesul angajaților în ceea ce privește căutarea unui un nou job sau, cel puțin, de a evalua ofertele angajatorilor a crescut. În „anul pandemic”,  numărul total de aplicări pentru joburi noi a fost cu 58% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai căutate locuri de muncă în 2020 au fost în domenii precum transport – cu peste 260.000 de căutări, financiar-contabilitate – cu peste 250.000 de căutări, transport – cu peste 75.000 de căutări, inginerie – cu peste 54.000 de căutări, medical&pharma – cu aproape 180.000 de căutări, IT&C – cu peste 160.000 de căutări și vânzări – cu peste 145.000 de căutări de joburi.

Stres dublu în pandemie pentru unul din patru angajați. Cei mai mulți au ajuns deja la epuizare

Peste 70% dintre angajații români care au participat la un sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs la sfârșitul anului trecut afirmă că nivelul de stres la locul de muncă a crescut de la declanșarea pandemiei, iar mai mult de un sfert dintre aceștia apreciază că nivelul de stres chiar s-a dublat.

După 10 luni de pandemie, copleșiți de sarcini la serviciu, teamă, incertitudine și izolare socială, aproape 30% dintre respondenți admit că deja au ajuns la burnout. Oboseala resimțită în urma unui program solicitant îi face pe alți aproape 20% dintre angajați să creadă că în cel mult o jumătate de an vor ajunge la epuizare, dacă stresul se va menține la același nivel, în timp ce aproape 16% estimează că vor ajunge la epuizare în cel mult un an.

Perspectivele pieței muncii în 2021

Deși încă într-un context plin de incertitudine, principala tendință din piața muncii în 2021 va rămâne digitalizarea și automatizarea, atât în procesul de recrutare, cât și în activitatea angajaților. Dincolo de specializările de care va fi cea mai mare nevoie în piață, angajatorii spun că, mai mult decât oricând, în decizia de angajare vor conta abilități precum rezolvarea situațiilor complexe, adaptabilitate, capacitatea de a lua decizii rapid sau aptitudinile digitale.

Cât priveşte învăţarea şi dezvoltarea, în 2021 cele mai multe companii îşi propun schimbări importante în dezvoltarea abilităţilor angajaţilor, reconversie profesională și schimbarea modului în care măsoară productivitatea angajaţilor proprii.

DRUID atrage o investiție serie A de 2,5 milioane de dolari. Runda este condusă de fondul de investiții GapMinder

Druid anunță atragerea a 2,5 milioane de dolari, rundă de investiți condusă de GapMinder VC, cu o participare de 2,2 milioane de dolari. Suma va fi utilizată pentru accelerarea dezvoltării tehnologiei conversaţionale DRUID și pentru extinderea operaţiunilor la nivel internațional.

DRUID, companie specializată în dezvoltarea de asistenţi virtuali inteligenţi (chatboţi) pentru organizaţii de tip Enterprise, anunță atragerea unei noi runde de finanțare de 2,5 milioane de dolari. Runda a fost condusă de fondul de investiții GapMinder cu suma de 2,2 milioane de dolari. Restul sumei a fost investită de Early Game Ventures şi investitori privaţi.

Astfel, DRUID devine unul dintre cele mai bine capitalizate startup-uri din România, cu investiți totale în valoare de 5,8 milioane de dolari atrase de la lansarea companiei, în 2018.

Cererea accelerată pentru asistenţi virtuali inteligenţi are loc în contextul în care organizaţiile pun accent tot mai mare pe o interacţiune superioară cu clienţii prin orice canal digital de comunicare, dar şi pe nevoia angajaţilor de a accesa rapid şi din orice loc informaţii relevante, răspândite în mai multe sisteme informatice, pentru productivitate crescută.

Asistenții virtuali inteligenți folosesc un limbaj natural pentru a prelua sarcini cu privire la practic orice informaţie sau document aflat în sistemele unei organizaţii. Tehnologia DRUID permite companiilor să-şi dezvolte cu ușurință astfel de asistenți virtuali inteligenți, economisind timp și bani prin automatizarea activităţilor simple, dar consumatoare de timp ale angajaţilor, și îmbunătățind experiența utilizatorilor prin răspunsuri rapide şi inteligente.

Disponibil în peste 45 de limbi, DRUID oferă sute de șabloane conversaţionale care deservesc roluri și procese specifice din cadrul oricărei industrii. Asistenţii virtuali DRUID ajută oamenii să comunice mai uşor cu roboți sau cu sisteme informatice printr-un limbaj natural, simplu şi inteligent.

Veniturile recurente DRUID au crescut cu 580% în 2020 faţă de 2019, în contextul în care piaţa soluţiilor conversaţionale bazate pe inteligenţă artificială este estimată că va avea o rată medie de creştere de 22% în următorii patru ani, ajungând la 13.9 miliarde de dolari în 2025, conform unui studiu Marketsandmarkets.

Prin parteneriatul global cu UiPath, liderul pieţei de automatizare a proceselor de afaceri prin intermediul roboţilor (RPA), DRUID oferă abilităţi conversaţionale primei platforme de hiperautomatizare din lume. Parteneriatele strategice cu EY, PWC, Deloitte, KPMG, dar şi cu o reţea extinsă de peste 50 de integratori de sisteme şi furnizori de soluţii de automatizare de pe toate continentele, permit implementarea rapidă a tehnologiei DRUID în orice ţară din lume. Astfel, asistenţii virtuali care folosesc tehnologia conversaţională DRUID ajută deja companii ca AXA Group, McDonalds China, Texas Children Hospital US, Saint Gobain UK, Griffith University Australia, Servier Germania, NASDAQ Suedia sau Altan Redes Mexic.

„Noua rundă de finanţare va fi utilizată pentru lansarea de noi soluţii de automatizare conversaţională pentru dezvoltarea componentelor de inteligenţă artificială, dar şi pentru accelerarea operaţiunilor comerciale din pieţele interne și externe. Ambiția noastră este ca DRUID să fie cel mai important partener de AI din Europa și să asigure fiecărui salariat un asistent virtual. Suntem extrem de încrezători şi motivaţi să uimim prin tehnologia noastră întreaga lume”, a declarat Liviu Drăgan, CEO DRUID.

Liviu Dragan CEO DRUID

Suntem concentrați să investim în companii axate pe tehnologie, poziționate unic pentru a crește exponențial. Tehnologia DRUID este transformatoare în capacitatea sa de a oferi soluții conversaționale asistate de inteligență artificială atât pentru procese interne cât și externe, pe o mare varietate de verticale, permițând un nivel ridicat de pre-integrări cu un număr mare de platforme. Această nouă tehnologie este avantajoasă ca preț și versatilă, permițând economii masive și stimulatori de creștere pentru companiile care intenționează să accelereze transformarea lor digitală. Suntem mândri să devenim parte a unei călătorii care va forma viitorul soluțiilor conversaționale și, mai cu seamă, ne bucurăm să le fim alături antreprenorilor care au dezvoltat acest start-up”, a declarat Dan Mihaescu, Partener Fondator GapMinder VC.

Dan Mihaescu, Founding Partner GapMinder VC

Această nouă rundă vine la un an de la investiția noastră inițială în DRUID. Suntem fericiți că în acest an firma a înregistrat progrese notabile în multe domenii, în particular în ceea ce privește extinderea internațională. Sumele facturate de DRUID s-au multiplicat de aproape zece ori în decembrie 2020 față de decembrie 2019, așa încât considerăm că firma a dovedit că a folosit cu înțelepciune sumele investite până acum. Privim cu încredere în capacitatea DRUID de a menține un ritm rapid de creștere, susținut de noua injecție de capital.” a declarat Radu Stoicoviciu, Partener Early Game Ventures.

Restart Energy – Interlink Capital Strategies, joint venture pentru investiții în energie verde

0

Restart Energy, furnizorul român independent de energie și compania de administrare a fondurilor, consultanță în management și consultanță financiară, Interlink Capital Strategies (SUA) anunță un joint venture pentru investiții în energie verde în valoare de 500 de milioane de dolari.

  • Proiecte de energie regenerabilă de 500 MW în valoare de 500 milioane dolari până în 2025
  • Achiziția și dezvoltarea de proiecte de 100 MW anual
  • Extindere pe piața din SUA pentru platforma RED Blockchain Energy
  • Prima companie din România care furnizează doar energie verde

Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică și gaze naturale de pe piața locală, a devenit partener într-un joint venture cu Interlink Capital Strategies din Washington, DC (SUA) companie de consultanță și administrare a fondurilor pentru a dezvolta proiecte de energie verde în valoare de 500 de milioane de dolari în România și țările vecine, precum și pentru a lansa platforma RED în SUA.

Investiția din România va finanța planurile Restart Energy de achiziție și dezvoltare proiecte de energie regenerabilă de 500 MW de până la finalul 2025. Conducerea Restart Energy vrea să achiziționeze și să dezvolte în fiecare an 100 MW de proiecte solare, eoliene, biogaz, biomasă și energie geotermală. Proiectele Restart Energy vor necesita investiții de aproximativ 100 de milioane de dolari pe an. Interlink va activa ca un consilier strategic pentru finanțarea acestor proiecte.

Prima companie din România care furnizează doar energie verde

Cele două companii au decis, de asemenea, să devină parteneri pentru extinderea Restart Energy pe piața americană prin lansarea în SUA a Restart Energy Democracy (RED) – o platformă online bazată pe tehnologia blockchain pentru tranzacționarea energiei care permite transferul peer-to-peer între producătorii de energie și consumatorii finali. De asemenea, cele doua entități vor lansa o franciza de business de energie (în format complet digital) și un sistem de credite de carbon pentru producția și consumul de energie regenerabilă. Platforma RED a fost lansată în 2019 în România, piața de proveniență a companiei și cea în care Restart Energy are cea mai mare bază de clienți – aproximativ 30.000 de clienți casnici și 5.000 de clienți companii.

„Prin acest parteneriat putem accesa capital din SUA și să accelerăm obiectivul Restart Energy de a furniza 1 Miliard KWh anual de energie regenerabilă accesibilă pentru 300.000 de consumatori din România și Europa până în 2025. Acest lucru va permite Restart Energy să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon din producția de energie cu 750 mil.kg CO2 pe an astfel ca până în 2025 să devină primul furnizor din România care livrează 100% energie verde produsă local. În același timp, Restart Energy va putea să se extindă pe piața din SUA cu platforma sa inovatoare de blockchain având astfel acces la o piață matură și orientată către tehnologie”, spune Armand Domuța, CEO și fondator Restart Energy.

Armand Domuța, CEO și fondator Restart Energy

Tehnologia blockchain RED – o nouă abordare a pieței energiei regenerabile din SUA

„Restart Energy este o companie inovatoare, în avangardă prin modul în care combină aprovizionarea și marketingul, prin tehnologie, viziune și scop, făcând energia regenerabilă accesibilă tuturor. Ceea ce ne-a atras în acest parteneriat nu este doar RED – o platformă bazată pe tehnologia blockchain – ci și antreprenorii și viziunea lor către proliferarea energiei regenerabile, o viziune compatibilă cu misiunea Interlink. Modelul de business al RED va aduce în SUA o

abordare nouă, mai bună, a modului în care este finanțată, produsă și consumată energia regenerabilă. Acest fapt ne face să credem că va îmbunătăți accesul la energie verde și, în cele din urmă, va ajuta mediul înconjurător. În paralel, investiția în planurile Restart Energy din Europa ne va permite să dezvoltăm și alte proiecte asemănătoare, mai ales că Restart este deja activ în România și Serbia și intenționează să se extindă anul acesta în Germania și Spania”, afirmă Alan Beard, managing director Interlink.

Alan Beard, managing director Interlink

Acest parteneriat se desfășoară prin Restart Energy Innovative Technologies AG (REIT AG), o societate din Elveția – parte din grupul de companii Restart Energy. REIT AG este un ecosistem de inovație care finanțează și dezvoltă proiecte de tehnologie în energie.

FREE NOW, lider european de mobilitate, cifre record în 2020. Peste 1 milion de clienți și 8 milioane de curse în România

0

FREE NOW, lider european de servicii multimodale de mobilitate, anunță atingerea unor cifre record în 2020. Cursele generate de companie în toate țările în care operează au echivalat ca distanță cu ocolul Pământului de 6.000 de ori. 15 noi metropole europene au fost integrate în platformă și beneficiază acum de o soluție integrată și modernă de transport.

În România, peste 1 milion de pasageri au călătorit cu FREE NOW. Aplicația este singura care integrează serviciile de taxi și ridesharing, oferind clienților cele mai bune opțiuni de transport în cele mai mari 9 orașe. Aplicația s-a dezvoltat și extins continuu în primul an de prezență locală, în ciuda efectelor pandemiei de Covid-19 asupra pieței de transport. Lansat inițial în București la finalul anului 2019, serviciul FREE NOW este astăzi disponibil și în alte opt orașe din țară – Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Sibiu, Oradea, Timișoara și Târgu Mureș.

La nivel european, FREE NOW este unul dintre liderii pieței de servicii de mobilitate. În total, cursele FREE NOW au parcurs o distanță de 231 de milioane de kilometri pe continent, echivalentul unui zbor tur-retur către Marte sau al înconjurului Pământului de 6.000 de ori. La ore de vârf, FREE NOW a înregistrat în medie peste 700.000 de cereri zilnic.

„Este remarcabil și impresionant să vedem că milioane de clienți utilizează în mod constant serviciile noastre. Și ne bucură că am extins oferta de mobilitate în 2020 integrând în platformă servicii de taxi, ridesharing și micro mobilitate în majoritatea țărilor în care activăm. Reacția utilizatorilor este entuziasmată chiar și în aceste vremuri dificile în care distanțarea reprezintă un element cheie pentru sănătatea tuturor”, a declarat Marc Berg, CEO FREE NOW.

Servicii noi pentru toate categoriile de clienți 

În aceasta toamnă, FREE NOW și-a extins serviciile prin lansarea  flotei Confort, România fiind singura țară din cadrul grupului care oferă în prezent acest serviciu prin care pasagerii pot comanda mașini premium direct din aplicație. Opțiunea este afișată alături de Ride și Taxi după selectarea destinației de călătorie.

Tot ca parte din strategia grupului FREE NOW de a extinde permanent serviciile, în România a fost lansat la începutul anului 2020 și serviciul FREE NOW Business. Peste jumătate de milion de  angajați din peste 300 de companii care au cont de business pe FREE NOW au beneficiat de curse plătite de angajator pentru a se deplasa între casă și birou, cu riscuri minime pentru sănătate în contextul epidemiologic actual.

Suport pentru personalul medical

FREE NOW s-a implicat activ și în comunitate după izbucnirea epidemiei de coronavirus și a sprijinit medicii implicați direct în gestionarea cazurilor de Covid-19. În perioada stării de urgență, compania a creat o secțiune specială în aplicație, dedicată acestor eroi din spitale, prin care au putut comanda curse și s-au putut deplasa gratuit de la și către unitățile medicale. Românii au donat peste 3.000 de curse gratuite cu FREE NOW pentru medici și personal auxiliar din București și Cluj-Napoca, iar pentru desfășurarea în siguranță a curselor, FREE NOW a echipat 500 de mașini ale șoferilor voluntari cu panouri care despart scaunele din față de bancheta din spate.

„Credem că este datoria noastră să fim responsabili și să susținem oamenii, comunicațiile și orașele. Suntem mândri că am putut contribui la efortul de a oferi în mod gratuit medicilor soluții sigure de transport într-o perioada critică pentru întreaga planetă”, a mai spus Berg.

Expansiune pe piețe noi. Lansări de noi servicii

Aplicația este prezentă în 15 țări și 150 de orașe la nivel global. În luna septembrie, compania a migrat pe platforma FREE NOW business-ul său din Franța, care opera anterior sub brandul Kapten. De asemenea, FREE NOW și-a extins oferta în România prin lansarea serviciilor în noi orașe, în Austria prin lansarea în Linz și este disponibilă acum la nivel național în Portugalia. FREE NOW înregistrează o creștere accelerată și în țări precum Olanda, unde jumătate din populația adultă are deja cont pe FREE NOW.

Coordonarea sistemelor de securitate socială în contextul Brexit începe să prindă contur

Autor: Stela Andrei (foto), Partener Asociat ,
People Advisory Services, EY România

Semnarea recentă a Protocolului privind coordonarea sistemelor de securitate socială aduce noi provocări pentru angajatorii din statele membre ale Uniunii Europene și din Regatul Unit al Marii Britanii, care vor trebui să aplice atât prevederile anterioare, cât și pe cele noi din această zonă. Lipsa de certitudine cu privire la modul în care se vor aplica noile norme, dar și din modificările operate pentru lucrătorii detașați, completează noul context. Există, însă, și o veste bună – o mare parte din dispozițiile noului protocol par să se alinieze cu cele din regulamentul anterior, aducând, astfel, o oarecare predictibilitate pe piața securității sociale.

Protocolul privind securitatea socială, care face parte din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, prevede multe dintre aspectele esențiale pentru piața muncii și mobilitatea angajaților după încheierea perioadei de tranziție generată de Brexit.

Reglementările UE acoperă reguli privind contribuțiile în sistemele de securitate socială și acumularea de prestații aplicabilă lucrătorilor. Aceste aranjamente asigurau apartenența la un singur sistem de asigurări sociale în piața comună, reglementată de Regulamentul CE 883/2004, care au continuat să fie aplicabile și pe perioada de tranziție de până la 31 decembrie 2020.

Astfel, protocolul agreat privind coordonarea sistemelor de securitate socială oferă un anumit grad de certitudine referitor la condițiile de relaționare pe piața muncii și în domeniul asigurărilor sociale, începând cu ianuarie 2021, între Marea Britanie și statele membre UE. Persoanele ale căror activități transfrontaliere au început anterior datei de 1 ianuarie 2021 vor beneficia de drepturile derivate din Acordul de retragere (semnat în ianuarie 2020) și li se vor aplica aranjamentele de securitate socială în vigoare înainte de 1 ianuarie 2021.

Elementele noului protocol în domeniul securității sociale sunt în concordanță cu multe dintre dispozițiile actuale ale reglementărilor existente în UE. Cea mai importantă este cea de afiliere la sistemul de securitate socială într-un singur stat, precum și recunoașterea perioadelor de contribuție. Totuși, există unele diferențe și ambiguități dintr-o perspectivă tehnică și de punere în aplicare, care pot rămâne timp de câteva luni sau pe termen chiar și mai lung.

Majoritatea dispozițiilor din noul protocol par să preia, în mare măsură, prevederile Regulamentului CE 883/2004. Astfel, între principalele reglementări putem regăsi patru dispoziții importante: doar legislația de securitate socială a unei singure țări se poate aplica unei persoane la un moment dat, teoretic împiedicând dubla acoperire și implicit contribuție; principiul „plătește acolo unde lucrezi” continuă să se aplice ca principiu general; regulile pentru marinari și pentru echipajele la bordul aeronavelor rămân neschimbate, iar acoperirea în cazul activităților desfășurate în mai multe state din UE și Marea Britanie rămâne în concordanță cu prevederile existente în Regulamentul deja amintit.

Se pare totuși că există modificări importante ale regulilor pentru lucrătorii „detașați”. Astfel, conform noului acord, acoperirea în statul de origine a detașaților este limitată doar pentru detașări de până la 24 de luni, aparent, fără existența unei opțiuni de extindere. Anterior, această perioadă putea fi prelungită și până la 5 ani. Chiar și așa, potrivit unor dispoziții tranzitorii limitate, fiecare stat membru al UE are posibilitatea de a opta sau a renunța la aplicarea acestor dispoziții privind legislația aplicabilă pe perioada detașării, prin comunicarea unei astfel de opțiuni până la sfârșitul lunii ianuarie 2021.

Deși reciprocitatea în sistemul de sănătate va continua și Cardul European de Sănătate va rămâne valabil până să fie înlocuit de un nou Card Global de Sănătate, e destul de neclar cum se va aplica această reciprocitate în contextul detașaților și a lucrătorilor în mai multe state.

Este de subliniat faptul că Protocolul acoperă drepturile la pensie, boală, invaliditate, maternitate și paternitate, precum și cele legate de șomaj. Cum era de așteptat, beneficiile care nu se bazează pe contributivitate au fost excluse. Și viitoarea coordonare a sistemului de securitate socială între Regatul Unit și UE, din perspectivă individuală, va permite agregarea perioadelor de acoperire/rezidență a securității sociale în UE la stabilirea calificării de eligibilitate pentru a beneficia de pensionare în statul membru în care au fost plătite contribuțiile.

Noul acord încheiat între Marea Britanie și UE în decembrie 2020 intră în vigoare provizoriu de la 1 ianuarie 2021, deși o aprobare oficială de către Parlamentul European este preconizată să se întâmple în jurul datei de 1 februarie 2021.

În concluzie, deși noile dispoziții sunt binevenite, este deja clar că vor exista provocări pentru toți angajatorii care vor trebui să analizeze implicațiile pe termen lung atât ale Regulamentului, cât și ale noului Protocol, în funcție de situația angajatului. În plus, este de urmărit poziția României în ceea ce privește detașarea și ce opțiune va lua în considerare.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat luni la 1,79%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Vineri, ROBOR la 3 luni a fost 1,79%.

Indicele ROBOR la 6 luni a stagnat la 1,95%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus, scrie Profit.ro.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Economia României a scăzut în primele nouă luni din 2020 cu 5%

0

Produsul Intern Brut a scăzut în primele nouă luni ale anului trecut, comparativ cu perioada similară din 2019, cu 5% pe seria brută şi cu 4,5% pe seria ajustată sezonier, în timp ce în trimestrul 3 din 2020 economia a înregistrat o scădere cu 5,7% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe seria ajustată sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2020 a fost de 259,597 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,8% faţă de trimestrul II 2020 şi în scădere cu 5,7% faţă de trimestrul III 2019, potrivit News.ro.

În trimestrul III 2020, în varianta provizorie (2), dinamica PIB s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale (de la 94% la 94,3%), în timp ce dinamica valorii adăugate brute nu s-a modificat, comparativ cu varianta provizorie (1).

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial pentru perioadele anterioare nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2020 faţă de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă din 8 decembrie 2020.

Digitalizarea administrației fiscale din România, pe calea cea bună. Ce măsuri așteptăm în 2021?

0

_________________

Material de opinie de Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, și
Monica Zipiș, Consultant Senior Taxe Indirecte,
Deloitte România (foto)

Contextul bugetar dificil al anului 2021 nu mai permite amânări în implementarea de măsuri eficiente pentru creșterea colectării veniturilor la bugetul de stat, dat fiind faptul că mediul de afaceri va avea nevoie de stimulente și în acest an, cel puțin, pentru a depăși dificultățile financiare cauzate de pandemia de COVID-19. Accelerarea digitalizării este deja resimțită în întreaga societate pe fondul restricțiilor impuse pentru limitarea răspândirii virusului, inclusiv în administrația publică. Această evoluție face posibil ca, la mai bine de 15 ani de la inițierea fişierului standard internaţional de control pentru operatorii economici (SAF-T) de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), acesta să devină funcțional și în România.

Procesul de digitalizare a administrației fiscale din țara noastră a trenat în ultimii ani, însă acesta a fost reluat pe parcursul anului 2020. Potrivit declarațiilor oficiale de la momentul respectiv, sistemul SAF-T ar fi trebuit să înceapă să funcționeze în România la sfârșitul anului 2020, însă, conform comunicatului de presă publicat recent pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), acesta va fi finalizat în luna iulie 2021.

Creșterea gradului de colectare a taxelor este absolut necesară în condițiile în care țara noastră este pe penultimul loc în UE (după Irlanda) în funcție de ponderea veniturilor fiscale în PIB, cu mai puțin de 27% din PIB în 2019, față de o medie europeană de peste 40% din PIB. De-a lungul timpului, s-a demonstrat faptul că modificările de taxe nu au efectele scontate în sensul creșterii gradului de colectare a veniturilor la buget și reducerii evaziunii fiscale, atât timp cât acestea nu sunt însoțite de informatizarea și digitalizarea administrației fiscale.

Beneficii atât pentru contribuabili, cât și pentru ANAF

Țara noastră se află, de mai mulți ani, pe locuri codașe în UE la digitalizare şi colectarea taxei pe valoarea adăugată (TVA), potrivit studiilor realizate de Comisia Europeană. Deficitul de încasare la TVA în România (diferența dintre veniturile din TVA preconizate și cele încasate efectiv) s-a situat la 33,8% în 2018, iar pentru 2020 este estimat să se adâncească la 37,4% pe fondul blocajelor cauzate de pandemie, potrivit celui mai recent raport publicat de Comisia Europeană.

Având în vedere experiența țărilor vecine, introducerea sistemului SAF-T ar putea determina scăderea deficitului de încasare la TVA, demonstrându-se a fi benefic atât pentru contribuabili (procedura de control fiscal va fi mai puțin îngreunată, pregătirea datelor esențiale pentru declarare și control va fi automatizată, rambursarea de TVA va fi posibilă într-un timp mai scurt, diminuarea concurenței neloiale etc.), cât și pentru administrația fiscală (va avea acces permanent la toate operațiunile efectuate de către contribuabili, evaziunea fiscală se va reduce datorită identificării mai rapide a tranzacțiilor care prezintă un risc ridicat de fraudă etc.).

Așadar, analizând impactul generat de implementarea acestui sistem în economiile altor state, introducerea SAF-T poate fi considerată un prim pas în digitalizarea sistemului fiscal din România, care va duce la creșterea veniturilor la bugetul de stat, prin extinderea gradului de colectare și diminuarea deficitului de încasare la TVA. Cu toate acestea, efectele implementării noului sistem se vor resimți abia în anii care urmează.

Sisteme complementare cu SAF-T, implementate cu succes de alte state

Sistemul SAF-T a contribuit, incontestabil, la succesul unei mai bune colectări a taxelor în ultimii ani în statele în care a fost implementat (de exemplu Polonia), însă acesta nu a fost singurul instrument utilizat pentru îmbunătățirea situației finanțelor publice. Mai multe state membre ale UE utilizează în prezent raportarea electronică a unor documente, realizează controale fiscale online și au în funcțiune casele de marcat cu jurnal electronic. Trecerea acestor proceduri administrativ-fiscale în mediul online duce la creşterea gradului de încredere reciprocă dintre administrația fiscală și contribuabili, asigurându-se un nivel ridicat de transparenţă între părți, precum și simplificarea procesului birocratic de pregătire a documentelor necesare în cadrul unui control fiscal.

În concluzie, ținând cont de faptul că țara noastră are nevoie de încasări mai mari la buget, în general, și cu atât mai mult în anii care urmează, și, în plus, se află în vizorul Comisiei Europene din cauza deficitului ridicat de colectare a TVA, autoritățile din domeniu trebuie să intensifice dezvoltarea infrastructurii administrației fiscale prin digitalizare.

XTB România: Fluctuații de 20-25% pentru Bitcoin, probabile în perioada următoare

0

Fluctuații de peste 20 sau 25% nu reprezintă o surpriză pentru Bitcoin și ar fi înțelept să le vedem drept probabile și în perioada următoare. Este posibil ca niveluri chiar sub 30 de mii dolari pentru Bitcoin sau 1.000 de dolari pentru Ethereum să fie atinse, având în vedere viteza înaltă a fluctuațiilor, care a adus câștiguri impresionante într-un orizont de timp foarte scurt unui număr larg de participanți, este de părere Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Nivelul de interes suscitat de monedele virtuale a atins repere foarte înalte pe finalul anului încheiat / începutul lui 2021. Ecouri ale aprecierii rapide din perioada asemănătoare de acum 3 ani au fost vizibile pentru ”veterani”: și atunci creșterile asimptotic verticale au adus ulterior scăderi ample.

Mai mult de 100% a avansat Bitcoin în raport cu dolarul american, între 1 decembrie și 8 ianuarie (ziua când a atins cotația record de 42 de mii de dolari americani). Sesiunile recente au adus o corecție spre 32 de mii USD (la ora redactării materialului, piața fiind deosebit de volatilă).

Numeroase au fost argumentele pentru a justifica abordarea entuziastă (anterioară ajustărilor). Între acestea: nivelul în creștere al incertitudinii (inclusiv la nivel politic în SUA, al relațiilor dintre marile puteri, al situației din sănătate), implicarea unor nume mari, respectate în domeniul investițiilor în piața monedelor virtuale, sau opinii favorabile ale unor persoane relevante pentru investitori (Stanley Druckenmiller, Paul Tudor Jones, Scott Minerd, Fidelity, Paypal) sau politica de generare de lichiditate a Fed. Un nou demers pentru autorizarea unui fond de tip ETF cu dețineri în bitcoin a reaprins speranțele de lărgire a bazei de investitori potențiali. Toate influențele sunt, totuși, dificil de cuantificat.

Un model de evaluare al Bitcoin, fie și vag asemănător cu cele utilizate în piețele bursiere pentru a evalua acțiunile sau obligațiunile, pare imposibil. Într-un material de analiză al JPMorgan, un nivel de 146 de mii de dolari pentru o unitate Bitcoin a stimulat imaginația participanților. De unde a apărut această valoare? Dintr-o echivalare a valorii de piață potențiale a monedei (capitalizarea totală) cu investițiile în aur prin monede, lingouri sau fonduri ETF. Felul în care echipa de analiză a băncii a ajuns la această valoare demonstrează atât asocierea, des întâlnită, cu activul fizic de refugiu tradițional, aurul, cât și lipsa acută de alternative viabile pentru o evaluare riguroasă a Bitcoin. Banca a menționat, totuși, că niveluri de peste 50 de mii de dolari anul acesta nu sunt sustenabile, deși „balonul speculativ” ar putea, teoretic, ajunge la astfel de niveluri.

Un ritm aproape la fel de ridicat a înregistrat Ethereum (ETH). Avansul procentual (185% de pe 1 octombrie până luni la ora 21) se apropie de cel al Bitcoin în aceeași perioadă (213%). ETH este sub vârful istoric din 2018, în timp ce BTC a atins niveluri duble. Pe lângă efectul de antrenare din partea bitcoin, lansarea așteptată a unor contracte futures pe o bursă reglementată din SUA a fost un catalizator important. ETH pare a funcționa mai puțin pe logica BTC, și mai mult ca „bază” pentru așa numite contracte inteligente, sau proiecte construite pe infrastructura sa. Corelarea cu BTC rămâne destul de înaltă, dar ea variază notabil în timp.

Scăderile recente ale monedelor virtuale au venit după comentarii mai puțin favorabile chiar ale unor investitori anterior optimiști (Scott Minerd, vorbind despre o „țintă atinsă” la 35 de mii dolari per bitcoin), normalizarea situației din SUA, unde o tranziție pașnică a puterii este ipoteza de bază (deși nu certă) și avertizarea FCA (autoritatea de reglementare financiară din Marea Britanie) că investitorii în monede virtuale riscă să își piardă toți banii.

Fluctuații de peste 20 sau 25% nu reprezintă o surpriză și nu ar fi înțelept să le vedem drept puțin probabile nici în perioada următoare. Este posibil ca niveluri chiar sub 30 de mii dolari pentru BTC sau 1.000 de dolari pentru ETH să fie atinse, având în vedere viteza înaltă a fluctuațiilor, care a adus câștiguri impresionante într-un orizont de timp foarte scurt unui număr larg de participanți. Unii vor fi astfel ispitiți să vândă pentru a își asigura profitul. Deși ar fi o bună ocazie ca piața să se stabilizeze relativ, după unele ajustări, calendarul încărcat al perioadei următoare (care va aduce o nouă administrație prezidențială, raportări ale unor nume sonore în piața bursieră din SUA, date din economie despre poziționarea pentru începutul de an în SUA, China, zona Euro, informații din planul situației din sănătate) susține șansele pentru o perioadă cu regim de volatilitate ridicată.

Pentru o vreme, realitatea ar putea fi între (nu neapărat la jumătate) entuziasmul debordant al fanilor monedelor virtuale vizând noi vârfuri și cei care le văd la valoare 0. În lipsa unor reglementări foarte restrictive, condițiile incerte ale anului în curs, alături de vizibilitatea adăugată și modalitățile noi de acces (via Paypal, companii listate care au dețineri importante, precum Microstrategy sau contracte futures pe ETH, între altele) ar putea permite, după o perioadă (ce se poate întinde la mai multe săptămâni sau chiar luni) la reluarea secvenței ascendente a Bitcoin.  

Despre XTB:

Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

Marian V. Popa, numit director general pentru România al Globalworth

0

Cel mai mare investitor de birouri din Europa Centrală și de Est, Globalworth, l-a numit în funcția de director general pentru România, de la 1 martie 2021, pe Marian V. Popa (foto), licențiat în economie și comerț exterior (în România), cu trei diplome în Executive Management Education (în UK, Belgia și Franța), cu o bogată experiență în senior management, în domenii ca servicii financiare, servicii specifice business-ului, outsourcing și tehnologie, în multinaționale precum Deutsche Bank, Endava, Fujitsu, Rank Xerox. În cel mai recent rol al său de Director General la Deutsche Bank Global Technology România, în perioada 2014-2021, a creat unul dintre cele patru centre strategice de tehnologie a Deutsche Bank la nivel mondial, gestionând peste 1.000 de oameni. Înainte de a se alătura echipei Deutsche Bank, Marian V. Popa a ocupat poziția de CEO în companii notabile precum Endava CEE (peste 7 ani), Fujitsu/ICL (8 ani) și Xerox România & Moldova (14 ani). A licență în Economie și Comerț Extern (România) și trei diplome în Executive Management Education (UK, Belgia și Franța)fondat compania de consultanță Transformative Coaching și numeroase ONG-uri, printre care Foundation for the Medieval Art Festival în Sighișoara, The American Chamber of Commerce, The British – Romanian Chamber of Commerce, AOAR, Transparency International Romania și multe altele.

Preluând funcția, Marian V. Popa subliniază: „Sunt încântat să încep noua mea misiune de Director General pentru România și aștept cu nerăbdare să lucrez îndeaproape cu profesioniștii Globalworth. România a fost fundamentul succesului Globalwoth și va reprezenta întotdeauna un pilon important pentru dezvoltarea sa viitoare. Sunt onorat să conduc echipa locală și să ghidez consolidarea și creșterea acesteia și în viitor. Deoarece tehnologia joacă un rol central în biroul viitorului, cred cu adevărat că experiența mea în acest domeniu va ajuta Globalworth să continue să ofere celei mai mari comunități de afaceri din țară soluții integrate de ultimă generație pentru a răspunde diferitelor nevoi ale pieței în evoluție”.

În noua funcție, Marian V. Popa va raporta direct către Dimitris Raptis, CEO al Globalworth Group și va fi responsabil cu gestionarea activităților companiei în România, concentrându-se asupra aspectelor operaționale, administrative și de dezvoltare a business-ului.

Dimitris Raptis, CEO Globalworth Group, accentuează în acest sens: „Începând cu anul 2012, Globalworth s-a transformat din a fi o companie imobiliară de succes în România la un grup internațional renumit. O astfel de creștere necesită instituționalizarea ulterioară la nivelul structurii companiei, iar această nouă angajare strategică asigură dezvoltarea business-ului în România, cu scopul de a consolida poziția deja dominantă pe piața locală. Ne bucurăm că Marian ni se alătură. El este unul dintre cei mai recunoscuți lideri operaționali corporativi din România, venind cu peste 40 de ani de experiență și rezultate remarcabile. Suntem convinși că va aduce o valoare semnificată francizei locale Globalworth și o va conduce cu succes în următoarea etapă de dezvoltare”.

Globalworth este definite ca „o companie imobiliară activă în Europa Centrală şi de Est, listata la Bursa de Valori de la Londra, în segmentul AIM, care activează în România și Polonia, în ambele ţări devenind principalul investitor pe piața imobiliară de birouri. Globalworth investește, dezvoltă și gestionează direct clădiri de birouri și parcuri industriale și de logistică, în locații premium, care generează venituri din închirierea de spații către companii de top din întreaga lume. Gestionat de aproape 200 de profesioniști în Cipru, Guernsey, România și Polonia, portofoliul companiei are o valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro, la 30 iunie 2020. Aproximativ 94,4% din acesta este reprezentat de active producătoare de venit, închiriate către aproximativ 700 de companii naționale și multinaționale. În România, Globalworth este prezentă în Bucureşti, Timişoara, Constanţa şi Piteşti, în timp ce în Polonia proprietăţile sale se regăsesc în Varşovia, Wroclaw, Lodz, Cracovia, Gdansk şi Katowice”.

Propunere: posibilitatea de schimbare a furnizorului de energie în maximum 24 de ore

0

În contextul liberalizării pieței de energie electrică, Felix Căprariu, președintele Asociației Teritoriale pentru Energie și Eficiență Energetică, prezintă o serie de comentarii și de propuneri din perspectivă patronală:

„Liberalizarea pieței de energie electrică  este o etapa necesara pentru creșterea calității serviciilor de furnizare energie electrica. Începând cu luna ianuarie 2021 prețul energiei nu mai este stabilit pe baza reglementărilor emise ANRE cu excepția tarifelor pentru serviciile de transport, de sistem, de distribuție, taxă cogenerare înalta eficienta, contravaloare certificate verzi indiferent dacă este casnic sau noncasnic, care rămân în continuare controlate de ANRE și ultima componentă care influențează prețul final este acciza care este stabilită de Ministerul de Finanțe. Acestea au o pondere de peste 50% în prețul final pe care îl plătește consumatorul. În aceste condiții, liberalizarea pieței de energie, mai corect spus valoarea la care furnizorul va factura componenta de energie, nu va avea o influență majoră în prețul final și acesta va putea fi monitorizat și controlat de ANRE prin reglementarea celorlalte componente care formează prețul final.

Orice consumator indiferent dacă este casnic sau noncasnic (include și sectorul IMM) are posibilitatea de a solicita actualizarea serviciilor de furnizare energie electrică prin solicitarea unei oferte și verificarea ei dacă este cea mai bună pentru el prin comparație pe platforma: https://www.anre.ro/ro/info-consumatori/comparator-de-tarife. În cazul în care constată că există furnizori care îi pot oferta servicii de furnizare mai ieftine, poate să solicite imediat schimbarea furnizorului.

Din păcate consumatorii nu sunt informați corespunzător de aceste posibilități în condițiile în care obligația de informare este în sarcina furnizorului de energie, iar acesta nu va promova niciodată posibilitatea de schimbare a furnizorului pe motiv de preț. Avem nevoie de prevederi de reglementare noi mult mai ambițioase care să țină cont de evoluția tehnologiilor și pieței energetice, de schimbarea profilului consumatorilor, de apariția posumatorilor, de contorizarea și rețeaua inteligentă.

Odată cu revizuirea legislației energiei pentru transpunerea noilor directive, ministerul are posibilitatea să actualizeze și Legea 160/2012 privind organizarea și funcționarea ANRE și Legea energiei și a gazelor naturale nr. 123/2012. Dar acestea trebuie făcute intr-un mod transparent cu consultarea tuturor jucătorilor din piața energetica.

Recomandam:

  1. Derularea unei campanii de informare la nivel național prin toate canalele mass-media, de către ANRE și Ministerul Energiei,  privind facilitățile de care dispun consumatorii prin liberalizarea pieței prin prezentarea modului de verificare a celui mai optim preț pentru fiecare tip de consumator, campanie de informare care a fost derulată doar prin intermediul furnizorilor care nu au un interes să promoveze aceste facilități. 
  2. Implementarea posibilității de schimbare a furnizorului de energie în maximum 24h prin simpla notificare pe motivul de preț competitiv.
  3. Lansarea cât mai urgentă a pachetului legislativ Energie curată prin implementarea conceptului de single preț pe piața de echilibrare și utilizarea platformelor europene aferente pieței de echilibrare, preț ce influențează costul de producție pentru energie”.

CES 2021: Bosch acordă încredere IA și conectivității – pentru protejarea oamenilor și a mediului înconjurător

0

Soluții inteligente, ecologice, pentru sănătate, viață, industrie și mobilitate

Michael Bolle, membru în consiliului de administrație Bosch: „Bosch îmbină IA și conectivitatea pentru a forma AIoT în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și combaterii coronavirusului”.

  • Sănătate și siguranță inteligente: Soluțiile Bosch AIoT au obținut Premiul pentru inovație CES®.
  • Software mai avansat: testul rapid Bosch pentru coronavirus poate depista în prezent probele pozitive în mai puțin de 30 de minute.
  • Sustenabil #LikeABosch: cea mai recentă versiune a campaniei de imagine arată cum fiecare își poate aduce aportul pentru a contribui la protecția climei.
  • Acțiunile climatice aduc rezultate: organizația CDP (Carbon Disclosure Project) adaugă Bosch pe lista companiilor de top.
  • Navigație autonomă: inteligența artificială Bosch este utilizată pentru roboții NASA care vor fi trimiși pe Lună.

Stuttgart, Germania / Detroit, SUA – Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației și pentru a proteja planeta, Bosch se bazează pe AIoT, profitând de posibilitățile oferite de date, inteligență artificială și internetul obiectelor pentru a oferi soluții tehnice în avantajul oamenilor și al mediului înconjurător. „Îmbinăm IA și conectivitatea pentru a forma AIoT, care ne ajută să îmbunătățim eficiența energetică și să combatem coronavirusul”, declară Michael Bolle, membru în consiliului de administrație Bosch. „AIoT oferă un potențial enorm. Deja valorificăm acest potențial și intenționăm să ne extindem eforturile pe viitor”. Prin sloganul „Sustenabil #LikeABosch,” compania va prezenta soluții inteligente și sustenabile pentru sănătate, viață și mobilitate la târgul virtual de tehnologie CES 2021.

Dr.-Ing. Michael Bolle, membru în consiliului de administrație Bosch.

Printre inovațiile cu care debutează Bosch în cadrul târgului de tehnologie se numără și primul senzor IA cu învățare automată pentru dispozitive purtabile și dispozitive audibile pentru antrenamentele de fitness. Deoarece IA rulează automat pentru acest senzor (edge AI), conexiunea la internet nu mai este necesară în cadrul sesiunii de exerciții fizice – acest fapt îmbunătățind eficiența energetică și confidențialitatea datelor. Compania prezintă, de asemenea, un senzor care măsoară factori precum calitatea aerului și umiditatea relativă. Acest lucru oferă informații despre concentrația de aerosoli în aer – date care au devenit deosebit de importante în lupta împotriva coronavirusului. Camerele de securitate Bosch pot ajuta, de asemenea, la combaterea virusului. IA le permite să execute o gamă largă de aplicații specifice clienților. De exemplu, o nouă soluție de cameră cu analiză video inteligentă integrată măsoară temperatura corpului fără contact, într-un mod anonim și cu precizie ridicată – cu o abatere maximă de jumătate de grad. În plus, prin utilizarea software-ului pentru platforma deschisă a startup-ului Bosch Security and Safety Things, camerele video permit detectarea numărului de persoane dintr-un magazin și verificarea acestuia pentru conformitatea cu restricțiile actuale privind coronavirusul. Această platformă a fost distinsă cu Premiul pentru Inovație CES® 2021, devenind una dintre cele patru soluții Bosch selectate anul acesta. O altă premieră este un dispozitiv portabil de monitorizare a hemoglobinei, care poate detecta anemia prin scanarea unui deget. Dispozitivul este foarte potrivit pentru regiunile care nu au acces suficient la îngrijiri medicale. Echipat cu IA, dispozitivul portabil de monitorizare a hemoglobinei oferă un rezultat în decurs de 30 de secunde, fără a fi necesare teste de laborator sau probe de sânge.

În acest moment, cel mai bun exemplu al modului în care tehnologia inovatoare Bosch poate îmbunătăți starea de sănătate și bunăstarea este testul PCR pentru coronavirus, efectuat cu dispozitivul de testare Bosch Vivalytic. Acest lucru oferă acum rezultate și mai rapide: laboratoarele, cabinetele medicilor, azilele de bătrâni și spitalele pot analiza simultan cinci probe în 39 de minute – tehnică literalmente „pentru o viață”. Datorită software-ului îmbunătățit, probele pozitive pot fi detectate chiar și în mai puțin de 30 de minute. Dezvoltarea sistemului Vivalytic, care include un dispozitiv de analiză și cartușe de testare, a rezultat în urma unei colaborări de lungă durată între cercetarea corporativă Bosch și ingineria avansată, Bosch Healthcare Solutions și Spitalul Robert Bosch. 

Sustenabil #LikeABosch: Bosch în calitate
de pionier în acțiunile climatice

Un studiu publicat recent în Germania a indicat că AIoT poate depăși granițele aplicațiilor de sănătate pentru a sprijini și acțiunile climatice. Studiul a constatat că digitalizarea cuprinzătoare în domeniul mobilității, producției și tehnologiilor pentru construcții ar putea ajuta țara să ajungă la jumătatea drumului pentru atingerea obiectivelor de emisii ale Acordului de la Paris (sursă: Accenture).

În acest caz, Bosch își spune cuvântul: sloganul său din acest an pentru CES – „Sustenabil #LikeABosch” – exprimă un aspect al responsabilității antreprenoriale a companiei. Continuarea campaniei de imagine #LikeABosch evidențiază modul în care fiecare persoană își poate aduce aportul pentru a proteja mediul înconjurător cu produse sustenabile. Bosch demonstrează aici puterea exemplului: conform calculelor interne, încă din 2020, toate cele 400 de locații ale companiei de la nivel global au fost neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. Bosch este prima întreprindere industrială care operează la nivel global pentru a obține emisii zero de carbon în ceea ce privește energia pe care o produce și energia pe care o furnizează extern. „Următorul pas pentru Bosch este abordarea emisiilor de-a lungul întregului lanț valoric, de la achiziții până la utilizarea produsului ”, declară Bolle. În acest sens, Bosch este primul furnizor auto care se alătură inițiativei „Science Based Targets”, cu un obiectiv specific și ambițios: reducerea cu 15 procente a emisiilor de CO2 pe întregul ciclu de producție-vânzare al produselor, până în 2030. Realizările Bosch în domeniul acțiunilor climatice au dobândit recunoaștere și în afara companiei: organizația CDP (Carbon Disclosure Project) a adăugat Bosch în lista companiilor de top.

Prin intermediul companiei sale de consultanță Bosch Climate Solutions, fondată anul trecut, Bosch împărtășește experiența sa de pionier al acțiunilor climatice cu alte companii. Startup-ul Bosch comercializează mai multe soluții, inclusiv platforma pentru energie bazată pe cloud Bosch, care aplică algoritmi inteligenți pentru a reduce consumul de energie al autovehiculelor și pentru a crește eficiența proceselor de producție. Bosch a implementat deja platforma în peste 100 de locații, aducând o contribuție majoră la îmbunătățirea eficienței energetice – pilonul principal al eforturilor companiei de a deveni neutră în materie de emisii de carbon.

Digital și durabil sunt caracteristicile care pavează calea către viitor: IA din domeniul industriei ocupă poziția fruntașă

După cum arată acest exemplu, digitalizarea deschide calea către sustenabilitate. „Ne dorim să fim cea mai bună companie AIoT din toate domeniile în care operăm”, explică Bolle. Încrederea în IA este cea mai importantă condiție prealabilă pentru atingerea acestui obiectiv, astfel încât să poată îmbunătăți viața oamenilor și să contribuie la limitarea schimbărilor climatice. În acest scop, Bosch se bazează pe IA din domeniul industriei, care explică lumea fizică mașinilor, în loc să le învețe cum să se comporte ca oamenii. Cu toate acestea, acest lucru implică instrucțiuni cu privire la etică. Pentru a le stabili, Bosch a elaborat un cod de etică IA care se concentrează pe ideea că oamenii dețin întotdeauna controlul.

Pe lângă îmbunătățirea eficienței energetice în domeniul producției, Bosch adaugă sistematic conectivitate produselor sale pentru clădiri și mobilitate, pentru a îi ajuta pe consumatori să economisească energie. Unul dintre aceste produse este un manager de energie pe care compania îl oferă pentru utilizarea în case private. Atunci când este combinat cu o pompă de căldură și un sistem fotovoltaic, managerul poate reduce consumul de energie cu până la 60 de procente. În sfera mobilității, șoferii autovehiculelor electrice pot beneficia de servicii precum Battery in the Cloud, care utilizează analize software inteligente pentru a reduce uzura bateriei cu până la 20 de procente.

În general, combinația între conducerea electrificată și automatizată și serviciile personalizate și conectate va deschide un câmp larg pentru aplicațiile software. Calculatoarele pentru autovehicule sunt esențiale pentru eforturile Bosch de a-și extinde rolul de lider în sistemele electronice software intensive. Pentru a satisface această cerere,  la începutul anului și-a început activitatea noua divizie Cross-Domain Computing Systems, cu cei 17.000 de angajați ai săi. În această divizie, Bosch își combină capacitățile din domeniul ingineriei hardware și software pentru computerele autovehiculelor, senzori și unități de comandă pentru toate domeniile auto. Acest lucru va reduce complexitatea dezvoltării autovehiculelor și va ajuta la o lansare mult mai rapidă a noilor funcții. 

Acum, și pe Lună: stabilirea unor obiective înaltă cu Bosch IA

De la drumuri terestre la activități în spațiu: în timp ce anul trecut, în cadrul CES, a fost lansat în premieră sistemul de senzori AI SoundSee pentru Stația Spațială Internațională, de această dată Bosch țintește către Lună. Ca parte a programului NASA Tipping Point, Bosch își unește forțele cu companiile Astrobotic și WiBotic, precum și cu Universitatea din Washington pentru a dezvolta tehnologii inteligente, autonome de navigație și încărcare fără fir pentru roboții care explorează suprafața lunară. Începând cu 2023, acești roboți lunari de dimensiunea unei cutii de pantofi, denumiți CubeRovers, ar trebui să se poată deplasa în mod autonom pe lună și să-și găsească drumul înapoi către stațiile de andocare. Cercetătorii Bosch care lucrează la proiect în Pittsburgh și Silicon Valley, își oferă expertiza în soluții de analiză inteligentă a datelor bazate pe IA și soluții de conectivitate fără fir. Constatările rezultate vor fi incluse în dezvoltarea ulterioară a soluțiilor Bosch AIoT, la întoarcerea pe Pământ.

Toate acestea arată clar cât de mult potențial oferă AIoT, precum și rolul cheie pe care îl joacă sustenabilitatea. „Doar companiile care transformă astăzi durabilitatea într-un obiectiv și valorifică potențialul enorm al AIoT vor avea succes mâine”, spune Bolle.

Vodafone România a finalizat livrarea tabletelor pentru elevi în cadrul licitației inițiate de către Ministerul Educației

0

  • Până la finalul anului trecut, Vodafone România a livrat către inspectoratele școlare județene toate cele 108.327 de tablete conectate la Internet, ca furnizor în cadrul licitației coordonate de către Ministerul Educației și Cercetării;
  • La acestea se adaugă alte câteva zeci de mii de tablete pe care Vodafone România le-a furnizat pe parcursul anului 2020 în cadrul proiectelor educaționale inițiate la nivel local de către instituții și ONG-uri pentru a permite unui număr cât mai mare de elevi să continue procesul de învățare online;
  • Fundația Vodafone România a accelerat extinderea programului „Școala din Valiză” în contextul pandemic, ajungând la 40 de școli din mediul rural; 1.200 de tablete au fost achiziționate în urma campaniei de donații „Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă”.

Vodafone România a finalizat livrarea tabletelor pentru elevi în cadrul licitației coordonate de către Ministerul Educației și Cercetării, cu scopul de a veni în sprijinul elevilor care nu au instrumentele necesare pentru a continua să învețe online. Astfel, toate cele 108.327 tablete din cele 4 loturi câștigate (5, 6, 8 și 9) de către Vodafone România în cadrul licitației au fost livrate către inspectoratele școlare județene până la sfârșitul anului trecut. Toate tabletele livrate beneficiază de servicii de internet nelimitat. Inspectoratele școlare asigură, mai departe, distribuția tabletelor către școli.

„Contextul pandemic actual ne-a arătat cu și mai multă claritate necesitatea de adaptare a sistemului educațional la tehnologii moderne și soluții digitale. Am înțeles cu toții nevoia unui sistem de educație pregătit pentru viitor, care să integreze și să beneficieze de avantajele și oportunitățile pe care tehnologia le poate oferi astăzi. Dar, la fel de bine am putut vedea în contextul actual că, din păcate, prea mulți elevi nu au instrumentele necesare pentru a continua să învețe online. La Vodafone credem într-o lume a educației care este digitalizată și la care cât mai mulți copii să aibă acces. Ne-am angajat să facem acest lucru posibil, iar implicarea noastră în acest proiect național continuă seria de inițiative în domeniul educației pe care le-am derulat, atât la nivelul companiei, cât și prin Fundația Vodafone România.

Printr-un efort extraordinar al întregii echipe Vodafone România, am reușit să finalizăm până la sfârșitul anului trecut livrările unui număr de peste 100.000 de tablete din loturile asumate în cadrul licitației și să dăm, astfel, șansa cât mai multor elevi să poată să continue școala online. Ne bucurăm că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv într-un demers cu numeroase și majore provocări în contextul actual, de ordin logistic, de management al stocurilor, într-un timp extrem de scurt. Este un moment important pentru accelerarea procesului de transformare digitală a sistemului de educație din România, iar Vodafone a dovedit că este un partener de încredere pentru un viitor mai bun, în care tehnologia este accesibilă tuturor”, a spus Mihnea Rădulescu, Director Exterprise Business Unit, Vodafone România.

De asemenea, pe parcursul anului 2020, Vodafone România a livrat câteva zeci de mii de tablete conectate la internet în cadrul proiectelor educaționale inițiate la nivel local de către instituții publice, instituții de învățământ și ONG-uri cu scopul de a permite unui număr cât mai mare de elevi să poată beneficia de educație digitală în noile condiții.

În plus, Vodafone România s-a implicat în proiectul național „Internet în școli”, în cadrul căruia compania a conectat într-un termen de doar câteva săptămâni aproape o mie de școli din România.

În contextul pandemic, Fundația Vodafone România a accelerat extinderea programului „Școala din Valiză”, derulat împreună cu Fundația World Vision România, cu scopul de a oferi școlilor din mediul rural mijloacele necesare pentru clase digitale. În 2020, programul „Școala din Valiză” a ajuns la 40 de școli din mediul rural. În urma campaniei de donații „Împreună nu lăsăm niciun elev în urmă”, lansată în vara anului 2020, Fundația Vodafone România a dublat, până la 200.000 de euro, suma strânsă din donații și a achiziționat 1.200 de tablete care au ajuns în școli din mediul rural. Vodafone România oferă internet pentru toate școlile din programul „Școala din Valiză” și SIM-uri pentru tabletele donate, cu trafic gratuit de date mobile pentru acces la platforme educaționale.  

E-DISTRIBUȚIE BANAT A INVESTIT 127 DE MILIOANE DE ÎN 2020 ÎN MODERNIZAREA REȚELELOR, ÎN BENEFICIUL A PESTE 916.300 DE CONSUMATORI

0
  • Compania a dezvoltat anul trecut infrastructura de distribuție cu aproape 250 de kilometri de rețea nouă și modernizată, pe liniile de joasă și de medie tensiune
  • În Timiș, compania a investit peste 34,8 milioane de lei în lucrări de modernizare a liniilor electrice și a echipamentelor.

E-Distribuţie Banat, operatorul de distribuție a energiei electrice parte a grupului Enel, a investit anul trecut 127 milioane de lei în digitalizare și în modernizarea echipamentelor și rețelelor de energie electrică din județele Arad, Timiș, Caraș Severin și Hunedoara.

Investițiile în rețelele și echipamentele de înaltă tensiune s-au ridicat la 20 de milioane de lei în 2020 și au vizat, printre altele, modernizarea stației Muzicescu din Timișoara, a stațiilor Chisineu Criș, Simeria, IRUM și retehnologizarea stației Orăștie (Hunedoara). În ceea ce privește rețelele de medie și de joasă tensiune, investițiile au urcat la aproximativ 50 de milioane de lei și au inclus proiecte din Timișoara, Buziaș, Urseni, Curtici, Maderat, Mănăștur, Ususău, Horia, Biled, Poltura, Bucova, Lugoj, Saravale, Oravița, Topleț, Orăștie, Băița, Ghiroda, Parta, Uivar, Maguri, Moșnița Nouă, Belint.

„E-Distribuție Banat a continuat și anul trecut să aloce sume importante pentru proiecte menite să reducă durata întreruperilor și să extindă capacitatea rețelei de a alimenta noi consumatori. O componentă importantă a acestor investiții o reprezintă procesul de digitalizare. Numai în 2020, compania noastră de distribuție instalează contoare inteligente pentru aproximativ 50.000 de clienți din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș”, a declarat Gino Celentano, director general al E-Distribuție Banat, Dobrogea și Muntenia.

În total, cele trei companii românești de distribuție ale grupului Enel au prevăzut pentru 2020 instalarea a peste 170.000 de contoare inteligente în zonele în care își desfășoară activitatea. Investiția s-a ridicat la peste 56 de milioane de lei și a făcut ca, până la sfârșitul lui 2020, numărul clienților Enel care beneficiază de această tehnologie să ajungă la 900.000.

În județul Timiș, pe segmentul de medie tensiune, companía a implementat un proiect extins în Buziaș,  pentru a crește capacitatea și siguranța în alimentare a aproximativ 7.000 de clienți și, implicit,  reducerea numărului de incidente și a timpilor de întreruperi. Valoarea totală a investiției se ridică la peste 7 milioane de lei și vizează înlocuirea liniei electrice aeriene de medie tensiune cu o linie subterană de 10 km, lucrare aflată la final. De asemenea, compania a modernizat 18 posturi de transformare prin montarea de celule, transformatoare noi cu capacități cuprinse între 160 kVA și 400 kVA și prin instalarea de echipamente destinate telecontrolului. Conductoarele clasice neizolate de joasă tensiune au fost înlocuite cu conductoare izolate destinate atât alimentării clienților, cât și circuitelor de iluminat public. Tot pe segmentul de medie tensiune, a fost finalizat în Giroc proiectul de modernizare a liniei electrice aeriene VI Fratelia, în beneficiul a 5.800 de locuințe. 

În ceea ce privește liniile de joasă tensiune, lucrările la rețeaua ce deservește localitatea Ghiroda au fost finalizate, investiția s-a ridicat la 4,6 milioane de lei și este în beneficiul a peste 6.000 de locuitori. În Timișoara, au fost programate investiții de 8 milioane de lei pentru două proiecte de reabilitare a rețelelor electrice aeriene și subterane, demarate în cadrul evenimentelor destinate Capitalei Culturale Europene. De asemenea, au fost pregătite posturi de transformare pentru a asigura comunicarea cu contoarele inteligente instalate la clienți.

În luna iunie, E-Distribuție Banat a alocat aproape 120.000 de lei pentru alimentarea cu energie electrică a Spitalului Militar de Campanie dedicat pacienților cu Covid -19.

În Hunedoara, cele mai importante proiecte din 2020 au vizat modernizarea rețelelor de medie tensiune în Deva și Orăștie, investiții care se ridică la o valoare totală cumulată de 15 milioane de lei. În Orăștie, 90% dintre cabluri au fost înlocuite si au fost montate echipamente noi, care asigură posibilitatea efectuării de manevre din dispecerat, prin sistemul telecontrol. De asemenea, E-Distribuție Banat a refăcut liniile de medie tensiune afectate de inundațiile din luna iunie a anului trecut.

Tot în Hunedoara, E-Distribuție Banat a finalizat în 2020 lucrările la liniile electrice de joasă tensiune din localitățile Băița, Câinelul de Sus, Crăciunești și Săliște, în beneficiul a sute de consumatori. Investiția s-a ridicat la 1,1 milioane de lei. De asemenea, în Petroșani, compania a avut programate lucrări de modernizare a liniilor de joasă tensiune aflate pe străzile Nedeii, Gheorghe Șincai, Vasile Lupu, Matei Basarab, George Enescu, Oltului.

În Arad, investițiile realizate de E-Distribuție Banat în modernizarea rețelelor de medie tensiune au fost în 2020 cu 35% mai mari față de 2019, ajungând la 16 milioane de lei. Printre localitățile beneficiare se numără Curtici, Ususău. În Chișineu-Criș și cartierul Gai din Arad au fost modernizate stații de transformare iar în Hălmagiu, linii de joasă tensiune. De asemenea, compania a continuat să investească în digitalizare prin instalarea de echipamente pe liniile de medie tensiune ce permit reconectarea clienților la energia electrică în maximum 3 minute, cu mult sub timpul aferent unei intervenții în teren.

În județul Caraș-Severin au avut loc lucrări pe linii de medie tensiune din Reșița si Bucova, precum și pentru înlocuirea separatoarelor uzate pe multe linii de acest tip din județ. Au fost modernizate linii de joasă tensiune în localitățile Oravița și Topleț, investiție care se ridică la 1,8 milioane de lei. În Reșița, pentru 35 de posturi s-a activat sistemul de telecontrol ce permite controlul de la distanță al dispozitivelor de conectare și manevră din rețeaua de energie electrică.

Consiliul Național al IMM cere urgentarea finanțărilor pe Măsura 2 – Capital de lucru pentru IMM-uri

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România apreciază că analizarea cererilor de finanțare aferente Măsurii 2 – Capital de lucru pentru IMM-uri se poate face în maximum două săptămâni, deoarece operațiunea nu presupune evaluare, astfel încât banii necesari să fie alocați cât mai repede. CNIPMMR pornește de la următoarele premise:

1. Lipsa alocării sumelor necesare finanţării

Iniţial pentru măsura 2 au fost alocaţi 350 milioane EURO, această sumă ajungând pentru aproximativ 3000 de beneficiari. Ulterior, Guvernul a adoptat OUG nr. 199/2000 prin care a crescut bugetul măsurii 2 la valoarea de 1,067 miliarde EURO, din care 142 milioane de euro fonduri de la bugetul de stat, pentru finanţarea tuturor celor 22.226 aplicaţii admise electronic. La acest moment suplimentarea de buget este doar scriptică doarece bugetul pe anul 2021 nu a fost adoptat.

2. Declarațiile oficialilor conform carora timpul de analiză al cererilor de finanţare pe măsura 2 – granturi pentru capital de lucru este îndelungat.

În prezent din informaţiile publice rezultă că sunt analizate 90 de cereri/zi din cele 17.430 rămase, ceea ce ne arată că Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului i-ar mai fi necesare 194 de zile pentru evaluarea tuturor cererilor (aproximativ 10 luni dacă calculăm doar zilele lucrătoare).

3. Aplicaţia electronică preia în mod automat cifra de afaceri și numărul de salariaţi ale întreprinderilor solicitante.

În plus, aplicația calculează automat valoarea grantului și valoarea cofinanțării în funcție de cifra de afaceri, generează automat declarațiile care sunt doar semnate de reprezentantul legal/împuternicit.

4. Contextul economic dificil cu care se confruntă mediul de afaceri, în special IMM-urile care îşi văd activitatea economică limitată sau chiar închisă în anumite situaţii şi care se confruntă cu o lipsă gravă de lichidităţi;

5. Scopul imediat al finanţării este asigurarea rapidă de finanţare pentru IMM-uri în vederea prevenirii dispariţiei acestora din mediul economic românesc;

6. Perioada îndelungată scursă de la data adoptării OUG nr. 130/2020, respectiv 31 iulie 2020 şi data la care firmele aflate în dificultate au putut să aplice;

7. Numeroasele modificări aduse actului normativ, precum şi faptul că acestea trebuie notificate şi supuse avizului Comisiei Europene (neexistând informaţii că modificările aduse OUG 130/2020 prin Legea nr. 220/2020 au fost comunicate către Comisia Europeană)”.

Pe această bază, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului:

„1. Finalizarea etapei de analiză a cererilor în termen de 2 săptămâni, având în vedere că în această etapă se verifică încadrarea activităţii economice în codurile CAEN stabilite prin OUG nr.130/2020 cu modificările şi completările ulterioare şi înregistrarea corespunzătoare a documentelor necesare în aplicaţie.

2. Alocarea sumelor bugetare necesare derulării măsurii 2 conform art. 27, alin. 3 din OUG nr.130/2020 cu modificările şi completările ulterioare «Bugetele pentru formele de sprijin sub formă de granturi prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b) şi c) sunt indicative şi se pot reloca între tipurile de măsuri în funcţie de nevoile IMM-urilor şi în condiţiile încadrării în alocarea totală a măsurilor din prezenta ordonanţă de urgenţă, în limita alocărilor cu această destinaţie din POC şi facilitatea de finanţare REACT-EU», astfel încât plata către beneficiari să se facă până la sfârşitul lunii februarie.

3. Verificarea criteriilor de încadrare în categoria IMM-uri să se facă pe bază de eşantion, conform OUG nr. 130/2020 cu modificările şi completările ulterioare. Verificare poate fi realizată atât în faza de evaluare a cererii de finanţare dar şi ulterior, după semnarea contractului de finanţare, astfel cum se menţionează la art. 10, alin. (3) din OUG nr. 130/2020. «Verificarea încadrării beneficiarului în categoria IMM se realizează pe bază de eşantion, de către MEEMA/AIMMAIPE după depunerea cererii de finanţare şi încheierea contractelor de finanţare, cu condiţia recuperării sprijinului din fonduri externe nerambursabile dacă beneficiarul nu se încadrează în categoria de IMM la data depunerii cererii de finanţare».

4. Transparentizarea modului de evaluare a cererilor depuse şi a plăţilor către beneficiarii finanţării;

5. Asigurarea finanţării necesară tuturor beneficiarilor admişi

Indiferent de criteriul de alocare a finanțării «primul venit, primul servit», prevazut în OUG nr.130/2020, din modificările aduse prin OUG nr. 199/2020 rezultă vor fi finanțați toți beneficiarii.

Prin urmare, pentru ca toți beneficiarii să-și primească banii la timp, este important ca etapa de evaluare a aplicațiilor să se încheie în termen de 2 săptămâni iar plata sumelor solicitate prin acestea să se facă până la sfârșitul lunii februarie.

6. Pentru a nu apărea alte impedimente în procesul de alocare a acestor fonduri, dacă nu s-a realizat încă, să se notifice cu celeritate modificările aduse celor 3 scheme de finanțare prin Legea nr.220/2020 către Comisia Europeană”.

Analiză Boston Consulting Group: La ce să ne așteptăm în anul 2021? Recomandări pentru companiile din România

O analiză a Boston Consulting Group ne arată la ce să ne așteptăm în anul 2021 și transmite câteva recomandări pentru companiile din România.

Deși pandemia ar putea da semne de încetinire din prima parte a anului, revenirea economică la nivelurile anterior crizei este așteptată abia în 2022.

În lupta cu pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 începem să vedem lumina de la capătul tunelului: mai multe vaccinuri au fost deja aprobate și au început să fie distribuite și administrate, în timp ce altele sunt în fazele finale de aprobare. Cu toate acestea, drumul care urmează va fi destul de greu, iar revenirea completă a activității economice va depinde în mare măsură de răspunsurile la următoarele întrebări: 

  • Cât de eficientă va fi implementarea vaccinurilor la scară largă?
  • Cât de dispusă va fi populația să se vaccineze?
  • Cât de eficiente vor fi măsurile de administrare a sănătății pe parcurs?

Până atunci, majoritatea țărilor încă luptă cu virusul. Deși răspândirea infecțiilor începuse să se aplatizeze în țări precum Franța, Spania, Elveția și Marea Britanie, observăm o revenire puternică, datorită noii tulpini, mult mai agresive. România, ca și alte țări din Spațiul Economic European, inclusiv Polonia și Ungaria, vede o primă fază întârziată: după o lovitură minimă în primul val, COVID-19 a lovit din nou cu intensitate puternică în a doua parte a primului val.

O mare speranță pentru combaterea pandemiei este apariția vaccinurilor: 13 dintre acestea se află în fazele finale de dezvoltare, în timp ce unele dintre ele au fost aprobate și au început să fie administrate în mai multe țări.

Cu toate acestea, administrarea vaccinurilor va necesita timp și trebuie să ne asigurăm că procesul de administrare a acestora și răspunsul societății vor fi pe măsură, pentru a ajunge la un scenariu de recuperare rapidă, în care estimăm că vom vedea rezultate vizibile în trimestru trei al anului 2021.

Deși au existat mai multe semne economice pozitive în ultimele luni, incertitudinile legate de situația medicală continuă să pună sub semnul întrebării prognozele economice. Pe baza ultimelor estimări, cu excepția Chinei, toate celelalte regiuni nu se așteaptă să revină ferm la nivelurile economice din 2019 în 2021: o recuperare completă până la nivelurile dinaintea crizei se estimează că va avea loc în 2022.

Stimulentele financiare fără precedent în țări precum Germania, SUA, Canada, Japonia și Australia au dat rezultate, contribuind la minimizarea efectelor pandemiei raportat la PIB, iar țări precum China și Coreea au reușit să limiteze impactul cu un sprijin limitat, dar cu un control foarte bun al crizei sistemului medical.

În cazul României, presiunea uriașă asupra deficitului bugetar ridică întrebări semnificative cu privire la capacitatea de a sprijini în continuare economia. Sfârșitul moratoriului privind amânarea ratelor la credite poate genera probleme pentru sectorul financiar, în timp ce IMM-urile, în general, și sectoarele foarte afectate, în special, ar putea întâmpina dificultăți și în 2021. Sectoarele ce însumează 50-60% din producția economică, valoarea adăugată și forța de muncă sunt afectate, dintre care aproximativ 20% sunt destul de puternic afectate de criza COVID-19.

Există însă și câteva sectoare în România care s-au descurcat relativ bine pe timpul crizei:

  • IT, domeniu ce se dezvoltă în România de câțiva ani și pentru care digitalizarea, care a fost puternic impulsionată de COVID-19, a avut o influență pozitivă la nivel global;
  • Fabricarea și vânzarea cu amănuntul a articolelor nediscreționare, stimulate de tendințele de consum în schimbare determinate de măsurile de distanțare socială (și timpul crescut petrecut acasă), dar și a anumitor obiecte de îmbunătățire a casei sau tehnologii; 
  • Asistența medicală și farmaceutică, determinate de îngrijirea sporită pe care trebuie să o acordăm sănătății, dar și de alți factori, cum ar fi numeroasele teste pe care populația trebuia să le facă;
  • Agricultura, care a avut un an foarte dificil în 2020, poate înregistra o revenire în 2021.

Investițiile publice, inclusiv în infrastructură, educație și sănătate, au reprezentat o mare speranță, împreună cu o alocare mai mari a fondurilor UE, atât în ​​sectorul public, cât și în cel privat. Acestea ar putea ajuta și economia, dar trebuie să fim conștienți de istoricul și limitările administrative ale României în ceea ce privește investițiile publice și absorbția fondurilor europene.

Mai mult, trebuie să învățăm din lecțiile din trecut. În criza financiară din 2009, România a pornit de la cea mai mare creștere a PIB-ului din Europa în 2008, pentru a înregistra mai apoi o prăbușire în 2009, urmată de o revenire greoaie în 2010, în timp ce majoritatea țărilor UE revenise deja la creșterea dinainte. 

În general, observăm o mare inerție, un decalaj de timp în reacția economică a României la criză, care ar putea fi explicată prin 2 fapte: 

  • România este mai dependentă de alte țări ale UE și este poziționată mai jos în lanțul valoric, prin urmare valurile economice ne-au lovit mai târziu;
  • În România, reacțiile publice și ale business-urilor tind să fie întârziate (la toate nivelurile), astfel rezultatele vin mai târziu.

În timp ce ne uităm la evoluția PIB-ului în 2020, vedem o imagine mixtă: după o performanță relativ bună chiar înainte de criză (a doua cea mai mare creștere din Europa în T1), scăderea PIB-ului din T2 a fost aproape de media UE, în timp ce în T3, scăderea PIB-ului a fost printre cele mai mari 5 înregistrări din Europa.

Prin urmare, dacă vrem să trecem cu bine de incertitudinile din anul 2021, companiile românești ar trebui să respecte cîteva reguli simple:

  1. Fiți proactivi: Timpul înseamnă bani, deci acționați rapid pentru a obține bani și costuri rapide pentru a proteja și a crea o bază solidă care vă va permite să fiți în avantaj și să începeți să investiți (potențial prin M&A), dezvoltându-vă mai repede decât concurența.
  2. Adoptați o viziune clară: Chiar dacă sunteți în căutarea de noi surse de creștere, performanții de top ar trebui să aibă o viziune clară și un număr rezonabil de mic de teme pe termen lung; nu vă întindeți mai mult decât vă ține plapuma;  
  3. Creșteți vitalitatea cererii: Pe măsură ce trecem de la o piață push la o piață pull, trebuie să vă creați capabilități axate pe cerere, pentru a adapta eforturile comerciale la ceea ce au nevoie clienții acum; abordați prezența în online și capacitatea de a intra pe piață, trecerea la vânzarea și service-ul online.
  4. Deveniți mai agili: Având în vedere variabilitatea și incertitudinea, aduceți agilitatea și adaptarea în baza și lanțul dvs. de aprovizionare;
  5. Construiți reziliența întreprinderii: Construiți organizații care pot rezista șocurilor viitoare, dar, de asemenea, le pot anticipa, inclusiv prin eficientizarea operațiunilor de bază și reproiectarea proceselor pentru a valorifica capacitățile digitale.

„Pietroasa”, „Jidvei”, „Ferma Baciu” – calitatea românească la FoodIntelForum 2021

0

FoodIntelForum 2021 debutează cu o reuniune a vinurilor românești de colecție, vinuri reprezentative pentru două podgorii faimoase: Dealu Mare și Târnave. O seară de gală și invitați de vârf într-o confruntare a vinurilor de bună calitate de la Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietrosa-Istrița (USAMV București) și Jidvei, cel mai mare producător de vinuri din România.

Admirăm aromele inconfundabile ale unei Tămâioase Românești din 1990 de la Pietroasa, un vin de vinotecă pentru care mulți ne-ar putea invidia, dar savurăm și vinurile pline de prospețime de pe Târnave puse în valoare de bucatele alese din carne de vită de la Ferma Baciu.

FoodIntelForum 2021

Ne încântă simțurile un Pate de ficat de vită, cârnații de vită în foietaj sau sandvișurile cu filet de carne de vită de calitate deosebită pe care le găsiți și în magazinele proprii Ferma Baciu.

În confruntarea de calitate preparatele pregătite de Restaurantul Reforma 9 de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV), au captat atenția tuturor.

FoodIntelForum 2021

Rectorul Sorin Cîmpeanu se bucură de participarea distinsă și subliniază din nou importanța parteneriatului socio-economic între mediul academic, mediul de afaceri și autorități în aceste momente dificile pentru economie și societate.

FoodIntelForum 2021

Sunt prezenți, printre partenerii și prietenii FoodIntelForum, personalități importante ale României din agribusiness, autorități și mediul academic, printre care menționăm Gheorghe Hurduzeu, Alexandru Baciu, Cristina Leorent, Cătălin Ivan, Alexandru Stănescu, Valeriu Tabără, Ion Biriș, Flavia Teodosiu, Alexandru Ungurelu, Cristi Rapcencu, Aurel Tănase, Ionuț Olteanu, Mihai Stănescu, Nicolae Vasile și alții.

FoodIntelForum 2021

Nicolae Badea, președintele grupului Computerland, subliniază obligativitatea România Funcționează și acceptă cu încredere să fie unul dintre Ambasadorii FoodIntelForum.ro, Ediția a IV-a, mai-iunie 2021.



FoodIntelForum 2021

Fostul premier Petre Roman, un moderator de excepție al evenimentului se declară încântat să fie Ambasadorul BucharestFoodSummit.ro, Ediția a IV-a, septembrie – noiembrie 2021.

„Un sistem bine articulat este o cunoaștere prin simplul fapt că se instaurează, creează sub formă de evenimente mijloacele și rezultatele sale duse înspre comunitate”, spune Petre Roman care citează un enunț din protofilozofia sumeriană (Mesopotamia) descoperit într-o excelentă lucrare a academicianului Gh. Vlăduțescu despre Filozofia Orientului Antic.

Ce este organizația BucharestFoodSummit?

Bogdan Popovici, BucharestFoodSummit.ro, evoca necesitatea unei colaboarari largi intre mediul de afaceri din domeniul productiei agricole si alimentare, si unitatile de invatamant si cercetare de profil si scoate in evidenta rolul si importanta platformelor de dezbatere, cum este FoodIntelForum.

Prorectorul USAMV Răzvan Teodorescu este cel care declară deschisă disputa dintre Vinurile de„Pietroasa” și cele de „Jidvei”. Iar cum de la o Tămâioasă Românească până la un Mysterium Rose drumul este lung, vă invităm să descoperiți câteva vinuri deosebite, care vă vor face mândri că sunteți români.

Leontin Dinulescu – FoodIntelForum.ro – face o incursiune in istoricul foarte bogat al vinurilor produse la Jidvei, distinse cu peste 500 de medalii in ultimii 10 ani la cele mai prestigioase competitii internationale de profil. SC Jidvei, aflata in proprietatea familiei Necsulescu, a devenit cel mai mare producator de vinuri din Romania si cea mai mare podgorie cu proprietar unic din Europa.

FoodIntelForum 2021

Vinurile de Pietroasa sunt reprezentate de o Tămâioasă românească din 1990 – vin de vinotecă extraordinar, dar mai degustăm un Vin Alb Aromat- Gama Research&Innovation și un Cabernet Sauvignon, Gama Pietroasa Veche.

Jidvei ne încântă cu două dintre cele mai premiate și mai iubite vinuri ale sale: Ana Sauvignon Blanc 2019 și Mysterium Rose 2019 – Cupaj de Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Syrah.



FoodIntelForum – uragan tehnologic, finanțare, tradiție și modernitate, implementare Green-Deal.

Forumul este organizat în parteneriat cu Academia de Studii Economice București. #RomâniaFuncționează, FoodBiz, CEC Bank, HORA, USAMV, Casa de Avocatură Biriș-Goran, ASAS, ASPES, FIHR, Agrostandard și Economistul.

FoodIntelForum 2021

Toti participanții hotărăsc să se reîntâlnească permanent la evenimentele pregătitoare FoodIntelForum.ro 2021, începând încă din ianuarie 2021.




AUTORI: Viorela Pitulice și Dana Eftimie
Articol preluat de pe FoodBiz.ro

Analiză Deloitte: Activitatea de fuziuni și achiziții s-a menținut la un nivel semnificativ în 2020, în pofida contextului general fără precedent

0

Piața de fuziuni și achiziții (mergers&acquisitions – M&A) a numărat 91 de tranzacții în România în 2020, comparativ cu 110,în 2019.Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieței, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost de 3,7-4,3 miliarde de euro în 2020 (față de o valoare între 4 și 4,4 miliarde de euro în 2019), în timp ce tranzacțiile a căror valoare a fost comunicată au totalizat 1,5 miliarde de euro (față de 1,7 miliarde de euro în 2019).

„2020 a marcat o scădere a numărului de tranzacții comparativ cu nivelul anului precedent, care a reprezentat un record pentru perioada de după criza financiară, însă, ținând cont de contextul general fără precedent marcat de pandemia de COVID-19, putem spune că aceste rezultate sunt bune. O analiză pe trimestre indică faptul că trimestrul al doilea a fost cel mai afectat, pentru ca ulterior activitatea să înregistreze un reviriment notabil. Anul 2020 a adus cea mai mare tranzacție a ultimului deceniu: preluarea unui portofoliu de active deținut de CEZ în România”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Radu Dumitrescu, Deloitte Romania

Nouă tranzacții cu o valoare declarată sau estimată de minimum 100 de milioane de euro au fost anunțate anul trecut. În 2019, numărul acestora a fost similar.

„Notăm o activitate de M&A alimentată de un interes real al investitorilor atât financiari, dar în special strategici, față de sectoarele cu potențial de creștere. De asemenea, în rândul investitorilor strategici se remarcă jucători importanți ce vizează intrarea pe piața românească, fenomen ce sugerează accelerarea căutării de noi oportunități de expansiune în contextul reevaluării planurilor strategice”, a spus Iulia Bratu, Director, Corporate Finance, Deloitte România.

Iulia Bratu, Deloitte Romania

Cele mai mari tranzacții ale anului 2020 au fost: 

  • achiziția de către Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA) a unui portofoliu de active deținut de CEZ în România (valoare necomunicată);
  • preluarea de către dezvoltatorul ceh CPI Property Group SA a unui pachet minoritar din acțiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de clădiri de birouri din România și Polonia, într-o serie de tranzacții succesive, cea mai mare având valoarea de aproximativ 280 de milioane de euro;
  • achiziția de către Orange România a pachetului majoritar de 54% din acțiunile Telekom România Communications (valoarea tranzacției: 268 de milioane de euro);
  • rundă de finanțare în valoare de 225 de milioane de dolari (200 de milioane de euro), obținută de către UiPath, companie din domeniul automatizării robotizate a proceselor (RPA),care a stabilit evaluarea companiei la nivelul de 10,2 miliarde de dolari;
  • vânzarea de către OMV Petrom a 100% din participația sa în Kom-Munai LLP (KOM) și TasbulatOil Corporation LLP (TOC) din Kazahstan către Magnetic Oil Limited (valoare necomunicată).

Cele mai active sectoare din punctul de vedere al numărului de tranzacții au fost cel imobiliar (inclusiv construcțiile), energia și sectorul financiar. Cumulat, acestea au generat 50 de tranzacții. Din punctul de vedere al valorilor, pe primul loc s-a aflat tot sectorul imobiliar, urmat de tehnologie și energie.

„În legătură cu evoluția activității de fuziuni și achiziții anul acesta, avem un optimism rezervat. Există semnale care indică faptul că interesul actorilor din piață pentru tranzacții, atât pe partea de cumpărare, cât și de vânzare, va continua în 2021, dar, având în vedere incertitudinile care guvernează întregul spectru economic pe fondul continuării pandemiei, rămânem prudenți”, a mai spus Radu Dumitrescu.

Piața de M&A din România, în 2020 versus 2019

  • valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 1,5 miliarde de euro în 2020 versus 1,7 miliarde de euro în 2019;
  • valoare estimată piață (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată): 3,7-4,3 miliarde de euro în 2020 versus 4-4,4 miliarde de euro în 2019;
  • număr tranzacții (inclusiv tranzacțiile cu valoare necomunicată): 91 în 2020 față de 110 în 2019;
  • număr tranzacții cu valoare comunicată: 36 în 2020 față de 24 în 2019;
  • valoare medie (calculată pentru tranzacțiile cu valoare comunicată): 42 de milioane de euro în 2020 față de 52 de milioane de euro în 2019.

*Notă: Doar tranzacțiile cu valoare comunicată mai mare de 5 milioane de euro au fost luate în calcul. Datele sunt colectate din surse publice și sunt ajustate la zi conform ultimelor informații disponibile.

În primul an de pandemie s-au tranzacționat peste 650.000 mp de spații de depozitare în România, cu 37,93 % mai mult decât în 2019

Dunwell, singurul broker exclusiv de real estate industrial din România, relevă o analiză complexă a pieței de industrial din anul care tocmai s-a încheiat

Agențiile imobiliare au tranzacționat peste 650.000 mp de spații de depozitare de-a lungul anului trecut, pe toată suprafața României. Marea majoritate a contractelor au vizat înțelegeri noi, aspect pozitiv pentru un an destul de atipic din punct de vedere comercial.

În ciuda tuturor temerilor, pronosticurilor pesimiste și fluxului de activitate încetinit, 2020 a fost un an mai bun din punct de vedere al spațiilor de industrial tranzacționate decât 2019. Mai exact cu 37,93% (peste 650.000 mp vs. ~475.000 mp).

Q1 și Q3 au fost în scădere și în 2020 și în 2019 față de Q2 și Q4. Putem asocia acest fapt lunii ianuarie, de tranziție, începutului lent de an, dar și lunilor de concedii din iulie și august. În schimb, putem observa o creștere clară a activității din vara aceasta, când angajații au renunțat de tot la concedii sau au micșorat perioadele de vacanță. 117.510 mp au fost semnați în Q3 al 2020 vs. putin peste 60.000 mp în 2019, Q3 fiind și cel mai slab trimestru al anului antepandemic.

Industriile care au stat în topul suprafețelor închiriate sunt FMCG – 38% din cota de piață (potențată în anul trecut de creșterea comerțului online), logistică (15% din valoarea tranzacțiilor) și retail (13% dintre toate suprafețele închiriate). Au urmat cei din producție și pharma.

Majoritatea contractelor au fost semnate în București, urmat de Timișoara, oraș de referință în top și de Craiova, o surpriză a anului precedent.

Dezvoltatorii cei mai activi în relație cu agențiile imobiliare de profil au fost WDP cu 162.640 mp intermediați pentru depozitele sale, urmat foarte aproape în top de CTP (154.044 mp) și P3 (133.450 mp).

„În martie, Europa a intrat într-o zonă de îngheț, o dată cu lockdown-ul din mai multe capitale. 2020 părea atunci un an compromis economic, dar iată că, din punct de vedere al tranzacțiilor din industrial a fost un an avantajos și activ. Piața a avut parte de o creștere formidabilă de aproape 40% și, ce ne bucură cel mai tare, majoritatea tranzacțiilor (52%) au fost constituite de contracte noi, urmate de reînnoiri sau renegocieri de contracte și pre-închirieri. Acesta este un semnal foarte bun pentru producătorii și distribuitorii din FMCG și retail, în primul rând!” declară Marian Orzu, Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage.

Marian Orzu – Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage

Cei peste 650.000 mp tranzacționați se traduc în 84 de contracte semnate la nivelul întregii țări, de către toate agențiile. Dunwell Industrial Brokerage ocupă primul loc în topul numărului de contracte semnate, cu 19 chiriași noi aduși în spații de depozitare potrivite activităților lor.

„Am fost o agenție extrem de activă în 2020. 18 din 19 tranzacții semnate de DIB au fost de tip new-lease. Asta înseamnă că nu am așteptat ca lucrurile să se întâmple, ci le-am provocat, am semnat cele mai multe tranzacții (și tranzacții noi) din piață, iar 2021 l-am început în forță cu un pipeline bine conturat, pe care abia așteptăm să îl transpunem în realitate!” declară Daniel Cautiș, Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage.

Daniel Cautis – Managing Partner Dunwell Industrial Brokerage



Despre Dunwell

Dunwell (www.dunwell.eu) singurul broker exclusiv de real estate industrial din România, este un start-up pro activ, înființat în 2017, în București. Scopul agenției este de a intermedia în mod eficient și personalizat tranzacțiile între proprietarii de spații logistice și industriale, dezvoltatorii de parcuri (proprietăți noi, existente, în construcție, built-to-suit, proiecte de tip brownfield sau greenfield etc.) și chiriași (furnizori de servicii logistice, retaileri tradiţionali și online, FMCG, companii cu activități de producție). Divizia de terenuri se ocupă de tranzacționarea de terenuri, atât industriale, cât și pentru alte destinații de dezvoltare (retail sau rezidențial). Din echipa executivă a Dunwell fac parte Marian Orzu, unul dintre cei mai experimentați specialiști ai pieței de industrial, cu peste 15 ani de activitate în domeniu, Daniel Cautiș, cu peste 8 ani vechime în industrie și Laurențiu Badea, cu aproape 17 ani de experiență în piața imobiliară din România.

Wisemetry Research: În 2021 oamenii vor fi precauți cu bugetele lor

Într-un studiu realizat de agenția de cercetare de piață și consultanță Wisemetry Research se arată că în 2021 oamenii vor fi precauți cu bugetele lor, dar își vor îngădui bucuriile negate anul trecut, precum călătoriile.

Studiul desfășurat în perioada 30 octombrie – 4 noiembrie 2020 a avut ca scop informarea publicului cu privire la provocările apărute în contextul restricțiilor de mobilitate impuse ca măsură de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2. Studiul a abordat subiecte precum organizarea telemuncii, îngrijirea și educația copiilor și dezechilibrul de gen în munca domestică, mecanisme adoptate de oameni pentru a face față izolării, obiceiuri pe care oamenii doresc să le adopte sau păstreze în următoarele 12 luni.    

2021 – anul în care oamenii vor echilibra nevoia de securitate materială, declinată prin intenția de economisire, creșterea veniturilor prin obținerea unei poziții mai bine plătite la locul de muncă sau căutarea unui job secundar, cu dorința de a spori confortul și relaxarea prin îmbunătățiri în locuință și concedii binemeritate. 

Întrebați ce anume plănuiesc să facă în anul 2021, cei mai mulți respondenți, 42%, au spus că au de gând să pună de-o parte mai mulți bani în următoarele 12 luni. O treime dintre cei intervievați își doresc să aducă îmbunătățiri în casă, iar 28% spun că vor să meargă într-o vacanță sau excursie deosebită, semn că oamenii au simțit lipsa călătoriilor în anul ce tocmai s-a încheiat. În plus, unul din patru respondenți are de gând să-și suplimenteze veniturile prin găsirea unui job secundar, sau activarea altor surse de venit.

Dorința de siguranță materială și un comportament orientat spre economisire sunt atitudini firești atunci când oamenii se confruntă cu amenințări externe, fie că este vorba de o criză financiară, fie de una de sănătate. Printre planurile pentru noul an se numără și:

  • Lichidarea unui credit – 21% dintre respondenți;
  • Participarea la cursuri de dezvoltare personală sau profesională – 20%;
  • Schimbarea locului de muncă – 18%;
  • O schimbare majoră în carieră – 17%.

Acțiuni în următoarele 12 luni

În următoarele 12 luni, cei mai mulți respondenți vor investi în concedii deosebite, echipament electronic și produse pentru locuință.

Când vine vorba de investiții pe care oamenii au de gând să le facă în 2021, 32% dintre respondenți sunt convinși că în următoarele 12 luni urmează să meargă într-o vacanță sau un sejur. Cum anul 2020 a stat sub semnul restricțiilor de mobilitate, este de așteptat ca în viitorul apropiat, odată ce călătoriile vor redeveni sigure, oamenii să-și dorească să exploreze noi destinații, poate chiar țări deosebite, și să se aventureze dincolo de clasicele obiective turistice.

Un sfert dintre respondenți sunt siguri că în următorul an vor investi în echipament electronic/ IT&C. Dispozitivele electronice au devenit bunuri esențiale în anul 2020, atât în derularea activităților profesionale/ ce țin de locul de muncă, școala/ învățământul de la distanță, precum și pentru divertisment și a comunica/ păstra legătura cu persoanele dragi. 

Nu este neglijabilă nici proporția celor care urmează să investească în renovarea locuinței (23%) și în mobilier nou (22%). În anul 2020 oamenii s-au aflat în situația de a redefini noțiunea de locuință – aceasta a căpătat noi înțelesuri și a preluat funcții noi – loc de muncă, școală, spațiu de socializare. În acest context a apărut inevitabil și necesitatea armonizării spațiului locuibil la noile nevoi. Fără îndoială, și așteptările oamenilor cu privire la locuința ideală au suferit schimbări. Există de asemena interes și pentru cumpărarea de bunuri imobiliare – a unei locuințe sau a unui teren.

Investiții în următoarele 12 luni

În 2020 oamenii au îmbrățișat un stil de viață digital și sunt semne că această tendință va continua și în 2021. În plus, se accentuează grija pentru ceilalți și pentru ei înșiși.

În top trei obiceiuri pe care oamenii își doresc să le adopte sau păstreze în 2021 se regăsesc activități ce țin de digitalizare și care au ajutat la eficientizarea timpului alocat treburilor administrative: 

  • 66% dintre respondenți au de gând să viziteze cât mai rar sediul unei bănci în 2021;
  • 62% plănuiesc să folosească aplicații de online banking;
  • 61% vor ca în următoarele 12 luni să primească facturile pentru utilități exclusiv în format digital.

Printre prioritățile oamenilor pentru anul 2021 se numără grija față de cei dragi sau chiar grija pentru sănătatea lor fizică și mentală – 53% și-au planificat ca în următoarea perioadă să-și viziteze mai des părinții, 47% își doresc să se implice mai mult în educația copiilor, 42% vor să facă activități sportive în mod constant, iar altă treime să se lase de fumat sau să facă analize medicale mai des. 8% dintre respondenți își propun să muncească mai puțin de 8h pe zi.

Respondenții își doresc de asemenea ca în anul ce abia a început să fie mai responsabili social. Astfel, 54% dintre cei intervievați au de gând să-și facă un obicei din a recicla – cetățenii ar fi mai fericiți dacă autoritățile ar creea condiții de colectare selectivă, iar 41% intenționează să achiziționeze preponderent produse fabricate în România. Voluntariatul și donațiile sunt si ele pe lista a 15% dintre respondenți. A folosi mai rar mașina personală dovedește preocuparea oamenilor pentru mediu – aspect ce merită luat în considerare de către autorități.

Obiceiuri de adoptat sau păstrat în următoarele 12 luni

Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1000 respondenți. Eșantionul este reprezentativ pentru populația utilizatoare de internet din punct de vedere al distribuției pe sexe, grupe de vârstă și regiuni geografice, iar eroarea maximă de eșantionare este de ±3.1%. Pe langă informații despre intenții de consum/ acțiuni în viitor, studiul mai cuprinde și date despre:

  • Gestionarea școlii online și provocările de care s-au lovit părinții în îngrijirea și supravegherea copiilor; 
  • Tiparele de lucru în regim telemuncă versus munca de la birou/ sediu;
  • Mecanisme adoptate pentru a face față izolării sociale;
  • Impactul izolării sociale asupra relației de cuplu și vieții de familie.

Puteți solicita gratuit acces la raportul complet printr-un email la adresa office@wisemetry.com  

Despre Wisemetry Research

Wisemetry Research este o agenție de cercetare de piață și consultanță din România. Compania a fost fondată la începutul anului 2020 de trei cercetători cu vastă experiență în proiectarea și gestionarea unui spectru larg de studii, adresând piețe și arii diverse.

Proiectele dezvoltate de Portland Trust creează noi standarde de siguranță și igienă

 Portland Trust, dezvoltatorul de proprietăți comerciale, creează noi standarde de siguranță și igienă pentru proiectele sale de birouri din București. Dispozitivele inovatoare care minimizează riscul transmiterii de bacterii și virusuri în ascensoare se alătură unei întregi game de măsuri de protecție implementate de companie pentru a proteja sănătatea angajaților și a vizitatorilor, ca răspuns la pandemia Covid-19.

Proiectul EXPO Business Park al Portland Trust a devenit primul complex major de birouri  din București în care sunt instalate soluții revoluționare de siguranță dezvoltate de Schindler – compania globală de ascensoare și scări rulante. Sistemele CleanAir și CleanCar, care utilizează o lumină ultravioletă puternic dezinfectantă, se combină pentru a face spațiul închis al lifturilor cât mai igienic și fără bacterii. Cele două sisteme vor fi, de asemenea, instalate în complexul J8 Office Park al Portland Trust, programat pentru finalizare în vara anului 2021.

Sistemul UV CleanAir transformă aerul stătut dintr-un lift într-un mediu ventilat, igienizat, la fel de curat ca orice altă zonă a clădirii. Folosind tehnologia cu lumină ultravioletă și un filtru special dezvoltat pentru a purifica aerul din cabina liftului, acesta se activează automat pe tot parcursul zilei, pentru a asigura un mediu constant curat și sigur. Sistemul asigură filtrarea completă în 2,5 până la 4 minute.

UV CleanCar distruge bacteriile și virușii de pe suprafețele liftului folosind lumina ultravioletă. O lampă UV-C este activată de trei senzori de siguranță pentru a porni atunci când cabina este goală. Această soluție discretă pentru dezinfectarea frecventă a tuturor suprafețelor, inclusiv a butoanelor și a balustradelor, protejează, de asemenea, mediul înconjurător prin reducerea la minimum a utilizării produselor de curățare pe bază de substanțe chimice.

„Ne-am concentrat întotdeauna pe protejarea sănătății tuturor celor care lucrează sau vizitează clădirile noastre, iar pandemia Covid-19 ne-a intensificat eforturile pentru a crea medii curate și sigure”, spune Robert Neale, CEO Portland Trust. „Deoarece ascensoarele sunt atât de intens utilizate de către mulți oameni aflați într-un spațiu limitat, mediul din interiorul lor poate facilita răspândirea infecțiilor. Aceste soluții UV inovatoare permit utilizarea deplină a lifturilor și se alătură celorlalte măsuri ale noastre destinate stabilirii unor noi standarde de igienă și curățenie pentru clădirile de birouri din București.”

Specificațiile tehnice avansate ale J8 Office Park vor prezenta, de asemenea, garanții de sănătate și siguranță fără precedent în orice alt proiect imobiliar de birouri din București. Un sistem de ventilație care asigură 100% aer curat fără admisie de aer reciclat, filtrele de aer HEPA care elimină 99,995% din contaminanții microscopici, tehnologiile de dezinfectare UV-C și sistemele fără atingere (touch-less) din întregul complex se vor combina pentru a face din J8 Office Park  primul proiect dintr-o nouă generație de clădiri de birouri.

J8 Office Park este proiectat pentru a îndeplini certificarea BREEAM „Outstanding”, cel mai ridicat nivel de certificare BREEAM. Acest nivel de certificare care se referă la confortul angajaților, sustenabilitatea și protecția mediului a fost dobândit doar de o singură clădire din România până în prezent – EXPO Business Park, cel mai recent proiect major de birouri finalizat de Portland Trust. Eforturile companiei de a crește standardele de confort și siguranță la locul de muncă, împreună cu angajamentul său pentru a asigura cele mai bune practici și respectarea reglementărilor Covid-19, contribuie la transformarea birourilor sale în unele dintre cele mai căutate din oraș.

Despre Portland Trust

Portland Trust este un dezvoltator imobiliar important și investitor, activ în Europa Centrală și de Sud-Est de peste 20 de ani. J8 Office Park este dezvoltat în asociere cu ARES Management Corporation, un manager global de investiții și active alternative autorizat de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare din S.U.A. (SEC – Securities and Exchange Commission), care administrează active în valoare de aproximativ 145 miliarde de dolari și are peste 900 de angajați. Portland Trust și ARES Management Corporation au dezvoltat împreună peste 800.000 mp, care includ 7 clădiri de birouri și parcuri in

Sierra Quadrant: Suntem pregătiți pentru fondurile UE? Fără restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o ,,Fata Morgana’’

0

România riscă să rateze o ocazie istorică de a-și dezvolta economia, cu ajutorul banilor europeni, dacă mediul privat nu își va adapta business-urile la standardele UE. Dincolo de planurile guvernamentale, realitatea economică arată că avem prea puține firme pregătite financiar și logistic pentru a absorbi zecile de miliarde de euro puse la dispoziție prin Planul european de redresare și reziliență și noul buget al UE, afirmă Sierra Quadrant, într-o analiză privind perspectivele investiționale din 2021.

Companiile din România au intrat în criza COVID cu o serie de vulnerabilități semnificative.

Slab capitalizate și fără o disciplină financiară coerentă, cu focus pe profitul pe termen scurt și cu capitaluri proprii negative, multe dintre firme, mai ales din zona IMM-urilor, au fost lovite puternic de criză, în condițiile în care șocul s-a resimțit atât pe segmentul cererii cât și a ofertei.

Potrivit Sierra Quadrant, aceste vulnerabilități, printre care se află și volumul redus de intermediere financiară (cel mai scăzut din UE), vor continua și în acest an să influențeze dinamica economiei.

,,Economia este precum un organism viu, secătuit de sânge (bani). Fără perfuzia financiară asigurată de fondurile europene, este puțin probabil ca recuperarea economică să fie una susținută, mai ales că statul va fi nevoit să impună măsuri de restructurare, pentru a-și echilibra bugetul’’, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Problema se pune dacă firmele românești vor avea capacitatea logistică de a atrage fondurile europene, mai ales că, în prezent, doar 2 din 10 companii sunt bancabile, adică îndeplinesc criteriile pentru a obține finanțări (capitalizare, disciplină financiară, planuri de afaceri etc)

,,În România avem doar în jur de 10.000 de companii cu cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, astfel că potențialul de absorbție la un nivel optim a finanțării europene ridică semne de întrebare. Astfel că, în 2021, firmele care vor să acceseze fonduri vor trebui să își restructureze afacerile, să își adapteze business-urile la standardele UE, să își asigure liniile financiare necesare pentru cofinanțarea programelor cu bani europeni. Trebuie luate măsuri încă de pe acum. Fără restructurarea business-urilor, banii europeni pot fi o Fata Morgana’’, spune reprezentantul Sierra Quadrant, una dintre principalele companii din România din domeniul restructurării business-urilor.

Planul european de redresare și reziliență, de 750 miliarde euro, care se adaugă celor 1050 miliarde din bugetul UE, va dubla fondurile pentru România, în perioada 2021-2024. Banii din programul de reziliență ar trebui absorbiți în următorii trei ani, alături de fondurile din cadrul financiar multianual (bugetul UE).

După ani de zile în care a înregistrat cel mai scăzut nivel de absorbție dintre țările UE, România a ajuns, în finalul lui 2020, la o rată de absorbţie de 38,9% (8,8 miliarde de euro din bugetul de 22,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune).

Autoritățile au în derulare 9.145 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 36,4 miliarde de euro. 

FIRMELE ROMÂNEȘTI, DUPĂ UN AN DE PANDEMIE

Pandemia a influențat în mod semnificativ economia românească, cu bune și cu rele. Pe de o parte, a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aprox. 70 miliarde euro în 2020, iar pe de altă parte a impulsionat restructurarea și modernizarea economiei.

Digitalizarea a fost împlementată de tot mai multe companii, plățile online au luat un avans semnificativ, iar din economie au dispărut o parte din companiile ineficiente.

Potrivit Sierra Quadrant, aceste tendințe se vor accentua în acest an, în care restructurarea afacerilor va fi cuvântul de ordine.

,,Pe fondul anticipatelor măsuri de eficientizare a colectării taxelor și impozitelor, firmele vor trebui să își întârească disciplina financiară și să își monitorizeze mai atent partenerii de afaceri, pentru că riscul de neplată, cel de insolvență vor crește exponențial pe măsură ce măsurile de susținere vor fi retrase (amânarea taxelor, impozitelor, ratelor bancare, leasing-urilor etc.)’’, arată analiza companiei de restructurare a afacerilor.

În prezent, firmele subcapitalizate dețin 33% din totalul datoriilor din economia românească și reprezintă 12% din totalul expunerilor din sectorul bancar.

 ,,Dificultățile de plată se pot transpune foarte ușor pe lanțurile economice, mai ales în condițiile în care creditul comercial reprezintă aproximativ 20% din pasiv (300 mld.lei)’’, arată analiza.

,,Măsurile guvernamentale precum posibilitatea de suspendarea a plății ratelor aferente creditelor bancare până la finalul anului, amânarea sau scutirea la plată a impozitelor, acoperirea cheltuielilor salariale a angajaților aflați în șomaj tehnic și finanțările garantate prin programele IMM Invest și IMM Leasing au fost de ajutor, însă în acest an trebuie focusate în zona firmelor viabile, pentru a asigura efecte benefice pe lanțurile economice, pentru a întâri disciplina financiară a companiilor, pentru a asigura o lichiditate adecvată în sistemul economic’’, afirmă Ovidiu Neacșu.

Potrivit datelor statistice, cel mai afectat sector de pandemie, în 2020, a fost cel al transporturilor aeriene, cu o scădere de 84 la sută, urmat de cel al serviciilor prestate populației, unde indicele de activitate a scăzut cu 67% în T2/2020 comparativ cu T2/2019.

Printre sectoarele cele mai afectate s-a aflat și industria auto, cu o scădere de 48%, extrem de importantă în condițiile în care acest domeniu are o pondere de 19% din valoarea adăugată a sectorului industrial.

În sectorul serviciilor prestate populației, datele BNR arată că facilitatea de suspendare a ratelor prin OUG nr. 37/2020 a determinat ca 40% din creditele acordate acestui sector să fie suspendate la plată la finalul lunii septembrie, cel mai ridicat procent dintre sectoarele de activitate.

Pe fondul restricțiilor, companiile din zona hotelurilor și restaurantelor au ajuns la un grad de îndatorare de 115% respectiv 217%, și o capacitate de a acoperire a cheltuielilor operaționale de 225 zile respectiv 96 de zile.

Vânzările de carburanți au scăzut cu 27 la sută în T2/2020 comparativ cu T2/2019. În industria farmaceutică, activitatea a scăzut cu 10%, la fel ca în industria alimentară.

Datele oficiale arată că, pe ansamblu, comerțul a înregistrat, la nivelul lunii septembrie, o rata de neperformanță de 4,7%, sub valoarea ansamblului de companii nefinanciare (6,7%). Având o lichiditate confortabilă (130%), numai 7% dintre expuneri s-a activat suspendarea ratelor.

În industria prelucrătoare, pe fondul suspendării activității, rata de neperformanță a ajuns la 10% în septembrie, iar suspendarea la plată a ratelor a afectat 13% din expuneri.

Pe de altă parte, pandemia a adus performanțe pozitive, printre altele, în comerțul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor și tutunului (+12 la sută în T2/2020, comparativ cu T2/2019), activitățile de poștă și curierat (23%) și construcții (11% creștere T2/2020 vs T2/2019).

Potrivit unui barometru dat publicității recent de Sierra Quadrant, 58% dintre reprezentanții companiilor, chestionate de firma de restructurare a afacerilor, au afirmat că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidități și numai 12% au la dispoziție finanțare pentru un termen mai mare de 4 luni.

Cei mai mulți dintre respondenți au declarat că au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) și accesului limitat la finanțarea bancară (8%).

FOCUS PE RESTRUCTURARE

Ce măsuri au luat firmele în timpul pandemiei pentru a-și echilibra bugetele și a evita insolvența și falimentul? Potrivit barometrului, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcționare.

Dincolo de amânarea plății taxelor la stat, invocată de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai mulți (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spații de lucru, transport, reducerea facturilor la utilități, funcționarea birourilor etc.), 27% și-au schimbat politica de preț, iar 9%  au recurs la optimizarea schemelor de personal.

,,În 2021, companiile trebuie să își contureze planuri de afaceri fezabile, care să ia în calcul evoluția pandemiei dar și potențialul revenirii economice. Cu cât vor înțelege mai bine realitatea economică, cu atât vor reuşi să își optimizeze resursele în așa fel încât să iasă pe plus din această criză. Flexibilizarea contractelor, reducerea creditului furnizor, gestionarea activă a liniilor de finanțare,  eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia’’, se mai spune în analiza Sierra Quadrant.

În cei peste 24 de ani de activitate, Sierra Quadrant a devenit una dintre cele mai importante companii de profil din România, fiind specializată în lucrări de administrare și lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare și diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluționate, concomitent cu procedura de insolvență: bilanț de mediu, substanțe periculoase în proprietate, servituți neclare și litigii legate de patrimoniu, etc.

Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.

Binefacerea Brexit pentru Europa și SUA

_________________

de Melvyn Krauss

STANFORD – Majoritatea europenilor sunt fericiți că Joe Biden va fi următorul președinte al Statelor Unite. Dacă își dau sau nu seama că politicile economice ale lui Biden vor avea o legătură cu euro și Europa este o altă problemă. Noua administrație americană va dori ca euro să rămână puternic față de dolar pentru a menține economia SUA viguroasă.

            Cu scopul de a spori cheltuielile pentru răspunsul la pandemie, mediu și infrastructură, Casa Albă Biden va pune presiune, fără îndoială, pe Rezerva Federală SUA pentru a menține valoarea dolarului scăzută, indiferent de cât de mult stimul fiscal se poate scoate din Congres.  Și după ce a făcut atât de multe favoruri lui Donald Trump, președintele Fed, Jay Powell nu va fi în poziția de a-l refuza pe Biden. În acest context, a fost o lovitură de geniu pentru Biden să o numească pe Janet Yellen în funcția de secretar al Trezoreriei. În calitate de predecesor al lui Powell la Fed, ea are încă o influență semnificativă acolo. Din motive întemeiate, Wall Street pariază puternic împotriva dolarului american pentru următorul an sau chiar doi.

            Așteptata abordare politică a lui Biden va avea un efect dramatic asupra economiei europene, care rămâne puternic dependentă de exporturi. În 2019, exporturile au reprezentat 46,9% din PIB-ul Germaniei, 31,8% din PIB-ul Franței și 31,5% din cel italian. Europenii nu își pot permite să rămână în dorul lelii și doar să privească creșterea monedei euro până la punctul în care le va strangula exporturile. Cea mai bună soluție ar fi ca Germania să desfășoare un stimul fiscal, întrucât acest lucru ar „internaliza” o bună parte din comerțul UE, făcând astfel nerelevantă aprecierea euro față de alte valute. În loc să exporte în SUA, italienii ar putea exporta mai mult către Germania și alte țări nordice din zona euro, deoarece stimulentul suplimentar va fi furnizat astfel mijloacele pentru creșterea achizițiilor din sud. Europenii au o piață internă imensă; este timpul să-l folosească, chiar dacă numai pentru a lupta împotriva unui euro galopant care altfel ar putea diviza Uniunea Europeană.

Reguli privind detașarea lucrătorilor între statele UE. Ce obligații au angajatorii?

Material de opinie de Gabriela Ilie, Managing Associate, și Ana-Maria Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal (foto)

Detașarea lucrătorilor în între statele membre ale Uniunii Europene (UE), în contextul prestării de servicii la nivel transnațional, rămâne în centrul dezbaterilor publice, atât datorită implicațiilor sale practice, având în vedere că stabilește regulile privind principala formă de mobilitate a lucrătorilor pe teritoriul UE, cât și a drepturilor pe care își propune să le garanteze și care, în acest domeniu, se află în conflict. Concret, este vorba de libertatea de a presta servicii în UE, fără limitări legate de respectarea unor reguli suplimentare, cum ar fi standarde de muncă pentru lucrătorii detașați, promovarea concurenței loiale și necesitatea de a asigura totuși protecția drepturilor lucrătorilor detașați. Ce schimbări au apărut recent?

Evoluțiile din piața muncii au impus în permanență noi reglementări din partea autorităților europene pentru a asigura un echilibru între drepturile menționate, mai ales pe fondul aderării la UE a statelor central și est europene, cu forță de muncă mai ieftină. Astfel, Directiva 96/71/CE (Posted Worker Directive – PWD), care a instituit inițial regulile privind detașarea, a fost amendată substanțial în anul 2018 prin Directiva 2018/957/UE, marcând o schimbare de viziune cu privire la regulile aplicabile în cazul detașării lucrătorilor în interiorul spațiului unional. Aceste modificări au fost transpuse și în legislația românească prin Legea nr. 172/2020.

Principiul egalității de tratament pentru detașările pe termen lung

Una din cele mai importante reguli adoptate ca urmare a revizuirii PWD și transpuse ca atare în dreptul românesc se referă la obligarea angajatorilor ca, în cazul în care detașarea pe/de pe teritoriul României depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție), să respecte, în raporturile cu lucrătorii detașați, toate condițiile de muncă și de încadrare în muncă aplicabile în statul gazdă.

Prin excepție, principiul egalității de tratament nu se aplică prevederilor referitoare la procedurile, formalitățile și condițiile privind încheierea și încetarea contractelor de muncă, inclusiv a clauzelor de neconcurență, și nici schemelor de pensii ocupaționale, aspecte care rămân reglementate de legislația statului trimițător, chiar dacă detașarea depășește 12 luni (18 luni, cu titlu de excepție).

Este de menționat faptul că în astfel de situații în care durata detașării depășește 12/18 luni, textele de lege nu impun obligația încheierii unui contract de muncă local în statul gazdă, ci doar respectarea condițiilor de muncă aplicabile pe teritoriul statului gazdă.

Din păcate, Legea nr. 172/2020 nu conține clarificări referitor la momentul de la care societatea trimițătoare ar trebui să acorde salariaților detașați toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă (respectiv de la începutul detașării sau doar după depășirea termenului de 12 luni/18 luni).

Cu toate acestea, conform noii directive PWD, dar și scopului pentru care a fost adoptată (asigurarea unei protecții suplimentare salariaților detașați pe termen lung, care au o legătură mai solidă cu piața muncii din statul gazdă), este posibilă următoarea interpretare: dacă durata inițială a detașării depășește 12 luni (18 luni, ca urmare a unei notificări motivate), societatea trimițătoare ar trebui să acorde salariaților toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă după expirarea termenului de 12 luni. Totuși, având în vedere că este vorba de o reglementare nouă, există riscul ca, în practică, să se consolideze interpretarea contrară, aceea ca, în cazul detașărilor de peste 12 luni, să fie obligatoriu ca toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă să fie respectate încă din prima zi a detașării.

În cazul în care durata efectivă a detașării ajunge să depășească 12 luni în urma unor prelungiri, societatea trimițătoare va trebui să acorde salariaților toate condițiile de muncă aplicabile în statul gazdă numai după depășirea perioadei de 12 luni sau, dacă transmite o notificare autorității competente din statul membru gazdă, după depășirea perioadei de 18 luni.

Este important de precizat că regulile se aplică și în cazul în care lucrătorii detașați pe teritoriul României se succed pe aceeași poziție. Astfel, legea stabilește în mod expres că, în cazul în care se înlocuiește un lucrător detașat cu altul care îndeplinește aceeași sarcină în același loc de muncă, durata detașării (deci inclusiv stabilirea momentului de la care se aplică regulile de mai sus) se calculează prin cumularea perioadelor de detașare a fiecăruia dintre lucrătorii în cauză. Într-o atare situație, pentru a stabili dacă lucrătorul detaşat îndeplineşte aceeaşi sarcină în acelaşi loc de muncă, se va ţine cont, în principal, de natura serviciului care urmează să fie prestat, de activitatea care urmează să fie efectuată şi de adresa locului de muncă.

Pentru a elimina posibilele confuzii, trebuie precizat că, în toate cazurile, regulile instituite de legislația română în materie trebuie coroborate și cu prevederile aplicabile în statul membru pe teritoriul/de pe teritoriul căruia este detașat lucrătorul.

Rambursarea cheltuielilor legate de detașare

O altă modificare recentă se referă la introducerea regulii potrivit căreia nivelul de rambursare a cheltuielilor de transport, cazare și masă, respectiv al indemnizațiilor pentru lucrătorii detașați pe sau de pe teritoriul României, care sunt mutați temporar de la locul lor de muncă obișnuit din statul gazdă la alt loc de muncă, este cel stabilit de legislația statului gazdă.

În ce privește munca prin agent de muncă temporară, legea din România a instituit principiul egalității de tratament între lucrătorii temporari detașați de un agent de muncă temporară pe/de pe teritoriul României și lucrătorii recrutați direct de întreprinderea utilizatoare situată pe teritoriul statului gazdă. Astfel, agenții de muncă temporară au obligația ca, pe durata detașării, să garanteze lucrătorilor temporari detașați condițiile de muncă aplicabile pe teritoriul statelor gazdă.

Reguli suplimentare referitoare la obligația de informare

Totodată, conform Legii nr. 172/2020, în cazul detașării lucrătorilor de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de șapte zile consecutive, societatea trimițătoare va avea obligația să ofere lucrătorului o serie de informații suplimentare care completează aspectele prevăzute de art. 18 din Codul muncii. Acestea se referă la elementele constitutive ale remunerației la care are dreptul salariatul conform legislației aplicabile în statul gazdă și nivelul acestora; cuantumul total al remunerației efectiv acordate lucrătorului pe perioada detașării, cu evidențierea distinctă a indemnizației de detașare; cheltuielile efectiv generate de detașare (transport, cazare și masă), precum și modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora, respectiv modalitatea de asigurare a transportului, cazării sau mesei, după caz; link-ul către site-ul oficial național unic creat de statul gazdă.

Nu în ultimul rând, este de menționat căLegea nr. 172/2020 conține și o serie de prevederi referitoare la sectorul transportului rutier, care însă vor fi detaliate odată cu transpunerea în dreptul intern a pachetului de mobilitate care, între altele, conține și o directivă care modifică PWD în ce privește detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului.

Cum s-au simțit românii și cum și-au schimbat prioritățile în 2020?

O nouă analiză Barometrul „Românii AZI”, realizată de Reveal Marketing Research ne arată cum s-au simțit românii și cum s-au schimbat prioritățile în anul 2020.

  • Segmentele cele mai furioase în mediul urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).
  • În mediul rural, la final de an, scade satisfacția față de venituri la 42% de la 63% în luna august. 
  • În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști prioritizează cel mai mult relațiile sociale și unitatea (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ANULUI  2020: Emoțiile negative, în special cele ce necesită multă energie, aflate în teritoriul nervilor și panicii, au crescut în lunile în care au crescut și cele doua teritorii motivaționale opuse ca răspuns la teamă/încercări: depășirea obstacolelor/ schimbare – teritoriul celor care își iau inima în dinți și încearcă să schimbe starea negativa în care se află, dar si teritoriul stabilității, responsabilității, credinței – al celor care prefera sa protejeze puținul pe care îl au deja, nu să se aventureze către schimbare. În aceste momente, emoțiile și prioritățile românilor s-au oglindit și în modul în care economisesc, ei punând mai mulți bani deoparte în aceste perioade. În perioadele mai relaxate, românii s-au orientat ca priorități spre teritoriul relațiilor sociale și al unității, cheltuind mai mult pe cadouri, ieșiri în oraș sau vacanțe.

Cum s-au schimbat emoțiile românilor în contextul pandemiei? (analiză aprilie-decembrie)

În luna decembrie: Mediul rural, mai temător și furios în preajma sărbătorilor.

Urban vs rural: În decembrie, scade brusc teritoriul furiei și al fricii, de la 62% în noiembrie la 54%. După o armonizare a mediului rural cu cel urban legat de această stare, acum în mediul rural observăm o creștere mică (64%), dar care duce la o diferență mare față de starea românilor din mediul urban – cei din mediul rural se percep ca fiind cu 10% mai furioși sau îngrijorați.  O altă schimbare vizibilă din față de luna noiembrie este o creștere a teritoriului oboselii și dezamăgirii, în mediul urban, de la 24% la 31%. În mediul urban procentele au  crescut ușor, dar nesemnificativ (de la 27% la 31%). Observăm că emoțiile pozitive au procente asemănătoare în mediul urban și cel rural. Diferențele vin la capitolul emoțiilor negative, unde în mediul rural percepem emoții ce necesită mai multă energie (furie, panică), iar in mediul urban românii par să aibă mai puțină energie, un aspect tipic teritoriului oboselii și dezamăgirii.

Segmentele cele mai furioase în urban: tinerii profesioniști (62%) și milenialii (58%).

Segmentele cele mai furioase în mediul rural: tinerii profesioniști (84%) și maturii singuri (94%). Interesant! Milenialii sunt segmentul care diferă cel mai mult ca emoții între urban și rural, iar tinerii profesioniști – cel cu diferențele cele mai mici.

©Reveal Marketing Research

RETROSPECTIVA 2020: Luna decembrie pare să ofere o stare medie, din punct de vedere emoțional, raportată la întregul an. Românii cred despre ei înșiși că au stări mai degrabă negative decât pozitive și că sunt mai degrabă energici decât liniștiți/ lipsiți de energie, de aceea teritoriul emoțional aflat pe primul loc este cel al nervilor și al panicii. În cadrul mediului rural vedem o oglindire întârziată a emoțiilor din mediul urban, în special a celor negative, cu o mică precizare necesară: furia și panica au crescut mai puternic, în mediul rural, în momentele de criză. În august, 73% dintre cei din mediul rural se considerau furioși și temători, față de 61% în mediul urban.

Ce înseamnă acest lucru? Persoanele din mediul rural au nevoie de modele de implicare și campanii în care să participe mai mult, pentru a-și exprima și a-și consuma energia. Pentru începutul de an 2021 putem avea în vedere și lipsa satisfacției față de venituri și de locurile de muncă a românilor, aspecte importante ale vieții, cu efecte asupra consumului.

Mediul rural: După o creștere continuă a satisfacției față de venituri, de la 37% în august, la 63% în septembrie, aceasta scade la 49% în noiembrie și la 42% în decembrie.

Mediul urban: Crește satisfacția față de carieră și locul de muncă, de la 64% (septembrie) la 68% (octombrie), apoi scade la 63% (decembrie). Cei mai mulțumiți sunt familiile moderne (76% în decembrie).

Cum au evoluat prioritățile românilor în 2020? (analiză aprilie-decembrie)

În luna decembrie: O ușoară creștere a importanței schimbării, dar o orientare clară către relații sociale și unitate.

Urban vs rural: Atât mediul urban cât și cel rural cunosc o orientare socială și de relaționare clară. Mediul rural este mai orientat către social în sensul tradiției și găsirii siguranței în interiorul comunității (38%), iar mediul urban este orientat către socialul oferit de prieteni apropiați, iubiți/parteneri, precum și de ocazii diverse de joacă sau de relaxare împreună cu ei (34%).

În ceea ce privește teritoriile motivaționale orientate mai mult către sine decât către colectivitate – depășirea obstacolelor/ schimbare și perfecționare/ putere –  există un consens între mediul urban și cel rural, cu diferențe de sub un procent – 31-32% pentru orientarea către depășirea obstacolelor și 4%, un procent constant pentru perfecționare și putere.

©Reveal Marketing Research

Segmente: În luna decembrie, familiile moderne și tinerii profesioniști sunt în fruntea aprecierii nevoii de relații sociale și unitate (42%), teritoriul cel mai apreciat, în medie, de către români.

Chiar și în perioada Crăciunului, însă, maturii singuri acordă o mai mare importanță teritoriului depășirii obstacolelor/schimbării (44% față de media de 31%, în mediul urban), comparativ cu importanța acordată aspectelor sociale – doar 28% pentru relații sociale și unitate.

RETROSPECTIVA 2020: în perioadele mai grele, a crescut în importanță teritoriul stabilității – stabilitatea, responsabilitate, credința, dar și cel al schimbării – depășirea obstacolelor/ schimbare. În perioadele liniștite și optimiste, teritoriul relațiilor sociale și al unității este cel care predomina în motivațiile românilor. După ce în primăvara, în timpul lockdown-ului, stabilitatea și schimbarea au avut cele mai mari procente (42% în mediul urban),  acestea au fost de atunci în continuă scădere, cu o mică creștere în noiembrie – decembrie (31%). Însă, în decembrie, teritoriul motivațional cel mai important este cel al relațiilor sociale și al unității (34%), de altfel un teritoriu potrivit pentru venirea sărbătorilor. De asemenea, teritoriul stabilității, responsabilității și al credinței pare tipic sărbătorilor de Crăciun. Totuși, având în vedere creșterea emoțiilor negative în rândul românilor, avem motive să credem că această orientare către stabilitate vine și din teama de viitor, de incertitudinea față de noul an, nu doar din apelarea la tradiție și credință cu ocazia sărbătorilor.


Despre barometrul Românii AZI

Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă.

Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Datele au fost colectate lunar, în perioada aprilie-decembrie 2020, pe un eșantion reprezentativ national (urban și rural). Perioada de colectare a datelor din luna decembrie: 7-12.12.2020 pe un eșantion de  1017 respondenți. Marja de eroare este de +/-3%.

Despre Reveal Marketing Research

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Impactul producției și deșeurilor textile asupra mediului

Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă, se arată într-un raport realizat de Parlamentul European.

Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea tranziției către economia circulară.

În martie 2020, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care include o strategie a UE pentru textile, menită să dezvolte inovația și să stimuleze reciclarea în acest sector. Parlamentul urmează să voteze la începutul anului 2021 un raport din proprie inițiativă privind planul de acțiune.

„Pentru reușita economiei circulare, principiile circularității trebuie aplicate în toate etapele lanțurilor valorice. De la design la producție, până când produsul ajunge la consumator”. 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe), Raportorul Comisiei ENVI pentru Planul privind economia circulară

Aflați mai multe despre definiția, importanța și beneficiile economiei circulare.

Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului
Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului 

Consumul de apă

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 – în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial – mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului
Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului 

Deșeuri textile care ajung la groapa de gunoi

S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi.

Din 1996 și până în prezent, volumul hainelor achiziționate în medie de o persoană în UE a crescut cu 40 %, ca urmare a scăderii considerabile a prețurilor, care a redus, la rândul ei, durata de viață a articolelor vestimentare. Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.

La nivel global, mai puțin de 1 % din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate.

Reducerea deșeurilor textile din UE

Noua strategie își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile.

În temeiul Directivei privind deșeurile aprobate de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.

Uniunea are o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.

UE a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru a atenua impactul deșeurilor textile asupra mediului. Programul Orizont 2020 finanțează RESYNTEX, un proiect care utilizează reciclarea chimică și care ar trebui să ofere un model de afaceri pentru viitorul industriei textile.

„Europa trece printr-o criză economică și sanitară fără precedent, care scoate la iveală fragilitatea lanțurilor noastre de aprovizionare globale. […] Stimularea unor modele de afaceri noi și inovatoare va genera, la rândul ei, noile oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă de care va avea nevoie Europa pentru a se redresa.” 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe) 
Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului
Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului 

Îmbrăcămintea, încălțămintea și textilele de uz casnic poluează apele și generează emisii de gaze cu efect de seră și deșeuri. Aflați mai multe în infograficul nostru.

Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte scăzute – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine care se produc și se aruncă.

Pentru a reduce impactul acestui fenomen asupra mediului, UE dorește accelerarea tranziției către economia circulară.

În martie 2020, Comisia a adoptat un nou Plan de acțiune pentru economia circulară, care include o strategie a UE pentru textile, menită să dezvolte inovația și să stimuleze reciclarea în acest sector. Parlamentul urmează să voteze la începutul anului 2021 un raport din proprie inițiativă privind planul de acțiune.

„Pentru reușita economiei circulare, principiile circularității trebuie aplicate în toate etapele lanțurilor valorice. De la design la producție, până când produsul ajunge la consumator”. 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe)

Raportorul Comisiei ENVI pentru Planul privind economia circulară

Aflați mai multe despre definiția, importanța și beneficiile economiei circulare.

Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului
Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului 

Consumul de apă

Producerea materialelor textile necesită un consum ridicat de apă, la care se adaugă terenurile pe care se cultivă bumbacul și restul fibrelor. Se estimează că industria textilă și de îmbrăcăminte la nivel mondial a utilizat 79 de miliarde de metri cubi de apă în 2015 – în timp ce nevoile întregii economii a UE s-au ridicat la 266 de miliarde de metri cubi în 2017. Pentru a fabrica un singur tricou de bumbac, se estimează că sunt folosiți 2 700 de litri de apă dulce – necesarul de apă potabilă al unei persoane timp de 2,5 ani.

Poluarea apei

Se estimează că industria textilă este responsabilă de circa 20 % din poluarea globală a apei curate, din cauza produselor de vopsire și finisare.

Se estimează că spălarea materialelor sintetice duce la deversarea a circa 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean pe an.

Spălatul hainelor din materiale sintetice generează 35 % din microplasticele primare care ajung în mediul înconjurător. O singură încărcătură de rufe din poliester în mașina de spălat poate elibera 700 000 de microfibre de plastic care pot ajunge în lanțul alimentar.

Emisii de gaze cu efect de seră

Se estimează că industria modei generează 10 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivel mondial – mai mult decât toate zborurile internaționale și transporturile maritime la un loc.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, produsele textile achiziționate în UE în 2017 au generat circa 654 kg de emisii de CO2 pe persoană.

Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului
Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului 

Deșeuri textile care ajung la groapa de gunoi

S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate la gunoi.

Din 1996 și până în prezent, volumul hainelor achiziționate în medie de o persoană în UE a crescut cu 40 %, ca urmare a scăderii considerabile a prețurilor, care a redus, la rândul ei, durata de viață a articolelor vestimentare. Europenii consumă aproape 26 kg de textile și aruncă în jur de 11 kg de textile în fiecare an. Hainele uzate pot fi exportate în afara UE, dar în cea mai mare parte (87 %) sunt incinerate sau aruncate în depozitele de deșeuri.

La nivel global, mai puțin de 1 % din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate.

Reducerea deșeurilor textile din UE

Noua strategie își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile.

În temeiul Directivei privind deșeurile aprobate de Parlamentul European în 2018, țările din UE vor avea obligația ca până în 2025 să introducă colectarea separată a deșeurilor textile. Noua strategie a Comisiei conține și măsuri care susțin procesele de producție și materialele circulare, contribuie la reducerea substanțelor chimice periculoase și îi ajută pe consumatori să aleagă materiale textile sustenabile.

Uniunea are o etichetă ecologică a UE, pe care producătorii care respectă criteriile ecologice o pot aplica pe produsele lor, aceasta fiind garanția pentru uzul limitat de substanțe periculoase și o poluare redusă a apelor și a aerului.

UE a introdus, de asemenea, o serie de măsuri pentru a atenua impactul deșeurilor textile asupra mediului. Programul Orizont 2020 finanțează RESYNTEX, un proiect care utilizează reciclarea chimică și care ar trebui să ofere un model de afaceri pentru viitorul industriei textile.

„Europa trece printr-o criză economică și sanitară fără precedent, care scoate la iveală fragilitatea lanțurilor noastre de aprovizionare globale. […] Stimularea unor modele de afaceri noi și inovatoare va genera, la rândul ei, noile oportunități de creștere economică și de creare de locuri de muncă de care va avea nevoie Europa pentru a se redresa.” 

Jan Huitema (Țările de Jos, Renew Europe) 

Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului
Infografic conținând informații și cifre despre impactul textilelor asupra mediului 

Mai multe informații despre deșeurile din UE: Gestionarea deșeurilor în UE

Fondul Consiliului European pentru Inovare: primele investiții de capital în valoare de 178 de milioane EUR în inovații radicale

0

Comisia a anunțat ieri prima serie de investiții directe de capital, efectuate prin intermediul noului Fond al Consiliului European pentru Inovare (CEI). În ansamblu, 42 de întreprinderi nou-înființate și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) foarte inovatoare vor beneficia de finanțare prin capitaluri proprii de circa 178 de milioane EUR pentru a dezvolta și a extinde inovații radicale în domenii printre care se numără sănătatea, economia circulară și tehnologia avansată de producție. Printre acestea se numără și întreprinderea franceză CorWave, prima întreprindere din UE în care investește Fondul CEI.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Europa are multe întreprinderi nou-înființate inovatoare și talentate, însă mult prea adesea acestea rămân de dimensiuni reduse sau își relocalizează activitatea în afara Uniunii. Această nouă formă de finanțare – care combină granturile și capitalurile proprii – este specifică doar Consiliului European pentru Inovare. Ea va acoperi deficitul de finanțare cu care se confruntă întreprinderile foarte inovatoare, va debloca investiții private suplimentare și va permite acestor întreprinderi să se dezvolte în Europa.”

Investițiile de capital, cu o valoare cuprinsă între 500 000 EUR și 15 milioane EUR pentru fiecare beneficiar, completează finanțarea prin granturi, care a fost deja furnizată prin intermediul instrumentului-pilot Accelerator al CEI pentru ca întreprinderile să se poată dezvolta mai rapid. Este prima dată când Comisia a efectuat investiții directe de capital sau cvasicapital, și anume investiții de capital combinate cu un grant, în întreprinderi nou-înființate, conform estimărilor participațiile urmând să fie cuprinse între 10 % și 25 %.

Începând din decembrie 2019, în cadrul instrumentului Accelerator al CEI au fost deja selectate, în total, 293 de întreprinderi pentru a beneficia de finanțare prin granturi în valoare de peste 563 de milioane EUR. Dintre acestea, 159 de întreprinderi au fost selectate pentru a beneficia în plus de noile investiții de capital din Fondul CEI. Cele 42 de întreprinderi anunțate astăzi sunt primele din cadrul acestui grup care au trecut cu succes de procesul de evaluare și de diligență. Alte 117 întreprinderi urmează să beneficieze de investiții, dacă vor trece cu succes de procesele relevante în curs. 

CorWave: prima întreprindere din UE care a semnat un acord de investiții cu Fondul CEI

CorWave, o întreprindere franceză foarte inovatoare, a fost prima beneficiară a unei investiții directe de capital. Misiunea CorWave este de a oferi un nou standard de îngrijire pacienților cu insuficiență cardiacă severă. În valoare de 15 milioane EUR, investiția din Fondul CEI a jucat un rol esențial prin mobilizarea altor investitori care să susțină IMM-ul francez, ceea ce a condus la investiții în valoare de 35 de milioane EUR în cea de a patra etapă a finanțării inițiale acordate CorWave.

Datorită acestei inițiative ambițioase, CorWave va reuși să introducă pe piață și să extindă soluția sa medicală inovatoare, și anume un dispozitiv de asistență a ventriculului stâng (Left Ventricular Assist Device, LVAD), care va îmbunătăți în mod semnificativ viața persoanelor cu insuficiență cardiacă severă, reducând la jumătate complicațiile grave și nevoia de respitalizare, ameliorând totodată în mod substanțial calitatea vieții acestor persoane. Potențialul ridicat de creștere al întreprinderii CorWave va conduce și la crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în UE.

Următoarele etape pentru beneficiari

În prezent, acordurile de investiții cu celelalte întreprinderi-țintă sunt în curs de finalizare și vor fi anunțate în curând. Iată câteva exemple de întreprinderi beneficiare ale acestei prime serii de investiții:

  • Hiber (Țările de Jos): întreprindere internațională cu activități în sectoarele sateliților și comunicațiilor care furnizează conectivitate mondială și la prețuri accesibile pentru internetul obiectelor;
  • XSUN (Franța): întreprindere cu activități în sectorul aeronavelor solare care proiectează drone independente din punct de vedere energetic, concepute să fie complet autonome și să poată funcționa fără nicio intervenție umană;
  • GEOWOX LIMITED (Irlanda): întreprindere cu activități în sectorul tehnologiei care furnizează evaluări imobiliare automatizate, pe baza unor date deschise de înaltă calitate și a unor modele de învățare automată;
  • EPI-ENDO PHARMACEUTICALS EHF (Islanda): întreprindere cu activități în sectorul farmaceutic, axată pe dezvoltarea unui portofoliu exclusiv de medicamente pentru tratarea bolilor respiratorii cronice, un flagel mondial.

Aceste prime investiții au urmat unei evaluări aprofundate efectuate de experți externi, unui proces de diligență supravegheat de practicieni externi și de investitori în cadrul Comitetului pentru investiții al Fondului CEI, precum și unei decizii finale a Consiliului de administrație al Fondului CEI.

Context

Înființat în iunie 2020, Fondul Consiliului European pentru Inovare (CEI) este o inițiativă radicală a Comisiei care vizează efectuarea de investiții directe de capital și cvasicapital (cu o valoare cuprinsă între 500 000 EUR și 15 milioane EUR) în capitalul unor întreprinderi nou-înființate și al unor IMM-uri. Este prima intervenție a UE sub forma unor investiții directe de capital. În etapa actuală, UE efectuează astfel de investiții, în combinație cu granturi, ca parte a finanțării mixte din cadrul instrumentului-pilot Accelerator al CEI. Finanțarea maximă alocată (granturi și capitaluri proprii) poate ajunge la 17,5 milioane EUR.

Fondul CEI este menit să acopere un deficit de finanțare critic cu care se confruntă întreprinderile inovatoare atunci când tehnologiile lor trec de la nivelurile ridicate de maturitate tehnologică la etapa de comercializare. Fondul va contribui la acoperirea acestui deficit de finanțare în faza de pornire a întreprinderilor, fază în care piața capitalului de risc din UE continuă să aibă rezultate slabe în comparație cu piața mondială. Scopul său principal nu este de a maximiza randamentul investițiilor, ci de a avea un impact puternic, însoțind în creșterea lor întreprinderile care dezvoltă tehnologii revoluționare și disruptive, printr-un aport de „capital răbdător”.

Fondul urmărește să sprijine egalitatea și echilibrul de gen și să contribuie în mod semnificativ la durabilitate, acordând o atenție specială sănătății, rezilienței, precum și tranziției verzi și celei digitale. Rolul său a devenit și mai important astăzi, dat fiind faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte puternic asupra multor IMM-uri din UE, inclusiv asupra multor întreprinderi nou-înființate inovatoare.

Deciziile adoptate de Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară

0

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind cadrul de funcţionare a pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, printre care:

  1. Reglementare

Norma pentru completarea articolului 3 din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 19/2015 privind aplicarea Standardelor internaționale de raportare financiară de către societățile de asigurare și/sau reasigurare (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României).

  • Autorizare

Aprobarea domnului Hans-Uwe Herbert Müller pentru un nou mandat în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere la societatea Uniqa Asigurări S.A.;

Aprobarea solicitării SAI Certinvest S.A. de autorizare a modificărilor intervenite în documentele fondurilor deschise de investiții Certinvest Prudent, Certinvest Dinamic, Certinvest Obligațiuni, Certinvest BET-FI Index, Certinvest BET Index și Certinvest XT Index;

Aprobarea solicitării S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. de retragere a autorizației Fondului Deschis de Investiții Raiffeisen Confort ca urmare a fuziunii acestuia cu Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen Conservator Ron Clasa Premium (A);

Aprobarea solicitării S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. de retragere a autorizației Fondului Deschis de Investiții Raiffeisen Benefit ca urmare a fuziunii acestuia cu Fondul Deschis de Investiții Raiffeisen Moderat Ron Clasa Premium (A);

Aprobarea Notei privind valorile mobiliare și a Rezumatului – părți componente ale Prospectului aferent majorării capitalului social al societății Bittnet Systems S.A. București, precum și emiterea Certificatului de înregistrare a drepturilor de preferință aferente acțiunilor emise în vederea tranzacționării acestora pe piața reglementată administrată de BVB;

Aprobarea prospectului UE pentru creștere în vederea majorării capitalului social al societății Chimcomplex S.A. Borzești;

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății Netgroup Insurance Reinsurance Broker S.R.L. referitoare la cesiune de părți sociale și structura asociaților;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative NN Activ administrat de NN Asigurări de Viață S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative NN Optim administrat de NN Asigurări de Viață S.A.;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat NN administrat de NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A.

Counsel Group Frankfurt l-a numit pe Alexandru Sgâncă în funcția de Country Manager

0

Începând cu luna noiembrie, 2020, Counsel Group Frankfurt, compania cu acționariat româno-german, specializată în furnizarea de servicii și soluții software anunță numirea lui Alexandru Sgâncă în funcția de Country Manager România.

Alexandru Sgâncă are o experiență de peste 12 ani în domeniul software, dobândită în cadrul METRO SYSTEMS România, ultima poziție fiind de Engineering Manager. În ultimii ani, Alexandru a fost responsabil de strategia domeniului de Platform Engineering, coordonând o echipă de 26 de specialiști menită să furnizeze servicii de integrare și de platformă echipelor de dezvoltare și livrare de produse software.  Valoarea pe care aceste servicii o aduc pentru companie se reflectă în eficientizarea timpului de lucru pentru dezvoltatori, în creșterea securității și micșorarea timpului de implementare a produselor software în mediul productiv.  

 “Experiența lui Alex în cadrul unei organizații care a reușit una din dintre cele mai dificile transformări organizaționale și-a dovedit valoarea adăugată foarte rapid și la câteva luni de la preluarea rolului de Integration Business Unit Manager. Counsel Group Frankfurt România l-a nominalizat pe Alex ca următorul Country Manager România. Am încredere în Alex că poate susține organizația în următoarea etapa de creștere, respectând și promovând valorile CGF: încredere, diversitate și sinergie, creștere personală și profesională, grijă față de colegi și față de clienți” susține Mircea-Victor Voiteanu, Managing Partner, CGF.

“Am lucrat cu o mare implicare și plăcere pentru Metro Systems România, sunt foarte determinat să fac același lucru pentru Counsel Group Frankfurt România. Aici mă voi concentra pe îmbunătățirea și consolidarea proceselor interne, pe dezvoltarea unui centru de excelență în integrare și pe extinderea biroului local de la Iași, unde ne dorim o creștere a numărului de angajați, de la 25 la 100, în 2021. Avem o echipă frumoasă și performantă, pornim cu entuziasm în noul an spre îndeplinirea obiectivelor.”, explică Alexandru Sgâncă, Country Manager, CGF.

Anterior, funcția de Country Manager România a fost deținută de către Mircea-Victor Voiteanu, fondatorul român al Counsel Group Frankfurt România, care a preluat rolul de Business Development Executive și se va ocupa de dezvoltarea de new business și extinderea internațională a organizației către Ungaria și Emiratele Arabe Unite.

Despre Counsel Group Frankfurt

Counsel Group Frankfurt este o organizație cu acționariat româno-german, specializată în furnizarea de servicii și soluții software care a avut o dezvoltare rapidă încă din 2018, anul înființării și a ajuns la un număr de 100 de colegi la finalul lunii octombrie, repartizați în birourile din București, Timișoara, Brasov și Iași.

Comisia Europeană autorizează al doilea vaccin sigur și eficace împotriva COVID-19

0

Comisia Europeană a acordat astăzi o autorizație de introducere pe piață condiționată (AIC) pentru vaccinul împotriva COVID-19 creat de Moderna, acesta fiind al doilea vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE. Această autorizație urmează o recomandare științifică favorabilă bazată pe o evaluare aprofundată a siguranței, eficacității și calității vaccinului de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și este aprobată de statele membre.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Oferim europenilor mai multe vaccinuri împotriva COVID-19. Odată cu vaccinul Moderna, al doilea vaccin autorizat în prezent în UE, vom avea încă 160 de milioane de doze, dar și alte vaccinuri vor ajunge în Europa. Europa a achiziționat până la două miliarde de doze de vaccinuri potențiale împotriva COVID-19. Vom avea o cantitate mai mult decât suficientă de vaccinuri sigure și eficace pentru a-i proteja pe toți europenii.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Suntem cu toții în aceeași situație, împreună și uniți. Acesta este motivul pentru care am negociat cel mai larg portofoliu de vaccinuri din lume pentru toate statele noastre membre. Astăzi autorizăm un al doilea vaccin sigur și eficace, produs de Moderna, care, împreună cu BioNTech-Pfizer, va asigura livrarea în UE, cu viteză tot mai mare, a 460 de milioane de doze, iar aceasta numai pentru început. Statele membre trebuie să asigure un ritm de vaccinare pe măsura vitezei aprovizionării. Eforturile noastre vor continua până când vaccinurile vor fi disponibile pentru toată populația UE.”

La 30 noiembrie 2020, Moderna a transmis o cerere de autorizare a introducerii pe piață la EMA, care începuse deja în noiembrie o revizuire continuă a datelor. Datorită acestei revizuiri continue, EMA a evaluat calitatea, siguranța și eficacitatea vaccinului pe măsură ce datele au devenit disponibile. Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al EMA a evaluat în detaliu datele și a recomandat prin consens acordarea unei autorizații oficiale de introducere pe piață condiționată. O autorizație de introducere pe piață condiționată este unul dintre mecanismele de reglementare ale UE pentru facilitarea accesului timpuriu la medicamente care răspund unei nevoi medicale nesatisfăcute, inclusiv în situații de urgență, cum este actuala pandemie.

Pe baza avizului pozitiv al EMA, Comisia a verificat toate elementele care susțin autorizarea introducerii pe piață și a consultat statele membre înainte de a acorda autorizația de introducere pe piață condiționată.

Vaccinul produs de Moderna se bazează pe ARN mesager (mARN). mARN joacă un rol fundamental în biologie, transferând instrucțiunile de la ADN la aparatul celular responsabil cu producerea proteinelor. În cazul unui vaccin mARN, aceste instrucțiuni produc fragmente inofensive ale virusului, pe care organismul uman le utilizează pentru a produce un răspuns imunitar capabil să prevină sau să combată o anumită boală. Atunci când unei persoane i se administrează vaccinul, celulele sale citesc instrucțiunile genetice și produc o proteină virală de suprafață – o proteină aflată pe suprafața exterioară a virusului pe care acesta o utilizează pentru a pătrunde în celulele organismului și a cauza boala. Sistemul imunitar al persoanei va trata apoi această proteină ca fiind străină și va produce mijloace naturale de apărare – anticorpi și celule T – împotriva ei.

Etapele următoare

Moderna, cu care Comisia a semnat un contract la 25 noiembrie 2020, va furniza cantitatea totală de 160 de milioane de doze între primul și al treilea trimestru al anului 2021. Acestea se vor adăuga celor 300 de milioane de doze de vaccin distribuite de BioNTech/Pfizer, primul vaccin care a fost autorizat în UE la 21 decembrie 2020.

Context

O autorizație de introducere pe piață condiționată (AIC) reprezintă o autorizare a medicamentelor pe baza unor date mai puțin complete decât cele necesare pentru o autorizație de introducere pe piață uzuală. O astfel de AIC poate fi luată în considerare în cazul în care beneficiile disponibilității imediate a unui medicament pentru pacienți depășește în mod clar riscul legat de faptul că nu toate datele sunt încă disponibile. Cu toate acestea, odată ce a fost acordată o AIC, companiile trebuie să furnizeze, în anumite termene, date suplimentare, inclusiv provenind din studii aflate în curs de desfășurare sau din studii noi, pentru a confirma faptul că beneficiile continuă să depășească riscurile.

La 30 noiembrie 2020, Moderna a transmis la EMA o cerere pentru obținerea AIC pentru vaccinul ei. EMA începuse deja să evalueze datele privind siguranța, eficacitatea și calitatea vaccinului, precum și rezultatele studiilor de laborator și ale studiilor clinice, în contextul unei revizuiri continue. Această revizuire continuă și evaluarea cererii de AIC au permis EMA să se pronunțe rapid cu privire la siguranța, eficacitatea și calitatea vaccinului. EMA a recomandat acordarea autorizației de introducere pe piață condiționate, deoarece beneficiile vaccinului depășesc riscurile sale.

Comisia Europeană a verificat dacă toate elementele necesare – justificări științifice, informații despre produs, materiale educative pentru personalul medico-sanitar, informații privind etichetarea, obligații pentru titularii autorizațiilor de introducere pe piață, condiții de utilizare etc. – erau clare și temeinice. De asemenea, Comisia s-a consultat cu statele membre, întrucât acestea sunt responsabile pentru comercializarea vaccinurilor și pentru utilizarea produsului în țările lor. În urma aprobării de către statele membre și pe baza propriei analize, Comisia a decis să acorde autorizația de introducere pe piață condiționată.

Intesa Sanpaolo desemnată „Banca Anului în Europa de Vest” și „Banca Anului în Italia” la The Banker Awards 2020

0

Intesa Sanpaolo prima bancă italiană recunoscută drept Cea mai bună Bancă din Europa de Vest

Intesa Sanpaolo a fost desemnată „Banca Anului în Europa de Vest” și „Banca Anului în Italia” de către The Banker, publicația de specialitate a Financial Times Group. Distincțiile acordate marchează o premieră, fiind prima dată când o bancă italiană este recunoscută ca cea mai bună bancă din Europa de Vest.

În selecția sa, juriul internațional al The Banker a luat în considerare performanța financiară solidă a Intesa Sanpaolo și fuziunea cu UBI Banca, care a întărit poziția grupului bancar italian și a creat un competitor capabil să se impună cu succes la nivel european. În același timp, juriul a acordat o importanță deosebită rolului vital pe care l-a jucat Intesa Sanpaolo în susținerea economiei și a societății italiene de-a lungul pandemiei COVID-19.

Marco Elio Rottigni (foto), Șeful Diviziei Bănci Subsidiare Internaționale, din cadrul Grupului Intesa Sanpaolo, a declarat: „Intesa Sanpaolo este unul dintre cele mai performante grupuri bancare din Europa și se remarcă prin rezultatele financiare excepționale. După fuziunea cu UBI, grupul se poziționează în topul băncilor din Zona Euro, după capitalizarea de piață. Totodată, se află printre cele mai bune bănci europene, conform mai multor indicatori financiari și de performanță. Distincția «Banca Anului în Europa de Vest», acordată de The Banker, reflectă nu doar aceste aspecte importante, ci și faptul că achiziția UBI a pus bazele unor modalități inovatoare de fuziune bancară, apreciate și aprobate de autoritățile de reglementare. Ca parte dintr-un grup bancar prestigios și solid, filialele noastre internaționale contribuie semnificativ la succesul grupului, deoarece beneficiază pe deplin pe piețele lor interne de oportunități comune, sinergii și bune practici. Pandemia de coronavirus a reiterat importanța acestor principii și, împreună cu subsidiarele din întreaga lume, am lansat inițiative concrete de sprijin a economiilor locale, a clienților și angajaților noștri, generând valoare pentru comunitățile în care ne desfășurăm activitatea”.

***

Grupul Intesa Sanpaolo

Intesa Sanpaolo este unul dintre cele mai solide și profitabile grupuri bancare din Europa, care ofera un mix complex de servicii financiare – wealth management, consumer banking, corporate banking, investment banking, asset management și asigurări.

Ca lider în Italia, grupul oferă servicii către 14,6 milioane de clienți, printr-o rețea de canele digitale și tradiționale. Subsidiarele internaționale ale Grupului furnizează servicii către 7,2 milioane de clienți din Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Intesa Sanpaolo este una dintre cele mai sustenabile bănci din lume și crede că profitabilitatea trebuie privită în corelație directă cu binele și sănătatea societății și economiei per ansamblu.

Ca parte a angajamentului său față de o creștere sustenabilă, Intesa Sanpaolo a creat o fond de finanțare de 5 miliarde de euro, dedicat economiei circulare. Proiectul Grupului pentru incluziune economică și reducerea sărăciei globale include un Fond pentru Impact ce oferă împrumuturi de 1,2 miliarde euro acelor categorii sociale pentru care accesul la credite este dificil.

Intesa Sanpaolo se implică intens în inițiative culturale, pe care le promovează atât prin resurse proprii, cât și împreună cu parteneri din Italia și din străinătate. Printre aceste inițiative se numără expoziții permanente sau temporare ale vastului patrimoniu artistic al Gallerie d’Italia, în muzeele grupului din Milano, Napoli, Vicenza și, în curând, Torino.

Bogdan Dobre este noul Director General al Holcim România

0

Cu o experiență de peste 20 de ani în poziții de management, Bogdan Dobre(foto) a preluat funcția de CEO Holcim România & Market Head Moldova începând cu 1 ianuarie 2021. Acesta îl va înlocui pe Horia Adrian, care a condus operațiunile locale în ultimii trei ani.

Bogdan este alături de Holcim România încă din anul 2000, fiind unul dintre primii angajați ai companiei. În tot acest timp, el a ocupat funcții precum cea de Director Comercial (2013-2020), de Director al Diviziei Betoane și Agregate (2011-2013), de Manager Național de Vânzări Ciment (2002-2011), contribuind decisiv la rezultatele companiei, precum și la dezvoltarea de noi oportunități de creștere și inovare a afacerilor Holcim în România.

Strategia pe care a propus-o și a implementat-o a permis crearea unor parteneriate solide și de durata între Holcim și clienții săi.

„Mă bucură și, în același timp, mă responsabilizează faptul că preiau această funcție, după 20 de ani în care am construit împreună cu colegii mei un business performant. Îi mulțumesc lui Horia pentru tot ceea ce a realizat. Eforturile sale s-au concretizat într-un progres vizibil al operațiunilor Holcim atât la nivel local, cât și la nivel regional. Voi continua în direcția dezvoltării business-ului nostru din România și Moldova, adaptându-ne constant la provocările pieței materialelor de construcții, aflate în continuă transformare. În acest fel, vom putea răspunde în continuare nevoilor clienților noștri, oferind soluții performante și integrate”, a declarat Bogdan Dobre, noul CEO al Holcim România & Market Head Moldova.

Anterior experienței sale profesionale, Bogdan Dobre a absolvit Universitatea Politehnica București, Facultatea de Tehnologie Chimică Organică și deține un EMBA în cadrul Tiffin University, SUA.

***

Despre Holcim România

Holcim (România) S.A. activează de peste 20 de ani în sectorul materialelor de construcții din România. Compania deţine 2 fabrici de ciment în Câmpulung şi Aleșd, o staţie de măcinare, 18 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali şi 3 terminale de ciment în Bucureşti, Turda și Roman. Holcim are aproximativ 800 angajați în România.

Holcim România este membră a grupului LafargeHolcim, care s-a născut în urma fuziunii între egali dintre Lafarge și Holcim în 2015. Având peste 180 de ani de experiență combinată, Grupul rezultat în urma fuziunii își propune să între într-o nouă eră de tehnologii și inovații de vârf în industria materialelor de construcții, pentru a face față provocărilor secolului 21. Grupul de companii sub umbrela Holcim România la nivel local include Somaco Grup Prefabricate (elemente prefabricate și BCA), Geocycle România (pre-tratarea deșeurilor) și StartCasa (amenajări interioare).

Deloitte a asistat Vienna Insurance Group AG Wiener Versicherung Gruppe în preluarea activelor Aegon din Ungaria, Polonia, România și Turcia

0

Deloitte a asistat asigurătorul austriac Vienna Insurance Group AG Wiener Versicherung Gruppe (VIG) în preluarea businessurilor grupului olandez Aegon din domeniul asigurărilor de viață și non-viață, al pensiilor private și al managementului de active din Ungaria, Polonia, România și Turcia. Cu un preț de achiziție de 830 de milioane de euro, aceasta este una dintre cele mai mari tranzacții în domeniul financiar din Europa Centrală semnate în 2020. Achiziția este supusă aprobării autorităților de reglementare și organismelor antitrust și urmează să fie finalizată în a doua jumătate a anului 2021. În urma acestei preluări, VIG își va consolida poziția de lider în Europa Centrală și de Est și va deveni cel mai mare asigurător din Ungaria. În România, VIG este deja prezent prin companiile Omniasig, Asirom și BCR Asigurări de Viață, iar Aegon este activ în domeniul asigurărilor de viață și al pensiilor private din 2007.

Echipa Deloitte implicată în proiect a fost formată din experți din Europa Centrală și din Olanda, care au asigurat servicii de due diligence financiar, fiscal și actuarial, precum și de evaluare și de suport în structurarea tranzacției. Întregul proiect a fost coordonat de Tomasz Ochrymowicz, Partener Consultanță Financiară, și Marcin Piskorski, Partener Consultanță în Management, din cadrul Deloitte Polonia, și de Zsolt Vajda, Director Consultanță Financiară, din cadrul Deloitte Ungaria.

„Este o onoare pentru noi să fim parte dintr-o tranzacție atât de importantă, care va redefini piața asigurărilor din patru țări. Grație cooperării între echipe din mai multe regiuni și abordării multidisciplinare, Deloitte a putut oferi servicii la cel mai înalt nivel chiar și în condițiile termenelor-limită strânse pe care le-a presupus acest proiect. Experții noștri din București au lucrat îndeaproape cu echipele Deloitte din Polonia și Ungaria, precum și cu echipa Vienna Insurance Group AG Wiener Versicherung Gruppe din România”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Echipa Deloitte din București a asigurat procesul de due diligence financiar pentru companiile românești care vor intra în portofoliul VIG și a fost alcătuită din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Ionuț Vasilescu, Manager, și Angelika Lech, Senior Associate.

Cu o echipă de 50 de experți, Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori din România de servicii de consultanță financiară pentru companii locale și multinaționale din mediul privat și din cel public. În 2020, echipa de consultanță financiară a Deloitte România a fost implicată în peste 100 de proiecte complexe prin intermediul tuturor liniilor de servicii.


Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 330.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a 2.000 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

XTB România: Se prefigurează Bitcoin ca o posibilă alternativă la aur?

0

Intrarea investitorilor instituționali de calibru pe piața Bitcoin care că consideră moneda virtuală este un instrument de hedging împotriva inflației, similar cu aurul, precum și apariția fenomenului FOMO (fear of missing out), adică teama investitorilor de a rata momentul oportun de intrare în piață sunt cele două mari cauze ale creșterii record a prețului Bitcoin din ultimele zile. Mai mult, gigantul bancar de investiții JPMorgan a numit o țintă pe termen lung a prețului Bitcoin la peste 146.000 de dolari, în scenariul în care criptomoneda va crește în popularitate ca alternativă pentru aur. Aceste aspecte sunt analizate mai jos de către Radu Puiu (foto), analist finaciar în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia și lider de piață în România pe burse internaționale.

Începutul de an a adus o atitudine indecisă la nivelul piețelor de capital. Deși inițial, s-a observat un apetit accentuat pentru risc, majoritatea indicilor importanți trasând noi maxime istorice, optimismul investitorilor s-a redus treptat. Acest model a fost urmat și de cea mai cunoscută monedă digitală, Bitcoin, doar că mișcarea observată la nivelul acestei piețe ”a furat ușor startul”.

Astfel, având în vedere că această piață are un program neîntrerupt de tranzacționare, prețul a trasat noi maxime istorice în timpul zilei de duminică, la aproximativ 34.637 de dolari. Din acel punct, cotația a început să dezvolte o mișcare descendentă destul de rapidă.

Prețurile au scăzut cu până la 17%, marcând cea mai amplă corecție din luna martie. Ulterior, a avut loc o stabilizare. Deși la prima vedere ar putea părea o scădere importantă, în contextul raliului amplu al Bitcoin situația pare mai puțin îngrijorătoare (moneda a câștigat 50% doar în decembrie).

Având în vedere complexitatea „lumii criptomonedelor”, este dificil de identificat cauza exactă a ultimului val de volatilitate. Bitcoin a crescut cu peste 300% în ultimul an, raliu ce a fost alimentat de o cerere speculativă din partea investitorilor de retail, dar și a celor instituționali. Această atitudine ar putea fi argumentată de convingerea că monedele virtuale se dezvoltă ca o clasă de active de masă și pot acționa ca un depozit de valoare.

Raliul record al Bitcoin înregistrat în ultimele săptămâni ale anului a fost parțial determinat de intrarea pe piață a unor investitori instituționali importanți. Deși criptomoneda există de 12 ani, a început să crească în popularitate în rândul investitorilor instituționali de abia anul trecut. Susținătorii monedelor consideră că Bitcoin este un instrument de hedging împotriva inflației, similar cu aurul. Aprecierea prețului Bitcoin de anul trecut a fost parțial alimentată de interesul unor nume mari de pe Wall Street pentru moneda virtuală. Este posibil ca aprobarea acestora să fi oferit încredere investitorilor de retail, care, în mod obișnuit, sunt sceptici. Investitori precum Paul Tudor Jones și Stanley Druckenmiller au investit în Bitcoin și au subliniat potențialul de acoperire împotriva inflației.

De asemenea, companii financiare mari precum PayPal și Fidelity au făcut mișcări în sectorul de monede virtuale, în timp ce Square și MicroStrategy și-au folosit propriile bilanțuri pentru a cumpăra Bitcoin. Este posibil ca această tendință să continue, existând o gamă tot mai amplă și diversificată de instrumente care permit investitorilor instituționali să obțină expunere pe Bitcoin. Un alt aspect important este faptul că tot mai multe companii specializate în acest domeniu sunt reglementate, element ce a lipsit în trecut.

Un al doilea factor care a impulsionat raliul recent al monedei virtuale a fost reprezentat de investitorii de retail și în special de fenomenul FOMO (fear of missing out). Acest lucru reprezintă o teamă la nivelul investitorilor de a rata momentul oportun de intrare în piață, fapt care s-ar putea transpune într-un cost de oportunitate ridicat (pierderea profitului potențial). În prezent, un număr mult mai mare de persoane dețin conturi la nivelul burselor de monede digitale, achiziționarea și tranzacționarea acestor instrumente fiind mult mai ușoară decât înainte.

Aceste elemente continuă să fie prezente, ceea ce oferă un impuls de încredere pieței. În continuare există mult optimism pe piața monedelor virtuale.

Performanța recentă a Bitcoin a trezit multe comparații cu raliul amplu până la aproape 20.000 de dolari din 2017, care a fost urmat de o corecție bruscă în 2018 care a dus la pierderea a miliarde de dolari din capitalizarea de piață a criptomonedelor majore. Totuși, există o diferență importantă: mișcarea actuală este bazată în mare parte pe cerere din partea investitorilor instituționali și mai puțin pe cererea de speculație din partea sectorului de retail.

În plus, o altă deosebire între acest raliu și cel văzut în 2017 este claritatea reglementărilor, care era redusă atunci. Astăzi, majoritatea autorităților de reglementare din întreaga lume au creat departamente interne specializate pe sectorul de monede virtuale. O bună parte dintre marile centre financiare dețin un nivel ridicat de reglementare pe piețele de monede digitale, aspect care oferă confort atât investitorilor instituționali, cât și investitorilor de retail.

Printre principalii factori care au stat la baza scăderii prețurilor se numără o secvență de marcare a profitului. Pe măsură ce prețul Bitcoin a atins noi maxime istorice, piețele au început să se confrunte cu noi niveluri de rezistență, fapt ce a determinat încasarea profitului. În plus, optimismul la scară largă a determinat intenție din partea investitorilor de a se reorienta către alte piețe.

O parte dintre profituri este posibil să se fi reorientat către alte monede, un exemplu fiind Ethereum. Începând cu 3 ianuarie, moneda a crescut cu aproximativ 49,25% în 2021, în timp ce prețul Bitcoin a avansat cu 24,40% în 2021. Traderii s-au orientat către monede alternative în căutarea de randamente superioare. De obicei, monedele digitale sunt corelate pozitiv, dar, de această dată, performanța Bitcoin a depășit evoluția celorlalte monede virtuale.

În timpul sesiunii de marți, Bitcoin a reușit să recupereze teren iar mișcarea ascendentă a dat semne mai optimiste decât în urmă cu o zi. Recuperarea rapidă indică cerere puternică, scoțând în evidență sentimentul bullish. Această mișcare sugerează că investitorii importanți din SUA au profitat de corecție și au cumpărat Bitcoin.

Gigantul bancar de investiții JPMorgan a numit o țintă pe termen lung a prețului Bitcoin la peste 146.000 de dolari, în scenariul în care criptomoneda va crește în popularitate ca alternativă pentru aur. Posibilitatea de a prelua o parte din ”cota de piață” a aurului drept activ de refugiu ar reprezenta un avantaj important pentru Bitcoin pe termen lung. Cu toate acestea, analiștii au susținut că volatilitatea prețului Bitcoin trebuie să scadă pentru ca instituțiile să plaseze fonduri importante. Conform reprezentanților companiei, convergența volatilităților aurului și a Bitcoin este un „proces multianual” și sugerează că obiectivul de 146.000 USD este o țintă pe termen lung. În timp ce comunitatea cripto se așteaptă ca raliul să continue, JPMorgan vede semne ce sugerează o tendință de „interes speculativ excesiv” și consideră aprecieri ample către regiunea 50.000 – 100.000 de dolari ar putea fi nesustenabile pe termen scurt.


Despre XTB: Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța, XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanțe sau rezultate.

Program al Academiei Române de susținere a tinerilor talentați

0

Academia Română lansează un program pentru „identificarea, stimularea și promovarea tinerilor cu rezultate școlare excepționale”.

Sub autoritatea președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop și a secretarului general al Academiei Române, acad. Ioan Dumitrache, suntem informați că „programul, intitulat Academia Română în dialog cu tinerii, va fi coordonat de un grup de lucru alcătuit din membri ai Academiei Române și cadre didactice din învățământul superior. Direcțiile principale de acțiune ale acestui Program sunt: organizarea unui centru de studii pentru tinerii superdotați, organizarea școlilor de vară/iarnă anuale, acordarea de premii speciale, acordarea de burse elevilor performanți din medii defavorizate.

Programul Academia Română în dialog cu tinerii răspunde unei datorii morale pe care instituția noastră o are atât față de națiunea română, cât și față de numeroșii donatori care, de-a lungul timpului, au încredințat Academiei Române avutul lor, integral sau în parte, spre a fi utilizat în scopul progresului societății românești, una dintre direcțiile fundamentale fiind stimularea educației tinerei generații și valorificarea potențialului creativ al acesteia.

După o fractură de decenii, în care Academiei Române i-au fost confiscate de către statul communist toate bunurile, redobândite apoi cu greu și doar parțial, în zeci de procese în instanță, ne aflăm acum în situația de a putea constitui un fond special de finanțare și de a relua, pe noi coordonate, implicarea Academiei Române în valorificarea excelenței tinerilor români.

Demersul nostru înlocuiește misiunea Centrului Național pentru Instruire Diferențiată, prevăzut în Legea 17/2007 și încă nefuncțional. Pentru identificarea și selecția elevilor performanți, Academia Română va face apel la datele deținute de inspectoratele școlare județene, unele având deja create centre de excelență pentru copiii supradotați.

Astfel, pentru anul 2020, Academia Română a alocat deja Programului Academia Română în dialog cu tinerii suma de 250.000 de lei din Fondul Recurent al Donatorilor, urmând să atragă și alte fonduri din sponsorizări.

Academia Română propune tuturor doritorilor să se alăture demersului său de a dezvolta acest Program destinat tinerilor excepționali, pe care l-am proiectat consistent și durabil, astfel încât să contribuie la dezvoltarea unei noi generații de profesioniști și să încurajeze pe termen lung valorificarea în România a acestui potențial.

Contribuțiile pot fi virate în unul din cele două conturi de mai jos, deschise de Fundația „Patrimoniu“ la Banca Comercială Română, Sucursala Unirea:

Cont în lei: RO42RNCB0082047652150001

Cont în euro: RO15RNCB0082047652150002”.

Programul este deschis către mediul de business, Academia Română subliniind în acest sens: „Prevederile unui parteneriat financiar strategic vor fi stipulate în contractul de sponsorizare, cu respectarea obiectivelor tuturor părților. Conform legislației în vigoare, anual va fi prezentat raportul de activitate al Programului. Suntem convinși că membrii societății românești și mediul economic vor aprecia oportunitatea implicării în acest Program sustenabil la nivel național, cu impact educațional asupra comunității”.

Educația financiară, un câștig la orice vârstă

0

Oportunitățile de învățare și dezvoltare la vârstă adultă sunt, în bună măsură, asociate cu programele puse la dispoziție de către angajatori. Acestea sunt cu atât mai apreciate atunci când reușesc să aducă angajaților, alături de beneficii de ordin profesional, și un câștig în planul personal.

            Autoritatea de Supraveghere Financiară propune exact o astfel de abordare prin intermediul programului de educație financiară, Wellness Financiar, care cuprinde o serie de seminarii online dedicate actorilor de pe piața muncii, respectiv angajați și angajatori din toate sectoarele de activitate.

            Lansat în luna septembrie 2020, programul este oferit în mod gratuit și include un număr de 18 teme asociate activităților din piețele financiare non-bancare pe care angajatorii le pot alege atât în funcție de cerințele de instruire ale angajaților, cât și de nevoile de dezvoltare ale acestora. Printre acestea se numără prezentarea diverselor tipuri de asigurări – de bunuri (specifice IMM-urilor, de construcții montaj, agricole etc.), de răspundere (profesională, a directorilor și administratorilor, de mediu etc.), cibernetice, de sănătate și de viață; a principiilor de funcționare a sistemului de pensii private – Pilon II, Pilon III și ocupaționale; a noțiunilor de planificare financiară sau a managementului continuității în afaceri în această dificilă perioadă.

            Seminariile au un caracter foarte aplicat, iar în funcție de specificul activității participanților înregistrați informațiile sunt adaptate nevoilor și interesului profesional al acestora; conținutul își păstrează relevanța, de asemenea, și pentru angajator. Un bun exemplu este abordarea importanței informării în cazul pensiilor private Pilon II, a dreptului participantului de a alege și a obligației angajatorului de a informa, sau a asigurării de sănătate din perspectiva beneficiilor mutuale – deductibilitatea acesteia atât pentru angajat, cât și pentru angajator.

            Programul s-a bucurat de un interes ridicat din partea angajatorilor sau a organizațiilor profesionale înscrise în acest proiect, peste 2.500 de angajați participând în anul 2020 la sesiunile de educație financiară care le-au fost dedicate. În proporții egale, participanții au asistat fie în direct la seminariile susținute online, fie au accesat ulterior varianta înregistrată a acestora.

            Abordarea atât utilă, cât și pragmatică a cursurilor a generat un grad de satisfacție ridicat în raport cu experiența educațională. În chestionarul de feedback, care a fost distribuit companiilor participante, respondenții au declarat că au o părere excelentă sau foarte bună atât despre seminarii în ansamblu (91%), cât și despre informațiile prezentate (93%) sau despre interacțiunea cu lectorii (85%).

   Programul Wellness Financiar continuă și anul acesta, tematica urmând să se îmbogățească cu titluri noi.

Întregul catalog al cursurilor este disponibil la secțiunea dedicată educației financiare a site-ului A.S.F. – https://asfromania.ro/edu/wp-content/uploads/2020/11/wellness-financiar.pdf

Studiu EY: Activitatea globală de fuziuni și achiziții a fost rezistentă la șocuri în 2020, se așteaptă o intensificare a activității în anii următori

  • Revenirea puternică a valorii tranzacțiilor M&A globale din iulie 2020 va continua și în 2021
  • 2020 este al cincilea an ca valoare totală a tranzacțiilor în perioada de după criza financiară globală, în pofida prăbușirii pieței M&A din primul semestru
  • Modificarea majoră a comportamentului de consum va impulsiona tranzacțiile în 2021

După un an cu fluctuații mari ale activității de fuziuni și achiziții (M&A), în 2021 se estimează o continuare a creșterii valorii tranzacțiilor începută în trimestrul al treilea 2020, în condițiile în care companiile sunt interesate să-și optimizeze activitatea și să-și regândească viitorului în era post- pandemie, conform concluziilor studiului EY privind tendințele globale în domeniul M&A în 2020 și perspectivele tranzacțiilor în 2021.

Cu o valoare totală de 2,9 trilioane de USD, activitatea globală de fuziuni și achiziții din 2020 se situează sub valoarea de 3,3 trilioane de USD din 2019, dar pe locul al cincilea în topul anilor cu cea mai mare valoare a tranzacțiilor din perioada de după criza financiară globală.

Activitatea M&A a înregistrat variații de la o regiune la alta. Valorile din Asia-Pacific au scăzut dramatic în primele două luni ale anului 2020, dar au marcat o creștere de 19% și un total de 805 miliarde de USD la sfârșitul anului. În America de Nord și de Sud, valorile tranzacțiilor M&A s-au diminuat cu 29% la 1,27 miliarde de USD, piața din SUA înregistrând o contracție de 80% la apogeul măsurilor de carantină față de 2019. În regiunea EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa), scăderea valorii tranzacțiilor a fost mai mică (de 3%), până la 815 miliarde de USD, regiunea recâștigând cea mai mare parte a terenului pierdut în prima parte a anului.

Cele mai active sectoare au fost tehnologia, media și divertisment și telecomunicații (TMT), cu 5.755 de tranzacții în valoare de 973 miliarde de USD (creștere de 6% față de anul trecut), serviciile financiare, cu 901 tranzacții în valoare de 352 miliarde de USD (creștere de 8% față de anul trecut) și energie și utilități, cu 525 de tranzacții în valoare de 142 miliarde de USD (creștere de 34% față de anul trecut).

Sectoarele cele mai expuse la pandemia provocată de COVID-19 au înregistrat o scădere mai pronunțată în 2020, ca urmare a restricțiilor sanitare și a diminuării activității economice. Sectorul industrial (cu o scădere de 18% față de 2019, la 262 miliarde de USD) și cel al bunurilor de larg consum (scădere de 16% față de 2019, la 156 miliarde de USD) au fost în mod special afectate.

„Și în România, după cum era de așteptat, piața de M&A a fost afectată de pandemia Covid-19 care a atras după sine amânări sau înghețări de tranzacții. În ciuda unei încetiniri semnificative în prima parte a anului 2020, s-a remarcat un reviriment peste așteptări în partea a doua a anului. În continuare, există apetit pentru tranzacții, în special pe partea de achiziție, cu investitori care văd oportunități în această zonă și în astfel de perioade.

Sectorul energetic a rămas cel mai atractiv pentru investitori, fiind susținut de interesul pentru energia regenerabilă, unde s-au înregistrat și cele mai mari tranzacții, precum și de sectorul IT care conduce în zona de adaptabilitate la noul mediu de afaceri. Sectoarele tradiționale precum imobiliare, agrobusiness și servicii au continuat să fie active.

Anul 2021 va aduce oportunități interesante prin prisma schimbărilor politice, a comportamentului de consum al populației și a capacității de adaptare a antreprenorilor la provocările date de incertitudinea post-pandemie. Factorul cheie pentru succesul tranzacțiilor viitoare va consta în eficiența acțiunilor luate de către companii în această perioadă și de poziționarea pentru viitor”, a declarat Florin Vasilică (foto), Liderul departamentului de Strategie și Tranzacții, EY România.

Mutările îndrăznețe vor defini piața în 2021 și în anii următori

În ceea ce privește perspectivele pentru anul 2021 și mai departe, sectoarele care au manifestat prudență în materie de tranzacții în timpul pandemiei provocate de COVID-19 vor conduce următorul val de activitate, potrivit studiului.

De exemplu, sectorul bunurilor de larg consum a înregistrat o intensificare a tranzacțiilor M&A orientate către active care s-au confruntat cu dificultăți în timpul pandemiei, realizate de concurenți mai rezistenți la șocuri din punct de vedere financiar. În același timp, s-au derulat și achiziții efectuate de companii inovatoare, cu legături puternice cu baza lor de clienți.

Firmele de investiții cu capital privat (Private Equity) au fost și ele active în 2020 și probabil vor fi și mai active, în contextul în care companiile și sectoarele se vor repoziționa în perioada de revenire anticipată în 2021 și în anii următori. Cu fonduri disponibile în valoare de 2,9 trilioane de USD, inclusiv aproape 1 trilion de USD dedicați preluărilor de companii, capitalul privat este bine poziționat pentru a profita de crearea de valoare preconizată în 2021. Prezența tot mai mare pe piață a societăților vehicul investițional (SPACs) ar putea aduce și alte forme de capital în ringul tranzacțiilor de anul viitor.

În plus, se anticipează că intențiile în materie de tranzacții vor fi alimentate și de tendința tot mai mare de a utiliza modele alternative de tranzacționare, cum ar fi consorțiile și alianțele, odată cu adoptarea unei perspective ecosistemice de către companii, precum și de cedările de active, care vor permite modificări de activitate și reinvestiții strategice.

 „Companiile din sectorul bunurilor de larg consum și din cel industrial vor căuta să se asocieze pentru a profita de revirimentul preconizat. De asemenea, vor încerca să se adapteze la un nou mediu, în care comportamentele și preferințele clienților s-au modificat radical, ca urmare a pandemiei provocate de COVID-19. Există deja semne ale unor astfel de evoluții, cum ar fi trecerea accelerată la comerțul electronic în același timp cu diminuarea activităților de comerț cu amănuntul în magazine fizice, precum și reevaluarea lanțurilor de aprovizionare ale producătorilor și diminuarea expunerii la riscurile presupuse de acestea”, a declarat Andrea Guerzoni, vicepreședinte EY Global – Strategie și Tranzacții.

Tehnologia și geopolitica vor influența strategiile companiilor

Anticipata intensificare a activității M&A vine în contextul în care aproape două treimi (62%) dintre directorii executivi consideră că organizația lor trebuie să își transforme în mod radical operațiunile în următorii doi ani, potrivit raportului EY Digital Investment Index. În acest sens, companiile încep să se orienteze spre tehnologiile emergente, printre cele mai probabile investiții din următorii doi ani numărându-se internetul lucrurilor (IoT), inteligența artificială și cloud computing (67%, 64% și, respectiv, 61%).

Având în vedere că 52% dintre directorii executivi care au manifestat interes față de tehnologiile digitale prin intermediul unor tranzacții M&A au declarat că această abordare le-a depășit așteptările, iar 45% au declarat același lucru despre parteneriatele digitale, este de așteptat ca în 2021 să se înregistreze o creștere a numărului de tranzacții și a capitalului alocat de companii pentru investiții în startup-uri și în parteneriate.

Și schimbările geopolitice vor influența deciziile strategice de investiții, precum fuziunile și achizițiile și intrarea sau ieșirea de pe anumite piețe. Potrivit raportului EY 2021 Geostrategic Outlook, analizarea acestor riscuri devine mai importantă în mediul actual, pandemia provocată de COVID-19 reprezentând un catalizator important pentru schimbările geopolitice în general.

În Europa și în SUA, variabilele precum Brexitul și impactul oricăror noi politici ca urmare a rezultatelor alegerilor din SUA vor juca un rol esențial în modul în care directorii executivi regândesc strategia companiilor lor și alocarea capitalului.

În contextul în care valorile tranzacțiilor de fuziuni și achiziții din Regatul Unit au crescut deja cu 40% în 2020 și 79% dintre companiile americane indică faptul că probabil își vor accelera strategiile, alianțele și consorțiile în domeniul M&A dacă impozitul pe profit va crește în urma alegerilor prezidențiale, există premisele ca 2021 să fie un an mai puternic pentru M&A.

Granturi pentru planuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice în municipalități

0

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de Operator de Program pentru Granturile SEE 2014-2021, Programul RO-Mediu, a lansat primul apel pentru propuneri de aplicații „Elaborarea planurilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice în municipalități”, proiect finanțat în cadrul Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2014-2021.Suma totală alocată este de 1.000.000 euro, reprezentând: 850.000 Euro (85%) – contribuția Mecanismului Financiar SEE 2014-2021, respectiv grant; 150.000 Euro (15%) – contribuția națională.

MMAP informează că „prin schema de granturi mici pentru Elaborarea planurilor de atenuare și adaptare la schimbările climatice în municipalități, Programul RO-Mediu își propune creșterea capacităţii autorităţilor locale privind atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.

De asemenea, Programul RO-Mediu va consolida capacitatea entităților publice responsabile de implementarea și aplicarea legislației europene și a strategiilor privind protecția mediului, respectiv în domeniile: ecosisteme și biodiversitate, prin sprijinirea restaurării turbăriilor/zonelor umede, poluarea cu substanțe chimice și deșeuri periculoase, prin creșterea capacității de a aborda riscurile datorate poluării cu deșeuri, adaptarea la schimbările climatice, încurajând punerea în aplicare a planurilor de adaptare și atenuare, și  informații geografice integrate pentru mediu și UE (instrumente îmbunătățite de informare pentru decidenții responsabili).

Orice entitate publică sau privată, comercială sau necomercială, precum și organizațiile neguvernamentale stabilite, ca persoane juridice, în Statele Donatoare (Norvegia, Islanda, Liechtenstein) sau în statul beneficiar (România), pot fi beneficiari eligibili ai acestui apel, dacă îndeplinesc condițiile:

  • sunt înregistrate ca persoane juridice în România sau în unul din Statele Donatoare;
  • pot desfășura activități în domeniile de interes ale Programului RO-Mediu;
  • se încadrează în una din categoriile menționate.

Termenul limită pentru depunerea aplicațiilor: 29 martie 2021, ora 17:00,termen de înregistrare efectivă la sediul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din Bd. Libertății, Nr. 12, București, Sectorul 5, România. Solicitanților li se recomandă să nu aștepte până la acest moment pentru a depune aplicațiile de finanțare.

Data depunerii aplicației va fi considerată data confirmării de primire cu număr de înregistrare de la Operatorul de Program. Dacă aplicantul nu primește numărul de înregistrare, acesta are obligația de a contacta Operatorul de Program.

Cererile de finanțare vor fi depuse la Operatorul de Program, în 1 exemplar în format letric, în limbile română și engleză și 1 copie electronică (format pdf pe CD/DVD etc.), însoțite de o scrisoare de înaintare datată și înregistrată în cadrul instituției/entității Solicitantului.

În cazul în care există diferențe între versiunea în format letric și cea electronică, versiunea pe suport hârtie va prevala. De asemenea, în cazul în care sunt remarcate diferențe de conținut între versiunea letrică și cea electronică (informații lipsă, informații suplimentare, valori diferite etc.), Operatorul de Program poate decide respingerea proiectului!

Informații suplimentare cu privire la apelul pentru propuneri de aplicații, datele de contact precum și documentele suport pot fi găsite/accesate pe website-ul dedicat, la adresa:

http://www.mmediu.ro/articol/lansarea-schemei-de-granturi-mici-sgs-1-elaborarea-planurilor-de-atenuare-si-adaptare-la-schimbarile-climatice-in-municipalitati-launch-of-the-small-grants-scheme-sgs-1-development-of-adaptation-and-mitigation-plans-in-municipalities/3925”.

Plățile online cu carduri emise de CEC Bank sunt acum mai sigure

0

De la începutul anului, CEC Bank a implementat noi metode pentru confirmarea plăților online cu cardul, în conformitate cu prevederile Directivei Europene revizuite privind Plățile (PSD2).

Potrivit PSD2, pentru confirmarea plăților online cu cardul este necesară utilizarea a cel puțin doi factori de autentificare din cele 3 categorii posibile: (1) ceva ce doar clientul cunoaște, cum ar fi codul PIN/parola; (2) ceva ce doar clientul deține, de exemplu telefonul mobil și coduri de autorizare trimise pe SMS și (3) ceva ce clientul este, cum ar fi amprenta, recunoașterea facială sau alte elemente de biometrie.

Clienții CEC Bank au la dispoziție două metode pentru confirmarea plăților online cu cardul:

  • Realizarea autentificării biometrice prin utilizarea aplicației Mobile Banking. Activarea acestei funcționalități din aplicația Mobile Banking este disponibilă încă din luna mai 2020.
  • Confirmarea tranzacțiilor cu două parole: în plus față de parola dinamică trimisă prin SMS, se va utiliza și o parola statică. Pentru toți clienții înrolați în serviciul 3D Secure, parola statică inițială ce va fi folosită la prima tranzacție este numele de fată al mamei, iar schimbarea acestei parole este obligatorie după prima tranzacție. Această metodă de autentificare a devenit obligatorie de la începutul anului.

Pentru mai multă ușurință în ceea ce privește efectuarea plăților online cu cardul, banca recomandă activarea autentificării biometrice din aplicația MobileBanking. Astfel, clienții vor primi notificare push pe telefon și vor putea confirma tranzacția după logarea în aplicația Mobile Banking, fără a mai fi necesară introducerea parolei și a codului unic primit prin SMS, în pagina comerciantului. Mai multe detalii sunt disponibile în pagina dedicată de pe https://www.cec.ro/plati-online.

Compensații financiare pentru proprietarii de păduri cu restricții de exploatare

0

Perioada în care proprietarii de păduri cu restricții de exploatare pot primi compensații financiare va fi prelungită cu doi ani, până la 31 decembrie 2022, anunță Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Se află în faza de avizare interministerială proiectul hotărârii guvernului în acest scop. Sunt vizate „compensațiile reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, care determină restricții în recoltarea de masă lemnoasă”.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, subliniază: „Mă bucur că primul act normativ pe care îl semnez, în calitate de ministru al mediului, apelor și pădurilor, este unul menit să îi sprijine pe proprietarii de păduri care, din cauza regimului de protecție strictă, nu pot exploata aceste resurse. Este normal, atunci când vorbim despre restricții, măsuri de conservare și non-intervenție, să oferim compensații celor afectați. Prin asumarea și respectarea acestor restricții, proprietarii sprijină, în mod direct, eforturile noastre privind conservarea biodiversității din aceste zone, a ecosistemelor și a patrimoniului natural. Comisia Europeană a înțeles acest lucru și a aprobat schema de ajutor de stat. Sunt convins că această măsură vine cu multiple beneficii, atât pentru proprietari, cât și pentru pădurile noastre”.

Nou program de finanţare a IMM-urilor – Agro IMM Invest

0

Comisia Europeana  a autorizat in data de 18 decembrie 2020 modificarea schemei de ajutor de stat care sustine implementarea programului IMM INVEST. In acest sens, a fost prelungita perioada de valabilitate a schemei pana la data de 30 iunie 2021 si a fost obtinuta o majorare a bugetului de la 4.521 mld RON la 7.188 mld RON.

Solicitarea de prelungire si majorare a Schemei de Ajutor de Stat a fost inaintata de catre Guvernul Romaniei pentru a interveni cu masuri adaptate de sprijin in domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar si susținerea intreprinderilor mici și mijlocii din aceste sectoare, afectate de pandemia de coronavirus.

Astfel, Subprogramul de sustinere a intreprinderilor mici si mijlocii si a intreprinderilor mici cu capitalizare de piata medie din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii si sectorului alimentar AGRO IMM INVEST, poate fi accesat pentru  acordarea de garantii de stat in vederea accesarii de finantare pentru nevoile curente de lucru sau pentru realizarea de investitii. Beneficiarii grantului sunt intreprinderile mici si mijlocii, intreprinderile mici cu capitalizare de piata medie, precum si fermierii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar. Prin grant se acorda si o componenta nerambursabila de maximum 10% din valoarea finantarii garantate, cu condiția incadrarii in plafonul de 120.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in sectorul pescuitului si acvaculturii, 100.000 euro pentru intreprinderile care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare intreprindere care isi desfasoara activitatea in sectorul alimentar. Ajutorul de stat sub forma componentei nerambursabile pentru Subprogramul AGRO IMM INVEST se suporta din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Prin implementarea schemei de ajutor de stat care sustine intreg programul IMM INVEST, se estimează ca vor beneficia de  ajutoare de stat peste 58.000 de IMM -uri.

Numarul total al creditelor IMM INVEST aprobate de catre cei 21 finantatori participanti in program este de 26.544.

Pentru IMM-urile care inca nu au accesat programul si doresc sa se inscrie, este bine de stiut ca termenul de inscriere a fost prelungit, astfel aplicatia imminvest.ro va ramane deschisa pana la data de 30.06.2021.

Reamintim ca in data de 24.11.2020, Comisia Europeana a aprobat o alta schema de ajutor de stat propusa de Romania, in valoare de 216 milioane de euro (1,043 miliarde RON) pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de pandemia de coronavirus. Acest sprijin se acorda sub forma de garantii de stat pentru finantarile de tip factoring cu regres, prin programul IMM FACTOR, prin care se garanteaza creditul comercial pe termen scurt si care are scopul de a sustine întreprinderile mici și mijlocii sa acceseze rapid lichidități atunci cand exista varfuri de plati in activitatile curente.

Instrumentul de factoring va fi pus la dispozitia IMM-urilor de catre finanatorii care se vor inscrie in program, iar valoarea granturilor ce pot fi acordate unui beneficiar poate fi de pana la 800.000 de euro, iar pentru sectoarele pisciculturii si acvaculturii, granturile sunt limitate la maxim 120.000 euro, respectiv 100.000 pe beneficiar.

România Eficientă: Toate clădirile ce vor fi construite din 2021 trebuie să aibă consum energetic aproape zero

0

                                                                                                              

Finalul de an a adus o schimbare majoră în sectorul clădirilor noi private, fie că vorbim de locuințe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spații. Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizații de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.

Pentru clădirile publice, această obligație era deja valabilă încă de la finalul lui 2018.

Ce înseamnă o clădire cu un consum de energie aproape egal cu zero? Deși nu există o definiție unitară la nivel european, vorbim despre „o clădire cu performanță energetică foarte ridicată, care are o reducere substanțială a consumului de energie pentru servicii energetice. Simplu spus, fără să ai nicio diminuare de confort termic, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire este mai mică cu cel puțin 60% față de o clădire obișnuită, iar un procent important din consumul de energie trebuie să provină din surse regenerabile (energie fotovoltaică sau eoliană), pompe de căldură sau agent termic din sistemul centralizat de încălzire, în perspectiva eficientizării și decarbonării acestuia”, explică Radu Dudău, director al Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.

În legislația națională, clădirea al cărei consum de energie este aproape egal cu zero este acea „clădire cu o performanță energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în proporție de minimum 30% cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km față de coordonatele GPS ale clădirii, începând cu anul 2021”.

Performanță energetică înseamnă necesarul de energie pentru a răspunde nevoilor legate de utilizarea normală a clădirii – necesități care includ, în principal, încălzirea, apa caldă menajeră, răcirea, ventilarea și iluminatul. Pentru perioadele 2031-2040, 2041-2050 și după 2051, procentul obligatoriu de energie din surse regenerabile se va stabili prin hotărâre a Guvernului.

Totodată, primarii localităților cu mai mult de 5.000 de locuitori trebuie să elaboreze planuri locale multianuale pentru creșterea numărului de clădiri noi și existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferențiate în funcție de zonele climatice și de funcțiunile clădirilor.

Clădirile, printre principalii consumatori de energie din UE

Prevederile de mai sus sunt incluse în Legea nr. 101/2020, ce modifică Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor și care transpune Directiva 2018/844/UE din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.

Clădirile reprezintă un segment esențial al politicii UE privind eficiența energetică, deoarece ele sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie și pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon (CO2). Comisia Europeană și-a impus ca obiectiv ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de CO2 până în 2050, ceea ce necesită decarbonarea sectorului clădirilor.

Directiva privind performanța energetică impune statelor membre să elaboreze planuri naționale pentru creșterea numărului de clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, atât în cazul clădirilor noi, cât prin renovarea clădirilor existente.

Renovarea clădirilor vechi pentru a le aduce la standardul nZEB este crucială, pentru că ele reprezintă cea mai mare parte a parcului imobiliar, iar cele mai multe vor fi în folosință și în 2050. În România, renovarea extinsă este cu atât mai importantă, dat fiind că cele mai multe clădiri sunt vechi și într-o condiție mult mai precară ca în vestul Europei”, mai declară Radu Dudău.

Sectorul construcțiilor va trebui să se adapteze rapid noilor provocări, neavând suficientă experiență și resurse umane în acest moment. „E un domeniu în care trebuie să formăm competențe, personal calificat – fie că vorbim de proiectanți, arhitecți, ingineri, muncitori etc. Așadar, e o zonă care necesită pregătire și investiții, dar care va putea absorbi foarte multă forță de muncă. Vor exista ample fonduri europene disponibile pentru programe de educație, calificare sau reconversie profesională în acest domeniu”, conchide coordonatorul proiectului România Eficientă.

***

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfășoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Investitiile străine, o alternativă pentru dezvoltarea IMM-urilor românești

0

Investitiile străine, o alternativă pentru dezvoltarea IMM-urilor românești. Planul unei antreprenoare din România, în 2021

După mai bine de 9 luni de criză sanitară, situația financiară devine complicată pentru IMM-urile care nu aveau o poziție financiară solidă anterior startup-uri, firme cu capitaluri negative și pierderi acumulate și care lucrează cu marje mici și finanțare externă.

Studiul privind Raportarea Financiară la Antreprenori, realizat de Trusted Advisor în 2020, a relevat faptul că antreprenorii nu sunt familiari cu strategia financiară și forța acestui „instrument” corect și agil implementat în business, care dă structură, control și eliberează resurse de timp la antreprenor, prin delegare. 67% dintre respondenți au nevoie de recomandări de optimizare a afacerii și sunt deficitari la acest capitol.

„În practică se observă că 80% din IMM-uri nu au o strategie financiară actualizată în contextul pandemiei, dinamică și considerând scenarii multiple, și le lipsește acel fond de rezervă pe care să se bazeze în lunile următoare. Continuarea acestor afaceri se decide în următoarele luni, și cash-flow-ul este o variabilă foarte puternică în această ecuație. Implementarea strategiei de business 2021 depinde pentru o parte din IMM-uri de granturile guvernamentale și alte măsuri economice, fiscale. Predictibilitatea este un aspect de îmbunătățit și afectează mult potențialul IMM-urilor de a genera contribuție la PIB în aceste luni de început de an”, declară Ioana Arsenie, Strateg Financiar Trusted Advisor și Ambasador Elite Business Club București.

„MM-urile sunt motorul economiei însă, în astfel de situații cum este criza Covid-19, acestea sunt primele care suferă din lipsă de consolidare a afacerii, lipsa unui capital financiar, structură de business, alocare de bugete de criză, plan de avarie, comunicare internă cu angajații, sau externă – furnizori, clienți”. Aproape 61% dintre companiile private mici şi mijlocii din România şi-au redus activitatea în 2020, conform lucrării „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020. IMM urile conștiente de nevoia de capital financiar pentru dezvoltare au aplicat pentru fonduri guvernamentale, aproape 20.000 de companii au aplicat pentru finanțare pe Măsura Covid 19, din care doar 2333 vor primi finanțare”, explică Bianca Tudor (foto), fondator Elite Business Club International & Elite Business Women Investment Fund.

România, în cel mai mare forum global de investiții pentru companii

Vestea bună este că România s-a alăturat celui mai mare forum din lume al piețelor de investiții – World Business Angels, și va fi reprezentată la World Congress 2021 în perioada 15-21 Februarie  de către Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women Club – rețeaua de peste 11.000 femei-antreprenor din România care primesc consultanță în afaceri. Antreprenoarea româncă a fost numită Senator pentru România al Forumului World Business Angels.

Odată cu această nouă numire, România se va putea conecta mai mult cu piața globală a investitorilor, care va deschide oportunități extraordinare pentru oamenii de afaceri din țara noastră. Astfel, investitorii locali ‘business angels” ai României, incubatoarele, acceleratoarele, fondurile de capital privat, fondurile de co-investiții, parcurile tehnologice, proiectele corporatiste și antreprenorii ambițioși vor avea mai multe oportunități de a se conecta cu liderii globali din același domeniu.

„Includerea României în World Business Angels oferă o gamă largă de oportunități pentru start-up-urile României: creșterea, dezvoltarea întreprinderilor și deschiderea unor noi orizonturi pentru dezvoltarea economiei. Acest parteneriat s-a concretizat într-un moment critic pentru economia planetei, iar atunci când motorul economiei mondiale va fi repornit după criza generată de Covid-19, țara noastră se va regăsi în pole position, deoarece observasem și înainte de criză, la diversele conferințe internaționale de business la care am participat, că tot mai mulți investitori străini erau dispuși să parieze pe ideile de afaceri românești. Mai mult în România oportunitățile de finanțare sunt extrem de reduse iar fondurile guvernamentale întârzie pe măsura Covid 19, dacă ne uităm la cel mai recent exemplu”, explică Bianca Tudor, fondatorul Elite Business Women Club.

Congresul Mondial WBAF, organizat în luna februarie a fiecărui an, găzduiește cel puțin 5 summit-uri și numeroase alte evenimente, inclusiv Global Fundraising Stage și ceremonia World Excellence Awards. WBAF se mândrește, de asemenea, cu o serie de publicații, printre care se numără WBAF Business School Journal, World Class Startup Magazine și Angel Investor Review online.

Facem astfel un call to action pentru IMM-urile din România de a aplica pentru finanțare la WORLD CONGRESS 2021, https://www.wbaf2021.online/ sau  la adresa de e-mail contact@ebw.business.

Nova Power & Gas continuă investiţiile şi inaugurează o reţea de gaze naturale în Huedin, într-o primă etapă de dezvoltare în valoare de 11,3 milioane lei

0

  • Investiția constă în construirea reţelei locale de distribuţie de gaz, staţia SRMP şi conducta de racord, investiţie proprie și se va extinde, în funcţie de nivelul ulterior al cererii
  • Dezvoltarea reprezintă al treilea proiect de acest gen, după investiţiile din comuna Moara şi municipiul Câmpulung Moldovenesc (Suceava)
  • Urmează noi investiții în rețelele de distribuţe de gaze din municipiul Vatra Dornei şi comuna Sadova (Suceava) şi oraşul Stei şi comuna Lunca (Bihor), în 2021

Cluj-Napoca, 28 decembrie 2020Nova Power & Gas, companie membră a grupului E-INFRA, anunţă inaugurarea reţelei de gaze naturale din oraşul Huedin, judeţul Cluj, într-o primă etapă de dezvoltare în valoare de 11,3 milioane lei. Proiectul face parte din strategia grupului de a contribui la dezvoltarea infrastructurii critice din România, prin investiţii private în proiecte de utilitate publică.

„Şi acest proiect contribuie la reducerea decalajul acoperirii României cu reţelele de gaze naturale înregistrat în raport cu statele din regiune. Anul 2020 a fost unul important pentru industrie, în contextul liberalizării pieţei de gaze naturale și, dincolo de strategia noastră de a avea cele mai competitive oferte, mizăm pe extinderea continuăa reţelei de gaze naturale, investițiile în noi concesiuni, asigurarea contorizării inteligente, dar şi, implicit, pe racordarea noilor consumatori. De asemenea, vom continua seria noastră de investiţii în producţia de energie electrică, începută în luna decembrie cu proiectul centralei electrice de 13.4 MW pe bază de gaze naturale din municipiul Câmpia Turzii, cu capacităţi noi, din surse regenerabile şi combustibil gazos”, declară Mircea Bica, CEO Nova Power & Gas.

Realizată în timp record, de doar şase luni de la lansare, investiţia proprie în proiect cuprinde reţeaua locală de distribuţie de 34.5 km, alături de staţia de reglare măsurare-predare şi conducta racord de înaltă presiune, care vor deservi cei peste 9.000 de locuitori ai oraşului. În urma noii dezvoltări, zona va beneficia de un plus de confortul pentru consumatori, eficienţă energetică ridicată şi, nu în ultimul rând, de atragerea de noi investitori în zonă, pentru un nivel superior de dezvoltare a localităţii. Electrogrup, în calitate de antreprenor general, a asigurat execuția lucrărilor

Nova Power & Gas va continua planul de investiții, cu rețelele de distribuţie de gaze naturale din municipiul Vatra Dornei şi comuna Sadova (Suceava) şi oraşul Stei şi comuna Lunca (Bihor), în 2021.

Despre Nova Power & Gas

Companie românească, activă pe piaţa de energie electrică şi gaze naturale încă din 2007, Nova Power & Gas este furnizor de energie electrică și gaze naturale, producător de energie verde și distribuitor de gaze naturale. Nova furnizează energie pentru clienți casnici și industriali în piața liberă de energie și este unul dintre cei mai activi investitori în proiecte de dezvoltare de infrastructură energetică.

Despre Electrogrup

Activ din 1997, Electrogrup este unul dintre cei mai renumiți constructori de infrastructură din România. Dincolo de prezența puternică permanentă în marile proiecte naționale de infrastructură energetică, compania este și unul dintre cei mai activi dezvoltatori de infrastructură de telecomunicații, Smart City și construcții civile și industriale.

Despre E-INFRA

Nova Power & Gas și Electrogrup fac parte din E-INFRA, grup de companii active în domeniul infrastructurii de energie și telecomunicații, alături de Netcity Telecom și Direct One, cu peste 600 de angajați și o cifră anuală de afaceri de peste 120 milioane de euro în 2020. Mai multe informații sunt disponibile pe www.novapg.ro, www.electrogrup.ro și www.e-infra.ro.

Siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă, principalele preocupări

0

Un nou studiu lansat de analiștii Deloitte ne arată că siguranța angajaților și revenirea la locul de muncă sunt principalele preocupări din perspectiva juridică ale organizațiilor, care anticipează reluarea unui nivel obișnuit de funcționare în prima jumătate a lui 2021.

Două din trei departamente juridice sunt implicate în aspecte care țin de siguranța angajaților și se așteaptă ca politicile legate de revenirea la locul de muncă să fie una dintre priorități în viitor, în contextul în care peste jumătate dintre directorii juridici (51%) anticipează că organizațiile lor își vor relua nivelul obișnuit de funcționare în prima jumătate a anului 2021, conform studiului Deloitte 2020 Legal Department COVID-19 Survey, efectuat în rândul directorilor juridici și de conformitate din SUA.

Aspectele legate de reglementare (47%), beneficiile angajaților (44%), impactul asupra contractelor și a lanțului de aprovizionare (43%) și domeniul cibernetic (42%) sunt pe următoarele locuri în topul chestiunilor juridice legate de COVID-19, conform respondenților.

Majoritatea directorilor juridici (78%) spun că volumul de muncă al echipelor lor a crescut în contextul COVID-19, acestea având numeroase sarcini legate de pandemie în paralel cu participarea activă la asigurarea continuității businessului și la eforturile de securitate cibernetică, precum și în contextul în care măsurile de control asupra costurilor au dus în unele cazuri la reducerea numărului de angajați. Conform studiului, 81% dintre organizațiile pentru care securitatea cibernetică se află printre primele trei priorități spun că au un plan de a gestiona implicațiile juridice ale unui atac cibernetic, iar 55% dintre organizațiile care se confruntă cu întreruperi pe lanțul de aprovizionare au început să analizeze contractele afectate.

„Departamentele juridice erau deja supuse unei serii de provocări înainte de pandemie, cum ar fi presiunea de a-și îmbunătăți eficiența operațională în paralel cu menținerea nivelului costurilor și de a colabora mai strâns cu alte zone ale businessului. Pandemia a intensificat așteptările, căci liderii de business apelează la echipele lor juridice pentru a putea lua decizii de business documentate temeinic. În acest context, primele opțiuni accesibile departamentelor juridice sunt ajustarea modelului operațional și adoptarea de noi soluții tehnologice precum chatboți specializați sau automatizarea unor procese”, a spus Simina Mut (foto), Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, coordonatoarea Centrului Global de Excelență Deloitte Legal și a practicii Deloitte din Europa Centrală specializată în Legal Management Consulting.

Pentru a răspunde cerințelor tot mai mari, 62% dintre respondenți se așteaptă la creșterea investițiilor digitale dedicate departamentelor juridice, în ciuda măsurilor de menținere a nivelului costurilor. Organizațiile investesc în tehnologii precum inteligență artificială, procesarea limbajului natural și automatizarea robotizată a proceselor și își schimbă abordarea privind managementul contractelor.

În România, Deloitte și Reff & Asociații | Deloitte Legal au încheiat parteneriate cu Druid, Future WorkForce și RPAbox, companii care sunt lideri locali în domeniul transformării digitale, pentru crearea unor soluții tehnologice dedicate departamentelor juridice, financiare și de resurse umane, cum ar fi chatboți și soluții pentru automatizarea proceselor repetitive și manuale prin tehnologie RPA și algoritmi de procesare a limbajului natural.

ASF: Ratingul de țară al României câștigă încrederea investitorilor

0

Spread-ul dintre obligațiunile suverane ale României pe 10 ani, denominate în euro, și cele similare ale Germaniei s-a redus, ceea ce poate fi interpretat și ca o îmbunătățire a încrederii investitorilor în ratingul de țară al României, arată cel mai recent raport privind tendințele și riscurile pe piețele financiare locale și internaționale elaborat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Totodată, cotațiile CDS (Credit Default Swap) aferente obligațiunilor emise de România (în USD, cu maturitate la 5 ani) se situează în jurul nivelului de 119 puncte, în scădere cu aproximativ 29% față de ultimul maxim. Variațiile CDS sunt influențate de variația randamentelor titlurilor de stat cu aceeași maturitate. 

Liber la dividende. Dar cu măsură

European Systemic Risk Board (ESRB) a decis să revizuiască, în contextul reducerii incertitudinilor legate de perspectivele macroeconomice și al păstrării rezilienței sistemului financiar în ultima perioadă, Recomandarea privind restricționarea distribuirilor de dividende, răscumpărărilor de acțiuni și plăților remunerațiilor variabile. Astfel, entitățile din piețele financiare vor avea posibilitatea să efectueze astfel de operațiuni, în anumite condiții. ESRB recomandă autorităților de supraveghere să solicite băncilor, firmelor de investiții și societăților de asigurări să se abțină de la distribuiri care reduc cantitatea sau calitatea fondurilor proprii, mai puțin atunci când aceste instituții sunt prudente în realizarea distribuirilor, iar reducerea fondurilor proprii nu depășește pragul conservativ stabilit de autoritatea competentă. Pragul conservativ trebuie calibrat luând în considerare: nevoia instituțiilor financiare de a menține un nivel ridicat de capital; nevoia de a se asigura că nivelul general al distribuirilor este mai mic decât în anii anteriori crizei COVID-19; particularitățile fiecărui sector.

Raportul săptămânal de tendințe și riscuri pe piețele financiare, elaborat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, reprezintă o radiografie a evoluției principalilor indicatori macroeconomici și a indicilor bursieri, la nivel local și global.

Mai multe detalii despre riscurile și tendințele săptămânii pe piețele financiare găsiți în ediția nr. 51/23.12.2020 – Raportul Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale, ce poate fi accesat AICI.

BVB și Depozitarul Central accelerează procesul de transformare digitală cu ajutorul platformei Aurachain

0

Aurachain este noul partener tehnologic pentru Bursa de Valori București (BVB) și pentru Depozitarul Central. Două soluții inovatoare realizate pe platforma low-code Aurachainvor fi implementate pentru a accelera și optimiza procesul de votare în cadrul companiilor listate, prin capabilități specifice tehnologiei blockchain, și pentru a facilita accesul la piața de capital prin digitalizarea înrolării investitorilor.

BVB și Depozitarul Central au ales soluțiile dezvoltate pe platforma Aurachain pentru digitalizarea pieței de capital din România. Este un parteneriat de mare amploare al Bursei de Valori București cu o companie tehnologică, ce are ca scop dezvoltarea și modernizarea pieței de capital prin implementarea a două soluții tehnologice inovatoare care să eficientizeze și automatizeze procesele.

Beneficiind de o poziție unică pe piața de capital, Depozitarul Central este furnizor de servicii de depozitare a instrumentelor financiare, de registratar pentru emitenții listați la BVB, precum și de sistem de decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare, fiind o infrastructură care, mai ales în contextul global actual, are nevoie de digitalizare și automatizare în cât mai mare măsură a proceselor desfășurate, în condiții de siguranță, transparențăși trasabilitate cerute de regimul juridic aplicabil.Am convingerea că noul parteneriat încheiat astăzi cu Aurachain va fi unul de succes, va aduce valoare serviciilor oferite de Depozitarul Central și va reprezenta începutul unei colaborări solide, de lungă duratăși pe mult mai multe arii de activitate, în viitor”, a spus Silvia Buicănescu, Directorul Generalal Depozitarului Central.

Silvia Buicanescu, Depozitarul Central

Prima soluție cu un potențial important este aceea de digitalizare a procesului de vot în cadrul adunărilor generale ale acționarilor (AGA). Platforma digitală Intervote, dezvoltată pe Aurachain, automatizează mecanismele de vot în condiții de siguranță, și asigură prin puterea blockchain transparența și trasabilitatea cerute de reglementările în vigoare.

Soluția va fi pusă la dispoziția tuturor companiilor listate la BVB și pe piața AeROdin cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare al BVB pentru a eficientiza procesul de votare.

Adela Wiener – CEO at Aurachain

„Platforma low-code Aurachain transferă o mare parte din dezvoltarea aplicațiilor digitale în mâinile utilizatorilor business care au nevoie de soluții inovatoare, prin capabilități intuitive de configurare vizuală, ce înlocuiesc abordarea tradițională de scriere de cod. Personalul cheie din întreaga organizație – de la experți și analiști de afaceri la dezvoltatori profesioniști și specialiști în IT – poate contribui cu expertiza lui direct la procesul de creare a aplicațiilor software, pentru a obține rezultate impresionante în eficiența operațională.” a spus Adela Wiener, Directorul General alAurachain. „Cele două soluții oferite Bursei de Valori București au fost dezvoltate foarte rapid folosind platforma Aurachain și reprezintă încă un exemplu de cum putem ajuta organizațiile să-și accelereze eforturile de transformare digitală, încă din prima zi a oricărui angajament.”

Cea de-a doua soluție se referă la digitalizarea procesului de deschidere online a conturilor de tranzacționare de către investitorii individuali, printr-un serviciu standardizat pe care Depozitarul Central îl va oferi ca un punct unic de intrare pentru toți noii investitori individuali.

Soluția tehnologică dezvoltată pe platforma Aurachain are rolul de a facilita accesul investitorilor la Piața de Capital din România într-un mod complet automat și 100% sigur. Acțiuni precum înregistrarea, verificarea identității, recunoașterea facială și procesul KYC (Cunoaște-ți clientul) vor fi realizate exclusiv în mediu digital și vor fi automatizate.

Proiectul de colaborare dintre Depozitarul Central și Aurachain este foarte important din perspectiva potențialului de digitalizare a tuturor proceselor incidente pieței de capital. Ne dorim ca prin acesta să folosim soluțiile oferite de Aurachain în zona de identificare și profilare a clienților individuali, soluție pe care dorim să o oferim atât comunității de brokeraj pe piața de capital, dar și altor industrii sau platforme care au nevoie de un astfel de serviciu. Un alt produs pe care dorim să-l implementăm este o platformă de organizare a ședințelor pentru Adunări Generale ale Acționarilor, Consilii de Administrație, Comitete. Platforma Intervote se va adresa în primul rând nevoilor pe care companiile listate atât pe Piața Reglementată, cât și pe piața AeRO, din cadrul Sistemului Multilateral de Tranzacționare, le pot avea în organizarea acestor întâlniri. Credem în potențialul soluțiilor Aurachain și odată validată tehnologia de tip blockchain ce stă la baza acestor soluții, prin inițiativa anunțată astăzi, în mod cert vom propune extinderea colaborării cu Aurachain și pentru alte procese, cu scopul final de a digitaliza și simplifica activitatea investitorilor, borkerilor și a emitenților în zona reglementată a pieței de capital”, a afirmat Adrian Tănase, Directorul General al Bursei de Valori București, acționarul majoritar al Depozitarului Central.

Adrian Tanase

Prin acest nou parteneriat cu Aurachain, BVB face încă un pas important către modernizarea și dezvoltarea pieței de capital din România, prin facilitarea lărgirii bazei deinvestitori, eficientizarea procesului decizional și reducerea birocrației pentru companiile listate.

Platforma educațională gratuită IBM Open P-TECH conectează tinerii cu locurile de muncă ale viitorului

0

·        Platforma Open P-TECH este lansată în România

·        Peste 160.000 de utilizatori, din peste 130 țări, la nivel global

IBM anunță lansarea platformei gratuite de educație digitală Open P-TECH, pentru elevii, studenții, dar și profesorii din România. La nivel global, platforma este utilizată de peste 160.000 de elevi, studenti și profesori, din peste 130 de țări. 

Bazată pe programul P-TECH, lider în industrie, ce revoluționează educația publică din 2011, platforma le oferăelevilor și studenților cu vârste cuprinse între 14-20 de ani, dar și profesorilor, competențe tehnologice de bază și abilități de succes de care au nevoie pentru viitoarele locuri de muncă.

Spain, Barcelona. Happy colleagues laughing at desk while studying.

„IBM a dezvoltat platforma Open P-TECH pentru a oferi tinerilor din întreaga lume acces gratuit și flexibil la resurse educaționale care să îi conecteze cu adevărat la viitoarele locuri de muncă.  Iar locurile de munca s-au transformat foarte mult, vorbim despre un segment nou, pe care noi îl numim new collar, sau „Guler nou”, și care reprezintă o rampă de lansare în domenii cu o creștere rapidă, spre exemplu, securitate cibernetică, machine learning, cloud computing sau design digital. Multe din aceste job-uri necesită o calificare specializată, iar de multe ori generează dificultăți companiilor pe partea de recrutare. Suntem de părere că în următorii 5-10 ani, inteligența artificială va schimba 100% din locurile de muncă din prezent, iar curriculumul școlar se schimbă mai lent decât evoluează locurile de muncă, sau tehnologiile. Elevii și profesorii au nevoie de resurse actuale care să îi ajute să fie pregătiți pentru a face față cu succes cerințelor pietei muncii, din prezentul digital, dar și din viitorul automatizat” a declarat Maria-Luiza Jipescu, CSR Manager IBM România.

Open P-TECH oferă cursuri și resurse gratuite care susțin 2 direcții: dezvoltarea competențelor tehnice, prin învățarea practică a tehnologiilor de actualitate, precum cybersecurity, blockchain, data science, inteligență artificială, dar și dezvoltarea competențelor profesionale necesare pentru era digitală, precum design thinking, rezolvarea problemelor complexe, gândirea critică, creativitatea, colaborarea și munca în echipă. 

De asemenea, platforma oferă cursanților și certificări sub forma insignelor digitale, care îi ajută să le demonstreze angajatorilor sau profesorilor competențele acumulate. În prezent, Open P-TECH oferă 15 astfel de certificări digitale. 

În plus, profesorii au acces la resurse personalizate și pot găsi pe platformă materiale ajutătoare, de exemplu planuri de lecții, dar pot și să creeze și să aloce fiecarui elev, prin câteva click-uri, un plan de învățare și să urmărească parcurgerea acestuia.

A student learning by doing schoolwork at home using a computer.

Cu sprijinul Asociației Pro Arta Dezvoltare și Cunoaștere, Open P-TECH conține primul canal de resurse educaționale în limba română, dedicat profesorilor din România: „Pregătiți pentru școala online!”, care poate fi accesat aici.

„Parteneriatul dintre IBM România, lider în inovație tehnologică și Asociația Pro Arta Dezvoltare și Cunoaștere, promotor al educației prin tehnologie aduce către profesori, elevi și studenți resurse și cursuri pentru a sprijini cunoașterea și inovația. După succesul inițiativei naționale Clasa mea de acasă, programelor Scoala Altfel – Cariere în inovație cu IBM și Vinerea Altfel cu IBM, am dorit să oferim conținut specific profesorilor și elevilor, pentru a oferi oportunități egale de învățare și dezvoltare. Rolul Asociației este acela de a-i pune în legătură pe cei care doresc și au posibilitatea de a produce schimbarea cu cei care sunt dispuși să devină parte a acestui proces. Credem cu tărie că profesorii sunt principalii stakeholderi care pot contribui la implementarea sustenabilă a acestui demers, prin modelarea viitoarelor generații de adulți” a declarat Lucia Panea, Manager de Proiect, Asociatia Pro Arta Dezvoltare si Cunoastere. 

Așa cum îi spune și numele, Open P-TECH este o platformă deschisă, gratuită și accesibilă tuturor, de pe orice dispozitiv, de oriunde există o conexiune la internet. Toti elevii și studenții interesați de tehnologie și nu numai sunt încurajați să exploreze în ritm propriu Open P-TECH pentru a se pregăti pentru joburile secolului 21.

De asemenea, Open P-TECH poate fi utilizata cu succes în cadrul orelor de dirigenție, consiliere și dezvoltare personală, tehnologie, informatică și TIC.

Violeta Luca, General Manager Microsoft România,desemnată să conducă operațiunile Microsoft din Cehia și Slovacia

0

Violeta Luca (foto), General Manager Microsoft România, a fost desemnată să conducă operațiunile Microsoft din Republica Cehă și Slovacia, începând cu luna ianuarie 2021.

„Este o oportunitate care mă bucură și mă onorează în același timp, prin care îmi propun să aduc valoare în noua capacitate, să mă dezvolt în continuare și să susțin proiectele de transformare digitală la scară. Cred cu tărie că tehnologia este mai mult decât oricând soluția pentru a sprijini reziliența și dezvoltarea sustenabilă a societății. Și, având în vedere talentul pe care țara noastră a dovedit că îl are la dispoziție în domeniul ITC și nu numai, nu am nicio îndoială că Microsoft România își va continua traseul remarcabil la care am avut privilegiul de a contribui. Nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc echipei, tuturor clienților, partenerilor și organizațiilor cu care am lucrat și le transmit cele mai bune urări”, a declarat Violeta Luca.

Violeta Luca a preluat conducerea Microsoft România în noiembrie 2018, timp în care  compania a cunoscut o perioadă de creștere și a marcat momente importante în dezvoltarea sa. Printre realizări menționăm: programul “Alt Viitor” – prin care Microsoft a sprijinit dezvoltarea de competenţe digitale pentru zeci de mii de elevi şi profesori din România; numeroase proiecte de transformare digitală a serviciilor de sănătate, retail, a sectorului bancar și serviciilor profesionale sau la nivelul sistemului de învățământ, precum și ample proiecte vizând dezvoltarea start-up-urilor românești, prin suport tehnic din partea Microsoft, acces la resurse Azure și mentorat, astfel încât acestea să devină competitive la nivel regional și să-și poată extinde activitatea pe piețele europene. 

De asemenea, Violeta Luca a fost apreciată pentru modelul de afaceri inovator și capacitatea de dezvoltare a acestora, precum și pentru cel mai bun proiect de transformare digitală și cea mai bună campanie de responsabilitate corporativă, iar sub conducerea sa, compania Microsoft România a fost desemnată angajatorul numărul 1 în țară.

Până la anunțarea noului director general al Microsoft România, interimatul va fi asigurat de Alina Orban, actualmente Commercial Partner Lead, în cadrul Microsoft România.

Violeta Luca s-a alăturat echipei Microsoft România la începutul anului 2015, ca director de strategie, iar ulterior, până în 2017, a ocupat funcția de Director de Marketing și Operațiuni. Înainte de a se alătura echipei Microsoft România, Violeta Luca a ocupat funcții de vârf în managementul unor companii precum Metro C&C, Dante Internațional, Flanco Retail, Whirlpool Romania sau AIG.

Fantoma Crăciunului în speța tichetelor cadou – trecut, prezent și viitor

0

Material de opinie de Monica Țariuc (foto), Senior Manager,Global Employer Services, Deloitte România

Anul acesta, Crăciunul a venit mai devreme pentru mediul de afaceri. O serie de modificări la Codul Fiscal au fost publicate în Monitorul Oficial cu doar câteva zile înainte, cu aplicabilitate din 1 ianuarie 2021. Printre altele, mulți contribuabili așteptau clarificarea subiectului privind impozitarea tichetelor cadou, în special cele acordate terților pentru campanii de marketing și promovare. Noul text prevede și câteva nuanțe în plus privind tichetele acordate salariaților proprii, deși piața a demonstrat, în ultimii trei ani de inspecții fiscale în această zonă, că acolo lucrurile erau ceva mai clare.

Conform Legii 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, tichetele cadousunt bilete de valoare acordate de o societate comercială, ocazional, angajaților pentru cheltuieli sociale, dar acestea pot fi oferite și altor categorii de beneficiari în cadrul campaniilor de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, în contul unor cheltuieli de reclamă și publicitate.

Cum a arătat Crăciunul în anii trecuți?

Conform Normelor metodologice de aplicare a Codului Fiscal, în categoria veniturilor din altesurse sunt incluse, printre altele, tichetele cadou acordate persoanelor fizice în afara unei relații generatoare de venituri din salarii. În cazul acestora,documentele oficiale emise de autoritățile fiscale fie contribuabililor, în nume propriu, fie cu caracter general, publicate sub formă de ghiduri în spațiul public, atestă impunerea drept venit din altă sursă a tichetului cadou acordat în afara unei relații generatoare de venituri din salarii.

Cu toate acestea, numeroase inspecții antifraudăs-au finalizat cu reclasificarea tichetelor cadou acordate terților, persoane fizice, drept venituri salariale și estimarea multor milioane de euro drept contribuții de asigurări sociale obligatorii ce ar fi fost datorate de contribuabili.

Crăciunul 2020

În consecință, pe parcursul anului 2020 s-au colectat sume importante la bugetele de stat ca urmare a rectificării voluntare de către contribuabili a declarațiilor de venit, la recomandarea echipelor antifraudă, care au jucat inclusiv cartea amnistiei privind dobânzile și penalitățile de întârziere. Pentru a nu lăsa loc de interpretare, trebuie menționat aici faptul că direcția antifraudă nu are drept de impunere, actul de control emis de aceasta fiind un simplu mijloc de probă, inclusiv în ceea ce privește suma estimată în urma activității de control. Așadar, în mod normal, direcția antifraudă ar trebui să se comporte ca o avangardă care să identifice anumite nereguli și să recomande ulterior începerea unui control de fond, dar nu îi poate impune contribuabilului să acționeze în sensul plății sumelor stabilite prin procesul-verbal de control.

Revenind la modificările apărute cu ocazia Crăciunului 2020, la articolul 114 alineatul (2), după litera m) se introduce o nouă literă, n), cu următorul cuprins: „biletele de valoare sub forma tichetelor cadou acordate pe baza evidenței nominale altor categorii de beneficiari potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 165/2018 (…), pentru campaniile de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele prevăzute la art. 76 alin. (3) lit. h) și alin. (4) lit. a) din Codul Fiscal. Evidența nominală trebuie să cuprindă, cel puțin, informații referitoare la numele, prenumele, codul numeric personal/numărul de identificare fiscală a beneficiarului și valoarea tichetelor acordate fiecărui beneficiar lunar.”

Cu alte cuvinte, norma de aplicare din perioada Crăciunului trecut se asociază cu prevederea legislației privind acordarea biletelor de valoare și rezultă, astfel, o clarificare careconfirmă faptul că tichetele cadou acordate conform legii altor persoane decât salariaților proprii sunt venituri din altă sursă din perspectivă fiscală (pentru care nu se datorează contribuții sociale). Prin coroborare, efectul legislației ar fi trebuit să fie același și anterior. Așadar…

Crăciunul 2021 ar putea fi altfel?

Numeroase inspecții finalizate și/sau în derulare pe subiectul tichetelor cadou, estimate și pentru perioada care urmează, multe contestații în curs de soluționare, alte litigii demarate de nenumărați contribuabili care nu avut altă opțiune decât să „împrumute statul” și să aștepte dreptatea și recuperarea sumelor (cu dobândă) în sălile de judecată. În plus, contribuabili care s-au conformat voluntar în mod eronat ca urmare a inspecțiilor antifraudă din trecut, cautăacum soluții pentru a recupera sumele plătite.

Printre ei, și câțiva contribuabili care au „scăpat” și nu vor să redeschidă subiectul și alții care ar vrea să comande bilete de valoare de orice fel pentru a susține economia locală însă cărora le este teamă de o posibilă interpretare diferită a autorităților fiscale și evită astfel folosirea de instrumente de acest gen, în dauna economiei României.

În concluzie, modificările aduse în speța tichetelor cadou nu elimină posibilitatea de interpretare discreționară și, dacă nu se schimbă nimic substanțial, Crăciunul 2021 nu va arăta mai bine decât cel prezent, ba chiar mai rău. Clarificările aduse la Codul Fiscal sunt binevenite. Din păcate însă, acestea nu răspund unei probleme de fondcare are altă sursă și anume relațiile dintre contribuabili,care să regăsesc din ce în ce mai rar într-o anumită categorie, ci mai degrabă la granița dintre ele, dată fiind flexibilitatea de care atât persoanele fizice, cât și societățile comerciale dau dovadă. Dacă nu se va ține cont de piață și nu se va adapta legislația la nevoile acesteia, ne vom găsi mereu în situații similare.

Noaptea de Ajun l-a ajutat pe Ebenezer Scrooge (eroul lui Charles Dickens din „O poveste de Crăciun”) să înțeleagă lucrurile esențiale care se ascund în spatele celor materiale și probabil că un exercițiu similar ar fi recomandat atât autorităților fiscale, cât și contribuabililor. Problema în cazul tichetelor cadou nu a venit nicicând din lipsa legiferării în această zonă, ci din lipsa unei interpretări unitare care să reflecte piața. Întrebarea pe fond nu a fost niciodată care este tratamentul fiscal aplicabil tichetelor cadou, ci care sunt situațiile practice în care se acordă și, în funcție de acestea, cum se decide natura fiscală a venitului. Era clar și înainte și este și acum: dacă un tichet cadou nu este acordat conform legii, forma sa devine irelevantă și, astfel, substanța dictează natura venitului din perspectivă fiscală.

Poate că, în această privință, autoritățile fiscale și contribuabilii s-ar putea baza pe un ghid unic, comun, care să îi ajute să identifice care sunt situațiile care permit acordarea de tichete cadou atât angajaților proprii, cât și terților. O astfel de abordare ar ajuta toate părțile implicate să elimine abuzurile, fie că vorbim despre acordarea de tichete cadou în afara condițiilor legale, fie că vorbim despre reîncadrarea eronată a acestora drept venituri salariale. Altfel, nu vom fi schimbat nimic și totul va fi fost în zadar.

PwC România și D&B David și Baias au asistat Tchibo Coffee Service GmbH în achiziția Partener Coffee Services din România

0

O echipă integrată de specialiști în tranzacții ai PwC România și D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România, a asistat Tchibo Coffee Service GmbHîn achiziția firmei Partner Coffee Services, distribuitor al produselor Tchibo în România, Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova.

Recent, tranzacția prin care Tchibo Coffee Service preia societatea Partner Coffee Service a fost autorizată de Consiliul Concurenței. Experții PwC și D&B David și Baias au oferit asistență în toate etapele tranzacției, până la finalizare.

„Ne bucurăm că, după mai bine de doi ani de discuții și negocieri, am reușit să încheiem încă un proiect de succes. Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2020, vedem un ritm alert de semnare și închidere a tranzacțiilor, comparabil cu cel din anii precedenți”, a declarat Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias.

„Chiar dacă discuțiile și procesul tranzacțional durează mai mult, și ca urmare a incertitudinilor aduse de criza sanitară, totuși s-au încheiat multe tranzacții în această perioadă, fapt care arată încrederea investitorilor că actuala criză va fi depășită curând”, a spus Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România.

Echipa D&B David și Baias a fost formată din Sorin David, Managing Partner, Anda Rojanschi, Partener, Cristina Păduraru, Avocat Senior Coordonator, Lucian Bozian, Avocat Senior Coordonator, Mihaela Papandreia, Avocat Colaborator, precum și Oana Drăcea, Carmen Crețu, Larisa Jurcă, Doina Iliescu, Avocați Colaboratori.

Din partea PwC România, au fost implicați în tranzacție Cornelia Bumbăcea, Partener, Andreea Mitiriță, Partener, Laura Paraschiv, Senior Manager, Florin Rizea, Manager, și Mihaela Naidin, Manager.

„În condițiile unei înăspriri a cerințelor globale de transparență și raportare, implicațiile fiscale ce pot apărea pe parcursul unui proces de vânzare sau cumpărare trebuie monitorizate cu atenție astfel încât să respecte legislația locală și  internațională”, a spus Andreea Mitiriță, Partener PwC România.

Tranzacția a beneficiat și de implicarea unor consultanți și avocați din cadrul PwC din Germania, Ungaria și Bulgaria.

XTB: 2021 va fi un an optimist pe piețele bursiere

0

O corecție adâncă în primul trimestrul din anul viitor sau ajustări mai mici, dar mai multe în primăvară? Aur sau Bitcoin? BET sau DAX? Amazon sau Alibaba? Acestea au fost câteva dintre subiectele unei dezbateri online organizate de XTB România, cu sprijinul lui Ovidiu Susan, investitor și trader, și Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul companiei.

Piețele bursiere sunt foarte vulnerabile la o corecție adâncă în T1 2021, mai ales acele simboluri care au câștigat mult în perioada de pandemie. Spre exemplu, acțiunile din zona digitală au crescut foarte mult anul acesta, precum Amazon, Zoom, chiar și Microsoft. Tranziția de la a investi în câștigătorii pandemiei la a investi în pierzătorii pandemiei se va produce inițial foarte lent și la un moment dat foarte rapid și, totodată, se va face și o ajustare a acțiunilor. În plus, cred că atenția investitorilor va trebui să fie focusată pe datoria publică de care va depinde modul în care investitorii vor trata acțiunilor, obligațiunile, materiile prime și alte instrumente complexe, poate chiar și monedele virtuale. Totodată, cu puțin înainte de momentul în care vom ieși din perioada aceasta întunecată, sfârșit de primăvară și început de vară, probabil că pentru piețe nu va fi o perioadă foarte bună”, își explică Claudiu Cazacu(foto) opinia privind evoluția în linii generale a piețelor bursiere.

La rândul său, Ovidiu Susan este de părere că 2021 va fi un an optimist. „Atât timp cât băncile centrale și guvernele vor finanța economiile așa cum o fac în prezent cred că piețele vor continua să crească. Vom avea diverse ajustări, însă nu văd să mai experimentăm corecții majore, cum am văzut în primăvara acestui an. Chiar dacă există îngrijorări din partea unor investitori că, în prezent, experimentăm o bulă, cred că ar trebui să fim îngrijorați atunci când vom vedea inflație, acesta fiind primul semn major de alerta. Vorbim de o inflație de circa 3-4% în SUA care ar forța FED-ul să crească dobânzile”, spune Ovidiu Susan.

Vorbind de bule și prețuri considerate a fi ‚umflate’, analistul XTB este de părere că sectorul automobilelor electrice s-ar afla într-o asemenea situație. „Ceea ce mă preocupă realmente este ceea ce vedem în sectorul producătorilor de automobile electrice, o supra-evaluare, multe dintre aceste firme fiind de fapt în pierdere de mulți ani. Am putea vorbi despre o bulă în formare pe baza unor așteptări prea optimiste ale investitorilor. Autovehiculele electrice listate pe burse sunt evaluate la de vreo 10 ori mai mult decât industria tradițională acum ceea ce nu prea se leagă. În acest context, cred că sunt șanse de peste 50% ca Tesla să aibă ajustări puternice în martie 2021, potențial mai devreme, în a doua jumătate a lunii ianuarie sau februarie”, explică Claudiu Cazacu.

Făcând o comparație între bursa locală și cea europeană, Ovidiu Susan a exprimat opinia potrivit căreia anumite companii de pe bursa locală ar avea șanse de a performa mai bine decât DAX. „Nu știu însă dacă indicele BET va performa mai bine decât DAX. Însă, în mod clar, pe BVB sunt multe companii mult mai ieftine decât cele din SUA.”

Cred că bursa locală are șanse să depășească DAX anul viitor, ca performanță. Într-un mediu de dobânzi foarte scăzute goana după dividend va fi mai mare pentru că va face capitalul să se miște acolo unde găsește randamente. Cu atât mai mult pe fondul posibilității ca MSCI să încadreze Romania la piețe emergente”, a spus, la rândul său, analistul XTB România.

Trecând la piața chineză, aceasta este insuficient deținută de investitori și insuficient curtată, spune Cazacu. „Anumite titluri de acolo pot fi interesante. Plus, să nu uităm că piața chineză a trecut mult mai bine prin pandemie decât Europa de Vest sau SUA. Pe de altă parte, pentru giganții din IT riscurile vin din reglementare care ar putea scădea mult profitabilitatea acestora. Astfel, într-un orizont de un an, sunt șanse ca Alibaba să performeze mai bine decât Amazon, dar greu de spus cu certitudine.”

O perspectivă nouă și interesantă de investiții vizează și sectorul bancar european, care potrivit lui Ovidiu Susan are potențial de creștere anul viitor, întrucât în ultimii ani a fost într-o zonă de uitare. „Pe de altă parte, Bitcoin, cea mai vizibilă monedă virtuală începe să muște serios din statutul de safe-heaven a aurului. Nu știu dacă este de bun augur sau nu. Este o realitate”, spune Susan, la care Cazacu adaugă: „piața este extrem de volatilă pe termen scurt, însă Bitcoin și următoarele 2-3 monede cele mai lichide ar putea avea un an bun. Posibil să crească mai bine decât aurul. Dar rămâne de văzut”.

Ajutoare de stat: Comisia prezintă inițiative menite să faciliteze și mai mult punerea în aplicare a măsurilor de redresare și de sprijin în contextul pandemiei de COVID-19

0

Comisia Europeană a publicat pe 21 decembrie, modele orientative menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale de redresare și reziliență care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat. Totodată, pentru a facilita și mai mult punerea în aplicare a programului InvestEU, precum și a fondurilor UE și a fondurilor naționale alocate redresării, Comisia consultă statele membre cu privire la o eventuală extindere a Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare. În fine, Comisia efectuează un sondaj în rândul tuturor statelor membre pentru a colecta opiniile acestora cu privire la punerea în aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Pentru a beneficia pe deplin de avantajele oferite de fondurile publice limitate, este esențial ca normele privind ajutoarele de stat să își aducă în continuare contribuția la menținerea echității și a competitivității pieței noastre unice. Le oferim statelor membre toate orientările și instrumentele necesare pentru ca planurile lor naționale de redresare și reziliență să poată fi puse în aplicare cât mai rapid posibil, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a atenua efectele economice ale crizei actuale și pentru a ne asigura că economia europeană se redresează rapid în urma crizei, menținând totodată condițiile de concurență echitabile pe piața unică.”

Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat referitoare la planurile naționale de redresare și reziliență

În contextul punerii în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre, controlul ajutoarelor de stat va contribui la asigurarea faptului că cheltuielile publice ale statelor membre nu elimină cheltuielile private, la evitarea supracompensării și la garantarea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică.

Pentru a remedia în aval eventualele probleme legate de ajutoarele de stat, Comisia va purta din timp discuții cu statele membre cu privire la investițiile avute în vedere în planurile lor naționale de redresare și reziliență. Comisia este pregătită să examineze, împreună cu autoritățile naționale, posibilele dimensiuni de ajutor de stat ale planurilor lor de redresare și să le acorde întreaga asistența necesară pentru a elabora scheme de investiții care să fie conforme cu normele privind ajutoarele de stat.

Multe măsuri care ar putea fi propuse de statele membre, cum ar fi anumite investiții în infrastructură și sprijinul direct acordat cetățenilor, nu fac obiectul controlului ajutoarelor de stat, deoarece nu sunt selective sau nu se referă la activități economice. Este probabil ca alte măsuri să intre sub incidența Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare și, prin urmare, să nu fie necesar să fie notificate Comisiei și să poată fi puse în aplicare imediat de către statele membre.

În ceea ce privește măsurile care constituie ajutoare de stat și care necesită aprobare individuală, Comisia le va trata cu prioritate. În orice caz, Comisia se angajează să finalizeze evaluarea în termen de șase săptămâni de la primirea notificării complete din partea statului membru.

Modele orientative privind ajutoarele de stat

Comisia a publicat astăzi unsprezece modele orientative privind ajutoarele de stat. Aceste modele orientative acoperă numeroasele tipuri de proiecte de investiții conforme cu „inițiativele emblematice europene” prevăzute în Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, elaborată de Comisie. Modelele orientative sunt documente tehnice, menite să ajute statele membre să elaboreze planuri naționale care să fie conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat:

Inițiativă emblematicăModel orientativ
ACCELERAREAEnergie și infrastructura pentru hidrogen
Energia din surse regenerabile, inclusiv producția de hidrogen din surse regenerabile 
Infrastructura de generare și distribuție a sistemelor de termoficare sau răcire centralizată
RENOVAREA
Eficiența energetică a clădirilor 
REÎNCĂRCAREA ȘI REALIMENTAREAStații electrice de reîncărcare și puncte de realimentare cu hidrogen pentru vehicule rutiere
Achiziționarea de vehicule rutiere cu emisii zero și cu emisii scăzute 
Alte moduri de transport cu emisii scăzute 
CONECTAREAImplementarea și adoptarea rețelelor fixe și mobile de foarte mare capacitate, inclusiv a rețelelor 5G și a rețelelor de fibră optică
MODERNIZAREADigitalizarea administrației publice, inclusiv a asistenței medicale
DEZVOLTAREAProcesoare inovatoare și tehnologiile semiconductorilor
RECALIFICAREA ȘI PERFECȚIONAREAÎmbunătățirea educației și a formării, inclusiv a competențelor digitale și a conectivității relevante

Modelele orientative furnizează îndrumări sectoriale cu privire la cazurile în care (i) este posibil să se excludă existența unui ajutor de stat și, prin urmare, nu este necesară notificarea prealabilă a Comisiei; (ii) ar exista un ajutor de stat, dar nu este necesară notificarea, deoarece respectivul ajutor de stat intră sub incidența unei exceptări pe categorii și (iii) ar exista un ajutor de stat și este necesară notificarea, în lumina principalelor norme aplicabile privind ajutoarele de stat.

Modelele orientative pot să fie actualizate și vor fi actualizate, după caz, după ce Comisia va avea o mai bună perspectivă asupra planurilor naționale de redresare ale statelor membre și după ce va cunoaște mai bine aceste planuri.

În fine, statele membre pot utiliza căsuța poștală electronică și linia telefonică de urgență special create de Comisie pentru a răspunde la întrebările referitoare la modelele orientative.

Consultarea privind extinderea Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare

Tot astăzi, Comisia a transmis statelor membre spre consultare o eventuală extindere suplimentară a domeniului de aplicare al Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, pentru a se asigura o punere în aplicare eficientă a programului InvestEU, a Mecanismului de redresare și reziliență, precum și a altor fonduri ale UE și a fondurilor naționale destinate redresării și realizării obiectivelor digitale și obiectivelor verzi ale UE.

Se propune, de exemplu, ca posibilitățile de investiții menite să permită sporirea eficienței energetice sau digitalizarea clădirilor, construirea de rețele de stații de încărcare pentru mașini electrice, digitalizarea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) sau dezvoltarea benzii largi să fie incluse în domeniul de aplicare al regulamentului menționat.

Propunerea de astăzi se bazează pe propunerea prezentată de Comisie în luna iulie 2019 pentru a facilita finanțarea națională a proiectelor sau a produselor financiare care intră sub incidența programelor UE gestionate la nivel central în temeiul următorului cadru financiar multianual.

Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare declară anumite categorii de ajutoare de stat ca fiind compatibile cu tratatul, cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de condiții clare, și scutește aceste categorii de ajutoare de obligația de a notifica în prealabil Comisia și de a primi aprobarea acesteia. După adoptarea finală de către Comisie, statele membre vor putea să pună în aplicare aceste măsuri în mod direct, în deplină securitate juridică.

Chestionar adresat statelor membre privind punerea în aplicare a Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat

În martie 2020, Comisia a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat, menit să permită statelor membre să ofere sprijinul necesar economiei în contextul pandemiei de COVID-19, menținând în același timp condiții de concurență echitabile. Până în prezent, Comisia a luat peste 380 de decizii de autorizare a peste 460 de măsuri naționale în valoare de peste 3,07 mii de miliarde EUR în cele 27 de state membre și în Regatul Unit.

Comisia continuă să monitorizeze și să evalueze aplicarea Cadrului temporar în funcție de evoluția crizei. În acest scop, în urma consultărilor publice la care au participat toate statele membre, Cadrul temporar a fost modificat la 3 aprilie8 mai29 iunie și 13 octombrie 2020, pentru ca statele membre să poată să ajute mai mult întreprinderile afectate de pandemia de COVID-19.

La 7 decembrie 2020, Comisia a transmis statelor membre un chestionar, în vederea colectării opiniilor acestora cu privire la punerea în aplicare și eventuala necesitate de a adapta din nou Cadrul temporar privind ajutoarele de stat pentru a face față impactului economic al celui de al doilea val al pandemiei și pentru a asigura o redresare eficientă în urma crizei. În plus, Comisia colectează, de asemenea, de la statele membre date cu privire la cheltuielile aferente ajutoarelor de stat din cadrul schemelor aprobate până în decembrie 2020. Comisia va decide cu privire la eventuale măsuri viitoare pe baza feedbackului primit din partea statelor membre.

Context

Mecanismul de redresare și reziliență va pune la dispoziție împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini reformele și investițiile întreprinse de statele membre. Obiectivul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a spori durabilitatea și reziliența economiilor și societăților europene, precum și de a le pregăti mai bine pentru provocările generate de tranziția verde și cea digitală. Fondurile pe care statele membre le vor primi din Mecanismul de redresare și reziliență pot să fie vărsate, dacă statele membre doresc acest lucru, în compartimentul pentru statele membre al programului InvestEU și, de asemenea, în cadrul programului InvestEU pot să beneficieze de normele simplificate privind ajutoarele de stat prevăzute în Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare.

La 19 martie, Comisia a adoptat Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat, menit să le permită statelor membre să utilizeze întreaga flexibilitate prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei de COVID-19. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020, sporindu-se posibilitățile de a oferi sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de COVID-19, pentru a proteja locurile de muncă și pentru a sprijini în continuare economia. Cadrul a fost ulterior modificat la 8 mai, pentru a permite măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată, și la 29 iunie 2020, pentru a sprijini în continuare microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a stimula investițiile private. Prin cea de a patra modificare, din data de 13 octombrie 2020, valabilitatea cadrului temporar a fost prelungită până la 30 iunie 2021 și, respectiv până la 30 septembrie 2021, în ceea ce privește măsurile de recapitalizare. Domeniul de aplicare al cadrului temporar a fost, de asemenea, extins, permițând, printre altele, statelor membre să sprijine întreprinderile care se confruntă cu pierderi semnificative ale cifrei de afaceri, contribuind la o parte din costurile lor fixe neacoperite.

Cadrul temporar va fi în vigoare până la sfârșitul lunii iunie 2021. Întrucât este posibil ca problemele de solvabilitate să se materializeze abia într-o etapă ulterioară, pe măsură ce evoluează criza, Comisia a prelungit această perioadă, doar pentru măsurile de recapitalizare, până la sfârșitul lunii septembrie 2021.

Cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea plății impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, statele pot să acorde întreprinderilor compensații pentru pagubele suferite din cauza pandemiei de COVID-19 și provocate în mod direct de aceasta.

Program pentru profesori de acces metode de relaționare cu noile generații de elevi

0

Compania TenarisSilcotub – cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici, pentru industriile energiei, mecanică și auto – este finanțatorul programului Tech Teach League, gândit de organizația„Școala de Valori”, specializată în educație, adresat profesorilor, pentru„acces la noi metode de predare și de relaționare cu noile generații de elevi”.

Beneficiari sunt 37 de profesori din Călărași, Câmpina și Zalău, care „vor învăța despre integrare digitală, managementul schimbării, pedagogie trans-disciplinară și crearea unei comunități de învățare activă”. Inițiatorii subliniază că „programul include atât cunoștințe teoretice, cât și experiențe practice, pentru a facilita profesorilor integrarea acestor noi metode. Implementarea acestui program are ca scop  naștere unei comunități de învățare activă care să aducă noutate și inovație în liceele tehnice”.

Foto: TenarisSilcotub , 📷 Vlad Cupşa © http://komiti.media/

Codruța Hodrea, manager în relația cu comunitatea, TenarisSilcotub: „După investiții în infrastructură și programe de susținere a elevilor din liceele tehnice, compania noastră a ales, în acest an, să sprijine cadrele didactice pentru a se dezvolta și a folosi metode de învățare inovative. Noua abordare va contribui la întărirea relației elev – profesor, la creșterea interesului pentru noțiunile predate și, pe termen lung, la îmbunătățirea competențelor viitorilor tehnicieni. Adaptarea învățării la noile realități, la așteptările celor care sunt în clasă, fie ea chiar și o clasă online, va duce la creșterea nivelului de încredere a tuturor participanților la educație – elevi, cadre didactice și părinți”.

Daria Cupăreanu, manager de proiect, Școala de Valori: „În Tech Teach League, toată atenția se îndreaptă asupra cadrului didactic, ce are un rol fundamental în actul educațional, asigurând sustenabilitate educațională la nivelul școlii și în regiune. Munca și eforturile depuse de profesorii din liceele tehnologice pentru a genera schimbarea, dezvoltarea și educarea elevilor este remarcabilă, iar cei cu care lucrăm sunt de deschiși pentru perfecționare atât la nivel personal, cât și profesional”.

Ionuț Cosma, profesor de tehnologia informației la Liceul Mihai Viteazul din Zalău: „Liceul la care predau este, deja, un beneficiar direct al investițiilor pe care TenarisSilcotub le face în educație, iar proiectele derulate împreună mi-au dat șansa să învăț multe dintre lucrurile noi pe care le aplic la clasă. Tech Teach League este o experiență nouă prin care sunt sigur că mă voi dezvolta”.

TenarisSilcotub – companie parte din grupul Tenaris – se definește ca „cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici, utilizate în diverse aplicații din industriile energiei, mecanică și auto. Cu o echipă de peste 1.500 de oameni în România, TenarisSilcotub are unități de producție la Zalău, Călărași și Câmpina. Prin programele de dezvoltare socială, compania investește în educație, sănătate, cultură și protecția mediului. fb.com/TenarisSilcotub”.

Asociația Școala de Valori își propune ca „până în 2035 să pregătească dascălii din România pentru a preda inovativ, aproape de elev și a evidenția potențialul fiecărui tânăr pe care îl pregătește pentru viață și pentru o profesie pe care să o practice cu satisfacție”.