BancaGaranti BBVA România anunță că „a acordat un împrumut de 10 milioane de euro companiei First Look Solutions S.A., deținute în comun de Rezolv Energy SA din Praga și Low Carbon din Londra, ca parte a unui pachet de finanțare sindicalizată. First Look Solutions SA dezvoltă prima fază de 192 MW a parcului eolian VIFOR, un mare parc eolian terestru din județul Buzău, cu o capacitate totală de 461 MW. Ambii sponsori ai proiectului sunt companii de investiții cu un istoric solid în active complexe de infrastructură sustenabilă la nivel mondial.
Rezolv Energy SA este cea mai recentă investiție a Actis prin intermediul Energy 5 Fund, un lider global în investiții sustenabile pe piețele emergente, cu active de 12,7 miliarde de dolari în administrare”.
Lorena Portugal Cantera, Managing Director – Financial Sponsors, Corporate and Investment Banking, BBVA: „BBVA este mândră să sprijine Actis în acest proiect important, ca parte a angajamentului nostru față de finanțarea sustenabilă, cu scopul de a accelera și a realiza o tranziție către energie verde.”
Bilge Demirer (foto), director general adjunct al Garanti BBVA: „Scopul nostru, ca instituție bancară responsabilă, este să sprijinim tranziția verde prin canalizarea capitalului către proiecte de energie regenerabilă (solar, eolian), clădiri verzi certificate pentru sustenabilitate, transport curat și economie circulară. În prezent, 10% din portofoliul de credite acordate clienților entități juridice este direcționat către finanțarea sustenabilă. Suntem mândri să contribuim în continuare, alături de alte instituții financiare importante, la proiectul de referință al Rezolv Energy și Low Carbon, marcând astfel un moment important în direcția dezvoltării energiei regenerabile a României până în 2030.”
Garanti BBVA estimează că „prima fază a parcului eolian VIFOR va deveni operațională până la sfârșitul anului 2025, furnizând electricitate curată pentru aproximativ 108.000 de gospodării din România. Prin angajamentul ridicat față de sustenabilitate, bazat pe cele mai bune practici din industrie și aliniat cu standardele internaționale, centralele de energie regenerabilă vor sprijini un ecosistem sustenabil în jurul lor”.
Colaborarea dintre Garanti BBVA România și First Look Solutions SA în dezvoltarea parcului eolian VIFOR reprezintă „un pas crucial către un viitor sustenabil și sigur din punct de vedere energetic pentru România. În conformitate cu inițiativele UE Fit for 55 și REPowerEU, România s-a angajat să crească ponderea energiei regenerabile în consumul total de energie de la 24,3% în 2019 la 36,2% până în 2030, asigurând în același timp sursele de energie ale țării. Aceasta implică adăugarea a 11,9 GW de nouă capacitate regenerabilă, reflectând angajamentul crescut al țării de a crește producția de energie regenerabilă în mixul său total de energie.
În viitorul apropiat, strategia Garanti BBVA România este de a mobiliza toate resursele și expertiza pentru a rămâne alături de clienți, pe drumul lor către sustenabilitate, oferindu-le produse personalizate, consultanță și soluții de finanțare adecvate. Strategia de creștere a Garanti BBVA România se bazează pe integrarea standardelor ESG în deciziile sale de afaceri. În acest sens, banca urmează pașii întreprinși de grupul din care face parte, BBVA Spania, un pionier în sustenabilitate la nivel global, cu peste 260 de miliarde de euro mobilizați în finanțarea sustenabilă din 2018 și până în prezent. Mai mult, BBVA a primit în ultimii patru ani cel mai mare scor din indicele de sustenabilitate Dow Jones dintre instituțiile financiare din UE”.
Garanti BBVA reamintește că „face parte din Grupul Garanti BBVA România, alături de Garanti BBVA Leasing și Garanti BBVA Credite de Consum, care completează oferta băncii cu produse specifice de leasing, servicii de management al flotei, precum și credite de consum. În 2023, banca a celebrat 25 de ani de prezență activă în cadrul sistemului bancar românesc.
Garanti BBVA România este deținută de Garanti BBVA Turcia (TGB), a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. Acționarul majoritar al Garanti BBVA Turcia este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).
VGP anunță finalizarea celei de-a 8-a clădiri din VGP Park Timișoara odată cu livrarea depozitului către Continental Tires Timișoara, care va utiliza aproximativ 20.000 m² pentru operațiunile de stocare a anvelopelor.
Noua clădire din VGP Park Timișoara oferă o suprafață totală de închiriat de 32.768 m², din care 8.209 m² sunt încă disponibili. Aceasta include facilități de ultimă generație, precum iluminat LED avansat, contorizare inteligentă pentru gestionarea eficientă a energiei și un sistem de pompă de căldură aer-aer. Clădirea a fost proiectată sustenabil, vizând certificarea BREEAM Excellent, și include prevederi pentru adăugarea de panouri fotovoltaice pe acoperiș pentru generarea de energie verde.
Pentru a îndeplini cerințele specifice ale Continental Tires Timișoara, VGP a adaptat înălțimea clădirii la 10,3 metri, respectând reglementările stricte pentru stocarea anvelopelor. Aceasta evidențiază flexibilitatea și dedicarea VGP în îndeplinirea nevoilor unice ale clienților săi. Facilitatea include și sisteme specializate de prevenire a incendiilor, asigurând un mediu sigur care îndeplinește cele mai înalte standarde de securitate. Parteneriatul cu Continental Tires Timișoara subliniază capacitatea VGP de a oferi soluții imobiliare personalizate pentru clienți de top din industria auto, consolidându-și reputația ca partener de încredere pentru companiile de logistică și industriale.
VGP Park Timișoara este situat strategic în apropierea Aeroportului Internațional Timișoara, făcându-l un important hub logistic și industrial. Parcul găzduiește deja șapte clădiri finalizate, deservind clienți din diverse sectoare, inclusiv transport, logistică, servicii de curierat, producție auto și electronice. Cu o suprafață de teren de 349.098 m², VGP Park Timișoara oferă o suprafață totală de închiriat de 178.861 m², din care 10.728 m² sunt în prezent disponibili pentru noi chiriași. Parcul oferă opțiuni flexibile de extindere, facilități moderne și inovatoare, servicii de suport cuprinzătoare, operațiuni eficiente din punct de vedere al costurilor și acces la o forță de muncă calificată. Aceste caracteristici fac din VGP Park Timișoara o destinație ideală pentru afacerile care doresc să își stabilească sau să își dezvolte operațiunile. Unitățile sunt disponibile începând de la 1.500 m², cu opțiunea de soluții personalizate pentru operațiuni logistice de mari dimensiuni.
VGP este dedicat furnizării de clădiri de înaltă calitate, eficiente din punct de vedere energetic și prietenoase cu mediul, contribuind la medii de lucru durabile și ecologice. Toate clădirile VGP sunt certificate conform standardelor BREEAM sau DGNB, reflectând angajamentul companiei față de dezvoltarea durabilă și impactul minim asupra mediului. Pentru toate clădirile sale noi, VGP vizează nivelul de clasificare BREEAM Excellent sau DGNB Gold.
Casa de avocatură Filip & Company anunță că „a acordat consultanță juridică AROBS Transilvania Software,un furnizor global de soluții IT și software personalizat și totodată cea mai mare companie de tehnologie listată la Bursa de Valori București, cu privire la operațiunea de majorare a capitalului social prin intermediul căreia a atras 28,7 milioane de euro. Această operațiune reprezintă cea mai mare majorare de capital social pentru o companie listată din sectorul IT din România. Procesul a constat în două etape – prima, în care acționarii existenți au subscris pe baza drepturilor de preferință, și a doua, în care noi investitori instituționali locali și internaționali au subscris în cadrul unui plasament privat”.
Olga Niță (foto), partener în cadrul departamentului de fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company:„AROBS se numără printre cei mai dinamici actori din sectorul IT din România. Operațiunea de majorare a capitalului social nu doar că subliniază angajamentul lor față de creștere și inovație, dar contribuie semnificativ la dezvoltarea și consolidarea pieței noastre de capital. Suntem încântați că am avut oportunitatea de a colabora cu AROBS în acest proiect important și le mulțumim pe această cale pentru încrederea acordată, precum și pentru colaborarea excelentă.”
Filip & Company precizează că „echipa care a asistat AROBS Transilvania Software în acest proiect a fost coordonată de către Olga Niță (partener) și i-a inclus pe Alexandru Bîrsan (partener și coordonator al departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company), Roxana Diaconu (senior associate), Monica Popa (associate), Bianca Gheorghe (associate), Isabela Dogaru (associate) și Geogiana Lazăr(associate)”.
Totodată, Filip & Company subliniază că, „în ultimii ani, s-a implicat cu succes în multe dintre tranzacțiile de referință pe piața de capital din România, atât oferte de acțiuni, cât și obligațiuni, precum și în toate emisiunile de obligațiuni ale statului român pe piețele externe. Avocații Filip & Company sunt clasați pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale Chambers and partners, Legal 500 și IFLR în practica de Piețe de capital atât la nivel de echipă cât și individual, iar Alexandru Bîrsan este clasat în Hall of fame în această arie de practică de către Legal 500”.
Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că directorul general Marius–Dan Sîiulescu „a dispus joi, 11 iulie, intensificarea măsurilor de monitorizare a populației de urs în fondurile cinegetice gestionate de către Romsilva, în special în zonele turistice cu risc privind interacțiunea oamenilor cu exemplarele de urs.
Măsurile au fost adoptate în urma creșterii populației de urs, a schimbării comportamentului acestei specii și a interacțiunii tot mai dese cu oamenii.
Astfel, vor fi identificate și monitorizate cu atenție traseele turistice cele mai expuse interacțiunii dintre om și urs, vor fi amplasate panouri de avertizare referitoare la prezența urșilor, pe aceste trasee turistice care se suprapun cu fondul forestier de stat administrat de Romsilva, dar și recomandări pentru prevenirea și evitarea situațiilor periculoase.
De asemenea, vor fi instalate pe aceste trasee turistice, în zonele de risc, camere de monitorizare a faunei cu transmiterea instantanee a imaginilor, pentru identificarea în timp real a prezenței urșilor în zonele traseelor amenajate, frecventate de către turiști.
Pădurarii de vânătoare din fondurile cinegetice gestionate de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, după analiza acestor imagini, vor comunica în regim de urgență autorităților competente potențialele situații de risc apărute”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva menționează că „gestionează 241 de fonduri cinegetice, circa 11% din totalul fondurilor cinegetice la nivel național. Pe cele o sută de fonduri cinegetice gestionate de către Romsilva, în care se regăsesc populații de urs, au fost evaluate anul trecut circa 2.700 de exemplare, efectivul optim fiind de 948 de exemplare de urs, adică de aproape trei ori mai mult decât optimul”.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.
De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat”.
GRAMPET Group anunță începerea unei noi etape de transformare organizațională și anunță „schimbări strategice în echipa de management, în anul care marchează 25 de ani de activitate ai celui mai mare grup feroviar și operator logistic privat din România şi Europa de Sud-Est.
În contextul unor proiecte ample de dezvoltare la nivel local și regional, Dorin Soare, care a deținut funcția de director inovare GRAMPET, a fost numit director general al RELOC Craiova, în timp ce Gruia Stoica a preluat funcția de președinte al Consiliului de Administrație al acestei companii membre a GRAMPET Group. De asemenea, Costinel Almăjanu, care face parte din echipa GRAMPET Group de peste 18 ani, a fost numit în funcția de director general al Train Hungary, în timp ce Rita Basco a devenit noul director comercial al companiei din Ungaria”.
Gruia Stoica
Gruia Stoica, președinte GRAMPET și președinte al Consiliului de Administrație al RELOC Craiova: „Planurile GRAMPET Group pentru perioada următoare sunt extrem de ambițioase, iar obiectivul nostru este să avem în echipă cei mai buni profesioniști în domeniu. Prin aceste schimbări ne-am dorit să recompensăm performanța, profesionalismul și experiența celor care ne-au fost alături în ultimii ani și suntem convinși că împreună vom reuși să ne menținem poziția de top câștigată în industria de transport feroviar de marfă din România și Europa Centrală și de Sud-Est.”
Dorin Soare
Grampet Group subliniază că „noul director general al RELOC Craiova are o experiență de peste 16 ani în domeniul inovării industriale, cercetării și dezvoltării, precum și în producție și fabricație. Dorin Soare a preluat această funcție, după ce în ultimii doi ani a coordonat, în calitate de director inovare, numeroase proiecte de management, dezoltarea afacerilor, optimizare profesională și cercetare în cadrul unor companii precum RELOC Craiova, Electroputere VFU Pașcani și Reva Simeria. Experiența sa profesională include, de asemenea, poziții de conducere la nivel de manager în companii de prestigiu din industria ingineriei și serviciilor de consultanță, precum AKKA Technologies (Divizia Automotive & Transport) și AVL List GmbH. De profesie inginer, Dorin Soare a fost, în perioada 2004-2009, lector în cadrul Universității Politehnica din București, unde și-a obținut și doctoratul în teme inovative actuale, precum utilizarea hidrogenului pentru alimentarea motoarelor cu ardere internă în vederea diminuarii emisiilor poluante.
Costinel Almăjanu
Costinel Almăjanu, cu 25 de ani de expertiză în arii precum transportul feroviar de marfă, întreținere/reparații linii de cale ferată și întreținere/reparații vagoane și locomotive, a preluat conducerea Train Hungary, după demiterea lui Călin Grațian. Noul director general al companiei din Ungaria a deținut mai multe poziții de conducere în cadrul GRAMPET Group, printre care director comercial al Trans Expedition Feroviar și GP Rail Cargo și director general al companiei Logistică Feroviară. La rândul său, Rita Bacso, noul director comercial al Train Hungary, activează în sectorul feroviar de peste 13 ani”.
OrganizațiaRomanian Tech Startups Association (ROTSA), care reprezintă interesele startup-urilor de tehnologie din România, anunță că „se extinde la Constanța prin organizarea seriei de evenimente dedicată antreprenorilor, Founders Club. Prima ediție va avea loc marți, 16 iulie, de la ora 18:00.
Evenimentul va avea loc la Azuma Beach (strada Tabla Buții, nr 2A), iar cei care își doresc să participe, se pot înscrie aici”.
Organizatorii precizează că „Founders Club este o serie de evenimente lunare care au fost lansate în 2023, iar până acum au fost organizate evenimente în București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași.
Seria de evenimente evidențiază practicile exemplare și poveștile de succes ale start-up-urilor locale care se extind global. În cadrul evenimentelor sunt facilitate conexiunile dintre fondatori și colegi din alte businessuri, consilieri, investitori, parteneri tehnologici, inovatori din companii locale și autorități publice.
Evenimentul Founders Club de la Constanța este organizat de ROTSA, cu sprijinul comunității Start-up CT și EIT Digital, Startup Reaktor și Techcelerator.
Speakerii acestui eveniment sunt Cristina Țoncu – cofondator și manager de programe la Techcelerator; Adrian Chirilov – fondator AppSeed și George Farauanu – cofondator Start-up CT, care va fi și moderatorul evenimentului.
Cristina Țoncu este cofondator și manager de programe la Techcelerator, cel mare program de accelerare din România pentru startup-uri de tehnologie. Ea a lucrat până acum cu peste 20 serii de programe de startup-uri și aproximativ 400 companii care au reuşit să obțină în total finanţări de aproape 13,5 milioane de euro.
Adrian Chirilov este fondatorul AppSeed, companie alumnus Techcelerator din prima cohortă (2018), o soluție care generează aplicații web care permite oricărui client să aleagă ușor o temă vizuală și să o aplice unei aplicații software complete, dar flexibile, în doar câteva minute, îmbunătățind considerabil timpul de dezvoltare de la proiectarea vizuală până la implementarea aplicației.
George Farauanu este cofondator Start-up CT, o comunitate adresată antreprenorilor care își doresc să construiască un start-up și caută resurse educaționale, formări, mentorat sau acces la finanțare. În trecut acesta a fost cofondator Confidas, start-up care a participat la programele de accelerare organizate de Techcelerator”.
Cristina Țoncu, cofondator și manager de programe la Techcelerator: „De aproximativ 15 de ani lucrez cu startup-uri și proiecte care au nevoie să crească și să se finanțeze, iar cei șase ani la Techcelerator și ROTSA au însemnat colaborarea cu aproximativ 400 de companii. Dacă toți acești ani au însemnat lucrul îndeaproape cu antreprenori din orașele care atrag mereu investiții – București, Cluj, Timișoara și Iași – mă bucur că prin Founders Club, ROTSA face primii pași și în Constanța, un oraș care a fost în mod clasic cunoscut ca având o economie mai degraba sezonieră, dar care începe să atragă tot mai mult finanțări de durată.”
George Farauanu, cofondator Start-up CT: „Extinderea ROTSA la Constanța și seria de evenimente Founders Club reprezintă o etapă care va fi foarte utilă antreprenorilor din Constanța și din zonă, având în vedere că observăm tot mai mult interes pentru a lansa startup-uri, în special start-up-uri tech, iar toți acești fondatori au nevoie de sfaturi, informații, conexiuni. Această inițiativă a ROTSA care poate fi susținută de mediul universitar și de alte organizații de business va fi un important punct de start pentru mulți antreprenori la început de drum într-o perioadă în care orașul nostru crește semnificativ, datele România Property Club, arătând că la Constanța vor fi investiții de aproximativ 9 miliarde de euro în următorii patru-cinci ani.”
Programul evenimentului este: 18:00-18:30: Primire & Networking, 18:30-20:00: Discuție interactivă cu Cristina, Adrian și George, 20:00: Networking
Cei interesați să își împărtășească povestea de antreprenoriat în sesiunile viitoare, pot contacta organizatorii pentru a explora oportunitățile de colaborarepe adresa contact@startupct.ro.
ROTSA (Romanian Tech Startups Association) este caracterizată ca „o organizație nonprofit care își propune să promoveze, să sprijine și să reprezinte interesele startup-urilor de tehnologie din România. ROTSA, prin colaborarea cu actori ai ecosistemului național, realizează maparea națională a start-up-urilor tech din România, într-un efort de generare de date legat de starea și evoluția companiilor de tip start-up tech. Viziunea ROTSA o reprezintă dezvoltarea și sprijinirea ecosistemului de startup-uri de tehnologie, fiind în același timp un conector pentru principalii actori și o legătură cu alte ecosisteme internaționale deja existente”.
Hidroelectrica (H2O), lider în producția de energie electrică și principalul furnizor de servicii tehnologice necesare în Sistemul Energetic Național, aniversează astăzi un an de la listarea sa istorică din anul 2023 la Bursa de Valori București (BVB). Pe 12 iulie 2023, acțiunile H20 debutau la tranzacționare în urma încheierii cu succes a celei mai mari oferte publice inițiale (IPO) realizată vreodată la BVB într-o operațiune care a atras în total 9.28 miliarde RON (1.87 miliarde EUR sau 2.04 miliarde USD) pentru 89.7milioane de acțiuni reprezentând 19.94% din numărul total de acțiuni. Oferta Hidroelectrica, derulată la BVB în perioada 23 iunie – 4 iulie 2023, a devenit, astfel, cea mai mare ofertă din Europa și a patra cea mai mare din lume luând în calcul IPO-urile realizate în anul 2023.
În prezent, Hidroelectrica este cea mai mare companie românească în funcție de capitalizare care, la finalul zilei de ieri era de 57.89 miliarde de LEI, în creștere cu 24% față de capitalizarea companiei de la momentul IPO-ului. Acțiunile companiei Hidroelectrica au fost incluse în indicii BET, BET-TR, BET-TRN, BET-XT, BET-XT-TR, BET-XT-TRN, BET-BK, BET-NG și BET Plus încă din prima zi de tranzacționare a companiei pe Piața Reglementată a BVB. În cadrul indicelui BET, indicele principal al pieței de capital din România, compania are a 3-a cea mai mare pondere. Dimensiunea semnificativă a IPO-ului Hidroelectrica a atras inlcuderea sa în indicii FTSE Russell pentru Piețe Emergente și în indicii MSCI, imediat după listarea companiei la BVB.
„Acum un an, odată cu startul IPO-ului premergător listării Hidroelectrica, s-a declanșat un adevărat entuziasm în jurul companiei și a ideii de a deține în portofoliu acțiunea Hidroelectrica, o companie mult așteptată la bursă. Mulți investitori au făcut la momentul respectiv primii pași la bursă prin deschiderea unui cont de tranzacționare datorită prezenței Hidroelectrica, companie strategică pentru țara noastră, la BVB. Apetitul investitorilor pentru companie este ridicat și astăzi așa cum a fost, de altfel, pe tot parcursul acestui an de la listare, unde vedem că a fost cea mai tranzacționată acțiune de la BVB. Felicitări echipei Hidroelectrica pentru tot ce ați realizat până acum, nu doar în calitate de companie listată, ci și ca leader în domeniul în care activați și vă vom urmări îndeaproape la fel ca și până acum”, a declarat Radu Hanga, Președinte BVB.
„Ne simțim ca acasă la Bursa de Valori București (BVB). Simbolic, sunatul clopoțelului la Bursă înseamnă progres, înseamnă investiții, este ceva unic. La acest moment istoric a contribuit foarte multă lume din această țară: ASF, BVB, Guvernul României, ministerul, echipa Hidroelectrica. A fost un job «well done». La acel moment, nimeni, niciun consultant, indiferent câtă experiență ar fi avut, nu ar fi putut prezice un asemenea succes. Asta demonstrează că România are un potențial fantastic și trebuie să avem curajul să gândim și să facem planuri mari. Am ridicat o ștachetă foarte sus. Ca să fac o analogie, în calitate de parteneri ai Comitetului Olimpic si Sportiv Român, vă spunem că cel mai puternic sportiv duce steagul în fața echipei: asta face Hidroelectrica. Reprezentăm România toți cei prezenți aici, și cu toții, toate instituțiile, toți colegii reprezentăm Team România și cred că este un lucru minunat. O zic cifrele, potențialul încă există, trebuie să continuăm această poveste de succes în aceeași echipă.
În calitate de companie listată, suntem în contact cu investitorii aproape zilnic, menținând o relaționare mereu deschisă. Trebuie să continuăm acest proiect de succes și aș încuraja și celelalte companii să urmeze exemplul nostru.
Energia pozitivă a adus încredere și recunoaștere din partea investitorilor iar instituțiile statului implicate în procesul de listare, BVB, ASF, Guvernul României ne-au bătătorit drumul prin toate măsurile luate.
Mulțumim pentru susținerea echipei noastre, Team Romania. Să mergem mai departe și să fim pe podium și la anul, și în anii următori” – a declarat Karoly Borbely – CEO Hidroelectrica
„Dacă ar fi să comparăm procesul de listare cu un iceberg, aș spune că listarea a reprezentat doar vârful icebergului, baza fiind constituită de anii de pregătire în care Hidroelectrica s-a consolidat, a crescut, și-a diversificat portofoliul, a învățat ce trebuie să facă astfel încât să genereze încrederea absolut necesară pe care trebuie să o aibă investitorii într-o companie care se listează. Ne bucurăm foarte mult că am reușit acest lucru. Pentru mine ca CEO la acel moment a fost un privilegiu să fiu o rotiță din angrenajul care s-a ocupat de listare și vreau să mulțumesc mulțimii nevăzute de colegi care zi de zi, prin profesionalism, abnegație, prin implicare fac ca această companie să fie ceea ce vedeți că este astăzi. Avem foarte multe lucruri de făcut în continuare.
Un pilon extraordinar de important care va genera în continuare plus valoare companiei este să ne creștem capacitățile de producție, să diversificăm, să dezvoltăm tehnologii noi care să permită realizarea acelor sinergii între diversele surse de energie regenerabilă și să facem din Hidroelectrica principalul actor al tranziției energetice și, în mod evident, un campion nu numai la nivel național în sectorul energetic, dar și la nivel internațional.
La mulți ani profitabili atât Hidroelectrica, cât și Bursei de Valori București” – a declarat Bogdan Badea, CIO Hidroelectrica.
„Celebrăm astăzi un an de la tranzacția de referință înregistrată de Hidroelectrica în urma listării la Bursa de Valori București. Această tranzacție, pe lângă faptul că a stabilit noi recorduri, a generat un moment unic în piața de capital din România. A schimbat percepția investitorilor despre capacitatea de absorbție a BVB a unei tranzacții de asemenea anvergură, netezind drumul pentru promovarea pieței românești de capital la statutul de piață emergentă, o etapă esențială în cadrul dezvoltării pieței de capital și a economiei românești. Astfel, putem spune, că doi performeri în domeniile lor, Hidroelectrica și BVB, au creat un win-win istoric. Listarea Hidroelectrica reprezintă începutul unei călătorii care va contribui cu siguranță la succesul companiei în a implementa strategiile de dezvoltare, care vor fi întotdeauna centrate pe investiții în portofoliul irepetabil pe care compania îl deține. Un pas natural pentru Hidroelectrica, un pas urias pentru BVB” a declarat Dragos Roșu, Manager Strategie în cadrul Hidroelectrica
„Listarea Hidroelectrica a fost, fără îndoială, evenimentul bursier al anului 2023 și un punct de referință pentru piața de capital din România. IPO-ul, cel mai mare din Europa și al patrulea la nivel mondial, în 2023, a pus România pe harta investitorilor instituționali de calibru și a stârnit un interes și o energie nemaiîntâlnite până atunci în rândul investitorilor de retail locali. Acest interes se regăsește în continuare printre investitori, Hidroelectrica fiind cea mai tranzacționată acțiune de la bursă și, totodată, cea mai mare companie românească listată la BVB. Ne așteptăm, bineînțeles, ca Hidroelectrica să joace un rol important în potențialul de promovare a pieței de capital din România la statutul de piață emergentă din partea MSCI”, a declarat Adrian Tănase, Director General BVB
În decursul primului an de prezență la BVB, acțiunea Hidroelectrica a fost cea mai tranzacționată acțiune la bursă. Investitorii au realizat peste 213,000 de tranzacții cu peste 43 milioane de acțiuni Hidroelectrica, în valoare de peste 5 miliarde de lei. Totodată, luând în calcul și dividendele distribuite de companie până acum, investiția realizată în acțiunile H2O a adus un randament total de 37% de la listare până în prezent, în timp ce randamentul de preț al acțiunilor companiei este de 24%.
Acționarul majoritar al Hidroelectrica este statul român, prin Ministerul Energiei. Hidroelectrica deține o capacitate de generare, 100% verde, de 6.300 MW energie din surse hidro și 108 MW din surse eoliane, fiind cel mai mare producător de energie electrică al țării, cu o cotă de piață de 30%. Totodată, Hidroelectrica deține primul loc în rândul furnizorilor de servicii de sistem necesare SEN, cu o cotă de piață de aproximativ 70% din serviciul de reglaj secundar și 60% din serviciul de revervă terțiară rapidă. În plus, ca urmare a implementării strategiei de diversificare a veniturilor, Hidroelectrica a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de energie electrică către clienții de retail, ocupând prima poziție după cota de piață în rândul furnizorilor ce activează în piața concurențială.
A doua jumătate a acestui an va fi marcată de schimbări în politica monetară la nivel mondial, începând cu noi reduceri ale ratelor dobânzilor în principalele economii ale lumii, ceea ce face ca investitorii să fie mai deschiși în a identifica idei prin care să-și dezvolte capitalul, în acord cu evenimentele internaționale majore, arată analiștii XTB, companie de tranzacționare pe bursele internaționale.
Wall Street se îndreaptă spre un an istoric, în care marile companii impulsionează principalii indici ai țării. Încetinirea inflației, creșterea rezultatelor corporative și forța pieței muncii din SUA pot permite ca investitorii să fie optimiști pentru restul anului.
Totuși, schimbările din plan politic vor reprezenta un subiect important pe agenda investitorilor: în timp ce în Europa încă avem îndoieli cu privire la consecințele rezultatului alegerilor din Franța, în SUA, Donald Trump este favorit pentru a reveni la Casa Albă.
Bursele de valori, gravitație în jurul maximelor istorice
Majoritatea piețelor bursiere principale din lume se află în zona maximelor istorice, acumulând creșteri de peste 20% de la minimele înregistrate din octombrie anul trecut.
Economia globală a rezistat surprinzător de bine la ratele dobânzilor ridicate. Îmbunătățirea economică a Europei a fost una dintre principalele surprize ale anului, deși se estimează că în acest caz este doar un miraj, arată analiștii din cadrul XTB.
Cele două economii principale din regiune, Germania și Franța, ridică semne de întrebare la nivel economic, incertitudine care, în cazul celei din urmă, se adaugă la instabilitatea politică generată de ultimele rezultate electorale.
Restul țărilor din blocul comunitar european nu se află nici ele într-o poziție privilegiată, în timp ce creșterea datoriei rămâne o constantă comună.
Aceste circumstanțe, împreună cu încetinirea inflației, par motive suficiente pentru ca Banca Centrală Europeană să decidă efectuarea a cel puțin două reduceri ale ratelor dobânzilor până la sfârșitul anului.
Pe Wall Street se observă diferențe clare. Datele raportate arată că FED se apropie de îndeplinirea principalelor sale obiective. Pe de o parte, piața muncii a început să arate unele semne de normalizare, ceea ce pune mai puțină presiune asupra rezultatelor afacerilor, favorizând un scenariu de „aterizare lină”.
În plus, inflația își continuă procesul de decelerare și se îndreaptă, treptat, către obiectivul de 2%, care ne va permite să avem cel puțin o reducere a ratei dobânzilor înainte de sfârșitul anului, subliniază analiștii XTB.
Acțiunile mici ar putea răsturna carul mare
Acțiunile cu capitalizare mare au condus creșterile actuale și se așteaptă ca, pe măsură ce dezvoltarea devine mai moderată și încep reducerile ratelor dobânzilor, acțiunile mai mici să preia conducerea.
S&P 500 continuă să apară ca fiind una dintre cele mai bune alternative. Trebuie menționat, în favoarea acestui indice, că va continua creșterea economică și că evaluările, deși ridicate, sunt mai mici decât în alte crize economice.
În plus, s-a putut deja observa cum ar putea fi afectată piața de o victorie a lui Donald Trump, deoarece, după dezbaterea electorală, dolarul și indicii au reacționat în sus, explică analiștii XTB.
Semiconductorii vin cu impact mare pe indici
Unul dintre sectoarele care poartă cea mai mare greutate pe indice este cel al semiconductorilor, o industrie care se așteaptă să crească cu o rată anuală compusă de peste 10% până în 2030.
Dacă până acum, am asistat la începuturile chatboturilor, cloud computing-ului sau ale „Internetului Lucrurilor”, acestea se extind și în alte piețe, cum ar fi automatizarea industrială, sănătatea sau vehiculele electrice.
Vorbim despre o afacere ce are „bariere de intrare” foarte ridicate, astfel încât piața va continua să fie distribuită între câțiva participanți, care generează fluxuri de numerar foarte mari, permițându-le să continue să investească în creștere.
Spre deosebire de criza dotcom anterioară, aceste companii își justifică evaluările prin creșterea profitului trimestrial.
Sănătatea, domeniu sinonim cu progresul
Este de așteptat ca tehnologia să producă progrese și în alte sectoare, cum ar fi sănătatea. Sectorul acesta investește în cercetare și dezvoltare mai mult decât orice altă industrie, depășind 250 de miliarde de dolari anul trecut.
Un exemplu elocvent în acest sens este reprezentat de tratamentele împotriva obezității și diabetului, legate de peste 200 de boli cronice, astfel încât, dacă își îndeplinesc așteptările, vânzările lor ar putea să se multiplice de 15 ori în următorii cinci ani.
Progresele tehnologice și reducerea costurilor impulsionează veniturile și se așteaptă ca rezultatele acestui trimestru să se majoreze cu o rată de peste 20%.
Imobiliarele europene, de avut în vedere pentru portofolii
În Europa, sunt așteptate mai multe reduceri de rate, un scenariu idilic pentru imobiliare. Prin reducerea costurilor de finanțare, profiturile vor crește, ceea ce se traduce în mai mult numerar pentru investițiile în noi active și creșterea plății dividendelor. Această strategie ar putea beneficia de scăderea randamentelor obligațiunilor.
Piața europeană a REIT (Real Estate Investment Trust) se tranzacționează la un discount mediu față de valoarea netă a activelor de peste 30%; în prezent, au rate de ocupare în proprietățile lor de peste 90%. Majoritatea contractelor de închiriere sunt încheiate pe termen lung cu mari companii și sunt în raport cu inflația.
Aurul, considerat investiție de bază în vremuri incerte
În ultimii ani, aurul a fost impulsionat de temerile de recesiune, conflicte geopolitice și creșterea inflației. Recent, achizițiile efectuate de către băncile centrale, în dorința lor de a-și diversifica rezervele de dolari și micii investitori chinezi precauți față de sectorul imobiliar și piața bursieră, au adus aurul la cote istorice.
Unele țări, precum Rusia sau Iran, nu pot folosi dolari pentru comerțul internațional din cauza sancțiunilor, iar aurul a preluat un rol mai important în schimburile lor comerciale.
Pe lângă faptul că reprezintă o rezervă de valoare împotriva deprecierii continue a monedelor tradiționale, aurul reprezintă, în același timp, o sursă de lichiditate în momentele în care volatilitatea crește, mai subliniază analiștii XTB.
Se așteaptă, de asemenea, ca metalul prețios să beneficieze de reducerea ratelor, deoarece, spre deosebire de obligațiuni, acesta nu oferă un randament fix. În acest context, pe măsură ce randamentele obligațiunilor scad, mai mulți investitori se vor întoarce la achiziția de aur.
Stabilit pentru 18 iulie 2024, la Crowne Plaza București, prestigiosul Real Estate & Construction Forum & Awards organizat de Revista Business Review, ajuns la cea de-a 23-a ediție, promite să fie o întâlnire esențială. Evenimentul de referință se va concentra pe inovația în construcții, dezvoltarea durabilă și reziliența pieței, cu scopul de a modela și de a îmbunătăți viitorul industriilor de real estate și construcții.
Participanții vor avea ocazia să se angajeze în dialoguri semnificative cu lideri ai industriei, experți de piață și oficiali publici de top. Forumul este conceput pentru a dezvălui soluții de ultimă oră și pentru a oferi informații utile care să promoveze o creștere durabilă și profitabilă. Participanții vor avea, de asemenea, șansa de a încheia parteneriate strategice și de a se alătura unei comunități dedicate revitalizării și promovării mediului nostru construit.
Conferința va cuprinde sesiuni privind strategiile de investiții care susțin dezvoltările imobiliare robuste și durabile, cele mai recente practici de construcție sustenabile și aplicații tehnologice inteligente. Vor fi discutate abordări inovatoare ale planificării urbane și ale managementului construcțiilor, oferind informații de la profesioniști și organizații de top care determină schimbări în industrie. Acest eveniment promite să ofere participanților cunoștințe care le vor permite să conducă și să inoveze în domeniile lor respective.
În plus, forumul va evidenția lansarea ediției 2024 a Ghidului Real Estate Premium, o resursă cheie pentru cunoscătorii din industrie, și se va încheia cu ceremonia de decernare a premiilor Realty Readers’ Choice 2024, în cadrul căreia liderii industriei vor fi recunoscuți pentru contribuțiile lor în domeniu.
Real Estate & Construction Forum & Awards 2024 va include un panel divers de speakeri din întreaga industrie. Cristian Pistol (CNAIR), Andreea Cotiga (CPI România), Mihai Paduroiu (One United Properties), Antoniu Panait (Vastint România), Alexandru Radulescu (ARQA), Leonard Crisean (Teleperformance România), Marcela Stancu (Genesis Property), Didier Balcaen (Speedwell), Ana Vicoveanu (CBRE România), și, Ștefan Surcel (Cushman Wakefield Echinox) vor oferi perspective asupra evoluției peisajului imobiliar din România, vor împărtăși opiniile privind tendințele pieței și strategiile de dezvoltare, vor discuta despre soluții inovatoare în domeniul imobiliar și vor explora practicile de construcție sustenabilă și dinamica pieței.
Forumul este, de asemenea, susținut de o serie impresionantă de parteneri. Printre partenerii noștri Gold se numără Arqa, CPI Property Group, One United Properties, Vastint și Teleperformance, fiecare contribuind la discuțiile solide din cadrul forumului privind inovarea și durabilitatea în domeniul imobiliar. Partenerii Silver Genesis Property, CBRE și Speedwell vor juca, de asemenea, un rol crucial în îmbogățirea dialogului din cadrul evenimentului. Serve Winery se alătură în calitate de partener de vin, aducând o notă de eleganță sesiunilor de networking, în timp ce Villa Vinea îmbunătățește experiența în calitate de partener de vin spumant. FEPRA este Partenerul Sustenabilității, subliniind angajamentul evenimentului față de practicile sustenabile, în timp ce Asociația Română Smart City se alătură ca Partener Smart City al evenimentului. În plus, Holograma 3D, în calitate de Partener de Producție, va asigura o prezentare vizuală captivantă a lucrărilor forumului.
Fă parte din mișcarea care modelează peisajele urbane robuste și inovatoare ale viitorului. Acest eveniment nu este doar o conferință, ci un catalizator pentru schimbare, oferind o platformă pentru profesioniștii din industrie pentru a se conecta, a inova și a conduce spre o lume mai durabilă și mai eficientă.
Acest eveniment este o platformă ideală pentru cei care doresc să aibă un impact pozitiv asupra sectorului imobiliar, oferind acces de neegalat la cele mai recente tendințe, discuții și oportunități de networking. Alăturați-vă nouă în timp ce deschidem calea pentru viitorul sectorului imobiliar și al construcțiilor.
Restart Energy a finalizat construcția și instalarea unui proiect fotovoltaic pentru compania Dip&Gip, în valoare totală de peste 200.000 de euro. Investiția beneficiarului va fi amortizată în aproximativ 3 ani de zile.
Proiectul de tip rooftop are o putere de 299 kWp și a fost instalat pe acoperișul unei unități de producție aparținând beneficiarului, situată în orașul Brașov.
Centrala fotovoltaică este formată din 545 de panouri ce acoperă o suprafață totală de 3.100 mp. Panourile vor produce 335 MWh de energie pe an, însemnând aproximativ 35%, din necesarul energetic al companiei.
Panourile solare reduc cantitatea de emisii de CO2 eliberate în atmosferă cu aproximativ 105 tone pe an iar deșeurile radioactive cu 1 kg pe an.
Diminuarea emisiilor de carbon, prin implementarea proiectelor de energie solară, va fi monitorizată prin platforma RED, implementată în 2021, platformă dedicată calculului amprentei de carbon, reducerii emisiilor de carbon prin proiecte de sustenabilitate sau offsetare a amprentei de carbon. Atributele verzi, atât cele obținute pentru acțiuni sustenabile individuale, cât și creditele de carbon, pot fi vândute intern prin marketplace-urile platformei RED, printr-un proces tehnologizat, transparent și securizat, dedicat reducerii emisiilor de carbon și îmbunătățirii politicilor ESG.
„Panourile fotovoltaice sunt o soluție promițătoare pentru eficientizarea costurilor și o necesitate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Investiția actuală se va amortiza în trei ani de zile și va aduce companiei noastre o economie de aproximativ 80.000 de euro pe an”, spune Puchianu Ioan Dumitru, Administrator Dip&Gip.
„Pentru 2024 avem în plan consolidarea segmentului de panouri fotovoltaice pentru clienţi dar şi creşterea ponderii energiei verzi în energia furnizată, prin dezvoltarea de parcuri fotovoltaice proprii. Avem în față și o serie de provocări, o piață volatilă, unde resursele umane sunt dificil de identificat şi de păstrat şi în care avansul tehnologic este accelerat în ceea ce priveşte echipamentele care compun sistemul de transformare a energiei solare în energie electrică”, spune Armand Domuța, CEO & Founder Restart Energy.
Restart Energy a asigurat pentru compania beneficiară întreg proiectul de eficientizare energetică, de la consultanță și proiectare, până la implementare.
În România, la începutul anului 2024, numărul prosumatorilor racordaţi la reţeaua de distribuţie depăşea 110.000 – de peste 2,7 ori mai mare faţă de începutul anului 2023, când aceştia erau în număr de 40.171 şi de peste opt ori mai mare faţă de 2022. La sfârşitul lunii februarie 2024, prosumatorii din România aveau instalată o capacitate de peste 1.400 MW, de peste cinci ori mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Faţă de puterea totală instalată în capacităţile de producţie din România, aceasta reprezintă o pondere de 7,9%.
În lumina actualei crize climatice, oamenii își reorientează destinațiile de călătorie dinspre cele tradiționale pentru sezonul estival către variante noi, cu temperaturi mai prietenoase, pentru a evita a fi „prizonierii aerului condiționat” din camerele de hotel, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România
Orientarea către clime mai moderate nu este o surpriză. Majoritatea locațiilor mediteraneene renumite pentru vacanțe, de la Rodos la Gran Canaria, s-au confruntat cu incendii de vegetație în timpul sezonului de vârf al călătoriilor din 2023, iar temperaturile continuă să atingă niveluri record de la an la an.
Luna iunie a marcat a 13-a lună consecutivă de temperaturi record pentru planetă, media globală fiind cu 1,52°C mai mare decât nivelurile preindustriale. De exemplu, Grecia a fost nevoită să își închidă faimoasa atracție turistică, Acropole, în cele mai fierbinți momente ale zilei pentru a proteja turiștii de căldura insuportabilă.
Cu toate acestea, cererea de călătorie în Europa rămâne la niveluri ridicate. Cel mai recent raport al Comisiei Europene de Turism (ETC), „Monitoring Sentiment for Intra-European Travel – Wave 19″, indică o creștere notabilă a interesului pentru călătorii în rândul europenilor pentru perioada iunie – noiembrie 2024, marcând o creștere de 6% față de anul trecut. Astfel, proporția respondenților care planifică o călătorie a ajuns la 75%. Creșterea este determinată în special de dorința mare de călătorie în rândul spaniolilor, italienilor și britanicilor. În cele trei țări, opt din zece respondenți au raportat intenția de a călători în această perioadă.
De asemenea, studiul arată că 36% dintre europeni intenționează să realizeze o călătorie în următoarele luni, o creștere de 6% față de anul precedent. Alți 33% vor face o a doua călătorie. Doar 24% dintre respondenți intenționează să facă trei sau mai multe călătorii, ceea ce poate indica faptul că presiunile financiare continuă să influențeze comportamentul călătorilor.
Odată cu venirea verii, există în continuare o cerere puternică pentru destinațiile sudice, majoritatea călătorilor europeni (45%) alegând locuri mai calde pentru următoarele lor vacanțe. Interesul pentru sudul Europei este stabil în comparație cu 2023, dar este în scădere cu 10% față de 2022.
Destinațiile vestice (18%) și nordice (13%) continuă să înregistreze o cerere puternică. Spania și Italia sunt principalele opțiuni, fiecare fiind preferată de 8% dintre respondenți, urmate de Franța cu 7% și Grecia cu 6%.
Siguranța percepută a unei destinații (16%) este principalul factor care influențează alegerea locului de vacanță pentru turiști, urmată de condițiile meteorologice favorabile (13%) și temperaturile stabile (8%).
Cele mai mari preocupări ale călătorilor în vara și toamna anului 2024 includ costurile ridicate de călătorie (21%, în scădere cu 3% față de anul trecut) și finanțele personale (16%).
De asemenea, 11% dintre persoanele chestionate au declarat că sunt îngrijorate de războiul Rusia – Ucraina și 10% de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Condițiile meteorologice extreme și perturbările în transport sunt preocupări importante pentru 10% dintre europenii dornici să călătorească în următoarele luni.
Începând din acest an, sondajul analizează în detaliu impactul evenimentelor climatice asupra alegerilor călătorilor. 76% dintre respondenți declară că își ajustează obiceiurile de călătorie în funcție de schimbările climatice. 17% au declarat că vor evita destinațiile cu temperaturi extreme, o cifră care crește la 32% în cazul persoanelor de peste 55 de ani, indicând faptul că persoanele mai în vârstă sunt cele mai preocupate cu gestionarea creșterii temperaturilor.
În general, 16% dintre călători preferă locurile cu vreme stabilă, 15% monitorizează prognozele meteorologice iar 11% aleg activități care nu depind de vreme.
Un sondaj realizat de VisitDenmark în rândul a peste 9.000 de persoane din șapte țări europene a arătat că aproape jumătate dintre acestea au avut parte de condiții meteorologice extreme în timpul vacanțelor lor de anul trecut, inclusiv valuri de căldură. Două treimi au declarat că își vor schimba comportamentul ca urmare a acestei situații. Acest lucru ar putea însemna că turiștii aleg să își planifice călătoriile în alte perioade ale anului sau mai aproape de data de plecare, precum și alegerea altor destinații sau chiar limitarea călătoriilor în străinătate, arată Radu Puiu.
Orientarea către destinații mai blânde din punct de vedere termic a devenit o tendință atât de populară încât a primit și un nume: „coolcationing”, promovat de reviste de lifestyle și comercianți din întreaga lume, punctează analistul XTB România.
Turiștii care doresc să evite căldura insuportabilă s-au orientat către Scandinavia, care a adăugat aproximativ 124 de miliarde de dolari la economia regională în 2023, cu aproximativ 6% mai mult decât în anul precedent. Scandinavia este în plină ascensiune, înregistrând o creștere de 27% a rezervărilor față de vara trecută.
Cercetările comandate de Uniunea Europeană arată că încălzirea globală are potențialul de a crea o schimbare majoră în ceea ce privește călătoriile pe continent. În cel mai alarmant scenariu, în care temperaturile medii globale ar crește cu 4 grade Celsius, Grecia ar putea înregistra o scădere a cererii turistice cu peste 7%, comparativ cu 2019. În același context, Suedia, Danemarca și Finlanda ar înregistra o creștere a cererii de peste 6%.
Chiar și la periferia nordică, în nordul îndepărtat al Atlanticului, Islanda beneficiază de o creștere cu 49% a rezervărilor în această vară, potrivit Virtuoso. Navele de croazieră fac opriri mai frecvente pe rutele dintre Canada, Groenlanda și Norvegia, dând un impuls economiei locale. Și Scoția se numără printre preferințele verii 2024, beneficiind de o climă mai prietenoasă și un peisaj spectaculos.
Totuși, încălzirea globală nu este un element benefic în totalitate pentru regiunile nordice. Schimbările climatice înseamnă că temperaturile medii cresc peste tot și acest lucru este valabil mai ales în latitudinile cele mai îndepărtate de Ecuator, care se încălzesc cel mai rapid. În plus, încălzirea globală nu înseamnă doar căldură, ci și riscuri crescute de apariție a unor dezastre naturale precum inundațiile și incendiile de vegetație, explică analistul financiar din cadrul XTB România.
Academia de Studii Economice din București – liderul învățământului economic, de business și administrație publică din România și Europa de Sud-Est – prezintă, în prag de admitere, una dintre investițiile majore realizate pentru îmbunătățirea prin digitalizare a procesului de învățământ și de cercetare.
În cadrul Conferinței „ASE 4.0 – Universitate sustenabilă prin digitalizare: Prezentarea investițiilor în educație”, desfășurată joi, 11 iulie 2024, în Aula Magna a universității au fost prezentate principalele rezultate ale implementării proiectului „Universitatea sustenabilă prin digitalizare. Investiții în infrastructura de cercetare și educație – ASE 4.0″ (cod 384388931), în valoare de 39,5 milioane lei, finanțat în cadrul Componentei C15 – Educație, din PNRR.
Evenimentul a fost dedicat, în egală măsură, festivității de finalizare a Programului de formare a competențelor digitale avansate, precum și prezentării investițiilor în infrastructura IT a universității, finanțate prin intermediul proiectului.
ASE informează candidații la programele de licență, masterat și doctorat, precum și studenții săi despre noile facilități și resurse pentru ei, ca rezultat al proiectului.
Începând din luna octombrie vor fi puse la dispoziția studenților 18 laboratoare noi de cercetare pe domenii de interes, precum: inteligență artificială, agricultură digitală urbană, imprimare 3D, securitate cibernetică, realitate virtuală și augmentată, robotică avansată, comunicare digitală, simulări de marketing și cercetări în neuro-științe, precum și un centru de testare digitală computerizată.
In plus, membrii comunității academice vor putea utiliza tehnologiile moderne în procesul didactic și de cercetare prin intermediul celor 10 laboratoare de transformare digitală a afacerilor, precum și în sălile de curs și de seminar dotate cu echipamente audio-vizuale moderne, facilitând desfășurarea unui proces de învățare interactiv și colaborativ. Investiția în noua instrastructură educațională, finanțată prin PNRR se ridică la peste 12,4 milioane lei.
Investiția în resursa umană, finanțată prin proiect, de peste 2,8 milioane lei, s-a realizat prin intermediul unui Program de formare a competențelor digitale avansate, desfășurat în perioada noiembrie 2023 – mai 2024, pentru 350 cadre didactice titulare, precum și pentru 50 de angajați – personal didactic auxiliar. Urmare a acestui program, 31 de programe de studii – licență și masterat – vor fi actualizate pentru oferirea de competențe digitale avansate studenților.
Infrastructura de date și comunicații, care asigură internet tuturor utilizatorilor din spațiile de învățământ, zona administrativă și spațiile de cazare a fost îmbunătățită, fiind achiziționate echipamente pentru dotarea Centrului de Date și infrastructura de comunicații din Intranet în valoare de peste 14,4 milioane lei.
Prin intermediul proiectului se va dezvolta și implementa un nou sistem de management al școlarității – SIMUR 3, bazat pe cele mai recente tehnologii, care va permite gestiunea eficientă documentelor de școlaritate, investiția ridicându-se la peste 9 milioane lei. Din 12 iulie 2024, ASE așteaptă absolvenții de liceu să se înscrie la studiile universitare de licență. Procesul de înscriere este online, iar oferta educațională include 7.696 de locuri scoase la concurs, dintre care 3.130 finanțate de la buget.
Vectr Holdings, prin subsidiara sa Vectr Realty, a achiziționat 100% din acțiunile companiei care deține clădirea de birouri The Landmark. Aceasta achiziție face parte din planurile continue de creștere ale Vectr Holdings în România.
Vectr Holdings, grup de companii cu capital privat, este implicat în România în diverse sectoare, inclusiv operațiuni agricole, distribuție de utilaje agricole, fitness și imobiliare prin intermediul diviziilor sale Vectr Farms, Agroconcept, World Class și Vectr Realty.
The Landmark, dezvoltat în 2016, este un parc de afaceri certificat BREEM Excellence, care cuprinde trei clădiri de birouri clasa A, cu o suprafață închiriabilă totală (GLA) de peste 23.700 mp. Situată în zona centrală a Bucureștiului, clădirea găzduiește companii importante precum UiPath, Total Energies, Wolf Theiss, Premier Energy, Systematic, etc.
Vectr Realty a achiziționat clădirea de birouri The Landmark de la fondul administrat de Revetas Capital și afiliat al Cerberus Capital Management.
„Vectr Holdings își propune să achiziționeze active și afaceri administrate corect si eficient cu obiectivul de a le perpetua și intensifica dezvoltarea. The Landmark este o clădire de birouri iconică din București și suntem încântați să adăugăm acest activ extraordinar la portofoliul nostru imobiliar. The Landmark se aliniază standardelor noastre de eficiență, sustenabilitate, inovare și productivitate. Ne străduim continuu să stimulăm creșterea economică și să contribuim la comunitățile în care ne desfășurăm activitatea. Această tranzacție urmează recentelor noastre acțiuni de crestere din piața agricolă, unde am achiziționat Padova Agricultura și Contara, de 4.000 ha de teren complet irigat, și demonstrează angajamentul nostru puternic față de piața din România”, a declarat Chintan Surana, Group CEO al Vectr Holdings.
Vectr Realty a fost consiliată de echipa juridică a RTPR și echipa de consultanță a KPMG, în timp ce vânzătorul a fost asistat de firma de avocatură Wolf Theiss.
În evoluția unei națiuni, este important să ne uităm în urmă, pentru a fi conștienți de progresele realizate dar și din convingerea că prezentul nu poate fi rupt de istorie, căci path-dependence este un factor imuabil în schimbările economice și sociale. În același timp, este important să ne uităm în jur, pentru a înțelege sensuri și trenduri de transformare curentă ori de schimbare evoluționistă, direcții care să fie decodate și exploatate anticipativ, în favoarea unei viziuni de dezvoltare optim necesare.
Observarea parcursului României în context european este, în primul rând, un proces de reconfirmare a identității noastre într-o Europă în rapidă schimbare, o introspecție a ceea ce suntem și o proiecție a ceea ce dorim să devenim. În acest cadru, schimbarea de paradigmă devine un imperativ colectiv, generat de noile realități economice și de nevoia de reafirmare a valorilor și principiilor care ne definesc ca europeni.
I. Evoluția Uniunii Europene: de la fundamente la o nouă paradigmă
Declarația lui Robert Schuman de la 9 mai 1950 este considerată primul pas către ceea ce înseamnă proiectul european astăzi – o Uniune de țări care aderă la principii comune, pacea și solidaritatea fiind pilonii esențiali ai construcției europene. Însă această pace de peste șapte decenii, de care noi, toți cetățenii Uniunii, beneficiem și azi, a pornit de la un obiectiv economic. Uniunea a două mari industrii la nivel continental, cea a oțelului și a cărbunelui, a oprit războiul în Europa acum 74 de ani.
Solidaritatea este principiul pe care statele aderate succesiv la Uniunea Europeană l-au supus provocărilor interne, cu precădere pe linia decalajelor sau chiar a clivajelor Est-Vest. Istoria ne amintește că, fără adaptări și revizuiri permanente ale premiselor, viziunea poate deveni limitată sau inadecvată față de provocările actuale și viitoare.
În prezent, Uniunea ca întreg se confruntă cu provocări economice globale, care amenință poziția blocului comunitar în economia mondială, dar și cu provocări politice interne, care zdruncină stabilitatea politică la nivelul Uniunii pe fondul ascensiunii curentelor politice radicaliste și extremiste, așa cum se întâmplă în aceste zile în Franța, dar nu numai.
Uniunea cuprinde astăzi 27 de țări, iar această diversitate i-a schimbat semnificativ dinamica internă. Fundamentele economice și deciziile ce conturează destinul UE sunt sau ar trebui să fie acum influențate de toate cele 27 de state membre. Iar acest aspect necesită, la nivelul construcției instituționale europene, noi reglaje fine pentru consolidarea coeziunii și a sustenabilității în cadrul familiei europene lărgite.
În contextul global actual, competitivitatea economică trebuie să devină imperativul unei noi viziuni de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene. Afirmarea unei schimbări de direcție începe cu evaluarea atentă a resurselor existente și a oportunităților viitoare, în prelungirea ideii economice că prosperitatea unor națiuni oferă șanse de dezvoltare și altora. Obiectivele economice comune opresc războaie și aduc pacea.
Uniunea are nevoie de o adaptare de viziune la identitatea sa autentic europeană, ca set de valori și principii, pentru ca întregul rezultat să rezoneze cu ambițiile europene. Aderarea nu reprezintă un model de inducție, ci de cooperare bidirecțională pentru un întreg evoluat pe care statele aderate l-au experimentat, preluând politici publice și beneficiind de absorbția de fonduri. Trebuie însă să existe și un corolar. UE poate învăța din experiența modelelor de tranziție experimentate de est-europeni, marcate de transformări instituționale și instabilitate politică, pentru a crea un aranjament superior, capabil să răspundă ambițiilor Uniunii de actor relevant pe scena globală.
Această evoluție nu se limitează la consolidarea internă și coeziunea UE, ci vizează și o abordare anticipativă, matură, a diversității rezultatelor și a provocărilor viitoare. Particularitățile statelor din Europa Centrală și de Est par să antreneze în continuare proiectul european, arătând că Uniunea nu a anticipat pe deplin anvergura tuturor provocărilor rezultate din extindere. Prin înțelegerea adecvată a acestora, UE poate să-și întărească fundamentele și să-și maximizeze oportunitățile în plan strategic.
Avem nevoie de o schimbare de paradigmă, deopotrivă în plan european și național. Astăzi, Europa însăși trebuie să-și reevalueze prioritățile și ambițiile, pentru a evita capcana obiectivelor idealizate, care pot gripa „motorul” economic european – un activ esențial pentru menținerea relevanței și influenței UE pe scena globală.
Uniunea Europeană a creat un mecanism bazat pe cooperare și coeziune, care a evoluat astăzi la scara celor 27 de actori. Pentru a obține sincronizare în noul întreg, 27 de țări au acum o linie normativă comună, acces la piața unică, libera circulație a cetățenilor și economii naționale care progresează continuu, cantitativ și calitativ.
Sub presiunea de reconsolidare post-pandemie și cu un continent ale cărui granițe de răsărit fumegă, Uniunea trebuie să își îndrepte privirea, din nou, către propria esență și către cetățenii săi. Ne confruntăm cu provocări majore, dintre care unele stringente, cum ar fi îmbătrânirea demografică fără precedent și schimbările climatice, provocări asupra cărora trebuie să intervenim prin politici adecvate, care să ofere răspunsuri realiste și eficiente, altfel consecințele se vor resimți profund și pe termen lung.
Fără o viziune economică pragmatică și eficientă, Europa riscă să se stingă demografic, transformând sintagma „bătrânul continent” într-o realitate dură, greu de surmontat. Politicile actuale apasă pe umerii unei populații îmbătrânite, iar economia suferă pierderi de competitivitate. În plus, declinul treptat al liberalismului economic autentic riscă să încetinească progresul națiunilor europene sau chiar să îl inverseze.
II. România europeană: imperativul transformării, oportunități și viziune
Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a fost un pas crucial, aducând cu sine politici publice mult mai coerente, care au influențat considerabil traiectoria țării. România a navigat bine printre provocările și oportunitățile apartenenței la Uniune, demonstrând reziliență și obținând progrese importante în dezvoltarea sa economică, dar și consolidarea prestigiului său în regiune și pe scena globală. Însă progresele cantitative curente nu sunt suficiente pe termen lung, acestea necesită un suport calitativ substanțial pentru a deveni sustenabile, și pentru a contribui la dezvoltarea propriului “capital social” al țării, ca vector de modernizare și progres în continuare.
Schimbarea modelului de dezvoltare economică
Anterior pandemiei, politicile axate pe stimularea consumului au condus, în timp, la acumularea unor dezechilibre în planul finanțelor publice. Acestea au fost amplificate de măsurile cu caracter extraordinar din perioada pandemiei și, ulterior, de cele asociate crizei energiei și exploziei unor prețuri specifice. De aici și perpetuarea de deficite bugetare și dezechilibre majore în contul curent – un model economic ce a generat o dependență excesivă de importuri și a expus economia la riscuri crescute.
Însă România pare să fi pornit pe drumul corectării acestor vulnerabilități structurale. În prezent, chiar și în contextul unei dinamici de revenire a consumului, redresarea economică se bazează prioritar pe investiții, în special pe investițiile din fonduri europene în infrastructură, educație, energie și tehnologie, care au creat o bază solidă pentru creștere și au sporit rezistența la șocurile externe. Revenirea consumului poate fi văzută, astfel, ca parte a redresării economice, dacă va fi gestionată responsabil.
Fiecare etapă parcursă de România reprezintă un pas firesc în evoluția sa economică, subliniind necesitatea unei noi perspective, una adaptată provocărilor digitale ale noii economii, în care oportunitățile se creează și se recreează cu viziune strategică.
Viziunea pentru România este modelul economic bazat pe investiții. Schimbarea de paradigmă ține însă de redefinirea strategică a obiectivelor și de aprofundarea acestei viziuni. Trebuie să gândim în termeni de sustenabilitate și de eficiență, să înțelegem anticipativ provocările, după care să adaptăm modelul la ținte realiste pe termen lung.
Miza esențială a fondurilor europene
Accesarea și utilizarea fondurilor europene trebuie să rămână prioritatea cheie a României. În acest sens, este important să ne axăm pe identificarea și maximizarea impactului real al acestor fonduri asupra dezvoltării economice și sociale a țării.
România a reușit să atragă fonduri europene substanțiale, iar progresele în această privință au contribuit la dezvoltarea economică și socială a țării. De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007 și până la sfârșitul anului 2023, România a absorbit fonduri europene în valoare de peste 90 miliarde de euro, la o contribuție națională de aproximativ 30 miliarde de euro. Aportul major al acestor fonduri la dezvoltarea economică a țării, prin finanțarea de proiecte și inițiative diverse, reforme structurale și investiții în infrastructură este unul vizibil și va fi în creștere în următorii ani.
Pentru perioada de programare 2014-2020, România a ajuns la o rată de absorbție de peste 93% din fondurile alocate pentru coeziune. De asemenea, din toate fondurile disponibile din cadrul financiar multianual 2014-2020, România a atras peste 47 de miliarde de euro, atingând o rată de absorbție de aproape 90%.
În cadrul financiar multianual 2021-2027, România are alocați 51,2 miliarde de euro, din care a absorbit până acum aproape 3%. Suplimentar, prin mecanismul NextGenEU și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a primit fonduri nerambursabile de 5,6 miliarde de euro în perioada 2021-2023.
Este esențial ca România să continue să acceseze și să utilizeze eficient aceste fonduri, pentru a susține dezvoltarea sustenabilă a țării, și pentru a contribui astfel la întărirea poziției noastre în cadrul Uniunii. Sunt însă necesare îmbunătățirea managementului și a implementării proiectelor, creșterea susținută a capacității administrative în sfera fondurilor UE, dar și asigurarea unei transparențe sporite în utilizarea resurselor.
Consolidarea sectorului privat
În ultimii ani, România a trecut prin momente critice și provocări economice fără precedent, iar răspunsul la acestea a fost esențial pentru consolidarea rezilienței economice. În contextul pandemiei de COVID-19, colaborarea între stat și mediul de afaceri a fost esențială pentru gestionarea adecvată a provocărilor crizei.
Deși ne-am confruntat cu dificultăți, antreprenoriatul românesc a demonstrat că poate face față schimbărilor generate de situații extraordinare. Marile companii au demonstrat nu doar reziliență, ci și solidaritate. Startup-urile noastre au continuat să atragă investiții, iar companiile au continuat să înregistreze performanțe sporite.
Doar ca exemplu, cifra de afaceri a primelor zece companii din economia României a crescut în 2023 cu o treime față de anul precedent, ajungând la 280 miliarde de euro. Profitul acestor companii a însumat 27 miliarde euro, în creștere cu aproape 40%. Totodată, în ciuda estimărilor privind un posibil declin al pieței muncii, numărul total de salariați din companiile top 10 a crescut cu 3,8%, ajungând la circa 1,36 milioane.
Datele indică și creșterea numărului de companii private cu capital românesc. De exemplu, numărul companiilor românești cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro a cresc ut în ultimii ani la 342 companii, însă dinamica antreprenoriatului românesc poate fi mult mai robustă, cu efecte pozitive asupra rezilienței economice.
Pentru consolidarea este necesar să continuăm facilitarea accesului firmelor la finanțare, să extindem cât mai mult infrastructura fizică și cea digitală, și să asigurăm un cadru legal și fiscal competitiv pentru dezvoltarea sectorului privat.
Reziliență și adaptabilitate în fața schimbărilor
România a făcut pași importanți în transformarea economică și instituțională, progrese evidențiate prin tranziția către un model economic bazat pe investiții. Modernizarea infrastructurii cu ajutorul fondurilor europene a adus beneficii semnificative nu doar din perspectiva mobilității fizice, ci și în domenii precum securitatea cibernetică, interoperabilitatea și dezvoltarea cloud-ului guvernamental.
Aceste eforturi demonstrează angajamentul României de a deveni mai competitivă pe piața europeană. Diversificarea producției de energie din surse regenerabile, realizarea BRUA, sau avansarea proiectelor nucleare și pe bază de hidrogen, sporesc securitatea energetică a țării și consolidează conexiunile cu piețele regionale.
În contextul pandemiei COVID-19 și al crizelor ce au urmat, România a demonstrat reziliență și capacitate de adaptare, prin adoptarea unor măsuri prompte și eficiente. Este important să recunoaștem, însă, că aceste progrese au doar valențe corective, și că există încă provocări persistente. România trebuie să fie pregătită să facă față încercărilor viitoare, iar pentru a ne consolida reziliența trebuie să investim consistent în infrastructură critică, dar și în sectoare precum energia, transporturile, sănătatea.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cuprinde o agendă ambițioasă de reforme și investiții, cu o finanțare totală revizuită de 28,5 miliarde euro. Totodată, România beneficiază de fonduri complementare prin Next Generation EU (NGEU) și de fonduri din cadrele financiare multianuale sau alte categorii de sprijin financiar extern. În total, România va avea la dispoziție aproximativ 100 miliarde EUR până în 2027, iar rezultatele în plan economic și social ar trebui să fie pe măsură.
Volumul fără precedent al finanțării europene pentru România ridică, totuși, problema fundamentală a capacității administrative de absorbție și implementare, care trebuie să fie un obiectiv strategic al guvernării României în următorii ani.
Rolul strategic al diplomației României în lume
Țara noastră a făcut progrese importante în diverse domenii, iar credibilitatea politicii externe este, probabil, una dintre aceste realizări, care necesită însă consolidare și viziune. Avem nevoie de un “standard de calitate” prin intermediul căruia să putem atinge și respecta și în continuare, în mod credibil, acel echilibru fin dintre interesele naționale, convergența comunitară în cadrul proiectului european și sustenabilitatea parteneriatelor strategice la care România este parte.
Priorități în apărarea națională în contextul alianțelor globale
Dată fiind importanța cheie a păcii și securității pentru economie, stabilitatea relațiilor strategice de apărare a fost și trebuie să rămână prioritară pentru noi, constituind totodată fundamentul ce stă la baza dezvoltării economice. Să luăm ca exemplu Dunărea, liantul fluvial al atâtor orașe și capitale europene. Un dat geografic izvorât din inima Europei, al cărui curs până la vărsare este o lecție despre apartenență și valori. Dezvoltări de succes putem vedea pe întreg cursul său, însă doar capătul nostru de traseu al Dunării poate deveni vulnerabil, așa că în locul rivierelor și porturilor comerciale, prioritară a fost amplasarea de scuturi, baze militare și structuri NATO de apărare, care să ne ofere garanția unui viitor sigur. Pe această bază și de acum înainte, securitatea militară trebuie să intre în consonanță și cu dezvoltarea economică.
III. România în Europa: analiză și proiecții pentru viitorul european
Destinul României este legat de Uniunea Europeană, nu doar ca ancoră seculară de geografie continentală, ci și ca atașament național asumat față de valorile occidentale și principiile de drept ale democrației și libertății individuale. În ecuația devenirii noastre, România europeană este realitate istorică, dar și deziderat politic, economic și cultural.
Abordarea actuală vine în continuarea metodologică a unei analize comparative publicată în 2021, sub titlul Tablou de bord macroeconomic: de la criza financiară la criza corona, analiză dedicată contextului pandemic, atunci când tabloul macroeconomic al țărilor lumii a suferit schimbări spontane și de anvergură.
Analiza de față transcede cadrul economic aferent pandemiei, cu scopul de a contura un tablou cât mai cuprinzător al evoluțiilor comparative, bazat pe diverși indicatori, de la cei macroeconomici la indicatori sociali și sectoriali, relevanți pentru perioada de post-aderare europeană a României.
Analiza României Europene este axată pe aceste două dimensiuni, cea istorică și cea comparativă, având preocuparea de a înțelege ”unde suntem”, în raport cu ”de unde am plecat”, dar și „ce avem de făcut” în continuare, ca repere ale unei stări de fapt și ca obiective de dezvoltare națională pe termen lung.
Economia reprezintă forța motrice definitorie pentru dezvoltarea unei națiuni. Toate obiectivele specifice, de la susținerea educației la protejarea mediului, sunt corelate direct cu performanțele economiei, atât ca factori de schimbări structurale, cât și din perspectiva resurselor financiare implicate, ca bani naționali și/sau fonduri europene.
România a înregistrat progrese economice remarcabile ca stat membru al UE, însă tabloul macroeconomic și sectorial surprinde deopotrivă vulnerabilități și întârzieri în ecuația convergenței europene, inclusiv în cazul Uniunii ca întreg.
Performanțele înregistrate în anumite privințe sunt urmate uneori, mai mult sau mai puțin previzibil, de acumularea unor vulnerabilități și presiuni în alte privințe. Acestea se adâncesc în timp și necesită măsuri corective, al căror impact se răsfrânge la scara întregului sistem economic și social. Uneori ciclic, alteori sub presiunea „lebedelor negre”, precum în cazul pandemiei, acest complex dinamic al interdependențelor se ajustează reglator, cu suișuri și coborâșuri, precum sistemul vaselor comunicante.
În toate cazurile, aceste ajustări se reflectă în dinamica unor indicatori cheie, precum creșterea economică, finanțele publice, datoriile suverane, dar și în alți markeri de direcție pentru politicile publice, precum migrația capitalului uman și demografia.
În continuare, analiza unor asemenea indicatori se bazează pe hărți specifice la scara Uniunii Europene. Am conceput, astfel, 15 diagrame ilustrative bazate pe clasamentele statelor membre, pentru fiecare indicator și an în parte, cu scopul de a surprinde dinamica relativă a statelor UE și poziția României în raport cu acestea.
1. Creșterea economică în statele membre ale Uniunii Europene
Harta creșterii economice în Uniunea Europeană evidențiază modul în care au evoluat economiile statelor membre în raport cu cele 2 borne de criză globală, și anume criza financiară din 2009 și criza pandemică din 2020. Evoluțiile post-criză și proiecțiile actuale arată că dimensiunea recesionistă este mult mai slabă în anii post-pandemie, în comparație cu perioada de după criza financiară din 2009. Chiar dacă economiile UE resimt încă presiunea anumitor ajustări structurale, există premisele unei consolidări a creșterii economice în întreaga Uniune, începând cu anul 2025.
Performanța României în context european este una notabilă, România înregistrând în ultimele două decenii o creștere medie anuală a PIB real de 3,8%, aproape triplă față de media UE. Această creștere susținută a accelerat convergența nivelului de trai, reflectată în creșterea PIB-ului real pe cap de locuitor.
Economia României a dovedit o reziliență remarcabilă în fața unor șocuri externe majore, cum ar fi pandemia COVID-19 sau invazia Ucrainei de către Rusia, care a adus războiul la granițele noastre. În timpul pandemiei, țara noastră a înregistrat una dintre cele mai reduse contracții economice din UE, urmată de o redresare rapidă și susținută în anii următori, avansul economic fiind și astăzi superior mediei europene.
Trendul post-aderare. În perioada analizată, economia României a înregistrat rate de creștere economică semnificative, creșterea depășind 3% anual în 10 din cei 17 ani ai analizei. Această evoluție subliniază un proces consistent de recuperare economică, prin reducerea accelerată a decalajelor față de alte state membre ale UE.
După aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România a beneficiat de o creștere economică importantă, cu un avans mediu anual de aproximativ 4% în perioada 2007-2019. Acest trend economic a condus la depășirea, în prezent, a unor state precum Cehia, Finlanda, Portugalia, Ungaria și Grecia, în privința PIB-ului nominal.
Creșterea economică a condus la reducerea sărăciei în România, ponderea populației care trăiește sub pragul sărăciei scăzând semnificativ în ultimii ani. Persistă însă inegalități importante, prin diferențele considerabile dintre mediul rural și cel urban. De aici rezultă necesitatea unei atenții sporite privind dezvoltarea echilibrată în plan regional, fiind prioritară atragerea fondurilor europene și a investițiilor străine, cu precădere în regiunile defavorizate.
Impactul crizelor. Scăderi economice au fost înregistrate în perioada crizei financiare globale din 2008-2009, și în 2020, anul pandemiei COVID-19. De exemplu, în 2020, PIB real al României a scăzut cu doar 3,9% comparativ cu anul precedent, performanță ce contrastează cu deteriorarea situației bugetare printr-un deficit ESA de 9,2% din PIB în anul 2020, al șaselea cel mai mare deficit bugetar din UE.
Este semnificativă performanța economică a unor state membre, precum Polonia, care a reușit să evite dinamica negativă a PIB real în anul crizei financiare, înregistrând o creștere medie anuală de aproximativ 3% de-a lungul întregii perioade. De asemenea, Malta a înregistrat cea mai ridicată rată de creștere economică, de peste 3% anual în perioada de referință, depășind performanțele altor state membre.
Deși economiile europene păreau să-și revină rapid după anul 2021, începând cu 2022 se resimt efectele crizei energetice și ale inflației, vârful fiind atins anul trecut. Pentru 2025, Comisia Europeană preconizează o creștere economică pe scară largă, ci ritmuri de creștere între 1% și 3% pentru majoritatea țărilor UE, pe fondul unui climat investițional stabil, în care fondurile europene joacă în continuare un rol important.
2. Convergența economică reală în cadrul Uniunii Europene
Harta convergenței economice în Uniunea europeană indică, în perioada analizată, o tendință continuu ascendentă. Statele cu un PIB/loc. sub 60% din media UE27 au înregistrat o tranziție către categoria țărilor cu un PIB/loc. între 60% și 80% din media UE27. Numărul țărilor cu PIB/loc. situat între 80% și 100% din media UE27 a crescut de la 5 în 2007, la 9 în 2023, iar estimările arată o creștere până la 12 țări în 2025.
Convergența economică a României a înregistrat un avans semnificativ în ultimii 17 ani, țara noastră urcând 5 locuri în ierarhia UE27, de pe locul 26 pe 21. Saltul economic al României către categoria țărilor cu un PIB/loc. între 60% și 80% din media UE27 s-a concretizat în 2017, după 10 ani de la aderarea europeană.
România consemnează o convergență reală de 78% din media Uniunii la sfârșitul anului 2023, iar estimările actuale indică atingerea pragului de 80% din media UE la sfârșitul anului 2024. De asemenea, România împreună cu Polonia se vor alătura grupului de state cu un PIB/loc. între 80% și 100% din media UE27 până în 2025, evidențiind astfel consolidarea procesului de convergență economică.
Comparativ cu Bulgaria și alte state, România a avut un parcurs accelerat în materie de convergență economică, avansând mai rapid în ierarhia țărilor UE. Alte exemple de progres în materie de convergență economică includ țări precum Portugalia, Estonia și Lituania, care au reușit să facă saltul către categoria cu un PIB/loc. între 80% și 100% din media UE27 în ultimii 13 ani.
Provocări. În ciuda progreselor economice înregistrate, persistă provocările legate de sărăcie, inegalitate și decalaje între mediul rural și urban. Deși nivelul de trai a crescut semnificativ, rata sărăciei din România rămâne cea mai ridicată din UE, iar inegalitatea veniturilor se menține relativ ridicată. Aceste discrepanțe între diferite regiuni și segmente ale populației pot afecta convergența economică, necesitând intervenții specifice, pentru ca toate regiunile țării să beneficieze de creștere economică.
Constrângeri. Creșterea economică sustenabilă se confruntă cu anumite constrângeri, cum ar fi instituțiile insuficient dezvoltate, deficitul de capital uman și infrastructura subdezvoltată. Lipsa unor politici fiscale adecvate, incluzând prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, contribuie la insuficiența veniturilor bugetare și la dificultăți în finanțarea investițiilor în infrastructură și servicii publice esențiale. Aceste aspecte pot încetini procesul de convergență economică și pot afecta capacitatea țării noastre de a se alinia la UE în termeni economici și sociali.
Soluții. Pentru a menține trendul de convergență economică și pentru a aborda aceste provocări, este crucial să se adopte politici publice și investiții care să stimuleze creșterea economică sustenabilă și atenuarea disparităților regionale. Sunt esențiale îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, reducerea evaziunii fiscale și reformele structurale destinate creșterii calității instituționale în mediul de afaceri și a capacității administrative în implementarea fondurilor europene. De asemenea, este deosebit de importantă dezvoltarea infrastructurii de transport, dar și reformarea sistemului educațional, pentru crearea unui mediu propice inovării și creșterii competitivității.
3. Deficitul bugetar în statele membre ale UE
Situația finanțelor publice în cadrul UE arată că, în raport cu obiectivul de reducere a deficitelor bugetare sub 3% din PIB, soluțiile de consolidare fiscală s-au dovedit mai eficiente în primii ani de după pandemia COVID-19, comparativ cu perioada post criză financiară. Cu toate acestea, pe fondul creșterii poverii datoriilor publice, ajustarea bugetară la nivelul statelor membre necesită eforturi sporite în anii următori, pentru ca finanțele publice să revină pe calea sustenabilității fiscale.
Deficitele bugetare de amploare ale statelor UE, perpetuate de-a lungul anilor, indică persistența unor cauze structurale, manifestate prin presiunea severă a cheltuielilor bugetare permanente, care sunt rigide, de unde și dificultatea ajustării acestora.
Situația României indică necesitatea ajustărilor în planul finanțelor publice, în contextul în care deficitul bugetar în 2023 s-a ridicat la 6,6% din PIB în termeni ESA, acesta fiind unul dintre cele mai mari deficite din UE. În cazul României, deficitul bugetar ESA pare să se fi „blocat” la peste 6% din PIB de-a lungul ultimilor ani, ceea ce ridică provocări serioase în privința ajustărilor bugetare necesare pentru asigurarea sustenabilității finanțelor publice.
Cele mai bune rezultate ale României, înregistrate în anii 2014 – 2015, au fost urmate de o deteriorare rapidă a situației bugetare, pe fondul relaxării fiscale semnificative din anul 2015. Situația finanțelor publice a culminat cu deschiderea procedurii de deficit excesiv în legătură cu deficitul de 4,3% din PIB, în termeni ESA, aferent anului 2019. Astfel, din anul 2019, România înregistrează continuu deficite bugetare superioare pragului de 3% din PIB aferent criteriilor de convergență nominală.
Comparativ cu alte state, de-a lungul întregii perioade de analiză, România a avut rezultate relativ mai bune decât state membre precum Grecia, Franța sau Spania, care au înregistrat deficite bugetare sub 3% din PIB pentru un număr mai mare de ani, dar se confruntă în continuare cu provocări majore în gestionarea datoriei publice.
Statele nordice precum Suedia, Danemarca și Finlanda au fost cele mai performante, înregistrând deficite bugetare mai mici de 3% din PIB în majoritatea anilor din perioada analizată, indicând o disciplină fiscală solidă.
Estimările pentru 2024 și 2025 arată evoluții încurajatoare pentru statele membre, ceea ce indică un efort comun de consolidare a finanțelor publice în cadrul UE.
Pentru România, perpetuarea deficitelor bugetare de amploare și creșterea datoriei publice în 2024, peste pragul de 50% din PIB, ilustrează nevoia unei strategii coerente de consolidare fiscală. Este hotărâtor, în acest sens, ca România să îmbunătățească eficiența fiscală și să atenueze presiunea finanțării datoriei publice în anii următori. Adoptarea unor politici fiscale responsabile și a unor reforme structurale adecvate vor contribui la îmbunătățirea situației fiscale și a poziției noastre în clasamentul aferent.
4. Harta datoriilor publice pentru statele UE
Situația finanțelor publice și a datoriilor suverane în Uniunea Europeană s-a deteriorat după criza financiară din 2009, iar parcursul către sustenabilitate a fost recent afectat de criza pandemică din anul 2020. În acest context, numărul statelor UE ale căror datorii publice depășesc 60% din PIB a crescut din nou la 15. Astfel, sustenabilitatea datoriilor publice redevine una din provocările financiare majore la nivelul UE.
Situația României în planul datoriei publice evidențiază încadrarea, în continuare, în limitele de sustenabilitate, însă poziția României pe harta datoriilor publice la nivelul UE arată creșterea continuă a datoriei naționale. Datoria publică a României a crescut constant, de la aproximativ 12% din PIB în 2007 la peste 35% din PIB în 2019.
Ulterior, pe fondul crizei pandemice, datoria publică a României a explodat, în numai 2 ani, de la 35,1% din PIB în 2019 la 48,5% din PIB la sfârșitul anului 2021, una dintre cele mai rapide creșteri a datoriei publice din Uniunea Europeană. În prezent, potrivit estimărilor europene, datoria publică va depăși la sfârșitul anului curent pragul de 50%, ceea ce impune abordări prudente în legătură cu situația finanțelor publice.
Impactul datoriei publice în România. Creșterea constantă a datoriei publice în România, alături de tendința evidentă din proiecțiile pentru următorii ani, reflectă dificultățile întâmpinate în gestionarea crizelor economice și financiare, precum și a pandemiei COVID-19. Aceste aspecte indică necesitatea unei gestionări responsabile a finanțelor publice, prin politici fiscale sustenabile, pentru a reduce presiunea asupra datoriei publice și pentru a asigura stabilitatea economică pe termen lung.
România are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale ponderii datoriei publice în PIB din Uniunea Europeană, situându-se la aproape 49% la sfârșitul anului 2023. Astfel, în ciuda creșterii datoriei publice, România încă se menține sub media europeană în ceea ce privește îndatorarea guvernamentală, însă situația datoriei publice trebuie abordată prudent, deoarece pragul de sustenabilitate specific României este inferior criteriului european de 60% din PIB.
Comparativ cu alte state. Anii 2013 și 2020 au reprezentat momente critice în privința datoriei publice în unele state membre UE. State precum Grecia, Italia, Portugalia, Irlanda sau Spania au înregistrat niveluri de datorie publică de peste 120% din PIB.
Deși România a reușit să mențină niveluri scăzute de îndatorare în aceeași perioadă, se confruntă totuși cu provocări în gestionarea datoriei publice. De aceea, analizele de specialitate indică necesitatea abordărilor prudente, pentru a gestiona sustenabil datoria publică în contextul actual al economiei globale și al constrângerilor bugetare.
Perspective și implicații. Eșecul statelor membre de a reduce gradual nivelul datoriilor publice explică revizuirea regulilor bugetare din UE, care a avut loc recent, pentru a îmbunătăți eficiența acestora. Întrucât datoria publică rămâne o preocupare majoră pentru stabilitatea economică și financiară, este esențial ca statele membre să adopte politici fiscale responsabile și să implementeze reforme structurale.
5. Inflația în statele UE
Harta inflației în statele UE evidențiază perpetuarea unei inflații înalte în anii post-pandemie, pe fondul politicilor monetare relaxate, de tipul „whatever it takes”, pe care băncile centrale le-au promovat, în mod coordonat, începând de la jumătatea anului 2020, imediat după declanșarea pandemiei de COVID-19. Harta inflației în statele UE ilustrează faptul că rate ale inflației mai mari de 10% s-au înregistrat doar în 3 din ultimii 17 ani, respectiv în 2008 – pe fondul supraîncălzirii economice, dar și în anii 2022 și 2023 – pe fondul relaxării monetare începută în anul pandemiei.
Situația României arată o inflație situată în „zona roșie”, de peste 4% în 9 ani din ultimii 17, România fiind una dintre țările cu cel mai mare număr de ani în care rata inflației a atins un nivel ridicat. Persistența inflației în România de-a lungul ultimelor decenii reflectă politicile pro-ciclice de susținere a cererii agregate, prin măsuri axate pe creșterea consumului, care au generat inflație și deficite bugetare, în special în perioadele caracterizate prin expansiune economică susținută.
După inflația ridicată resimțită pre și post criza financiară din 2009, România a înregistrat dezinflație începând cu anul 2012, ajungând chiar la o ușoară deflație în anii 2015-2016. Totuși, politicile de stimulare a cererii au condus la revenirea inflației la cote ridicate, în special în contextul crizei COVID și al noilor provocări geopolitice.
Comparativ cu alte state. În anii 2015-2017, rata inflației din România s-a situat sub cea a zonei euro și UE, în timp ce multe state membre au înregistrat rate ale inflației între 0% și 2%, ceea ce indică un context de stabilitate macroeconomică și financiară.
Invadarea Ucrainei de către Federația Rusă a avut repercusiuni semnificative asupra ratei inflației în UE și în România. Această criză a condus la accelerarea inflației, din cauza presiunilor asupra bugetului și a încetinirii ritmului de creștere economică.
Înainte de această creștere a inflației, cele mai sărace 40% dintre gospodării deja cheltuiau mai mult de jumătate din veniturile lor pe energie, alimente și locuințe, ceea ce a amplificat vulnerabilitatea acestora la creșterea prețurilor.
Efecte colaterale. Guvernul a intervenit pentru a limita creșterea prețurilor la energie pentru gospodării și firme, însă nu toate măsurile au fost îndeajuns de bine țintite, ceea ce a suplimentat presiunea asupra bugetului, una deja ridicată, și ar putea descuraja comportamentele îndreptate către eficiența energetică și economisire.
Fluctuațiile semnificative ale inflației în România și în alte state membre UE subliniază necesitatea unei abordări echilibrate privind politicile monetare și fiscale, pentru a asigura stabilitatea prețurilor pe termen lung. Comparația cu alte state evidențiază importanța unor politici macroeconomice responsabile, care să atenueze presiunile inflaționiste înalte, în condițiile în care România continuă să înregistreze cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
6. Rata dobânzii pe termen lung în statele UE
Harta ratei dobânzii pe termen lung în statele UE evidențiază tranziția acestora de la dobânzi ridicate, situate integral, în anul 2007, între 4% și 8%, la dobânzi reduse, între 0% și 1% pentru majoritatea statelor, până în anul 2021. Această dinamică s-a inversat începând cu anul 2022, pe fondul schimbărilor contextului macroeconomic global și în politica monetară, date fiind inflația ridicată și tensiunile geopolitice care au impus băncilor centrale întărirea politicii monetare.
Situația României. În 11 din ultimii 16 ani, România s-a situat în categoria statelor cu rate ale dobânzii pe termen lung între 4% și 8%, nereușind să se mențină în marja de 2% – 4% atinsă în perioada 2015-2017 și, respectiv, în 2021. România a beneficiat totuși de o relativă stabilitate în politica monetară în raport cu alte state membre. Criza financiară din 2009 și pandemia din 2020 au generat fluctuații în dinamica ratei dobânzii, cu impact diferit. Criza COVID-19 a avut efecte mai moderate comparativ cu cele ale crizei financiare.
Cu excepția Greciei, toate statele membre ale UE au înregistrat îmbunătățiri în dinamica ratei dobânzii după anul 2012, evidențiind o stabilizare a piețelor financiare în acea perioadă. În perioada 2021 – 2023, niciun stat membru nu a înregistrat rate ale dobânzii de peste 8%, deciziile băncilor centrale naționale reflectând politica monetară a Băncii Centrale Europene și condițiile economice actuale.
Impactul dobânzilor asupra creșterii economice. Ratele dobânzilor pe termen lung au jucat un rol crucial în modelarea mediului economic al UE și al României în ultimii ani. Tranziția de la dobânzi ridicate la dobânzi reduse a avut un impact semnificativ asupra investițiilor și cheltuielilor de consum, prin stimularea ritmului de creștere economică. În același timp, politica „banilor ieftini” a accentuat trendul pro-ciclic și inflația.
Evoluțiile ratei dobânzii în România au fost influențate, în principal, de criza financiară din 2009 și de efectele economice ale pandemiei COVID-19 din 2020. În timp ce criza financiară a generat schimbări majore în dinamica dobânzilor, cu o perioadă de instabilitate urmată de o ușoară stabilizare, pandemia a avut un impact mai moderat, cel puțin în perioada imediat următoare anului 2020.
Tendința de scădere a dobânzilor în perioada post-criză financiară evidențiază eforturile de stabilizare a piețelor financiare în UE. Cu toate acestea, există o necesitate continuă de adaptare la schimbările condițiilor economice și financiare pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și stabilitate financiară.
7. Rata șomajului în statele Uniunii Europene
Harta șomajului în statele UE arată faptul că, în ciuda îngrijorărilor și estimărilor inițiale, pandemia din 2020 nu a condus la o creștere generalizată a șomajului, situație datorată, însă, și măsurilor excepționale luate la nivel european și al statelor membre pentru susținerea economiilor. Harta de mai jos evidențiază sugestiv că ratele înalte ale șomajului s-au concentrat în anii de după criza financiară, când a fost înregistrat cel mai mare număr de state cu rate ale șomajului de peste 10%, Grecia și Spania figurând printre cele mai afectate țări.
Situația României în privința șomajului a fost, de-a lungul întregii perioade de analiză, mult mai favorabilă în comparație cu alte state membre, ratele șomajului fiind mai mari de 6% înainte de 2018. Începând cu anul 2018, România a înregistrat scăderea șomajului, revenind în categoria statelor cu rate ale șomajului mai mici de 6%. De altfel, perioada post-pandemie se remarcă prin creșterea numărului de state membre care se caracterizează prin rate reduse ale șomajului.
Doar în 2020, anul pandemiei, rata șomajului în România a făcut un salt episodic peste 6%, ulterior revenind la niveluri inferioare. Pentru anii următori, estimările arată că șomajul din România se menține pe același culoar favorabil, cu rate între 3% și 6%, ceea ce reflectă o situație de stabilitate în comparație cu presiunea piețelor muncii din alte state membre.
Impactul șomajului. Ratele înalte ale șomajului pot avea un impact semnificativ asupra creșterii economice și coeziunii sociale în UE. Un șomaj ridicat marchează scăderea veniturilor și creșterea sărăciei în rândul populației, ceea ce amplifică efortul redistributiv al politicilor sociale, cu implicații în planul stimulentelor pentru muncă.
Deși pandemia din 2020 nu a generat o creștere semnificativă a șomajului în UE, nu trebuie neglijate riscurile pe termen lung și posibile efecte întârziate asupra pieței muncii. Este posibil ca unele sectoare să se confrunte și acum cu dificultăți de ajustare și redresare, iar anumite segmente sociale să fie în continuare afectate.
În cazul României, ratele scăzute ale șomajului sunt, totodată, reflectarea unui exod important al forței de muncă, în mare parte calificată, ceea ce perpetuează tensiunile cantitative și calitative ale pieței muncii. În acest sens, este esențial ca politicile privind ocuparea forței de muncă să fie adaptate la schimbările din mediul economic și să vizeze în mod special grupurile vulnerabile și regiunile cu rate ridicate ale șomajului.
8. Rata șomajului în rândul tinerilor în statele Uniunii Europene
În linie cu situația generală a pieței muncii, șomajul în rândul tinerilor s-a acutizat în anii de după criza financiară din 2009, însă, începând din 2013, presiunile șomajului în rândul tinerilor s-au redus treptat, până la minime aproape istorice pentru statele UE. În ultimii ani, zona „albastră” a devenit tot mai proeminentă iar harta șomajului în rândul tinerilor arată că un număr considerabil de țări se caracterizează prin rate ale șomajului tinerilor mai mici de 15%, la fel și media statelor UE.
Statele din submodelul sudic de dezvoltare, precum și România, dar și Suedia, surprinzător, resimt cel mai presant provocările șomajului în rândul tinerilor. În cazul Suediei, stat cu beneficii sociale avantajoase, dificultățile în recrutarea tinerilor fără experiență în muncă își au cauza, în principal, în specificul legislației în domeniu.
Situația României. În anii 2010-2016, rata șomajului în rândul tinerilor în România a variat între 25% și 30%, fiind urmată de o repoziționare în intervalul 15% – 25% în anii următori. Această evoluție este una puternic contrastantă în raport cu rata generală a șomajului, ceea ce indică deficiențe structurale în funcționarea pieței muncii, dar și eventuale „scăpări” de conformitate statistică în raport cu situația muncii informale.
Comparativ cu alte state. După o ușoară contracție în anul pandemiei, categoria statelor cu rate ale șomajului în rândul tinerilor între 5% și 10% s-a extins, însă per ansamblu progresele sunt insuficiente. State precum Grecia și Spania continuă să înregistreze rate ale șomajului tinerilor de peste 30%, dar cu tendințe de scădere.
Principalele vulnerabilități sunt deficitul de forță de muncă calificată, pe de o parte, și îmbătrânirea populației, pe de altă parte. Ineficiențele din sistemul de învățământ și formare profesională conduc la un deficit de competențe și la dezechilibre structurale pe piața muncii. În același timp, îmbătrânirea populației și sporul demografic negativ constituie o provocare serioasă pentru viitorul economic al Uniunii Europene.
9. Formarea brută de capital fix (FBCF) în statele UE
Spre deosebire de criza economică și financiară, care a determinat o reducere severă a formării brute de capital fix în multe state membre, criza pandemică nu a generat efecte majore de repoziționare a statelor membre din perspectiva investițiilor, iar numărul statelor membre cu rate ale FBCF de peste 20% a crescut considerabil.
În cazul României, FBCF s-a aliniat tendințelor globale. Înainte de criza financiară, România se situa în categoria statelor pentru care ponderea FBCF în PIB era de peste 30%, ceea ce indica o puternică poziție investițională. Cu toate acestea, în urma crizei, România a înregistrat o scădere semnificativă și îndelungată în intervalul 20% – 25%.
Dinamica oscilantă de după 2015 arată efectele unor măsuri punctuale, care au orientat pe consum modelul de creștere economică a României. Estimările pentru 2024 și 2025 indică revenirea României în categoria statelor cu ponderi ale FBCF în PIB între 25% și 30%, pe fondul politicilor axate pe investiții, similar altor state, precum Cehia și Suedia.
Comparativ cu alte state, România a ocupat poziții care au variat în perioada analizată, cu cel mai scăzut nivel al FBCF în 2018, dar cu valori situate întotdeauna peste media Uniunii Europene. Evoluția subliniază atât reziliența, cât și necesitatea de a întări investițiile de capital fix pentru a susține creșterea economică pe termen lung.
Tendințe și vulnerabilități. Lipsa predictibilității la nivelul mediului politic și de afaceri, alături de deficitul de forță de muncă calificată, au avut un impact negativ asupra investițiilor sectorului privat, FBCF fiind afectată de incertitudinile și constrângerile structurale din economie.
Comparativ cu media UE. Deși ponderea FBCF în cazul României este net superioară mediei UE de-a lungul întregii perioade analizate, dinamica investițiilor pare a fi încă suboptimală din perspectiva obiectivelor de catching up față de statele dezvoltate, pentru a dinamiza convergența reală și pentru a depăși capcana veniturilor medii.
10. Ponderea salariului minim în câștigul salarial lunar în statele UE
Ultimii 15 ani au însemnat o schimbare semnificativă în structura ponderii salariului minim în câștigul salarial lunar în statele UE. Numărul statelor cu ponderi ale salariului minim brut peste 40% s-a redus treptat, acestea coborând în general în intervalul 30% – 40% din salariul mediu brut. Evoluțiile din ultima perioadă indică adaptarea politicii salariului minim la situația de rigiditate ce caracterizează piața muncii din UE.
România a parcurs un drum similar, trecând de-a lungul timpului prin aproape toate intervalele definite în cadrul analizei, în legătură cu ponderea salariului minim în salariul mediu brut. Astfel, în anii post-pandemie, România a înregistrat o ușoară scădere în categoria salariilor minime brute, situație contrabalansată recent prin creșterea mai consistentă a salariului minim pe economie în 2023 și 2024.
Tranziția către o pondere mai mică a salariului minim în câștigul salarial lunar a fost un proces îndelungat pentru România. Această evoluție reflectă, în principal, tendința generală de creștere a salariilor, dar și o anumită normalizare a piramidei salariale în sectorul competitiv al economiei, în acord cu dinamica productivității muncii.
Pe plan european, doar câteva state au reușit să se mențină în primele două categorii de ponderi ale salariului minim în întreaga perioadă analizată. State precum Malta, Luxemburg, Franța și Slovenia au demonstrat o anumită stabilitate în ceea ce privește structura salariului minim în raport cu salariul mediu brut.
Este important de menționat că majorarea salariului minim trebuie gestionată cu atenție, prin raportare la factori cheie precum productivitatea muncii și rata inflației. O creștere prea rapidă a salariului minim poate genera presiuni asupra angajatorilor, cu efecte negative asupra competitivității economice. De aceea, este esențială o abordare echilibrată și sustenabilă în stabilirea politicilor salariale.
11. Deficitul de cont curent (% în PIB) în statele Uniunii Europene
Harta contului curent al balanței de plăți indică poziții de excedent al contului curent în marea majoritate a statelor Uniunii, cu o ușoară deteriorare în anii post-pandemie, pe fondul blocajelor în lanțurile comerciale, situație cu atât mai evidentă în anul 2022, pe fondul izbucnirii războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
În perioada de supraîncălzire economică de dinaintea crizei din anul 2009, majoritatea statelor UE au înregistrat deficite de cont curent mai mari de 5% din PIB, context în care România a avut deficite de cont curent de 14% și 12% din PIB. Perioada respectivă a fost marcată de un boom economic care a generat creșterea puternică a consumului și a importurilor, fără corelarea adecvată cu exporturile și intrările de capital.
Situația României în anii post-pandemie arată revenirea în categoria statelor cu deficite de cont curent ridicate, între 5% și 10% din PIB, pe fondul creșterii consumului și importurilor, dar și al impactului pandemiei asupra exporturilor și turismului.
La nivel european, între 2015 și 2018, numărul statelor cu excedente de cont curent de peste 5% din PIB a crescut de la 3 la 7. Această perioadă a fost marcată de o îmbunătățire generală a balanțelor comerciale și de o creștere a exporturilor, reflectând eforturile de ajustare structurală și creșterea competitivității în unele țări.
În anul 2022, multe state cu excedente de cont curent au înregistrat deteriorări pe fondul crizei energetice, ceea ce evidențiază importanța diversificării aprovizionării economiilor și a creării de rezerve pentru a face față șocurilor externe.
România se confruntă cu provocări severe datorate deficitelor gemene, care includ deficitul bugetar și deficitul de cont curent, ceea ce face dificilă ajustarea contului curent și menținerea stabilității macroeconomice. Aceste provocări pot fi amplificate de volatilitatea fluxurilor de capital și dependența consistentă de finanțarea externă.
Deciziile de politică economică ar trebui să vizeze, cu prioritate, consolidarea situației finanțelor publice, pentru a reduce dependența de împrumuturi externe și pentru a tempera deficitul contului curent al balanței de plăți.
12. Veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile sociale) – pondere în PIB
Harta veniturilor fiscale în UE arată, de-a lungul perioadei de analiză, o creștere considerabilă, de la 14 la 20, a numărului de state ale căror venituri fiscale totale depășesc 35% din PIB. Această evoluție reflectă eforturile de consolidare a finanțelor publice prin creșterea veniturilor bugetare, date fiind deficitele și cheltuielile publice sporite, inclusiv pe fondul crizelor multiple din perioada post-pandemie.
În prezent, doar 8 state membre ale Uniunii se caracterizează prin venituri fiscale totale mai mici de 35% din PIB, din care 3 state membre, respectiv Irlanda, Malta și România, dețin venituri fiscale totale mai mici de 30% din PIB.
La nivelul Uniunii Europene, primele locuri în clasamentul veniturilor fiscale revin unor țări precum Danemarca, Belgia, Franța, Suedia și Austria, țări recunoscute pentru sistemele sociale puternic redistributive, care necesită niveluri ridicate de impozitare. Media UE în privința veniturilor fiscale se situează în intervalul 35-40% din PIB, interval ce caracterizează situația fiscală din cele mai multe state membre.
Situația României în privința veniturilor fiscale este aproape neschimbată de-a lungul întregii perioade de analiză, interval care coincide cu statutul de membru al UE. Poziționarea României în categoria țărilor cu venituri fiscale mai mici de 30% din PIB face evidentă nevoia de îmbunătățire a capacității de colectare fiscală, prin reforme și măsuri care să conducă la reducerea evaziunii fiscale și creșterea gradului de conformare fiscală.
Este incontestabil faptul că România nu poate merge mai departe, pe măsura ambițiilor de dezvoltare și modernizare, în condițiile în care ponderea veniturilor fiscale în PIB ne plasează constant în coada clasamentului european.
În acest sens, dincolo de nevoia imperativă a reglajelor administrative în sistemul de colectare fiscală, România trebuie să recurgă la o altfel de politică fiscală, care să repare eficient toate inechitățile acumulate prin măsuri discreționare, care au generat favoruri, scutiri sau tratamente fiscale preferențiale.
În același timp, contextul economic actual deschide pentru România și oportunitatea unui restart de filozofie fiscală, prin care să exploatăm mai bine atuurile existente iar situația finanțelor publice să revină pe culoarul sustenabilității fiscale. Înainte de a gândi măsuri de consolidare bugetară, este important să înțelegem ce sistem fiscal dorim să promovăm, pe ce principii să se bazeze acesta și ce obiective să urmărească.
13. Dependența populației vârstnice de populația activă de muncă
Statisticile de la nivel european indică situații mult diferite în ratele de dependență privind populația vârstnică. Cele mai mici rate de dependență sunt raportate în Cipru și Malta, în timp ce state precum Franța, Croația, Slovacia, Luxemburg și Slovenia înregistrează ponderi ale pensionarilor în populația activă de peste 65%.
Evoluțiile indică o presiune crescândă asupra sustenabilității sistemelor publice de pensii. Ponderea populației vârstnice în raport cu populația activă este în continuă creștere, ceea ce solicită tot mai puternic sistemele de pensii și de asistență socială.
Situația României evidențiază presiunea semnificativă a factorului demografic asupra sistemului de pensii și a finanțelor publice. Se remarcă tendința de creștere a ratelor de dependență a populației vârstnice în raport cu populația activă, de la niveluri aflate între 50 și 60% către niveluri de peste 60%.
În plus, România se confruntă cu provocări legate de creșterea numărului de persoane vârstnice în raport cu populația activă, inclusiv pe fondul emigrației și a ratei scăzute de participare pe piața muncii, cu impact asupra sustenabilității sistemului de pensii și a bugetului public în ansamblu.
Tendințe globale: creșterea ratei de dependență a populației vârstnice față de cea activă este un fenomen global, cu proiecții alarmante pentru viitor, de unde rezultă necesitatea unor politici publice orientate strategic asupra factorului demografic, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene.
Reducerea populației active și creșterea dependenței populației vârstnice conduc la necesitatea regândirii politicilor de imigrare a forței de muncă, mai ales acolo unde piața muncii se confruntă cu deficite de mână de lucru. Investițiile în formarea profesională devin și ele esențiale, pentru a susține creșterea productivității muncii, în paralel cu măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă.
14. Ocuparea forței de muncă în sectorul serviciilor
Statisticile de profil reflectă o realitate îngrijorătoare în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în sectorul serviciilor, în special în ceea ce privește România.
La nivel european, în ultimele decenii, ocuparea forței de muncă în sectorul serviciilor a cunoscut o creștere continuă și progresivă. Olanda, Malta și Belgia s-au menținut constant printre cele mai bine poziționate state membre, cu o pondere de peste 80% a forței de muncă în sectorul serviciilor, în raport cu populația ocupată totală.
Situația României este una deosebit de precară în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în sectorul serviciilor. Cu o rată de ocupare în acest sector de sub 50% în raport cu populația ocupată totală, România se clasează pe ultimul loc în UE, de-a lungul întregii perioade analizate, ceea ce este îngrijorător în perspectivă dinamică.
O situație similară se manifestă și în cazul altor țări din regiune, cum ar fi Bulgaria și Polonia, care nu au înregistrat de-a lungul timpului progrese semnificative, deși se află în categorii mai favorabile. Însă Polonia a depășit pragul de 60% în ultimii ani.
Datele evidențiază nevoia urgentă de a aborda acest „blocaj” structural în privința ocupării forței de muncă în sectorul serviciilor în România. O pondere scăzută a forței de muncă în servicii este direct corelată cu nivelul de trai și calitatea vieții, și poate avea consecințe negative asupra creșterii economice și stabilității sociale.
Investițiile în educație și formare profesională, promovarea antreprenoriatului pe scară largă și îmbunătățirea climatului de afaceri pot fi câteva direcții de acțiune cu efecte benefice asupra creșterii ocupării în sectorul serviciilor, și nu numai. Calea către o economie antreprenorială, dinamică și flexibilă, este corelată cu dezvoltarea solidă a sectorului serviciilor, care contribuie semnificativ și la creșterea nivelului de trai.
15. Balanța energiei regenerabile în statele UE
La nivel european, harta energiei regenerabile arată că, începând cu precădere din 2007, toate statele UE au înregistrat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește ponderea energiei regenerabile în producția totală de energie electrică.
Este ilustrativ faptul că, în ciuda zonei „roșii” consistente din prima parte a intervalului de analiză, începând din 2020, niciun stat membru nu mai are o pondere a energiei regenerabile mai mică de 10% în total resurse de energie electrică. În perioada de analiză, toate statele UE au făcut salturi cu cel puțin o categorie a încadrării privind ponderea energiei regenerabile.
Numărul statelor cu o pondere a energiei regenerabile mai mare de 30% în producția totală de energie electrică a crescut semnificativ, de la doar 2 țări în 2004, la 8 țări în 2021, confirmând un trend ascendent observabil de la începutul perioadei de analiză.
Situația României este una considerabil favorabilă, prin tranziția de la o pondere a energiei regenerabile între 10% și 20% din producția totală de energie, la o pondere între 20% și 30%, în linie cu obiectivele europene aferente Green Deal.
Schimbările climatice și tranziția către o economie verde reprezintă provocări majore și pentru România, de unde și nevoia de investiții sporite în eficiența energetică și în infrastructura de energie verde. Tranziția către transporturi mai verzi și o agricultură mai sustenabilă sunt necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a răspunde echilibrat obiectivelor de mediu asumate la nivelul Uniunii, demers care să fie însă subordonat dezideratelor economice de competitivitate europeană.
***
2024 este un moment crucial pentru viitorul Uniunii Europene și al României. După ani de crize suprapuse, care au necesitat măsuri contextuale și intervenții cu caracter extraordinar, este momentul deciziilor cu viziune, de consolidare și construcție.
O viziune ambițioasă pentru România este ancorată în realizările prezentului, fiind menită să furnizeze o fundație solidă pentru viitor, investind în oameni și în dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv. Pe calea coeziunii și a consensului în planul eforturilor economice și sociale, prin consolidarea integrării noastre strategice în spațiul occidental și prin valorificarea potențialului național și regional, viziunea pentru România conturează o cale pragmatică spre o nouă etapă de prosperitate incluzivă și securitate sporită. Elementele-cheie vizează dezvoltarea capitalului uman, consolidarea clasei de mijloc, modernizarea țării prin investiții masive în sectoare-cheie și punerea în valoare a poziției geostrategice a României.
Însă modernizarea unei economii necesită nu doar politici guvernamentale, ci și o schimbare fundamentală de mentalități, sens în care trebuie să explorăm mai profund rădăcinile problemelor actuale, pentru ca viziunea de dezvoltare să funcționeze. Altfel, progresele cantitative deja înregistrate se vor atenua în timp. Tocmai de aceea avem nevoie de un salt la un nivel evoluat de convergență și integrare, care să facă loc progreselor calitative, într-o paradigmă nouă, definitorie pentru economia viitorului.
România va beneficia semnificativ aplicând consecvent o viziune integraționistă aprofundată, axată pe valorificarea avantajelor geopolitice și economice ale celor mai importante formate de integrare actuale, cu focus pe aderarea la OCDE, Zona Euro, aderarea completă la spațiul Schengen și consolidarea poziției în cadrul NATO.
Aderarea României la OCDE va marca o altă etapă semnificativă în parcursul nostru ca țară. OCDE promovează bune practici și standarde ridicate în materie de guvernanță economică și socială, iar prin adoptarea acestor standarde, România va oferi transparență sporită, bună guvernare și o luptă mai eficientă împotriva corupției. România a făcut deja o opțiune serioasă în raport cu agenda OCDE, iar reformele așteptate în următorii ani vor consolida șansele unei aderări rapide.
Aderarea României la Zona Euro nu este doar un obiectiv monetar, asumat prin Tratatul de aderare europeană, ci un pilon esențial pentru asigurarea stabilității economice pe termen lung. Însă pentru a atinge acest obiectiv, trebuie să depășim provocările bugetare actuale și să îndeplinim criteriile de convergență reală stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Adoptarea euro va aduce avantaje economice certe și predictibilitate: riscurile de fluctuații valutare vor fi diminuate iar perspectivele pe termen lung pentru afaceri și investitori vor deveni mai sigure și mai atrăgătoare.
Consolidarea și extinderea parteneriatelor internaționale reprezintă un alt factor deosebit de important în dinamica dezvoltării naționale. Deja sunt deschise noi piețe și oportunități comerciale, cum sunt cele axate pe spațiul Asia – Pacific, iar colaborările strategice în domenii precum energia nucleară și tehnologia avansată vor aduce beneficii importante în planul dezvoltării industriale și al cercetării aplicate. România poate să capitalizeze considerabil avantajele geostrategice, devenind un hub logistic și energetic în regiune, prin abordarea strategică a diplomației economice.
În contextul geopolitic actual, România are oportunitatea de a deveni cel mai autentic pilon de stabilitate și securitate în regiune. Dezvoltarea în România a celei mai mari baze NATO de apărare din Europa, va consolida securitatea națională și va atrage investiții strategice. Valorificarea potențialului nostru de a reprezenta un pilon al securității în regiune este deja un atu important, care este deja valorificat, în acord cu valorile occidentale și spre beneficiul tuturor partenerilor euroatlantici. În continuare, dimensiunea de securitate va trebui să genereze efecte certe de antrenare în industria de apărare și pentru economia națională în ansamblul său.
Conform unui studiu realizat pe platformele Storia și OLX Imobiliare, 39% dintre locuitorii din mediul rural intenționează să se mute în mediul urban în următorul an pentru a fi mai aproape de locul de muncă și pentru a beneficia de mai multe oportunități educaționale și servicii medicale. Pe de altă parte, mulți dintre locuitorii din mediul urban (35%) declară că nu s-ar muta în mediul rural.
„În urma studiului desfășurat de noi, observăm că locuitorii din mediul rural doresc să se mute în mediul urban pentru a avea acces la diverse facilități, precum oportunități educaționale, servicii medicale de calitate și opțiuni variate de petrecere a timpului liber. În contrast, o mare parte dintre cei care locuiesc în prezent în mediul urban nu intenționează să se mute în rural. Totuși, dintre cei care doresc să facă această schimbare, mulți aleg perioada pensionării ca moment ideal pentru a se reloca. Referitor la zonele rurale preferate, majoritatea ar alege să se mute lângă orașe mari, urmate de zone montane și, în cele din urmă, în sate tradiționale, departe de aglomerație”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.
Alegerea mediului urban: motive și beneficii
Apropierea de locul de muncă este motivul principal pentru care 54% dintre respondenți aleg să trăiască în mediul urban. Accesul la facilități medicale este esențial pentru 49% dintre participanți, în timp ce facilitățile de shopping atrag 44% dintre aceștia. 43% dintre ei apreciază accesul la facilități de petrecere a timpului liber, cum ar fi parcurile sau restaurantele. Oportunitățile educaționale sunt importante pentru 42%, urmate de transportul public bine dezvoltat, care a fost ales de către 39% dintre respondenți. De asemenea, oportunitățile legate de carieră atrag 37% dintre respondenți, iar accesul la infrastructură și tehnologie avansată, inclusiv internet de mare viteză, este apreciat de 36% dintre locuitori.
Printre alte motive alese de respondenți se mai enumeră și: proximitatea față de prieteni și familie care locuiesc în oraș (35% dintre respondenți), opțiuni diverse de locuințe (32%) și accesul la servicii sportive sau servicii de înfrumusețare (25%).
Întrebați dacă s-ar muta în mediul rural, 35% dintre respondenți au declarat că nu și-ar dori să facă această schimbare. Totuși, 21% dintre respondenți și-ar dori să se mute în decursul următorului an, iar 7% în următorii 2-5 ani. În plus, 20% dintre participanți intenționează să se mute, dar nu au stabilit încă un moment exact pentru această schimbare, iar 17% declară că sunt indeciși cu privire la acest aspect. Motivul principal pentru care mulți ar alege să se mute în mediul rural este aerul curat, menționat de 70% dintre respondenți. Aproape la fel de mulți, 69%, sunt atrași de liniștea pe care o oferă viața rurală. Posibilitatea de a avea o grădină sau un teren propriu este un motiv semnificativ pentru 57% dintre participanți, în timp ce 55% apreciază apropierea de natură și traficul redus (46%).
Cei mai mulți (39%) consideră pensionarea ca fiind perioada ideală pentru a se muta în mediul rural. Aproximativ 27% ar prefera să facă această schimbare în perioada de mijloc a carierei, între 30 și 50 de ani. 13% plănuiesc mutarea după ce copiii pleacă de acasă, iar 7% doresc să facă acest pas după întemeierea unei familii. 6% văd începutul carierei, între 20 și 30 de ani, ca fiind momentul potrivit, în timp ce 3% ar opta pentru mutarea în timpul studiilor. Alte perioade au fost menționate de 5% dintre participanți.
Alegerea mediului rural: motive și beneficii
Locuitorii din mediul rural optează să trăiască acolo din diverse motive, cel mai frecvent fiind liniștea, menționată de 54% dintre respondenți. De asemenea, alți factori importanți sunt: aerul curat (46%), posibilitatea de a avea o grădină sau teren propriu (42%) și apropierea de natură (41%). Viața mai sănătoasă, activitățile în aer liber și lipsa traficului intens au fost menționate de 39% dintre participanți. Alte motive semnificative includ: spațiul locativ mai mare (35% dintre respondenți), costurile mai mici de trai (30%), acces la alimente locale și bio (22%) și oportunitatea de a crește animale (20%).
Întrebați dacă s-ar muta din mediul rural în mediul urban, 39% au declarat că plănuiesc această mutare în decursul unui an, iar 6% în următorii 2-5 ani. Totuși, 30% dintre locuitori afirmă că nu s-ar muta în mediul urban, în timp ce 14% sunt încă indeciși cu privire la această schimbare, iar 11% își doresc să se mute, dar nu știu exact când. Motivele pentru care locuitorii din mediul rural ar alege să se mute în mediul urban sunt variate. Apropierea de locul de muncă este cel mai important motiv, menționat de 45% dintre respondenți. Oportunitățile educaționale reprezintă un factor semnificativ pentru 38% dintre locuitori, în timp ce accesul la facilități medicale este important pentru 33% dintre ei. De asemenea, 31% dintre respondenți sunt atrași de accesul la facilități de petrecere a timpului liber, iar 27% dintre locuitori apreciază facilitățile de shopping disponibile în mediul urban.
În același timp, 49% dintre locuitorii din mediul rural ar fi dispuși să facă naveta zilnic către mediul urban pentru muncă sau studii. Totuși, 24% dintre respondenți au declarat că nu ar fi dispuși să facă acest efort. Pe de altă parte, 27% dintre participanți au afirmat că ar putea face naveta zilnic, însă acest lucru ar depinde de durata călătoriei.
În ceea ce privește bugetele disponibile, cei care caută o locuință în mediul urban, indiferent dacă locuiesc în prezent în urban sau rural, sunt dispuși să cheltuiască între 50.000 și 100.000 de euro (46% dintre respondenți), sub 50.000 de euro (23%) sau peste 100.000 de euro (23%). 8% dintre aceștia nu și-au decis încă bugetul final. În același timp, cei care caută o locuință în mediul rural alocă, mai degrabă, bugete mai mici: 38% au bugete sub 50.000 de euro, 32% între 50.000 și 100.000 de euro și doar 20% peste 100.000 de euro. Totuși, 10% dintre respondenți sunt indeciși cu privire la bugetul disponibil.
Analiza a fost realizată de Storia – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din inițiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul își propune să contribuie la transparentizarea informațiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriașilor, proprietarilor, agenților și dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susține să ia decizii imobiliare în cunoștință de cauză. Răspunsurile au fost colectate de la 1086 de respondenți prin intermediul unui chestionar derulat pe platformele Storia și OLX Imobiliare, în perioada iunie-iulie 2024.
Compania Visual Fan S.A., deținătoare a brandului Allview, listată la BVB sub simbolul ALW, anunță „implementarea noii funcționalități multilingve a aplicației AVI GPT, primul asistent vocal cu AI în limba română. AVI GPT nu este doar un simplu asistent vocal – este prietenul ideal al utilizatorilor, care citește notificările, îi ajută să găsească rapid informații și să apeleze, să deschidă navigația, se transformă cu succes într-un ghid turistic sau în prietenul cu care se poate exersa orice limbă străină, totul doar printr-o simplă comandă vocală. De asemenea, AVI GPT poate oferi recomandări de restaurante sau hoteluri, dar și alte sfaturi privind călătoriile planificate, poate gestiona lista de cumpărături, seta alarme, întâlniri și mementouri. Toate informațiile furnizate de AVI GPT sunt atât în formă scrisă, cât și exprimate vocal”. Realizatorii prezintă caracteristicile noului produs:
Noutăți și funcționalități captivante
Ghid turistic personalizat: AVI GPT se poate transforma cu ușurință într-un ghid turistic, oferind informații detaliate despre obiectivele turistice de interes din țară și din străinătate. Cu Soul X20 și AVI GPT, universul explorării se deschide, pentru a descoperi atracțiile locale, festivaluri, restaurante sau hoteluri recomandate, dar și alte sfaturi utile pentru călătorii. Camera principală de 50 MP, cu AI, a noului Soul X20, va fotografia cu succes obiectivele turistice recomandate de AVI GPT.
Comunicare în 70 de limbi: AVI GPT îi ajută pe utilizatori să converseze în aproape 70 de limbi străine, facilitând învățarea și utilizarea practică a acestora, dobândirea fluenței și înțelegerea nuanțelor lingvistice, dar și deschiderea de noi oportunități pentru interacțiunea cu persoane din diferite colțuri ale lumii. De altfel, AVI GPT poate traduce numeroase expresii în diverse contexte de comunicare. Este simplu să te faci remarcat, atunci când nu există bariere lingvistice și deții un smartphone Soul X20, a cărui carcasă este construită din sticlă lucioasă, ce reflectă perfect personalitatea posesorului, indiferent de culoarea aleasă: Light Mint sau Deep Ocean.
Asistentul de încredere: AVI GPT este la o comandă vocală distanță, pentru a citi notificările, apela contactele, completa lista de cumpărături, seta alarme și mementouri sau pentru a indica drumul către cel mai incitant festival din această vară.
Un prieten de nădejde: AVI GPT este prietenul de nădejde pentru tinerii activi și mereu în mișcare. Cu el, aceștia primesc notificări, găsesc rapid informații, află când sunt contactați și pot apela, toate doar printr-o simplă comandă vocală. Este ideal pentru organizarea zilnică, de la setarea alarmelor și a mementourilor, până la deschiderea sistemului de navigație.
Un partener ideal pentru Soul X20
AVI GPT își arată adevăratul potențial pe Allview Soul X20, oferind o experiență de utilizare superioară. Cele două microfoane încorporate asigură o conversație clară și fluidă datorită tehnologiilor Noise Reduction și Clear Voice, garantând că fiecare comandă vocală este auzită și executată perfect. Cu AVI GPT și Soul X20, ai un duo de nădejde care te ajută să fii mereu conectat și organizat.
Funcția Easy Search, îi ajută pe utilizatori să caute rapid obiectele fotografiate, direct din cameră, fără a mai deschide alte aplicații. Fie că este vorba despre obiective turistice, articole vestimentare, mobilier, decorațiuni interioare, Soul X20 ajută utilizatorii să le găsească rapid pe Internet direct din aplicația de cameră, prin funcția dedicată și adăugarea acestora în cadru. Aceeași funcție poate realiza traduceri live din peste 100 de limbi, ceea ce este foarte util în călătoriile din întreaga lume, pentru a putea traduce rapid informațiile de interes turistic, etichele produselor, sau chiar meniurile restaurantelor.
Cadou pentru utilizatorii noi
Pentru a încuraja utilizarea aplicației AVI GPT, Allview oferă 500 de credite cadou în valoare de 50 lei, echivalente cu până la 1.000.000 de cuvinte, clienților următoarelor modele: Soul X20, Soul X10, Soul X10 Lite, V10 Viper, V10 Viper Lite, care își creează un cont nou în aplicație.
„Fiind un brand românesc, Allview a creat AVI gândindu-se la utilizatorii de smartphone-uri ce își doreau să interacționeze cu un asistent vocal chiar în limba maternă. Treptat, proiectul a fost dezvoltat și inclus în agenda strategică a companiei, fiind aliniat cu tendințele globale din industria IT&C, dar și cu viziunea și misiunea Allview. În acest context, Allview a integrat Inteligența Artificială, dezvoltând AVI GPT. Noile funcționalități ale aplicației reprezintă doar un exemplu din gama de experiențe interactive pe care compania Visual Fan dorește să le ofere utilizatorilor săi.” a declarat Lucian Peticilă, General Manager Allview.
Aplicația Allview AVI GPT este disponibilă în Magazinul Play și poate fi descărcată pe orice dispozitiv cu SO Android™, iar cu ocazia implementării noii funcționalități multilingve, urmează să fie lansat un update în Magazinul Play. Pentru mai multe detalii și informații de interes despre portofoliul de produse Allview, puteți vizita website-ul companiei la adresa www.allview.ro”.
Visual Fan S.A., deținătoarea brandului Allview (simbol bursier ALW), este caracterizată ca „o companie românească cu o vastă experiență în producția de dispozitive mobile inteligente, sisteme Smart Home, tablete, laptopuri și alte gadgeturi. Fondată în 2002 în Brașov, Visual Fan a devenit cunoscută drept un vizionar și pionier în domeniul tehnologic, lansând produse inovatoare care aduc tehnologia la îndemâna utilizatorilor. Compania este recunoscută pentru lansarea celui mai complex sistem Smart Home din România în 2016, pentru crearea primului asistent vocal în limba română – AVI, în 2017, și pentru încheierea unui parteneriat direct cu Google Android TV™ în 2019. Allview a fost, de asemenea, primul brand românesc care a adoptat tehnologia QLED în 2020. În continuarea demersurilor sale de inovare, în 2022, compania a lansat conceptul Green by Allview, ce integrează noi domenii de activitate cu un obiectiv clar: construirea unui viitor sustenabil pentru creșterea calitații vieții în ansamblu și a grijii pentru generațiile viitoare. În 2023, compania a finalizat peste 20 MW de proiecte fotovoltaice, aplicația Allview AVI GPT a primit un update important prin adăugarea unui model de limbaj natural antrenat de inteligența artificială (AI) și noua divizie Allview Auto a luat naștere”.
iBanFirst, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de servicii de schimb valutar și plăți internaționale pentru companii, a intermediat plăți internaționale în valoare de 660 milioane de euro pentru companiile de comerț din România în prima jumătate a anului 2024, marcând o creștere de 203% față de aceeași perioadă a anului trecut. Rezultatul poziționează România și Europa Centrală și de Est drept piața cu cea mai mare creștere a volumului de plăți și tranzacții pentru grupul iBanFirst în prima jumătate a acestui an.
Creșterea semnificativă a volumului plăților în primele șase luni ale anului a fost impulsionată de activitatea comercială dinamică a clienților și de creșterea operațiunilor de import-export. Volumul ridicat al tranzacțiilor a contribuit, de asemenea, și la o creștere a veniturilor de 106%, regiunea CEE generând în prezent 40% din rata de creștere a veniturilor totale ale grupului iBanFirst. Baza de clienți a fintechului cuprinde 565 de companii de comerț din România și 1300 de companii din întreaga regiune.
Johan Gabriels – iBanFirst
„Performanțele excepționale obținute în România subliniază nevoia în creștere de soluții financiare inovatoare și sunt o dovadă a încrederii pe care clienții noștri ne-au acordat-o. România este acum una dintre cele mai importante piețe europene pentru noi, cu rezultate solide la indicatori cheie precum rata de creștere, volumul tranzacțiilor, veniturile, integrarea de noi clienți și retenția angajaților. Ne menținem angajamentul de a susține companiile de comerț românești să își atingă obiectivele de creștere internațională, oferindu-le servicii cu valoare adăugată”, a declaratJohan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est în cadrul iBanFirst.
Misiunea iBanFirst este de a sprijini companiile românești să se extindă dincolo de granițe, oferindu-le acces la servicii de schimb valutar și plăți internaționale rapide, transparente și rentabile, alături de suportul unei echipe formate din 20 de experți FX. Portofoliul de clienți al fintech-ului este divers, incluzând companii de import-export din industria auto, agricultură, energie, IT și telecomunicații, construcții și retail.
Valoarea tranzacțiilor transfrontaliere efectuate prin intermediul platformei iBanFirst variază de la câteva mii la milioane de euro. De asemenea, contextul economic și geopolitic instabil din ultimii ani a determinat tot mai multe companii să apeleze la soluții de gestionare a riscurilor pentru a se proteja împotriva volatilității valutare. Această tendință a condus la o cerere considerabilă pentru servicii de hedging, care au înregistrat o creștere anuală de peste 20% și reprezintă acum 35% din veniturile iBanFirst pe piața locală.
Compania intenționează să investească în continuare pe piața românească prin extinderea echipei sale din București, îmbunătățirea capacităților tehnologice și lansarea de noi produse adaptate la nevoile întreprinderilor locale.
Fintechul iBanFirst a fost inclus timp de cinci ani consecutivi (2018 – 2023) în topul Financial Times al primelor 1.000 de companii cu cea mai rapidă creștere din Europa. Grupul iBanFirst are în prezent 13 birouri în 10 țări europene (Franța, Belgia, Olanda, Germania, România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Spania și Marea Britanie), precum și un parteneriat white label în Grecia. Grupul procesează lunar tranzacții în valoare de peste 1,4 miliarde EUR.
Aqurate,platformă SaaS care crește conversiile din eCommerce prin personalizare bazată pe Inteligenţă Artificială (AI), a ajuns, după primele șase luni ale anului, la pragul de 100 de clienți în rândul magazinelor online relevante din piața românească.
În plus, Aqurate mizează pe atragerea unei noi runde de finanțare tip seed, pentru a accelera dezvoltarea proiectului și expansiunea regională. Aqurate a atras deja, până în prezent, finanțări în valoare de 500.000 de euro
Vlad Marincas – Aqurate
„Am evoluat constant, atât ca inovație și funcționalități ale soluției noastre AI, cât și ca număr de clienți și rezultate financiare. Prima jumătate a anului ne confirmă traiectoria conformă planurilor și estimărilor noastre, iar rezultatele înregistrate confirmă potențialul de creștere și nevoia concretă la care soluția noastră răspunde”, declară Vlad Marincaș (foto), CEO și cofondator Aqurate.
Reprezentanții Aqurate mizează pe o creștere constantă a veniturilor recurente lunare, în acest an în care proiectul va fi extins și la nivel internațional.
Printre magazinele online care au ales soluția AI Aqurate se numără și evoMag, Librex, Mezoni, PC Garage sau TheHome.
Aqurate ajută la colectarea datelor cu care interacționează utilizatorii magazinelor online și la introducerea acestora în motorul de recomandare de produse. Soluția AI este bazată pe analizarea și interpretarea unor volume mari de date privind comportamentul clienților – produse cumpărate, click-uri, produse adăugate în coș și altele. Aceasta compară acțiunile similare ale diferiților utilizatori și estimează, prin intermediul inteligenței artificiale, ce ar putea prezenta interes pentru fiecare utilizator.
Aqurate Personalize crește veniturile din eCommerce cu până la 23%, prin recomandările de produs generate cu AI, personalizate fiecărui vizitator al site-urilor. Serviciul crește atât rata de conversie din eCommerce, cât și valoarea medie a comenzii.
de Ana-Maria Niculicea (foto) cercetătoare în cadrul Energy Policy Group (EPG)
Un astfel de grup ar umple parțial golul lăsat de capacitatea instituțională redusă cu care se confruntă statul român
Un organism consultativ științific în România ar putea îmbunătăți calitatea și eficiența proceselor de planificare a politicilor, reducând costurile și contribuind cu o capacitate științifică suplimentară atât de necesară, care lipsește în prezent în cadrul guvernului. În plus, un astfel de comitet ar responsabiliza guvernul nostru și ar implica părțile interesate într-o dezbatere informată pe teme legate de climă.
România trebuie să adreseze lacunele guvernanței climatice pe plan intern
În primul rând, România este unul dintre statele membre care nu a adoptat încă o lege-cadru privind clima care ar stabili un cadru cuprinzător de atenuare și adaptare, cu cerința de a înființa un organism consultativ științific independent. Parțial pentru că ne lipsește acest organism, planificarea strategică cheie este externalizată către consultanți externi, ceea ce afectează nu numai calitatea și eficacitatea planificării, ci generează și alte întârzieri care se traduc, de cele mai multe ori, în proceduri de infringement. Odată înființat, organismul de consiliere științifică ar umple parțial golul lăsat de capacitatea instituțională redusă cu care se confruntă statul român.
În al doilea rând, asumarea la nivel național a obiectivelor și măsurilor privind clima este slabă. Lipsa unor eforturi proactive din partea guvernului pentru a formula politici climatice adaptate contextului național înseamnă că România se bazează în principal pe transpunerea legislației UE pentru a atenua schimbările climatice și a se adapta la acestea. Apatia politică și angajamentul scăzut în ceea ce privește politicile climatice riscă să abată România de la un parcurs eficient de decarbonizare a economiei, nereușind să își stabilească propriile obiective și putând pune în pericol contribuția sa la eforturile colective ale UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Slaba asumare la nivel național face ca angajamentele actuale să fie susceptibile la schimbări politice, ceea ce conduce la incertitudine pe termen lung.
Un organism consultativ științific independent ar deveni un punct de referință în procesul de elaborare a politicilor, emițând sfaturi și recomandări, contribuind la încadrarea economiei României pe o traiectorie clară de atingere a neutralității climatice, așa cum este declarată în Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Controlul suplimentar al calității pe care un organism științific independent îl exercită ar spori nu numai responsabilizarea guvernului, ci ar declanșa și acțiuni și suplimentare la nivel guvernamental. În plus, expertiza științifică care lipsește la nivel guvernamental poate fi completată de un astfel de organism. Cooperarea cu organismul consultativ științific independent încă de la începutul ciclului de politici și garantarea unei baze științifice solide ar umple golurile cauzate de lipsa expertizei interne și ar spori legitimitatea.
Recent, Administrația Prezidențială a înființat un grup de lucru pe tema schimbărilor climatice care să reunească experți români de renume, activi atât pe plan intern, cât și internațional. Grupul de lucru a contribuit la elaborarea unui raport influent cu recomandări pentru îmbunătățirea politicii interne în domeniul climei, dar, în lipsa unei structuri permanente, astfel de colaborări sunt în mare parte sporadice.
Totuși, acest exercițiu arată că nu există un deficit de profesioniști români cu experiență profesională relevantă.
Ce este un organism științific consultativ independent?
Organismele științifice consultative independente sunt organizații consultative compuse din diverși experți cu rolul de a consilia guvernele în materie de politică climatică și de a monitoriza progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor climatice. Rolul lor principal include identificarea deficiențelor din politicile climatice în vigoare și oferirea de consiliere științifică pentru îmbunătățirea acestora.
Astfel, politica în domeniul climei ar fi îmbunătățită prin corelarea celor mai recente dovezi științifice cu procesul de elaborare a politicilor și prin umplerea golului lăsat de lipsa capacității instituționale și a expertizei interne a guvernului. Prin acest aflux de expertiză, România ar putea, de asemenea, să-și însușească mai mult propriile politicile climatice, stimulând dezbaterile și inițiativele interne, în loc să se limiteze la simpla transpunere a legislației UE.
În multe țări din UE au fost deja înființate organisme științifice consultative independente
Un prim exemplu de astfel de instituție este consiliul consultativ științific european privind schimbările climatice (ESABCC), un organism consultativ științific independent (ISAB) înființat prin legea europeană a climei [Regulamentul (UE) 2021/1119], care are ca mandat furnizarea de consiliere științifică privind politicile și obiectivele de climă la nivelul UE. Principalul rol al ESABCC este de a servi drept punct de referință în ceea ce privește cunoștințele științifice despre schimbările climatice. Același act normativ stipulează că statele membre sunt invitate să înființeze un organism consultativ național, pentru a ghida politica națională privind schimbările climatice.
Înainte de adoptarea Legii Europene a Climei, nouă state membre (Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Portugalia, Spania) înființaseră deja un astfel de organism și aproape toate au realizat acest lucru prin intermediul unei legi-cadru naționale a climei. Organismele științifice consultative independente sunt formate din experți independenți, cu cunoștințe în domeniul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea, care acoperă diferite discipline, cum ar fi științele climatice, științele sociale, economia și expertiza sectorială.
Componența este variabilă, de la 4 membrii în Germania la 15 în Finlanda. Independența și autonomia acestora sunt asigurate prin lege, întrucât poziția și activitatea experților sunt strict legate de expertiza lor științifică și nu servesc interese instituționale sau politice. De cele mai multe ori, organismele științifice consultative independente beneficiază de resurse proprii pentru a finanța un secretariat și cercetări suplimentare, dacă este necesar. Resursele provin, de obicei, de la bugetul de stat și variază de la o țară la alta; Danemarca alocă între 3 și 4 milioane de euro, în timp ce în Grecia nu există o alocare specială, deoarece activitatea consiliului este susținută de Ministerul Energiei și Mediului.
Mandatul acestora este eterogen de la caz la caz, în funcție de nevoile și prioritățile fiecărui sistem național de guvernanță. Cu toate acestea, există unele caracteristici și funcții comune, majoritatea având ca sursă de inspirație Comitetul pentru Schimbări Climatice din Regatul Unit. Acesta a fost înființat în 2008 și a avut un impact pozitiv de-a lungul timpului asupra politicii climatice din Regatul Unit, deoarece rapoartele sale au ghidat dezbaterile politice privind politica climatică, iar analizele sale reprezintă un punct de referință pentru părțile interesate.
îmbunătățirea politicilor prin intermediul consilierii independente a experților: politicile beneficiază de o bază științifică solidă și actualizată.
responsabilizarea guvernelor: prin monitorizarea impactului politicilor, organismele științifice consultative independente oferă îndrumări privind politica climatică, sugerează reajustări și exercită un control suplimentar al calității.
implicarea diferitelor părți interesateșistimularea dezbaterii privind schimbările climatice în sfera publică: uneori acționează ca o punte de legătură între factorii de decizie politică și diferite segmente ale societății, colectând contribuțiile părților interesate și integrându-le în recomandări.
Aceste funcții se traduc în beneficii conexe, inclusiv sporirea credibilității și legitimității politicilor climatice și un asigurarea unui proces de elaborare a politicilor bazat pe date științifice.
Cum se înființează un organism consultativ științific independent în România?
În baza contextului național actual, România trebuie să înființeze un organism consultativ științific independent sub forma unui consiliu consultativ autonom, cu scopul de a oferi consiliere științifică cu privire la politicile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la schimbările climatice. Acest consiliu ar trebui să asigure dialogul la nivel național între mediul academic, institutele de cercetare, sectorul privat și societatea civilă, îndeplinindu-și astfel rolul de punte de legătură. Pentru a reduce presiunea asupra bugetului de stat, organismul consultativ științific independent ar putea să fie afiliat unei instituții publice existente. Indiferent de forma de organizare, asigurarea independenței acestuia ar trebui să fie o prioritate centrală.
Consiliul ar trebui să fie compus din membri aleși pentru o perioadă determinată, cu posibilitatea de reînnoire a mandatului. Din componența consiliului ar trebui să facă parte experți renumiți în domeniul adaptării la schimbările climatice și al atenuării acestora, cu experiență profesională dovedită din mediul academic, institute de cercetare, sectorul privat, societatea civilă și organizații neguvernamentale. Acesta este cazul tuturor organismelor științifice consultative independente din Europa, unde majoritatea legilor cadru privind clima specifică diverse tipuri de expertiză în domeniul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea ca principal criteriu de selecție sau de numire. În legea cadru a Germaniei, se menționează clar disciplinele în care oamenii de știință trebuie să aibă expertiză: climatologie, economie, știința mediului, științe sociale. Pe de altă parte, legea cadru a Greciei menționează în mod generic „expertiza academică sau profesională în domeniul schimbărilor climatice”.
Procedura de alegere a membrilor ar trebui să se facă fie printr-un apel deschis, fie prin numire directă, asigurând corectitudinea, transparența, diversitatea expertizei și echilibrul de gen. Remunerarea ar trebui să se bazeze, cel puțin parțial, pe performanța și activitatea individuală. În Danemarca, Consiliul pentru Climă își selectează propriii membri, care sunt apoi numiți de Parlament, pentru un mandat de 4 ani cu posibilitatea de reînnoire, asigurându-și astfel independența. În Suedia, membrii sunt autopropuși și apoi numiți de către guvern, în timp ce în Franța aceștia sunt numiți direct de către guvern.
În mod ideal, mandatul consiliului consultativ științific independent ar trebui să acopere:
Publicarea de rapoarte de evaluare periodice privind nivelul de eficacitate a punerii în aplicare a politicilor climatice și a documentelor strategice.
Indicarea deficiențelor din politicile actuale și formularea de recomandări pentru remedierea acestora, în conformitate cu cele mai recente dovezi științifice.
Să fie consultat de către guvern și factorii de decizie în elaborarea documentelor strategice și actelor legislative privind clima.
Formularea de comentarii și recomandări proactive cu privire la noua legislație privind clima.
Analizarea dacă respectării traiectoriilor de emisii în conformitate cu contribuțiile României la angajamentele internaționale.
Colaborarea cu diferite părți interesate, instituții guvernamentale, reprezentanți ai mediului de afaceri, societatea civilă, sindicate, mediul academic, pentru a îmbunătăți politica în domeniul climei.
Formularea de recomandări pentru bugetele de carbon atât la nivel sectorial, cât și la nivelul întregii economii.
Următorii pași
Consolidarea legitimității și a credibilității politicilor climatice este importantă pentru a asigura acceptarea socială și pentru a reduce decalajele dintre elaborarea politicilor climatice și dovezile științifice.
România trebuie să creeze un organism consultativ științific independent care să poată introduce cele mai recente dovezi științifice în procesul de elaborare a politicilor și să îmbunătățească elaborarea și eficacitatea lor. Din mandatul actualei coaliții de guvernare au mai rămas doar câteva luni, astfel încât adoptarea cât mai curând posibil a unei legi privind clima este obligatorie pentru a se putea înființa un organism consultativ științific independent.
Ana-Maria Niculicea este cercetătoare în cadrul Energy Policy Group (EPG), un think tank independent specializat în cercetarea și analiza politicilor de energie și climă. Este licențiată în Științe Politice la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București și are un masterat în Politică, Economie și Filosofie la Universitatea din Hamburg. În cadrul EPG se ocupă cu activități de cercetare în domeniul guvernanței climatice și al aspectelor ce țin de acceptarea socială a tranziției verzi.
Compania de gestionare inteligentă a energiei electrice Eaton anunță „lansarea UPS-ului Eaton 5P Gen 2, o soluție de alimentare compactă și mai eficientă pentru necesitățile echipamentelor de top și ale tehnologiei informaționale (IT). Oferind mai multă putere, securitate și control față de orice alt dispozitiv din clasa sa, această nouă gamă de produse permite, de asemenea, managementul flotei, setarea UPS-ului și actualizări de firmware de la distanță”.
Modelul 5P Gen2 este caracterizat prin faptul că „are o capacitate îmbunătățită și oferă până la 1350 W, cu 22% mai mult decât predecesorul său și cu 33% mai mult decât modelele comparabile disponibile pe piață, ceea ce îl face ideal pentru protejarea unei game largi de aplicații. Designul său inteligent asigură atât performanțe stabile, cât și economii de energie, în timp ce controlul avansat al segmentelor de sarcină prioritizează echipamentele critice și optimizează durata de funcționare a bateriei.
Acest model de UPS dispune de tehnologia Eaton ABM+ Advanced Battery Management, care prelungește durata de viață a bateriei cu până la 50% și permite o predicție precisă a duratei de viață a bateriei și alerte de înlocuire în timp util, bazate pe învățarea automată. De asemenea, este dotat cu baterii care pot fi înlocuite la cald și cu un ghid intuitiv de înlocuire a bateriilor prin intermediul unui afișaj LCD (afișaj cu cristale lichide) grafic încorporat”.
Eaton subliniază că „soluțiile software Eaton Intelligent Power Manager (IPM2) și Distributed IT Performance Management (DITPM) permit monitorizarea și gestionarea de la distanță a infrastructurii IT, chiar și în locații greu accesibile, inclusiv configurarea securizată a dispozitivelor și actualizările de firmware. UPS-ul Eaton 5P Gen2, împreună cu placa de rețea Gigabit securizată cibernetic (inclusă în versiunile Netpack), respectă standardele stricte de securitate cibernetică. În plus, pachetul software Eaton Brightlayer este disponibil pentru o integrare perfectă cu mediile de virtualizare, asigurând servicii continue și integritatea datelor.
Indiferent de alegerea clienților, de a opta pentru varianta compactă de numai 1U pentru montaj în rack sau pentru cea rower, UPS-ul Eaton 5P Gen2 se potrivește tuturor cerințelor de spațiu, făcându-l compatibil cu într-o varietate de configurații. Mai multe informații pot fi regăsite aici: eaton.com/5pgen2”.
Eaton reamintește că „este o companie de management inteligent al energiei, dedicată protejării mediului și îmbunătățirii calității vieții pentru oamenii de pretutindeni. Producem echipamente pentru piețe ca centre de date, utilități, industriale, comerciale, construcții de mașini, rezidențiale, aerospațiale și de mobilitate. Ne ghidăm după angajamentul nostru de a face afaceri în mod corect, de a opera în mod durabil și de a ne ajuta clienții să gestioneze energia ─ acum și în viitor. Valorificând tendințele globale de creștere ale electrificării și digitalizării, accelerăm tranziția planetei către sursele de energie regenerabilă, ajutând la rezolvarea celor mai urgente provocări de gestionare a energiei din lume și construim o societate mai durabilă pentru oamenii de astăzi și pentru generațiile viitoare.
Eaton a fost fondată în 1911 și este listată la Bursa de Valori din New York de mai bine de un secol. Am raportat venituri de 23,2 miliarde USD în 2023 și deservim clienți din peste 160 de țări. Pentru mai multe informații, vizitați www.eaton.com. Urmăriți-ne pe Facebook și LinkedIn”.
Dezvoltatorul imobiliar SPEEDWELL a lansat Raportul de Sustenabilitate pentru anul 2023, în care își evidențiază inițiativele, principalele strategii de sustenabilitate, precum și resursele interne, odată cu impactul strategiei, de la concept până la livrarea proiectului. În sinteză, compania subliniază:
SPEEDWELL, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din România, lansează Raportul de Sustenabilitate pentru anul 2023. Documentul oficial de raportare ESG evidențiază atât inițiativele întreprinse și principalele strategii de sustenabilitate, cât și resursele interne ale companiei și impactul acesteia în toate etapele de dezvoltare, de la concept până la livrarea proiectului.
Compania reafirmă angajamentul față de mediu și comunitate, contribuind la îmbunătățirea calității vieții urbane, prin implementarea unei strategii robuste axată pe nouă piloni esențiali – sănătatea rezidenților, comunitățile locale, emisiile de gaze cu efect de seră, eficiența utilizării resurselor și terenurilor, sănătatea și siguranța ocupațională, adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, anticorupția, și accesibilitatea – care asigură finalizarea cu succes a proiectelor și impactul acestora asupra comunității și mediului.
„Viziunea noastră se bazează pe crearea de comunități vibrante și conectate, unde siguranța și confortul ocupă un loc central în designul și dezvoltarea fiecărui proiect. Ne concentrăm eforturile pe bunăstarea clienților, a comunităților și a angajaților noștri, respectând cele mai înalte standarde europene de construcție (BREEAM și WELL) și asigurând accesul la spații verzi și terase de dimensiuni superioare standardelor de piață. Prin aceste inițiative, SPEEDWELL contribuie nu doar la dezvoltarea sustenabilă a orașelor, ci și inspiră alte companii să adopte practici similare, prin crearea unui impact pozitiv pe termen lung atât asupra comunităților cât și a mediului”, declară Jan Demeyere, Arhitect și Cofondator SPEEDWELL
Prin integrarea și implementarea unor noi acțiuni în planul de sustenabilitate, în 2023 compania a înregistrat o serie de rezultate notabile:
100% din clădirile finalizate anul trecut au primit o certificare de clasă A a performanței energetice
Deșeurile rezultate în urma lucrărilor de demolare pentru construcția THE IVY au fost în totalitate reutilizate
100% din proiectele livrate au beneficiat de un plan de consultare a părților interesate (SCP)
66% dintre acestea au fost realizate pe baza unui studiu axat pe nevoile economice și demografice (EDNS)
66% din proiectele livrate în 2023 au fost evaluate pe baza standardului TOD și au obținut un scor de peste 50 de puncte dintr-un total de 100
50% din proiecte au fost deja evaluate în privința riscurilor de adaptare la schimbările climatice
Cu 33% din proiecte deja evaluate în ceea ce privește sanatatea și bunăstarea rezidenților, unul dintre obiectivele principale SPEEDWELL este dezvoltarea de comunități care oferă locuitorilor toate facilitățile unei vieți moderne. Ca parte a abordării sustenabile, proiectele sunt plănuite sub conceptul Transit-Oriented Development(TOD). Astfel, densitatea și aspectele legate de transport sunt optimizate în zonele cheie ale orașelor pentru a menține comunitatea compactă.
Până în 2050, compania își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să le elimine complet, ca parte a angajamentului său față de sustenabilitate și standarde de viață ridicate. Strategia vizează reducerea amprentei asupra mediului și promovarea responsabilității sociale, urmărind obținerea certificărilor BREEAM Outstanding pentru proiectele viitoare, o remarcă notabilă revenind proiectului CityZen, care va deveni primul complex certificat BREEAM Communities din România.
Obiectivele SPEEDWELL pe termen lung sunt orientate către dezvoltarea de proiecte sustenabilitate și certificate energetic, care să asigure performanțe optime și reziliență în fața schimbărilor climatice. Compania va continua să livreze proiecte la standarde înalte de calitate axate pe sustenabilitate, precum PALTIM, CityZen, TINO și 1 IUNIE, patru viitoare dezvoltări care se vor baza pe conceptul de regenerare urbană. De asemenea, proiectele THE MEADOWS și GLENWOOD ESTATE, vor integra zonele verzi într-un spațiu locuibil pentru rezidenți și comunitatea locală, QUEENS fiind proiectul etalon în ceea ce privește respectarea principiului „15-minute city”.
„Toate proiectele finalizate anul trecut au obținut certificarea de performanță energetică Clasa A, care subliniază angajamentul față de mediu și dedicarea noastră pentru dezvoltarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic. De exemplu, proiectul rezidențial THE IVY a beneficiat de o evaluare a riscului de inundații, care a luat în considerare efectul schimbărilor climatice. Din punct de vedere al eficenței energetice, tot pentru THE IVY, am calculat un consum de 118,66 kWh/m²/an, considerabil mai mic față de cel al unei locuințe obișnuite. Emisiile de carbon au fost estimate la 57.983,03 kg CO2/an, ceea ce demonstrează performanța excepțională a clădirii în reducerea emisiilor de carbon și promovarea unui stil de viață sustenabil”, puctează Didier Balcaen, CEO și Partener SPEEDWELL
Cu venituri consolidate de 107 milioane de euro, portofoliul SPEEDWELL număra în 2023, 140.000 m2 de birouri și retail, 6.000 de unități rezidențiale și 20.000 m2 de spații industriale. Anul trecut, compania a livrat a doua clădire a proiectului rezidential THE IVY, a doua clădire a TRIAMA Residence, a finalizat Faza 2 a depozitului logistic SPACEPLUS Chitila și a achiziționat peste63.000m2 de teren pentru dezvoltarea proiectelor QUEENS District în Bucuresti, 1 IUNIE în Timișoara și, TINO în Brașov.
Anul acesta, Speedwell aniversează zece ani de la intrarea pe piața din România, fiind unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari, cu o prezență proeminentă atât în București cât și în alte orașele regionale precum Cluj, Timișoara, Râmnicu Vâlcea și Brașov. Portofoliul companiei numără astăzi aproximativ 150.000 mp de spații de birouri și retail, peste 6.000 de apartamente, și 23.000 mp de spații industriale, cu o valoare totală a proiectelor estimată la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Din iunie 2024, Speedwell și-a extins operațiunile în Polonia, cu scopul de a dezvolta un portofoliu similar celui din România.
Pentru următoarea perioadă, Speedwell pregătește lansarea proiectului QUEENS District, cu termen de livrare estimat pentru începutul anului 2027, dezvoltarea proiectului CityZen, momentan în faza de autorizare și avansează lucrările pentru GLENWOOD ESTATE ansamblul rezidențial de vile premium din Corbeanca și THE MEADOWS, proiectul exclusivist amplasat pe malul lacului Grivița.
În București, compania a finalizat primele două faze ale ansamblului TRIAMA Residence, primele trei clădiri, parte din faza 1 a proiectului rezidențial THE IVY și MIRO, clădirea de birouri de clasă A.
În zona de vest a țării, în Timișoara, Speedwell dezvoltă PALTIM un proiect mixed-use de regenerare urbană, situat în apropierea râului Bega și pregătește demararea lucrărilor de construcție pentru un nou proiect imobiliar situat pe terenul fostei fabrici de textile 1 IUNIE S.A.
Pe segmentul industrial-logistic, compania a finalizat faza a doua a SPACEPLUS West și a demarat procesul de dezvoltarea SPACEPLUS East.
În ultimii ani, Speedwell a livrat RECORD PARK în Cluj, iar în prezent se extinde și în Brașov, un alt oraș regional important din România.
Societatea Filip & Company anunță că „a asistat filialele din Spania ale grupului Digi cu privire la încheierea unui contract de roaming național și a unui contract de partajare a rețelei și a spectrului cu Telefónica Móviles España. Aceste contracte sunt încheiate pentru o perioadă minimă de 16 ani și urmează să înlocuiască, începând cu 1 ianuarie 2025, actualul contract MVNO încheiat între DIGI Spain Telecom S.L.U. și Telefónica”.
Alexandru Bîrsan (foto), partener și coordonatorul departamentului de fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company: „Aceasta este cea de-a patra tranzacție importantă pe care Digi o încheie în Spania în ultimele 15 luni și reprezintă din multe puncte de vedere un punct culminant într-un proces de transformare al pieței spaniole de telecomunicații. Încheierea acestor contracte reprezintă un pas strategic esențial pentru grupul Digi, permițându-i tranziția operațiunilor de telefonie mobilă ale acestuia din Spania de la un operator de rețea mobilă virtuală la un operator de rețea mobilă. Suntem bucuroși că am avut ocazia să îi asistăm pe parcursul acestui proces și le mulțumim pentru încredere.”
Echipa Filip & Company care a asistat grupul Digi Spania în cadrul acestui proiect a fost formată din Alexandru Bîrsan (partener), Andreea Bănică (senior associate) și Anca Bădescu(associate).
Filip & Company subliniază că avocații săi „au avut roluri importante în multe dintre tranzacţiile cheie de fuziuni & achiziţii din România. Fie că este vorba despre privatizări, tranzacţii de private equity, venture capital sau growth capital sau alte fuziuni şi achiziţii complexe, de foarte multe ori, cel puţin una dintre părţi a primit consultanţă juridică din partea Filip & Company. Totodată, avocații Filip & Company sunt clasați an după an pe primul loc în cele mai prestigioase directoare internaționale – Chambers and Partners și Legal 500 în practica de Fuziuni și achiziții atât la nivel de echipă cât și individual”.
Filip & Company este caracterizată ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în practic toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.
Tinerii absolvenți de liceu care nu au promovat examenul de Bacalaureat se pot angaja chiar din această vară, în momentul de față existând peste 6.000 de locuri de muncă pentru care angajatorii nu cer diploma de Bac. Cea mai mare parte din aceste joburi intră însă în categoria locurilor de muncă necalificate și presupun aproape în totalitate prezența fizică zilnic la sediul companiei.
În ultima lună, angajatorii au postat aproximativ 7.500 de locuri de muncă destinate candidaților care nu au o calificare sau o diplomă de absolvire a studiilor medii sau superioare. O treime dintre acestea au fost pentru domeniul retail și 20% pentru industria alimentară. Turismul a fost al treilea angajator în ceea ce privește numărul de joburi adresate candidaților necalificați, urmat de transport / logistică, servicii, call – center / BPO, producție și construcții.
„Vorbim despre joburi de lucrător în depozit, manipulant marfă, curieri, ospătari, șoferi, lucrători comerciali. În domenii precum retail, turism sau horeca aplică inclusiv tinerii studenți, dar ei sunt interesați de aceste joburi doar pentru o perioadă limitată de timp, pentru a câștiga experiență sau, pur și simplu, pentru a-și suplimenta veniturile. Pe măsură ce se apropie de finalizarea studiilor, se îndreaptă însă spre domeniile în care vor să își construiască parcursul profesional pentru care s-au pregătit”, spune Ana Călugăru, Head of Communications în cadrul eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România. Pentru astfel de joburi, salariile variază între 3.500 și 4.500 de lei net, potrivit datelor salariale agregate de Salario, comparatorul salarial marca eJobs.
Candidații care nu au o calificare sunt și cei care au cele mai mici cifre în aplicări. Astfel, din cele 1,1 milioane de aplicări înregistrate în ultima lună, mai puțin de 150.000 au venit din partea acestei categorii de candidați. „Deși joburile compatibile cu acest nivel de pregătire presupun, în cea mai mare parte a lor, prezența fizică la birou, dacă ne uităm la aplicări, vedem un procent peste media generală (pe toate categoriile de candidați) direcționat către joburile remote. Dacă la nivel general 14% dintre aplicări merg către joburile remote, în cazul candidaților necalificați, procentul crește la 18,5%. În cazul celor foarte tineri, o explicație ar putea fi faptul că vor să lucreze pe timp de vară, dar și să se pregătească pentru sesiunea de Bacalaureat din toamnă, iar cea mai la îndemână metodă pentru a le putea face pe toate ar fi să lucreze de acasă”, mai spune Ana Călugăru.
Cele mai atrăgătoare joburi pentru aceștia sunt cele din retail, turism, servicii, call-center / BPO, industria alimentară și transport / logistică. Aproape 9.000 de aplicări, în ultima lună, au vizat locurile de muncă din afara țării, destinațiile care au suscitat cel mai mare interes în rândul candidaților necalificați fiind Olanda, Germania, Belgia, Italia și Franța.
De când au fost afișate rezultatele examenului de Bac și până acum, au fost înregistrate 10.000 de aplicări din partea candidaților care nu au o calificare și nici o diplomă de studii medii sau superioare. „Dacă atunci când vine vorba despre studii superioare angajatorii nu mai sunt atât de stricți și sunt dispuși să angajeze pe o poziție white collar și candidați care nu au terminat facultatea, dar au experiență sau dovedesc că pot face față cerințelor jobului, în ceea ce privește diploma de Bac, aceasta devine obligatorie pentru ocuparea joburilor care trec de nivelul de muncă necalificată”, completează Ana Călugăru.
Anul acesta, în sesiunea din vară, 30.000 de elevi au picat examenul de Bacalaureat. Rata de promovare na nivel național a fost 76,4%.
Junior Achievement (JA) România și Ingka Investments România au derulat în acest an școlar proiectul „Fete în silvicultură” – o inițiativă pilot pentru orientarea tinerilor spre profesii din domeniul silvic și pentru încurajarea fetelor către un domeniu considerat ca fiind preferat de băieți.
Un număr de 449 de elevi (240 de fete) de la 16 școli situate în comunități preponderent rurale, din județele Iași, Neamț și Vrancea, au beneficiat de activități applied learning care vizează atât dezvoltarea unui set de abilități generale necesare inserției și adaptării la piața muncii, cât și o mai bună cunoaștere a ceea ce este specific profesiilor și pregătirii necesare pentru domeniul silvic. Pe baza succesului obținut, Ingka Investments își reafirmă angajamentul de a avansa cu a doua fază a proiectului, cu scopul de a diversifica și consolida sectorul forestier.
„Prin acest proiect, dorim să demonstrăm că femeile au un rol crucial în protejarea și gestionarea resurselor naturale și că viitorul silviculturii poate fi unul mai divers și mai incluziv. Ingka Investments este unul dintre cei mai mari proprietari privați de păduri din Romania și suntem mândri să sprijinim această inițiativă care promovează egalitatea de gen și dezvoltarea profesională a femeilor în sectorul silvic. Recunoaștem că tranziția între diferitele etape ale educației poate fi o perioadă plină de întrebări și incertitudini, mai ales pentru adolescenți. Din acest motiv, am lansat proiectul «Fete in silvicultură» – pentru a oferi sprijin și îndrumare elevelor din școlile gimnaziale și licee. Le încurajăm să-și continue studiile și să exploreze fascinanta lume a silviculturii. Obiectivul nostru este să le oferim o perspectivă mai largă asupra carierelor în silvicultură și să abordăm provocările comune asociate cu această profesie. Pe măsură ce ne pregătim pentru următoarea fază a proiectului, rămânem dedicați transformării sectorului forestier într-o opțiune viabilă și atractivă pentru femei, subliniind angajamentul nostru pe termen lung pentru incluziune și sustenabilitate în acest sector”, a declarat Cristina Igescu, Manager Resurse Umane în cadrul Ingka Investments Romania.
Explorarea opțiunilor de carieră în domeniul managementului pădurilor, s-a realizat prin participarea voluntară a 10 profesioniști Ingka Investments România. În cadrul a peste 130 de ore, concretizate în 20 de activități la clasă, 3 activități de tip job shadow și 4 activități de tip case study, voluntarii le-au prezentat elevilor ce înseamnă sa lucrezi în domeniul silvic: tipuri de job-uri și responsabilitățile specifice, studiile necesare, oportunități de dezvoltare a parcursului profesional și motivația pentru astfel de profesii.
„Prin intermediul proiectului «Fete în silvicultură» ne propunem să împuternicim tinerele fete să-și descopere pasiunea pentru natură și să le inspirăm să urmeze cariere în domeniul silviculturii. Profesiile precum pădurar, inginer silvic sau tehnician au fost, în mod tradițional, considerate ca fiind dominate de bărbați. Noi dorim să schimbăm aceste percepții și să deschidem noi orizonturi pentru tinerele femei, arătându-le că există nenumărate oportunități pentru un viitor profesional de succes în acest domeniu”, a declarat Bogdan Bănică, Lider Riscuri Operaționale și Conformitate, în cadrul Ingka Investments Romania
Experiența autentică din cadrul proiectului a fost completată prin vizite în zone forestiere din cele 3 județe și printr-un material educațional dedicat exemplelor reale de succes, care arată cum profesii precum inginer silvic, tehnician silvic sau responsabil cu relațiile de colaborare cu personalul silvic au devenit, de-a lungul timpului, accesibile și femeilor.
„Mi-au plăcut contextul și discuția despre importanța pădurii și am aflat informații despre o meserie la care nu m-am gândit că poate fi o opțiune.”– elev, Școala Gimnazială Glodenii Gândului, județul Iași
„Cel mai mult la această activitate mi-au plăcut întâmplările din pădure care ne-au fost prezentate și modul în care voluntarul ne-a povestit despre prima femeie inginer în silvicultură din România.”– elev, Școala Gimnazială Regina Maria Bicaz, județul Neamț
„Concluzia mea, în urma exemplelor de succes prezentate în cadrul proiectului, este că genul nu definește un loc de muncă. Chiar dacă ești femeie, poți lucra în acest domeniu cu mare spor.” – elevă, Școala Gimnazială Câmpuri, județul Vrancea
Proiectul include și o componentă de burse private, acordate ca sprijin pentru încurajarea efectuării studiilor și continuarea acestora într-o formă de învățământ liceal. Nouă eleve de clasa a VIII-a au fost selectate pe baza unui eseu motivațional și a rezultatelor școlare de la: Școala Gimnazială Mădârjac, Școala Gimnazială Dimitrie Sturdza Popești, Școala Gimnazială Glodenii Gândului (județul Iași), Școala Gimnazială Grigore Ungureanu Ceahlău, Școala Gimnazială Hangu, Școala Gimnazială Iustin Pîrvu Poiana Teiului (județul Neamț), Școala Gimnazială Câmpuri, Liceul Tehnologic Eremia Grigorescu Mărășești și Școala Gimnazială Regina Maria Vintileasca (județul Vrancea).
„Fete în silvicultură” este o oportunitate pentru ca tinerele să-și exploreze pasiunea pentru mediu și metode sustenabile de management al pădurilor și să-și dezvolte interesul și motivația pentru a urma profesii specifice. La finalul proiectului, 25% dintre elevi au indicat că este probabil sau foarte probabil să aleagă un liceu sau o facultate cu profil silvic în locul altor specializări.
Ingka Investments, divizia de investiții a Ingka Group, contribuie la dezvoltarea pe termen lung și consolidarea stabilității financiare a Ingka Group și IKEA. Din anul 2014, compania a reușit să construiască un portofoliu de peste 320.000 de hectare de pădure în șapte țări, punând accent pe gestionarea responsabilă a pădurilor dintr-o perspectivă de durabilitate pe termen lung.
Repararea în ziua de azi a Podului Prieteniei Giurgiu-Ruse se prefigurează să dureze cât a durat construirea podului de nou, în urmă cu 70 de ani, socotește Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), care, cu acesastă perspectivă,„solicită construirea unui pod nou peste Dunăre și accelerarea lucrărilor la cel existent, pentru a nu bloca transportatorii români deja afectați de timpii mari de așteptare la frontieră și de practicile discriminatorii ale autorităților bulgare”. Drept argument, transportatorii rutieri prezintă următoarea analiză asupra situației:
UNTRR) atrage atenția asupra impactului semnificativ pe care îl vor avea lucrările de reparații anunțate la Podul Prieteniei (Giurgiu – Ruse) asupra transportatorilor rutieri români și asupra economiei naționale.
Conform celei mai recente comunicări a CNAIR, începând de astăzi, 10 iulie 2024, vor începe lucrările de reparații pe partea bulgară a Podului Prieteniei. Pe perioada lucrărilor, circulația autovehiculelor se va desfășura alternativ pe câte o bandă, temporizat la trei minute, iar Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a anunțat că lucrările vor dura aproximativ 730 de zile, adică 2 ani.
Podul actual Giurgiu – Ruse a fost construit acum 70 de ani în 2 ani și 3 luni cu tehnologia de atunci, iar acum durează 2 ani doar reparații la jumătate din pod! Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR solicită demararea unui pod nou rutier cu 2 benzi/sens și feroviar peste Dunăre.
Reparațiile la Podul Prieteniei afectează semnificativ transportatorii rutieri și economia
UNTRR subliniază că închiderea unei benzi pentru reparații pe partea bulgară a Podului dintre Giurgiu și Ruse pentru o perioadă de doi ani va afecta semnificativ activitatea operatorilor de transport rutier români, care deja se confruntă cu timpi mari de așteptare la trecerea frontierei BG-RO, în contextul în care România nu a fost încă acceptată în spațiul Schengen cu frontierele terestre, deși îndeplinește toate criteriile tehnice din 2011. Industria transporturilor rutiere a pierdut peste 19,1 miliarde de euro între 2012 și 2023, numai din cauza timpilor mari de așteptare la frontierele interne UE ale României cu Bulgaria și Ungaria. Impactul pierderilor este covârșitor, cu atât mai mult cu cât transporturile reprezintă principalul exportator de servicii al României, cu o valoare totală a serviciilor de transport de 7,81 miliarde de euro anul trecut.
Transportatorii români se confruntă deja cu timpi de așteptare de 20-36 de ore la intrarea din Bulgaria, cu maxime de 3 zile. UNTRR a atras atenția în numeroase rânduri asupra faptului că autoritățile bulgare creează bariere împotriva liberei circulații pe teritoriul pieței unice, utilizând diverse metode pentru a obține avantaje economice în defavoarea României. De exemplu, șoferii români sunt discriminați în parcările de camioane din Ruse și Vidin, plătind tarife de peste trei ori mai mari decât cele plătite de șoferii bulgari și așteptând în parcare chiar și 30 de ore, în timp ce transportatorii rutieri bulgari sunt lăsați să treacă frontiera.
Într-o ciudata coincidență, Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse reintră în reparație după ce a fost anul trecut în reparație, tot pe partea bulgară. Astăzi, podul intră în reparații din nou pe o perioada suficient de lungă, poate pentru a pune in valoare nu doar parcarea de la Ruse, dar si cea mai recentă de la Vidin astfel încât operatorul să aibă timp să o amortizeze, în condițiile în care autoritățile din România si de la Bruxelles sunt depășite de aceste evenimente și nu pot determina nicio îmbunătățire a transparenței și monitorizării operatorului acestor parcări de camioane căruia i s-a dat și dreptul de a gestiona cozile virtuale pentru trecerea frontierei pentru vehiculele comerciale de marfă.
Romania este incapabilă să reacționeze în fața autorităților ungare care nu au personal suficient pentru controlul terestru la frontierele cu România.
Ritmul lent al lucrărilor de reparații pe partea bulgară la Podul Giurgiu -Ruse estimat deja la 2 ani poate afecta și mai grav situația transportatorilor români, care riscă penalizări și pierderea unor contracte importante din cauza timpilor mari de așteptare și blocajelor la frontiera BG-RO.
De asemenea, UNTRR atrage atenția că in lipsa unor masuri clare de eliminare a tuturor activităților de control din punctele de trecere a frontierei legate de vehiculele comerciale, aderarea la Schengen terestru nu va aduce niciun plus pentru șoferii de camioane, iar cei mai afectați sunt transportatorii rutieri români. De mult timp, UNTRR solicită autorităților române să aplice Regulamentul (CE) nr. 1100/2008 privind eliminarea controalelor la frontierele statelor membre în domeniul transporturilor rutiere. Această măsură este necesară pentru eliminarea numeroaselor probleme semnalate de transportatori rutieri români și străini cu privire la cântărirea/măsurarea autovehiculelor la punctele de trecere a frontierei din România documentate în reportajul UNTRR disponibil aici.
UNTRR face apel la soluții pragmatice și măsuri nediscriminatorii pentru transportatorii români
UNTRR solicită să se lucreze continuu 24/7 pentru reparațiile la Podul Prieteniei (Giurgiu – Ruse) cât timp sunt întreruperi de trafic și nu ca la ultimele lucrări când partea bulgară lucra L-V 8-16. Totodată, solicităm să nu se întrerupă traficul dacă nu este necesar, când se intervine la structura metalică.
Este necesară o abordare mai largă legată de valorile de trafic și de nevoia unei capacități crescute a traficului rutier de autoturisme și vehicule comerciale in special în perspectiva aderării terestre la Schengen.
Semnalăm problemele suplimentare generate de programarea reparațiilor la Podul Giurgiu – Ruse în perioada concediilor, când se înregistrează în mod obișnuit o creștere a valorilor de trafic pentru autoturisme și mijloacele de transport persoane în Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, tranzitate zilnic de peste 6.000 autoturisme și 22.000 de persoane atât pe sensul de intrare cât și pe sensul de ieșire din țară.
În același timp, semnalăm că Podul Prieteniei este tranzitat zilnic de 1.400 de camioane pe fiecare sens, sau 2.800 de camioane pe ambele sensuri. În prezent, există traversări cu bacul/ferry la Zimnicea, Bechet, Turnu Măgurele, Călărași și se va deschide și cel de la Giurgiu (Ostrovul Mocănașul), însă accesul camioanelor de 40 t este dificil la unele dintre aceste treceri, pentru că drumurile nu sunt reabilitate, iar capacitatea acestor bacuri/ferry este limitată la maximum 200 de camioane/24h, dacă se operează cu bacuri de 18 camioane, sau de 70 de camioane/24h, dacă se operează cu bacul/ferry de 6 camioane, cu traversare la fiecare 2 ore, dar nu în intervalul orar de la miezul nopții până la 5 sau 6 dimineața. De asemenea, drumul din Bulgaria de la Calafat – Vidin către Sofia este unul dificil.
Deși Guvernul României a aprobat pe 28 iunie 2024 o hotărâre privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei de stat Giurgiu (România) – Ruse (Republica Bulgaria) II, în regim de bac cu program de lucru permanent, de la ora 00.00 la ora 24.00, pentru transportul de vehicule cu motor și pasageri, această măsură nu va rezolva blocajul care se va crea din 10 iulie 2024, după aplicarea restricțiilor de circulație.
UNTRR solicită demararea unui pod nou rutier cu 2 benzi/sens și feroviar peste Dunăre și accelerarea lucrărilor de reparații la Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, precum și organizarea acestora fără perturbarea majoră a traficului, pentru a preveni blocaje semnificative ale activității transportatorilor români deja afectați de timpii mari de așteptare la frontiera BG-RO! UNTRR face apel la intervenția fermă a autorităților române pentru stoparea practicilor discriminatorii ale autorităților bulgare față de transportatorii români.
Compania PepsiCo a inaugurat depozitul automatizat al fabricii de snacks din Popești-Leordeni: „Investiția, anunțată în 2022, a inclus adăugarea a trei linii de producție operaționale în fabrica de snacks și construirea depozitului automat. Fabrica are în prezent o capacitate de producție anuală de 39.000 de tone și deservește 17 țări: România, Bulgaria, Moldova, Grecia, Cipru, Albania, Muntenegru, Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina, Ungaria, Ucraina, Kosovo, Macedonia de Nord, Cehia și Slovacia.
Investiția în depozitul automatizat de ultimă generație a fost de 33,5 milioane de dolari, iar construcția a durat un an. Construcția s-a desfășurat pe o suprafață de 32.500 metri pătrați, având în centru un depozit de tip high bay cu o înălțime de 34 metri. Capacitatea totală a depozitului este de 23.500 de paleți, iar capacitatea totală de procesare este de 320 de paleți pe oră”.
Radu Berevoescu, General Manager & Senior Commercial Director East Balkans PepsiCo România: „Finalizarea acestei investiții reprezintă un pas important în centralizarea tuturor operațiunilor noastre într-un singur punct, transformând fabrica noastră într-un centru regional strategic pentru Europa Centrală și de Sud-Est. Beneficiind de o capacitate de producție și depozitare impresionantă, acesta va asigura un control eficient al inventarului, reducând în același timp emisiile de carbon și costurile operaționale.”
La evenimentul inaugural au participat prim-ministrul Marcel Ciolacu și ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec.
PepsiCo subliniază că „depozitul este proiectat pentru a fi autonom din punct de vedere energetic, fiind alimentat de un sistem de panouri solare cu o capacitate instalată de 700 kWp. Acesta asigură un control mai eficient al inventarului și garantează integritatea paleților prin reducerea punctelor de manipulare.
Investiția în noul depozit automatizat face parte din eforturile PepsiCo de atingere a obiectivelor pe termen lung din cadrul agendei pep+ și va contribui la o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, de aproape 500 de tone în total. Pe parcursul unui an, depozitul va contribui la eliminarea a peste 9.000 de camioane de transfer și va reduce amprenta de carbon a unui palet depozitat de cinci ori”.
PepsiCo reamintește că „își desfășoară activitatea și investește în România de peste 30 de ani. În ultimii 10 ani, PepsiCo a investit direct 320 de milioane de dolari în România, susținând dezvoltarea continuă a afacerii sale în țară și consolidându-și rolul de hub regional de producție și distribuție”. 95% din cartofii care asigură producția fabricii din Popești-Leordeni reprezintă producție agricolă românească.
OLX România anunță un parteneriat important cu Poliția Capitalei, pentru a spori eforturile de prevenire și combatere a fraudelor online. Această colaborare a fost evidențiată în timpul vizitei recente a reprezentanților Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București la sediul OLX. Aceasta a inclus o sesiune de formare condusă de experții Departamentului de Fraude OLX, special concepută pentru unitatea de prevenire a criminalității a poliției și pentru elevii liceelor locale.
La întâlnire, desfășurată la sediul OLX, au fost prezenți trei membri ai Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității, doisprezece elevi de la Liceul C.A. Rosetti din București și un profesor. Sesiunea s-a concentrat pe informarea participanților asupra modului în care pot identifica și preveni fraudele online.
Informațiile cheie din sesiunea de formare
Identificarea anunțurilor potențial frauduloase: Participanții au învățat cum să identifice semnalele de alarmă caracteristice anunțurilor frauduloase, inclusiv conturi recent create, prețuri semnificativ sub valoarea pieței, fotografii preluate de pe alte site-uri și urgența de a finaliza vânzările.
Conștientizarea phishing-ului: Sesiunea a acoperit tacticile comune de phishing, subliniind importanța prudenței în fața mesajelor nesolicitate care direcționează utilizatorii către canale de comunicare alternative și solicită informații personale.
Raportarea activităților suspecte: Au fost oferite sfaturi practice despre modul cum participanții pot raporta anunțurile suspecte direct prin platforma OLX, pentru a genera acțiuni rapide împotriva potențialilor fraudatori.
Mesaje educaționale: Participanții au fost informați despre importanța de a rămâne în cadrul platformei de mesagerie OLX, evitând link-urile necunoscute și fiind precauți în fața comunicărilor care par automatizate sau traduse.
„Această colaborare cu Poliția Română este o dovadă a angajamentului nostru de a crea o piață online mai sigură,” a declarat Robert Marcu, reprezentantul Departamentului AntiFraudă OLX România. „Prin informarea autorităților și educarea tinerei generații, luăm măsuri proactive pentru a reduce frauda online și pentru a spori încrederea utilizatorilor în platforma noastră.”
OLX România intenționează să continue acest efort colaborativ printr-o serie de sesiuni de formare și campanii de conștientizare, vizând să acopere un public mai larg în toată România. Inițiativele viitoare se vor concentra pe integrarea tehnologiilor avansate de detectare a fraudelor și pe extinderea resurselor educaționale disponibile pentru public.
Pentru mai multe informații despre inițiativele de prevenire a fraudelor ale OLX România, vă rugăm să vizitați Pagina de Siguranță a OLX România.
Actualul context economic și social a crescut nevoia românilor de a avea acces la instrumente mai eficiente de finanțare, inclusiv pe zona asigurărilor, unde costul polițelor de asigurare a tot crescut în ultimii ani. tbi bank, una dintre cele mai importante bănci de tip challenger din Europa de Sud-Est, care oferă soluții de plată flexibile, a încheiat un parteneriat cu unul dintre cei mai dinamici brokeri de asigurări din România, Pint.ro Broker de Asigurare. Clienții pot acum să cumpere mai ușor asigurări, inclusiv cele auto obligatorii RCA, prin soluția Buy Now, Pay Later (BNPL), în 4 rate fără dobândă sau în 6-12 rate cu dobândă.
Soluțiile de finanțare de tip BNPL sunt mai ușor de accesat și permit o eșalonare rapidă a costului total al oricărei achiziții, în rate egale. În acest fel, clienții pot face mai multe achiziții sau pot cumpăra produse cu o valoare mai mare, iar comercianții pot satisface mai bine nevoile consumatorilor.
„Mediul economic și social din prezent este unul complicat, iar costurile continuă să crească, inclusiv dacă vorbim despre primele de asigurare. Consumatorii au o nevoie tot mai stringentă de instrumente de finanțare eficiente, astfel că rămânem aproape de ei prin acest acord cu Pint.ro Broker de Asigurare, un jucător extrem de dinamic pe piața de brokeraj”, spune Ionuț Sabadac, VP Merchant Solutions, tbi.
Site-ul Pint.ro funcționează de 18 ani, trecând printr-un rebranding în 2014. Polițele se emit prin Pint.ro Broker de Asigurare încă din 2009. Profilul clienților este foarte divers, tbi având aprobări de plată în rate la clienți cu vârste de la 19 la 72 de ani.
„Pentru noi, a fost mereu prioritar accesul ușor al clienților noștri la asigurările auto obligatorii RCA, în special în acest context economic și social delicat. Am încheiat acest acord cu un partener puternic, de talia tbi bank, tocmai pentru a ne ajuta clienții să achiziționeze mai ușor orice tip de asigurare au nevoie”, a spus Alexandru Pintilie, Fondator, Pint.ro Broker de Asigurare.
În anul 2023, societățile de asigurare autorizate și reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) au subscris prime brute în valoare de aproximativ 18,2 miliarde lei, în creștere cu circa 10% față de valoarea înregistrată în anul 2022, conform datelor prezentate de ASF.
Poșta Română continuă trendul digitalizării oferind opțiunea de plată self-service, în diverse subunități poștale din București. Astfel, roboțeii moderni facilitează achitarea facturilor și a taxelor, fără a mai fi nevoie de interacțiunea directă cu personalul poștal.
Clienții Poștei Române pot achita serviciile a peste 200 de furnizori, inclusiv facturi de energie electrică, gaze, telefonie, internet, apă, rate la credite și diverse taxe și impozite, atât din București, cât și din întreaga țară. Prin intermediul opțiunii self-service, utilizatorii beneficiază de o soluție rapidă și convenabilă, transformând radical experiența de plată pentru utilități și alte servicii.
„Ne-am angajat să transformăm Poșta Română într-o companie agilă și orientată spre client. Terminalele de plată din oficiile poștale din București reduc semnificativ timpul de așteptare la ghișeu și marchează încă un pas în direcția digitalizării și modernizării Companiei”,a declarat Valentin Ștefan, directorul general al Companiei Naționale „Poșta Română”.
Utilizarea terminalelor self-service este extrem de simplă: clienții trebuie doar să scaneze codul de bare de pe factură și să urmeze instrucțiunile de pe ecran. Meniul intuitiv este accesibil chiar și pentru cei fără experiență în tehnologie. În plus, personalul poștal este mereu disponibil pentru a asista clienții care au nevoie de ajutor.
În paralel cu digitalizarea serviciilor, Poșta Română va continua să ofere opțiuni tradiționale de plată la ghișeele poștale, inclusiv plata prin intermediul factorului poștal, pentru a satisface toate nevoile și preferințele clienților.
Imediat după adoptarea, cu modificări, a ordonanței care reglementează controversatul sistem e-TVA, ministrul Finanțelor a anunțat noii pași ai digitalizării fiscale, printre care se află RO e-Proprietatea și Declarația unică inteligentă pentru PFA. Vestea bună, în afară de faptul că se continuă procesul de digitalizare a finanțelor publice românești, este că implementarea nu se va face pe repede înainte de această dată. Cel puțin așa se promite.
Alături de „e”-urile care au fost deja implementate, printre care e-Factura, e-Transport, e-TVA, o componentă importantă a sistemului informatic național pe care statul român și-a asumat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în demersul de digitalizare a autorităților publice va fi și e-Proprietatea.
Până la dezvoltarea și implementarea modulului informatic e-Proprietatea în sine, trebuie clarificată o problemă importantă: sistemul de impozitare. Pentru atingerea obiectivelor asumate în Componenta 8 a PNRR – Reforma fiscală și reforma pensiilor, Reforma 4 – Revizuirea cadrului fiscal, este evidentă nevoia unei schimbări fundamentale a sistemului de impozitare a proprietății. În acest sens, în capitolul aferent reformei fiscale există următoarea prevedere: „Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023”.
Înainte de toate, cred că este utilă o clarificare a diferenței de nuanță dintre cele două exprimări din PNRR – „impozitarea proprietății” și „impozitarea proprietăților”. Proprietatea poate avea sensul de avere, care înseamnă toate deținerile unei persoane (bunuri, bani cash sau în bancă, acțiuni sau obligațiuni), însă, în același timp, se poate referi la bunul deținut în sine, cum ar fi un bun imobil (teren, clădire) sau un bun mobil (autoturism, motocicletă, bicicletă, mobilier, telefon mobil etc.). Nu este clar dacă e-Proprietatea va conține detalii referitoare la întreaga avere a oamenilor sau doar la anumite bunuri, însă actualele prevederi cu privire la impozitele și taxele locale fac referire la clădiri, terenuri și mijloace de transport aflate în proprietatea firmelor sau persoanelor fizice.
Sistemul de impozitare a clădirilor a avut parte de o revizie curajoasă în 2015, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2016. Cea mai importantă modificare a fost legată de clădirile deținute de persoanele juridice: până în 2015, valoarea impozabilă era reprezentată de valoarea de inventar a clădirii, înregistrată în evidențele contabile ale firmei, însă, începând cu 2016, valoarea impozabilă a clădirii nu a mai fost corelată cu cea de intrare în contabilitate, fiind introduse mai multe metode de determinare a sumei la care se aplică procentele cotelor de impozitare. Printre acestea se numără ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele organului fiscal, valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat, valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, sau valoarea care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate. Astfel, valoarea impozabilă a clădirilor a devenit mai apropiată de cea reală, actuală, deoarece majoritatea firmelor preferau să nu își reevalueze periodic activele (printre care și clădirile), acestea rămânând la valori istorice, foarte mici de cele mai multe ori. Aceleași metode se aplică și în cazul persoanelor fizice care dețin clădiri cu destinație nerezidențială și mixtă. În urma acestei modificări a legislației fiscale, impozitarea clădirilor nu s-a mai diferențiat doar în funcție de tipul contribuabilului – persoană fizică / persoană juridică – ci și în funcție de utilizarea clădirii – rezidențială / nerezidențială.
Motivat de obligația asumată în PNRR de a face reformă fiscală, în vara anului 2022 au fost aduse alte modificări semnificative Codului fiscal, după un simulacru de dezbatere publică, prin Ordonanța 16. Nu au scăpat nici articolele care reglementează impozitarea clădirilor, printre ajustările importante fiind eliminarea intervalului de cote de impozitare și stabilirea unui minim (0,1% pentru clădirile rezidențiale, respectiv 0,5% pentru cele nerezidențiale), precum și utilizarea Studiilor de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici, ca referință pentru determinarea valorii impozabile. La prima vedere, utilizarea ca reper a acelor studii de piață pare logică, pentru că PNRR prevede că impozitele și taxele locale vor fi calculate prin aplicarea cotelor de impozitare la valoarea de piață, însă ce nu s-a avut în vedere a fost că acele „grile” nu conțin valori de piață, ci prețuri unitare orientative folosite de notari pentru calculul taxelor notariale. În plus, aceste studii nu conțin prețuri pentru toate tipurile de proprietate, deci primăriile nu ar putea încadra toate clădirile în aceste studii. Aceste modificări ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023, dar au fost amânate până la 1 ianuarie 2025, probabil în speranța că se vor mai clarifica necunoscutele cu privire la valoarea de piață și la utilizarea grilelor notarilor.
Până astăzi, Ministerul Finanțelor nu a dat niciun indiciu că ar modifica în vreun fel prevederile OG 16 / 2022, chiar dacă motivul amânării încă există. Orice modificare a legislației fiscale ar fi trebuit pusă în discuție cu cel puțin 6 luni înainte de implementare, iar până la 1 ianuarie 2025 mai avem mai puțin de jumătate de an. Asta înseamnă că ministerul își va asuma aplicarea noilor reguli de anul viitor, cu riscul de a crea haos în primării și nervi contribuabililor, ori o va amâna din nou și se vor aplica prevederile actuale ale Codului fiscal până se va găsi o soluție viabilă. Poate că, în urma finalizării analizei Băncii Mondiale cu privire la acest subiect, va fi identificat un sistem echitabil, transparent și ușor de implementat, pentru că forma propusă în 2022 poate genera multe probleme.
Suntem în a doua jumătate a anului 2024 și implementarea noului sistem de impozitare, care trebuia să înceapă din 2023 conform țintelor din PNRR, se lasă încă așteptată. Schimbarea de paradigmă propusă ar consta în două măsuri. Prima se referă la eliminarea diferențelor dintre regimul de impozitare aplicat persoanelor fizice și cel aplicat persoanelor juridice (parțial rezolvată prin determinarea valorii impozabile în funcție de utilizarea clădirii – rezidențială, nerezidențială sau mixtă). A doua este mult mai ambițioasă – stabilirea automată a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale, cu scopul de a întrerupe practica de folosire a unei baze impozabile care nu este legată de valoarea de piață.
Este evident că valoarea de piață nu poate fi stabilită automat pe baza grilelor notarilor, care nu conțin date suficiente și „de piață”, de aceea nu cred că se vor implementa propunerile din Ordonanța 16. În plus, dacă se va menține actualul sistem, care presupune impozitarea separată a clădirii și a terenului, nu putem discuta despre valoare de piață, pentru că nu există o piață a vânzărilor de clădiri separate de teren, acestea fiind tranzacționate, de cele mai multe ori, împreună, ca proprietate imobiliară compusă din clădire și teren. Deci va trebui ca noul sistem să gestioneze impozitarea proprietăților imobiliare în locul clădirilor și terenurilor luate separat, o schimbare conceptuală care nu poate fi făcută în câteva luni. Iar dacă adăugăm și faptul că impozitul ar trebui ajustat și în funcție de eficiența energetică a clădirii, lucrurile se complică și mai tare.
Revenind la „e”-uri, sistemul de impozitare se vrea integrat într-un „sistem informatic de date” menit să automatizeze evaluarea proprietăților imobiliare în scopul determinării valorii impozabile, folosind informații disponibile în sistemele altor instituții (Agenția de Cadastru și Carte Funciară, autorități locale), precum și informații publice (anunțuri imobiliare, cataloage folosite de profesioniști în evaluare, date statistice etc). Această dorință iscă, deja, multe întrebări: cine va prelua și introduce informațiile din diferitele surse menționate? Care vor fi criteriile de selecție a informațiilor? Cum se asigură comparabilitatea datelor utilizate pentru evaluarea automată a proprietăților dintr-un anumit cartier? Prețurile despre tranzacții preluate de la Agenția de Cadastru pot fi diferite de cele din anunțurile de vânzare. Cine și cum ajustează aceste informații pentru a asigura adecvarea și comparabilitatea? Cum se vor evalua (automat) proprietățile din zone pentru care nu există informații de piață?
Mai mult, în PNRR este prevăzut că „utilizând informațiile de mai sus, sistemul informatic trebuie să fie capabil să determine valoarea impozabilă utilizând mecanismele de evaluare a valorii de piață din standardele internaționale, pe care o va ajusta în funcție de eficiența energetică a acestora pentru determinarea valorii impozabile”. În primul rând, există mai multe standarde internaționale de evaluare. Care dintre acestea vor fi aplicate? De ce ar trebui aplicate standarde internaționale când în România există Standarde de evaluare a bunurilor, recunoscute prin lege, care sunt în conformitate cu Standardele Internaționale de Evaluare și adaptate specificului pieței de la noi din țară? În al doilea rând, standardele de evaluare nu conțin mecanisme de evaluare automată, ci abordări și metode de evaluare care necesită raționamentul unui profesionist în evaluare, cu pregătire temeinică în domeniu. În al treilea rând, guvernanții nu trebuie să uite că activitatea de evaluare a bunurilor din România este realizată de evaluatorii autorizați, conform legii, nu de un sistem informatic.
Acestui sistem informatic i se dă și mai multă „putere”, pentru că se dorește a avea o „largă utilizare și să fie pus la dispoziție și altor organisme pentru care valoarea de piață a imobilelor are relevanță (ex: în sistemul de emitere de garanții de stat, în sistemul de stabilire a taxelor notariale, publicului larg și agenților economici, scopuri statistice, ANAF pentru stabilirea impozitelor datorate la cedarea proprietăților etc)”. Să înțelegem de aici că e-Proprietatea va putea fi accesat de oricine dorește să vadă cât valorează propria-i proprietate? Sau că sistemul va conține valori de piață pentru orice fel de proprietate imobiliară, de oriunde din țară, pe care să le folosească notarii și Fiscul pentru a calcula impozitele și taxele?
Înainte de programarea sistemului, trebuie să avem un sistem de impozitare eficient, transparent și echitabil. Apoi, pe principiul „garbage in, garbage out”, informațiile folosite pentru evaluarea „automată” trebuie să fie analizate foarte bine înainte de a fi utilizate. Nu ne putem imagina că toate informațiile despre tranzacții și oferte de vânzare vor fi „trase” automat din mai multe surse și că rezultatele folosirii acestora va fi ceva mai mult decât „garbage”. De asemenea, este foarte importantă metodologia de evaluare folosită, dacă se păstrează ambiția de „evaluare automată”. Da, există modele de evaluare automată, însă acestea sunt aplicabile doar pentru proprietăți imobiliare omogene, cum sunt apartamentele, dar nu întotdeauna, mai ales în lipsa informațiilor de piață valabile.
Deși adoptarea noilor pași ai digitalizării fiscale, inclusiv sistemul e-Proprietatea, reprezintă un progres semnificativ în modernizarea finanțelor publice românești, există numeroase provocări legate de implementarea lor eficientă și echitabilă. Principalul obstacol constă în clarificarea și ajustarea sistemului de impozitare a proprietăților, necesare pentru atingerea obiectivelor din PNRR. În prezent, introducerea unor schimbări fundamentale este îngreunată de nevoia de a stabili un cadru fiscal coerent și transparent, bazat pe date precise și metodologii corecte de evaluare a proprietăților. Succesul acestor inițiative digitale depinde, în mare măsură, de soluționarea problemelor structurale existente în sistemul fiscal actual.
Laurențiu Stan este certificat ca Exit Planning Advisor (CEPA) de către The Exit Planning Institute (SUA). Este cunoscut în domeniu ca evaluator autorizat de aproape 20 de ani. De 15 ani s-a specializat în evaluarea de afaceri şi active intangibile, cum ar fi licenţe, patente, software, drepturile de proprietate intelectuala, mărcile comerciale, iar în prezent dezvoltă în România conceptul de Value Growth Advisory, menit să ajute antreprenorii care doresc să crească valoarea propriei afaceri în vederea unei eventuale vânzări şi nu numai. Este certificat de organizaţii naţionale şi internaţionale importante din domeniul evaluărilor – Membru Acreditat ANEVAR (MAA) pentru specializarea Evaluarea întreprinderilor şi activelor necorporale, Certified Valuation Analyst – CVA™, de către The European Association Of Certified Valuators And Analysts – EACVA™, Recognised European Valuer – REV®, de The European Group Of Valuers’ Associations – TEGoVA şi membru al The Royal Institution of Chartered Surveyors – RICS.
de Massimo Bettanin, Partener, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România și Anamaria Stroia-Tilley,Senior Manager, Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România
În temeiul unui nou ordin financiar, OMFP 85/2024, România trece printr-o transformare majoră a modului în care companiile își raportează eforturile în materie de sustenabilitate. Fiind vorba, în esență, despre transpunerea Directivei UE referitoare la raportarea privind sustenabilitatea de către întreprinderi (CSRD), această lege marchează un punct de cotitură pentru transparența companiilor românești, din cele mai diverse sectoare ale economiei naționale.
Potrivit acestui regulament, sustenabilitatea este definită și apreciată având în vedere factori de mediu, sociali și de guvernanță, precum și considerații privind drepturile omului. Ordinul stabilește o gamă largă de cerințe de raportare care includ descrieri detaliate ale strategiilor și modelelor de sustenabilitate, termene pentru obiectivele de sustenabilitate și date complete privind modul în care întreprinderile gestionează sustenabilitatea.
Mai mult, dispoziția pune accentul pe orizonturile de sustenabilitate pe termen scurt, mediu și lung, reflectând natura multidimensională a provocărilor legate de sustenabilitate și impactul acestora asupra companiilor. Acestea vor trebui să raporteze date privind propriile operațiuni și lanțurile lor valorice, inclusiv produsele și serviciile, relațiile de afaceri și lanțurile de aprovizionare.
În primii trei ani de aplicare a cerințelor de raportare privind sustenabilitatea, în cazul în care informațiile necesare privind lanțul valoric al entității nu sunt disponibile în întregime, entitățile supuse obligativității de raportare vor explica eforturile depuse pentru a obține informațiile necesare privind lanțul valoric, motivele pentru care acestea nu au putut fi obținute și planurile sale de a le obține în viitor.
Aplicarea acestor reglementări va fi eșalonată pe parcursul mai multor ani, în perioada 2025 – 2029, cu începerea pregătirilor încă din acest an. Ordinul Ministerului Finanțelor Publice (OMFP) 85/2024 stabilește următorul calendar de raportare pentru societățile care raportează în conformitate cu normele contabile OMF 1802/2014 sau OMF 2844/2016 privind momentul în care trebuie să înceapă raportarea informațiilor privind sustenabilitatea:
Raportare începând din anul 2025, cu pregătire din 2024
Raportare în 2026 pentru 2025
Raportare în 2027 pentru 2026
Raportare în 2029 pentru 2028
O cerință importantă introdusă de OMFP 85/2024 se referă la introducerea asigurării limitate obligatorii privind conformitatea raportării privind sustenabilitatea cu cerințele aplicabile. Aceasta va include asigurarea conformității raportării privind sustenabilitatea cu standardele de raportare adoptate de Comisia Europeană în conformitate cu Directiva CSRD, precum și cu privire la conformitatea cu cerințele de raportare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/852 privind taxonomia.
Opinia de asigurare este exprimată de auditorul statutar sau de firma de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare sau de un alt auditor statutar sau de o altă firmă de audit.
Transpunerea Directivei CSRD este în plină desfășurare, mai multe alte acte juridice complementare fiind transpuse sau în curs de transpunere, astfel încât Directiva CSRD va fi transpusă integral:
– Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață; prin aceste modificări se dorește creșterea transparenței pentru investitori și părțile interesate în ceea ce privește practicile de sustenabilitate ale emitenților de instrumente financiare.
– Proiect de act normativ pentru modificarea și completarea Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate. Acest proiect de act legislativ va introduce considerații de sustenabilitate în procesul de audit, asigurându-se că raportarea de sustenabilitate este reflectată cu acuratețe în rapoartele financiare.
– Pentru instituțiile financiare, a fost publicat ordinul 1/2024 al Băncii Naționale a României (BNR) pentru modificarea și completarea Ordinului BNR nr. 27/2010 și Ordinul BNR nr. 6/2015; acesta stabilește modul de raportare a sustenabilității pentru aceste entități.
EY recomandă companiilor să trateze foarte serios această raportare, care, de regulă, se va depune odată cu situațiile întocmite la jumătatea anului fiscal. Pașii obligatorii pentru o bună conformare pe această linie, sunt:
Pregătirea pentru raportarea de sustenabilitate trebuie să înceapă cât mai curând; complexitatea mare a noilor cerințe privind această raportare impune o pregătire și o înțelegere temeinică a acestora;
Piatra de temelie a raportării de sustenabilitate este analiza de dublă materialitate, care va reliefa care sunt topicurile materiale pentru companie, pa baza cărora se va face raportarea;
Raportarea de sustenablitate implică descrierea obiectivelor, politicilor și a țintelor pentru topicurile materiale de sustenabilitate ce sunt materiale pentru companie.Aceasta implică în multe cazuri crearea acestor instrumente strategice sau, cel puțin, stabilirea unui calendar de lucru;
Companiile trebuie să analizeze indicatorii pe care standardele europene de raportare a sustenabilității (ESRS) le solicită pentru fiecare topic material și să creeze sisteme de colectare a datelor respective, în cazul în care aceste date nu sunt deja colectate;
Nu în ultimul rând, companiile trebuie să aleagă un auditor care să emită o opinie de asigurare exprimată de auditorul statutar sau de firma de audit care efectuează auditul statutar al situațiilor financiare sau de un alt auditor statutar sau de o altă firmă de audit.
Companiile care sunt parte dintr-un grup pot alege să raporteze consolidat, cu respectarea prevederilor legislative formulate prin OMFP 85/2024.
One United Properties (BVB: ONE), principalul investitor și dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, publică cel de-al patrulea Raport voluntar de Sustenabilitate, pentru anul 2023. Raportul evidențiază progresele companiei în domenii cheie ale sustenabilității și acoperă aspecte de mediu, sociale și de guvernanță.
„Pe măsură ce compania noastră se dezvoltă, crește și numărul dezvoltărilor care transformă imaginea Bucureștiului. În 2023, One United Properties a finalizat 1.549 de unități rezidențiale și comerciale, marcând cea mai mare livrare anuală de până acum și depășind rezultatele din anii anteriori. În același timp, compania noastră avea 4.281 de unități în curs de dezvoltare activă, consolidându-ne poziția de lider în dezvoltările sustenabile din România. Pe parcusul anului trecut, operațiunile noastre s-au desfășurat pe 14 șantiere de construcții, inclusiv pentru restaurarea fostei Fabrici Ford, acum One Gallery, și pentru Casa Braikoff, care va fi inaugurată în curând ca One Athénée, ambele fiind planificate pentru livrare în 2025. A fost un an de referință în ceea ce privește dezvoltarea, dar la fel de important a fost și progresul nostru în măsurarea impactului ESG. În acest context, suntem mai dedicați ca niciodată să oferim o imagine de ansamblu transparentă a operațiunilor, resurselor și obiectivelor noastre privind acțiunile ESG. Acest devotament puternic subliniază rolul nostru nu doar ca dezvoltatori, ci și ca pionieri ai dezvoltării sustenabile și responsabile, construind un viitor mai bun pentru București și nu numai”, a declarat Victor Căpitanu, co-CEO One United Properties.
Operațiunile One United Properties s-au extins semnificativ în 2023, valoarea dezvoltărilor în construcție depășind 1,5 miliarde de euro, iar suprafața totală aflată în construcție ajungând la aproape 900.000 mp. Peste 21.000 de profesioniști au contribuit la aceste dezvoltări, subliniind impactul companiei asupra economiei locale. În consecință, One United Properties a avansat în 2023 în politicile sociale, înregistrând o creștere de aproape 35% a remunerației medii a angajaților, o reducere cu 34% a raportului dintre cea mai mare remunerație anuală și cea medie și o îmbunătățire cu 9% a diferenței de remunerație între femei și bărbați, care se situează acum la 0,86 la nivelul întregii forțe de muncă. Mai mult, compania a introdus un salariu minim de 1.000 de euro pentru absolvenții de universitate care dețin poziții cu normă întreagă. Rata de plecare a angajaților a scăzut de la 18% în 2022 la 12% în 2023, subliniind un mediu de lucru stabil și favorabil.
În privința proiectelor cheie, în 2023, One United Properties a realizat progrese semnificative în îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru comunitate. În mod special, compania a pus la dispoziție gratuit o facilitate sigură și modernă pentru școala primară publică I.G. Duca, a cărei clădire prezenta un risc seismic de gradul doi. Această inițiativă, derulată în cadrul One Cotroceni Park, a permis copiilor să studieze într-un mediu sigur, exemplificând angajamentul față de parteneriatele public-privat cu impact, care aduc beneficii atât chiriașilor, cât și comunităților învecinate. De asemenea, compania s-a angajat să investească încă 6 milioane de euro în construirea unor facilități educaționale de ultimă generație de care vor beneficia locuitorii din One Lake District, One Lake Club și One High District.
Un alt aspect important al angajamentului privind regenerarea urbană este portofoliul de restaurări al companiei, care include redobândirea grandorii a patru clădiri anterior abandonate, care vor fi reintroduse în circuitul public ca One Gallery, One Athénée, Mondrian București și One Downtown. Valoarea totală a acestui portofoliu a crescut la 260 de milioane de euro, marcând cea mai semnificativă investiție din sectorul privat din România dedicată restaurării monumentelor istorice și industriale.
Portofoliul de închirieri a înregistrat, de asemenea, o creștere a activității. La sfârșitul anului 2023, One Tower și One Victoriei Plaza aveau un grad de ocupare integral, în timp ce One Cotroceni Park 1 și One Cotroceni Park 2 au atins niveluri de închiriere de 88%, respectiv 75%. Această creștere a gradului de ocupare reflectă o cerere puternică pentru spații de lucru sustenabile și de înaltă calitate, pentru care compania One United Properties este recunoscută. Cele patru dezvoltări de birouri ale One United Properties găzduiesc în prezent aproape 10.000 de angajați, cu un venit generat de filialele locale ale chiriașilor estimat la 3 miliarde de euro. Aceste dezvoltări au creat, de asemenea, aproximativ 2.100 de noi locuri de muncă, consolidând reputația Bucureștiului de centru pentru companii internaționale precum Siemens Energy, Ford, Stripe și Bluetweak.
„Demersurile în sfera sustenabilității sunt esențiale pentru misiunea noastră. În 2023, am continuat să implementăm noi politici și proceduri care ne fac raportarea și mai riguroasă. Prin urmărirea principalilor indicatori cheie de performanță în ceea ce privește aspectele de mediu, sociale și de guvernanță, ne-am asigurat că inițiativele noastre sunt măsurabile și cu impact. Inovația pe care o aducem în dezvoltarea produselor a înregistrat, de asemenea, progrese semnificative. Ca urmare a campaniilor de informare pe care le-am desfășurat în ultimii ani, care au evidențiat beneficiile sistemelor de încălzire și răcire prin schimb geotermal, în 2023 am înregistrat pre-vânzări semnificative la One Lake Club, One Lake District și One High District, reflectând interesul în creștere al clienților pentru o viață sustenabilă. Continuând pe această direcție, am fost încântați să semnăm anul trecut un acord istoric cu Infineon Technologies pentru a dezvolta cea mai sustenabilă clădire de birouri din România, One Technology District. Acest proiect va fi pionier în inovații precum încălzirea și răcirea fără gaze prin soluții termice care utilizează schimbul geotermal. Această colaborare nu numai că stabilește un nou standard în România, dar urmărește, de asemenea, să definească un reper la nivel global în ceea ce privește sustenabilitatea. Privind spre viitor, angajamentul nostru față de sustenabilitate și inovație va continua să ne propulseze businessul”, a declarat Andrei Diaconescu, co-CEO One United Properties.
În 2023, compania și-a măsurat, pentru al doilea an consecutiv, amprenta de CO2. În consecință, pentru 2023, One United Properties a generat aproximativ 31 de tone de echivalent CO2 la nivelul emisiilor Scop 1 și 20.368 de tone de echivalent CO2 la nivelul emisiilor Scop 2. De asemenea, compania a măsurat, pentru prima dată, emisiile parțiale de tip Scop 3 generate pe șantierele de construcție și la nivelul dezvoltărilor de birouri, care s-au ridicat la 1.273 de tone.
În ceea ce privește responsabilitatea socială corporativă, numai în 2023, One United Properties a donat 9,3 milioane de lei pentru susținerea asociațiilor locale și a proiectelor caritabile. Strategia de CSR a companiei este orientată în jurul a trei verticale: regenerare urbană și protecția mediului, unde One United Properties a făcut donații totale de 6,1 milioane de lei; educație, sport și antreprenoriat, unde sprijinul s-a ridicat la 2,9 milioane de lei; sănătate și cercetare, unde compania a donat anul trecut 331,4 mii de lei pentru mai multe cauze.
Raportul de sustenabilitate 2023 al One United Properties a fost elaborat folosind standardele Global Reporting Initiative (GRI) și este disponibil AICI. Comitetul ESG al Consiliului de Administrație, care este responsabil pentru definirea strategiei de sustenabilitate a One United Properties, a supravegheat pregătirea raportului.
Prețul boabelor de cafea, aflat pe o pantă ascendentă de mai bine de un an, ar putea face ca, în curând, licoarea de dimineață să devină tot mai scumpă și mai puțin accesibilă pentru consumatorii finali, arată într-o analiză de piață Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
După creșteri de peste 70% pentru materia primă în ultimul an, iubitorii de cafea vor să audă altfel de vești decât cele pe care le oferă Giuseppe Lavazza, președintele CA al grupului.
Prețul cafelei pentru consumatori, în magazinele din Marea Britanie, ar putea crește cu încă 10%, potrivit producătorului Lavazza, continuând avansul de 15% de la începutul anului. Lanțurile de aprovizionare sunt sub o „presiune dramatică”, potrivit acestuia.
În mod tradițional, cafeaua arabica, mai aromată și cu un conținut mai redus de cofeină, tinde să fie mai volatilă pe bursă. Prețurile sunt, cu închiderea de marți, la 2,5 dolari/livră, (aproximativ 5,52 dolari/kg) pentru contracte futures scadente în septembrie, la mică distanță de vârful istoric de 2,6 dolari/livră din septembrie 2022.
Totuși, fenomenul neobișnuit care se întâmplă acum este o creștere puternică a prețurilor pentru robusta. Acest sortiment, mai rezistent la climat sever și dăunători, obișnuia să aducă o notă de stabilitate în piața cafelei per total, ajutând la „reglare”, în momentele tensionate pentru arabica. Robusta tine să fie utilizată pentru cafeaua instant și pentru espresso.
De data aceasta, varietatea nu doar că nu preia, ci chiar adaugă tensiunii globale: robusta este la maxime record, după ce a crescut cu 13,5% în ultima lună – 27,5% în ultimele trei luni și 102% într-un an, punctează Claudiu Cazacu.
Față de media din această perioadă înregistrată în ultimii 5 ani, de 1,79 dolari/kilogram, prețul actual de 4,63 dolari este cu 158% mai mare. Vorbim despre un trend ascendent care durează deja de aproape 18 luni.
Producția din țările-cheie, mai redusă față de perioadele anterioare
Exporturile Vietnamului până în iunie anul acesta sunt de 893 820 de tone, cu 11,4% mai jos față de anul trecut. Dacă recolta următoare din Vietnam va fi insuficientă, așa cum indică estimările actuale, piața ar putea rămâne dezechilibrată, în special pentru că stocurile sunt scăzute și în alte zone.
În Indonezia, alt producător important, producția este, de asemenea, limitată. Vietnamul deține o treime din piața de cafea robusta, iar Indonezia, care produce atât robusta, cât și arabica, deține aproximativ 5% din exporturilor globale – 99% din producție provenind de la mici fermieri, arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.
Seceta cea mai gravă din ultimii aproape zece ani a creat condiții dificile, recolta fiind așteptată în scădere de la 29 milioane de saci (de 60 de kg) în sezonul trecut.
Pentru Lavazza costurile suplimentare au ajuns la 800 milioane de dolari în ultimii doi ani, incluzând și transportul maritim mai lung pentru a ocoli zona riscantă din Marea Roșie. Consumatorii nu s-au oprit, totuși, din achiziții, dar profitul e sub presiune anul acesta, după ce în 2023 a coborât la 68 milioane de Euro de la 95 milioane de Euro în anul anterior.
Noi reglementări la nivel european ar putea însemna obligația de a obține boabe din Brazilia, singura țară care ar respecta regula de cafea crescută pe terenuri care nu au fost despădurite.
Vor fi necesare, de asemenea, geolocalizări precise ale terenului unde sunt produse mărfurile vizate pentru import în UE. Dacă nu se accelerează pregătirea pentru noile cerințe, la implementare, anul viitor, ar putea însemna o ofertă eligibilă mai redusă, cu noi dificultăți pentru procesatori.
Alți producători și lanțurile de cafenele resimt costuri majorate. Pe bursă, acțiunile Starbucks au pierdut 22% anul acesta. Compania a anunțat scăderea traficului cu 6% și a vânzărilor cu 4%, în ciuda așteptărilor de creștere cu 1% în primul trimestru.
O tentativă de redresare a acțiunilor de la minimele atinse după rezultate nu a avut succes, în ultimele săptămâni titlurile suferind deprecieri pe măsura scumpirilor cafelei robusta.
Poziționările pe piața futures țin de o varietate de factori și nu este exclus ca unele operațiuni de protejare a profitului de către cumpărători să ducă la ajustări temporare descendente, potențial agresive, mai subliniază Claudiu Cazacu.
Cu toate acestea, informațiile actuale referitoare la oferta din piață par a încuraja așteptările investitorilor și speculatorilor optimiști pentru lunile următoare. Pentru consumatori, speranța „potolirii” inflației vine mai degrabă din alte direcții, în timp ce aromatul „combustibil” se arată tot mai prețios.
Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research și-a propus să afle mai multe detalii despre impactul caniculei asupra vieții cotidiene a românilor și să identifice strategiile pe care aceștia le adoptă pentru a se proteja de efectele negative ale temperaturilor ridicate.
Pentru a evita efectele negative ale temperaturilor ridicate, 71% dintre români aleg să rămână în interior în orele de vârf, 67% poartă haine lejere și deschise la culoare, în timp ce 62% consumă multe lichide.
76% dintre români simt că productivitatea la locul de muncă scade în zilele cu temperaturi ridicate, iar 71% se simt mai irascibili în astfel de perioade.
68% dintre români evită alimentele grele în zilele caniculare, aceștia preferând mai degrabă fructele și legume (82%), mâncare gătită (41%) sau produsele lactate (40%).
7 din 10 români adoptă măsuri preventive împotriva perioadei caniculei pe care țara noastră o traversează
Conform rezultatelor celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, 55% dintre români au experimentat simptome de insolație (dureri de cap, greață, amețeli) în timpul caniculei, femeile fiind afectate într-o măsură mai mare (60%) comparativ cu bărbații (50%). De asemenea, 16% dintre respondenți au declarat că au necesitat asistență medicală de-a lungul timpului din această cauză.
Pentru a evita efectele negative ale temperaturilor ridicate, 71% dintre români aleg să rămână în interior în orele de vârf, 67% poartă haine lejere și deschise la culoare,62% consumă multe lichide, în timp ce doar 31% dintre aceștia folosesc protecție solară.
În ceea ce privește alte modalități de a face față zilelor caniculare, datele studiului arată că 58% dintre români utilizează constant ventilatoare sau aparate de aer condiționat pentru a se răcori, această practică fiind mai des întâlnită în mediul urban (68%) decât în mediul rural (42%).
În plus, 8 din 10 români preferă să stea la umbră atunci când sunt afară în zilele toride, demonstrând astfel o conștientizare crescută a importanței protecției împotriva expunerii directe la soare.
Impactul caniculei asupra stării de spirit a românilor: 71% se simt mai irascibili sau mai nervoși în această perioadă
Datele studiului evidențiază și impactul semnificativ pe care temperaturile ridicate il are asupra stării emoționale și bunăstării mentale a românilor. Astfel că, 48% dintre români declară că se simt constant maiirascibili sau nervoși în zilele caniculare, în timp ce 23% observă această schimbare de stare ocazional.
De asemenea, 46% dintre români resimt ocazional oboseală sau epuizare în zilele foarte călduroase, iar 29% experimentează aceste stări foarte des. Femeile (41% comparativ cu 16% dintre bărbați) și tinerii între 25-34 de ani (42%) sunt mai predispuși să se simtă obosiți sau epuizați foarte des, această diferență semnificativă putând fi atribuită factorilor biologici și stilurilor de viață mai active, care pot face ca aceste segmente ale populației să fie mai sensibile la efectele stresului termic.
Canicula si activitatile zilnice: 76% dintre români simt că productivitatea la locul de muncă scade în zilele cu temperaturi ridicate
Jumătate dintre români (51%) afirmă că productivitatea lor la locul de muncă scade constant în zilele caniculare, în timp ce 25% observă această tendință ocazional, iar 24%niciodată.
În funcție de gen, se observă că bărbaților (27%) nu le este afectată sfera profesionalăniciodată de canicula în mai mare măsură decât femeilor (22%), această diferență evidențiind o mai mare adaptabilitate în situații de stres termic în cazul bărbaților.
Mai mult de o treime dintre români (37%) consideră că le este moderat dificil să se concentreze la sarcinile zilnice la locul de muncă, în timp ce 33% găsesc acest aspect ușor dificil.
În aceeași ordine de idei, 73% dintre respondenți au observat că au nevoie de mai multe pauze în timpul programului de lucru în zilele caniculare, această tendință fiind pronunțată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (82%).
În ceea ce privește condițiile de muncă, 45% dintre români menționează că angajatorii lor au implementat măsuri speciale pentru a gestiona canicula la locul de muncă, în timp ce 35% indică faptul că angajatorii lor nu au luat astfel de măsuri.
Referitor la măsurile specifice pe care românii și le-ar dori implementate la locul de muncă pentru a îmbunătăți confortul în perioadele de caniculă, în topul preferințelor se află asigurarea apei pentru angajați (57%), îmbunătățirea ventilației sau a aerului condiționat (52%), posibilitatea de a lucra de acasă (49%), flexibilitate în programul de lucru (38%) și posibilitatea de a avea mai multe pauze (36%).
Mai mult decât atât, 45% dintre români afirmă că zilele caniculare le afectează într-un mod moderat activitățile de timp liber (cum ar fi activitățile casnice și exercițiile fizice), în timp ce 23% consideră că le afectează foarte mult activitățile din sfera personală.
Majoritatea românilor își mențin hidratarea la un nivel constant în perioadele caniculare, bând apă la fiecare oră (43%) sau la un interval de 2-3 ore (31%)
Îndreptându-ne atenția către obiceiurile alimentare în perioadele caniculare, observăm că 68% dintre români declară că evită alimentele grele în aceste condiții de disconfort termic, femeile manifestă o precauție mai mare în acest sens (70% comparativ cu 65% în cazul bărbaților).
Referitor la preferințele alimentare în perioadele caniculare, românii optează în principal pentru fructe și legume (82%), mâncare gătită (41%) și produse lactate (40%). La o privire mai atentă, observăm că persoanele mature peste 55 de ani se diferențiază prin consumul mai frecvent de mâncare gătită (46%).
În ceea ce privește băuturile, cele mai populare sunt apa (86%), limonada (45%), sucurile naturale (30%) și băuturile carbogazoase (29%). Analizând frecvența consumului de apă de către români, cei mai mulți beau apă la fiecare oră (47%), în timp ce 31% la un interval de 2-3 ore, iar 21% doar când simt că le este sete.
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 24.06 -28.06.2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban și mediul rural. Mărimea eșantionului a fost de 1005 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Sectorul românesc de private equity (PE) și venture capital (VC) a contribuit semnificativ la crearea de locuri de muncă și creștere economică, arată raportul anual al Asociației Fondurilor de Investiții Private din România (ROPEA), care analizează performanțele și rezultatele pieței românești de private equity și venture capital din anii 2022 și 2023.
Crearea netă de locuri de muncă în companiile susținute de private equity a crescut cu 7,1% (cu 4.027 mai mulți angajați în 2022 față de 2021), comparativ cu creșterea de 2,3% a economiei generale în 2022, în timp ce cifra de afaceri a acestei categorii a crescut cu 5,2 miliarde de euro în perioada 2019-2022. Raportul* a fost realizat de ROPEA în colaborare cu Deloitte România, bazat pe date furnizate de Invest Europe, una dintre cele mai mari asociații globale de PE și VC, și pe informații disponibile public.
Raportul dezvăluie că, în ciuda provocărilor semnificative cauzate de capitalul local limitat, sectorul de PE și VC din România a demonstrat un potențial real de a dezvolta jucători locali și regionali și o atractivitate crescută pentru investitorii internaționali. În perioada 2022-2023, evoluția sectorului a fost afectată semnificativ de factori macroeconomici și geopolitici, România continuând să fie poziționată printre ultimele țări din Uniunea Europeană, având în vedere că raportul de strângere de fonduri și de investiții per PIB se situează încă printre cele mai scăzute. Lipsa capitalului local (public, instituțional și privat) rămâne principalul motiv pentru aceste rezultate slabe. Cu toate acestea, se estimează că sectorul va înregistra o creștere semnificativă în contextul Fondului de Fonduri pentru Reziliență (REF) de 400 de milioane de euro gestionat de Fondul European de Investiții, înființat de Guvernul României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Suntem pregătiți să demonstrăm rolul investitorilor financiari în economia românească: prin creșterea accelerată a veniturilor și a locurilor de muncă create, fondurile de private equity sau venture capital contribuie semnificativ la creșterea afacerilor în care investesc, prin implicarea lor în strategie și consolidarea echipelor de management, precum și în raportarea financiară și realizarea eficienței operaționale”, a declarat Horia Manda, Președintele Consiliului de Administrație al ROPEA.
Perspectiva investițiilor
Deși ecosistemul regional de private equity este bine poziționat pentru a ajuta la creșterea jucătorilor locali mici și mijlocii, fondurile locale se concentrează în mare parte pe creșterea investițiilor mai mici de pe piață. În ceea ce privește etapa investițiilor, deși tranzacțiile locale de PE au fluctuat, investițiile de tip VC au crescut exponențial în perioada 2021-2023 comparativ cu perioadele anterioare, valorile medii ale tranzacțiilor crescând de la 0,6 milioane de euro în 2017 la 2,1 milioane de euro în 2023.
Investiții private equity
Conform Invest Europe, doar 0,041% din investiții ca procent din PIB au fost realizate de fonduri de PE și VC în 2023 în România, deși ponderea a crescut de la 0,028% față de anul precedent. Numărul total de tranzacții de PE și VC în România a scăzut cu 16% comparativ cu 2022, ajungând la 73 de tranzacții în 2023. Această scădere a fost în mare parte determinată de creșterea rapidă a ratelor dobânzilor, care a afectat tranzacțiile dependente de finanțarea bancară. Investițiile de tip buyout rămân principalul motor în regiunea CEE, însumând 1.000 de milioane de euro în 2023, dintre care aproximativ 76,1 milioane de euro sunt investite în companii românești (astfel de tranzacții reprezentând principalul tip de investiții susținute de PE în România în 2023 din totalul de 111,7 milioane de euro).
Investiții venture capital
Anul 2023 a înregistrat o creștere a valorii și a numărului de tranzacții, în principal în start-upuri în tehnologie. Investițiile totale de VC au înregistrat o creștere abruptă, impulsionată de runde de finanțare cu capital mixt, care includ o combinație de capital românesc și străin, de la 8,2 milioane de euro în 2017 la 129,6 milioane de euro în 2023 – o creștere de aproximativ 16 ori în această perioadă.
Crearea de locuri de muncă
Locurile de muncă nete create de companiile susținute de fonduri PE în perioada 2019-2022 echivalează cu populația orașului Târgu Neamț (18.393 locuri de muncă noi). Analiza impactului investițiilor de private equity și venture capital în economia românească (crearea de locuri de muncă, cifra de afaceri suplimentară și EBITDA/profitul operațional generat) se bazează pe date financiare și non-financiare disponibile public pentru perioada 2018-2022, de la 156 de companii de portofoliu cu sediul în România, dintre care 72% sunt deținute de membri ROPEA. Crearea netă de locuri de muncă în economia generală a fost de 2,3% în 2022 (cu 115.205 mai mulți angajați în 2022 față de 2021), în timp ce, pentru companiile susținute de PE, creșterea a fost de 7,1% în aceeași perioadă (cu 4.027 mai mulți angajați în 2022 față de 2021), evidențiind performanța acestor parteneriate, care au reușit să crească chiar și în condiții de piață volatile. Numărul de angajați din companiile susținute de fondurile de private equity membre ale ROPEA s-a dublat, de la 21.476 în 2018 la 42.371 în 2022.
Strângerea de fonduri
Activitatea de strângere de fonduri de private equity în România este mai redusă ca valoare comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est. În perioada 2017-2023, majoritatea fondurilor strânse la nivel local au fost direcționate în mare parte către investiții de tip VC, cu un total de 111,8 milioane de euro, reprezentând 69% din totalul fondurilor strânse, de 161,8 milioane de euro. În trecut, activitatea de strângere de fonduri la nivel local a fost marcată și susținută de agențiile guvernamentale, inclusiv de instituții financiare internaționale, prin gestionarea de programe menite să dezvolte piața locală de PE și VC. În perioada 2017-2023, pe lângă agențiile guvernamentale, care au furnizat 56% din capitalul total strâns, 36% a fost furnizat de family offices și investitori privați. România duce lipsă de o categorie importantă de investitori: fondurile de pensii, care, în piețele dezvoltate, furnizează până la 25% din capitalul strâns de fondurile de PE și VC. În general, fondurile de PE active în regiune atrag finanțare în țările mai mari din Europa Centrală și de Est (în principal Polonia) și investesc în România.
„În opinia noastră, este esențial să avem surse de finanțare mai diversificate pentru a dezvolta piața locală de private equity și venture capital, care continuă să depindă de agențiile guvernamentale. Pe lângă fondurile de pensii, România are nevoie și de o altă categorie importantă, investitorii corporate, care sunt mult mai prezenți în Europa Centrală și de Est și în Europa, în general. Dar sperăm să vedem îmbunătățiri în aceste domenii în următorii ani”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.
O creștere substanțială a activității de strângere de fonduri este estimată pentru restul anului 2024. Unul dintre cele mai importante rezultate anticipate în perioada următoare este impactul pozitiv al Fondului de Redresare de Capital (Romanian Recovery Fund – REF) de 400 de milioane de euro, gestionat de Fondul European de Investiții. Această inițiativă, înființată de Guvernul României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, poate să catalizeze până la 600 de milioane de euro în capital de investiții pe parcursul următorilor 5-7 ani, în funcție de închiderea cu succes a fondurilor și implicarea co-investitorilor. Capitalul este destinat a fi alocat managerilor de fonduri care vor investi în IMM-uri și în companii de talie medie care operează în sectoare strategice și în proiecte de infrastructură.
ESG. Se anticipează că sectorul va pune un accent mai mare pe criteriile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), pentru a se alinia cu tendințele globale de investiții durabile și responsabile.
* Raportul se bazează pe informațiile furnizate de Invest Europe, asociația care reprezintă sectorul de PE și VC din Europa, și pe date publice despre mediul de venture capital din România.
de Cătălina Nacev, Avocat Senior Coordonator D&B David și Baias Roxana Bodeanu, Avocat Junior D&B David și Baias
Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere (nr. 214/2024), mult așteptată în special de către mediul de afaceri, a fost publicată ieri în Monitorul Oficial și va intra în vigoare în 3 luni de la această dată, aducând mai multă claritate cu privire la efectele juridice ale diverselor categorii de semnături electronice, la tipul de semnătură electronică ce trebuie utilizată în scopul asigurării validității unui document, dar și la efectele din perspectiva condițiilor de probă, asigurând cadrul juridic de aplicare a Regulamentului e-IDAS.
Una din modificările cheie aduse de Legea Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere este reprezentată de definirea, pentru prima dată la nivelul legislației naționale, a semnăturii electronice simple – concept nereglementat cu claritate prin vechea reglementare națională privind semnătura electronică din 2001 (Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică), ce ridica numeroase probleme practice de interpretare și aplicare, în special în raporturile B2B.
De asemenea, se reglementează expres efectele juridice ale semnăturii electronice simple,stabilindu-se că documentul electronic semnat cu semnătură electronică simplă va produce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu semnătură olografă în oricare dintre următoarele cazuri:
în cazul actelor patrimoniale evaluabile în bani cu o valoare mai mică de jumătate din salariul minim brut pe economie la data semnării actului;
în cazul în care înscrisul este recunoscut de cel căruia îi este opus – Legea menționează că o astfel de recunoaștere va rezulta și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică simplă, a obligațiilor care s-au născut din înscrisul în formă electronică – prin urmare, dacă o parte își execută obligațiile contractuale (ex. livrează/recepționează produse, plătește contravaloarea produselor livrate etc.), chiar această conduită va echivala cu o recunoaștere;
atunci când părțile contractului sunt profesioniști și au agreat prealabil, în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată faptul că vor conferi semnăturii electronice simple efectele juridice ale semnăturii olografe.
Mai mult, sunt reglementate efectele juridice ale semnăturii electronice avansate, stabilindu-se în mod expres că documentul electronic semnat cu o semnătură electronică avansatăproduce aceleași efecte juridice ca un înscris semnat cu o semnătură olografă în oricare dintre următoarele 3 scenarii:
actul juridic a fost semnat cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România sau de un prestator de servicii de încredere calificat;
documentul electronic este recunoscut de cel căruia îi este opus, recunoașterea putând să rezulte și din faptul neechivoc al executării în tot sau în parte, de către cel care contestă semnătura electronică avansată, a obligațiilor care s-au născut din documentul electronic;
atunci când părțile contractului au agreat prealabil, în mod expres, printr-un înscris distinct, semnat cu semnătură olografă sau cu semnătură electronică calificată faptul că vor conferi semnăturii electronice avansate efectele juridice ale semnăturii olografe.
În ceea ce privește semnătura electronică calificată nu sunt modificări substanțiale, sens în care aceasta va produce aceleași efecte juridice ca semnătura olografă, iar documentul electronic semnat cu acest tip de semnătură este asimilat cu înscrisul sub semnătură privată, în condițiile Regulamentuluie-IDAS.
În plus, se menționează în mod expres că actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleași efecte juridice ca același act juridic în format letric (cu semnătură olografă).
În contextul intrării în vigoare a Legii Semnăturii Electronice și a Serviciilor de Încredere, atât Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, cât și OUG nr. 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice se abrogă.
Comisia Europeană a impus taxe vamale provizorii pentru automobilele electrice de producție chineză. În funcție de producător, aceste suprataxe, care au intrat în vigoare săptămâna trecută, variază între 17,4 și 37,6%, pe lângă tariful de import existent de 10%. Acestea au fost calculate pe baza estimărilor privind valoarea ajutorului de stat primit de fiecare companie chineză, în timp ce companiile care au cooperat cu ancheta au beneficiat de reduceri ale suprataxelor la care au fost supuse. Pe baza acestor criterii, Comisia Europeană a stabilit taxe vamale individuale pentru trei mărci chineze de vehicule electrice – SAIC, BYD și Geely.
Potrivit ACEA, vânzările în UE de autovehicule electrice pe baterii, fabricate în China, au crescut de la aproximativ 3% la peste 20% în ultimii trei ani, iar mărcile chinezești reprezintă aproximativ 8% din această cotă de piață. În 2023, în UE au fost importate din China peste 438.000 de autovehicule electrice cu acumulatori, în valoare de 9,7 miliarde EUR, în timp ce Europa a exportat în China 11.499 de autovehicule electrice cu acumulatori, în valoare de 852,3 milioane euro.Iar acest dezechilibru devine o problemă din ce în ce mai mare.
Conform unei analize a firmei de consultanță AlixPartners, mărcile chinezești se bucură de un avantaj de 35% în materie de costuri, ceea ce le oferă flexibilitatea (în Europa și în alte părți) de a reduce prețurile pentru a compensa tarifele vamale. Acest avantaj se bazează pe costuri mai mici ale forței de muncă și pe o mai mare integrare pe verticală, de la materiile prime la furnizorii de componente, la asamblarea finală și la vânzarea către alți producători auto. Pentru a ușura și mai mult calea către export, este necesară creșterea rapidă a capacității de transport maritim în străinătate, ceea ce îi determină pe producătorii chinezi de automobile să își asigure propria capacitate de transport.
Mărcile occidentale au dificultăți deja în a concura pe piața chineză. Conform celor mai recente estimări, în primele 5 luni ale acestui an, vânzările mărcilor chinezești au crescut cu aproape 24% de la an la an, în timp ce mărcile germane au pierdut aproape 4%, iar cele franceze mai mult de 51%. Dacă ne uităm la top 10 al celor mai bine vândute modele, doar Tesla și Volkswagen sunt prezente.
Acesta este motivul pentru care industria auto este divizată cu privire la decizia privind tarifele vamale. Producătorii germani în special, se tem de măsuri de retaliere din partea Chinei care ar putea provoca daune substanțiale industriei europene. Franța și Italia au făcut însă presiuni pentru impunerea de taxe vamale pe vehiculele electrice chinezești – a căror cotă de piață în UE a crescut vertiginos – în timp ce Suedia, unde Geely controlează Volvo, și-a exprimat rezerva.
Ca și cum lucrurile nu ar fi fost suficient de dificile, tranziția lentă către electromobilitate, ratele ridicate ale dobânzilor și concurența nemiloasă la nivelul prețurilor au exacerbat deja situația. În ultimele trei luni, acțiunile celor patru mari producători auto germani cotați la bursa DAX au înregistrat pierderi de două cifre. Porsche AG a fost cel mai grav afectată, acțiunile sale prăbușindu-se cu 25%. Fără progrese diplomatice rapide, industria auto germană se confruntă cu o a doua jumătate a anului extrem de dificilă. Iar aceasta reprezintă 7% din PIB-ul european, în timp ce în Germania ponderea este de aproximativ 4,5%.
Eforturile pentru creșterea adoptării vehiculelor electrice pe baterii continuă cu dificultate. În România, vânzările de astfel de vehicule au scăzut cu aproape 50% față de aceeași lună a anului trecut, dar automobilele hibrid au crescut cu peste 26%. România are însă cea mai mare creștere a numărului mașinilor noi cu motorizare diesel din UE, cu peste 44%. În UE, înmatriculările de vehicule electrice pe baterii au scăzut cu 12%.
Noile tarifele vamale sunt, cel mai probabil, doar un pas în lupta pentru încetinirea expansiunii Chinei pe piețele europene. Dominația Chinei este evidentă și la Euro 2024: cinci dintre cei treisprezece sponsori mondiali provin din China – inclusiv BYD, cel mai mare producător de vehicule electrice din lume. În perioada ianuarie-aprilie 2024, 37% din exporturile de vehicule electrice chinezești s-au îndreptat către UE, Belgia fiind lider cu 19%, urmată de Spania cu 5,3% și Germania cu doar 3,5%. Europa este o piață extrem de importantă pentru BYD și alți jucători chinezi – astfel, Beijingul are multe de pierdut.
Investitorii individuali sunt interesați de perspectivele pe termen lung ale sectorului EV. Tesla și Nio sunt cele mai deținute două acțiuni de către investitorii români, cele două ocupând locul întâi și respectiv cinci la nivel global pe platforma socială de tranzacționare și investiții eToro.
deGeorgiana Iancu, Partener, liderul departamentului Taxe indirecte, EY România și Cristina Galin, Senior Manager, Taxe indirecte, EY România
Decontul precompletat RO e-TVA a generat multă efervescență în spațiul public, așa cum am putut observa pe parcursul ultimelor două săptămâni de la adoptarea Ordonanței de urgență 70/2024 privind unele măsuri de implementare și utilizare a decontului precompletat RO e-TVA și valorificarea datelor și informațiilor prin implementarea unui sistem de guvernanță specific.
Amintim că decontul de TVA precompletat a fost de altfel reglementat încă de la finele anului trecut, prin Ordonanța de urgență nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea şi evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, prin care:
considerate de interes strategic naţional, necesare pentru prevenirea, reducerea şi combaterea evaziunii fiscale şi a fraudelor fiscale, cele 6 sisteme informatice: RO e-Factura, RO e-Transport, RO e-Sigiliu, RO e-SAF-T, RO e-Case de marcat electronice și RO e-TVA
RO e-TVA, definit cu scopul de a precompleta informaţii privind operaţiunile impozabile în deconturile de TVA şi de a le pune la dispoziţia agenților economici prin intermediul Spaţiului Privat Virtual, termenul prevăzut pentru operationalizarea acestui modul fiind 1 august 2024
RO e-TVA, prevăzut să se bazeze pe utilizarea datelor existente din RO e-Factura, RO e-Case de marcat electronice, precum şi din alte baze de date existente în sistemele informatice gestionate de Ministerul Finanţelor.
Astfel, pentru fiecare perioadă, până la 20 inclusiv a fiecărei luni următoare încheierii perioadei fiscale, administrația fiscală își asumase să pună la dispoziția plătitorilor de TVA prin SPV decontul precompletat de TVA. S-a instituit în sarcina companiilor, plătitoare de TVA, ca până la termenul de 25 al lunii de depunere a Decontului de TVA, să verifice, să modifice şi să completeze informaţiile din decontul de TVA potrivit stării de fapt fiscale reale, care să fie depus conform legii.
Așadar, fundația decontului de TVA precompletat a fost setată încă din decembrie 2023, acesta urmând să fie trimis întâia oară prin SPV pentru luna iulie, până la 20 august 2024. Tot OUG 116/2023 prevedea și că decontul precompletat de TVA ar avea ca bază datele din facturile B2B disponibile începând cu 1 iulie prin RO e-Factura, datele pentru vânzările B2C pe bază de bon fiscal disponibile deja prin RO e-Case de marcat electronice, dar și alte baze de date.
Astfel, pe marginea textului de lege adoptat, se puteau intrevedea deja cel puțin 3 direcții:
Anumite tranzacții, precum facturile B2C sau tranzacțiile cu nerezidenți, neputând fi preluate din cele două sisteme clar nominalizate, ar necesita extracția din alte surse. În ce alte baze de date disponibile Ministerului de Finante s-ar putea regăsi informații despre aceste tranzacții? La o primă vedere, în orice combinație între declarațiile și evidențele disponibile Ministerului Finanțelor, precum: Declaraţia informativă privind livrările/ prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (i.e. D390), Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional (i.e. D394), evidențele Vămii Române sau chiar Declarația informativă privind fișierul standard de control fiscal (i.e. D406)
Furnizarea decontului precompletat, până la data de 20 ale lunii, așadar înainte de depunerea decontului de TVA, ar putea să influențeze calendarul de depunere al altor declarații privind TVA care ar sta la baza decontului de TVA precompletat (D390, D394)
Obligația plătitorului de TVA de a verifica, modifica şi completa informaţiile din decontul de TVA potrivit stării de fapt fiscale reale comparativ cu datele din decontul precompletat poate veni cu implicații asociate privind indicatorul gradului de risc fiscal.
Ori, odată ce aceste direcții au fost și mai clar așezate prin textul inițial al OUG 70/2024, adoptat la 21 iunie, nu puține au fost criticile aduse în spațiul public asupra măsurilor avute în vedere pentru operaționalizarea decontului de TVA precompletat. În acest context, în urma discuțiilor purtate cu mediul de afaceri, Ministerul Finanțelor a ajustat procedura prevăzută inițial privind implementarea și utilizarea decontului precompletat RO e-TVA, acordând o păsuire de încă 6 luni pentru elementele legate de contravenții și impactul asupra indicatorului de risc fiscal, timp în care decontul precompletat de TVA să se așeze mai bine atât la nivelul companiilor, cât și la nivelul administrației fiscale. Anume, în data de 28 iunie 2024, a fost aprobată de către Guvernul României și publicată în Monitorul Oficial, Ordonanța de urgență nr. 87/2024 privind modificarea unor acte normative în domeniul e-Transport, e-TVA și e-Factura, precum și pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.
La o scurtă trecere în revistă, pornind de la toate aceste modificări legislative, principalele aspecte de reținut raportat la dimensiunea următoarelor 6 luni, respectiv până la finele acestui an, pot fi sumarizate astfel:
Decontul precompletat RO e-TVA se va implementa cu data de 1 august 2024 pentru operațiunile efectuate începând cu data de 1 iulie 2024 de către contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA
Acesta va fi disponibil prin Spațiul Privat Virtual până la data de 5 inclusiv a lunii următoare termenului legal de depunere a decontului de taxă pe valoarea adăugată Altfel spus, primul decont de TVA precompletat aferent lunii iulie va fi disponibil în SPV la 5 septembrie 2024
De unde vor fi preluate datele pentru completarea acestui decont de TVA? Pe lângă datele cheie din RO e-Factura și RO e-Case de marcat, sunt aduse în acest decont și informații din D390, D394, evidențele vamale pentru importuri/ exporturi, dar și din RO e-Transport
Deloc de neglijat prevederea conform căreia decontul precompletat RO e-TVA conține date și informații privind operațiunile economice declarate de către persoanele impozabile și transmise prin sistemul informatic RO e-SAF-T. Altfel spus, la împlinirea a 2 ani de raportare SAF-T (amintim că prima perioadă de grație pentru depunerea SAF-T s-a împlinit chiar pe 1 august 2022 pentru marii contribuabili) a venit momentul ca fișierul SAF-T să servească și pentru reconcilierea TVA-ului declarat de companii. Un minim necesar ar fi ca agenții economici să se asigure de îndeplinirea testelor de consistență recomandate în trecut de ANAF pentru SAF-T, dar și de o revizuire a regulilor folosite pentru codificarea TVA și evidențierea corectă a sumei de taxă în declarațiile SAF-T atât în secțiunea dedicată Registrului Jurnal, cât și în Secțiunile de Facturi Emise și Facturi Primite
Se menține obligația contribuabililor de a efectua o verificare a decontului precompletat, dar și de a sesiza orice erori tehnice care rezultă din implementarea acestui decont precompletat.
Este de așteptat ca în cele 6 luni rămase până la finele anului, în funcție de calitatea datelor disponibile la nivelul Ministerului Finanțelor prin cele 6 sisteme informatice strategice la nivel național, precum și prin declarațiile informative depuse de contribuabili, (D390, D394, dar și D406 privind SAF-T), în funcție de calitatea extracției datelor din aceste sisteme și declarații, dar foarte important și în funcție de ghidajul oferit de mediul de afaceri pe baza revizuirilor primelor deconturi de TVA precompletate primite din partea Fiscului, să se hotărască soarta decontului de TVA precompletat și cum va opera acesta începand cu 1 ianuarie 2025.
Prospectiv, vedem că timpul trece repede așadar, în asteptarea primului e-decont precompletat de TVA, recomandăm companiilor să înceapă deja o revizuire a datelor raportate în declarațiile de TVA, comparativ cu e-Factura, dar și cu e-Case de marcat, o revizuire a datelor din declarațiile D394 și D390, îmbunătățirea proceselor de înregistrare a facturilor pentru a reduce cât mai mult necesitatea unor regularizări, corecții sau rectificative, precum și o revizuire calitativă a informațiilor declarate prin SAF-T.
Fără a diminua efortul depus pentru conformarea cu cerințele asociate e-Factura și RO e-Transport, toate aceste revizuiri sunt critice pentru a avea o imagine cât mai fidelă a decontului de TVA față în față cu decontul precompletat de TVA. Obiectivul imediat: acela ca mediul de afaceri să aducă în atenția Comitetului Național constituit în acest sens ghidaje concrete pentru a pilota cât mai corect inițiativa Decontului de TVA precompletat. Altfel, 2025 ar putea aduce un obositor joc de ping-pong între Fisc și companii, cu multiple Notificări de conformare la care companiile au obligația să răspundă, amenzi, dar și indicatori de risc fiscal denaturați.
Independent de rolul RO e-TVA în combaterea evaziunii fiscale, nu ar trebui uitat că e-decontul de TVA ar putea să ofere companiilor lună de lună (și nu în așteptarea unei inspecții fiscale) mai multă vizibilitate și un nivel mai mare de confort vizavi de modul în care Fiscul se raportează la datele captate în administrația fiscală digitală.
Intesa Sanpaolo Bank, subsidiara locală a Grupului Intesa Sanpaolo, continuă să sprijine dezvoltarea agriculturii sustenabile în România, acordând recent un credit de capital de lucru în valoare de 1,35 milioane RON companiei Ultragreens. Finanțarea este acordata pe o periodă de 36 de luni și este garantată prin Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), în cadrul programului IMM Plus.
Ultragreens este o companie de referință în domeniul agriculturii sustenabile, al producției de microplante și are o experiență semnificativă în dezvoltarea de ferme verticale de interior, cu cultivare hidroponică a diferitelor specii de legume frunzoase. Cu ajutorul finanțării acordate de Intesa Sanpaolo Bank, compania își va putea extinde capacitățile de producție pentru a susține expansiunea și consolidarea operațiunilor sale pe piața locală și internațională, comenzile mari din partea lanțurilor de retaileri români de top și totodată va putea optimiza procesele de cultivare, contribuind astfel la un mediu mai curat, un consum redus de apă și cu o amprentă de carbon negativă.
„Suntem alături de companii precum Ultragreens, care aduc inovație și sustenabilitate în sectorul agricol. Credem cu tărie că astfel de inițiative sunt esențiale pentru dezvoltarea durabilă a economiei și pentru protejarea mediului. Intesa Sanpaolo Bank este dedicată să ofere soluții financiare personalizate pentru a încuraja și a sprijini afacerile care își propun să aducă o contribuție pozitivă în comunitate și în industrie”, a declarat Vlad Ponta, Șef Divizia Corporate și IMM și Director General Adjunct Intesa Sanpaolo Bank.
„Dezvoltarea unor soluții sustenabile este esențială pentru agricultura secolului XXI. Producția locală predictibilă, desfășurată tot timpul anului, contribuie la reziliența și independența alimentară regională. Parteneriatul între Ultragreens și Intesa Sanpaolo Bank este un bun exemplu de asociere intre inovație și investiție vizionară, care poate avea un impact pe termen lung”, a subliniat Cristian Tudor, Director General Ultragreens.
Acest credit face parte dintr-o serie de măsuri strategice adoptate de Intesa Sanpaolo Bank pentru a încuraja și a susține afacerile care implementează practici ecologice și sustenabile. Programul IMM Plus al FGCR oferă garanții pentru creditele destinate întreprinderilor mici și mijlocii, facilitând accesul acestora la finanțare și contribuind la dezvoltarea lor durabilă.
Grupul Intesa Sanpaolo este conștient de impactul semnificativ pe care îl are la nivel global asupra contextului social și de mediu în care își desfășoară activitatea, acordând o atenție deosebită provocărilor și aspectelor ESG (Mediu, Social, Guvernanță) și sprijinind instituțiile publice sau private care fac eforturi în direcția dezvoltării durabile. De altfel, topul, realizat anual de compania de cercetare Institutional Investor, a desemnat Grupul Intesa Sanpaolo, anul trecut, pentru al patrulea an, drept grupul financiar cu cel mai bun program ESG (Environmental, Social, Governance) în rândul băncilor europene.
de Simon Peters, analistul platformei de investiții eToro pentru piața criptoactivelor
Bitcoin a continuat să scadă cu 11% săptămâna trecută și atingând cel mai mic preț de la sfârșitul lunii februarie, pe fondul temerilor legate de rambursarea creditorilor de către fosta bursă cripto Mt.Gox.
Bitcoin se tranzacționează în prezent la 57.050 de dolari. Așteptăm să vedem dacă scăderea continuă sau dacă investitorii consideră că aceasta este o oportunitate de a „cumpăra scăderea”, având în vedere datele economice recente din SUA care indică o probabilitate tot mai mare de scădere a ratelor dobânzilor și de relaxare a condițiilor financiare în viitorul apropiat. Mai multe informații mai jos.
După ce săptămâna trecută datele privind salariile neagricole și șomajul au stimulat așteptările privind reducerea ratelor dobânzilor, săptămâna aceasta accentul se va pune pe cele mai recente date privind inflația IPC și PPI din SUA, care vor fi publicate joi și, respectiv, vineri.
Conform instrumentului CME FedWatch, piețele se așteaptă în prezent la două reduceri ale ratei dobânzii de către Fed în 2024, prima având loc în septembrie.
Cifrele privind inflația în conformitate cu previziunile sau inferioare lor ar putea crește și mai mult probabilitățile de reducere a ratei dobânzilor și, la rândul lor, ar putea fi de bun augur pentru prețurile criptoactivelor, precum și pentru acțiuni.
Bitcoin scade din cauza compensației privind Mt. Gox și a vânzării guvernului german
Vineri, administratorul judiciar pentru falimentul Mt.Gox a declarat că a început să ramburseze creditorilor sumele de bitcoin și bitcoin cash recuperate. Se așteaptă ca active în valoare totală de 9 miliarde de dolari să fie returnate creditorilor până la sfârșitul anului.
Pe lângă Mt.Gox, recentele tranzacții cu bitcoin investigate de Biroul Federal de Poliție Criminală din Germania, Bundeskriminalamt (BKA), provoacă, de asemenea, agitație pe piața cripto. În ianuarie, s-a raportat că BKA a confiscat aproape 50 000 de bitcoin de la operatorii Movie2k.to, un site de piratare a filmelor care a fost închis în 2013.
Besides Mt.Gox, recent bitcoin transactions from the German Federal Criminal Police Office, Bundeskriminalamt (BKA), are also causing the crypto market to jitter. In January it was reported that the BKA had seized almost 50,000 bitcoin from the operators of Movie2k.to, a film piracy website that was shut down in 2013.
Datele on-chain de la Arkham Intelligence arată că, de la jumătatea lunii iunie, adresa BKA asociată care deține bitcoin confiscate indică peste 25.000 de bitcoin mutate la alte adrese BKA, precum și schimburi cripto, cum ar fi Coinbase, Kraken și Bitstamp. Acest lucru sugerează că bitcoin-ul confiscat ar putea fi vândut deja, dacă nu va fi vândut în curând.
On-chain data from Arkham Intelligence shows that since mid-June, the associated BKA address holding the seized bitcoin has seen over 25,000 bitcoin moved to other BKA addresses, as well as crypto exchanges such as Coinbase, Kraken and Bitstamp. This suggests the seized bitcoin could be sold already, if not being sold off soon.
ETF-urile Bitcoin de tip spot înregistrează cea mai mare infuzie de capital de la începutul lunii iunie
ETF-urile Bitcoin de tip spot din SUA au înregistrat intrări nete de peste 140 de milioane de dolari vineri, cea mai mare infuzie de capital net pe zi de la începutul lunii iunie, ceea ce sugerează că investitorii instituționali „cumpără scăderea”.
Bitcoin a scăzut la 53.500 de dolari vineri, cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii februarie.
Bitcoin had fallen to $53,500 on Friday, its lowest level since late February.
Marea majoritate a intrărilor s-au înregistrat la FBTC al Fidelity, cu puțin peste 117 milioane de dolari. Bitwise’s BITB, VanEck’s HODL și ARK/21Shares ARKB au înregistrat intrări de 30,2 milioane de dolari, 12,8 milioane de dolari și, respectiv, 11,3 milioane de dolari. Grayscale’s GBTC a înregistrat retrageri de 28,6 milioane de dolari.
Interesant este că IBIT al BlackRock nu a înregistrat nici infuzii de capital, nici retrageri vineri. Cu toate acestea, rămâne în continuare cel mai mare ETF Bitcoin de tip spot din SUA, cu peste 17 miliarde de dolari în AUM.
Chainlink anunță colaborarea cu Fidelity International și Sygnum pentru a aduce date NAV pe blockchain
Rețeaua descentralizată de oracole bazate pe blockchain, Chainlink a anunțat săptămâna trecută o colaborare cu Fidelity International și banca de active digitale Sygnum pentru a aduce datele privind valoarea netă a activelor (NAV) pe blockchain.
Valoarea netă a activelor este valoarea activelor unui fond de investiții minus pasivele. Prin aducerea datelor NAV pe blockchain, acestea devin accesibile în timp real, spre deosebire de metodele existente care, de obicei, actualizează NAV după fiecare zi de tranzacționare.
Colaborarea oferă transparență și accesibilitate în ceea ce privește datele esențiale privind activele pentru reprezentarea recent emisă de Sygnum pe blockchain a unităților din Fondul de lichiditate instituțională de 6,9 miliarde de dolari al Fidelity International, în cadrul căreia a tokenizat 50 de milioane de dolari din rezervele de trezorerie Matter Labs pe blockchain-ul zkSync.
Metaplanet cumpără bitcoin în valoare de încă 400 de milioane de yeni (2,3 milioane de dolari)
Compania japoneză cotată la bursă Metaplanet a cumpărat încă 42,266 bitcoin, aproximativ ¥400 milioane yeni (2,3 milioane de dolari).
Cea mai recentă achiziție ridică acum deținerile lor totale la 203,734 bitcoin (11.640.000 de dolari).
Mișcarea ar putea fi văzută ca bullish, pe măsură ce tot mai multe companii publice se angajează la o strategie pe termen lung de cumpărare și deținere a bitcoin ca un activ de rezervă.
OTP Bank România a încheiat un acord de finanțare de 21 de milioane de euro cu Nor Real Estate, parte a grupului Atenor, pentru dezvoltarea și administrarea Fazei 1 (B1/B2) a proiectului @Expo, o clădire de birouri de top situată în zona Expoziției din București.
Proiectul @Expo, care se întinde pe o suprafață închiriabilă de 48.688 mp, oferă spații de birouri de înaltă calitate, concepute pentru companiile care caută soluții moderne și sustenabile. Acest proiect imobiliar inovator aduce o perspectivă nouă pe piața clădirilor de birouri din București. Centrul de afaceri @Expo este construit conform celor mai recente standarde de eficiență energetică, obținând atât certificarea BREEAM „Excepțional”, cât și un certificat de performanță energetică de clasa A.
„La OTP Bank România susținem dezvoltarea durabilă și sectorul imobiliar. Finanțarea proiectului @Expo nu doar că reflectă angajamentul nostru de a sprijini inițiativele sustenabile, dar și dorința de a contribui activ la dezvoltarea economică și urbană a Bucureștiului. Prin finanțarea acestui proiect, OTP Bank România contribuie la dezvoltarea unei piețe imobiliare moderne și sustenabile, care răspunde cerințelor actuale de mediu și eficiență energetică”, a declaratRoxana Hidan, Director General Adjunct și coordonator al Diviziei de Afaceri, OTP Bank România.
„Credem în potențialul pieței imobiliare și ne bucurăm să fim alături de un dezvoltator de prestigiu internațional, precum grupul Atenor, și să contribuim astfel la dezvoltarea unui centru de afaceri inovator și eficient energetic, care să asigure nevoile actuale de pe piața imobiliară din capitală. Proiectul @Expo reflectă angajamentul nostru pentru proiectele sustenabile și suntem mândri să contribuim la această evoluție pozitivă pentru comunitatea de afaceri din România”, a declarat Alexandru Neagu, Director Large Corporate, OTP Bank România.
Proiectul imobiliar este susținut de Atenor, o companie europeană cu o vastă experiență în dezvoltarea proiectelor urbane mari, concentrată pe crearea de spații rezidențiale și birouri moderne, durabile din punct de vedere ecologic. Activă în Europa Centrală încă de la începutul anilor 2000, Atenor este recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la îmbunătățirea urbană și explorează oportunități pentru noi proiecte rezidențiale în viitorul apropiat.
„Suntem recunoscători OTP Bank pentru că au văzut potențialul real al clădirii de birouri @Expo. Cu standardele sale instituționale ridicate, inclusiv tehnologii de vârf și ecologice, @Expo este pregătit să îndeplinească nevoile unei noi generații de chiriași. Linia de metrou în construcție va stimula zona deja bine amplasată între centrul orașului și partea de nord a Bucureștiului”, a declarat Viorel Lăcătuș, Country Director, Atenor Romania.
„A fost o călătorie între doi parteneri noi și sunt cu adevărat mulțumit de rezultat. Aș dori să-mi exprim recunoștința față de OTP Bank pentru eforturile lor considerabile în facilitarea acestei tranzacții într-un mediu atât de complex. Abordarea lor pragmatică în încheierea tranzacției este foarte apreciată”, a declarat Michael Dieu, Group Treasury, Banking & Cash Management.
Hidroelectrica a semnat ordinul de începere a lucrărilor de retehnologizare a AHE Vidraru, un proiect de importanță strategică pentru Sistemul Energetic Național (SEN). Ceremonia de semnare a avut loc la CHE Vidraru, un simbol al ingineriei românești și al excelenței tehnologice.
Contractul, adjudecat de Asocierea formată din Electromontaj, Koncar – Engineering Co. Ltd. și Butan Grup, are o valoare de 188.382.021 euro. Această investiție majoră va aduce tehnologii de ultimă generație și soluții inovatoare pentru modernizarea și optimizarea funcționării CHE Vidraru, contribuind semnificativ la stabilitatea și eficiența rețelei energetice naționale.
Obiectivele retehnologizării sunt: creșterea puterii active a fiecărui hidroagregat de la 55 MW la minim 58,8 MW, cu menținerea debitului maxim evacuat de 22,5 mc/s pe agregat (respectiv 90 mc/s total centrală); creșterea randamentelor hidroagregatelor și implicit a randamentului global al amenajării; creșterea performanțelor și rentabilității investiției peste nivelul inițial; creșterea fiabilității, a disponibilității și a siguranței în exploatare pentru toate echipamentele și instalațiile Amenajării, dar și asigurarea volumului și a calității serviciilor de sistem furnizate de CHE; introducerea unui sistem care să permită monitorizarea și comanda centralizată din DHA/DEN, realizându-se astfel premisele flexibilității monitorizării funcționării CHE; pregătirea echipamentelor și instalațiilor din CHE Vidraru și de la celelalte obiecte ale amenajării pentru un nou ciclu de funcționare.
În cadrul evenimentului au participat reprezentanți de rang înalt ai Guvernului: Prim-ministrul Marcel Ciolacu și Ministrul Energiei Sebastian Burduja, Excelența sa – Marija Kapitanovic – Ambasaborul Croației în România. Hidroelectrica a fost reprezentată de Karoly Borbely, CEO, împreună cu ceilalți membri ai Directoratului, la eveniment fiind prezenți și membri ai echipei care a gestionat proiectul precum și contractorii Electromontaj.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu și Ministrul Energiei Sebastian Burduja au subliniat importanța acestui proiect pentru viitorul energetic al României și și-au exprimat sprijinul pentru inițiativele care promovează sustenabilitatea și eficiența energetică.
„Privim cu toții acest baraj impresionant. Vă mărturisesc că simt o uriașă mândrie față de trecut și o încredere totală față de viitor. Privesc cu încredere în viitor pentru că niciodată în istoria sa modernă România nu a investit și construit într-un ritm mai susținut ca acum. Sunt zeci de miliarde de euro investiți în tot ce înseamnă infrastructuri critice – transport, energie, sănătate, IT, iar investiția de azi, de peste 200 mil de euro este unul dintre obiectivele esențiale pentru sistemul nostru energetic. Această investiție ne va permite să modernizăm această capodoperă a ingineriei românești. Sunt convins că dacă investiția din 1966 a fost amortizată în 28 de ani, cea semnată astăzi va fi recuperată în câțiva ani. /…/ Asigur Hidroelectrica de tot sprijinul Guvernului României, susținem orice investiție majoră în energie curată, pentru că este cea mai bună investiție în viitorul acestei țări”, a declarat premierul României, Marcel Ciolacu.
„Retehnologizarea CHE Vidraru va crește capacitatea de producție a energiei regenerabile și va avea un impact pozitiv asupra întregului sistem energetic național. Cel mai important, de această investiție vom beneficia noi, toți cetățenii, precum și mediul de afaceri din România, prin acces la energie sigură, la un preț corect și cat mai verde”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Este o onoare să anunț că, după 12 ani, semnăm primul contract de retehnologizare la o centrală de producție a energiei electrice. Derularea acestui contract va fi o provocare pentru toți. Succesul listării este o dovadă a progresului Hidroelectrica. Cel mai important obiectiv al mandatului meu este dezvoltarea proiectelor de investiții în activele core ale business-ul companiei, astfel extinzând semnificativ durata de viață a echipamentelor pentru producția de energie verde. Lucrările de retehnologizare vor dura șapte ani, timp în care ne propunem să atingem performanțe deosebite. Vă asigur de implicarea mea și a colegilor mei. […] După 58 de ani de funcționare a uneia dintre principalele centrale hidroelectrice care contribuie semnificativ la echilibrarea sistemuui energetic național, acest proiect marchează un nou capitol de dezvoltare și inovație. Este o responsabilitate pe care ne-o asumăm cu determinare, într-o perioadă în care producția de regenerabile aduce provocări. Ne bucurăm să colaborăm cu Electromontaj, liderul consorțiului și vă invit pe toți să celebrăm acest moment” a declarat Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica.
Hidrocentrala Vidraru, inaugurată pe 9 decembrie 1966, utilizează potențialul hidroenergetic al râului Argeș pe un sector de 28 km și are o capacitate instalată de 220 MW, contribuind anual cu aproximativ 400 GWh la producția de energie electrică. Barajul Vidraru, la momentul inaugurării, a fost al cincilea ca mărime în Europa și al nouălea în lume.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrica verde din România și furnizează servicii tehnologice pentru SEN. Compania, esențială pentru un sector strategic cu implicații în siguranța națională, operează 187 de centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW și deține un parc eolian la Crucea cu o putere instalată de 108 MW. De asemenea, compania deține o cotă de 13,09% din piața de furnizare. Hidroelectrica este dedicată inovării și sustenabilității, urmărind constant să îmbunătățească eficiența operațională și impactul asupra mediului.
Compania SoftServe de servicii digitale și de consultanță IT a publicat concluziile unui studiu comandat firmei de cercetare și consultanță Forrester Consulting pentru a evalua utilizarea actuală a Inteligenței Artificiale Generative (Gen AI) în cadrul companiilor globale. În urma studiului SoftServ subliniază:
Doar 22% dintre companii utilizează în mod eficient Inteligența Artificială Generativă
După mai bine de 18 luni de la lansarea ChatGPT și în contextul disponibilității tot mai mari a produselor, soluțiilor și serviciilor Gen AI, studiul a arătat că doar 22% dintre companii consideră că au reușit să utilizeze eficient această tehnologie pe toate verticalele de business.
Deși rezultatele în implementare nu au atins încă nivelul entuziasmului din jurul Gen AI, interesul față de această tehnologie este în creștere, conform sondajului global realizat pe 777 de factori de decizie din domeniul achizițiilor de tehnologie. Răspunsurile acestora au indicat faptul că organizațiile continuă să investească și să urmărească numeroase cazuri de utilizare Gen AI, în căutarea celui mai mare impact, însă se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește disponibilitatea datelor interne, guvernanța și dezvoltarea competențelor.
Principalele concluzii ale studiului:
Mai mult de jumătate dintre factorii de decizie afirmă că organzația lor a stabilit obiective de business pentru utilizarea Inteligenței Artificiale Generative, însă peste 79% dintre ei sunt îngrijorați de capacitatea organizației lor de a atinge aceste obiective cu nivelurile actuale de expertiză internă sau externă.
În ciuda faptului că 75% se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește pregătirea pentru Gen AI, organizațiile continuă să multiplice cazurile de utilizare, majoritatea implementând cel puțin trei tipuri de aplicații, cu intenția de a extinde utilizarea altor două tipuri și planuri de a pilota cel puțin o altă aplicație în următoarele 12-18 luni.
Doar 51% dintre lideri sunt extrem de încrezători că strategia lor actuală le va permite să atingă valoarea maximă Gen AI din viitoarele cazuri de utilizare, dar, în același timp, 77% sunt îngrijorați de potențialul companiei lor de a capitaliza din punct de vedere business pe termen scurt sau lung.
Doar 42% dintre organizații au capacitatea de a antrena modele Gen AI, iar 89% dintre acestea întâmpină dificultăți în pregătirea datelor de afaceri pentru utilizarea Gen AI.
Mai puțin de un sfert (24%) au implementat planuri de guvernanță în ceea ce privește Gen AI, chiar dacă 90% sunt de acord că adoptarea unui plan de guvernanță este imperativă pentru a asigura utilizarea responsabilă și reducerea riscurilor generate de Gen AI.
„În ciuda unui start rapid al cursei Gen AI, multe inițiative se blochează în stadiile de testare, pe măsură ce organizațiile își dau seama că infrastrucura lor de date nu este pregătită să implementeze în mod adecvat tehnologiile Gen AI dincolo de concept”, a declarat Alex Chubay, CTO al SoftServe. „Lacunele în ceea ce privește competențele și cunoștințele legate de tehnologiile emergente, fezabilitatea tehnică și disponibilitatea datelor împiedică organizațiile să treacă de la reușite tactice pe proiecte pilot la implementări pe scară largă, care să permită capacități și experiențe noi. Pentru a face un salt calitativ semnificativ este necesară o abordare holistică, în măsură să orchestreze prioritățile de business, cazurile de utilizare și datele în întregul ecosistem tehnologic, de la strategia inițială până la execuția finală”, adaugă CTO-ul SoftServe.
Decalaje între așteptări și realitate
Deși respondenții sunt de acord că datele sunt esențiale pentru strategii Gen AI eficiente, doar 3% au afirmat că organizațiilor lor pot valorifica o gamă completă de șase sau mai multe tipuri de date de afaceri (date operaționale, ale clienților, ale angajaților, ale codului sursă, publice și ale partenerilor), ceea ce este dublu față de media respondenților care au indicat trei tipuri de date utilizate. În plus, persistă un decalaj în ceea ce privește competențele tehnice, 88% dintre respondenți afirmând că expertiza tehnică aprofundată devine din ce în ce mai importantă pentru integrarea datelor, optimizarea modelelor, dezvoltarea cazurilor de utilizare și dezvoltarea ulterioară a aplicațiilor.
Nevoia de expertiză externă
În ciuda abundenței cazurilor de utilizare, 80% dintre factorii de decizie susțin că angajații lor se confruntă în prezent cu dificultăți în ceea ce privește conștientizarea tipurilor de utilizare și înțelegerea generală a complexității Gen AI, iar 90% afirmă că organizațiile lor au nevoie de un partener cu capacități tehnice mai avansate pentru a vedea valoarea transformativă în cazurile de utilizare viitoare. Conform studiului, companiile caută parteneri externi pentru suport în implementare accelerată (89%) și o mai bună înțelegere a industriei lor (88%) pentru a le ajuta cu execuția și implementarea.
Principalele tendințe în rezultatele Gen AI
Studiul a arătat că organizațiile care au obținut valoare substanțială de business din Gen AI au acordat prioritate datelor, guvernanței și dezvoltării competențelor cu ajutorul partenerilor tehnici și al experților. Dintre cele patru țări incluse în cercetare, SUA au preluat conducerea în ceea ce privește valorificarea Gen AI, urmate de Regatul Unit, Singapore, respectiv Germania.
Dintre industrii, retailul este cel mai probabil să exploateze valoarea Gen AI și să antreneze modelele organizației lor pe baza datelor deținute, în timp ce serviciile financiare și asigurările au indicat că este mai probabil să întâmpine provocări înainte de a obține câștiguri din implementarea Gen AI. Companiile din domeniul sănătății, științei, al petrolului și gazelor, al producției și vânzătorii independenți de software capitalizează în mod egal Gen AI. Pe de altă parte, companiile cu venituri de peste de 5 miliarde de dolari, par să aibă mai puține șanse de a raporta realizări în materie de inteligență artificială generativă, pe fondul dificultăților de organizare a capacităților necesare în peisajele extinse de hardware, software și infrastructură.
În contextul perioadei de caniculă, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Laurențiu Alexandru Păștinaru, lansează un apel la efort comun al autorităților locale și al celor care administrează apele, „pentru a face aerul mai ușor respirabil și pentru conservarea cât mai bună a mediului natural”.
Laurențiu Alexandru Păștinaru: „Câteva grade mai puțin contează în zilele în care temperaturile exterioare depășesc cu mult limita confortului termic în localități, de aceea fac un apel la toate primăriile din țară să ia măsuri care pot proteja sănătatea oamenilor, a animalelor fără stăpân și a păsărilor sălbatice. În astfel de situații nu trebuie să existe justificări de tipul «nu avem bani să stropim străzile», «e prea scump să pornim seara fântânile arteziene» sau «nu ne permitem să irigăm parcurile», pentru că sănătatea publică și cea a mediului sunt cele mai importante, pe termen lung și justifică orice efort. Aceste practici chiar pot face aerul mai respirabil în zilele caniculare.”
Specialiștii ANPM comunică 10 practici la care pot recurge autoritățile locale, pentru sănătatea oamenilor, animalelor și păsărilor, respectiv autoritățile care administrează lacurile, pentru protejarea mediului acvatic:
1. Irigarea spațiilor verzi din parcuri, la primele ore ale dimineții sau după apusul soarelui, acolo unde există sisteme de irigații sau stropirea acestor suprafețe cu ajutorul unor rezervoare montate pe mașini, pentru a păstra cât mai mult vegetația verde;
2. Umplerea cu apă a spațiilor amenajate pentru lacuri sau iazuri, în locurile publice, pentru că acestea pot face aerul mai respirabil;
3. Montarea corturilor anticaniculă, în punctele intens circulate din localități, în care oamenii să poată primi un pahar cu apă și să se poată odihni la umbră, în cazul în care au nevoie;
4. Pornirea fântânilor arteziene stradale sau din parcuri, pe timpul zilei și seara, contribuie la răcorirea atmosferei;
5. Strângerea deșeurilor de pe străzi este un alt demers important pentru sănătatea publică în această perioadă, având în vedere că deșeurile degajă mirosuri greu de suportat, din cauza temperaturilor rdicate;
6. Măturatul mecanizat este recomandat cât mai frecvent, înaintea procesului de stropire a arterelor de circulație, mai ales că poate contribui la răcorire și la scăderea nivelului de particule PM 2,5 și PM 10, din atmosferă;
7. Umiditatea de pe suprafața drumurilor contribuie semnificativ la răcorirea zonelor locuite, de aceea ar trebui să devină o practică obișnuită, seara, pe timpul nopții sau dimineața, o singură trecere putând fi eficientă chiar și câteva ore;
8. Limitarea lucrului în spațiile exterioare, în mijlocul zilei și respectarea obligațiilor legale ale angajatorilor față de angajați nu este opțiune facultativă, de aceea, autoritățile locale ar trebui să solicite firmelor ale căror activități presupun activități în aer liber, să ia în considerare adaptarea programului de lucru la situația actuală și să asigure hidratarea angajaților respectivi;
9. Amplasarea de recipiente cu apă pentru animalele fără stăpân și pentru păsările sălbatice, în locurile publice, poate face mai suportabilă o zi extrem de călduroasă și pentru aceste viețuitoare;
10. Curățarea vegetației lacurilor din parcuri, dar și din medii naturale, de către cei abilitați să facă acest tip de activitate este foarte importantă pentru vietățile din mediul acvatic. Specialiștii ANPM în domeniul biodiversității susțin că, procesul de eutrofizare, adică excesul de nutrienți de tipul fosforului și azotului, din ape, favorizează dezvoltarea excesivă a algelor, în detrimentul calității apei, iar acest fenomen provoacă moartea organismelor acvatice, prin hipoxie.
Compania elvețiană MET Group anunță că „a încheiat un acord de achiziție FOB (Free-On-Board) de gaz natural lichefiat pe termen lung, prin semnarea unui contract pe 10 ani cu Shell. Obiectivul principal al MET este furnizarea de GNL provenit din Statele Unite ale Americii în Europa.
Prin semnarea contractului pe termen lung cu Shell, MET Group își diversifică și mai mult portofoliul de produse GNL, contribuind la aprovizionarea clienților din Europa. Astfel, este acoperită atât cererea propriilor centrale electrice pe gaz, cât și cea a clienților industriali care consumă o cantitate mare de energie, a IMM-urilor și a clienților casnici. Pe lângă consolidarea securității în aprovizionare a portofoliului MET în Europa, oferta flexibilă de produse GNL permite și diversificarea activității, oferind companiei posibilitatea să își extindă prezența geografică către noi regiuni, precum Asia.
MET are una dintre cele mai diversificate structuri de import de GNL din punct de vedere geografic din Europa. Compania de energie deține capacități pe termen lung de regazeificare în Germania, Croația și Spania și a importat în 8 țări diferite în ultimii ani, inclusiv în Marea Mediterană (Grecia, Italia, Croația, Spania), în nord-vestul Europei (Regatul Unit, Belgia, Germania) și în regiunea nordică (Finlanda). În 2023, MET a livrat mai mult de 30 de încărcături de GNL în Europa”.
György Vargha, CEO al MET International AG: „Acordul FOB pe termen lung se încadrează perfect în strategia MET privind gazele naturale lichefiate. Avem o poziție diversificată în aval, bazată pe un portofoliu cu o capacitate de regazeificare în întreaga Europă, care optimizează cerințele cu ajutorul unor surse de aprovizionare flexibile. Astfel, pasul firesc a fost să obținem o poziție FOB pe termen lung care să ne permită diversificarea către piețele globale de GNL.”
Tom Summers, Senior Vice President al Shell GNL Marketing and Trading: „GNL joacă un rol esențial în asigurarea securității energetice, iar acorduri precum acesta sunt fundamentale pentru atingerea acestui obiectiv. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu MET Group pentru a asigura necesarul de gaz și pentru a răspunde nevoilor diversificate ale clienților.”
MET Group este caracterizată ca „o companie energetică europeană integrată, cu sediul central în Elveția, cu activități și active pe piețele de gaze naturale și energie electrică. MET este prezentă în 15 țări prin intermediul filialelor, pe 30 de piețe naționale de gaze naturale și în 39 de centre internaționale de tranzacționare. MET are o experiență vastă în exploatarea activelor energetice verzi (regenerabile) și flexibile (convenționale), oferind astfel un sprijin cât mai larg extins pentru tranziția energetică. În 2023, veniturile consolidate ale MET Group s-au ridicat la 24,5 miliarde de euro, cu un volum total tranzacționat de gaze naturale de 88 BCM și un volum total tranzacționat de energie electrică de 68 TWh”.
Cel de-al 18-lea studiu anual despre inovare al BCG dezvăluie că „pregătirea pentru inovare” a scăzut cu 17 puncte procentuale în companii din 2022 încoace
83% dintre companii consideră inovația o prioritate plasată în top trei, însă doar 3% sunt pregătite să își atingă obiectivele de inovare
Mai mult de jumătate dintre executivi menționează strategia neclară ca fiind una dintre primele trei provocări pentru companiile lor
Deși 86% dintre organizații experimentează cu GenAI pentru inovație, doar 8% aplică GenAI la scară largă.
În prezent, tot mai multe companii consideră inovația ca fiind esențială pentru succes, dar pregătite să o realizeze sunt mai puține. Această contradicție este concluzia studiului anual despre inovare al Boston Consulting Group (BCG), ajuns la a 18-a ediție.
Anul acesta, 83% dintre cei 1000 de executivi chestionați—un procent record—au enumerat inovația printre primele trei priorități, însă doar 3% dintre companii au îndeplinit criteriile BCG pentru a fi „pregătite pentru inovație,” față de 20% în 2022.
„Scăderea de 17 puncte procentuale în ceea ce privește pregătirea pentru inovare în doar doi ani este alarmantă. Această scădere ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru orice lider care caută un avantaj competitiv prin inovație”, a spus László Juhász, Director General și Partener Senior în biroul BCG din Budapesta. „Pandemia, fluctuațiile economice și tensiunile geopolitice în creștere au determinat executivii să se concentreze pe agilitate pe termen scurt și pe gestionarea costurilor, aceasta fiind cauza probabilă a scăderii semnificative a capacității de inovare”, a adăugat Juhász.
În această situație, companiile trebuie să își transforme strategiile de inovare, spune raportul BCG. Cu toate acestea, conform cercetării, mai puțin de o treime dintre executivi au confirmat existența unor astfel de planuri pentru companiile lor. Majoritatea continuă să se concentreze pe creșterea eficienței și vitezei inovării. Fără obiective clare însă, această abordare riscă să nu realizeze nimic substanțial într-un interval de timp rapid.
Companiile pregătite pentru inovare evită această capcană. În cazul celor 12% dintre companii care raportează o legătură strânsă între strategia de inovare și strategia corporativă, vedem aplicarea mult mai frecventă a următoarelor șase cele mai bune practici:
Inovația este susținută de CEO sau de un alt lider senior.
Compania înțelege scopul inovației și modul în care aceasta susține obiectivele strategice.
Compania se concentrează pe inovații care valorifică avantajele strategice unice, cum ar fi talentele speciale, capitalul sau puterea mărcii.
Liderii știu în care domenii doresc să inoveze și în care nu.
Au o viziune despre cum să utilizeze talentele și resursele în diverse domenii și intervale de timp care permit atingerea obiectivelor strategice.
Stabilesc obiective specifice și stimulente care încurajează echipa dedicată inovării să atingă nivelul de progres așteptat.
În companiile care aplică cel puțin patru din aceste șase practici, veniturile din produsele noi reprezintă un procent cu 5 puncte procentuale mai mare din totalul veniturilor decât mediana, conform studiului BCG.
Rolul GenAI în Inovație
Interesant este că avansul GenAI pare să fi zdruncinat încrederea multor executivi în eficiența utilizării inteligenței artificiale de către companiile lor. Între 2022 și 2024, proporția executivilor care au raportat utilizarea eficientă a AI în companie a scăzut de la 37% la 10%.
Nu și în cazul companiilor pregătite pentru inovație. Acestea sunt de 1,5 ori mai probabil să fi implementat utilizarea GenAI într-unul sau mai multe domenii—și de cinci ori mai probabil să utilizeze tehnologia pe scară largă. Aceste companii folosesc GenAI și pentru a accelera procesul de inovare, în timp ce proiectează și creează produse și servicii noi.
Campionii inovării
BCG evidențiază cinci companii ca fiind campioni ai inovării.
Grupul indian Tata, unde CEO-ul Natarajan Chandrasekaran dirijează inovația, se concentrează pe trei principii: gândește și tinde către măreție; întâi direcția, viteza după; valorile corporative sunt mai importante decât evaluarea pieței. Datorită acestora, Tata gândește măreț: plănuiește o investiție de 120 de miliarde de dolari între 2022 și 2027.
Aptiv, furnizorul de tehnologie auto de 20 de miliarde de dolari, este un jucător cheie pe drumul către electromobilitatea viitorului. Strategia de afaceri a companiei este construită pe o viziune clară, actualizată regulat, clasificând domeniile de inovare și platformele viitoare pe baza acestei viziuni.
Novo Nordisk și Eli Lilly, a căror angajament pe termen lung pentru tratarea diabetului alături de inovația în tratament, le-a permis să ocupe poziții de lider pe piața medicamentelor pentru obezitate.
Producătorul de cipuri Nvidia, fondat în 1993, și-a schimbat strategia cu peste un deceniu în urmă. CEO-ul Jensen Huang a schimbat focalizarea inovației de la grafica pe calculator la piața emergentă a cipurilor AI. Deși această piață a fost de „zero miliarde de dolari” în primii ani, conform lui Huang, Nvidia a investit în noi capabilități și arhitecturi de cipuri pentru a câștiga o poziție de lider în centrele de date AI. Astăzi, microarhitectura Hopper a Nvidia stă la baza ChatGPT, iar Nvidia este a treia cea mai valoroasă companie din lume după Microsoft și Apple.
Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, anunță că20 de studenți și absolvenți din România încep programul de internship plătit Summer’s Cool în cadrul companiei, ediția a șaptea. Nestlé subliniază că „acesta este unul dintre cele mai longevive proiecte de dezvoltare profesională și reunește 85 de tineri din Bulgaria, Serbia, Croația și, în premieră, Ucraina.
Internship-ul plătit Summer’s Cool face parte din Inițiativa Nestlé Needs YOUth, lansată de Nestlé în 2013, ce are scopul de a sprijini tinerii în tranziția lor din mediul academic către o carieră de succes. Astfel, Nestlé oferă programe de internship și locuri de muncă pentru studenți sau absolvenți, dându-le oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile și de a câștiga experiență într-un mediu de lucru real.
Totodată, compania se concentrează și pe dezvoltarea abilităților și competențelor tinerilor, oferindu-le acces la programe de formare și mentorat pentru a le spori șansele de a-și găsi un loc de muncă și de a-și construi o carieră de succes. Tinerii selectați pot participa la proiect în regim hibrid, timp de 6 ore pe zi, 4 zile pe săptămână, pe parcursul a 4 săptămâni. Programul este unul interactiv și va fi susținut de peste 60 de profesioniști din cadrul companiei: traineri, mentori și membri ai juriului. Internshipul va cuprinde sesiuni pe diferite subiecte (marketing, supply chain, sales, financiar, resurse umane, sustenabilitate, leadership etc), iar tinerii vor avea oportunitatea de a lucra în grupe multiculturale pentru a rezolva un studiu de caz pe teme de marketing și sustenabilitate”.
Loredana Gîlmeanu
Loredana Gîlmeanu, HR Business Partner & Country Lead Nestlé Romania, Bulgaria, Adriatics: „Nestlé este o companie care atrage și formează tineri la început de drum și suntem mândri că o bună parte din actualii noștri profesioniști și-au început cariera în acest mod. Mediu de lucru este unul internațional, workshop-urile din cadrul programului se desfășoară în limba engleză, iar facilitatorii, de șase naționalități diferite, sunt angajați seniori ai companiei, cu o experiență vastă, funcțională și de business.”
Compania precizează că „inițiativa Summer’s Cool are ca scop să completeze pregătirea teoretică oferită de universitate cu o pregătire practică, care îi va familiariza pe studenți cu cerințele și realitatea locurilor de muncă din lumea afacerilor. De la lansarea sa în 2017, peste 110 studenți din Romania au participat în acest program, care face parte din inițiativa globală Nestlé Needs YOUth.
Prin intermediul programului Nestlé Needs YOUth, compania își asumă responsabilitatea socială de a sprijini tinerii în dezvoltarea lor profesională și de a contribui la crearea unui viitor mai bun pentru aceștia. Nestlé investește în pregătirea și dezvoltarea tinerilor cu potențial aflați la început de carieră, parte integrantă din programele de responsabilitate socială corporativă”.
Agra Asigurări, liderul național în domeniul asigurărilor agricole, anunță cifre record în în privința avizărilor de daună pentru anul agricol 2023-2024. În total, 2400 de daune au fost avizate ca rezultat al fenomenelor meteorologice extreme cu care s-a confruntat România în ultima perioadă.
Luna iunie a acestui an marcat un record din perspectiva totalului de avize înregistrate într-o lună. Peste 1000 de fermieri asigurați de companie au raportat daune semnificative asupra culturilor agricole. Conform datelor publicate de Autoritatea Națională de Meteorologie, în această lună au fost înregistrate temperaturi mai ridicate decât cele din iulie și august ale anului trecut, înregistrându-se o temperatură medie de 22,0°C, având în vedere că temperatura medie în ultimii 60 de ani a fost de 18,8°C. Cu toate acestea, mai multe zone ale țării au fost afectate de perioade de instabilitate atmosferică, caracterizate prin averse, furtuni și grindină, fiind emise coduri galbene și portocalii.
„Dintre cele 5880 de polițe emise, peste 41% dintre asigurați au avizat daune. Suntem dedicați să sprijinim fermierii în momentele dificile, iar până în prezent am achitat despăgubiri pentru dosarele deschise în proporție de 80%. În aceste perioade caracterizate de instabilitate climatică, este important ca fermierii să fie complet protejați și să aibă o plasă de siguranță financiară pentru a-și putea continua afacerile în parametrii optimi”, declară Horia Adrian-Lupu, Director General al Agra Asigurări.
Cele mai multe daune au fost cauzate de grindină, însumând peste 909 de avizări, urmate apoi de 617 avizări pentru furtună și riscurile din pachetul de reînsămânțare (secetă pedologică la răsărire, nisip/crustă), cu peste 529 de avizări. Cele mai afectate județe au fost Constanța, Teleorman și Olt, cu 505, 181, respectiv 178 de avizări. În ceea ce privește culturile, rapița este una dintre cele mai afectate culturi, fiind înregistrate 638 de dosare, urmată apoi de grâu, cu 328 de dosare de daună, și orz, cu 305 dosare.
Comisia Europeană acordă Republicii Moldova un împrumut în valoare de 50 de milioane EUR în condiții avantajoase.
O plată suplimentară de 22,5 milioane EUR sub formă de granturi se va efectua până la sfârșitul acestei luni.
Acest sprijin financiar va ajuta Moldova să își acopere o parte din nevoile de finanțare pentru 2024 și va sprijini stabilitatea macroeconomică a țării, permițându-i în același timp continuarea reformelor. Deși economia sa a înregistrat o creștere modestă în 2023, după o recesiune profundă în 2022, Republica Moldova este în continuare afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuă să se confrunte cu provocări grave în materie de securitate energetică.
Este a patra tranșă din cadrul actualei asistențe macrofinanciare acordate Moldovei, după ce Comisia Europeană a concluzionat că țara a îndeplinit condițiile de politică convenite cu UE pentru deblocarea acestei plăți. Mai precis, Moldova a îmbunătățit guvernanța sectorului său public și a consolidat independențaBăncii Naționale a Moldovei. Republica Moldova a consolidat, de asemenea, statul de drept, adoptând o lege privind evaluarea extraordinară (și anume, verificarea de securitate completă) a judecătorilor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește combaterea corupției printr-o mai bună colaborare între agențiile de combatere a corupției și autoritățile de aplicare a legii. De asemenea, Moldova a luat măsuri pentru a sprijini energia din surse regenerabile și și-a reformat Codul vamal, care este acum pe deplin aliniat la Codul vamal al Uniunii. În plus, Moldova a adoptat o strategie națională pentru dezvoltare economică, care oferă o viziune ambițioasă pentru orientarea politicilor sale economice până în 2030.
Asistența macrofinanciară face parte din efortul mai amplu al UE de a sprijini Republica Moldova pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă în ultimii ani; contribuția totală se va ridica la 295 de milioane EUR și va ajuta, de asemenea, Moldova să avanseze pe calea sa europeană.
Societatea Filip & Company anunță că „a acordat asistență Băncii Transilvania în tranzacția de securitizare sintetică cu Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții. În urma implementării acestei inițiative, prima tranzacție de recuperare a capitalului (capital relief) încheiată între Banca Transilvania și entitățile din Grupul Băncii Europene de Investiții, Banca Transilvania va crește accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru cele cu capitalizare medie care îndeplinesc anumite criterii de eligibilitate, datorită eliberării capitalului alocat unui portofoliu de active cu un sold total de peste 2 miliarde lei”.
Alexandru Bîrsan (foto), partener și coordonatorul departamentului de Fuziuni, achiziții și piețe de capital al Filip & Company: „Această securizare sintetică realizată de către Banca Transilvania este un pas important în dezvoltarea liderului pieței bancare românești și crește accesul la finanțare mai ales pentru companiile medii și mici. Această mișcare este semnificativă nu doar pentru Banca Transilvania, ci și pentru întreaga economie locală, deoarece crește accesibilitatea la finanțare pentru întreprinderi care adesea întâmpină dificultăți în obținerea de capital pentru a-și susține creșterea și inovarea. Ne bucurăm că am avut din nou ocazia să fim alături de Banca Transilvania și le mulțumim pentru încrederea acordată în acest proiect important, precum și pentru colaborarea excelentă.”
Echipa Filip & Company care a asistat Banca Transilvania în acest proiect a fost formată în principal din Alexandru Bîrsan (partener) și Camelia Ianțuc (senior associate).
Filip & Company reamintește că „are unele dintre cele mai dinamice și experimentate practici de Banking și servicii financiare, fiind clasată în primul eșalon de către prestigioasa publicație Legal 500. Echipa include specialiști cu o experiență bogată și de succes în tranzacții complexe în domeniul piețelor financiare, dobândită atât în tranzacții interne cât și internaționale”.
Filip & Company este cunoscută ca „una din societăţile de avocatură de top din România care furnizează asistenţă de cea mai înaltă calitate în toate ramurile de drept relevante pentru afaceri care operează în România sau care vizează România. Specializaţi în proiecte complexe care implică o abordare inovativă, avocaţii Filip & Company au experienţă elocventă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructură şi concesiuni, fuziuni şi achiziţii, energie, drept societar, imobiliar, concurenţă, finanţări şi piaţă de capital dar şi dreptul muncii, protectia datelor cu caracter personal, protectia consumatorilor sau a mediului. De asemenea, firma de avocatură asigură asistență și reprezentare în litigii și arbitraje cu implicații semnificative pentru afacerile clienților. Mai multe detalii despre domeniile de expertiză şi echipa Filip & Company găsiți pe www.filipandcompany.com”.
Într-un an marcat de evoluția inflației, politica, inteligența artificială și ratele ridicate ale dobânzilor, scăderea puterii de cumpărare obligă oamenii să fie și mai atenți la cheltuielile din următoarele luni, ceea ce influențează, în mod inevitabil, și alegerea destinațiilor de vacanță și bugetul alocat, arată analiștii XTB, companie de tranzacționare pe bursele internaționale.
În cel de-al treilea trimestru al anului trecut (iulie, august și septembrie), 60% din cheltuielile majorității europenilor s-au îndreptat spre cazare și mesele din vacanță, 18% – către mijlocul de transport în comun, iar 4% din buget a mers către alte tipuri de activități de timp liber, conform sondajului ETR/FAMILITUR.
Spania este a doua țară din lume, în privința numărului de vizite internaționale – inclusiv ale românilor. Printre principalele atracții care conving turiștii sunt cultura, mâncarea, plajele și peisajele. Madrid și regiunile Galicia și Murcia sunt cele trei comunități în care se vor resimți în sezonul acesta, cel mai mult creșterea prețurilor.
Capitala Spaniei, cu o creștere de 4,28%, este, de asemenea, zona care a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la hoteluri și restaurante în ultimele douăsprezece luni, urmată de Galicia și de regiunea Valencia.
Pe de altă parte, La Rioja este comunitatea, alături de Madrid, în care activitățile turistice s-au scumpit cel mai mult, în timp ce în Murcia și Catalonia (Barcelona este capitala regiunii) vor fi observate cel mai mult creșterea prețurilor la transport, arată analiștii XTB.
Spaniolii aleg, însă, alte destinații. Conform ultimelor date ale platformei de trasee turistice gratuite GuruWalk, Italia este destinația internațională numărul unu pentru spanioli. Regatul Unit, Japonia, Portugalia, Franța și Croația sunt următoarele destinații preferate pentru această vară.
Japonia ar putea fi mai accesibilă decât credeam inițial
Analizând evoluția prețurilor și „mișcările valutare” ale țărilor cele mai vizitate în ultimii ani, ajungem la o concluzie clară: este momentul să mergem în vacanță în Japonia.
Recent, OCU (organism din Spania care recomandă și informează consumatorii cu privire la diverse produse) a desemnat această țară asiatică drept destinația favorită pentru această vară. Devalorizarea yenului japonez în ultimele douăsprezece luni face ca vizitarea Japoniei să fie cu 11% mai ieftină decât în 2023.
Situația este complet diferită în Turcia, unde, în ciuda devalorizării lirei cu peste 20%, creșterea prețurilor în domeniile esențiale ale verii, precum cazarea, restaurantele și transportul a depășit 70%. Statele Unite ale Americii se mențin pe a doua poziție cu o creștere a prețurilor de 8%, dat fiind că aici se adaugă și aprecierea dolarului față de euro.
În ultimii ani, turismul din țările Europei de Est a crescut considerabil, iar acest lucru se reflectă și în evoluția prețurilor. România, Serbia și Croația înregistrează, de asemenea, creșteri de aproximativ 8% pentru vacanțele din acest an.
Dintre toate statele menționate mai sus, Croația este țara în care costurile pentru mâncare și cazare au crescut cel mai mult în ultimele luni. Albania ar putea fi inclusă, de asemenea, în această categorie, dar creșterea este mai mult legată de aprecierea monedei albaneze lek, decât de creșterea propriu-zisă a prețurilor (care a fost, de fapt, una dintre cele mai mici din toate țările Europei).
În general, observăm că în Europa, vacanțele s-au scumpit cu o medie de 4%. Portugalia înregistrează o creștere ușor mai mare, din cauza scumpirii cazării și alimentelor, în timp ce în cazul Marii Britanii, aprecierea lirei este unul dintre principalele motive pentru care vacanțele de aici sunt cu 6% mai scumpe decât anul trecut, explică analiștii din cadrul XTB.
Alte țări, precum Italia sau Franța, rămân „în urmă”. În afara Europei, se poate observa și evoluția Marocului, care înregistrează creșteri de 4%, determinate de aprecierea dirhamului.
Universitatea din București (UB) anunță deschiderea înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Școlii de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele (MSciTeh). Timp de două săptămâni, în perioada 22 august – 5 septembrie 2024, peste 60 de elevi de liceu pasionați de știință și 30 de profesori de științe vor avea ocazia să colaboreze cu cercetători de renume pentru a explora tema centrală a evenimentului, „Știința pentru pace și securitate”, în laboratoarele pe de Platforma de cercetare de la Măgurele (Ilfov) și în Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului”. Ediția din acest an MSciTeh aniversează împlinirea a 70 de ani de la înființarea Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN).
MSciTeh le oferă elevilor o experiență educativă unică, utilă în alegerea unei direcții de studiu după încheierea liceului. Anul acesta, școala propune 16 teme care combină învățarea teoretică cu activități practice în laboratoarele de cercetare de pe Platforma de cercetare de la Măgurele. Elevii vor lucra alături de experți în domeniu și vor dezvolta proiecte inovatoare ce țin de înțelegerea lumii în care trăim, găsirea de soluții pentru probleme actuale sau pentru probleme cu care omenirea se poate confrunta în viitor și vor putea avea inițiative tehnologice inovatoare ce ne vor permite să trăim într-o lume mai bună și mai sigură.
Profesorii participanți vor avea ocazia să asiste la sesiuni de pregătire în Geoparcul UNESCO „Ținutul Buzăului” și în laboratoarele pe de platforma de cercetare de la Măgurele, asistați de cercetători din domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) și de experți în educație. Ei vor aplica metode transdisciplinare și interactive de lucru cu elevii, cu scopul de a le stârni interesul și de a le alimenta curiozitatea despre științele lumii moderne, urmărind, astfel, să-i încurajeze spre urmarea unei cariere care să includă, în cât mai mare măsură, știința în toate aspectele ei.
Detalii cu privire la temele abordate la ediția din acest an a MSciTeh pot fi consultate aici. Înscrierile, care sunt deschise până pe 15 iulie 2024, pot fi făcute aici pentru elevi și aici pentru cadrele didactice.
Școala de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele este un eveniment organizat în consorțiul ReCoNnect de Universitatea din București, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Pe lângă cercetătorii celor două institute, sunt implicate cadre didactice și studenți de la șase facultăți ale Universității din București, Facultatea de Biologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Fizică, Facultatea de Geologie și Geofizică, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Acestora li se adaugă, ca parteneri, institutele de fizică de pe Platforma de cercetare de la Măgurele, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul de Științe Spațiale și Institutul de Fizică Atomică.
Compania Națională „Poșta Română” continuă intermedierea vânzării titlurilor de stat destinate exclusiv populației, în cadrul programului „Tezaur”, lansat de Ministerul Finanțelor Publice.
Astfel, începând din data de 8 iulie, 2024, românii pot subscrie pentru două noi emisiuni de titluri de stat cu scadențe la 1, respectiv 3 ani şi dobânzi anuale de 6,00%, respectiv 6,85%.
Prin subunitățile poștale, titlurile de stat pot fi cumpărate astfel:
în perioada 8 iulie – 7 august 2024, prin rețeaua de oficii poștale ale Companiei, din mediul rural;
în perioada 8 iulie – 8 august 2024, din oficiile poștale din mediul urban.
Informații utile pentru persoanele care vor să achiziționeze titluri de stat:
Sunt eligibile persoanele fizice rezidente care au împlinit vârsta de 18 ani până la data închiderii perioadei de subscriere, inclusiv.
Nu există o sumă maximă care poate fi investită de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni.
Titlurile de stat sunt nominative, denominate în lei, fiecare având o valoare de 1 leu.
Dobânda este plătibilă la termenele prevăzute în programul de emisiune. Subscrierea de fracțiuni ale unui titlu de stat nu se acceptă. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur pot fi transferabile și se pot răscumpăra în avans.
Veniturile de persoanele fizice rezidente din subscrierea și deținerea titlurilor de stat sunt venituri neimpozabile.
Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în iunie 2024, aproximativ o treime dintre români sunt optimiști în legătură cu viitorul țării, în creștere față de septembrie 2023.
34,9% dintre români cred că România se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 56,3% sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării. 8,9% reprezintă ponderea non-răspunsurilor. Cred în proporții mai mari decât media că țara merge într-o direcție bună: votanții PSD și ai PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, cei inactivi potențial activi și cei cu venituri ridicate. Sunt pesimiști în legătură cu viitorul țării mai ales: votanții AUR și ai USR, persoanele cu educație primară, cei cu vârsta între 45 și 59 de ani, gulerele gri și cei cu un venit redus.
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Percepția direcției în care merg lucrurile în România a avut evoluții constante în ultimele 10 luni. Comparativ cu septembrie 2023, ponderea celor care cred că țara merge într-o direcție bună a crescut semnificativ de la 21,1% la 34,9%. Întrebați care este motivul pentru care cred că lucrurile merg în România într-o direcție bună, 41,2% dintre optimiști indică faptul că viața lor s-a îmbunătățit, 24,7% indică starea economiei țării, iar 23,9% indică modul în care este guvernată țara. În ceea ce privește percepția direcției greșite, aceasta a scăzut de la 69,5% în septembrie 2023 la 56,3% în iunie 2024. Motivul direcției greșite indicat de aproape două treimi dintre pesimiști este modul în care este guvernată țara, în timp ce 23,1% indică starea economiei țării și doar 8% faptul că viața lor s-a înrăutățit”.
În septembrie 2023, 21,1% credeau cu țara merge într-o direcție bună. Erau de aceeași părere 23,4% în octombrie 2024, 25,1% în noiembrie 2023, 24,8% în ianuarie 2024, 25,5% în februarie 2024, 30,8% în aprilie 2024, 32,5% în mai 2024 și 34,9% în iunie 2024.
În septembrie 2023, 69,5% dintre respondenți credeau cu țara merge într-o direcție greșită. Erau de aceeași părere 68,6% în octombrie 2024, 66,7% în noiembrie 2023, 69,7% în ianuarie 2024, 70,1%% în februarie 2024, 62,5% în aprilie 2024, 60,3% în mai 2024 și 56,3% în iunie 2024.
41,2% dintre cei optimiști cu privire la direcția țării cred că principalul motiv pentru această evoluție îl reprezintă faptul că viața lor s-a îmbunătățit. 24,7% menționează starea economiei țării, iar 23,9% modul în care este guvernată țara. 4,1% aleg alt motiv, iar 6% nu știu sau nu răspund.
62,5% dintre cei pesimiști cu privire la direcția țării cred că principalul motiv pentru această evoluție îl reprezintă modul în care este guvernată țara. 23,1% menționează starea economiei țării, iar 8% faptul că viața lor s-a înrăutățit. 4,2% aleg alt motiv, iar 2,3% nu știu sau nu răspund.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Start-up-ul fintech MetaWealth a încheiat cu succes o rundă de finanțare pre-Seria A de 2 milioane de euro de la 11 investitori din Marea Britanie, Suedia, Portugalia, Spania, Elveția și România, care evaluează cea mai importantă platformă de tokenizare imobiliară la 50 de milioane de euro, la numai 15 luni de la lansarea sa la nivel global.
Cu o prezență puternică în București, Marbella și Dublin, MetaWealth conectează dezvoltatorii cu cumpărători individuali și investitori din întreaga lume, prin integrarea tehnologiei blockchain/ de tokenizare de ultimă generație, a expertizei globale în domeniul imobiliar și a înțelegerii de neegalat a pieței.
De la lansarea sa în martie 2023, platforma revoluționară de investiții a tokenizat cu succes 101 active imobiliare premium, cu o valoare totală a investiției de peste 20 de milioane USD. Per ansamblu, start-up-ul fintech are sub contract proprietăți imobiliare din 3 țări cu o valoare totală de 55 de milioane USD. Branduri de prestigiu din industriile de consultanță, imobiliare și tehnologie, inclusiv Deloitte, Colliers, ONE United și Solana, colaborează cu MetaWealth în misiunea sa de a revoluționa piața tradițională de investiții imobiliare cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generație.
Michael Topolinski, co-fondator și Chairman MetaWealth, spune: „Suntem extrem de încântați de succesul acestei runde de finanțare, care confirmă faptul că MetaWealth răspunde la toate exigențele de evaluare pe care le au investitorii experimentați și de calibru. Suntem un business inovator, cu un istoric impresionant de rentabilitate ridicată, cu un portofoliu și un pipeline puternic, și cu un model de business scalabil la nivel global. Ne propunem să organizăm o rundă de finanțare Seria A cu mai multe fonduri de venture capital, până în primul trimestru al anului 2025”.
Totodată, start-up-ul este în discuții avansate cu mai multe bănci locale și internaționale interesate să ofere clienților lor acces la oportunitățile de investiții disponibile prin MetaWealth.
Investitorul Bogdan Herea, membru în Consiliul Consultativ, care coordonează în calitate de terță parte implementarea parteneriatelor cu băncile, spune: „Industria imobiliară a reprezentat dintotdeauna un business esențial pentru industria bancară. Astăzi, tehnologia revoluționează ambele industrii și este firesc ca ele să-și exploateze sinergiile tradiționale prin acest nou cadru global de blockchain și tokenizare oferit de MetaWealth. Discuțiile noastre incipiente de la Londra și București, precum și entuziasmul investitorilor de a investi în MetaWealth ne dau încredere. Ne așteptăm să anunțăm primele parteneriate bancare în următoarele șase luni.”
Luna viitoare, MetaWealth își va inaugura sediul din Londra, de unde va coordona activitățile de reglementare și conformitate, marketing, relații cu investitorii și parteneriatele. Pe de altă parte, biroul MetaWealth din București rămâne hub-ul operațional și de resurse umane, coordonând activitățile de achiziții și managementul activelor, operațiunile financiare, juridice și contabile, precum și liniile cruciale de business privind tehnologia, ingineria și securitatea platformei.
În prezent, start-up-ul migrează de la tehnologia blockchain Ethereum la Solana și investește în securizarea licenței sale Distributed Ledger Technology (DLT) pentru Europa. Până la sfârșitul anului, echipa locală ar putea crește de la 28 la 40 de persoane.
În contextul în care platforma fintech explorează în mod activ oportunități noi de investiții, următorul activ lansat pe platformă va fi o premieră pentru portofoliul MetaWealth, respectiv un activ în domeniul ospitalității de pe riviera grecească. Alte active aflate în prezent în curs de negociere se află în Italia și Spania.
tbi bank, una dintre cele mai importante bănci de tip challenger din Europa de Sud-Est, anunță că și-a capitalizat întregul profit net consolidat pentru 2023, în valoare de 42,5 milioane de euro.
Profitul tbi pentru primele șase luni ale anului 2023 a fost deja capitalizat în urma unei aprobări obținute de la Banca Națională a Bulgariei la sfârșitul anului 2023. Acum, acționarii tbi bank au decis, de asemenea, să reinvestească și profitul din a doua jumătate a anului 2023, pentru a susține creșterea viitoare.
tbi a raportat rezultate financiare record în 2023, cu un avans al profitului net de 17% și o creștere impresionantă de aproape 40% a activelor totale – cea mai mare dintre toate băncile de pe piața bulgară. În 2023, tbi bank a deservit cererile a 1,6 milioane de clienți unici (de două ori mai mult decât în 2022) în cele trei piețe principale ale sale – Bulgaria, România și Grecia, acordând aproximativ 750 000 de credite în valoare de aproape 1 miliard euro (creștere anuală de 30%).
„Suntem bucuroși să vedem angajamentul ferm al acționarilor noștri față de creșterea viitoare a afacerii noastre. Prin capitalizarea profitului nostru din 2023, oferim o bază stabilă pentru a încuraja extinderea noastră pe piețele pe care activăm. Vom continua să investim în îmbunătățirea constantă a produselor și serviciilor noastre pentru a face viața clienților noștri mai ușoară”, spune Petr Baron, CEO, tbi fs.
Producătorul american Crane ChemPharma & Energy a închiriat3.000 metri pătrați spații de producție în Industra Park Arad dezvoltat de Oresa Industra. Prin această tranzacție intermediată de compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, Crane ChemPharma & Energy își consolidează capacitatea de producție din regiune.
Înființată în 1855, compania Crane livrează soluții inovatoare și bazate pe înaltă tehnologie pentru o gamă largă de industrii, printre care aerospațială și de apărare.
Ștefan Surcel, Head of Industrial Agency Cushman & Wakefield Echinox:„Companiile de producție au fost foarte active pe piața închirierilor de spații industriale și de logistică în ultimii trei ani, iar dezvoltatorii sunt foarte dornici să construiască parcuri moderne pentru a răspunde acestei cereri, care vine atât din partea jucătorilor internaționali, cât și a celor autohtoni. Industra Park Arad, cel mai nou parc industrial din oraș, îndeplinește toate cerințele clintului Crane ChemPharma, companie care are ca țintă principală fabricare de produse cu grad ridicat de inovare și tehnologizare”.
Industrial Park Arad, o locație premium din Arad, are o suprafață de 33.000 de metri pătrați și urmează să fie livrat în acest an și se află în portofoliul Oresa Industra, divizia de real-estate a family office-ului Oresa.
Oresa Industra este un jucător activ pe piața spațiilor logistice și industriale cu un portfolio total de spații logistice și industriale de aproximativ 77.000 metri pătrați și cu proiecte aflate în diverse stadii de dezvoltare cu o suprafață de circa 65.000 metri pătrați.
Loredana Brehuescu,Investment & Leasing Manager Oresa Industra: „Proiectul de la Arad este cel mai mare parc industrial dezvoltat în oraș în ultimii 16 ani, fiind rezultatul unei re-conversii de succes a unei foste galerii comerciale într-un spațiu modern care răspunde tuturor cerințelor și normelor de pe piața industrială și de logistică. În prezent parcul are un grad de ocupare de 40% și acomodează chiriași atât din sectorul industrial și logistic, cât și cel comercial. Arad este al doilea cel mai mare hub logistic din regiunea de Vest având în vedere stocul de astfel de spații, stoc care este închiriat aproape în totalitate, ceea ce arată interesul companiilor pentru acest oraș.”
Oresa Industra este principalul jucător de pe piața industrială și de logistică si din Iași, după ce anul trecut a livrat 10.000 metri pătrați de astfel de spații logistice clasa A în cadrul Industra Park Iași, parc care a ajuns la o suprafață total închiriabilă de 35.000 de metri pătrați. Spațiile din cadrul parcului din Iași sunt închiriate în proporție de 100%, printre chiriași numărându-se companii precum LEAR Coorporation, Tester, Ropharma, Antalis sau Side Grup.
Grupul Oresa este o companie de investiții controlată de o familie din Suedia, active în Europa Centrală și de Est din 1995 și cu o prezență activă în România.
Deficitul de forță de muncă cu care se confruntă piața de la noi determină în special companiile din domenii ca: HoReCa, agricultură, construcții, retail, servicii (curierat, menaj etc.) să angajeze personal străin, în special din țările Asiei. Pentru că nu dispun de expertiza necesară, managerii din cadrul acestor companii sau antreprenorii apelează de multe ori la o agenție care se ocupă cu importul de forță de muncă străină, despre care se presupune că știe toate aspectele acestui proces, de la identificarea personalului în țara lui de origine și până la recrutarea, aducerea și integrarea lui în România.
Companiile care vor să angajeze străini o pot face corect, productiv și într-un termen rezonabil, dacă apelează la agenții de HR specializate, care cu asta de ocupă: recrutarea și integrarea de personal din afara țării. Însă, atunci când alegi să lucrezi cu o astfel de agenție, tu ca manager sau factor decizional dintr-o companie trebuie să ții seama de câteva aspecte, pentru a nu-ți lua ceea ce numim în limbaj colocvial „țeapă”, încredințând procesul de recrutare unei echipe lipsite de profesionalism.
La 5 aspecte trebuie să fie atenți angajatorii atunci când aleg să lucreze cu o agenție de HR ce recrutează străini, astfel încât să fie siguri că beneficiază de niște servicii eficiente:
1. Portofoliul și recomandările
O agenție de import personal străin se poate recomanda în fața unor companii angajatoare cu care începe o colaborare prin intermediul portofoliului. Acesta indică câteva aspecte edificatoare:
pentru ce companii a mai adus personal străin repectiva agenție;
în ce domenii de activitate au avut loc recrutările;
ce nivel de calificare au lucrătorii importați de această agenție: calificați, necalificați, white collar(personal de birou), blue collar(cei care efectuează muncă manuală, adesea în medii non-birou, cum ar fi șantierele sau liniile de producție), high skilled (înalt calificați) etc.
2. Partenerii din țările de import forță de muncă
Recrutarea de personal străin începe în țările de origine. De aceea, agenția către care un angajator din România ar trebui să externalizeze acest proces este cu atât mai credibilă cu cât are parteneriate stabile în acele state de unde sunt aduși lucrătorii. Dosarul de evaluare a fiecărui potențial angajat străin este pregătit de agenția din România împreună cu partenerii din țările respective.
România importă forță de muncă aproape din toate țările asiatice, cei mai mulți provenind din India, Nepal, Filipine și Malaezia. Pentru a avea un proces de recrutare ca la carte, este nevoie de parteneri stabili în țările din care angajăm. Acești parteneri cunosc legislația țării respective, profilul, stilul de viață și de muncă al oamenilor lor, precum și nivelul lor de calificare, astfel că ne pot recomanda acele persoane ce dețin abilitățile de care este nevoie în companiile din România.
3. Cunoașterea legislației din România privind integrarea străinilor
O agenție de HR care se ocupă cu recrutarea de personal străin non-UE trebuie să cunoască atât legislația muncii, cât și pe cea a imigrației, a regimului străinilor în România. În plus, aceasta trebuie să descurce toate firele birocrației care vin la pachet cu această legislație. Orice imigrant din afara spațiului european are nevoie de o serie de acte ca: vize de lungă ședere pentru muncă, permis de ședere, avize de angajare etc.
Noile modificări aduse OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România obligă un angajator ca în termen de maximum 15 zile de la sosirea unui străin non-UE în țară, să facã toate demersurile necesare angajării, inclusiv să depună în portalul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) actele necesare obținerii permisului de ședere. O agenție de import de forță de muncă care are un serviciu de consultanță în acest sens poate sprijini ambele părți (companie angajatoare, străin angajat) cu întocmirea documentației pentru obținerea acestui permis de ședere și consultanță, privind încarcarea documentelor în contul creat pe aplicația IGI.
4. Solvabilitatea și situația financiară
Atunci când o companie decide să externalizeze serviciile de import forță de muncă către o agenție de HR cu experiență pe această nișă, este recomandat să verifice situația financiară a respective entități juridice. Rapoartele financiare care indică solvabilitatea agenției fac din aceasta un partener credibil, cu care se poate porni la drum în procesul de recrutare și integrare de personal străin.
5. Rata de retenție
O rată de retenție mare este un alt indicator al credibilității unei agenții de recrutare lucrători străini, de care ar trebui să țină cont o companie care dorește angajarea acestora.
Pentru a ajunge la 95% retenție de personal, așa cum avem noi acum, trebuie să respecți întocmai din punct de vedere legislativ și comercial fiecare din cei trei pași ai procesului de import forță de muncă, și care se traduc prin formula „Recruit-Training-Deploy” (Recrutare – Instruire – Trimitere către angajator), astfel încât fiecare dintre cei trei jucători ai acestui proces (agenția, compania care angajează, angajatul) să fie mulțumit. Recrutarea nu se termină odată ce străinul a ajuns în țară, ci mai durează cel puțin încă trei luni, timp în care se efectuează o monitorizare a acestuia, pentru o integrare corectă a lui, etapă ce presupune întocmirea de acte, urmărirea comportamentului lui social și la locul de muncă, la care se adaugă chiar și medierea de posibile conflicte generate de șocul cultural, ce pot apărea între angajații români și cei străini sau între străini și alți membri ai comunităților locale în care aceștia vor să se integreze.
Oana Călin esteManaging Partener al HR Umbrella, agenție de consultanța specializată în imigrare, recrutare și integrarea străinilor în România. Oana a lucrat la peste 1000 de cazuri în diverse scenarii de imigrare, de la permise de muncă la invitații pentru personalități, reunificări de familie și chiar deportări, astfel încât cunoaște fiecare pas din aceste procese, scurtături legale și alte aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere cineva care vine să muncească și să trăiască în România. Ea este și membră a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
Compania de IT Cognizant România anunță recrutarea a peste 100 de experți, în plus față de cei mai mult de 100angajați de la începutul anului 2024. Explicând necesitatea acestui demers, compania se referă la realitatea că „evoluția tehnologiei aduce și noi trenduri în piață în ceea ce privește pregătirea pe care specialiștii IT de astăzi e nevoie să o aibă pentru a face față cererii din zona de business.
Mai multe detalii se regăsesc în studiul realizat de Cognizant împreună cu Oxford Economics, New Work, New World, care se referă la adopția inteligenței artificiale generative și impactul asupra societății şi viitorului muncii (studiul cuprinde evaluarea și prognozarea impactului economic al Gen AI în Statele Unite în următorii 10 ani). Studiul prezice că 90% din locurile de muncă vor fi perturbate într-un fel de inteligența artificială generativă, pregătind scena pentru o schimbare profundă a modului în care abordăm munca, productivitatea și creșterea economică. Impactul tehnologiei va fi influențat de rata de adoptare din partea business-urilor și de cât de repede se pot adapta oamenii la noile moduri de lucru”.
Mihai Constandiș, Country Manager, Cognizant România: „Sectorul IT a resimțit provocări constante în ultimii ani, de la creșteri accelerate, până la reechilibrarea care a început în 2023. Capacitatea de adaptare și flexibilitatea companiilor, cât și a specialiștilor din domeniu reprezintă o prioritate în acest context. E important să continuăm să generăm valoare pentru fiecare industrie prin soluții digitale care evoluează acum în mod accelerat și să ne susținem clienții, asigurându-ne astfel succesul reciproc. Este nevoie ca fiecare specialist IT să-și analizeze setul de abilități și expertiza, să învețe, să se dezvolte constant, pentru a fi în pas cu noile tendințe. Acest lucru începe devreme, prin apetitul educat pentru tehnologie pe care îl au noile generații și continuă pe tot parcursul carierei fiecărui profesionist.”
Matei Neagoș, Head of Delivery, Cognizant România:„Pe măsură ce clienții noștri privesc tot mai mult spre viitor și se gândesc la cum va arăta business-ul lor mâine, căutând să inoveze, în special încercând să încorporeze inteligența artificială, am încercat să gândim serviciile și soluțiile pe care le oferim astfel încât să venim în întâmpinarea acestor nevoi. În ultimul timp, am observat o disponibilitate crescândă din partea clienților pentru investiții în această direcție. Prin urmare, în plus față de cei peste 100 angajați de la începutul anului 2024, recrutăm acum peste 100 de experți IT, nivel Mid-Senior, din toată România, pentru munca în regim hibrid, specialiști în Java, Full Stack Web, .NET, AI & Analytics, Data, DevOps și QA Automation.”
Cognizant România subliniază că experții „vor lucra cu clienți din SUA și Europa, companii care activează în domenii precum Healthcare, Media & Tech, Banking & Financial Services, Retail, Automotive, care își doresc experiențe digitale personalizate pentru utilizatorii lor finali și pentru business, cu scopul de a-și automatiza, optimiza și digitaliza experiențele. Specialiștii IT pot aplica la pozițiile disponibile direct pe pagina LinkedIn Cognizant, la secțiunea “Jobs” în România”.
Raluca Dolan, HR Director, Cognizant România. „Educația continuă este o direcție strategică în Cognizant România, angajații noștri beneficiază de programe vaste de Learning & Development, incluzând programe diversificate de Reskilling şi Upskilling şi programe de inovare (Bluebolt). În iunie am avut o săptămână dedicată Learning & Development, iar în iunie-iulie derulăm intern Innovation Festival, context în care colegii noștri împărtășesc experiențe de inovare.
Investim în educație şi în comunitățile din care facem parte. La finalul lunii iunie am donat echipamente IT în valoare de 85.000 Euro către Asociația Studenților Universității de Artă şi Design din Cluj-Napoca.
De asemenea, investim şi în educație prin metode alternative, cum este colaborarea cu Destiny Park, acest spațiu inedit care îşi va pune amprenta asupra noilor generații de tineri.”
Drept concretizare, compania Cognizant România anunță lansarea unui nou concept edu-tech în orașul în miniatură pentru copii Destiny Park București,unde este prezentă cu un spațiu alternativ de joacă și învățare din 2022. Cognizant România reamintește că „este singurul partener IT al Destiny Park” și subliniază că, în acestă vară, „vine cu o nouă experiență gândită să activeze creativitatea și curiozitatea vizitatorilor. Copiii care vor ajunge în spațiul de experiență Cognizant vor face primii pași pe tărâmul IT-ului. De la puzzle-uri inedite, serii logice, intrebări de cultură generală legate de tehnologie, la jocuri menite să le dezvolte diverse abilități și cunoștințe, toate acestea le oferă copiilor și tinerilor un cadru optim pentru explorarea tehnologiei într-un mod atractiv”.
Ana-Maria Pascaru, director de marketing, Destiny Park: „Destiny Park este un reper în educația non-formală în România. În 2023 am avut 173.175 de vizitatori. Când am deschis parcul, în septembrie 2022, am luat în calcul, pentru primul an, doar vizitatori din București și Ilfov. Acum ne vin copii nu doar din tot sud-estul și sud-vestul țării, dar și din orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Oradea sau Timișoara și din străinătate. Acest lucru ne bucură, pentru că oamenii au înțeles repede ce înseamnă învățarea prin joacă și joc. Parteneriatele cu companii de renume precum Cognizant ne ajută să aducem realism în experiențele copiilor și să consolidăm percepția acestora despre industriile reprezentative. Copiii iubesc tehnologia și se bucură de experiențele care aduc și distracție, pe lângă informații. De aceea, activitatea Cognizant din Destiny Park este foarte apreciată, iar schimbarea pe care tocmai am făcut-o îi va face pe copii să fie și mai interesați de domeniul IT.”
Cognizant România precizează că „activitățile sunt structurate pe categorii de vârstă, 3-6 ani, 7-10 ani și 11-14 ani, astfel încât fiecare copil care ajunge în studioul Cognizant să aibă parte de o experiență memorabilă, potrivită atât cu vârsta, cât și cu percepția, înțelegerea și curiozitatea sa”.
Cognizant (Nasdaq: CTSH) se recomandă prin faptul că dezvoltă afaceri modern: „Ne ajutăm clienții să își modernizeze tehnologia, să reimagineze procesele și să transforme experiențele, astfel încât să poată rămâne în top într-o lume aflată în schimbare rapidă. Împreună, îmbunătățim viața de zi cu zi. Detalii pe www.cognizant.com sau @cognizant.
Cognizant Romania este prezentă în România din 2018, când Cognizant a achiziționat Softvision, companie fondată în 1998, în Cluj-Napoca. În prezent, Cognizant este angajator de top în România, cu sedii în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Baia Mare, cu 2400 de angajați, fiind unul dintre cele mai mari centre de dezvoltare software Cognizant din Europa de Est. Anul acesta, Cognizant România a ocupat locul al 2-lea în topul “Randstad România Employer Brand Research 2024”, cea mai cuprinzătoare cercetare de brand de angajator din lume”.
Destiny Park reamintește că „se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani și este situat în zona comercială Băneasa din București. Promovând învățarea prin joacă și educația alternativă atât în rândul cadrelor didactice, cât și al părinților, a devenit rapid un punct major de interes pentru petrecerea timpului liber sau pentru programele Școala altfel și Săptămâna verde”.
Sphera Franchise Group anunță că „extinde rețeaua KFC prin deschiderea primei unități din Sinaia. Această inaugurare, cea de-a patra din 2024, a implicat o investiție de aproximativ un milion de euro. Poziționarea într-una dintre cele mai vizitate destinații turistice, unde fluxul de vizitatori depășește anual pragul de 200.000, are ca scop consolidarea prezenței KFC în regiuni cheie ale țării”.
Marian Gogu, director general, KFC România: „Alegerea orașului Sinaia pentru cea de-a cincea unitate KFC din județul Prahova se aliniază obiectivelor noastre de expansiune din acest an, prin valorificarea fluxului turistic constant, precum și a potențialului economic ridicat al regiunii. Dincolo de consolidarea rețelei locale de restaurante, ne bucurăm de fiecare dată când reușim să ajungem mai aproape de clienți, fie în proximitatea locuinței, fie pe traseul călătoriilor lor.”
Investitorii precizează că „noul restaurant, de tip drive thru, este situat în centrul comercial Sinaia Plaza, pe Calea Brașovului, nr. 50-52. Cu o suprafață de 320 mp, unitatea oferă 54 de locuri în interior și 44 de locuri pe terasă și are un design interior optimizat pentru eficientizarea fluxurilor operaționale, prin amplasarea meniurilor digitale în proximitatea kioskurilor de comandă. Programul de funcționare este 08:00-23:45 pentru servirea în restaurant, în timp ce linia de drive thru și serviciul de take-away sunt disponibile 24/7.
Restaurantul KFC DT Sinaia este echipat cu cele mai noi tehnologii, inclusiv ecrane digitale pentru prezentarea interactivă a produselor și ofertelor atât în interiorul unității, cât și pe traseul de drive thru. În plus, unitatea dispune de kioskuri digitale destinate procesului de self-order, oferindu-le clienților posibilitatea de a comanda rapid și ușor.
Restaurantul beneficiază de sistemul free refill pentru băuturi răcoritoare și opțiunile multi-channel, care permit clienților să servească produsele în restaurant, să opteze pentru take-away, să comande în proximitatea locației sau să folosească linia Drive Thru pentru a comanda direct din mașină.
Prin intermediul noii unități, KFC creează 40 de noi locuri de muncă, într-un mediu care susține evoluția și creșterea performanței individuale. Angajații beneficiază de un salariu net de peste 3.100 de lei începând cu a treia lună de colaborare, care include salariul de bază, tichete de masă și diverse bonusuri și prime, conform politicii de remunerare a KFC. Una dintre valorile brandului este încrederea acordată angajaților, care este confirmată prin furnizarea unui traseu de carieră bine definit și prin oferirea a numeroase oportunități de avansare profesională. De asemenea, echipa primește acces gratuit la o platformă online cu peste 750 de cursuri de formare, care acoperă o gamă largă de aptitudini și interese, utile atât pentru dezvoltarea profesională, cât și personală.
Pentru mai multe detalii despre noutăţile pregătite de KFC, accesaţi pagina de Facebook KFC România, pagina de Instagram KFC România, pagina de TikTok KFC România și site-ul www.kfc.ro”.
Sphera Franchise Group este caracterizat drept „cel mai mare grup din industria de food service din România, deținând companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România și KFC în Chişinău, Republica Moldova, și în anumite zone din Italia. Grupul deține peste 170 de restaurante pe cele trei piețe și are aproximativ 5.000 de angajați. Sphera Franchise Group este listată pe Bursa de Valori București din 2017, sub simbolul SFG, fiind singura companie din HoReCa inclusă în indicele principal BET, precum și în FTSE Global Microcap și în MSCI Frontier Markets Small Cap”.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința din 5 iulie 2024, a hotărât următoarele:
scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024;
scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an;
menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12 la sută în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descendent a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat noile majorări de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste și în creștere puternică în aprilie.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8 la sută în luna mai 2024, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s‑au redus în luna mai la 7,6 la sută, de la 8,5 la sută, respectiv 8,3 la sută, în martie 2024.
Activitatea economică a crescut cu 0,4 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6 la sută în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.
Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali.
Evoluția exportului net și-a mărit influența contracționistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării ușoare a ecartului dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanței comerciale și‑a menținut totuși constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent și-a redus-o considerabil față de trimestrul precedent, dată fiind și accelerarea puternică a creșterii excedentului balanței veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.
Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul și cea a vânzărilor auto‑moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producția industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcții a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variația anuală a importurilor de bunuri și servicii și-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv față de cea a exporturilor, în condițiile unei majorări relativ mai pronunțate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata șomajului BIM s-a mărit doar ușor în aprilie-mai, până la 5,4 la sută, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului și s-a menținut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar și în condițiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creștere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în luna mai și au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat și au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuației așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum și al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieței financiare internaționale și ale percepției asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8 la sută în aprilie, după scăderea la 4,7 la sută în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7 la sută, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8 la sută în mai, de la 68,9 la sută în martie 2024.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
Incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Având în vedere cele mai recente date disponibile și perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată anterior, dar și în condițiile incertitudinilor încă ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 5 iulie 2024, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024. Totodată, s-a decis reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, și reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Din cele 115 tranzacții anunțate pe piața locală de fuziuni și achiziții în prima jumătate a acestui an, 20 au depășit valoarea de 40 milioane de euro, față de 15 astfel de tranzacții în aceeași perioadă a anului trecut. Deși numărul total de tranzacții anunțate a scăzut cu 8% an/an, ponderea tranzacțiilor mari a crescut. Astfel, dacă în prima jumătate a anului 2023 valoarea medie a unei tranzacții anunțate era de 17 milioane de euro (excluzând mega tranzacția prin care operațiunile Enel România au fost preluate de PPC), în primul semestru al acestui an valoarea medie a crescut la 23 de milioane de euro. Acest lucru se datorează pe de o parte dimensiunii mai mari a companiilor țintă, iar pe de altă parte creșterii evaluărilor pe fondul stabilității macroeconomice și îmbunătățirii sentimentului economic. Analiza exclude tranzacțiile încheiate pe Bursa de Valori București (de tipul IPO-uri, SPO-uri, răscumpărări sau deal-uri bilaterale cu acțiuni listate).
În lipsa unui megadeal precum tranzacția cu Enel din prima jumătate a anului trecut care a propulsat piața la 3,4 miliarde euro în termeni de tranzacții anunțate, valoarea totală a pieței de fuziuni și achiziții de la începutul anului curent a scăzut la 2,6 miliarde de euro. Izolând însă impactul acestui mega deal, piața locală a înregistrat o creștere anuală totală de 24%, de la 2,1 miliarde euro la 2,6 miliarde de euro.
La nivel de structură, piața a rămas dinamică în sectoarele de energie, real estate și industrie, acestea generând împreună 47% din numărul total al tranzacțiilor anunțate de la începutul anului. În energie, sectorul producătorilor de electricitate din surse regenerabile, atât operaționali, cât și în diverse stadii de dezvoltare, a rămas de mare interes pentru investitori, valoarea medie a tranzacțiilor crescând 3,8 ori an/an (excluzând Enel), până la 34 milioane euro. Industria și sectorul real estate au rămas de asemenea interesante pentru investitori, fiecare cu câte 16 tranzacții de tip M&A anunțate, la valori medii de 20, respectiv 27 milioane euro/tranzacție.
În IT&C se remarcă o scădere atât a numărului de tranzacții anunțate (16 în primul semestru din 2024 vs 30 în S1 din 2023), cât și a valorii totale a acestora (131 milioane euro în S1 2024 față de 310 milioane euro în S1 2023). Această dinamică poate fi pusă pe seama modificărilor legislative privind eliminarea scutirii de impozit pe venit a angajaților din acest sector, fapt care a pus jucătorii în fața unei alegeri între conservarea capitalului uman și menținerea marjelor de profitabilitate.
Investitorii strategici rămân cei mai activi cumpărători în piața românească de fuziuni și achiziții, 56 din cele 115 tranzacții fiind realizate de aceștia. Fondurile de investiții și-au diminuat prezența în calitate de cumpărători pe piața locală, doar 10 investitori financiari anunțând achiziția unor companii românești în perioada ianuarie – iunie 2024 (față de 28 de tranzacții operate de fonduri în perioada ianuarie-iunie 2023). Această scădere este aproape în totalitate generată de sectorul de IT&C.
Principalele tranzacții în primul semestru al anului 2024
Cea mai mare tranzacție anunțată în sectorul financiar, dar care nu a fost încă finalizată, este reprezentată de achiziția OTP Bank de către Banca Transilvania, despre care presa raportează deja primirea aprobării Consiliului Concurenței. În paralel, Banca Transilvania înaintează în procesul de achiziție a BRD Pensii, tranzacție prin care va accesa segmentul pensiilor private obligatorii.
Digi Romania și grupul Clever Media sunt în proces de achiziție a operatorului Telekom România, tranzacție condiționată de mai multe aspecte, inclusiv obținerea aprobărilor necesare de la Consiliul Concurenței.
Acest semestru a adus și decizia Globalworth de a face exit integral din sectorul logistic. O primă parte a portofoliului, respectiv proprietățile industriale, a fost deja transferată către un cumpărător strategic, CTP, la o valoare anunțată de 70 milioane de euro. Cea de-a doua tranzacție derulată împreună cu Global Vision vizează trei parcuri logistice ce vor fi achiziționate de dezvoltatorul belgian WDP, în schimbul unei sume anunțate de 100 milioane euro.
Alte tranzacțiile semnificative care au avut închiderea financiară în primul semestru al anului includ achiziția First Bank de către Intesa Sanpaolo, achiziția Trei Brutari de către grupul mexican Bimbo și vânzarea complexului Expo Market Doraly către WDP.
Perspective pentru a doua jumătate a anului 2024
Pe fondul deciziei Băncii Centrale Europene de a reduce rata de dobândă de politică monetară, se anticipează o scădere a ratei inflației atât în zona euro, cât și în România care, în mod tradițional, urmează același trend. România reușește să rămână un hub atractiv pentru investitorii străini care continuă să facă achiziții strategice pe piața locală. Conservarea stabilității macroeconomice în cursul unui an electoral, disponibilitatea fondurilor europene de natură să sprijine finanțarea cheltuielilor de capital în domeniile strategice precum și scăderea graduală a inflației au dus la îmbunătățirea indicatorului de sentiment economic și temperarea percepției de risc față de jucătorii din economia locală.
Sectorul energiei va rămâne în prim plan atât ca număr de tranzacții, cât și ca valoare, în contextul avansării a numeroase proiecte de energie regenerabilă în procesul de autorizare și construire. Sectorul serviciilor private de sănătate și cel al bunurilor de larg consum sunt de asemenea așteptate tranzacții semnificative, cu perspectiva generării unui nou mega deal. Industria și sectorul de IT&C vor rămâne dinamice, investitorii strategici rămânând dominanți în defavoarea fondurilor de private equity.
După alegerile organizate în Marea Britanie, Partidul Laburist sărbătorește victoria, însă piața obligațiunilor va decide politicile lor fiscale, nu obținerea majorității de 170 de locuri în Parlamentul britanic, arată analiștii XTB, companie internațională de investiții.
În ultimii ani, Laburiștii s-au reformat complet și sunt pe cale să câștige 410 locuri și o majoritate de 170 de locuri, conform sondajelor de tip exit-poll realizate de principalele televiziuni din Marea Britanie. Acest număr este ușor mai mic decât majoritatea de 179 de locuri câștigată de fostul premier britanic Tony Blair și, de asemenea, ușor sub majoritatea absolută pe care unii au prevăzut-o înainte de aceste alegeri.
Cu toate acestea, vorbim despre o victorie importantă pentru Partidul Laburist, care ar putea să mențină formațiunea politică la putere mulți ani, ceea ce sugerează și că sondajele de opinie din perioada premergătoare acestei seri au fost precise.
Piața a răspuns moderat la vești
Deoarece rezultatul este, în linii mari, unul așteptat, lira sterlină a avut o reacție moderată la rezultatele preliminarii. Din acest motiv, atenția se va îndrepta acum către următorii pași din această perspectivă.
Sir Keir Starmer, liderul laburiștilor, trebuie încă să prezinte în detaliu planurile sale de cheltuieli și impozitare și, cel mai important, modul în care va crește economia. Piețele financiare au încredere că poziția fiscală a Regatului Unit este sigură cu Laburiștii, de aceea randamentele obligațiunilor și lira sterlină au rămas stabile în timpul acestei campanii electorale, subliniază analiștii XTB.
Atenția se va îndrepta rapid către primele 100 de zile în funcția din Downing Street 10 ale lui Keir Starmer și către modul în care acesta va prezenta planurile economice pentru a stimula dezvoltarea, în același timp cu îmbunătățirea serviciilor publice.
Investitorii vor urmări îndeaproape fiecare acțiune pentru a se asigura că Starmer își menține mesajul de „stabilitate” și prudență fiscală, altfel ar putea descoperi că supraveghetorii obligațiunilor nu sunt niciodată departe.
Ce urmează pentru prețurile activelor din Marea Britanie
Investitorii sunt așteptați ca, în perioada următoare, să își bazeze deciziile pe ceea ce cred că noul prim-ministru Keir Starmer va face în viitor. Prețurile opțiunilor sell/buy sugerează că nimeni nu se așteaptă la surprize din partea Laburiștilor, mai arată analiștii XTB.
Volatilitatea pe 3 luni pentru perechea GBP/USD este aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani. Există o tendință pozitivă pentru opțiunile GBP/USD, ceea ce sugerează că traderii văd o perspectivă pozitivă pentru lira sterlină. Raportul put/call pentru FTSE 100 este ușor pozitiv, ceea ce sugerează că piața nu se așteaptă ca principalul indice blue-chip al Regatului Unit să scadă în urma rezultatului alegerilor.
Lichiditatea pe piețele financiare a fost redusă în seara de 4 iulie, chestiune ce poate fi pusă și pe sema sărbătorii naționale din SUA. O reacție reală se observă dimineața, odată ce piețele din Marea Britanie se deschid.
Al doilea tur de scrutin din Franța, care va avea loc duminica aceasta, pune sub presiune moneda euro și piețele financiare. Scenariile privind componența parlamentului francez – Adunarea Națională – sunt în principal două, iar rezultatele lor sunt legate de evoluția datoriei publice a țării. Diversele promisiuni de campanie făcute de extrema dreaptă dar și extrema stângă din Franța înaintea alegerilor anticipate au ceva în comun: toate vor fi foarte costisitor de pus în practică.
Cel mai probabil scenariu pentru turul al doilea este o Adunare Națională fără majoritate absolută, ceea ce creează provocări semnificative în formarea unui nou guvern. Cu toate acestea, este probabil cel mai puțin nefavorabil scenariu pentru piețele financiare, deoarece elimină riscul unui derapaj major al finanțelor publice și al unei creșteri bruște a datoriei Franței, care ar fi cauzate de programele economice ale RN (Rassemblement National) și respectiv partidele din alianța de stânga NFP (Noul Front Popular). În plus, ca semn că piețele privesc acest scenariu principal ca fiind cel mai posibil, spread-ul dintre randamentele obligațiunilor germane și franceze pe 10 ani este în ușoară scădere, semn al încrederii investitorilor în stabilitatea financiară a zonei euro, în ciuda provocărilor și incertitudinilor care persistă.
Imediat după primele rezultate ale primului tur al alegerilor din Franța, euro s-a depreciat. Însă, recent, am asistat la o creștere a euro în raport cu dolarul american după rapoartele PMI amestecate din Europa și după un PMI slab al serviciilor din SUA. Euro este, de asemenea, ajutat de așteptările că RN (Rassemblement National) nu va obține o majoritate și de ușurarea că Noul Front Popular, de stânga, nu a câștigat mai mult decât se aștepta în primul tur de scrutin.
Al doilea scenariu exprimă posibilitatea ca RN și aliații săi să ajungă la majoritatea absolută, situație pe care unele institute de sondare a opiniei publice nu o exclud, dar nici nu o consideră a fi scenariul principal. Acest lucru va pune presiune pe moneda euro și pe poziția fiscală a Franței.
Perspectivele unei majorități absolute a RN afectează mai multe sectoare ale economiei franceze. Deoarece marile bănci franceze sunt cumpărătoare de datorii de stat, acest scenariu cu extrema dreaptă la putere este de natură să aducă o creștere semnificativă a randamentelor obligațiunilor pe 10 ani. Prin urmare, băncile ar avea de suferit, motiv pentru care, după alegerile europene, acestea au pierdut între 10 și 15% din valoarea lor pe bursă.
Un alt impact a fost asupra a două mari companii de construcții, Vinci și Eiffage. Acestea au trecut de la a fi acțiuni defensive la acțiuni riscante a doua zi după alegerile europene. Posibilitatea bruscă a unei victorii a RN în alegerile legislative a slăbit întregul sector, sensibil la ratele dobânzilor pe care programul costisitor al extremei drepte le-a pus sub tensiune. Dar există o amenințare suplimentară pentru cei doi deținători de mari concesiuni de autostrăzi: cea a naționalizării.
Nu în ultimul rând, RN vrea să privatizeze companiile publice de radio și TV, ceea ce ar putea aduce 3 miliarde de euro în visteria statului. Deși bună pentru buget, situația va pune în dificultate actualii actori privați TF1, M6 și grupul NRJ. Este posibilă o creștere semnificativă a concurenței pe piața publicității, care pare în prezent incapabilă să absoarbă sosirea unuia sau mai multor actori noi.
Investitorii urmăresc cu atenție rezultatul alegerilor din Franța, deoarece acestea pot influența atât moneda euro, cât și piețele bursiere europene. În Franța, 26% dintre investitori consideră în continuare că Europa generează cele mai bune randamente pe termen lung, conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat. Piețele americane ocupă locul al doilea, cu 19%. Același procent (26%) îl avem și pentru investitorii români, însă pe primul loc în preferințele investitorilor se află SUA cu 29%.
Compania Farmec anunță că Ionuț Rada (foto), sportiv, mentor și antreprenor, este noul ambasador al gamei Gerovital Men, gamă de top în produse de îngrijire pentru bărbați, produs al companiei. Subliniind că asocierea „marchează un moment semnificativ în misiunea Gerovital Men de a promova un stil de viață bazat pe performanță, sănătate și excelență”, Farmec ne oferă următoarea caracterizare:
Ionuț Rada, cunoscut publicului pentru cariera sa de fotbalist profesionist, a lăsat o amprentă notabilă, atât pe teren, cât și în afara acestuia. Cu o carieră de peste două decenii, dedicarea, reziliența și performanțele lui au inspirat fani din întreaga țară. Tranziția sa de la cariera de fotbalist de performanță la cea de mentor și antrenor pentru tineri demonstrează angajamentul său de a educa generațiile viitoare, precum și de a promova un spirit de sportivitate și disciplină. În viziunea noului ambasador al gamei Gerovital Men, sportul însumează mai multe aspecte cheie – disciplină și seriozitate, dublate de o dezvoltare bidirecțională a sportivului, atât în ceea ce privește abilitățile fizice, cât și din punct de vedere social, emoțional și moral.
Inițiativa sa actuală, The Rada Way, o platformă dedicată promovării unui stil de viață sănătos și activ, se aliniază perfect cu valorile Gerovital Men. The Rada Way încurajează publicul să tindă spre excelență în toate aspectele vieții lor – o filozofie care rezonează cu sloganul Gerovital Men, „Performanță pe toată linia”.
„Suntem încântați să îl primim pe Ionuț Rada în familia Gerovital”, a declarat Mircea Turdean, director general Farmec. „Ionuț este un exemplu perfect de determinare și grijă pentru starea de bine, valori pe care și brandul nostru le susține. Influența sa se extinde dincolo de cariera de fotbalist, ajungând în inițiativele sale de antrenorat și promovare a unui stil de viață sănătos, aspecte ce îl fac un ambasador ideal pentru brandul nostru”, a explicat Mircea Turdean.
Ionuț Rada și-a exprimat entuziasmul pentru noua misiune din cariera sa: „Dincolo de calitatea produselor Gerovital Men, am descoperit în compania Farmec o echipă pasionată, formată din oameni perseverenți, perfecționiști și extrem de dedicați. Cred că această colaborare reprezintă modul ideal în care oameni cu aceleași valori pot face lucruri considerabile pentru a aduce un plus de calitate în viața celor din jur”.
Lansată acum un deceniu, Gerovital Men este una dintre cele mai dinamice game din portofoliul Farmec în ceea ce privește dezvoltarea și volumul de vânzări. Gândite pentru bărbați activi, care urmăresc să obțină un aspect tonic și sănătos, produsele din gamă se disting prin beneficiile multiple pe care le oferă fiecare în parte, cu rezultate vizibile și de durată. În 2020, fiolele Gerovital Men cu acid hialuronic 5% au câștigat premiul pentru cel mai bun produs al anului la Gala Premiilor Progresiv. În prezent, gama conține 27 de produse pentru față și corp. Compania Farmec vizează dezvoltarea ei, prin integrarea celor mai noi descoperiri din industrie, astfel încât produsele să fie constant adaptate nevoilor actuale ale consumatorilor.
Farmec S.A. este una dintre cele mai mari și cu tradiție companii din România. Portofoliul companiei impresionează o lume întreagă prin produse moderne, concepute în laboratoare performante. Compania are certificare internațională GMP și comercializează produsele din portofoliu în peste 30 țări.
Rețeaua de magazine de brand deținute de Farmec cuprinde 12 magazine Farmec, localizate în Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sighișoara, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara şi Arad și 19 magazine Gerovital, care se găsesc în București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Ploiești, Oradea, Sibiu și Târgu Mureș. Celor 31 de magazine de brand li se adaugă alte trei magazine franciză, în Baia Mare și Pitești.
Vara aceasta a debutat cu surprize aproape săptămânale din partea Guvernului pentru mediul de afaceri din România. Miercuri, 3 iulie, Ministrul Transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, a anunțat că, în intervalul 8 iulie – 9 august, circulația rutieră pe Valea Oltului va fi închisă pe timpul zilei.
După ce săptămâna trecut atrăgeam atenția asupra heirupismului măsurilor fiscale, constatăm, cu multă îngrijoare, că acest mod de funcționare, fără consultare, analize de impact și predictibilitate, a devenit unul uzual.
Cerem consultări reale, nu de formă, apriori și într-un termen care să permită reacția și pregătirea mediului privat și a tuturor celor afectați! Nu măsura în sine este problematică, ci modul în care s-a făcut anunțul, aproape de pe o zi pe alta fără considerarea impactului asupra tuturor actorilor din societate.
Credem că siguranța rutieră trebuie să primeze, însă blocarea unei artere importante doar pentru o etapă preliminară a autostrăzii Pitești – Sibiu, trebuie să fie însoțită, neapărat, și de o strategie care să prezinte alternativele pentru o execuție de calitate și fără presiune a unei astfel de măsuri.
Nota de plată pentru această decizie luată în pripă, va fi suportată de:
Transportatori – sunt nevoiți, brusc, să calculeze noi rute mult mai lungi care implică automat timpi mai mari de condus, costuri crescute cu resursa umană, costuri crescute pentru consumul de combustibil și chiar pentru marfa transportată.
Companiile din diverse sectoare cheie pentru economie – Valea Oltului reprezintă o cale rutieră strategică pentru industria automotive din România, pentru comerțul cu produse alimentare refrigerate și congelate (principalele depozite logistice care alimentează operatorii la nivel național sunt în Turda, București, Ploiești și Constanța), pentru industria prelucrătoare și nu numai.
Afacerile locale, de la cele care activează în turism, industria agicolă, industria organizării de evenimente și multe altele care trebuie să găsească, peste noapte, planuri de rezervă care să le asigure continuitatea afacerii.
Locuitorii din zonele deservite de Valea Oltului vor avea de suferit doar dacă ne gândim la accesul restricționat sau limitat în cel mai bun caz, la serviciile de urgență și la mobilitatea pentru deplasările personale sau în interes profesional.
Turiștii care îți plănuiseră pentru vara această concedii în zona sau care aveau de gând să tranziteze Valea Oltului pentru a se deplasa în vacanță.
Deciziile strategice nu pot fi luate și comunicate ad-hoc, fără a da timpul necesar, mediului privat și cetățenilor, să se pregătească pentru impactul unor astfel de măsuri. Valea Oltului reprezintă o cale rutieră de interes regional și strategic, unde avem nevoie de infrastructură rutieră de mare viteză, cât și de lucrări de întreținere pentru aceasta, dar considerăm că modul în care a fost luată și comunicată această decizie, fără consultarea celor afectați și fără a oferi imediat soluții remediale, reflectă un dialog șubred, nicidecum un parteneriat între decidenții politici și companiile private din România.
Fundația Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație imparțială, apolitică. RBL este vocea și vehiculul de acțiune al liderilor din mediul privat de business pentru construcția unei Românii în care generațiile viitoare să își dorească să trăiască. Misiunea RBL este ca România să devină o țară mai bună pentru afacerile responsabile și, în felul acesta, pentru toți românii. Proiectele Fundației se subscriu celor trei domenii pe care comunitatea RBL le consideră importante pentru schimbarea și dezvoltarea societății: antreprenoriat, educație și bună guvernare. Acestea sunt inițiate și dezvoltate pe bază de voluntariat de cei peste 500 de membri ai comunității RBL din București și cele 6 filiale locale. Mai multe pe www.rbls.ro
Franța se pregătește pentru al doilea tur de scrutin legislativ, însă indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, instabilitatea politică din Hexagon va avea efect asupra piețelor financiare și este posibil ca țara condusă de Emmanuel Macron să se apropie de o „criză a datoriilor”, arată analiștii XTB.
În seara alegerilor europene, Rassemblement National (RN), partidul lui Marine le Pen și al lui Jordan Bardell a ieșit pe primul loc cu 31% din voturi, ceea ce a făcut ca Emmanuel Macron, președintele Franței, să anunțe brusc dizolvarea Adunării Naționale și să programeze primul tur al noilor alegeri legislative, care a avut loc pe 30 iunie.
Împotriva tuturor așteptărilor, NUPES (Nouvelle Union Populaire Écologiste et Sociale – alianța stângii), care părea ruptă de mai multe luni, a reușit să convină asupra unui program comun și s-a redenumit Nouveau Front Populaire (NFP). Pe de altă parte, Eric Ciotti, președintele Républicains (partid tradițional de dreapta) s-a aliat cu RN (partid considerat de extremă dreapta) împotriva acordului propriei tabere, ceea ce a dus la înlăturarea sa de către propriul partid.
În acest context, 33 de milioane de cetățeni s-au prezentat duminica trecută la urne pentru a vota în cadrul alegerilor legislative din Franța. Aceasta a fost cea mai mare prezență la vot pentru un scrutin din 1997.
Comparativ cu alegerile din 2022, grupele de vârstă care au înregistrat cea mai mare creștere a prezenței au fost 18-24 de ani (+124%) și 25-34 de ani (+60%). Acestea au fost, de asemenea, singurele două grupe de vârstă care au votat pe scară largă pentru NFO (partidul de stânga).
Deși RN s-a clasat pe primul loc în majoritatea celor 577 de circumscripții, acest prim tur al alegerilor legislative a evidențiat o Franță mai divizată decât oricând din punct de vedere politic, cu apariția a aproximativ 300 de rezultate triunghiulare (un rezultat triunghiular se referă la o situație în care trei candidați trec în turul al doilea deoarece au obținut mai mult de 12,5% din voturile exprimate de persoanele înscrise pe listele electorale).
Barajul format împotriva extremei drepte este unul șubred
În majoritatea cazurilor, această situație triunghiulară implică un candidat RN pe primul loc, urmat de un candidat NFP și Renaissance (partidul majorității prezidențiale) care alternează între locurile al doilea și al treilea.
Prin urmare, obiectivul principal al celui de-al doilea tur este acela de a înțelege tacticile diferitelor partide pentru a obține o majoritate în adunare sau cel puțin pentru a împiedica RN să obțină o majoritate absolută.
Deși victoria RN nu este fără precedent în alegerile franceze, este pentru prima dată când este atât de aproape de a prelua puterea. Acesta este motivul pentru care, în trecut, pentru a împiedica accesul RN la Matignon, celelalte partide făceau front comun împotriva a ceea ce considerau a fi o amenințare la adresa valorilor republicane și democratice.
Dar acum se confruntă cu o diviziune ideologică care le amenință capacitatea de a se uni pentru a forma obișnuitul „baraj împotriva extremei drepte”, punctează analiștii XTB.
Care sunt perspectivele pentru turul al doilea? Strategia proclamată de centriști și de alianța de stânga este aceea a retragerii reciproce în circumscripțiile în care candidatul lor s-ar fi clasat pe locul al treilea, pentru a evita dispersarea voturilor într-o configurație triunghiulară.
Acest lucru ar priva RN de o majoritate absolută în parlament, care ar fi apoi format dintr-o majoritate relativă RN și mai multe grupuri de opoziție cu o minoritate puternică. Într-un astfel de scenariu, președintele ar putea fi forțat să formeze un guvern „tehnic”, responsabil pentru afacerile cotidiene, dar incapabil să realizeze reforme structurale majore.
Cu toate acestea, trebuie luați în considerare doi factori. În primul rând, coaliția prezidențială a lăsat să se înțeleagă că nu își va retrage sprijinul pentru candidații din partea France Insoumise (LFI), care reprezintă aproape jumătate din candidații NFP calificați pentru turul al doilea.
În al doilea rând, NFP a anunțat că este dispus să își retragă candidații doar pe locul 3. Acest lucru ar însemna că rezultatele triunghiulare ar fi în mod logic inevitabile și în favoarea RN, deschizând potențial ușa celui de-al doilea scenariu al nostru: obținerea de către RN a unei majorități absolute.
Ce consecințe sunt pentru piețe?
Deși putem distinge două scenarii principale pentru turul al doilea, în realitate acestea au rezultate similare. Primul scenariu ar duce la formarea unui guvern „tehnic” care ar fi incapabil să întreprindă proiectele legislative majore necesare pentru a readuce deficitul în limitele normelor bugetare europene.
„Blocarea” Adunării ar putea fi suficientă pentru ca agențiile de rating să reducă din calitatea datoriei franceze, ceea ce ar slăbi mediul ratelor dobânzilor și, prin extensie, piețele de acțiuni, arată analiștii XTB.
Această situație ar putea avea un impact direct asupra indicelui economiei franceze, cunoscut sub numele de CAC 40. Cu toate acestea, din punct de vedere tehnic, prețul indicelui se află deja la un suport major corespunzător retragerii Fibonacci de 50% a ultimului impuls ascendent la scară săptămânală, adică 7.517,7 puncte. Dacă acest prag ar fi depășit, ar mai fi posibil un ricoșeu de la o retragere Fibonacci de 61,8%, adică 7.339,8 puncte, dincolo de care cumpărătorii ar putea capitula definitiv.
În al doilea caz, consecința ar fi, de asemenea, instabilitatea politică care ar afecta ratingul Franței, deoarece președintele Republicii ar putea dori să declare o nouă dizolvare în cazul unei majorități absolute pentru RN.
Cu toate acestea, acest lucru ar oferi partidului un an scurt pentru a implementa parțial un program care a fost criticat pe scară largă pentru agravarea datoriei publice, ceea ce ar crește și mai mult prima de risc cerută de creditorii guvernului francez.
CAC 40 ar putea apoi să treacă de zona de suport sau să nu reacționeze imediat în sens descendent și să alimenteze un scurt raliu ascendent, permițând vânzătorilor să își materializeze convingerea direcțională cu o primă. Indiferent dacă se observă sau nu o redresare, o zonă de retragere mai largă se află între 6.638,1 și 6.950,1 puncte.
Pentru a evita o apropiere periculoasă de o criză a datoriilor, singura soluție ar fi, în mod paradoxal, ca președintele să instaleze un guvern minoritar în Adunare și să guverneze prin utilizarea articolului 49 alineatul (3), care permite adoptarea de legi fără consultarea parlamentului, sau prin aplicarea articolului 16 din Constituție (care conferă puteri depline președintelui Republicii).
Acest lucru ar fi considerat o garanție a stabilității politice pentru piețele financiare, dar ar avea o implicație democratică larg nepopulară. Dar, încă o dată, acesta este un pariu riscant, șeful statului riscând o moțiune de cenzură sau chiar punerea sub acuzare.
deMihai Petre, Director, Global Trade, EY România și Cosmin Dincă, Manager, Global Trade, EY România
La 30 iunie 2024, a expirat perioada de grație pentru aplicarea de sancțiuni pentru neraportarea transporturilor internaționale de bunuri în sistemul RO e-Transport.
Printr-o modificare de ultim moment, autoritățile au surprins mediul de afaceri prin extinderea perioadei de grație cu încă 6 luni pentru companiile care dețin certificarea AEO (Operator Economic Autorizat). Facilitatea este aplicabilă doar pentru raportarea transporturilor internaționale de bunuri, altele decât cele cu risc fiscal ridicat.
Mai precis, în cazul agenților economici obligați să dețină codul UIT și care au statut de operator economic autorizat (AEO-C, AEO-S sau AEO-F), aplicarea de sancțiuni pentru neutilizarea sistemului RO e-Transport va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2025. Amenzile vor fi aplicate pentru faptele săvârșite și constatate după această dată.
Astfel, se adaugă o nouă facilitate pentru companiile care au optat să obțină (și să păstreze) certificarea AEO din timp, companii considerate ca fiind parteneri de încredere ai autorităților fiscale și vamale pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Reamintim că lipsa codului UIT obținut înainte de data începerii transportului pe teritoriul național sau declararea în RO e-Transport a unor cantități diferite de cele care fac obiectul transportului de bunuri se sancționează cu amendă și cu confiscarea contravalorii bunurilor transportate și nedeclarate ca măsură complementară. Așadar, atenție la termenele și condițiile impuse de legislație, întrucât „păsuirea” vine doar pentru companiile certificate AEO și doar pentru încă 6 luni și nu se aplică în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat.
Pe lângă seria de facilități noi acordate operatorilor AEO, reamintim și posibilitatea ca aceștia să poată în continuare să deruleze procedura simplificată de vămuire la export. Mai precis, la începutul anului 2024, odată cu conformarea legislației vamale naționale cu cea europeană, autorizațiile de vămuire la domiciliu la export au fost anulate, procedura nemaiputând fi efectuată de un număr mare de companii. Pentru a veni în sprijinul exportatorilor, Autoritatea Vamală Română a emis norme naționale noi, în linie cu normele europene care permit societăților AEO să-și desemneze locul de export și să poată în continuare să desfășoare proceduri simplificate de vămuire la export.
În concluzie, certificarea AEO se dovedește încă o dată foarte importantă în activitatea de zi cu zi a contribuabililor. La nivelul României, un număr de peste 300 de companii (importatori, exportatori, comisionari, societăți de transport) dețin deja această certificare. Numărul este însă foarte mic în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană, unde cei care dețin certificarea AEO este semnificativ mai mare (de ex., Ungaria – 460, Italia – 1.688, Germania 6.328).
Obținerea certificării presupune îndeplinirea unor criterii și condiții, precum solvabilitate financiară, proceduri interne bine definite, măsuri de securitate și siguranță a lanțului logistic de aprovizionare și a locațiilor fizice ale solicitantului, sistem contabil performant, personal dedicat cu experiență de minim 3 ani în domeniul vamal, fără datorii față de bugetul de stat, monitorizare atentă.
Din experiența echipei de specialiști a EY România, o astfel de certificare poate fi obținută în mod normal într-un termen ce variază între 4 și 6 luni de la data depunerii cererii către autoritatea vamală, cu condiția ca informația și documentația necesară să fie complete.
Piața românească de fuziuni și achiziții (M&A) a înregistrat 124 de tranzacții[1] în prima jumătate a anului 2024, cu o valoare totală estimată de 2,3 miliarde USD[2]. Aceasta reprezintă o scădere de 6% în volum față de cele 132 de tranzacții (cu o valoare estimată de 3,7 miliarde USD) înregistrate în primul semestru 2023. Cu toate acestea, valoarea pieței de M&A a rămas în mare parte stabilă, dacă nu se ia în considerare achiziția operațiunilor Enel Group din România de către compania grecească Public Power Corporation, pentru 1,3 miliarde USD, singura mega-tranzacție în S1 2023.
În plus, nu s-a dezvăluit valoarea tranzacțională pentru un procent remarcabil de 79% din tranzacțiile anunțate în S1 2024, comparativ cu media istorică de 65% observată începând din 2018.Comparativ cu semestrul doi 2023, volumul de tranzacții M&A din România a crescut în S1 2024 cu 13,8%, iar scăderea din prima jumătate a anului 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut reflectă tendința globală. Se observă o creștere a valorilor tranzacțiilor la nivel mondial cu aproximativ 20% fața de 2023, marcând cea mai puternică primă jumătate de an în materie de tranzacții începând din 2022. Mai mult, piețele consacrate demonstrează semne clare de revenire în 2024, evidențiate de creșterea substanțială a mega-tranzacțiilor, ceea ce reprezintă un semn pozitiv pentru economiile în curs de dezvoltare și emergente, care de obicei urmează traiectoria piețelor dezvoltate.
Investitorii strategici și-au menținut poziția dominantă pe piața de M&A din România în prima jumătate a anului 2024, reprezentând 93% din volumul tranzacțiilor, deși au anunțat același număr de tranzacții ca în prima jumătate a anului 2023 (115). Este de remarcat că aceasta reprezintă cea mai mare cotă de piață revendicată de investitorii strategici din prima jumătate a anului 2019 încoace. La nivel global, exit-urile firmelor de private equity au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii zece ani în 2023, rezultând într-o lipsă de rentabilitate pentru investitori și afectând capacitatea de a atrage capital pentru noi fonduri, ceea ce, la rândul său, a afectat achizițiile susținute de private equity.
Dintr-o perspectivă cross-border, tranzacțiile interne au reprezentat 43% din numărul total de tranzacții, 53 fiind înregistrate în S1 2024. În același timp, apetitul investitorilor străini a înregistrat o creștere de 17% față de S1 2023, încheind cu 62 de tranzacții, ceea ce reprezintă jumătate din volumul total al tranzacțiilor și este în concordanță cu tendințele istorice.
„Piața românească de M&A a avut o performanță pozitivă constantă în ultimii ani, reflectată în creșterea continuă a volumului tranzacțiilor, în special pe termen lung. În prima jumătate a anului 2024, am observat dinamici pozitive în sectorul energiei și utilităților, unde volumul tranzacțiilor aproape s-a dublat față de prima jumătate a anului 2023. Suntem de asemenea încurajați de revenirea activității globale și europene de M&A, stimulată de o creștere semnificativă a mega-tranzacțiilor anunțate la nivel mondial, precum și de ajustarea ratei dobânzii de referință de către BCE, care va fi benefică mediului de tranzacționare”, a declaratIulia Bratu (foto), Head of Lead Advisory la EY România.
Cele mai active sectoare în funcție de volumul tranzacțiilor au fost Imobiliare, Ospitalitate & Construcții (23 tranzacții), Energie și Utilități (21 tranzacții) și Produse de Consum & Retail (20 tranzacții), urmate de Sănătate și Tehnologie, fiecare înregistrând câte 11 tranzacții. În prima jumătate a anului 2024, au fost doar 2 tranzacții cu valoare divulgată care depășesc 100 milioane USD, în scădere față de cele 5 înregistrate în 2023.
Cele mai mari trei tranzacții din S1 2024:
·Vânzarea operațiunilor OTP Bank din România către Banca Transilvania, cea mai mare bancă din țară, pentru suma de 375 milioane USD
·Achiziția a cinci parcuri industriale de către CTP, cel mai mare dezvoltator de proprietăți industriale și logistice listat public în Europa, din portofoliul integral de logistică al Globalworth Real Estate Investments, pentru aproximativ 184 milioane USD
·Vânzarea parcului eolian Mihai Viteazu, de 80 MW de către compania spaniolă de energie regenerabilă Iberdrola către Premier Energy, pentru o sumă estimată de 94 milioane USD, marcând retragerea companiei Iberdrola de pe piața românească.Alte tranzacții notabile anunțate în prima jumătate:
·Achiziția unui proiect de energie solară cu o capacitate de 214 MW de către Enspire Enerji, divizia de investiții a companiei turcești Entek Elektrik, de la dezvoltatorul israelian Econergy Renewable Energy, pentru suma de 35 milioane USD. Ținta a constat din două companii – Eco Sun Niculești, deținătoare a drepturilor de dezvoltare și permise, și Euromec-Ciocănari, care deținea drepturile asupra terenului proiectului
·Fondul de investiții Early Game Ventures a încheiat prima ieșire din acest an prin vânzarea CODA Intelligence, companie specializată în soluții de securitate cibernetică și una dintre primele investiții ale EGV I, către PDQ Corporation, o companie internațională de management al activelor software, pentru suma de 24 milioane USD
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește țara de origine, cei mai activi investitori au provenit din SUA – istoric cel mai activ investitor (10 tranzacții), Austria (8 tranzacții), Germania (7), Franța și Polonia (câte 4 tranzacții fiecare), urmate de Italia și Olanda, ambele înregistrând câte 3 tranzacții.
[1]Baza de date de fuziuni și achiziții a EY pentru România exclude tranzacțiile cu participații achiziționate mai mici de 15%, precum și valoarea tranzacțiilor pentru tranzacțiile cu mai multe țări, în cazul în care valoarea activelor specifice fiecărei țări nu este dezvăluită.[2]Include o estimare a valorii tranzacțiilor în cazul în care nu au fost divulgate anterior date de către părți sau nu sunt disponibile în bazele de date ale unor terți și/sau raportate de surse media.
