ULTIMELE ARTICOLE

Mihai Daraban: România rămâne o țară sigură pentru toți

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) susține declarațiile făcute de viceprim-ministrul Guvernului României și ministrul afacerilor interne, dl Cătălin Predoiu, cu privire la gradul de siguranța pe care îl conferă România atât pentru proprii cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.

La nivel mondial, România se clasează pe locul 31, potrivit Indexului Global al Păcii pentru 2023, un clasament al celor mai sigure state din lume. Raportul realizat de către Institutul pentru Economie și Pace reprezintă o analiză a datelor axate și pe valoarea economică a unui stat, precum și pe dezvoltarea durabilă a economiei acestuia. Indexul Global al Păcii include 99.7% din populația lumii și 23 de indicatori cantitativi și calitativi.

„România este considerată de tot mai multe state o destinație sigură pentru afaceri și vedem acest lucru aproape zilnic la Camera Națională, datorită interacțiunii noastre cu investitorii străini. Același lucru se întâmplă și atunci când CCIR organizează misiuni economice în străinătate, oamenii de afaceri de pe aproape toate continentele consideră România o țară sigură, un loc unde pot dezvolta proiecte majore, fără să se teamă de instabilitate fie socială, fie de altă natură. Siguranța, atât cea economică, cât și cea a vieții de zi cu zi, este unul dintre criteriile de bază pentru care foarte multe companii din străinătate aleg România ca destinație investițională. În mod cert, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană, precum și faptul că se află într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, sunt factori ce aduc un grad mare de stabilitate țării noastre pe mai multe paliere. În același timp însă, nu putem trece cu vederea activitatea structurilor din cadrul Ministerului de Interne, fie că vorbim de Poliția Română, de Jandarmerie sau de Poliția de Frontieră care prin activitatea lor sprijină conceptul de integritate în mediul de afaceri. La recenta ediție a Topului Național al Firmelor, biroul de conducere al CCIR a votat să acorde Meritul Comercial Clasa I dlui Cătălin Predoiu pentru promovarea eticii și transparenței în afaceri prin aplicarea legilor împotriva corupției, distincție care se va acorda personal actualului ministru de interne, în cadrul unei alte ceremonii. În actualul context geopolitic, luând în calcul toți acești factori, România a reușit să rămână o țară sigură pentru toți”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban

ACUE solicită Guvernului să își respecte obligațiile asumate față de consumatorii de energie

0

Guvernul limitează plata schemelor de compensare a clienților de energie electrică și gaz, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență

Măsura propusă va bloca, practic, tot lanțul energetic, prin incapacitarea achiziției de energie și a plăților pe întregul lanț: de la producător, transportator, la distribuitor și bugetul de stat

Noul proiect de Ordonanță de Urgență pentru limitarea cheltuielilor bugetare introduce, prin articolul XIV, măsuri de limitare a plăților pentru schemele de compensare a consumatorilor și destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie și, implicit, continuitatea alimentării în siguranță cu electricitate și gaz a gospodăriilor și companiilor, în prag de iarnă.

Furnizorii și-au îndeplinit obligațiile rezultate din reglementări, au aplicat prețul plafonat la energie și au prefinanțat diferența de cost. ACUE solicită autorităților să își respecte promisiunile către consumatorii de energie și să-și îndeplinească partea lor de obligație la care s-au angajat prin propriile reglementări, respectiv să deconteze sumele datorate pentru compensarea clienților, în termenul legal. 

Federația ACUE a solicitat Guvernului eliminarea articolului XIV din proiectul de OUG menționat și o discuție de urgență pentru identificare unor soluții care să nu pericliteze alimentarea cu energie electrică și gaze naturale în prag de iarnă.

Prin articolul propus, Guvernul limitează, de fapt, aplicarea reducerilor de preț la clientul final. Banii necesari sunt promiși de stat clienților de energie pentru acoperirea diferenței de preț, între prețul real și cel plafonat, nu sunt pentru furnizori. Furnizorii sunt folosiți ca intermediari pentru prefinanțarea acestor scheme de sprijin. Dacă nu mai poate susține plafoanele de preț, statul trebuie să găsească soluții alternative. Furnizorii și-au exprimat disponibilitatea de a participa la o discuție reală, cu factorii de decizie relevanți. Apreciem înțelegerea manifestată de colegii din plenul Consiliului Economic și Social și deschiderea la dialog a reprezentanților Ministerului Energiei”, Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE

Reiterăm faptul că măsura propusă de limitare a plăților pentru schemele de compensare a clienților destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie iar, din punct de vedere legal, reprezintă o încălcare a legislației naționale și a reglementărilor europene. 

Cum facem posibilă victoria Ucrainei

0

de Josep Borrell

 BRUXELLES – La aproape un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, războiul intră într-o nouă etapă. După atacul eșuat asupra Kievului din primăvara trecută și după contraofensiva uluitoare a ucrainenilor, care a eliberat Harkovul în nord și Hersonul în sud, președintele rus Vladimir Putin a inițiat o campanie punitivă cu drone și rachete, vizând populația civilă și infrastructura energetică. Obstrucționat pe câmpul de luptă, Putin încearcă să forțeze un număr cât mai mare de ucraineni să petreacă iarna în frig și întuneric. Linia frontului nu s-a deplasat mult în ultimele luni. Însă luptele rămân acerbe (cu multe victime), iar Rusia pare să se pregătească pentru o ofensivă majoră în primăvară. Economia rusă e pe picior de război, iar aparatul de propagandă al Kremlinului a turat motoarele, răspândind o combinație de amenințări apocaliptice și deliruri imperiale. Ultimul serviciu de știri independent din Rusia, Meduza, și ultima organizație pentru drepturile omului a Rusiei, Centrul Saharov, sunt obligate să se închidă. Atitudinea Moscovei este de sfidare. În aceste condiții, aliații Ucrainei au dreptul să își sporească asistența militară, inclusiv prin furnizarea de tancuri de luptă. Obiectivul este ca Ucraina să triumfe împotriva agresorului său. Dar nu putem să ne dorim acest lucru fără a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a-l realiza. Alternativa este un război prelungit de uzură, care va genera și mai multe pierderi de vieți omenești în Ucraina, o insecuritate mai acută pentru Europa și suferințe continue în întreaga lume (din cauză că Rusia se folosește de energie și alimente drept arme). Partenerii Ucrainei s-au angajat deja să furnizeze sisteme avansate de apărare aeriană, cum ar fi sistemul de rachete Patriot fabricat de SUA, obuziere mai performante și vehicule de luptă blindate suplimentare. Cu toate acestea, înainte de recentul progres major, a avut loc o dezbatere intensă cu privire la posibilitatea de a furniza tancuri cum ar fi Leopard 2, fabricat în Germania, sau M1 Abrams, fabricat în SUA. Eu personal am susținut de mult că trebuie să furnizăm Ucrainei mijloacele pentru a respinge Rusia. Tancurile sunt necesare pentru ca forțele ucrainene să depășească impasul actual al războiului de tranșee și să redobândească avântul pe care l-au avut în toamna trecută, când au recucerit Harkovul și Hersonul. Pentru a se ajunge la „acordul privind tancurile” a fost nevoie de timp și discuții intense, inclusiv în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Schimbarea s-a produs în momentul în care Germania a fost de acord să furnizeze tancuri Leopard 2, în coordonare cu SUA, care va furniza aproximativ 30 de tancuri M1 Abrams. Deși livrarea acestor echipamente va necesita timp și va fi nevoie de instruire intensivă și de întreținere, rezultatul nu se limitează la câmpul de luptă. Am transmis Rusiei un alt semnal puternic că Putin s-a înșelat – încă o dată – atunci când a pus la îndoială angajamentul nostru. Desigur, unele voci vor susține că mai multe arme vor prelungi războiul și vor crește riscul unor noi escaladări și că singura soluție constă în negocieri pe cale diplomatică. Cu toate acestea, deși europenii vor rămâne întotdeauna deschiși față de oricine dorește cu adevărat încetarea negociată și justă a războiului, până acum Rusia a arătat clar că intenționează să continue crimele de război. Oricine a încercat să negocieze cu Putin s-a întors fără niciun rezultat. Până când acest lucru se va schimba, trebuie să conchidem că singura modalitate de a pune capăt războiului este de a oferi Ucrainei mijloacele de a alunga invadatorul. Prin urmare, sarcina UE este de a face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini Ucraina. Și chiar asta facem. Împreună cu guvernele statelor membre ale UE, am mobilizat deja pentru Ucraina 12 miliarde EUR (13,1 miliarde USD) sub formă de arme și materiale conexe, din care 3,6 miliarde EUR provin din Instrumentul european pentru pace. Dacă se iau în calcul și ajutoarele macrofinanciare și umanitare, sprijinul nostru total se ridică la aproape 50 de miliarde EUR. În plus, UE este în prezent principalul furnizor de instruire militară pentru personalul ucrainean. Prin intermediul Misiunii de asistență militară a UE din Polonia și Germania, suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește instruirea a 15 000 de militari până în aprilie și suntem pregătiți să dublăm acest efort și să instruim alți 15 000 – inclusiv în ceea ce privește utilizarea tancurilor precum Leopard 2. De asemenea, UE lucrează la un al zecelea pachet de sancțiuni, și a eliminat deja dependența noastră de importurile de energie din Rusia în doar câteva luni. Și să fie clar: sancțiunile au efect. Petrolul rusesc se vinde mai ieftin cu 40 USD față de țițeiul Brent și se preconizează că veniturile zilnice din energie ale Rusiei vor scădea de la aproximativ 800 de milioane EUR la 500 de milioane EUR în urma punerii în aplicare a celor mai recente măsuri, în cursul lunii curente. Războiul costă scump Kremlinul și cu cât mai mult va dura acesta, costurile nu vor face decât să crească. În luna ianuarie a anului trecut, chiar înainte de invazie, am vizitat regiunea Donbas și am văzut linia frontului. Din motive evidente, această călătorie mi-a rămas întipărită în minte. Pe drumul de întoarcere, trecând prin Kiev, prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal mi-a spus: „Invazia se va întâmpla curând și noi suntem conștienți că nu veți veni să luptați de partea noastră”. Dar s-a grăbit să întrebe: „Ne veți oferi armele de care avem nevoie ca să ne apărăm?” Sincer, nu am fost sigur cum să răspund, deoarece nu știam cât de ferm va fi angajamentul la nivel european. Astăzi, răspunsul vine ușor. În așteptarea summitului UE-Ucraina, pentru care mă deplasez la Kiev săptămâna aceasta, nu există nicio îndoială că Europa s-a ridicat la nivelul situației. Acum trebuie să oferim în continuare Ucrainei mijloacele pentru a învinge agresorul, a-și restabili suveranitatea și a-și găsi locul în Uniunea Europeană.  
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. Copyright: Project Syndicate, 2023. www.project-syndicate.org  

Super-Eurasia sau Super-Europa?

0

„Supercontinentul” Eurasia se vrea remodelat sub ochii noștri. Încă înainte de izbucnirea războiului din Ucraina mulți se întrebau de nu cumva europenii vor fi lăsați în urmă, iar Europa va rămâne doar o anexă la noul eșafodaj ruso-chinez. Dar – am mai scris – invadarea Ucrainei de către Rusia schimbă totul. Războiul lui Putin are consecințe profunde pentru securitatea și economia Europei și chiar și pentru modelul actual al Uniunii Europene. Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, menționa recent că, odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin „ne obligă să regândim urgent multe elemente ale organizării noastre interne și ale viziunii noastre asupra lumii”.

UE este forțată acum să-și construiască o strategie proprie de apărare a securității și a valorilor care sunt însăși temelia blocului comunitar. UE va trebui să-și recalibreze atât structura, cât și principiile fundamentale. Odată ce Putin a readus războiul în Europa, europenii trebuie să se pregătească pentru o nouă lume, în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc. Revista „Time” publica încă din ianuarie ideea că deja nu mai trăim în vechea ordine liberală în care regulile trebuie aplicate, iar cei care le încalcă trebuie să fie pedepsiți. Ne regăsim trăind într-o nouă ordine în care puterea trebuie echilibrată cu altă putere. Autorul, Bruno Maçães (fost secretar de stat portughez pentru afaceri europene), sublinia că SUA trebuie să reflecteze dacă își pot permite să-și reducă prezența în Europa înainte ca la Bruxelles să fie creată o contrapondere adecvată pentru Rusia. Iar la Casa Albă, Biden se află în fața unei dileme: să ajungă la un „mare târg” cu Moscova, iar cele două mari puteri să își împartă între ele Europa, sau să sprijine dezvoltarea unui nou pol european capabil să echilibreze puterea rusă? Maçães spune că Europa trebuie să devină un actor suveran în politica externă și de securitate comunitară, și cu cât ezită mai mult să acționeze în acest sens, cu atât mai mult „va permite altora să-și asume rolul de reformatori și inovatori în spațiul european”.

Amenințată cu colapsul, UE trebuie să se relanseze sistemic: nu mai ajunge să fie doar o „simplă uniune economică și monetară”, spune Joschka Fischer – fost ministru german de externe – ci trebuie să se reconstruiască într-o uniune politică, de securitate și de apărare, în care candidații la aderare trebuie să parcurgă mai multe faze, prin îndeplinirea de standarde predeterminate referitoare la economie, stat de drept, securitate și alte domenii. La rândul său, fostul premier suedez Cald Bildt semnează un editorial în „Washington Post” în care susține că, implicațiile noii situații fiind fundamentale, viitorul Europei arată „mult diferit astăzi decât acum o săptămână”.

Așa că în timp ce la Bruxelles sunt decise noi și noi sancțiuni la adresa Rusiei, tot acolo fierbe mocnit o oală sub presiune: din ea va ieși noul model de funcționare a Uniunii Europene. Un model care ar trebui să se bizuie pe demonstrația de unitate făcută în contextul războiului din Ucraina. Un model care să facă „Super-Europa” și nu „Super-Eurasia” învingătoare.

În ce lume vom trăi?

0

În ultimul timp mi-am pus deseori întrebarea dacă ne vom aminti de actuala perioadă pe care o trăim ca pe un vis urât, ca pe un accident al istoriei pe care îl vom depăși și ne vom întoarce la viața dinainte de pandemie sau ne vom aminti de viața dinainte ca la un trecut care nu se va mai întoarce niciodată.

Ne aflăm doar într-o „pauză” fortuită a procesului de implementare și consolidare a modelului global de dezvoltare sau acest model este deja caduc și suntem în pragul apariției unui alt model?

Părerea mea este că trăim un moment de maximă importanță istorică caracterizat prin apariția unor semnale de necontestat ale începutului procesului de schimbare a principiilor și instrumentelor modelului de dezvoltare al economiei globale. Este momentul în care modelul de natură neo liberală „win-win” pe care îl credeam peren și unanim acceptat pare a fi înlocuit cu altul pe care îl percepem a fi diferit dar pe care încă nu îl putem identifica cu precizie.

Sunt totuși evidente anumite tendinței ale schimbării care au o intensitate și o amploare diferită ceea ce ne conduce la concluzii nu îndeajuns de fundamentate în acest moment. Astfel, cu o precauție necesară ar trebui spus că este puțin probabil ca urmările crizei sanitare și ucrainene să vadă apariția unui capitalism radical nou. Mai degrabă, asistăm la o accelerare a tendințelor preexistente înainte de criză sau reorientarea politicilor economice. Cinci tendințe majore care, prin realizarea unui sistem, vor schimba fața capitalismului, într-un sens din ce în ce mai puțin „neoliberal”.

Prima tendință este utilizarea spectaculoasă a datoriei publice pentru a stabiliza economiile. La nivel global, valoarea lor atinge un nivel fără precedent în istoria capitalismului.

Această creștere a datoriei publice a avut loc într-un moment în care ratele reale ale dobânzilor – adică costul real al datoriei către stat, ajustat cu inflația – au scăzut timp de patruzeci de ani. De mai bine de un deceniu, rata dobânzii la datoria publică a fost mai mică decât rata de creștere a economiilor dezvoltate. Un semn că rata globală a economiilor a crescut în raport cu rata investițiilor la nivel mondial. Aceasta este o situație radical nouă, pe care economiștii o descriu drept „ineficiență dinamică”: guvernele pot intra în datorii pentru sume foarte mari și pot aștepta câțiva ani pentru ca creșterea să genereze venituri pentru a finanța taxele de dobândă. Este probabil ca această rată scăzută a dobânzii reale să continue timp de mulți ani, chiar dacă inflația crește, în special ca urmare a scăderii investițiilor chineze. Acestea din urmă reprezintă acum 30% din investițiile globale, în creștere cu 10% față de acum cincisprezece ani. Criza a contribuit la creșterea în continuare a ratei de economisire, deschizând un spațiu bugetar ceva mai mare pentru intervenția statului național.

Întoarcerea statului

A doua tendință notabilă este rolul crescut al statului în orientarea economiei.

Există o conștientizare a faptului că piața singură nu este suficientă pentru a ghida investițiile necesare din punct de vedere social.

A treia tendință este problema climei și rolul statelor în reducerea emisiilor de CO2 și conservarea biodiversității. Deși în prezent există un consens cu privire la această necesitate, COP 26 a ilustrat încă o dată decalajul dintre evoluțiile necesare și angajamentele statelor.

O a patra tendință se referă la dezvoltarea comerțului internațional. Temele reindustrializării, suveranității economice și rezilienței structurii economice în fața șocurilor care împiedică comerțul internațional, toate indică direcția unei noi diviziuni internaționale a muncii. Deficitul actual de materii prime și produse are diverse cauze: oprirea capacității de producție din cauza COVID-ului, capacitate prea mică comparativ cu o cerere mai dinamică decât se preconizase (semiconductori), tensiuni geopolitice (petrol și gaze), creșterea prețurilor de transport de marfă. Identificarea fragilităților lanțului de aprovizionare determină guvernele să direcționeze investițiile către sectoare-cheie, inclusiv prin planurile menționate mai sus. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne așteptăm la o mișcare masivă a transferurilor, ci mai degrabă la o oprire a tendinței de relocare.

Cea mai recentă tendință este evoluția Europei. Comisia Ursulei von der Leyen are ambiția de a afirma Uniunea Europeană ca actor strategic, iar criza a avansat integrarea europeană. Gestionarea tensiunilor geopolitice relativ la invazia Ucrainei arată, de asemenea, o coerență europeană în construcție. Aceste evoluții și mai ales poziționarea față de sancțiunile impuse Rusiei sunt încă precare și, uneori, puțin urmate de efecte. În plus, Europa este încă plină de forțe economice divergente.

În afara acestor tendințe nu putem să o omitem probabil pe cea mai importantă, aceea a începutului procesului de deglobalizare prin limitarea mecanismelor de funcționare a pieței libere globale. Acest lucru a implicat introducerea taxelor vamale și relocalizarea producției, ceea ce, conform criticilor globalizării, trebuiau să facă posibilă absorbția tuturor dezechilibrelor generate de „ultraliberalism”, fie că este vorba de daunele provocate lumii a treia sau de creșterea inegalităților considerate insuportabile în țările bogate. (Vezi impactul la nivel mondial pe care îl are teoria inegalităților capitalismului contemporan promovată prin lucrările lui Thomas Piketty.)

Sub acțiunea forțelor geopolitice dezlănțuite de statele agresive, deglobalizarea are loc și deja putem vedea efectele ei. Acestea sunt rezultatul conjuncției a două fenomene. Prima este epidemia de COVID, care a perturbat toate lanțurile de aprovizionare, cu consecințe dramatice asupra economiei mondiale.

Al doilea este războiul din Ucraina, care instalează în inima Eurasiei un fel de pământ al nimănui rupt definitiv de economia mondială.

Astfel, cele două motoare principale ale prosperității noastre sunt sacrificate pe altarul politicii și al războiului: energia relativ ieftină și comerțul liber.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că economia globală continuă să se redreseze după criza pandemică și chiar în condițiile invaziei Ucrainei, la fel ca și comerțul, ocuparea forței de muncă și veniturile, dar această redresare este plină de dezechilibre: între țări, între companii și între populații, confruntate cu realități economice foarte diferite. Apar schimbări structurale, în care anumite sectoare, meserii, tehnologii și comportamente nu vor fi niciodată la fel ca înainte de pandemie.

Se semnalează de asemenea apariția și altor dezechilibre îngrijorătoare. În primul rând, redresarea variază foarte mult de la o țară la alta, reflectând diferențele în ceea ce privește situația sanitară, politicile publice și compoziția sectorială. În al doilea rând, în unele sectoare au apărut deficite acute de forță de muncă, chiar dacă ocuparea forței de muncă și orele lucrate nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de pandemie. În al treilea rând, decalajul persistent dintre cererea și oferta pentru anumite bunuri, combinat cu creșterea costurilor cu alimentele și energia, a condus la creșteri ale prețurilor mai puternice și mai durabile decât se preconizase.

Inflația este o mare incertitudine. Se preconizează că presiunile din partea ofertei se vor retrage pe măsură ce situația sanitară se îmbunătățește, cererea se stabilizează și tot mai mulți oameni se întorc la locul de muncă. Dacă constrângerile legate de ofertă persistă, întrucât PIB-ul și ocuparea forței de muncă continuă să crească și să alimenteze o creștere generală a prețurilor, intensificarea presiunilor inflaționiste ar putea dura mult.

Cum vom trăi în România? Cât de mult ne afectează criza globală și consecințele ei în viitor?

Deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi dar și ale acestor schimbări pe care economia mondială le înregistrează. Trebuie trecut la un nou concept de conducere a economiei care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea unei independențe cât mai mari din punct de vedere energetic și alimentar prin resursele proprii pe care le avem.

Ar trebui să începem să refolosim resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare, de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior.

Cred cu tărie că această criză, oricât de mizerabilă poate fi pentru alții, este o oportunitate pentru România de a-și realiza unele obiective pe care, în absența acesteia, nu și le-ar fi putut atinge.

Astfel, devenind un pion de extremă importanță al flancului estic al NATO/UE România poate folosi această poziționare ca pe un motiv de declarare a unei stări excepționale survenite în urma invaziei. Conform normelor UE, o astfel de „stare excepțională” dă posibilitatea cererii renegocierii PNRR prin care s-ar putea revizui unele „capitole problemă” cum ar fi cele ale reformelor salariale, ale pensiilor sau introducerea unor programe privind agricultura bio, irigațiile, deșertificarea.

Se creează posibilități pentru restructurarea și modernizarea industrială ca urmare a inevitabilei ascensiuni a politicii de înarmare. România va fi obligată în actualele condiții ale pericolului rusesc la granițele terestre și la Marea Neagră să aloce mai mult din buget pentru achiziționarea de armament. Achiziționarea poate fi o oportunitate de modernizare industrială dacă se extinde politica de offset prin care s-ar produce în țară părți componente ale produselor sau s-ar extinde operațiunile de mentenanță tehnică (modelul polonez).

Pe fondul acelei revizuiri a Green Deal despre care se vorbește, în noul context geopolitic în Europa, România ar putea folosi resurse de care dispune, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă.

Prin urmare, guvernanții ar trebui să pună imediat la punct un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice prin aducerea pe piața energetică românească a unor resurse interne pentru a reduce cât mai mult posibil importul. Asta înseamnă o atenție sporită la economisirea resurselor, dar și începerea exploatării unor resurse pe care le putem pune în circulație imediat. Cum ar fi cărbunele, repunem în funcțiune Mintia și altele pe o anumită perioadă, continuăm investițiile pe segmentul hidro, continuăm negocierile cu americanii pentru energia nucleară.

În al doilea rând, un program de constituire a unor rezerve alimentare bine puse la punct. România are nevoie de un astfel de fond, pentru că importă prea mult, mai precis 70% din mâncarea de fiecare zi a românului.

Orice vom face și oricum ne-am gospodări, viitorul va fi diferit de ceea ce speram că va fi înainte de pandemie. Speram ca bunăstarea și încrederea noastră în viitor să depindă exclusiv de felul în care va evolua economia prin unii indicatori macroeconomici importanți, cum ar fi: creșterea economică, nivelul PIB, nivelul consumului sau al veniturilor pe cap de locuitor etc. Acum, suntem martorii unor situații pe care nu le mai puteam imagina în secolul XXI, „secolul revoluției verzi, al digitalizării și al inteligenței artificiale”. Realizăm că progresul și bunăstarea pot fi amânate sau chiar oprite cu viruși și cu tancuri. Lumea în care trăim și cu siguranță în care vom trăi va cunoaște un model de funcționare în care principiile și legile economiei vor fi dramatic supuse intereselor politice și violenței militare. Idealul păcii prin piața liberă globală pare din ce în ce mai îndepărtat.

 

În ce lume vom trăi?

0

Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte:

1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității;

2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței;

3. Inviolabilitatea frontierelor;

4. Integritatea teritorială a statelor;

5. Reglementarea pașnică a diferendelor;

6. Neintervenția în afacerile interne;

7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele;

9. Cooperarea între state;

10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.

În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.

Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.

În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp.

Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.

Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.

Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”.

Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.

România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori

0

Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională și responsabilă a resurselor este una din țintele vizate în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea procentului de reciclare și colectare selectivă în rândul cetățenilor români, înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor sunt principalele teme abordate în cadrul obiectivului 12 de dezvoltare durabilă.

În toamna acestui an, va fi aprobată o strategie națională de economie circulară realizată printr-un proiect inițiat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și finanțat prin DG Reform. Strategia se va concentra pe 6 domenii prioritare: construcții; textile; turism; bunuri de consum; industrie; sectorul agro-alimentar. În acest context, vă propunem o analiză realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, despre evoluția principalilor indicatori privind economia circulară.

Dezvoltarea economiei moderne este determinată de o serie de provocări și oportunități ce pot și trebuie să fie valorificate. În această ordine de idei, putem să evidențiem limitele dezvoltării liniare caracterizate de paradigma resurse, producere, deșeuri. Costurile explicite, dar mai ales implicite ce se manifestă prin creșterea temperaturii globale, reducerea diversității biosferei, înrăutățirea situației ecologice nu mai pot fi neglijate. Trecerea de la economia liniară la cea circulară este un deziderat ce trebuie conceptualizat și realizat la nivel global. Economia circulară este un model complex, ce necesită o restructurare economico-socială a societății. Aceasta include mai multe dimensiuni, aspecte, de la cele mai simple, cum ar fi reducerea nivelului de deșeuri, consumul judicios al resurselor, logistică robustă, până la un redesign al produsului, astfel încât să fie utilizate acele resurse materiale ce ar fi incluse în perspectiva reciclării și/sau utilizării sustenabile.

Experiența UE indică faptul că adoptarea preceptelor privind economia circulară necesită un sistem de reglementare inteligent care implică un plan director bine gândit și un angajament pe termen lung al tuturor părților interesate, cum ar fi autoritățile federale și locale, întreprinderile, cetățenii și consumatorii, împreună cu rețelele de cunoștințe și de încredere respective.

În ceea ce privește rata de utilizare circulară a materialelor, potrivit Eurostat, la nivelul României se constată o scădere a acestui indicator în intervalul 2010-2019, ceea ce se traduce ca fiind o involuție în materie de dezvoltare și aplicare a conceptului de economie circulară.

Figura 1 – Evoluția ratei de utilizare circulară a materialelor în perioada 2010-2019 (EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

România trebuie să-și îmbunătățească considerabil capacitatea de utilizare circulară a materialelor pentru a se apropia cât de cât de țările dezvoltate. Nevoia de acțiune se desprinde și atunci când analizăm evoluția acestui indicator în UE27, în Germania, Franța sau Polonia. Astfel,  Polonia era la un nivel de 10,8% în 2010 și, în ciuda unui progres la 12,6% în 2014, era la 10,3% în 2019 – de aproape opt ori peste România. În Germania, nivelul era de 11% în 2010 și de 12,3% în 2019 – de aproape zece ori peste România. Cât privește media UE27, ea era de 11,1% în 2010 și 12,4% în 2019.

Făcând trecerea spre analizarea volumului de deșeuri generate de fiecare român, se poate observa faptul că situația s-a îmbunătățit simțitor comparativ cu anul 2004, când România genera 1883 kg/capita de deșeuri, în 2018 ajungându-se la o valoare de 1115 kg/capita. Nu multe sunt capitolele la care România să se poziționeze mai bine decât media europeană sau decât țări precum Germania, Franța și Polonia. Astfel, media UE27 era de 1907 kg/capita în 2004, foarte apropiată de valoarea înregistrată de România în același an, pentru ca în 2018 să fie de 1828 kg/capita – o scădere ușoară în 14 ani. În cazul Poloniei, cantitatea de deșeuri era de 1530 kg/capita în 2004 și de 2112 kg/capita în 2018, ceea ce indică un regres net. Pentru Germania se înregistra o valoare de 1473 kg/capita în 2004, pentru ca 2018 să aducă o creștere la 1872 kg/capita.

Figura 2 – Evoluția producției de deșeuri în perioada 2004-2018
(EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

Un indicator care poate contribui la mai buna înțelegere a felului în care România evoluează în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului de dezvoltare nr. 12 ține de valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor ecologice[1]. Potrivit Eurostat, sectorul bunurilor și serviciilor de mediu este definit ca acea parte a economiei unei țări care se ocupă cu producerea de bunuri și servicii care sunt utilizate în activitățile de protecție a mediului și de gestionare a resurselor, pe plan intern sau extern.

Figura 3 – Valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice
(EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În România, valoarea adăugată a sectorului a fost de 3,9% din PIB în 2014 și de 3% din PIB în 2018, o involuție de remarcat. Chiar și așa, această pondere este peste ceea ce s-a întâmplat în UE28, în Polonia sau Germania. Media UE28 a evoluat de la 1,6% din PIB în 2000, la 2,12% în 2014 și la 2,23% în 2018. În Polonia, după 2014 avem practic o stagnare: 2,22% din PIB în 2014 și 2,21% din PIB în 2018. Cât despre Germania, aici observăm valori de 1,82% în 2014 și de 1,96% în 2018, o creștere ușoară. Aceste statistici dezvăluie potențialul real pe care România îl are în ceea ce privește sectorul bunurilor și serviciilor ecologice.

Productivitatea resurselor și consumul intern este un alt indicator asupra căruia se poate face o serie interpretări. Potrivit Eurostat, indicatorul surprinde raportul dintre produsul intern brut și consumul intern de materiale. Diferite unități de măsură sunt disponibile pentru acest indicator, având scopuri diferite în a explica evoluțiile. Astfel, atunci când avem în vedere indicatorul prin prisma euro per kilogram (volume, 2015), putem cel mai bine surprinde schimbările dintr-o țară de-a lungul timpului. Când ne referim la standardul puterii de cumpărare per kilogram, indicatorul devine foarte util în a compara diferite țări într-un anumit an. De asemenea, avem și o măsură care standardizează lucrurile, cu valoarea din anul 2000 considerată ca fiind 100%, iar evoluțiile ulterioare folosind acest termen de referință.

În cazul României, productivitatea scade clar după anul 2000, fiind la 94,6% în 2010 și abia la 62,9% în 2020. În Polonia, productivitatea era la 159,8% în 2020, practic un avans de 60 puncte procentuale față de anul 2000. În Germania, în același an 2020, eram la 153,2%, din nou un progres considerabil față de anul 2000. Media UE28 era de 141,2% în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile. România are o mare problemă de productivitate a resurselor atât ca evoluție în timp, cât și din perspectivă comparată – este aici o sursă importantă de dezvoltare durabilă, care trebuie valorificată.

Figura 4 – Productivitatea resurselor și consumul intern de materiale (EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În concluzie, din perspectiva datelor obiective, observăm rata scăzută de utilizare circulară a materialelor în România, precum și faptul că țara noastră suferă la capitolul productivitatea resurselor și consumul intern de materiale. Pe de altă parte, România generează mai puține deșeuri decât media UE28 și decât alte țări relevante și are o valoare adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice din nou peste media UE28 și peste Germania și Polonia. Tranziția către economia circulară necesită în aceste condiții eforturi coordonate de la toate nivelurile, iar o strategie națională coerentă pentru economie circulară reprezintă un pas esențial.


[1]              https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_12_61/default/table?lang=en

Previzionarea Guvernanței 4.0

0

_________________

De Klaus Schwab


Geneva – În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.

Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată.

În perioada Guvernanței 1.0 imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atât guvernanța publică, cât și cea corporativă au fost marcate de „domnia unui singur om”: „liderul puternic” ales sau neales, „șeful absolut”. Acest tip de conducere a funcționat bine într-o societate în care costul informației era mare, puterea ierarhică și managementul funcționau relativ bine, iar progresele tehnologice și economice au produs beneficii aproape tuturor.

Talibanii și dolarul

0

În august s-au împlinit 50 de ani de la sfârșitul sistemului Bretton Woods, când președintele american Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului american în aur și i-a permis să plutească. Sunt totodată 20 de ani de la retragerea talibanilor de la putere în Afganistan, lăsând țara în mâinile forțelor coaliției conduse de SUA. Acum, că talibanii au câștigat din nou, ar trebui să ne gândim dacă victoria lor asupra celei mai mari puteri militare și celei mai mari puteri economice din lume va avea vreo implicație asupra dolarului și rolului său în lume.

Privind înapoi în cei 50 de ani de când Nixon a închis fereastra de aur (dintre care 39 de ani i-am petrecut ca profesionist pe piețele financiare), cea mai mare învățătură este că sistemul cursului de schimb variabil și rolul dominant al dolarului în acesta s-au dovedit să fie mai robuste decât se aștepta inițial. Chiar știind ceea ce știm acum despre evoluția economiei mondiale, majoritatea experților s-ar fi îndoit că sistemul ar putea supraviețui atât timp cât a făcut-o.

Având în vedere această rezistență, este tentant să respingem eșecul Americii în Afganistan ca nepăsător pentru dolar. La urma urmei, dolarul a rezistat căderii Saigonului în 1975 și dezmembrării din Irak în urma invaziei SUA din 2003. De ce ar trebui să fie de această dată diferit? În cele din urmă, răspunsul depinde de așteptările cu privire la evoluția economiei mondiale și de comportamentul principalilor săi actori financiari, și anume China și Uniunea Europeană.

RECORDUL ECONOMIC AL CHINEI GENEREAZĂ ÎNCREDERE ÎN LUME

Jiang Yu,
Ambasadorul Chinei în România

În 2020, economia mondială a fost supusă unor teste extrem de severe. Pandemia de COVID-19 a lovit violent și a afectat grav activitățile economice din întreaga lume. Cele trei probleme majore, și anume, lipsa de impuls pentru creșterea economică globală, guvernanța economică globală înapoiată și dezvoltarea dezechilibrată pe plan mondial, au devenit mai evidente, iar perspectivele economiei mondiale sunt sumbre. În contextul integrării profunde a lanțurilor industriale și piețelor globale, redresarea economică a unei țări nu numai că va aduce beneficii țării respective, dar va însemna, de asemenea, că lanțurile de aprovizionare și cererile de piață din alte țări vor fi îmbunătățite și stimulate.

Economia Chinei a rezistat testului șocurilor multiple. În 2020 PIB-ul a crescut cu 2,3% față de anul precedent, țintele și sarcinile majore pentru dezvoltarea economică și socială au fost îndeplinite mai bine decât cele estimate, făcând astfel China singura economie majoră din lume care a obținut o creștere pozitivă. Directorul General al FMI, Kristalina Georgieva, consideră că redresarea viguroasă a Chinei a oferit un „impuls puternic” economiei globale, creând oportunități țărilor care aprovizionează mărfuri precum și produsele solicitate de China în lanțului său de producție.

Acest raport prezintă mai multe caracteristici ale economiei Chinei din ultimul an:

În primul rând, China a obținut un progres în economia de ansamblu. Dimensiunea economică a Chinei a depășit 100 de trilioane de yuani (15,42 trilioane de dolari SUA), marcând un nou nivel al puterii economice, științifice și tehnologice a Chinei și a puterii naționale generale. Sprijinul pentru asigurarea și îmbunătățirea mijloacelor de trai ale oamenilor este mai solid, fundamentul material pentru promovarea dezvoltării de înaltă calitate este mai puternic, iar rezistența și marja de manevră pentru a răspunde diferitelor riscuri și provocări devin mai puternice.

A doua caracteristică este promovarea optimizării structurale. În timp ce dezvoltarea economică și socială se confruntă cu riscuri și provocări severe, China se îndreaptă în direcția de dezvoltare de înaltă calitate și profită de tendința de a promova dezvoltarea de noi industrii, noi formate și noi modele, îndrumând și încurajând transformarea și modernizarea industriilor tradiționale. Producția cu înaltă tehnologie și producția de echipamente au crescut mai repede decât rata medie de creștere industrială, iar industrii precum munca la domiciliu, consultarea medicală la distanță și educația online au realizat o expansiune rapidă.

A treia caracteristică este deblocarea ciclului de cerere și ofertă. Ca răspuns la blocajul circular întâlnit în procesul de reluare a lucrărilor și producției, China a continuat să aprofundeze reforma structurală a ofertei și a acordat atenție gestionării cererii, îmbunătățind în mod eficient ciclul economic. În al patrulea trimestru al anului 2020, rata de utilizare a capacității de producție industrială a ajuns la 78%. În decembrie, rata de vânzare a produselor industriale a ajuns la 98,4%, iar rata de creștere a profitului întreprinderilor a devenit pozitivă.

A patra caracteristică este acoperirea nevoilor de trai ale oamenilor. În 2020, s-au înregistrat mari realizări istorice în finalizarea construirii unei societăți moderat prospere din toate domeniile și a fost obținută victoria decisivă în lupta împotriva sărăciei. 11,86 milioane de noi locuri de muncă au fost create pe tot parcursul anului, îndeplinind 131,8% din obiectivul stabilit; rata șomajului conform sondajelor din zona urbană a scăzut de la 6,2% în februarie la 5,2% în decembrie. Venitul disponibil pe cap de locuitor al rezidenților a crescut cu 2,1%, practic în conformitate cu creșterea economică.

Realizările sunt câștigate prin multe eforturi. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără spiritul tenace și unit al poporului chinez în fața crizei și este, de asemenea, inseparabil de politici și măsuri macro și micro luate de guvernul chinez, care au luat în considerare atât condițiile actuale, cât și cele pe termen lung.

Mai întâi de toate, lupta cu tot posibilul împotriva epidemiei. Respectând principiul de a pune oamenii și viața pe primul loc, China a depus efort în lupta împotriva epidemiei, acordând prioritate producției și furnizării de materiale de prevenire a epidemiei și ale necesităților zilnice. După ce epidemia a fost tinuță eficient sub control, a fost stabilit un mecanism regulat de prevenire și control pentru a promova redresarea economică în mod ordonat.

În al doilea rând, este eficiența politicior de ajutoare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici individuali și alte entități de piață cu capacități anti-risc slabe, au fost adoptate măsuri precum reducerea impozitelor și reducerea taxelor, rambursarea creditelor și dobânzilor amânate pentru a reduce presiunea asupra lor. În același timp, pentru întreprinderile mari, a fost adoptată o abordare de serviciu „punct la punct”, vizând exact coordonarea lanțurilor industriale și a lanțurilor de aprovizionare.

Al treilea punct este creșterea bazată pe inovație. În ultimii ani, China a făcut progrese semnificative în inovația științifică și tehnologică. A apărut un număr mare de realizări ale inovației, dând nașterea pe de o parte, a multor noi industrii, noi forme și noi modele de afaceri, și au promovat pe de altă parte, transformarea și modernizarea multor industrii tradiționale. Acest lucru a oferit o forță motrice durabilă pentru dezvoltarea economică în timpul epidemiei.

Al patrulea punct este impulsul adus de reforma și deschiderea. China a continuat să îmbunătățească economia socialistă de piață, a accelerat dezvoltarea unui sistem de piață la standarde ridicate, a concentrat pe aprofundarea reformei alocării pe piață a factorilor de producție, a eliminat cu hotărâre toate barierele din calea dezvoltării entităților de piață și a continuat să se deschidă mai larg spre lumea exterioară, iar rezultatele se manifestă treptat.

În 2021, pe fondul multor incertitudini în dezvoltarea economică globală, economia chineză va avea atât provocări, cât și sprijin. În ansamblu, China a acumulat experiență de răspundere la riscuri și provocări în lupta împotriva epidemiilor și a protecției economice, a demonstrat o rezistență puternică pentru dezvoltare. Acesta este fundamentul dezvoltării economice al Chinei. Avem motive să credem că anul acesta China are capacitatea și condițiile de a consolida stabilitatea și redresarea economică și de a obține un bun început pentru „cel de-al 14-lea plan cincinal”.

În prezent, China este ferm angajată să se deschidă mai larg din toate punctele de vedere, va construi un nou sistem pentru o economie deschisă la un nivel superior și va accelera eforturile de a construi un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, iar cele interne și  cele internaționale se întăresc și promovează reciproc. Îmbunătățirea continuă a economiei Chinei va aduce încredere și energie pozitivă pentru redresarea economiei mondiale.

Privind la epoca post-epidemică, China va promova neclintit globalizarea economică și va colabora cu alte țări din lume, inclusiv cu România, pentru a face piața globală din ce în ce mai mare, pentru a pune în aplicare mecanismul de partajare și metoda de cooperare globală, aducându-și contribuția la menținerea păcii, dezvoltarea mondială și la construirea unei comunități umane cu un viitor comun.

Cum obținem o recuperare verde

Joseph E. Stiglitz
laureat al premiului Nobel pentru economie

O șansă în plus

0

Pentru românii care nu își mai pot plăti ratele la bănci, nu este totul pierdut. Pot găsi înțelegere chiar la bănci, iar beneficiile ajung la zeci de mii de euro pentru un consumator. Astfel, suspendarea ratelor nu este singura soluție în perioadă de criză, iar negocierea cu banca în cadrul Centrului de Soluționare a Litigiilor în domeniul Bancar poate avea mai multe avantaje. Acest centru înființat la cererea Uniunii Europene îi ajută pe consumatori să găsească înțelegeri amiabile cu băncile. Daniel Apostol ne spune mai multe. 

Energia – mijloc sau scop

Imensa cantitate de informație ușor accesibilă ne face să fim mai puțin atenți și mai puțin selectivi în ceea ce alegem să ne intereseze, să susținem sau să criticăm. Această realitate poate servi interese oneroase dintre cele mai diverse și, corelativ, aduce deservicii celor care sunt luați de valul mainstream. Imaginea, asocierea cu tendințele momentului sau cu personalități de mucava contează astăzi, social, mult mai mult ca analizele bazate pe cifre reci sau opinia fundamentată a unor experți.

Până de curând, în domeniul energiei prețul carburantului și cel al energiei electrice erau interfața dintre industrie și public. Astăzi, suntem în situația în care cei doi indicatori au trecut în plan secund, prima pagină a publicațiilor de specialitate fiind ocupată de subiecte precum cine exploatează zăcămintele de hidrocarburi, ce taxe plătesc cei care fac asta, cum pot fi taxate suplimentar companiile din domeniu sau cine ce companie mai conduce. Pare că totul a trecut în plan social, în interesele pe care le avem zilnic. Prin comparație, caracteristicile, calitatea sau prețul apei pe care fiecare o bem par subiecte din altă lume. Despre cine și cum exploatează resursele de apă… aproape nu există nimic scris. Să fie vorba doar de interese mercantile? De nivelul acestora? Sau poate de priceperea celor care veghează la buna funcționare a piețelor și a proceselor prin care energia ajunge în acele piețe?

Nu am răspunsurile, dar știu că toate acestea au loc în timp ce plătim cam cea mai scumpă energie din Europa. Nu ne mai deranjează acest lucru, deși, la o simplă căutare pe internet, înțelegem că amânăm sau nu facem investiții și nu lăsăm să funcționeze liber piețele din domeniu deoarece „cineva” – statul, guvernul, instituții de reglementare sau de control – are grijă să nu se scumpească energia. Desigur, acest „cineva” este condus politic, iar aici intrăm în zona în care „urechiștii” fac legea. Și spun acest lucru deoarece sunt, de ani buni, aceleași persoane, iar domeniul este aproape de colaps funcțional. Nu există un palier corect administrat, vreunul eficace sau eficient. Cârpim, nu luăm decizii tranșante și avem un singur obiectiv: „să nu se închidă ceva (companie) sau să demareze ceva contestabil (proiect) în mandatul meu!”. Plecarea din România, în următoarea perioadă, a unor actori importanți și foarte importanți din piața mondială a energiei este consecința, în bună parte, a acestui mod de gândire mioritic. Vrem să fim parte a jocului, dar jocul să aibă regulile inventate și reinventate de noi. Jocurile și regulile care funcționează de sute de ani în lumea liberă nu ne sunt pe plac și nici nu prea suntem dispuși să le învățăm.

Pentru a justifica starea precară în care se află domeniul energetic sunt invocate, cu predilecție, două concepte: „securitate energetică” și „strategie energetică”.
Primul nu există în legislația românească. Este un concept provenit din nevoia politicului de a îmbrăca, într-o formă ce pare sofisticată și cu acces limitat, diverse decizii care, de obicei, nu au fundamentare economică sau sunt justificate electoral. Conceptul de „securitate energetică”, existent în doctrina NATO, se referă strict la siguranța fizică a liniilor de transport al energiei (rețele de transport electricitate, petrol, gaz natural), ca parte a infrastructurii critice. Recenta augmentare cu „siguranța alimentării”, sintagmă regăsibilă și în documentele Uniunii Europene, are un conținut limitat și neechivoc. Astfel, este utilizat exagerat un concept vag, al cărui conținut variază semnificativ de la producătorul de energie pe bază de cărbune, prin toate formele de transport al energiei și până la consumator, care pare beneficiarul a tot ceea ce se face fără a fi nevoie de prea multe justificări. Desigur, putem vorbi despre siguranța alimentării (existența resurselor necesare pentru a furniza consumatorilor energia necesară), despre securitatea infrastructurii de producere și transport al energiei (ca infrastructură critică), despre siguranța în funcționare a infrastructurii și despre multe alte tipuri de siguranțe și securități, însă un comandament superior care să justifice decizii neeconomice sau, de multe ori, aberante nu există în condiții de pace și normalitate socială. Aspirăm la o economie de piață, o economie în care companiile și tehnologiile se nasc, trăiesc și mor. Dacă utilizăm resursele pentru a ține „muribunzii” fără speranță în viață, pierdem resurse ce pot fi utilizate în dezvoltarea noilor tehnologii și în alinierea cu industriile momentului. Amanetăm viitorul și ne bucurăm de schemele Ponzi politicianiste, în care profitul funcționării unor companii cu tehnologii învechite se întoarce doar în voturi și în satisfacerea unor interese pecuniare locale.


„Strategia energetică”, a cărei lipsă este clamată permanent în spațiul public, reprezintă, în principiu, un document în care un grup de persoane – mai larg sau mai restrâns, mai priceput sau mai puțin priceput în elaborarea de strategii, poate cu expertiză pe diversele paliere ale domeniului, dar fără prea multă dorință de a înțelege viitorurile – prelungește cumva tendințele momentului, în speranța că viitorul va fi blând și înțelegător cu actualele moduri de a produce energia. Așa arată Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, document aprobat și aflat în vigoare (HG nr. 1069/2007), și tot așa arată și propunerile succesive de modificare/completare/adăugire sau cele care vizează perioade care se întind până în anul 2050. Deși fiecare autor al acestor propuneri consideră că aduce modificări importante în viziunea pentru următoarele decenii, liniile directoare și obiectivele seamănă, cele mai multe până la suprapunere, cu cele din strategia din 2007, diferențele semnificative fiind date de gradul în care politicul a viciat gândirea celor care au elaborat analizele și estimările. O viziune curajoasă, un răspuns inovativ la problemele prezentului, o abordare bazată pe „gândire laterală” nu au existat și nici nu există prea multe șanse să apară.

Și atunci, care e problema?

O primă problemă este aceea că cei care sunt chemați să facă strategii – și nu este cazul doar la acest nivel, ci coboară până la nivelul companiilor – nu analizează „situația actuală” și prin prisma eșecului sau succesului strategiei precedente (în cazul în care există). De obicei o ignoră deși, de cele mai multe ori, vor ajunge la aceleași direcții strategice și, nu de puține ori, la aceleași obiective. Întrebarea „ce nu a mers pentru a ajunge la obiectivele propuse în strategia precedentă?” nu am auzit-o niciodată. Iată, spre exemplu, obiectivul general al strategiei energetice din anul 2007: „Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile”.

Sau obiectivele strategice stipulate în același document normativ:

  • „creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;
  • diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de transport al acestora;
  • creșterea nivelului de adecvanță a rețelelor naționale de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului; 
  • protecția infrastructurii critice;
  • creșterea eficienței energetice;
  • promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;
  • promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu cogenerare, în special în instalații de cogenerare de înaltă eficiență;
  • susținerea activităților de cercetare-dezvoltare și diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile; 
  • reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;
  • utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare;
  • dezvoltarea piețelor concurențiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii ale gazelor cu efect de seră și servicii energetice;
  • liberalizarea tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu al participanților la piață la rețelele de transport, distribuție și interconexiunile internaționale;
  • continuarea procesului de restructurare și privatizare în sectoarele energiei electrice, termice și al gazelor naturale;
  • continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creșterii profitabilității și accesului pe piața de capital”.

Care dintre aceste obiective credeți că poate fi eliminat dintr-o strategie „actuală”? Cel mai probabil… niciunul! Și, totuși, sunt 12 ani de la legiferarea acestei strategii, iar termenul la care obiectivele trebuie atinse tocmai ce se apropie (anul 2020). Practic, s-au făcut ceva progrese, dar obiectivele sunt realizate în mică măsură, iar motivele pentru care am pierdut 12 ani din cei în care trebuia să pregătim viitorul pare să nu intereseze pe nimeni.

Deși se pot spune multe despre modul în care sunt elaborate strategiile – instrumente de analiză și estimare preponderent subiective, lipsa unor specialiști și a unor algoritmi validați ș.a. – dăm credit celor care elaborează documentele și ajungem la momentul strategiei aprobate. Acum ne dăm seama că, în general, strategiile sunt privite ca scop în sine. Și spun asta deoarece, odată aprobate, sunt folosite pentru vitrina domeniului de activitate / companiei și nu sunt operaționalizate, nu prea se obosește cineva să identifice modalități prin care, efectiv și practic, să fie atinse obiectivele respective. Aceasta a fost soarta strategiei energetice din anul 2007 și a cam tuturor celor peste 200 de strategii legiferate în ultimii 25 de ani. Situația este similară la nivelul companiilor din domeniul energetic, unde statul este acționar majoritar sau deține pachete de acțiuni de peste 40%.

În consecință, asistăm la „împietrirea timpului”, fenomen prezent în economia românească și alimentat permanent de lipsa de înțelegere a realităților economiei de piață de către cei care administrează acțiunile companiilor de stat și de organele de control. Modul „funcționăresc” în care sunt administrate și conduse aceste companii le face necompetitive (excluse fiind din această apreciere monopolurile, care nu funcționează în piețe concurențiale reale).

Deciziile de afaceri sunt deseori decizii riscante. Uneori sunt decizii care pot produce efecte pozitive abia peste ani de zile. Lipsa apetitului pentru orice tip de risc se transferă la toate nivelurile de decizie, iar obiectivul nedeclarat al „strategiei reale” pentru multe ramuri economice sau companii este, de ceva vreme, păstrarea statu-quo-ului. Energia este într-un astfel de scenariu. Inițiativa privată este puțin încurajată, barierele de intrare în piață sunt relativ greu de depășit, iar investițiile (în senul de banii cheltuiți) de stat vizează, mai degrabă, tehnologiile trecutului. Dacă adăugăm la această imagine incompetența celor puși să gestioneze domeniul și blazarea specialiștilor sătui să se lupte cu morile de vânt, avem imaginea fidelă a unui domeniu pe care nicio strategie nu îl poate ajuta.

Continuarea luării deciziilor sub imperiul „securității energetice” și perpetuarea deprofesionalizării la nivelurile decizionale strategice reprezintă scenariul cel mai probabil pentru următoarea perioadă.
Și, totuși, ce am putea face? Am putea să ne stabilim obiective ceva mai simple și mai realizabile! De exemplu, „energie ieftină și curată pentru consumatorul autohton!”. Cam ceea ce și-au propus câteva state europene cu nu mulți ani în urmă și, în bună măsură, au și realizat, fără a păzi zilnic „securitatea energetică” și a deplânge permanent lipsa „strategiei energetice”. Apoi, am putea încerca să identificăm modelul economiei românești, care să genereze prioritățile economice și, subsecvent, nevoile energetice. De asemenea, am mai putea să valorificăm cea mai ieftină sursă de energie – eficiența energetică. Și, în general, am putea face multe lucruri la îndemâna unor oameni care vor rezultate pentru consumator și industrie și nu documente pentru vitrină.


Energia este un mijloc, este hrana celulelor societății, necesară pentru ca acestea să-și îndeplinească rolul. Trebuie să fie ieftină și curată! Ieftină, pentru a fi competitivi la nivelul celorlalte ramuri economice, și curată, pentru a lăsa urmașilor noștri un mediu în care să poată trăi sănătoși.

 

Forumul România Eficientă: Ne petrecem 90% din timp în clădiri, cu impact asupra sănătății. Nu mai avem luxul să amânăm măsurile legate de eficiență energetică în România

0

 Eficiența energetică a devenit o prioritate la nivel global, dar și în politicile Comisiei Europene, pe care România are obligația să le implementeze. Măsurile concrete de eficiență energetică nu mai pot fi amânate la nivel național, mai ales în clădiri, unde ne petrecem 90% din timp. Creșterea performanței energetice a acestora va conduce nu doar la reducerea facturilor, ci și la îmbunătățirea sănătății și productivității muncii, datorită unei calități mai bune a aerului interior, au susținut experții prezenți la Forumul România Eficientă, organizat de Energy Policy Group.

Unii dintre cei mai cunoscuți specialiști la nivel național și european au dezbătut în cadrul Forumului România Eficientă, organizat ieri în București, beneficiile, dar și dificultățile în implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice, precum gradul redus de informare al populației, dar și problemele clarității legislative și capacității instituționale a autorităților.

„Este momentul să punem vorbele în acord cu faptele la noi în țară, pentru că nu cred că mai avem luxul să menținem la un nivel declarativ proiectele și intențiile noastre legate de eficiență energetică. Este timpul să punem la punct instrumente și programe concrete prin care să finanțăm eficiența energetică în România”, a declarat Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă.

Curs pentru formarea de manageri energetici

În cele cinci luni de la demararea proiectului România Eficientă, au fost organizate cursuri de formare pe tema managementului energetic pentru funcționari ai administrației publice locale, cu lectori reputați, pentru clarificarea oportunităților și a instrumentelor disponibile. De asemenea, au avut loc acțiuni de informare și educare publică, dar și realizarea unui amplu sondaj cantitativ al opiniei publice pe tema eficienței energetice. În parteneriat cu UPB și ANRE, va fi organizat un curs pentru formarea de manageri energetici, al căror rol este esențial pentru proiectarea și implementarea măsurilor de eficientizare la nivel local.

Beneficiile eficienței energetice se reflectă nu doar în scăderea facturilor, ci și în creșterea confortului și într-un impact mai mic asupra mediului și al consumului de resurse energetice.

 „Cred că eficiența energetică este foarte importantă, pentru că energia reprezintă fundamentul vieții noastre. Nu putem trăi fără căldură, electricitate, mobilitate. Energia consumată are însă și un impact asupra mediului, deci trebuie să o utilizăm eficient. După cum vedem, generațiile tinere au așteptări foarte exigente de la noi”, a declarat, la rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, sponsorul proiectului România Eficientă.

În Europa, peste 65 de milioane elevi și aproape 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală și aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.

„Asigurarea unui climat interior bun în școli este esențial pentru a proteja procesul educațional al copiilor și sănătatea lor. Calitatea aerului ar putea stimula performanța elevului cu până la 15%, cu un efect pozitiv asupra vitezei de lucru, nivelului de atenție și concentrare”, a susținut Mihai Moia, Director Executiv al Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), unul dintre partenerii implicați în proiectul România Eficientă.

La nivel european, unul din trei copii trăiește în clădiri nesănătoase, ceea ce îi expune la risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate nedorite, precum astmul, a mai spus reprezentantul ROENEF, citând datele unui studiu efectuat în domeniu – Healthy Homes Barometer 2019.

Productivitatea muncii crește cu 12% într-o clădire de birouri renovată

De asemenea, 90 milioane de studenți își petrec zilele în clădiri de învățământ, iar 80 de milioane de muncitori petrec câte 8 ore în fiecare zi la birou, a arătat Mariangiola Fabbri, director de Cercetare în cadrul Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE), unul dintre cele mai importante think-tank-uri la nivel european în domeniu.

„Studiile arată că o calitate slabă a aerului interior poate afecta semnificativ sănătatea ocupanților, prezența, concentrarea, ori performanța de muncă sau învățare. Ele mai indică o creștere de 12% a productivității într-o clădire de birouri renovată”, a declarat reprezentanta BPIE, în cadrul Forumului România Eficientă.

Astfel, politicile de sănătate și de energie ar trebui coordonate, iar în sistemele de colectare a datelor privind eficiența energetică ar trebui incluși indicatori privind sănătatea clădirilor.

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să susțină atingerea țintelor de eficiență energetică ale României asumate la nivel european în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea de proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării.

Partenerii principali ai EPG în proiectul România Eficientă  sunt Universitatea Politehnica București (UPB), ANRE și Organismul Național pentru Standardizare (ASRO). Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Inițiativa Belt and Road promovează realizarea visului de sute de ani care unește Asia și Europa

0

De mii de ani, continentul eurasiatic a jucat un rol important în dezvoltarea societății umane. În ultimele sute de ani, de la construcția căii ferate din Siberia din secolul al XIX-lea până la construcția podului continental eurasiatic din anii 1990, popoarele din Asia și Europa au început să promoveze Asia-Europa Unicom, dar cu puțin succes. Odată cu trecerea timpului, s-a maturizat sprijinul pentru realizarea visului Asia-Europa Unicom: globalizarea economică a îmbunătățit legăturile dintre țările asiatice și europene, autostrăzile și modernizarea căilor ferate au îmbunătățit accesibilitatea, iar necesitățile de cooperare dintre UE și China au crescut, la fel cum a crescut și atracția dintre Asia și Europa. Asia-Europa Unicom are nevoie de un mecanism echitabil și durabil de coordonare care să răspundă nevoilor tuturor părților și să mobilizeze toate părțile pentru a transforma oportunitățile timpurilor în rezultate reale.


Istoria este cel mai bun profesor. Drumul vechi al mătăsii, primul care a conectat Asia și Europa, poate parcurge mii de kilometri și durează de mii de ani datorită faptului că țările de-a lungul drumului au obținut o cooperare pașnică, deschisă și inclusivă, de învățare reciprocă și beneficii reciproce, ceea ce poate fi considerat cea mai bună referință.
Inițiativa Belt and Road este cea mai bună cale de a revigora spiritul vechiului drum al mătăsii. Principiul de participare egală la negociere și execuție precum și beneficii comune este regula de aur pentru a promova Belt and Road. Indiferent că planifică un plan de cooperare sau de implementare a unui proiect specific, acesta este discutat de către
participanți. Nu există un participant mai important, ci toate părțile participă la nivel de egalitate, nu există o operațiune secretă, ci se insistă asupra deschiderii și transparenței, niciun câștigător nu obține toate avantajele, ci căutând beneficii reciproce și câștigul este unul comun. Cooperarea include comunicarea politică, conectivitatea facilităților, îmbunătățirea comerțului, finanțarea capitalului și unirea inimilor oamenilor. Scopul final este de a consolida interconectarea diferitelor părți, de a aprofunda cooperarea pragmatică și de a spori bunăstarea oamenilor din toate țările.


Acestea sunt acțiunile de care au nevoie Asia-Europa Unicom și întreaga dezvoltare globală. În contextul numeroaselor provocări și incertitudini din economia mondială actuală, Belt and Road pledează pentru construirea unei economii mondiale deschise, inclusive, durabile și concentrate pe oameni pentru a promova prosperitatea comună. Președintele Elveției, Ueli Maurer, a declarat: „Inițiativa Belt and Road este orientată spre viitor și contribuie la promovarea globalizării economice”. Președintele Maurer a vorbit despre aspirațiile comune ale multor țări și a explicat de ce Belt and Road este salutată și susținută de tot mai multe țări. În prezent, peste 150 de țări și organizații internaționale au semnat un acord de cooperare cu China în cadrul inițiativei Belt and Road.


Rezultatele fructuoase sunt cele mai puternice adnotări ale inițiativei Belt and Road. Rata de creștere a importurilor și exporturilor Chinei de-a lungul Belt and Road este cu mult mai mare decât rata generală de creștere a comerțului exterior al Chinei, rata de creștere a importurilor o depășește pe cea a exporturilor, iar dezechilibrul comercial continuă să se îmbunătățească. Construirea a aproximativ 80 de zone de cooperare economică și comercială în țările de-a lungul rutei înseamnă o investiție cumulată de peste 27 miliarde de dolari. Numărul de trenuri China-Europa a atins 13.000, ajungând în 15 țări, inclusiv Regatul Unit, Polonia și Cehia. În Duisburg, Germania, au fost create mai mult de 6.000 de locuri de muncă numai în sectorul logistic legat de trenurile China-Europa. Cercetările recente efectuate de instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială, demonstrează că cooperarea Belt and Road va reduce costurile comerțului mondial cu 1,1% până la 2,2%, ceea ce va spori rata de creștere economică globală cu cel puțin 0,1% în 2019.


Proiectele majore s-a schimbat de la design la program bine conturat. Prin participare la cooperările Belt and Road, Maldivele au creat primul pod transversal, iar Jamaica, Muntenegru, Uganda și alte țări au construit prima autostradă. A început construcția căii ferate de mare viteză din Indonezia și a căii ferate care va uni Ungaria cu Serbia, iar perspectiva interconexiunii se îmbunătățește în mod constant.
Cooperarea financiară în cadrul Belt and Road s-a dezvoltat rapid și a dus la finanțarea proiectelor mari. Acum trei ani, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat primul proiect de finanțare comună cu Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, iar Fondul European de Investiții și Fondul Rutier de Mătase au înființat un fond mutual de investiții și au făcut investiții reale. Participarea instituțiilor financiare internaționale a îmbogățit fondurile, ceea ce reprezintă o manifestare vie a cooperării proiectelor mari în conformitate cu normele și standardele internaționale.


Situată în zona centrală a continentului eurasiatic, România are ieșire la Marea Neagră și este străbătută de fluviul Dunărea, are condiții bune pentru transportul multimodal, cum ar fi transportul maritim, de apă, feroviar și rutier, și poate juca un rol esențial în Asia-Europa Unicom. Inițiativa Belt and Road folosește infrastructura ca piatră de temelie a conectivității. România își poate înlătura neajunsurile în porturi, drumuri și căi ferate prin cooperarea în cadrul Belt and Road, punând bazele unei creșteri economice durabile. „Pentru a fi bogat, mai întâi construiește drumul”, acesta este unul dintre trucurile Chinei de a-și menține creșterea economică rapidă de zeci de ani.


Este de remarcat faptul că de la începutul acestui an China și România au făcut progrese remarcabile în cooperarea proiectelor mari. China General Nuclear Power Corporation, CGN, a semnat un acord cu Nuclearelectrica din România pentru a înființa o societate mixtă. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă se mișcă într-o direcție pozitivă. Grupul China Communications Construction Group, în colaborare cu companii locale din Turcia, Franța și România, negociază cu guvernul român proiectul de autostradă Ploiești-Brașov, deschizând un nou model de cooperare 1 + N pentru a contribui la obținerea de beneficii reciproce și rezultate rentabile. În cazul în care proiectul este finalizat, locuitorii Bucureștiului vor putea avea mai mult timp pentru schi în timpul iernii decât pentru drum. Belt and Road sprijină rețeaua transeuropeană de transport, iar China și România pot găsi multe oportunități de cooperare în viitor.
La cel de-al doilea forum al summit-ului de cooperare internațională Belt and Road, președintele chinez, Xi Jinping, a descris detaliat principiile, conceptele și obiectivele Belt and Road. Aceasta este cea mai recentă evoluție a inițiativei Chinei Belt and Road, bazată pe schimbările și cerințele țărilor de-a lungul timpurilor.


Inițiativa Belt and Road avansează cu timpul, iar cooperarea bilaterală dintre China și România are o istorie îndelungată și arată din ce în ce mai dinamică. Anul acesta marchează aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România și aniversarea celor 15 ani de la stabilirea unui parteneriat amical de cooperare. În fața noilor oportunități istorice, există motive să credem că cooperarea dintre cele două țări în cadrul Belt and Road va găsi mai multe puncte de interes. Adâncirea relațiilor chino-române va contribui mai mult la interconectarea Asia-Europa.

 

***

În cei cinci ani de la propunerea inițiativei Belt and Road, China a semnat acorduri de liber schimb cu 13 țări dezvoltate în comun.
Proiectele de investiții ale Chinei privind co-construirea Belt and Road includ construirea căilor ferate Mombasa-Nairobi, Addis Abeba-Djibouti, China-Thailanda și Ungaria-Serbia.
Cu o creștere anuală de 7,2% și o investiție totală de 70 de miliarde de dolari, aceste proiecte au promovat în mod eficient cooperarea economică cu beneficii reciproce între China și alte țări implicate.

 

 

Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2019-2020

0
De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2019 – 2020, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult. Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională. Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:
  • Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;
La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul. La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:
  • Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.
Dosarul de înscriere va cuprinde:
  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.
Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști. Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles. Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști. Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”. Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190. Persoana de contact: Irina Apostol, tel: 0744584620,e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro    

România are nevoie de o coaliție pentru dezvoltare durabilă

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de statele membre ale ONU în 2015, reprezintă un răspuns la problemele sociale, economice și de mediu ale lumii. Într-o abordare holistică, documentul cuantifică 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD/SDG) care țin de toate domeniile vieții noastre, și sociale, și economice, și de mediu și 169 de ținte de care nu putem să nu ținem cont în ceea ce ne propunem să facem în perioada următoare.

Cele 17 obiective ale Agendei 2030 sunt: 1) Fără sărăcie; 2) Foamete „zero”; 3) Sănătate și bunăstare; 4) Educație de calitate; 5) Egalitate de gen; 6) Apă curată și sanitație; 7) Energie curată și la prețuri accesibile; 8) Muncă decentă și creștere economică; 9) Industrie, inovație și infrastructură; 10) Inegalități reduse; 11) Orașe și comunități durabile; 12) Consum și producție responsabile; 13) Acțiune climatică; 14) Viață activă; 15) Viață terestră; 16) Pace, justiție și instituții eficiente; 17) Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. Care dintre aceste obiective e mai important? Toate sunt importante, se intersectează. Uniunea Europeană a dorit de la început să fie lider în implementarea Agendei 2030 și s-a dovedit cel mai activă în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Totuși, încă nu suntem în faza în care UE să fi definit ce vrea prin strategiile sectoriale pentru 2030. Președinția la Consiliul UE în semestrul I din 2019 aduce României oportunitatea de a juca un rol esențial în acțiunea pentru viitorul Uniunii Europene: avem o ocazie unică, să fim un catalizator al deciziilor UE în ceea ce privește Agenda 2030. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României s-a pregătit în acest sens.

Președinția Consiliului UE aduce României oportunitatea rolului de catalizator al deciziilor europene în implementarea Agendei 2030.

Pentru implementarea obiectivelor Agendei 2030 în România este important să avem o voință politică. Sub acest aspect, ambele camere ale Parlamentului României și-au declarat susținerea pentru implementarea celor 17 obiective și în aprilie 2016 au adoptat o declarație politică foarte puternică pentru instituționalizarea a ceea ce ne dorim legat de obiectivele Agendei 2030. Pentru consolidarea cadrului instituțional, pe baza declarației, în mai 2017 a fost înființat prin HG nr. 313/2017 Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu sarcina de a coordona și monitoriza implementarea celor 17 obiective. În momentul de față, relația interinstituțională se face prin abordare multinivel, multitematic, multisectorial.  

Coerența este prima lecție pentru dezvoltarea unui model economic

Banca Națională este o instituție care vede destul de bine problemele cu care se confruntă societatea românească; sunt probleme multe, complicate. Noi suntem foarte interesați de a găzdui, de a organiza dacă ne stă în putință, dezbateri de calitate pe astfel de probleme economice, financiare, evenimente culturale. TDS_0235

Bineînțeles, nu vrem să le mărim frecvența până la a plictisi societatea, nu vrem nici să abuzăm de răbdarea audienței. Totodată, din punctul de vedere al Academiei Române, cred că țara are nevoie de dezbateri pe baze academice în sensul solid al cuvântului. Academic înseamnă un format de dezbateri reglementat, încadrat în niște rigori, pentru ca dezbaterile să aibă un scop și să ajungă la niște concluzii. Așa se prefigurează tema inițiată de ASPES, cu subiecte extrem de interesante, preocupante. Acesta este motivul pentru care Secția de Științe Economice, Sociologie și Juridice a Academiei Române intră în parteneriat cu ASPES, cu ceilalți organizatori pentru o dezbatere de idei, de teze, de opinii pe baze academice, care să ajungă la rezultate concrete.

Ce facem cu economia României?

În numărul din decembrie 2018 al revistei ECONOMISTUL, dedicat Centenarului înfăptuirii României Mari, Daniel Apostol se întreba: „Creștem sau descreștem la împlinirea Centenarului? Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani? Și deloc de ignorat: încotro merge astăzi România?”.

Eu mi-aș permite să dau un răspuns la întrebarea lui Daniel Apostol: „Deocamdată România crește, dar nu se dezvoltă”. Încă din primul număr al apariției publicației ECONOMISTUL ca revistă, subsemnatul am deschis editorialul cu întrebarea: „Ce facem cu economia României?”. De atunci și până astăzi, cu o consecvență evidentă, în paginile sale ECONOMISTUL a abordat număr de număr probleme majore ale economiei, prin opinii ale specialiștilor, analize instituționale, dar, mai ales, prin prezentarea de propuneri și soluții pentru reconfigurarea unei economii a României în care să primeze interesul național, dar evident printr-o integrare accelerată în UE, o uniune care ea însăși este într-un proces de restructurare.

CITY INDEX 2025: Indexul de Trafic – Cum arată România în mișcare în 2025

0

    Indexul de Trafic 2025, analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană. Indexul compară cât de mult încetinește circulația în zilele lucrătoare față de un regim liber, pentru cele 41 de municipii reședință și București. Conform analizei, orașele mici, precum Reșița, Giurgiu și Călărași au cel mai fluent trafic. La polul opus, Bucureștiul se menține un caz aparte, cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12 zile de lucru anual pentru un șofer obișnuit – adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

    De asemenea, raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite.

    Datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00 – atunci când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. Pentru a avea un punct de referință „liber”, s-au folosit vitezele de circulație înregistrate duminica dimineața, între orele 07:00 și 08:00. Acesta este intervalul cu cel mai redus trafic la nivel național, ceea ce oferă un etalon comparabil și repetabil pentru toate orașele.

    Traficul este unul dintre cei 51 de indicatori analizați de barometrul de performanță urbană CITY INDEX, care va fi lansat integral la finalul lunii octombrie 2025.

    CUM ARATĂ ROMÂNIA ÎN MIȘCARE

    În mod nesurprinzător, orașele mici conduc clasamentul mobilității fluente. Reșița, Giurgiu și Călărași sunt primele trei orașe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici din cauza congestiei traficului, doar 3–3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a orașului oferă locuitorilor o mobilitate constantă și eficientă.  

    Analiza din 2025 indică și câteva salturi spectaculoase față de rezultatele Indexului de anul trecut. Oradea urcă 17 locuri față de 2024, în timp ce Alba Iulia și Bistrița câștigă câte opt poziții. Reșița, care își consolidează locul întâi, câștigă și ea șase locuri față de anul trecut

    CUM EXPLICĂ AUTORITĂȚILE SCHIMBĂRILE DE TRAFIC?

    Ioan Popa, Primarul municipiului Reșița: „Faptul că Reșița se află astăzi pe primul loc în Indexul de Trafic arată că investițiile și deciziile luate în ultimii ani dau rezultate. Finalizarea lucrărilor la linia de tramvai și reluarea circulației acestuia au redus semnificativ presiunea asupra mașinilor personale. Proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere au fluidizat traficul pe principalele artere. Toate acestea sunt pași concreți prin care Reșița devine un oraș mai prietenos, mai eficient și mai aproape de standardele europene pe care ni le dorim.”

    Saltul spectaculos al Oradiei este confirmat și explicat de autoritățile locale: „Fluidizarea traficului din Oradea este rezultatul unor investiții majore realizate în ultimii doi ani – de la deschiderea a opt pasaje subterane și lărgirea bulevardului Calea Aradului, darea în folosință parțială a sistemului de semaforizare inteligentă până la conectarea centurii la autostrada A3 în zona Biharia și extinderea ei în comunele din jurul orașului”, a declarat Sebastian Marchiș, directorul Direcției Tehnice din Primăria Oradea.

    În contrast, orașele mari rămân sub o presiune constantă. Bucureștiul este în continuare excepția majoră a rețelei urbane românești, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio) de circa 45% și cu pierderi datorate aglomerației, echivalente a peste 12,7 zile de lucru anual. Timișoara și Iași trec și ele pragul de 9 zile pierdute pe an, ceea ce indică nevoia unor măsuri structurale.

    Există însă și excepții pozitive la scară mare. Brăila și Galați, deși depășesc 150.000 de locuitori, reușesc să intre în zona verde a clasamentului, cu doar 3,6–4,3 zile pierdute pe an, din cauza aglomerației în trafic. Rezultatele lor arată că un ritm mediu bun al mobilității, combinat cu o diferență moderată de viteză între weekend și zilele lucrătoare, poate compensa dimensiunea populației.

    La polul opus al dinamicii, câteva orașe, unele dintre ele de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte față de 2024. Alexandria și Cluj-Napoca câte șapte poziții, în timp ce Brașov, Tulcea 

    pierd și ele cinci. Explicațiile țin de presiuni noi pe rețelele rutiere, șantiere prelungite sau un management mai puțin eficient al traficului.

    PRÂNZUL ESTE NOUL VÂRF DE TRAFIC

    „Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș.”, a declarat Florian Filat, Director Executiv Institutul pentru Orașe Vizionare și manager de proiect CITY INDEX.

    Mihai Iacovici, Șef Birou Mobilitate Urbană, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană București:  ”Aceste date evidențiază limitele modelului actual de trafic, bazat în principal pe gestionarea fluxului de mașini și subliniază necesitatea unei abordări integrate, fundamentate pe înțelegerea comportamentului comunității, cu scopul de a crea un ecosistem urban centrat pe oameni și pe nevoia lor de deplasare eficientă, sigură și sustenabilă. Această tranziție from traffic to mobility presupune cooperarea între toți actorii publici și privați implicați în furnizarea serviciilor de mobilitate, pentru dezvoltarea unei platforme colaborative cu accent pe soluțiile de last mile.”

    Florian Filat:„ Pentru că atunci când vorbim de trafic, vorbim de calitatea vieții de fapt, am luat în calcul și ETTR (Excess Travel Time Ratio), un indicator mai sofisticat, care nu doar compară viteze, ci ne arată cât de „scump” este timpul pierdut efectiv. Impactul congestiei nu se măsoară doar în kilometri pe oră, ci și în zile de viață pierdute anual din cauza aglomerației din trafic. În cele din urmă, înseamnă mai puțin timp cu familia, mai puțină odihnă și mai puțină libertate personală. Două orașe cu aceeași congestie relativă pot avea un impact diferit în zile pierdute, în funcție de viteza medie de bază cu care se circulă în oraș.”


    Indexul compară viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. Datele au fost colectate în perioada martie – iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, exact în intervalele când oamenii se deplasează cel mai mult prin oraș. 

    În fiecare municipiu/sector al Bucurestiului au fost analizate opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră/oraș sau sector. În total, peste 600.000 de observații în timp real, preluate din Google Maps, surprind situația efectivă din teren, și nu o prognoză.

    Clasamentul se bazează pe doi indicatori principali: diferența de viteză dintre duminică dimineața și zilele lucrătoare (Δ viteză, care reflectă congestia resimțită) și viteza medie în intervalul luni – vineri, care arată ritmul general al mobilității urbane. Pentru o mai bună înțelegere publică, aceste date au fost traduse în doi indicatori suplimentari: ETTR (Excess Travel Time Ratio) – procentul de timp pierdut în raport cu un trafic liber, și zile pierdute pe an – echivalentul, în zile de lucru de opt ore, al timpului irosit din cauza aglomerației, de un șofer tipic care parcurge zilnic 30 km, timp de 250 de zile lucrătoare anual.

    Indexul de Trafic face parte din CITY INDEX 2025, barometrul anual de performanță urbană realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reședință de județ, pe baza a 51 de indicatori grupați în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație. Traficul este unul dintre indicatorii din componenta CALITATEA LOCULUI. 

    Indexul de trafic este un instrument actualizat anual, cu scopul de a oferi o imagine clară, comparabilă și utilă pentru cei care iau decizii privind mobilitatea.

    Forum de Afaceri România – Brazilia | 18 septembrie | CCIR

    0

    Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) vă invită să participați la Forumul de Afaceri România – Brazilia, ce va avea loc joi, 18 septembrie 2025, începând cu ora 11:30 (11:00 înregistrare), la CCIR Business Center, Sala Aurel Ghibuțiu.
    Evenimentul este organizat în marja vizitei în România a unei delegații de afaceri braziliene compusă din companii din următoarele domenii de activitate: construcții civile și industriale, IT&C, HoReCa, consultanță, industria agro – alimentară și producția de echipamente electrice și electronice.

    Pentru mai multe informații cu privire la formatul evenimentului, vă rugăm să consultați agenda Forumului de afaceri România – Brazilia.

    Agenda Forumului de afaceri România – Brazilia

    Mai multe detalii pe pagina evenimentului aici.

    România se mișcă: primul milion de euro alocat pentru eliminarea barierelor în calea mobilității sociale

    0

    35 de ONG-uri dau startul unei mișcări naționale care să crească accesul la educație, muncă și cultură, cu sprijinul Fundației Dacia pentru România

    Fundația Dacia pentru România (FDpR), organizație non-profit având ca scop să contribuie la o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul uman, lansată în aprilie 2025, anunță ONG-urile finanțate în cadrul programului de granturi „Mobilitatea contează”, prima intervenție concretă de magnitudine a Fundației. FDpR va susține în următorul an 35 de ONG-uri care acționează local, specific și astfel contribuie la dezvoltarea acelei părți a României care până acum a stat pe loc, din lipsa unor resurse sau a oportunităților.

    Mesajul Programului „Mobilitatea contează” este amplificat prin campania națională „România se mișcă”, prin care Fundația Dacia pentru România își propune să crească gradul de conștientizare publică asupra mobilității fizice și sociale ca o necesitate pentru a construi un viitor, nu ca un privilegiu. 

    „Când oamenii pot ajunge acolo unde au nevoie – atât la propriu, cât și la figurat, prin accesul la resurse – își pot construi un viitor. Mobilitatea contează este angajamentul nostru de a transforma lipsa de mobilitate într-o cheie a dezvoltării, care deschide drumuri către oportunități și independență. Cele 35 de ONG-uri partenere vor arăta transformarea reală pe care mobilitatea o aduce și cum deschide accesul la educație, cultură, locuri de muncă și legături sociale. Acești parteneri ne dau încredere să afirmăm cu tărie că România se mișcă și că exemplul lor va inspira un val de oameni și organizații activi în a face lucrurile să se miște și a povesti mai departe despre asta”, declară Cătălina Murariu, director executiv al Fundației Dacia pentru România.                                

    Decalajul social crește în România, când lucrurile nu se mișcă 

    Lipsa mobilității fizice și sociale reprezintă un obstacol major în calea accesului la educație. România are cea mai ridicată rată de abandon şcolar timpuriu din Uniunea Europeană: 16,6% dintre tinerii de 18-24 ani nu au finalizat învăţământul secundar superior și nu sunt în nicio formă de educație sau formare (media UE: 9,5 %), conform ultimelor date OECD. Situația este cu atât mai gravă în mediul rural — 27,5 %. Disparitățile urban-rural sunt adânci, pe mai multe nivele: înscrierea la educația preșcolară, participarea în formare continuă, accesul la educație terțiară — toate sunt semnificativ sub nivelul din mediul urban. 

    Și piața muncii este profund afectată de inegalități și provocări structurale, din cauza lipsei de mobilitate fizică și socială. Rata de ocupare a persoanelor aflate în vârstă activă (20-64 ani) în România a fost de 69,5% în 2024, una dintre cele mai scăzute din UE, comparativ cu media europeană de 75,8%. Există o serie de disparități urban-rural: în 2024, rata șomajului a fost de 3,1% în urban vs 8,5 % în rural.

    Mai mult, România are cea mai ridicată rată NEET (persoane care nu muncesc, nu studiază și nu sunt în formare) din UE: 19,4% în 2024, în creștere față de anii anteriori. Până în 2030, România va avea nevoie de peste 600 000 de lucrători înalt calificați, dar facultățile pregătesc doar ~40 000 de absolvenți anual. 

    Și mobilitatea culturală rămâne un privilegiu, nu o realitate comună, în România. Comunitățile vulnerabile sunt excluse nu doar de la școală, ci și de la activități culturale care asigură capital social și profesional.

    Cine sunt cei care mișcă România 

    Proiectele finanțate înlătură una sau mai multe bariere de mobilitate fizică și socială în calea a trei tipuri de acces esențial în recunoașterea și valorificarea potențialului uman: la educație, la piața muncii și la cultură, pentru 13.544 beneficiari la nivel național.

    ONG-urile au identificat o serie de nevoi pentru care propun de la metode inovatoare de predare pentru copiii din medii defavorizate și programe de formare profesională pentru tineri vulnerabili, acces la cultură pentru persoane cu dizabilități, până la reintegrarea mamelor vulnerabile pe piața muncii și a victimelor violenței domestice și a traficului de persoane. 

    Proiectele câștigătoare au fost selectate de un juriu format din 20 de reprezentanți ai mediului antreprenorial, ai mediului academic, ai sectorului cultural și sportiv, precum și ai societății civile. 


    Fundația Dacia pentru România (FDpR) este o organizație non-profit autonomă, sponsorizată de Automobile Dacia, lansată în aprilie 2025. FDpR inspiră și susține o societate incluzivă, facilitând mobilitatea fizică și socială pentru persoanele care au nevoie de resurse și soluții de mobilitate pentru a-și valorifica potențialul și pentru o mai bună calitate a vieții. 

    Viziunea Fundației este o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul. Pentru a-și onora viziunea, acționează de-a lungul a trei axe prioritare: accesul la educație, la piața muncii și la cultură. 

    Primul fond de tip endowment din mediul universitar românesc

    0

    Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) anunță, în premieră în spațiul academic românesc, constituirea unui „fond de tip endowment – un mecanism financiar strategic, menit să sprijine excelența academică și să asigure sustenabilitatea proiectelor universitare pe termen lung”.

    UBB subliniază că „fondul de tip endowment este o practică consacrată la nivel internațional, utilizată de cele mai prestigioase universități din lume, care presupune atragerea de donații/resurse financiare și investirea lor responsabilă, în vederea generării unor venituri suplimentare constante și predictibile. Aceste venituri vor fi utilizate pentru finanțarea cercetării și inovării, contribuind în mod direct la consolidarea misiunii universității”.

    Prof. univ. dr. Adrian Petrușel, rectorul Universității Babeș-Bolyai: „Crearea Fondului de tip endowment reprezintă o investiție strategică în dezvoltarea sustenabilă a UBB. Prin acest mecanism, universitatea își consolidează autonomia financiară, creează premisele pentru atragerea de noi surse de finanțare și își afirmă angajamentul față de o educație world-class”.  

    Conf. univ. dr. Alexandra Muțiu, prorector al Universității Babeș-Bolyai: „Este o inițiativă care reflectă capacitatea UBB de a răspunde provocărilor actuale prin soluții durabile, ancorate în responsabilitate și viziune pe termen lung. Ne propunem ca, în termen de maximum trei luni, acest fond să fie pe deplin operaționalizat, în beneficiul comunității academice și al societății în ansamblu.”

    Inițiativa este caracterizată prin faptul că „exprimă viziunea strategică a UBB privind rolul esențial pe care o universitate world-class trebuie să și-l asume într-un context internațional competitiv: acela de a dezvolta instrumente financiare moderne, capabile să susțină inovarea, excelența și impactul social.

    UBB își reafirmă astfel statutul de instituție academică orientată spre viitor, capabilă să implementeze soluții financiare durabile și adaptabile, în sprijinul misiunii sale educaționale și de cercetare. Fondul de tip endowment devine un simbol al transparenței, al angajamentului pe termen lung și al parteneriatului autentic dintre universitate, mediul economic, alumni și întreaga societate”.

    Campania „Time to Move” revine în luna octombrie cu mii de evenimente de informare dedicate tinerilor pe tema mobilității internaționale

    0

    Sub sloganul „Fă primul pas și explorează Europa!”, campania rețelei Eurodesk, „Time to Move”, ajunge la cea de-a 11-a ediție. Pe parcursul lunii octombrie, în Europa vor avea loc peste o mie de activități dedicate tinerilor interesați de oportunitățile de mobilitate internațională.

    Eurodesk, principala rețea europeană de informare pentru tineri, anunță oficial lansarea ediției 2025 a campaniei sale emblematice „Time to Move”. Obiectivul este acela de a conecta tinerii cu cele aproape 4.000 de puncte de informare Eurodesk disponibile în Europa și dincolo de granițele acesteia, prin activități nonformale.

    În luna octombrie, tinerii pot descoperi evenimentele organizate în apropierea lor cu ajutorul hărții interactive digitale, care le permite să navigheze printre miile de activități planificate în peste 30 de țări. În cadrul acestor evenimente locale, ce constau în ateliere, jocuri, sesiuni de informare și alte activități nonformale, ei vor afla cum pot explora Europa și cum pot beneficia de sprijin, inclusiv financiar, pentru proiectele lor de mobilitate și de învățare în străinătate.

    Pentru a facilita participarea incluzivă, Eurodesk va organiza și două activități online: o provocare pe rețelele de socializare și un concurs de design. Totodată, seria de podcasturi „Talkative Thursdays” revine cu patru episoade noi, difuzate în fiecare zi de joi din luna octombrie, în care foști participanți la programe de mobilitate europeană își vor împărtăși experiențele.

    „Mulți tineri nu știu că există astfel de programe prin care pot învăța, pot face voluntariat sau pot lucra în străinătate. Eurodesk își propune să ajungă la ei și să le transmită că programe precum Erasmus+ și Corpul European de Solidaritate sunt și pentru ei”, a declarat Audrey Frith, Director Eurodesk Brussels Link.

    „Ne bucurăm că și în acest an România este parte din campania Time to Move. Ne dorim ca tot mai mulți tineri să descopere cât de valoroase pot fi experiențele de mobilitate. Nu este vorba doar de dezvoltarea și consolidarea competențelor, ci și de extinderea orizonturilor. Învățarea într-un context european aduce cu sine cunoașterea de noi culturi și legarea de noi prietenii, iar noi credem că astfel de oportunități îi ajută pe tineri să își contureze viitorul cu mai multă încredere și cu mai mult curaj.” a menționat Alexandra Duică, coordonator național Eurodesk, ANPCDEFP. 

    Publicul țintă al campaniei include tinerii din mediul rural, care poate nu sunt la curent cu oportunitățile de mobilitate, precum și tinerii NEETs (tineri care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională), care ar putea beneficia de o astfel de experiență internațională.

    În acest an campania abordează teme relevante pentru tinerii europeni, precum:

    • Celebrarea a 35 de ani de existență a rețelei Eurodesk la nivel european
    • Voluntariat și solidaritate
    • Participarea tinerilor și democrația
    • Creșterea angajabilității și dobândirea de experiență profesională
    • Cetățenia activă și sustenabilitatea
    • Sănătatea mintală și combaterea șocului cultural

    În România, campania se va desfășura la nivel național prin intermediul serviciului Eurodesk România, parte a Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), cu sprijinul rețelei naționale de multiplicatori formată din 30 de membri activi atât în instituții publice, cât și în organizații neguvernamentale relevante pentru informarea tinerilor, active în Alba, Arad, Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Dâmbovița, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Prahova, Satu Mare, Suceava, Sălaj, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Vâlcea și municipiul București. În 2024, rețeaua de multiplicatori Eurodesk România a organizat peste 100 de evenimente în cadrul campaniei Time to Move, ajungând la peste 3.600 de tineri și plasând România pe locul IV în clasamentul european al numărului de evenimente. Detalii despre rezultatele ediției 2024 sunt disponibile aici.

    The Real Estate Event 2025, ediția The LEGACY:  Piața imobiliară între stabilitate și conștientizarea maturizării sale

    0

    Ediția THE LEGACY, The Real Estate Event – Conference, Awards Gala & Networking Party 2025, a marcat un moment de referință pentru industria imobiliară din România, reunind pe 11 septembrie peste 200 de profesioniști și lideri ai pieței în cadrul conferinței și peste 600 profesioniști din real estate și industrii conexe prezenți la petrecerea de networking. Conferința a adus în prim-plan teme esențiale pentru viitorul sectorului – de la dezvoltarea urbană și adaptarea la noile realități economice, până la responsabilitatea generației actuale de a lăsa moștenire valori și proiecte durabile. Seara s-a încheiat cu Gala Trofeul Excelenței, unde companii emblematice din industrie au fost recunoscute pentru contribuția lor majoră în cei 35 de ani de real estate în România.

    Discuțiile din cadrul conferinței s-au conturat în jurul a trei subiecte esențiale pentru viitorul industriei.

    Panel 1 – România 2035 – Viitorul dezvoltării rezidențiale în marile orașe și regiunile emergente

    Moderată de Gabriel Biriș, Co-Managing Partner, BirișGoran, discuția a evidențiat perspective optimiste pentru următoarea decadă. Dezvoltatorii văd un viitor în care infrastructura devine esențială, iar piata chiriilor va continua sa castige teren, ca urmare a cresterii accelerate a acestui sector. Se va construi „mai puțin, dar mai bine”, bazându-se pe nevoile concrete ale diferitelor categorii de consumatori, însă colaborarea cu autoritățile rămâne un factor decisiv pentru accesibilitatea pieței.

    Panel 2 – Motorul creșterii în următorul deceniu – Cum ne adaptăm într-o piață imobiliară în continuă schimbare?

    Moderată de Victor Constantinescu, Partner, Kinstellar, dezbaterea a conturat modul în care diferitele segmente se adaptează. Retailul va continua să crească prin curiozitate și flexibilitate, iar piața birourilor s-a reașezat deja după perioada pandemică. România are premise solide pentru a deveni un hub regional, unde accentul va fi pus nu pe metri pătrați, ci pe interconectivitate, eficiență energetică și digitalizare operațională.

    Panel 3 – THE LEGACY – De la fondatori, la liderii noii generații. Decizii strategice în real estate-ul de azi.  

    Moderată de Ionuț Bonoiu, Fondator Businesspedia.ro și Head of Context & Clarity Termene.ro, discuția a surprins esența ediției The LEGACY și a adus pe scenă fondatori ai unor companii de top, precum și reprezentanți din noua generație de antreprenori. Dialogul a atins atât provocările moștenirii în businessurile de familie, despre care vorbitorii au specificat că vine la pachet cu un set de valori, obiective și standarde, cât și provocările macroeconomice: deficitul public, instabilitatea politică și lipsa unui brand de țară. Viziunea comună a fost însă clară: lăsarea unei moșteniri durabile, prin urbanism responsabil, clădiri excepționale și ecosisteme sustenabile.

    Ediția THE LEGACY a demonstrat încă o dată că valoarea unui eveniment stă în oamenii pe care îi aduce împreună. Am avut lideri, fondatori și reprezentanți ai noii generații care au ales să vorbească deschis despre viitor, provocări și moștenire. Calitatea dialogului, profesionalismul participanților și dorința de a construi împreună confirmă că The Real Estate Event este platforma  care are abilitatea de a identifica și adresa temele cu adevărat relevante, aducând în prim-plan subiecte care definesc și redefinesc peisajul imobiliar actual și viitor”, declară Loredana Popa, Founder &CEO Retail365, concept-creator The Real Estate Event.

    Între panelurile de discuție, conferința a inclus două prezentări susținute de invitați speciali care, prin perspectivele lor, au completat într-un mod valoros temele abordate pe scenă:

    Brendon O’Reilly, Managing Director Fashion House Group și Managing Director Liebrecht & wooD, a vorbit despre „Real estate în România: De la începuturile promițătoare, la o piață de încredere.”

    David Flusberg, fost Președinte One United Properties și Co-Fondator și fost Președinte Adama, a vorbit despre „Viitorul inteligenței artificiale în piața imobiliară din România.”

    Conferința, moderată de Ionuț Oprea, Publisher „Romania’s RE Market Pulse Reports” și un fin cunoscător al dinamicii pieței imobiliare, a reunit peste 200 de profesioniști din industrie, într-un spațiu viu de dialog, schimb de idei și networking de calitate.

    Seara a continuat cu Gala Trofeul Excelenței – The LEGACY, unde au fost premiate companiile care în ultimii 35 de ani au modelat comunități, au redesenat orașe și au aliniat România la tendințele internaționale.

    Trofeul Excelenței – THE LEGACY 2025 a fost acordat companiilor românești care s-au remarcat prin viziune și reziliență, recunoscând în același timp liderii industriei care au construit afaceri solide pornite din antreprenoriatul local:

    • Iulius Group, premiu ridicat de Oana Diaconescu, Head of Leasing Iulius  Group 
    • Proiectul Băneasa, premiu ridicat de Arthur Popa, CEO Băneasa Developments
    • Bog’Art, premiu ridicat de Bogdan Doicescu, Group CEO Bog’Art Holding Management
    • Dedeman, premiu ridicat de Andreea Druga, Managing Director, Paval Holding – Dedeman Office Division
    • Global Vision, premiu ridicat de Sorin Preda, Founder & CEO Global Vision
    • One United Properties, Beatrice Dumitrașcu, CEO Rezidențial One United Properties

    Evenimentul a fost marcat de mai multe momente exclusive, oferite de companii care au ales The Real Estate Event pentru anunțarea de noi proiecte. FIRST, partener principal în cadrul acestei ediții, a anunțat oficial lansarea platformei de anunțuri imobiliare. Opus Land Development și Cosmopolis au anunțat trecerea la un nou nivel în dezvoltarea urbană și au lansat oficial proiectul Cosmopolis Evolia. Bellemonde, unul dintre cele mai apreciate proiecte rezidențiale premium din nordul Capitalei, a folosit prilejul de a prezenta cel mai nou proiect – Bellemonde Privée.

    Seara a fost încheiată de un moment artistic de excepție susținut de trupa The COLORS.

    Ediția aniversară din 2025 continuă parteneriatul dintre RETAIL365 și www.ziare.com, contribuind la vizibilitatea platformei The Real Estate Event și facilitând diseminarea mesajelor cheie către industrie și publicul larg.

    Mulțumiri speciale partenerilor care au contribuit la reușita evenimentului:

    PARTENERI: FIRST, SVN Romania, NUSCO, EVO Properties, Bog’Art, HAGAG Europe Development, InteRo Property Development, Cosmopolis Evolia, NEPI Rockcastle, Meta Estate Trust, Vastint, Anchor Group, Bellemonde, BirișGoran, Cushman & Wakefield Echinox,  Kinstellar, La Fântâna, Next Consult, Salesforce, Murfatlar, Kultho, Obsentum, Viggo, RPG Security, Expand Lab, Kingmaker AI.

    CONSULTANT CONFERINȚĂ: Cătălin Ștefancu 

    CONSULTANT PR: Simona Macovei

    PARTENER LEGAL:  Neagu & Căpățână Law

    PARTENER MONITORIZARE PRESĂ: Klarmedia

    PARTENERI ORGANIZARE: Imsol Technology, Delir Media, Mankind Pictures, SAG Studio, Phoenix Media, Bo Concept, Lerida, Lapterra, Miss Green, FIGA, Maison Dadoo, Călin Stan.

    PARTENERI INSTITUȚIONALI: BRCC, AHK România, ROFMA, CONAF, Uniunea Arhitecților din România.

    Prețul Bitcoin crește în urma datelor privind calmarea inflației în SUA. Nasdaq propune tranzacționarea de titluri de valoare tokenizate. CleanCore Solutions lansează strategia de trezorerie dogecoin

    0

    Bitcoin a crescut cu 4% săptămâna trecută, depășind din nou pragul de 116.000 de dolari, în urma datelor privind calmarea inflației din SUA și a continuării semnalelor de slăbiciune pe piața muncii.

    ETF-urile bitcoin de tip spot au înregistrat cinci zile consecutive de intrări, cu un total de 2,32 miliarde de dolari, un indiciu că investitorii instituționali ar putea reveni la bitcoin cu o încredere reînnoită, având în vedere ratele dobânzilor, cu potențial de scădere în viitor.

    Și principalele altcoins au crescut. În special, solana a înregistrat o creștere de 16%, adăugând 20 de miliarde de dolari la capitalizarea sa de piață și depășind $BNB pentru a ocupa poziția a cincea în tabelul capitalizării totale de piață, pe măsură ce TVL (valoarea totală blocată), o măsură cheie a încrederii generale în ecosistemul solana, a atins un nivel record de 13 miliarde de dolari.

    Evenimentul principal al acestei săptămâni va fi reuniunea Rezervei Federale, decizia privind rata dobânzii și conferința de presă a președintelui Jerome Powell de miercuri. Investitorii se așteaptă la o reducere de 0,25% a ratelor dobânzilor. O reducere mai mare, de 0,50% sau mai mult, ar putea însă oferi un impuls real actualei creșteri a prețurilor pe piețele financiare.


    Știri care ne-au atras atenția

    Serum $SRM a avut una dintre cele mai mari creșteri din ultima săptămână, cu 90%, datorită unui impuls mai mare de cumpărare în ecosistemul Solana DeFi.

    Serum este un protocol bazat pe Solana pentru schimburi descentralizate, conceput pentru a face DeFi mai rapid și mai accesibil.

    Nasdaq depune o cerere la SEC pentru a facilita tranzacționarea titlurilor de valoare tokenizate

    Nasdaq, a doua bursă de valori din lume ca mărime, a anunțat săptămâna trecută că a depus o cerere la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC) pentru a facilita tranzacționarea titlurilor de valoare tokenizate pe piețele sale.

    Conform propunerii, investitorii ar putea alege dacă doresc ca titlul tranzacționat să fie în forma sa tradițională sau în forma tokenizată, în care Depository Trust Company s-ar ocupa de operațiunile de backend de compensare și decontare a tranzacției și de înregistrare a activului respectiv ca token bazat pe blockchain.

    Deși în acest moment este doar o propunere, dacă va fi aprobată, această măsură ar putea marca primul caz în care titlurile tokenizate sunt autorizate să fie tranzacționate pe o bursă importantă. Aceasta ar fi o etapă importantă pentru industria criptoactivelor și pentru susținătorii tehnologiei blockchain.

    CleanCore Solutions lansează strategia de trezorerie dogecoin

    CleanCore Solutions (ZONE), o companie cotată la bursă, și-a lansat săptămâna trecută strategia de trezorerie bazată pe Dogecoin.

    După ce a strâns 175 de milioane de dolari printr-o investiție privată în acțiuni listate oferite săptămâna precedentă, compania a acumulat deja peste 500.000.000 de dogecoin, în valoare de aproximativ 130 de milioane de dolari la prețurile actuale de pe piață, cu un prim obiectiv de 1 miliard de DOGE în 30 de zile.

    Obiectivul pe termen lung al companiei rămâne acela de a aduna până la 5% din oferta circulantă de dogecoin. În prezent, oferta de dogecoin în circulație este de 150,9 miliarde de DOGE.

    De la anunțarea planurilor de construire a strategiei de trezorerie bazată pe dogecoin, prețul acțiunilor ClearCore Solutions a crescut cu peste 50%.Dogecoin în sine a crescut cu peste 15% în ultima săptămână, urmând piața criptoactivelor în general, precum și datorită anticipării lansării ETF-ului REX-Osprey DOJE.

    Mihai Daraban: Există o teamă în rândul oamenilor de afaceri inspirată mai mult din ceea ce văd la televizor decât din realitate

    0

    Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a găzduit, în data de 15 septembrie a.c., evenimentul „Restart reciclare – un nou început pentru mediu”, organizat de Garda Națională de Mediu.

    Întâlnirea a marcat lansarea campaniei naționale „ReStart reciclare” și a avut ca obiective principale protecția mediului prin reducerea poluării și a risipei, promovarea economiei circulare bazată pe reutilizare, reparare și reciclare, precum și cultivarea responsabilității sociale la nivelul comunităților și mediului de afaceri.

    Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a subliniat importanța acestei inițiative, susținând faptul că „orice politică publică trebuie să plece de la cunoașterea perfectă a jucătorilor din teren. CCIR oferă, în fiecare an, analize foarte aprofundate ale bilanțurilor depuse de agenții economici la organele fiscale, precum și situația de la Registrul Comerțului. Din aceste analize vă pot spune că situația economică a României nu este chiar atât de rea cum auzim zilnic. Avem o dinamică pozitivă atât în ceea ce privește profitul, cât și referitor la cifra de afaceri care, de exemplu, anul trecut, a crescut cu 37 de miliarde de euro față de 2023. Este adevărat că sunt societăți care se închid, dar, în același timp, avem și multe companii noi. Un alt trend pozitiv pe care l-am constatat este numărul societăților care își depun bilanțul anual la organele fiscale și care, pentru 2024, sunt cu aproape 50 de mii mai multe decât în anul precedent. Există clar o teamă în rândul oamenilor de afaceri, dar consider că este una determinată mai mult de ceea ce văd la televizor, decât de ce se întâmplă în realitate.”

    GREEN ENERGY CONFERENCE 2025 – Powered by The Diplomat Bucharest

    0

    În 2025, tendințele în domeniul energiei verzi se vor accelera pe măsură ce lumea își intensifică atenția asupra durabilității și combaterii schimbărilor climatice. Impulsat de inovația tehnologică, politicile guvernamentale și angajamentul crescând al companiilor și al consumatorilor de a reduce amprenta de carbon, sursele de energie regenerabilă precum solarul, eolianul și hidrogenul verde devin din ce în ce mai eficiente și adoptate pe scară largă. Revoluții în stocarea energiei, modernizarea rețelei și eforturile de decarbonizare vor sprijini tranziția către o energie mai curată.

    Tendințele emergente în transportul electric, practicile economiei circulare și inteligența artificială sunt gata să îmbunătățească performanța și scalabilitatea soluțiilor de energie verde. Pe măsură ce națiunile și industriile își propun să atingă obiective climatice ambițioase, 2025 va fi un an esențial pentru tranziția globală către un viitor energetic mai durabil.

    The Diplomat-Bucharest organizează pe 25 septembrie la InterContinental Athénée Palace Bucharest, sala de conferințe Le Diplomate, cea de-a doua ediție a GREEN ENERGY CONFERENCE dedicată actualizărilor verzi în domeniul energetic.

    CONFERENCE AGENDA

    09:00 – 09:45  Inregistrare & Welcome Coffee
    09:45 – 10:00 Deschidere oficiala 

    10:00 – 11:45  SESIUNEA I  INVESTIȚII STRATEGICE, POLITICI ȘI REGLEMENTĂRI PENTRU TRANZIȚIA ENERGETICĂ

    11:45 – 12:00  Coffee Break

    12:00 – 13:15  SESIUNEA II TEHNOLOGIE, DIGITALIZARE ȘI SOLUȚII DE STOCARE PENTRU UN SISTEM ENERGETIC DURABIL

    13:15 – 13:30  Coffee Break

    13:30 – 14:30  SESIUNEA III TRANZIȚIA ENERGETICĂ ÎN PRACTICĂ – PERSPECTIVE DIN INDUSTRIE, RETAIL ȘI CONSUMATORI MARI

    14:30 – 15:30  Networking Lunch

    🔹 SESIUNEA 1: INVESTIȚII STRATEGICE, POLITICI ȘI REGLEMENTĂRI PENTRU TRANZIȚIA ENERGETICĂ

    Temă: Cum pot politicile publice, reglementările și modelele financiare sustenabile să accelereze dezvoltarea proiectelor de energie verde în România? Rolul autorităților, investitorilor și consumatorilor mari.

    • Implementarea obiectivelor REPowerEU și Fit for 55
    • Cadrul de reglementare 
    • Finanțare și bancabilitate în proiecte verzi
    • Contribuția marilor consumatori și investitori în decarbonizare

    Moderator: Daniela Daraban, Executive Director, ACUE 

    PANEL

    Kàroly Borbèly, CEO of Hidroelectrica 
    Alexandru Chiriță, CEO, Electrica
    Daniel Apostol, Director General, FPE
    Oana-Alexandra Ijdelea, Member of the Board, Black Sea Oil & Gas
    Adrian Dobre, Country Manager Romania, Eurowind Energy
    Christian Leonte, CEO, WALDEVAR Holding
    Adrian Dugulan, Director General PPC Renewables Romania
    Viorel Tudose, CEO, Getica 95

    🔹 SESIUNEA 2: TEHNOLOGIE, DIGITALIZARE ȘI SOLUȚII DE STOCARE PENTRU UN SISTEM ENERGETIC DURABIL

    Temă: Cum susțin tehnologiile emergente, digitalizarea și soluțiile de stocare eficiența, flexibilitatea rețelei și integrarea regenerabilelor?

    • Smart grid, IoT și AI în infrastructura energetică
    • Soluții de stocare: baterii, hidro-pumping, hidrogen
    • Automatizare și eficiență energetică în industrie
    • Rolul producătorilor și distribuitorilor în adaptarea rețelelor

    Moderator: Dr. Luiza Ionescu, Head of Energy and Infrastructure,  STRATULAT ALBULESCU SPARL

    PANEL

    Răzvan Copoiu, Member of the Board & Deputy CEO, Enevo Group
    Andrei Berechet, Chief Commercial Officer, Adrem
    Radu Vasile, Member of Board and CEO, Eximprod Engineering
    Constantin Ichimoaei, Executive Manager, ABB Romania( aici, sa ne spui Cris)
    Andrei Căvescu, Placement & Business Development Specialist IBC Romania, RENOMIA | Gallagher
    Răzvan Ionescu, Commercial Manager, Enery

    🔹 SESIUNEA 3: TRANZIȚIA ENERGETICĂ ÎN PRACTICĂ – PERSPECTIVE DIN INDUSTRIE, RETAIL ȘI CONSUMATORI MARI

    Temă: Cum contribuie companii din industrie și retail la tranziția energetică prin investiții în regenerabile și eficiență?

    • Prosumatorii industriali și investițiile în autoconsum
    • Inițiative ESG și sustenabilitate în retail
    • Eficiență energetică în logistică și producție
    • Obstacole și bune practici în sectorul privat

    Moderator: Mihnea Cătuți, Executive Director of EPG

    Speakers 

    Alexandru Plocon, Financial Manager Continental Anvelope Romania
    Ignacio Ristorto, Energy Management Director, TenarisSilcotub
    Laura Tănase , CFO, Monsson Trading

    Evenimentul este organizat cu sprijinul:
    GOLD PARTNERS
    CONTINENTAL ANVELOPE ROMANIA, ABB ROMANIA, ENEVO GROUP, RENOMIA, WALDEVAR,HIDROELECTRICA, EUROWIND ENERGY, BLACK SEA OIL & GAS SA, TENNARIS SSILCOTUB, PPC GROUP, GETICA 95 COM,ENERY, ELECTRICA FURNIZARE 

    PARTNERS

    POLYTRADE, KAUFLAND ROMANIA, TINMAR ENERGY, ADREM, MONSSON TRADING, ROMGAZ, STRATULAT ALBULESCU SPARL, FPE – FEDERATIA PATRONALA A ENERGIEI, SOLAX POWER ROMÂNIA, EXIMPROD, TRANSELECTRICA

    SUPPORTING PARTNERS

    FEDERAȚIA ASOCIAȚIILOR COMPANIILOR DE UTILITĂȚI DIN ENERGIE (ACUE), RWEA – ROMANIAN WIND ENERGY ASSOCIATION, RPIA – ROMANIAN PHOTOVOLTAIC INDUSTRY ASSOCIATION, HENRO – ASOCIATIA PRODUCATORILOR DE ENERGIE ELECTRICA,BRITISH ROMANIAN CHAMBER OF COMMERCE, CCI FRANÇAISE EN ROUMANIE,CLUJ IT CLUSTER,   LOVERING & PARTNERS – SALES, BUSINESS & PEOPLE PERFORMANCE CONSULTANTS, ANIS ROMANIA , ENERGY POLICY GROUP

    MEDIA PARTNERS

    SUSTAINABILITY TODAY, AUTOMOTIVE TODAY, OUTSOURCING TODAY, FINANCIAL INTELLIGENCE, ROMANIA  DURABILA, ECONOMISTUL, CLUB ECONOMIC, BURSA, REVISTA PIATA 

    Evenimente dedicate liderilor din 4 domenii, in luna septembrie, la Bucuresti. Afla noutatile, provocarile si oportunitatile din HR, Real Estate, ESG si Supply Chain

    0

    In luna septembrie vor avea loc la Bucuresti conferinte dedicate profesionistilor din domenii precum: resurse umane si employer branding, real estate si constructii, supply chain si logistica, sustenabilitate si ESG. Organizate de BusinessMark, conferintele se vor desfasura in format fizic si vor aduce pe scena importanti lideri din fiecare domeniu, romani si internationali, pentru a discuta despre provocarile cu care se confrunta si oportunitatile ce apar intr-un context dinamic, in care reactia de raspuns trebuie sa fie rapida.

    „Profesionistii din toate domeniile au nevoie de spatii de dialog autentice si platforme de invatare continua. Scenele noastre sunt deschise practicienilor, celor ce se confrunta cu provocari specifice, cauta solutii si contribuie la progresul companiilor si echipelor din care fac parte. Ne dorim ca evenimentele noastre sa reprezinte oportunitati valoroase de dezvoltare”, declara Andreea Dragan, Managing Partner, BusinessMark.

    HR Uncovered – evenimentul dedicat povestilor de succes din departamentele de HR

    Primul eveniment, ce va deschide sezonul de toamna, va fi HR Uncovered. Cea de-a 7-a editie va avea loc pe 19 septembrie, la Radisson Blu Hotel, si va aduce in discutie povestile umane din spatele brandurilor.

    Evenimentul le va avea ca invitate speciale pe Els Van De Water din Olanda si pe Zara Whysall din Marea Britanie. Cu este 20 de ani de experienta internationala in coordonarea departamentelor de HR din companii globale si industrii diverse, Els este VP, Global Head of People, Patient Safety and Quality in cadrul Philips. Zara Whysall este Profesor de Psihologie Aplicata in Afaceri la Nottingham Business School, Nottingham Trent University, avand o vasta experienta in dezvoltarea liderilor si echipelor de leadership.

    Real Estate & Construction Forum – evenimentul ce face o radiografie a pietei imobiliare din Romania

    In data de 22 septembrie, liderii din sectorul imobiliar se reunesc la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, la cea de-a XXI-a editie a Real Estate & Construction Forum. Evenimentul va fi structurat in paneluri moderate de importanti experti din cadrul Colliers Romania si vor fi dedicate segmentelor: RETAIL, INDUSTRIAL & LOGISTICS, OFFICE SI REZIDENTIAL.

    Pana in prezent au confirmat prezenta la eveniment 21 de lideri din domeniu.

    „Prin acest eveniment, ajuns la a 21-a editie, ne dorim sa oferim participantilor o perspectiva completa asupra tendintelor actuale si sa cream contextul potrivit pentru networking si schimb de idei intre profesionistii din cele 4 zone pe care le abordam: Retail, Industrial & logistics, Office, Rezidential”, explica Dan Popescu, Managing Partner, BusinessMark.

    ESG:Ro – conferinta dedicata viitorului sustenabil al organizatiilor

    Data de 29 septembrie este dedicata discutiilor despre viitorul sustenabil, astfel ca lideri, specialisti si practicieni ai domeniului vin la JW Marriott Bucharest Grand Hotel pentru a discuta pragmatic despre reglementari si masurile ce trebuie luate pentru a transforma modul in care facem business.

    Invitat special al editiei ESG:Ro – Environmental, Social and Corporate Governance for a Sustainable Future din acest an va fi Sotiris Pastras, Sustainability & Corporate Responsibility Manager in cadrul APIVITA. El vine din Grecia pentru a ne vorbi despre initiativele ESG cheie pe care le desfasoara in cadrul companiei, precum Raportul de Sustenabilitate al companiei, certificarile B Corp si BREEAM, evaluarile CDP si EcoVadis, si Programul Billion Bees prin angajamentul APIVITA pentru 1% for the Planet, si a ne oferi exemple de bune practici in domeniu. Din rolul sau in Comitetul pentru Responsabilitate Corporativa al Camerei de Comert Americano-Elene, contribuie la promovarea sustenabilitatii si a practicilor etice de afaceri in Grecia.

    Alti 11 profesionisti au confirmat pana in acest moment prezenta.

    Supply Chain & Logistics Forum Bucuresti – al treilea eveniment dintr-un proiect cu acoperire nationala

    Luna septembrie se incheie cu evenimentul Supply Chain & Logistics Forum & Expo, editie ce va avea loc la Bucuresti pe 26 septembrie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Evenimentul face parte dintr-o serie mai ampla, ce a avut editii la Iasi si Cluj-Napoca, urmand sa se incheie, in luna noiembrie, la Timisoara.

    Aceasta serie de evenimente reuneste experti si lideri din industrie pentru a impartasi experiente, bune practici si strategii inovatoare in managementul lanturilor de aprovizionare si logistica. Vor fi analizate impactul aderarii la Schengen asupra fluxurilor logistice, vor fi explorate cele mai noi tehnologii si solutii digitale, si se va discuta despre transformarea sustenabila a sectorului. Participantii vor avea oportunitatea de a interactiona cu experti ai industriei si de a obtine insights valoroase despre viitorul supply chain-ului si logisticii in Romania si in context european.

    Invitat special al editiei din Bucuresti este Aristides Matopoulos, Professor of Supply Chain Design, Cranfield School of Management, Director, Agile Supply Chain Research Club. El vine din Marea Britanie pentru a discuta despre dezvoltarea lanturilor de aprovizionare, achizitii si logistica sustenabila, fiind preocupat de alinierea dintre designul lanturilor de aprovizionare cu strategia tehnologica si de productie. Este, totodata, cunoscut in special pentru promovarea abordarilor integrate in managementul achizitiilor si aprovizionarii care sporesc agilitatea, rezilienta si dezvoltarea capacitatilor pe termen lung.

    Aristides colaboreaza activ cu actori din industrie si autoritatile, in sectoare precum: aerospatial, aparare si sanatate, co-dezvoltand solutii practice pentru provocarile complexe de aprovizionare si achizitii.

    Alti 12 profesionisti romani au confirmat prezenta la editia din Bucuresti.

    „Domeniul Supply Chain & Logistics este in plin proces de reinventare – de la digitalizare si automatizare pana la adoptarea practicilor sustenabile. Aceste transformari nu se intampla uniform pe intreg teritoriul Romaniei, de aceea am conceput un format care sa ajunga in principalele hub-uri economice ale tarii. Fiecare oras aduce perspective unice si provocari specifice care aduc complexitate discutiei despre viitorul acestei industrii”, explica Daniel Dragan, Managing Partner, BusinessMark.


    Conferintele BusinessMark vor continua si in lunile octombrie si noiembrie, atat in Bucuresti, cat si in alte 5 orase: regiunea Galati-Braila, Brasov, Oradea, Timisoara, Sibiu. Ele sunt dedicate profesionistilor din domenii precum: HR, financiar & banking, supply chain si logistica, educatie. Pentru mai multe detalii despre evenimente, oportunitati de speech si bilete, consultati site-ul: https://business-mark.ro/