ULTIMELE ARTICOLE

Mihai Daraban: România rămâne o țară sigură pentru toți

0

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) susține declarațiile făcute de viceprim-ministrul Guvernului României și ministrul afacerilor interne, dl Cătălin Predoiu, cu privire la gradul de siguranța pe care îl conferă România atât pentru proprii cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.

La nivel mondial, România se clasează pe locul 31, potrivit Indexului Global al Păcii pentru 2023, un clasament al celor mai sigure state din lume. Raportul realizat de către Institutul pentru Economie și Pace reprezintă o analiză a datelor axate și pe valoarea economică a unui stat, precum și pe dezvoltarea durabilă a economiei acestuia. Indexul Global al Păcii include 99.7% din populația lumii și 23 de indicatori cantitativi și calitativi.

„România este considerată de tot mai multe state o destinație sigură pentru afaceri și vedem acest lucru aproape zilnic la Camera Națională, datorită interacțiunii noastre cu investitorii străini. Același lucru se întâmplă și atunci când CCIR organizează misiuni economice în străinătate, oamenii de afaceri de pe aproape toate continentele consideră România o țară sigură, un loc unde pot dezvolta proiecte majore, fără să se teamă de instabilitate fie socială, fie de altă natură. Siguranța, atât cea economică, cât și cea a vieții de zi cu zi, este unul dintre criteriile de bază pentru care foarte multe companii din străinătate aleg România ca destinație investițională. În mod cert, apartenența României la NATO și Uniunea Europeană, precum și faptul că se află într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, sunt factori ce aduc un grad mare de stabilitate țării noastre pe mai multe paliere. În același timp însă, nu putem trece cu vederea activitatea structurilor din cadrul Ministerului de Interne, fie că vorbim de Poliția Română, de Jandarmerie sau de Poliția de Frontieră care prin activitatea lor sprijină conceptul de integritate în mediul de afaceri. La recenta ediție a Topului Național al Firmelor, biroul de conducere al CCIR a votat să acorde Meritul Comercial Clasa I dlui Cătălin Predoiu pentru promovarea eticii și transparenței în afaceri prin aplicarea legilor împotriva corupției, distincție care se va acorda personal actualului ministru de interne, în cadrul unei alte ceremonii. În actualul context geopolitic, luând în calcul toți acești factori, România a reușit să rămână o țară sigură pentru toți”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban

ACUE solicită Guvernului să își respecte obligațiile asumate față de consumatorii de energie

0

Guvernul limitează plata schemelor de compensare a clienților de energie electrică și gaz, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență

Măsura propusă va bloca, practic, tot lanțul energetic, prin incapacitarea achiziției de energie și a plăților pe întregul lanț: de la producător, transportator, la distribuitor și bugetul de stat

Noul proiect de Ordonanță de Urgență pentru limitarea cheltuielilor bugetare introduce, prin articolul XIV, măsuri de limitare a plăților pentru schemele de compensare a consumatorilor și destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie și, implicit, continuitatea alimentării în siguranță cu electricitate și gaz a gospodăriilor și companiilor, în prag de iarnă.

Furnizorii și-au îndeplinit obligațiile rezultate din reglementări, au aplicat prețul plafonat la energie și au prefinanțat diferența de cost. ACUE solicită autorităților să își respecte promisiunile către consumatorii de energie și să-și îndeplinească partea lor de obligație la care s-au angajat prin propriile reglementări, respectiv să deconteze sumele datorate pentru compensarea clienților, în termenul legal. 

Federația ACUE a solicitat Guvernului eliminarea articolului XIV din proiectul de OUG menționat și o discuție de urgență pentru identificare unor soluții care să nu pericliteze alimentarea cu energie electrică și gaze naturale în prag de iarnă.

Prin articolul propus, Guvernul limitează, de fapt, aplicarea reducerilor de preț la clientul final. Banii necesari sunt promiși de stat clienților de energie pentru acoperirea diferenței de preț, între prețul real și cel plafonat, nu sunt pentru furnizori. Furnizorii sunt folosiți ca intermediari pentru prefinanțarea acestor scheme de sprijin. Dacă nu mai poate susține plafoanele de preț, statul trebuie să găsească soluții alternative. Furnizorii și-au exprimat disponibilitatea de a participa la o discuție reală, cu factorii de decizie relevanți. Apreciem înțelegerea manifestată de colegii din plenul Consiliului Economic și Social și deschiderea la dialog a reprezentanților Ministerului Energiei”, Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE

Reiterăm faptul că măsura propusă de limitare a plăților pentru schemele de compensare a clienților destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziția de energie iar, din punct de vedere legal, reprezintă o încălcare a legislației naționale și a reglementărilor europene. 

Cum facem posibilă victoria Ucrainei

0

de Josep Borrell

 BRUXELLES – La aproape un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, războiul intră într-o nouă etapă. După atacul eșuat asupra Kievului din primăvara trecută și după contraofensiva uluitoare a ucrainenilor, care a eliberat Harkovul în nord și Hersonul în sud, președintele rus Vladimir Putin a inițiat o campanie punitivă cu drone și rachete, vizând populația civilă și infrastructura energetică. Obstrucționat pe câmpul de luptă, Putin încearcă să forțeze un număr cât mai mare de ucraineni să petreacă iarna în frig și întuneric. Linia frontului nu s-a deplasat mult în ultimele luni. Însă luptele rămân acerbe (cu multe victime), iar Rusia pare să se pregătească pentru o ofensivă majoră în primăvară. Economia rusă e pe picior de război, iar aparatul de propagandă al Kremlinului a turat motoarele, răspândind o combinație de amenințări apocaliptice și deliruri imperiale. Ultimul serviciu de știri independent din Rusia, Meduza, și ultima organizație pentru drepturile omului a Rusiei, Centrul Saharov, sunt obligate să se închidă. Atitudinea Moscovei este de sfidare. În aceste condiții, aliații Ucrainei au dreptul să își sporească asistența militară, inclusiv prin furnizarea de tancuri de luptă. Obiectivul este ca Ucraina să triumfe împotriva agresorului său. Dar nu putem să ne dorim acest lucru fără a oferi Ucrainei mijloacele necesare pentru a-l realiza. Alternativa este un război prelungit de uzură, care va genera și mai multe pierderi de vieți omenești în Ucraina, o insecuritate mai acută pentru Europa și suferințe continue în întreaga lume (din cauză că Rusia se folosește de energie și alimente drept arme). Partenerii Ucrainei s-au angajat deja să furnizeze sisteme avansate de apărare aeriană, cum ar fi sistemul de rachete Patriot fabricat de SUA, obuziere mai performante și vehicule de luptă blindate suplimentare. Cu toate acestea, înainte de recentul progres major, a avut loc o dezbatere intensă cu privire la posibilitatea de a furniza tancuri cum ar fi Leopard 2, fabricat în Germania, sau M1 Abrams, fabricat în SUA. Eu personal am susținut de mult că trebuie să furnizăm Ucrainei mijloacele pentru a respinge Rusia. Tancurile sunt necesare pentru ca forțele ucrainene să depășească impasul actual al războiului de tranșee și să redobândească avântul pe care l-au avut în toamna trecută, când au recucerit Harkovul și Hersonul. Pentru a se ajunge la „acordul privind tancurile” a fost nevoie de timp și discuții intense, inclusiv în cadrul Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene. Schimbarea s-a produs în momentul în care Germania a fost de acord să furnizeze tancuri Leopard 2, în coordonare cu SUA, care va furniza aproximativ 30 de tancuri M1 Abrams. Deși livrarea acestor echipamente va necesita timp și va fi nevoie de instruire intensivă și de întreținere, rezultatul nu se limitează la câmpul de luptă. Am transmis Rusiei un alt semnal puternic că Putin s-a înșelat – încă o dată – atunci când a pus la îndoială angajamentul nostru. Desigur, unele voci vor susține că mai multe arme vor prelungi războiul și vor crește riscul unor noi escaladări și că singura soluție constă în negocieri pe cale diplomatică. Cu toate acestea, deși europenii vor rămâne întotdeauna deschiși față de oricine dorește cu adevărat încetarea negociată și justă a războiului, până acum Rusia a arătat clar că intenționează să continue crimele de război. Oricine a încercat să negocieze cu Putin s-a întors fără niciun rezultat. Până când acest lucru se va schimba, trebuie să conchidem că singura modalitate de a pune capăt războiului este de a oferi Ucrainei mijloacele de a alunga invadatorul. Prin urmare, sarcina UE este de a face tot ce îi stă în putință pentru a sprijini Ucraina. Și chiar asta facem. Împreună cu guvernele statelor membre ale UE, am mobilizat deja pentru Ucraina 12 miliarde EUR (13,1 miliarde USD) sub formă de arme și materiale conexe, din care 3,6 miliarde EUR provin din Instrumentul european pentru pace. Dacă se iau în calcul și ajutoarele macrofinanciare și umanitare, sprijinul nostru total se ridică la aproape 50 de miliarde EUR. În plus, UE este în prezent principalul furnizor de instruire militară pentru personalul ucrainean. Prin intermediul Misiunii de asistență militară a UE din Polonia și Germania, suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește instruirea a 15 000 de militari până în aprilie și suntem pregătiți să dublăm acest efort și să instruim alți 15 000 – inclusiv în ceea ce privește utilizarea tancurilor precum Leopard 2. De asemenea, UE lucrează la un al zecelea pachet de sancțiuni, și a eliminat deja dependența noastră de importurile de energie din Rusia în doar câteva luni. Și să fie clar: sancțiunile au efect. Petrolul rusesc se vinde mai ieftin cu 40 USD față de țițeiul Brent și se preconizează că veniturile zilnice din energie ale Rusiei vor scădea de la aproximativ 800 de milioane EUR la 500 de milioane EUR în urma punerii în aplicare a celor mai recente măsuri, în cursul lunii curente. Războiul costă scump Kremlinul și cu cât mai mult va dura acesta, costurile nu vor face decât să crească. În luna ianuarie a anului trecut, chiar înainte de invazie, am vizitat regiunea Donbas și am văzut linia frontului. Din motive evidente, această călătorie mi-a rămas întipărită în minte. Pe drumul de întoarcere, trecând prin Kiev, prim-ministrul ucrainean Denis Șmîhal mi-a spus: „Invazia se va întâmpla curând și noi suntem conștienți că nu veți veni să luptați de partea noastră”. Dar s-a grăbit să întrebe: „Ne veți oferi armele de care avem nevoie ca să ne apărăm?” Sincer, nu am fost sigur cum să răspund, deoarece nu știam cât de ferm va fi angajamentul la nivel european. Astăzi, răspunsul vine ușor. În așteptarea summitului UE-Ucraina, pentru care mă deplasez la Kiev săptămâna aceasta, nu există nicio îndoială că Europa s-a ridicat la nivelul situației. Acum trebuie să oferim în continuare Ucrainei mijloacele pentru a învinge agresorul, a-și restabili suveranitatea și a-și găsi locul în Uniunea Europeană.  
Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene. Copyright: Project Syndicate, 2023. www.project-syndicate.org  

Super-Eurasia sau Super-Europa?

0

„Supercontinentul” Eurasia se vrea remodelat sub ochii noștri. Încă înainte de izbucnirea războiului din Ucraina mulți se întrebau de nu cumva europenii vor fi lăsați în urmă, iar Europa va rămâne doar o anexă la noul eșafodaj ruso-chinez. Dar – am mai scris – invadarea Ucrainei de către Rusia schimbă totul. Războiul lui Putin are consecințe profunde pentru securitatea și economia Europei și chiar și pentru modelul actual al Uniunii Europene. Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, menționa recent că, odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin „ne obligă să regândim urgent multe elemente ale organizării noastre interne și ale viziunii noastre asupra lumii”.

UE este forțată acum să-și construiască o strategie proprie de apărare a securității și a valorilor care sunt însăși temelia blocului comunitar. UE va trebui să-și recalibreze atât structura, cât și principiile fundamentale. Odată ce Putin a readus războiul în Europa, europenii trebuie să se pregătească pentru o nouă lume, în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc. Revista „Time” publica încă din ianuarie ideea că deja nu mai trăim în vechea ordine liberală în care regulile trebuie aplicate, iar cei care le încalcă trebuie să fie pedepsiți. Ne regăsim trăind într-o nouă ordine în care puterea trebuie echilibrată cu altă putere. Autorul, Bruno Maçães (fost secretar de stat portughez pentru afaceri europene), sublinia că SUA trebuie să reflecteze dacă își pot permite să-și reducă prezența în Europa înainte ca la Bruxelles să fie creată o contrapondere adecvată pentru Rusia. Iar la Casa Albă, Biden se află în fața unei dileme: să ajungă la un „mare târg” cu Moscova, iar cele două mari puteri să își împartă între ele Europa, sau să sprijine dezvoltarea unui nou pol european capabil să echilibreze puterea rusă? Maçães spune că Europa trebuie să devină un actor suveran în politica externă și de securitate comunitară, și cu cât ezită mai mult să acționeze în acest sens, cu atât mai mult „va permite altora să-și asume rolul de reformatori și inovatori în spațiul european”.

Amenințată cu colapsul, UE trebuie să se relanseze sistemic: nu mai ajunge să fie doar o „simplă uniune economică și monetară”, spune Joschka Fischer – fost ministru german de externe – ci trebuie să se reconstruiască într-o uniune politică, de securitate și de apărare, în care candidații la aderare trebuie să parcurgă mai multe faze, prin îndeplinirea de standarde predeterminate referitoare la economie, stat de drept, securitate și alte domenii. La rândul său, fostul premier suedez Cald Bildt semnează un editorial în „Washington Post” în care susține că, implicațiile noii situații fiind fundamentale, viitorul Europei arată „mult diferit astăzi decât acum o săptămână”.

Așa că în timp ce la Bruxelles sunt decise noi și noi sancțiuni la adresa Rusiei, tot acolo fierbe mocnit o oală sub presiune: din ea va ieși noul model de funcționare a Uniunii Europene. Un model care ar trebui să se bizuie pe demonstrația de unitate făcută în contextul războiului din Ucraina. Un model care să facă „Super-Europa” și nu „Super-Eurasia” învingătoare.

În ce lume vom trăi?

0

În ultimul timp mi-am pus deseori întrebarea dacă ne vom aminti de actuala perioadă pe care o trăim ca pe un vis urât, ca pe un accident al istoriei pe care îl vom depăși și ne vom întoarce la viața dinainte de pandemie sau ne vom aminti de viața dinainte ca la un trecut care nu se va mai întoarce niciodată.

Ne aflăm doar într-o „pauză” fortuită a procesului de implementare și consolidare a modelului global de dezvoltare sau acest model este deja caduc și suntem în pragul apariției unui alt model?

Părerea mea este că trăim un moment de maximă importanță istorică caracterizat prin apariția unor semnale de necontestat ale începutului procesului de schimbare a principiilor și instrumentelor modelului de dezvoltare al economiei globale. Este momentul în care modelul de natură neo liberală „win-win” pe care îl credeam peren și unanim acceptat pare a fi înlocuit cu altul pe care îl percepem a fi diferit dar pe care încă nu îl putem identifica cu precizie.

Sunt totuși evidente anumite tendinței ale schimbării care au o intensitate și o amploare diferită ceea ce ne conduce la concluzii nu îndeajuns de fundamentate în acest moment. Astfel, cu o precauție necesară ar trebui spus că este puțin probabil ca urmările crizei sanitare și ucrainene să vadă apariția unui capitalism radical nou. Mai degrabă, asistăm la o accelerare a tendințelor preexistente înainte de criză sau reorientarea politicilor economice. Cinci tendințe majore care, prin realizarea unui sistem, vor schimba fața capitalismului, într-un sens din ce în ce mai puțin „neoliberal”.

Prima tendință este utilizarea spectaculoasă a datoriei publice pentru a stabiliza economiile. La nivel global, valoarea lor atinge un nivel fără precedent în istoria capitalismului.

Această creștere a datoriei publice a avut loc într-un moment în care ratele reale ale dobânzilor – adică costul real al datoriei către stat, ajustat cu inflația – au scăzut timp de patruzeci de ani. De mai bine de un deceniu, rata dobânzii la datoria publică a fost mai mică decât rata de creștere a economiilor dezvoltate. Un semn că rata globală a economiilor a crescut în raport cu rata investițiilor la nivel mondial. Aceasta este o situație radical nouă, pe care economiștii o descriu drept „ineficiență dinamică”: guvernele pot intra în datorii pentru sume foarte mari și pot aștepta câțiva ani pentru ca creșterea să genereze venituri pentru a finanța taxele de dobândă. Este probabil ca această rată scăzută a dobânzii reale să continue timp de mulți ani, chiar dacă inflația crește, în special ca urmare a scăderii investițiilor chineze. Acestea din urmă reprezintă acum 30% din investițiile globale, în creștere cu 10% față de acum cincisprezece ani. Criza a contribuit la creșterea în continuare a ratei de economisire, deschizând un spațiu bugetar ceva mai mare pentru intervenția statului național.

Întoarcerea statului

A doua tendință notabilă este rolul crescut al statului în orientarea economiei.

Există o conștientizare a faptului că piața singură nu este suficientă pentru a ghida investițiile necesare din punct de vedere social.

A treia tendință este problema climei și rolul statelor în reducerea emisiilor de CO2 și conservarea biodiversității. Deși în prezent există un consens cu privire la această necesitate, COP 26 a ilustrat încă o dată decalajul dintre evoluțiile necesare și angajamentele statelor.

O a patra tendință se referă la dezvoltarea comerțului internațional. Temele reindustrializării, suveranității economice și rezilienței structurii economice în fața șocurilor care împiedică comerțul internațional, toate indică direcția unei noi diviziuni internaționale a muncii. Deficitul actual de materii prime și produse are diverse cauze: oprirea capacității de producție din cauza COVID-ului, capacitate prea mică comparativ cu o cerere mai dinamică decât se preconizase (semiconductori), tensiuni geopolitice (petrol și gaze), creșterea prețurilor de transport de marfă. Identificarea fragilităților lanțului de aprovizionare determină guvernele să direcționeze investițiile către sectoare-cheie, inclusiv prin planurile menționate mai sus. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne așteptăm la o mișcare masivă a transferurilor, ci mai degrabă la o oprire a tendinței de relocare.

Cea mai recentă tendință este evoluția Europei. Comisia Ursulei von der Leyen are ambiția de a afirma Uniunea Europeană ca actor strategic, iar criza a avansat integrarea europeană. Gestionarea tensiunilor geopolitice relativ la invazia Ucrainei arată, de asemenea, o coerență europeană în construcție. Aceste evoluții și mai ales poziționarea față de sancțiunile impuse Rusiei sunt încă precare și, uneori, puțin urmate de efecte. În plus, Europa este încă plină de forțe economice divergente.

În afara acestor tendințe nu putem să o omitem probabil pe cea mai importantă, aceea a începutului procesului de deglobalizare prin limitarea mecanismelor de funcționare a pieței libere globale. Acest lucru a implicat introducerea taxelor vamale și relocalizarea producției, ceea ce, conform criticilor globalizării, trebuiau să facă posibilă absorbția tuturor dezechilibrelor generate de „ultraliberalism”, fie că este vorba de daunele provocate lumii a treia sau de creșterea inegalităților considerate insuportabile în țările bogate. (Vezi impactul la nivel mondial pe care îl are teoria inegalităților capitalismului contemporan promovată prin lucrările lui Thomas Piketty.)

Sub acțiunea forțelor geopolitice dezlănțuite de statele agresive, deglobalizarea are loc și deja putem vedea efectele ei. Acestea sunt rezultatul conjuncției a două fenomene. Prima este epidemia de COVID, care a perturbat toate lanțurile de aprovizionare, cu consecințe dramatice asupra economiei mondiale.

Al doilea este războiul din Ucraina, care instalează în inima Eurasiei un fel de pământ al nimănui rupt definitiv de economia mondială.

Astfel, cele două motoare principale ale prosperității noastre sunt sacrificate pe altarul politicii și al războiului: energia relativ ieftină și comerțul liber.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că economia globală continuă să se redreseze după criza pandemică și chiar în condițiile invaziei Ucrainei, la fel ca și comerțul, ocuparea forței de muncă și veniturile, dar această redresare este plină de dezechilibre: între țări, între companii și între populații, confruntate cu realități economice foarte diferite. Apar schimbări structurale, în care anumite sectoare, meserii, tehnologii și comportamente nu vor fi niciodată la fel ca înainte de pandemie.

Se semnalează de asemenea apariția și altor dezechilibre îngrijorătoare. În primul rând, redresarea variază foarte mult de la o țară la alta, reflectând diferențele în ceea ce privește situația sanitară, politicile publice și compoziția sectorială. În al doilea rând, în unele sectoare au apărut deficite acute de forță de muncă, chiar dacă ocuparea forței de muncă și orele lucrate nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de pandemie. În al treilea rând, decalajul persistent dintre cererea și oferta pentru anumite bunuri, combinat cu creșterea costurilor cu alimentele și energia, a condus la creșteri ale prețurilor mai puternice și mai durabile decât se preconizase.

Inflația este o mare incertitudine. Se preconizează că presiunile din partea ofertei se vor retrage pe măsură ce situația sanitară se îmbunătățește, cererea se stabilizează și tot mai mulți oameni se întorc la locul de muncă. Dacă constrângerile legate de ofertă persistă, întrucât PIB-ul și ocuparea forței de muncă continuă să crească și să alimenteze o creștere generală a prețurilor, intensificarea presiunilor inflaționiste ar putea dura mult.

Cum vom trăi în România? Cât de mult ne afectează criza globală și consecințele ei în viitor?

Deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi dar și ale acestor schimbări pe care economia mondială le înregistrează. Trebuie trecut la un nou concept de conducere a economiei care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea unei independențe cât mai mari din punct de vedere energetic și alimentar prin resursele proprii pe care le avem.

Ar trebui să începem să refolosim resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare, de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior.

Cred cu tărie că această criză, oricât de mizerabilă poate fi pentru alții, este o oportunitate pentru România de a-și realiza unele obiective pe care, în absența acesteia, nu și le-ar fi putut atinge.

Astfel, devenind un pion de extremă importanță al flancului estic al NATO/UE România poate folosi această poziționare ca pe un motiv de declarare a unei stări excepționale survenite în urma invaziei. Conform normelor UE, o astfel de „stare excepțională” dă posibilitatea cererii renegocierii PNRR prin care s-ar putea revizui unele „capitole problemă” cum ar fi cele ale reformelor salariale, ale pensiilor sau introducerea unor programe privind agricultura bio, irigațiile, deșertificarea.

Se creează posibilități pentru restructurarea și modernizarea industrială ca urmare a inevitabilei ascensiuni a politicii de înarmare. România va fi obligată în actualele condiții ale pericolului rusesc la granițele terestre și la Marea Neagră să aloce mai mult din buget pentru achiziționarea de armament. Achiziționarea poate fi o oportunitate de modernizare industrială dacă se extinde politica de offset prin care s-ar produce în țară părți componente ale produselor sau s-ar extinde operațiunile de mentenanță tehnică (modelul polonez).

Pe fondul acelei revizuiri a Green Deal despre care se vorbește, în noul context geopolitic în Europa, România ar putea folosi resurse de care dispune, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă.

Prin urmare, guvernanții ar trebui să pună imediat la punct un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice prin aducerea pe piața energetică românească a unor resurse interne pentru a reduce cât mai mult posibil importul. Asta înseamnă o atenție sporită la economisirea resurselor, dar și începerea exploatării unor resurse pe care le putem pune în circulație imediat. Cum ar fi cărbunele, repunem în funcțiune Mintia și altele pe o anumită perioadă, continuăm investițiile pe segmentul hidro, continuăm negocierile cu americanii pentru energia nucleară.

În al doilea rând, un program de constituire a unor rezerve alimentare bine puse la punct. România are nevoie de un astfel de fond, pentru că importă prea mult, mai precis 70% din mâncarea de fiecare zi a românului.

Orice vom face și oricum ne-am gospodări, viitorul va fi diferit de ceea ce speram că va fi înainte de pandemie. Speram ca bunăstarea și încrederea noastră în viitor să depindă exclusiv de felul în care va evolua economia prin unii indicatori macroeconomici importanți, cum ar fi: creșterea economică, nivelul PIB, nivelul consumului sau al veniturilor pe cap de locuitor etc. Acum, suntem martorii unor situații pe care nu le mai puteam imagina în secolul XXI, „secolul revoluției verzi, al digitalizării și al inteligenței artificiale”. Realizăm că progresul și bunăstarea pot fi amânate sau chiar oprite cu viruși și cu tancuri. Lumea în care trăim și cu siguranță în care vom trăi va cunoaște un model de funcționare în care principiile și legile economiei vor fi dramatic supuse intereselor politice și violenței militare. Idealul păcii prin piața liberă globală pare din ce în ce mai îndepărtat.

 

În ce lume vom trăi?

0

Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte:

1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității;

2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței;

3. Inviolabilitatea frontierelor;

4. Integritatea teritorială a statelor;

5. Reglementarea pașnică a diferendelor;

6. Neintervenția în afacerile interne;

7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele;

9. Cooperarea între state;

10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.

În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.

Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.

În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp.

Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.

Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.

Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”.

Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.

România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori

0

Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională și responsabilă a resurselor este una din țintele vizate în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea procentului de reciclare și colectare selectivă în rândul cetățenilor români, înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor sunt principalele teme abordate în cadrul obiectivului 12 de dezvoltare durabilă.

În toamna acestui an, va fi aprobată o strategie națională de economie circulară realizată printr-un proiect inițiat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și finanțat prin DG Reform. Strategia se va concentra pe 6 domenii prioritare: construcții; textile; turism; bunuri de consum; industrie; sectorul agro-alimentar. În acest context, vă propunem o analiză realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, despre evoluția principalilor indicatori privind economia circulară.

Dezvoltarea economiei moderne este determinată de o serie de provocări și oportunități ce pot și trebuie să fie valorificate. În această ordine de idei, putem să evidențiem limitele dezvoltării liniare caracterizate de paradigma resurse, producere, deșeuri. Costurile explicite, dar mai ales implicite ce se manifestă prin creșterea temperaturii globale, reducerea diversității biosferei, înrăutățirea situației ecologice nu mai pot fi neglijate. Trecerea de la economia liniară la cea circulară este un deziderat ce trebuie conceptualizat și realizat la nivel global. Economia circulară este un model complex, ce necesită o restructurare economico-socială a societății. Aceasta include mai multe dimensiuni, aspecte, de la cele mai simple, cum ar fi reducerea nivelului de deșeuri, consumul judicios al resurselor, logistică robustă, până la un redesign al produsului, astfel încât să fie utilizate acele resurse materiale ce ar fi incluse în perspectiva reciclării și/sau utilizării sustenabile.

Experiența UE indică faptul că adoptarea preceptelor privind economia circulară necesită un sistem de reglementare inteligent care implică un plan director bine gândit și un angajament pe termen lung al tuturor părților interesate, cum ar fi autoritățile federale și locale, întreprinderile, cetățenii și consumatorii, împreună cu rețelele de cunoștințe și de încredere respective.

În ceea ce privește rata de utilizare circulară a materialelor, potrivit Eurostat, la nivelul României se constată o scădere a acestui indicator în intervalul 2010-2019, ceea ce se traduce ca fiind o involuție în materie de dezvoltare și aplicare a conceptului de economie circulară.

Figura 1 – Evoluția ratei de utilizare circulară a materialelor în perioada 2010-2019 (EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

România trebuie să-și îmbunătățească considerabil capacitatea de utilizare circulară a materialelor pentru a se apropia cât de cât de țările dezvoltate. Nevoia de acțiune se desprinde și atunci când analizăm evoluția acestui indicator în UE27, în Germania, Franța sau Polonia. Astfel,  Polonia era la un nivel de 10,8% în 2010 și, în ciuda unui progres la 12,6% în 2014, era la 10,3% în 2019 – de aproape opt ori peste România. În Germania, nivelul era de 11% în 2010 și de 12,3% în 2019 – de aproape zece ori peste România. Cât privește media UE27, ea era de 11,1% în 2010 și 12,4% în 2019.

Făcând trecerea spre analizarea volumului de deșeuri generate de fiecare român, se poate observa faptul că situația s-a îmbunătățit simțitor comparativ cu anul 2004, când România genera 1883 kg/capita de deșeuri, în 2018 ajungându-se la o valoare de 1115 kg/capita. Nu multe sunt capitolele la care România să se poziționeze mai bine decât media europeană sau decât țări precum Germania, Franța și Polonia. Astfel, media UE27 era de 1907 kg/capita în 2004, foarte apropiată de valoarea înregistrată de România în același an, pentru ca în 2018 să fie de 1828 kg/capita – o scădere ușoară în 14 ani. În cazul Poloniei, cantitatea de deșeuri era de 1530 kg/capita în 2004 și de 2112 kg/capita în 2018, ceea ce indică un regres net. Pentru Germania se înregistra o valoare de 1473 kg/capita în 2004, pentru ca 2018 să aducă o creștere la 1872 kg/capita.

Figura 2 – Evoluția producției de deșeuri în perioada 2004-2018
(EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

Un indicator care poate contribui la mai buna înțelegere a felului în care România evoluează în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului de dezvoltare nr. 12 ține de valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor ecologice[1]. Potrivit Eurostat, sectorul bunurilor și serviciilor de mediu este definit ca acea parte a economiei unei țări care se ocupă cu producerea de bunuri și servicii care sunt utilizate în activitățile de protecție a mediului și de gestionare a resurselor, pe plan intern sau extern.

Figura 3 – Valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice
(EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În România, valoarea adăugată a sectorului a fost de 3,9% din PIB în 2014 și de 3% din PIB în 2018, o involuție de remarcat. Chiar și așa, această pondere este peste ceea ce s-a întâmplat în UE28, în Polonia sau Germania. Media UE28 a evoluat de la 1,6% din PIB în 2000, la 2,12% în 2014 și la 2,23% în 2018. În Polonia, după 2014 avem practic o stagnare: 2,22% din PIB în 2014 și 2,21% din PIB în 2018. Cât despre Germania, aici observăm valori de 1,82% în 2014 și de 1,96% în 2018, o creștere ușoară. Aceste statistici dezvăluie potențialul real pe care România îl are în ceea ce privește sectorul bunurilor și serviciilor ecologice.

Productivitatea resurselor și consumul intern este un alt indicator asupra căruia se poate face o serie interpretări. Potrivit Eurostat, indicatorul surprinde raportul dintre produsul intern brut și consumul intern de materiale. Diferite unități de măsură sunt disponibile pentru acest indicator, având scopuri diferite în a explica evoluțiile. Astfel, atunci când avem în vedere indicatorul prin prisma euro per kilogram (volume, 2015), putem cel mai bine surprinde schimbările dintr-o țară de-a lungul timpului. Când ne referim la standardul puterii de cumpărare per kilogram, indicatorul devine foarte util în a compara diferite țări într-un anumit an. De asemenea, avem și o măsură care standardizează lucrurile, cu valoarea din anul 2000 considerată ca fiind 100%, iar evoluțiile ulterioare folosind acest termen de referință.

În cazul României, productivitatea scade clar după anul 2000, fiind la 94,6% în 2010 și abia la 62,9% în 2020. În Polonia, productivitatea era la 159,8% în 2020, practic un avans de 60 puncte procentuale față de anul 2000. În Germania, în același an 2020, eram la 153,2%, din nou un progres considerabil față de anul 2000. Media UE28 era de 141,2% în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile. România are o mare problemă de productivitate a resurselor atât ca evoluție în timp, cât și din perspectivă comparată – este aici o sursă importantă de dezvoltare durabilă, care trebuie valorificată.

Figura 4 – Productivitatea resurselor și consumul intern de materiale (EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În concluzie, din perspectiva datelor obiective, observăm rata scăzută de utilizare circulară a materialelor în România, precum și faptul că țara noastră suferă la capitolul productivitatea resurselor și consumul intern de materiale. Pe de altă parte, România generează mai puține deșeuri decât media UE28 și decât alte țări relevante și are o valoare adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice din nou peste media UE28 și peste Germania și Polonia. Tranziția către economia circulară necesită în aceste condiții eforturi coordonate de la toate nivelurile, iar o strategie națională coerentă pentru economie circulară reprezintă un pas esențial.


[1]              https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_12_61/default/table?lang=en

Previzionarea Guvernanței 4.0

0

_________________

De Klaus Schwab


Geneva – În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.

Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată.

În perioada Guvernanței 1.0 imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atât guvernanța publică, cât și cea corporativă au fost marcate de „domnia unui singur om”: „liderul puternic” ales sau neales, „șeful absolut”. Acest tip de conducere a funcționat bine într-o societate în care costul informației era mare, puterea ierarhică și managementul funcționau relativ bine, iar progresele tehnologice și economice au produs beneficii aproape tuturor.

Talibanii și dolarul

0

În august s-au împlinit 50 de ani de la sfârșitul sistemului Bretton Woods, când președintele american Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului american în aur și i-a permis să plutească. Sunt totodată 20 de ani de la retragerea talibanilor de la putere în Afganistan, lăsând țara în mâinile forțelor coaliției conduse de SUA. Acum, că talibanii au câștigat din nou, ar trebui să ne gândim dacă victoria lor asupra celei mai mari puteri militare și celei mai mari puteri economice din lume va avea vreo implicație asupra dolarului și rolului său în lume.

Privind înapoi în cei 50 de ani de când Nixon a închis fereastra de aur (dintre care 39 de ani i-am petrecut ca profesionist pe piețele financiare), cea mai mare învățătură este că sistemul cursului de schimb variabil și rolul dominant al dolarului în acesta s-au dovedit să fie mai robuste decât se aștepta inițial. Chiar știind ceea ce știm acum despre evoluția economiei mondiale, majoritatea experților s-ar fi îndoit că sistemul ar putea supraviețui atât timp cât a făcut-o.

Având în vedere această rezistență, este tentant să respingem eșecul Americii în Afganistan ca nepăsător pentru dolar. La urma urmei, dolarul a rezistat căderii Saigonului în 1975 și dezmembrării din Irak în urma invaziei SUA din 2003. De ce ar trebui să fie de această dată diferit? În cele din urmă, răspunsul depinde de așteptările cu privire la evoluția economiei mondiale și de comportamentul principalilor săi actori financiari, și anume China și Uniunea Europeană.

RECORDUL ECONOMIC AL CHINEI GENEREAZĂ ÎNCREDERE ÎN LUME

Jiang Yu,
Ambasadorul Chinei în România

În 2020, economia mondială a fost supusă unor teste extrem de severe. Pandemia de COVID-19 a lovit violent și a afectat grav activitățile economice din întreaga lume. Cele trei probleme majore, și anume, lipsa de impuls pentru creșterea economică globală, guvernanța economică globală înapoiată și dezvoltarea dezechilibrată pe plan mondial, au devenit mai evidente, iar perspectivele economiei mondiale sunt sumbre. În contextul integrării profunde a lanțurilor industriale și piețelor globale, redresarea economică a unei țări nu numai că va aduce beneficii țării respective, dar va însemna, de asemenea, că lanțurile de aprovizionare și cererile de piață din alte țări vor fi îmbunătățite și stimulate.

Economia Chinei a rezistat testului șocurilor multiple. În 2020 PIB-ul a crescut cu 2,3% față de anul precedent, țintele și sarcinile majore pentru dezvoltarea economică și socială au fost îndeplinite mai bine decât cele estimate, făcând astfel China singura economie majoră din lume care a obținut o creștere pozitivă. Directorul General al FMI, Kristalina Georgieva, consideră că redresarea viguroasă a Chinei a oferit un „impuls puternic” economiei globale, creând oportunități țărilor care aprovizionează mărfuri precum și produsele solicitate de China în lanțului său de producție.

Acest raport prezintă mai multe caracteristici ale economiei Chinei din ultimul an:

În primul rând, China a obținut un progres în economia de ansamblu. Dimensiunea economică a Chinei a depășit 100 de trilioane de yuani (15,42 trilioane de dolari SUA), marcând un nou nivel al puterii economice, științifice și tehnologice a Chinei și a puterii naționale generale. Sprijinul pentru asigurarea și îmbunătățirea mijloacelor de trai ale oamenilor este mai solid, fundamentul material pentru promovarea dezvoltării de înaltă calitate este mai puternic, iar rezistența și marja de manevră pentru a răspunde diferitelor riscuri și provocări devin mai puternice.

A doua caracteristică este promovarea optimizării structurale. În timp ce dezvoltarea economică și socială se confruntă cu riscuri și provocări severe, China se îndreaptă în direcția de dezvoltare de înaltă calitate și profită de tendința de a promova dezvoltarea de noi industrii, noi formate și noi modele, îndrumând și încurajând transformarea și modernizarea industriilor tradiționale. Producția cu înaltă tehnologie și producția de echipamente au crescut mai repede decât rata medie de creștere industrială, iar industrii precum munca la domiciliu, consultarea medicală la distanță și educația online au realizat o expansiune rapidă.

A treia caracteristică este deblocarea ciclului de cerere și ofertă. Ca răspuns la blocajul circular întâlnit în procesul de reluare a lucrărilor și producției, China a continuat să aprofundeze reforma structurală a ofertei și a acordat atenție gestionării cererii, îmbunătățind în mod eficient ciclul economic. În al patrulea trimestru al anului 2020, rata de utilizare a capacității de producție industrială a ajuns la 78%. În decembrie, rata de vânzare a produselor industriale a ajuns la 98,4%, iar rata de creștere a profitului întreprinderilor a devenit pozitivă.

A patra caracteristică este acoperirea nevoilor de trai ale oamenilor. În 2020, s-au înregistrat mari realizări istorice în finalizarea construirii unei societăți moderat prospere din toate domeniile și a fost obținută victoria decisivă în lupta împotriva sărăciei. 11,86 milioane de noi locuri de muncă au fost create pe tot parcursul anului, îndeplinind 131,8% din obiectivul stabilit; rata șomajului conform sondajelor din zona urbană a scăzut de la 6,2% în februarie la 5,2% în decembrie. Venitul disponibil pe cap de locuitor al rezidenților a crescut cu 2,1%, practic în conformitate cu creșterea economică.

Realizările sunt câștigate prin multe eforturi. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără spiritul tenace și unit al poporului chinez în fața crizei și este, de asemenea, inseparabil de politici și măsuri macro și micro luate de guvernul chinez, care au luat în considerare atât condițiile actuale, cât și cele pe termen lung.

Mai întâi de toate, lupta cu tot posibilul împotriva epidemiei. Respectând principiul de a pune oamenii și viața pe primul loc, China a depus efort în lupta împotriva epidemiei, acordând prioritate producției și furnizării de materiale de prevenire a epidemiei și ale necesităților zilnice. După ce epidemia a fost tinuță eficient sub control, a fost stabilit un mecanism regulat de prevenire și control pentru a promova redresarea economică în mod ordonat.

În al doilea rând, este eficiența politicior de ajutoare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici individuali și alte entități de piață cu capacități anti-risc slabe, au fost adoptate măsuri precum reducerea impozitelor și reducerea taxelor, rambursarea creditelor și dobânzilor amânate pentru a reduce presiunea asupra lor. În același timp, pentru întreprinderile mari, a fost adoptată o abordare de serviciu „punct la punct”, vizând exact coordonarea lanțurilor industriale și a lanțurilor de aprovizionare.

Al treilea punct este creșterea bazată pe inovație. În ultimii ani, China a făcut progrese semnificative în inovația științifică și tehnologică. A apărut un număr mare de realizări ale inovației, dând nașterea pe de o parte, a multor noi industrii, noi forme și noi modele de afaceri, și au promovat pe de altă parte, transformarea și modernizarea multor industrii tradiționale. Acest lucru a oferit o forță motrice durabilă pentru dezvoltarea economică în timpul epidemiei.

Al patrulea punct este impulsul adus de reforma și deschiderea. China a continuat să îmbunătățească economia socialistă de piață, a accelerat dezvoltarea unui sistem de piață la standarde ridicate, a concentrat pe aprofundarea reformei alocării pe piață a factorilor de producție, a eliminat cu hotărâre toate barierele din calea dezvoltării entităților de piață și a continuat să se deschidă mai larg spre lumea exterioară, iar rezultatele se manifestă treptat.

În 2021, pe fondul multor incertitudini în dezvoltarea economică globală, economia chineză va avea atât provocări, cât și sprijin. În ansamblu, China a acumulat experiență de răspundere la riscuri și provocări în lupta împotriva epidemiilor și a protecției economice, a demonstrat o rezistență puternică pentru dezvoltare. Acesta este fundamentul dezvoltării economice al Chinei. Avem motive să credem că anul acesta China are capacitatea și condițiile de a consolida stabilitatea și redresarea economică și de a obține un bun început pentru „cel de-al 14-lea plan cincinal”.

În prezent, China este ferm angajată să se deschidă mai larg din toate punctele de vedere, va construi un nou sistem pentru o economie deschisă la un nivel superior și va accelera eforturile de a construi un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, iar cele interne și  cele internaționale se întăresc și promovează reciproc. Îmbunătățirea continuă a economiei Chinei va aduce încredere și energie pozitivă pentru redresarea economiei mondiale.

Privind la epoca post-epidemică, China va promova neclintit globalizarea economică și va colabora cu alte țări din lume, inclusiv cu România, pentru a face piața globală din ce în ce mai mare, pentru a pune în aplicare mecanismul de partajare și metoda de cooperare globală, aducându-și contribuția la menținerea păcii, dezvoltarea mondială și la construirea unei comunități umane cu un viitor comun.

Cum obținem o recuperare verde

Joseph E. Stiglitz
laureat al premiului Nobel pentru economie

O șansă în plus

0

Pentru românii care nu își mai pot plăti ratele la bănci, nu este totul pierdut. Pot găsi înțelegere chiar la bănci, iar beneficiile ajung la zeci de mii de euro pentru un consumator. Astfel, suspendarea ratelor nu este singura soluție în perioadă de criză, iar negocierea cu banca în cadrul Centrului de Soluționare a Litigiilor în domeniul Bancar poate avea mai multe avantaje. Acest centru înființat la cererea Uniunii Europene îi ajută pe consumatori să găsească înțelegeri amiabile cu băncile. Daniel Apostol ne spune mai multe. 

Energia – mijloc sau scop

Imensa cantitate de informație ușor accesibilă ne face să fim mai puțin atenți și mai puțin selectivi în ceea ce alegem să ne intereseze, să susținem sau să criticăm. Această realitate poate servi interese oneroase dintre cele mai diverse și, corelativ, aduce deservicii celor care sunt luați de valul mainstream. Imaginea, asocierea cu tendințele momentului sau cu personalități de mucava contează astăzi, social, mult mai mult ca analizele bazate pe cifre reci sau opinia fundamentată a unor experți.

Până de curând, în domeniul energiei prețul carburantului și cel al energiei electrice erau interfața dintre industrie și public. Astăzi, suntem în situația în care cei doi indicatori au trecut în plan secund, prima pagină a publicațiilor de specialitate fiind ocupată de subiecte precum cine exploatează zăcămintele de hidrocarburi, ce taxe plătesc cei care fac asta, cum pot fi taxate suplimentar companiile din domeniu sau cine ce companie mai conduce. Pare că totul a trecut în plan social, în interesele pe care le avem zilnic. Prin comparație, caracteristicile, calitatea sau prețul apei pe care fiecare o bem par subiecte din altă lume. Despre cine și cum exploatează resursele de apă… aproape nu există nimic scris. Să fie vorba doar de interese mercantile? De nivelul acestora? Sau poate de priceperea celor care veghează la buna funcționare a piețelor și a proceselor prin care energia ajunge în acele piețe?

Nu am răspunsurile, dar știu că toate acestea au loc în timp ce plătim cam cea mai scumpă energie din Europa. Nu ne mai deranjează acest lucru, deși, la o simplă căutare pe internet, înțelegem că amânăm sau nu facem investiții și nu lăsăm să funcționeze liber piețele din domeniu deoarece „cineva” – statul, guvernul, instituții de reglementare sau de control – are grijă să nu se scumpească energia. Desigur, acest „cineva” este condus politic, iar aici intrăm în zona în care „urechiștii” fac legea. Și spun acest lucru deoarece sunt, de ani buni, aceleași persoane, iar domeniul este aproape de colaps funcțional. Nu există un palier corect administrat, vreunul eficace sau eficient. Cârpim, nu luăm decizii tranșante și avem un singur obiectiv: „să nu se închidă ceva (companie) sau să demareze ceva contestabil (proiect) în mandatul meu!”. Plecarea din România, în următoarea perioadă, a unor actori importanți și foarte importanți din piața mondială a energiei este consecința, în bună parte, a acestui mod de gândire mioritic. Vrem să fim parte a jocului, dar jocul să aibă regulile inventate și reinventate de noi. Jocurile și regulile care funcționează de sute de ani în lumea liberă nu ne sunt pe plac și nici nu prea suntem dispuși să le învățăm.

Pentru a justifica starea precară în care se află domeniul energetic sunt invocate, cu predilecție, două concepte: „securitate energetică” și „strategie energetică”.
Primul nu există în legislația românească. Este un concept provenit din nevoia politicului de a îmbrăca, într-o formă ce pare sofisticată și cu acces limitat, diverse decizii care, de obicei, nu au fundamentare economică sau sunt justificate electoral. Conceptul de „securitate energetică”, existent în doctrina NATO, se referă strict la siguranța fizică a liniilor de transport al energiei (rețele de transport electricitate, petrol, gaz natural), ca parte a infrastructurii critice. Recenta augmentare cu „siguranța alimentării”, sintagmă regăsibilă și în documentele Uniunii Europene, are un conținut limitat și neechivoc. Astfel, este utilizat exagerat un concept vag, al cărui conținut variază semnificativ de la producătorul de energie pe bază de cărbune, prin toate formele de transport al energiei și până la consumator, care pare beneficiarul a tot ceea ce se face fără a fi nevoie de prea multe justificări. Desigur, putem vorbi despre siguranța alimentării (existența resurselor necesare pentru a furniza consumatorilor energia necesară), despre securitatea infrastructurii de producere și transport al energiei (ca infrastructură critică), despre siguranța în funcționare a infrastructurii și despre multe alte tipuri de siguranțe și securități, însă un comandament superior care să justifice decizii neeconomice sau, de multe ori, aberante nu există în condiții de pace și normalitate socială. Aspirăm la o economie de piață, o economie în care companiile și tehnologiile se nasc, trăiesc și mor. Dacă utilizăm resursele pentru a ține „muribunzii” fără speranță în viață, pierdem resurse ce pot fi utilizate în dezvoltarea noilor tehnologii și în alinierea cu industriile momentului. Amanetăm viitorul și ne bucurăm de schemele Ponzi politicianiste, în care profitul funcționării unor companii cu tehnologii învechite se întoarce doar în voturi și în satisfacerea unor interese pecuniare locale.


„Strategia energetică”, a cărei lipsă este clamată permanent în spațiul public, reprezintă, în principiu, un document în care un grup de persoane – mai larg sau mai restrâns, mai priceput sau mai puțin priceput în elaborarea de strategii, poate cu expertiză pe diversele paliere ale domeniului, dar fără prea multă dorință de a înțelege viitorurile – prelungește cumva tendințele momentului, în speranța că viitorul va fi blând și înțelegător cu actualele moduri de a produce energia. Așa arată Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, document aprobat și aflat în vigoare (HG nr. 1069/2007), și tot așa arată și propunerile succesive de modificare/completare/adăugire sau cele care vizează perioade care se întind până în anul 2050. Deși fiecare autor al acestor propuneri consideră că aduce modificări importante în viziunea pentru următoarele decenii, liniile directoare și obiectivele seamănă, cele mai multe până la suprapunere, cu cele din strategia din 2007, diferențele semnificative fiind date de gradul în care politicul a viciat gândirea celor care au elaborat analizele și estimările. O viziune curajoasă, un răspuns inovativ la problemele prezentului, o abordare bazată pe „gândire laterală” nu au existat și nici nu există prea multe șanse să apară.

Și atunci, care e problema?

O primă problemă este aceea că cei care sunt chemați să facă strategii – și nu este cazul doar la acest nivel, ci coboară până la nivelul companiilor – nu analizează „situația actuală” și prin prisma eșecului sau succesului strategiei precedente (în cazul în care există). De obicei o ignoră deși, de cele mai multe ori, vor ajunge la aceleași direcții strategice și, nu de puține ori, la aceleași obiective. Întrebarea „ce nu a mers pentru a ajunge la obiectivele propuse în strategia precedentă?” nu am auzit-o niciodată. Iată, spre exemplu, obiectivul general al strategiei energetice din anul 2007: „Obiectivul general al strategiei sectorului energetic îl constituie satisfacerea necesarului de energie atât în prezent, cât și pe termen mediu și lung, la un preț cât mai scăzut, adecvat unei economii moderne de piață și unui standard de viață civilizat, în condiții de calitate, siguranță în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile”.

Sau obiectivele strategice stipulate în același document normativ:

  • „creșterea siguranței energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice și limitarea dependenței de resursele energetice de import;
  • diversificarea surselor de import, a resurselor energetice și a rutelor de transport al acestora;
  • creșterea nivelului de adecvanță a rețelelor naționale de transport al energiei electrice, gazelor naturale și petrolului; 
  • protecția infrastructurii critice;
  • creșterea eficienței energetice;
  • promovarea producerii energiei pe bază de resurse regenerabile;
  • promovarea producerii de energie electrică și termică în centrale cu cogenerare, în special în instalații de cogenerare de înaltă eficiență;
  • susținerea activităților de cercetare-dezvoltare și diseminare a rezultatelor cercetărilor aplicabile; 
  • reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător;
  • utilizarea rațională și eficientă a resurselor energetice primare;
  • dezvoltarea piețelor concurențiale de energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de emisii ale gazelor cu efect de seră și servicii energetice;
  • liberalizarea tranzitului de energie și asigurarea accesului permanent și nediscriminatoriu al participanților la piață la rețelele de transport, distribuție și interconexiunile internaționale;
  • continuarea procesului de restructurare și privatizare în sectoarele energiei electrice, termice și al gazelor naturale;
  • continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea creșterii profitabilității și accesului pe piața de capital”.

Care dintre aceste obiective credeți că poate fi eliminat dintr-o strategie „actuală”? Cel mai probabil… niciunul! Și, totuși, sunt 12 ani de la legiferarea acestei strategii, iar termenul la care obiectivele trebuie atinse tocmai ce se apropie (anul 2020). Practic, s-au făcut ceva progrese, dar obiectivele sunt realizate în mică măsură, iar motivele pentru care am pierdut 12 ani din cei în care trebuia să pregătim viitorul pare să nu intereseze pe nimeni.

Deși se pot spune multe despre modul în care sunt elaborate strategiile – instrumente de analiză și estimare preponderent subiective, lipsa unor specialiști și a unor algoritmi validați ș.a. – dăm credit celor care elaborează documentele și ajungem la momentul strategiei aprobate. Acum ne dăm seama că, în general, strategiile sunt privite ca scop în sine. Și spun asta deoarece, odată aprobate, sunt folosite pentru vitrina domeniului de activitate / companiei și nu sunt operaționalizate, nu prea se obosește cineva să identifice modalități prin care, efectiv și practic, să fie atinse obiectivele respective. Aceasta a fost soarta strategiei energetice din anul 2007 și a cam tuturor celor peste 200 de strategii legiferate în ultimii 25 de ani. Situația este similară la nivelul companiilor din domeniul energetic, unde statul este acționar majoritar sau deține pachete de acțiuni de peste 40%.

În consecință, asistăm la „împietrirea timpului”, fenomen prezent în economia românească și alimentat permanent de lipsa de înțelegere a realităților economiei de piață de către cei care administrează acțiunile companiilor de stat și de organele de control. Modul „funcționăresc” în care sunt administrate și conduse aceste companii le face necompetitive (excluse fiind din această apreciere monopolurile, care nu funcționează în piețe concurențiale reale).

Deciziile de afaceri sunt deseori decizii riscante. Uneori sunt decizii care pot produce efecte pozitive abia peste ani de zile. Lipsa apetitului pentru orice tip de risc se transferă la toate nivelurile de decizie, iar obiectivul nedeclarat al „strategiei reale” pentru multe ramuri economice sau companii este, de ceva vreme, păstrarea statu-quo-ului. Energia este într-un astfel de scenariu. Inițiativa privată este puțin încurajată, barierele de intrare în piață sunt relativ greu de depășit, iar investițiile (în senul de banii cheltuiți) de stat vizează, mai degrabă, tehnologiile trecutului. Dacă adăugăm la această imagine incompetența celor puși să gestioneze domeniul și blazarea specialiștilor sătui să se lupte cu morile de vânt, avem imaginea fidelă a unui domeniu pe care nicio strategie nu îl poate ajuta.

Continuarea luării deciziilor sub imperiul „securității energetice” și perpetuarea deprofesionalizării la nivelurile decizionale strategice reprezintă scenariul cel mai probabil pentru următoarea perioadă.
Și, totuși, ce am putea face? Am putea să ne stabilim obiective ceva mai simple și mai realizabile! De exemplu, „energie ieftină și curată pentru consumatorul autohton!”. Cam ceea ce și-au propus câteva state europene cu nu mulți ani în urmă și, în bună măsură, au și realizat, fără a păzi zilnic „securitatea energetică” și a deplânge permanent lipsa „strategiei energetice”. Apoi, am putea încerca să identificăm modelul economiei românești, care să genereze prioritățile economice și, subsecvent, nevoile energetice. De asemenea, am mai putea să valorificăm cea mai ieftină sursă de energie – eficiența energetică. Și, în general, am putea face multe lucruri la îndemâna unor oameni care vor rezultate pentru consumator și industrie și nu documente pentru vitrină.


Energia este un mijloc, este hrana celulelor societății, necesară pentru ca acestea să-și îndeplinească rolul. Trebuie să fie ieftină și curată! Ieftină, pentru a fi competitivi la nivelul celorlalte ramuri economice, și curată, pentru a lăsa urmașilor noștri un mediu în care să poată trăi sănătoși.

 

Forumul România Eficientă: Ne petrecem 90% din timp în clădiri, cu impact asupra sănătății. Nu mai avem luxul să amânăm măsurile legate de eficiență energetică în România

0

 Eficiența energetică a devenit o prioritate la nivel global, dar și în politicile Comisiei Europene, pe care România are obligația să le implementeze. Măsurile concrete de eficiență energetică nu mai pot fi amânate la nivel național, mai ales în clădiri, unde ne petrecem 90% din timp. Creșterea performanței energetice a acestora va conduce nu doar la reducerea facturilor, ci și la îmbunătățirea sănătății și productivității muncii, datorită unei calități mai bune a aerului interior, au susținut experții prezenți la Forumul România Eficientă, organizat de Energy Policy Group.

Unii dintre cei mai cunoscuți specialiști la nivel național și european au dezbătut în cadrul Forumului România Eficientă, organizat ieri în București, beneficiile, dar și dificultățile în implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice, precum gradul redus de informare al populației, dar și problemele clarității legislative și capacității instituționale a autorităților.

„Este momentul să punem vorbele în acord cu faptele la noi în țară, pentru că nu cred că mai avem luxul să menținem la un nivel declarativ proiectele și intențiile noastre legate de eficiență energetică. Este timpul să punem la punct instrumente și programe concrete prin care să finanțăm eficiența energetică în România”, a declarat Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă.

Curs pentru formarea de manageri energetici

În cele cinci luni de la demararea proiectului România Eficientă, au fost organizate cursuri de formare pe tema managementului energetic pentru funcționari ai administrației publice locale, cu lectori reputați, pentru clarificarea oportunităților și a instrumentelor disponibile. De asemenea, au avut loc acțiuni de informare și educare publică, dar și realizarea unui amplu sondaj cantitativ al opiniei publice pe tema eficienței energetice. În parteneriat cu UPB și ANRE, va fi organizat un curs pentru formarea de manageri energetici, al căror rol este esențial pentru proiectarea și implementarea măsurilor de eficientizare la nivel local.

Beneficiile eficienței energetice se reflectă nu doar în scăderea facturilor, ci și în creșterea confortului și într-un impact mai mic asupra mediului și al consumului de resurse energetice.

 „Cred că eficiența energetică este foarte importantă, pentru că energia reprezintă fundamentul vieții noastre. Nu putem trăi fără căldură, electricitate, mobilitate. Energia consumată are însă și un impact asupra mediului, deci trebuie să o utilizăm eficient. După cum vedem, generațiile tinere au așteptări foarte exigente de la noi”, a declarat, la rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, sponsorul proiectului România Eficientă.

În Europa, peste 65 de milioane elevi și aproape 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală și aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.

„Asigurarea unui climat interior bun în școli este esențial pentru a proteja procesul educațional al copiilor și sănătatea lor. Calitatea aerului ar putea stimula performanța elevului cu până la 15%, cu un efect pozitiv asupra vitezei de lucru, nivelului de atenție și concentrare”, a susținut Mihai Moia, Director Executiv al Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), unul dintre partenerii implicați în proiectul România Eficientă.

La nivel european, unul din trei copii trăiește în clădiri nesănătoase, ceea ce îi expune la risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate nedorite, precum astmul, a mai spus reprezentantul ROENEF, citând datele unui studiu efectuat în domeniu – Healthy Homes Barometer 2019.

Productivitatea muncii crește cu 12% într-o clădire de birouri renovată

De asemenea, 90 milioane de studenți își petrec zilele în clădiri de învățământ, iar 80 de milioane de muncitori petrec câte 8 ore în fiecare zi la birou, a arătat Mariangiola Fabbri, director de Cercetare în cadrul Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE), unul dintre cele mai importante think-tank-uri la nivel european în domeniu.

„Studiile arată că o calitate slabă a aerului interior poate afecta semnificativ sănătatea ocupanților, prezența, concentrarea, ori performanța de muncă sau învățare. Ele mai indică o creștere de 12% a productivității într-o clădire de birouri renovată”, a declarat reprezentanta BPIE, în cadrul Forumului România Eficientă.

Astfel, politicile de sănătate și de energie ar trebui coordonate, iar în sistemele de colectare a datelor privind eficiența energetică ar trebui incluși indicatori privind sănătatea clădirilor.

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să susțină atingerea țintelor de eficiență energetică ale României asumate la nivel european în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea de proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării.

Partenerii principali ai EPG în proiectul România Eficientă  sunt Universitatea Politehnica București (UPB), ANRE și Organismul Național pentru Standardizare (ASRO). Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Inițiativa Belt and Road promovează realizarea visului de sute de ani care unește Asia și Europa

0

De mii de ani, continentul eurasiatic a jucat un rol important în dezvoltarea societății umane. În ultimele sute de ani, de la construcția căii ferate din Siberia din secolul al XIX-lea până la construcția podului continental eurasiatic din anii 1990, popoarele din Asia și Europa au început să promoveze Asia-Europa Unicom, dar cu puțin succes. Odată cu trecerea timpului, s-a maturizat sprijinul pentru realizarea visului Asia-Europa Unicom: globalizarea economică a îmbunătățit legăturile dintre țările asiatice și europene, autostrăzile și modernizarea căilor ferate au îmbunătățit accesibilitatea, iar necesitățile de cooperare dintre UE și China au crescut, la fel cum a crescut și atracția dintre Asia și Europa. Asia-Europa Unicom are nevoie de un mecanism echitabil și durabil de coordonare care să răspundă nevoilor tuturor părților și să mobilizeze toate părțile pentru a transforma oportunitățile timpurilor în rezultate reale.


Istoria este cel mai bun profesor. Drumul vechi al mătăsii, primul care a conectat Asia și Europa, poate parcurge mii de kilometri și durează de mii de ani datorită faptului că țările de-a lungul drumului au obținut o cooperare pașnică, deschisă și inclusivă, de învățare reciprocă și beneficii reciproce, ceea ce poate fi considerat cea mai bună referință.
Inițiativa Belt and Road este cea mai bună cale de a revigora spiritul vechiului drum al mătăsii. Principiul de participare egală la negociere și execuție precum și beneficii comune este regula de aur pentru a promova Belt and Road. Indiferent că planifică un plan de cooperare sau de implementare a unui proiect specific, acesta este discutat de către
participanți. Nu există un participant mai important, ci toate părțile participă la nivel de egalitate, nu există o operațiune secretă, ci se insistă asupra deschiderii și transparenței, niciun câștigător nu obține toate avantajele, ci căutând beneficii reciproce și câștigul este unul comun. Cooperarea include comunicarea politică, conectivitatea facilităților, îmbunătățirea comerțului, finanțarea capitalului și unirea inimilor oamenilor. Scopul final este de a consolida interconectarea diferitelor părți, de a aprofunda cooperarea pragmatică și de a spori bunăstarea oamenilor din toate țările.


Acestea sunt acțiunile de care au nevoie Asia-Europa Unicom și întreaga dezvoltare globală. În contextul numeroaselor provocări și incertitudini din economia mondială actuală, Belt and Road pledează pentru construirea unei economii mondiale deschise, inclusive, durabile și concentrate pe oameni pentru a promova prosperitatea comună. Președintele Elveției, Ueli Maurer, a declarat: „Inițiativa Belt and Road este orientată spre viitor și contribuie la promovarea globalizării economice”. Președintele Maurer a vorbit despre aspirațiile comune ale multor țări și a explicat de ce Belt and Road este salutată și susținută de tot mai multe țări. În prezent, peste 150 de țări și organizații internaționale au semnat un acord de cooperare cu China în cadrul inițiativei Belt and Road.


Rezultatele fructuoase sunt cele mai puternice adnotări ale inițiativei Belt and Road. Rata de creștere a importurilor și exporturilor Chinei de-a lungul Belt and Road este cu mult mai mare decât rata generală de creștere a comerțului exterior al Chinei, rata de creștere a importurilor o depășește pe cea a exporturilor, iar dezechilibrul comercial continuă să se îmbunătățească. Construirea a aproximativ 80 de zone de cooperare economică și comercială în țările de-a lungul rutei înseamnă o investiție cumulată de peste 27 miliarde de dolari. Numărul de trenuri China-Europa a atins 13.000, ajungând în 15 țări, inclusiv Regatul Unit, Polonia și Cehia. În Duisburg, Germania, au fost create mai mult de 6.000 de locuri de muncă numai în sectorul logistic legat de trenurile China-Europa. Cercetările recente efectuate de instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială, demonstrează că cooperarea Belt and Road va reduce costurile comerțului mondial cu 1,1% până la 2,2%, ceea ce va spori rata de creștere economică globală cu cel puțin 0,1% în 2019.


Proiectele majore s-a schimbat de la design la program bine conturat. Prin participare la cooperările Belt and Road, Maldivele au creat primul pod transversal, iar Jamaica, Muntenegru, Uganda și alte țări au construit prima autostradă. A început construcția căii ferate de mare viteză din Indonezia și a căii ferate care va uni Ungaria cu Serbia, iar perspectiva interconexiunii se îmbunătățește în mod constant.
Cooperarea financiară în cadrul Belt and Road s-a dezvoltat rapid și a dus la finanțarea proiectelor mari. Acum trei ani, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat primul proiect de finanțare comună cu Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, iar Fondul European de Investiții și Fondul Rutier de Mătase au înființat un fond mutual de investiții și au făcut investiții reale. Participarea instituțiilor financiare internaționale a îmbogățit fondurile, ceea ce reprezintă o manifestare vie a cooperării proiectelor mari în conformitate cu normele și standardele internaționale.


Situată în zona centrală a continentului eurasiatic, România are ieșire la Marea Neagră și este străbătută de fluviul Dunărea, are condiții bune pentru transportul multimodal, cum ar fi transportul maritim, de apă, feroviar și rutier, și poate juca un rol esențial în Asia-Europa Unicom. Inițiativa Belt and Road folosește infrastructura ca piatră de temelie a conectivității. România își poate înlătura neajunsurile în porturi, drumuri și căi ferate prin cooperarea în cadrul Belt and Road, punând bazele unei creșteri economice durabile. „Pentru a fi bogat, mai întâi construiește drumul”, acesta este unul dintre trucurile Chinei de a-și menține creșterea economică rapidă de zeci de ani.


Este de remarcat faptul că de la începutul acestui an China și România au făcut progrese remarcabile în cooperarea proiectelor mari. China General Nuclear Power Corporation, CGN, a semnat un acord cu Nuclearelectrica din România pentru a înființa o societate mixtă. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă se mișcă într-o direcție pozitivă. Grupul China Communications Construction Group, în colaborare cu companii locale din Turcia, Franța și România, negociază cu guvernul român proiectul de autostradă Ploiești-Brașov, deschizând un nou model de cooperare 1 + N pentru a contribui la obținerea de beneficii reciproce și rezultate rentabile. În cazul în care proiectul este finalizat, locuitorii Bucureștiului vor putea avea mai mult timp pentru schi în timpul iernii decât pentru drum. Belt and Road sprijină rețeaua transeuropeană de transport, iar China și România pot găsi multe oportunități de cooperare în viitor.
La cel de-al doilea forum al summit-ului de cooperare internațională Belt and Road, președintele chinez, Xi Jinping, a descris detaliat principiile, conceptele și obiectivele Belt and Road. Aceasta este cea mai recentă evoluție a inițiativei Chinei Belt and Road, bazată pe schimbările și cerințele țărilor de-a lungul timpurilor.


Inițiativa Belt and Road avansează cu timpul, iar cooperarea bilaterală dintre China și România are o istorie îndelungată și arată din ce în ce mai dinamică. Anul acesta marchează aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România și aniversarea celor 15 ani de la stabilirea unui parteneriat amical de cooperare. În fața noilor oportunități istorice, există motive să credem că cooperarea dintre cele două țări în cadrul Belt and Road va găsi mai multe puncte de interes. Adâncirea relațiilor chino-române va contribui mai mult la interconectarea Asia-Europa.

 

***

În cei cinci ani de la propunerea inițiativei Belt and Road, China a semnat acorduri de liber schimb cu 13 țări dezvoltate în comun.
Proiectele de investiții ale Chinei privind co-construirea Belt and Road includ construirea căilor ferate Mombasa-Nairobi, Addis Abeba-Djibouti, China-Thailanda și Ungaria-Serbia.
Cu o creștere anuală de 7,2% și o investiție totală de 70 de miliarde de dolari, aceste proiecte au promovat în mod eficient cooperarea economică cu beneficii reciproce între China și alte țări implicate.

 

 

Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2019-2020

0
De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2019 – 2020, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult. Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională. Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:
  • Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;
La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul. La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:
  • Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.
Dosarul de înscriere va cuprinde:
  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.
Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști. Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles. Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști. Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”. Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190. Persoana de contact: Irina Apostol, tel: 0744584620,e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro    

România are nevoie de o coaliție pentru dezvoltare durabilă

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de statele membre ale ONU în 2015, reprezintă un răspuns la problemele sociale, economice și de mediu ale lumii. Într-o abordare holistică, documentul cuantifică 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD/SDG) care țin de toate domeniile vieții noastre, și sociale, și economice, și de mediu și 169 de ținte de care nu putem să nu ținem cont în ceea ce ne propunem să facem în perioada următoare.

Cele 17 obiective ale Agendei 2030 sunt: 1) Fără sărăcie; 2) Foamete „zero”; 3) Sănătate și bunăstare; 4) Educație de calitate; 5) Egalitate de gen; 6) Apă curată și sanitație; 7) Energie curată și la prețuri accesibile; 8) Muncă decentă și creștere economică; 9) Industrie, inovație și infrastructură; 10) Inegalități reduse; 11) Orașe și comunități durabile; 12) Consum și producție responsabile; 13) Acțiune climatică; 14) Viață activă; 15) Viață terestră; 16) Pace, justiție și instituții eficiente; 17) Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. Care dintre aceste obiective e mai important? Toate sunt importante, se intersectează. Uniunea Europeană a dorit de la început să fie lider în implementarea Agendei 2030 și s-a dovedit cel mai activă în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Totuși, încă nu suntem în faza în care UE să fi definit ce vrea prin strategiile sectoriale pentru 2030. Președinția la Consiliul UE în semestrul I din 2019 aduce României oportunitatea de a juca un rol esențial în acțiunea pentru viitorul Uniunii Europene: avem o ocazie unică, să fim un catalizator al deciziilor UE în ceea ce privește Agenda 2030. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României s-a pregătit în acest sens.

Președinția Consiliului UE aduce României oportunitatea rolului de catalizator al deciziilor europene în implementarea Agendei 2030.

Pentru implementarea obiectivelor Agendei 2030 în România este important să avem o voință politică. Sub acest aspect, ambele camere ale Parlamentului României și-au declarat susținerea pentru implementarea celor 17 obiective și în aprilie 2016 au adoptat o declarație politică foarte puternică pentru instituționalizarea a ceea ce ne dorim legat de obiectivele Agendei 2030. Pentru consolidarea cadrului instituțional, pe baza declarației, în mai 2017 a fost înființat prin HG nr. 313/2017 Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu sarcina de a coordona și monitoriza implementarea celor 17 obiective. În momentul de față, relația interinstituțională se face prin abordare multinivel, multitematic, multisectorial.  

Coerența este prima lecție pentru dezvoltarea unui model economic

Banca Națională este o instituție care vede destul de bine problemele cu care se confruntă societatea românească; sunt probleme multe, complicate. Noi suntem foarte interesați de a găzdui, de a organiza dacă ne stă în putință, dezbateri de calitate pe astfel de probleme economice, financiare, evenimente culturale. TDS_0235

Bineînțeles, nu vrem să le mărim frecvența până la a plictisi societatea, nu vrem nici să abuzăm de răbdarea audienței. Totodată, din punctul de vedere al Academiei Române, cred că țara are nevoie de dezbateri pe baze academice în sensul solid al cuvântului. Academic înseamnă un format de dezbateri reglementat, încadrat în niște rigori, pentru ca dezbaterile să aibă un scop și să ajungă la niște concluzii. Așa se prefigurează tema inițiată de ASPES, cu subiecte extrem de interesante, preocupante. Acesta este motivul pentru care Secția de Științe Economice, Sociologie și Juridice a Academiei Române intră în parteneriat cu ASPES, cu ceilalți organizatori pentru o dezbatere de idei, de teze, de opinii pe baze academice, care să ajungă la rezultate concrete.

Ce facem cu economia României?

În numărul din decembrie 2018 al revistei ECONOMISTUL, dedicat Centenarului înfăptuirii României Mari, Daniel Apostol se întreba: „Creștem sau descreștem la împlinirea Centenarului? Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani? Și deloc de ignorat: încotro merge astăzi România?”.

Eu mi-aș permite să dau un răspuns la întrebarea lui Daniel Apostol: „Deocamdată România crește, dar nu se dezvoltă”. Încă din primul număr al apariției publicației ECONOMISTUL ca revistă, subsemnatul am deschis editorialul cu întrebarea: „Ce facem cu economia României?”. De atunci și până astăzi, cu o consecvență evidentă, în paginile sale ECONOMISTUL a abordat număr de număr probleme majore ale economiei, prin opinii ale specialiștilor, analize instituționale, dar, mai ales, prin prezentarea de propuneri și soluții pentru reconfigurarea unei economii a României în care să primeze interesul național, dar evident printr-o integrare accelerată în UE, o uniune care ea însăși este într-un proces de restructurare.

Fintech-ul românesc Instant Factoring atrage o structură de finanțare de 30 milioane EUR și sprijină peste 2.000 de IMM-uri, în România și Spania

0

Instant Factoring, fintech românesc, lider în soluții digitale de finanțare pentru IMM-uri, anunță participarea într-o tranzacție de securitizare transfrontalieră în valoare de până la 30 milioane EUR, o mișcare strategică ce deschide o nouă etapă de dezvoltare pentru fintech-ul românesc și pentru piața de finanțare alternativă, în România și în Spania.

Tranzacția a implicat înființarea unui fond de securitizare a portofoliilor de creanțe ale Instant Factoring – „Instant Factoring 2025-I, Securitisation Fund” în Spania, sub supravegherea CNMV, autoritatea de reglementare a piețelor financiare spaniole, având un fond din Luxemburg în calitate de creditor senior.

Fondul, operațional începând cu 8 octombrie 2025, are o finanțare inițială de 7 milioane EUR5 milioane EUR alocate României și 2 milioane EUR Spaniei – urmând să fie extins treptat până la 30 milioane EUR în cadrul aceluiași program. Inițiativa marchează o premieră pentru piața locală, prin participarea primei instituții financiare nebancare românești într-o structură de securitizare internațională. Tranzacția confirmă rolul Instant Factoring de pionier în soluții financiare alternative prin acces direct și transparent la capital de internațional, care va accelera dezvoltarea a mii de afaceri mici și mijlocii.

„Parteneriatul recent încheiat cu fondul de investiții din Luxemburg poziționează Instant Factoring și, totodată, România pe harta marilor jucători de finanțare alternativă. Această tranzacție de securitizare nu este doar o premieră pentru fintech-ul românesc nebancar, ci și o dovadă că inovația locală poate genera încredere și sprijin la nivel global. Finanțarea atrasă va susține consolidarea și extinderea operațiunilor noastre din România și Spania, accelerând astfel dezvoltarea a mii de IMM-uri care vor beneficia de capital de lucru atât de necesar pentru a putea susține o economie în continuă mișcare” declară Cristian Ionescu, CEO și cofondator Instant Factoring.

Noul parteneriat strategic semnat de Instant Factoring reunește expertiza globală în managementul capitalului al fondului investitor cu inovația unui fintech românesc care a redefinit deja accesul la finanțare pentru IMM-uri în România.  Acest acord susține consolidarea poziției Instant Factoring pe piața românească și extinderea operațiunilor sale în Spania, într-un cadru solid de colaborare europeană.

Capital global pentru creștere locală – un nou fond de finanțare digitală pentru IMM-uri

Noua structură de finanțare oferă companiei posibilitatea de a susține anual un volum de finanțări suplimentare de tip factoring de peste 200 milioane EUR, ceea ce va permite accesul la capital de lucru rapid pentru mai mult de 2.000 de companii din cele două piețe. Acordul presupune ca fondul din Luxemburg să contribuie cu 80% din capital, iar Instant Factoring cu 20%, consolidând baza financiară necesară pentru a susține accesul nelimitat la finanțare, pe măsură ce portofoliul crește. 

Prin această structură, efectele în economie sunt directe și măsurabile. IMM-urile vor avea acces la lichiditate în doar 24 de ore, fără birocrație, garanții suplimentare sau constrângeri bancare tradiționale, un pas important pentru fluidizarea capitalului de lucru și creșterea competitivității antreprenorilor. 

Piața de factoring din România, estimată să depășească pragul de 10 miliarde EUR în 2025, reflectă o cerere tot mai mare pentru soluții flexibile de finanțare, în timp ce Spania a atins 266 miliarde EUR. În acest context, noua facilitate poziționează Instant Factoring drept un jucător cheie în accelerarea accesului la capital pentru companiile din cele două piețe.

Mai mult, această colaborare validează, totodată, și evoluția României dintr-o piață percepută drept emergentă într-un partener financiar de încredere. Pentru prima dată, o instituție financiară nebancară românească demonstrează că poate opera la standardele și încrederea unui fond global de investiții, oferind un precedent valoros pentru întreg sectorul fintech din regiune.

„Suntem mândri că portofoliul nostru și disciplina riguroasă în gestionarea riscului au demonstrat că o companie românească poate fi un partener de încredere pentru o astfel de structură de finanțare internațională”, încheie Cristian Ionescu, CEO și cofondator Instant Factoring.

Creștere accelerată și recunoaștere globală pentru un fintech românesc în plină expansiune

Cu peste 100.000 de finanțări acordate, 3.000 de companii susținute și un volum cumulat de peste 350 milioane EUR, Instant Factoring s-a impus drept lider regional în finanțarea digitală a IMM-urilor. Evoluția companiei este susținută mai ales de parteneriatele solide încheiate și de sprijinul instituțiilor europene. 

Începând cu iunie 2024, compania beneficiază de o finanțare de tip Capacity Building din partea Fondului European de Investiții (FEI), în valoare de 5 milioane RON, destinată dezvoltării infrastructurii și extinderii capacității de creditare. Cu sprijinul partenerilor europeni și al investitorilor internaționali, Instant Factoring devine o punte între capitalul global și economia antreprenorială locală, un exemplu de colaborare sustenabilă între fintech și finanțarea tradițională.

Reduceri la produse utile în gospodărie și pentru activitățile de zi cu zi

0

Compania Kaufland România anunță că, de la 5 noiembrie, „dă startul campaniei Black Friday, cu reduceri de până la 60% la o selecție de peste 240 de articole din categoriile electrocasnice, multimedia, textile și produse pentru bricolaj marca PARKSIDE, valabile în perioada 5–11 noiembrie 2025.

Cu prețuri avantajoase și reduceri semnificative, compania pune la dispoziția clienților o gamă variată de produse utile în gospodărie și pentru activitățile de zi cu zi”.

Kaufland România subliniază că, „printre cele mai atractive oferte se numără:

  • Set mixer vertical Braun, 450 W, la doar 139 lei, preț redus de la 249 lei;
  • Friteuză cu aer cald Tefal Dual Easy Fry & Grill, la doar 549,90 lei, preț redus de la 1.299 lei;
  • Mașină de pâine Heinner, 550 W, 15 programe, la doar 219 lei, preț redus de la 449 lei;
  • Cuptor cu microunde Heinner, 700 W, la doar 219 lei, preț redus de la 449 lei;
  • Aspirator vertical Victronic 2 în 1 cu fir, 800 W, la doar 99,99 lei, preț redus de la 179 lei;
  • Fier de călcat Tefal, 1800 W, la doar 69,99 lei, preț redus de la 139 lei;
  • Set de tuns Remington 3 în 1 cu acumulator reîncărcabil, la 79,99 lei, preț redus de la 159 lei;
  • Telefon mobil Honor model X6b, la 349 lei, preț redus de la 449 lei;
  • Căști wireless E-Boda, la 49,99 lei, preț redus de la 110,83 lei;
  • TV Smart SCHNEIDER UHD, la 1.299 lei, preț redus de la 1.599 lei;
  • Troller Lamonza 40×30×20 cm, la 109 lei, preț redus de la 199 lei.

Oferta este completată de produse din gama PARKSIDE, dedicate pasionaților de bricolaj – de la bormașini cu acumulator până la accesorii pentru unelte, toate inspirate de spiritul do-it-yourself al mărcii. 

Printre acestea se numără setul mașină de înșurubat/găurit și mașină cu impact 12V, include 2 acumulatori și încărcător, la 249 lei, preț redus de la 399 lei; aspiratorul de cenușă, 1000 W, la 199 lei, preț redus de la 299 lei; mașina de înșurubat/găurit 3 în 1 cu percuție 20V, la 99,99 lei, preț redus de la 179 lei; cheie cu clichet 20V, include acumulator și încărcător, la 249 lei, preț redus de la 299 lei, și multe altele.

Produsele sunt disponibile în toate magazinele Kaufland din țară, în limita stocului disponibil. 

Întregul catalog de reduceri poate fi consultat online, pe site-ul kaufland.ro/catalog și în aplicația Kaufland Card”.

Prima ediție a CFO Conference din Oradea – principalele concluzii. „CFO-ul ar trebui să devină un profesor pentru organizație din perspectiva inteligenței financiare”

0

Profesioniști din domeniul financiar s-au reunit, pe 22 octombrie 2025, la prima ediție a „CFO Conference” organizată de BusinessMark la Oradea. Pe scena evenimentului au urcat experți de top ce au dezbătut strategiile necesare unui director financiar pentru a conduce organizația în actualul peisaj macroeconomic și fiscal.

În cadrul sesiunilor de prezentări și panelului, invitații au subliniat rolul esențial al directorului financiar ca partener strategic al business-ului, care trebuie să depășească sfera raportărilor și să înțeleagă fluxul complet al proceselor și lanțul de aprovizionare, astfel încât să poată optimiza resursele. De asemenea, experții au tras un semnal de alarmă cu privire la necesitatea profilaxiei riscurilor fiscale, accentuând că, pe fondul digitalizării accelerate a ANAF (e-Factura, e-TVA, e-Transport) și a presiunii de colectare, inspecțiile fiscale sunt tot mai specifice. Ei au subliniat importanța gestionării proactive a riscurilor și a flexibilității în luarea deciziilor bazate pe informații actuale, notând că perioadele de criză, deși dificile, oferă oportunități semnificative de creștere și corecție pentru companiile reziliente.

PRIMA SESIUNE

Daciana Popescu, Finance Director, Plexus, a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre abilitățile cheie ce îi sunt necesare unui director financiar modern.

Există o serie de elemente esențiale pentru un parteneriat de succes în business. Primul este legat de cunoașterea business-ului – fie că lucrăm în companii multinaționale, că avem afaceri mici, că avem firme de contabilitate, este extrem de important să cunoaștem business-ul. Ce înseamnă asta? Să fim parteneri cu cei care conduc operațiunile; să înțelegem că ceea ce se întâmplă în operațiuni este esențial, pentru că putem oferi suport. Înțelegerea fluxului complet al procesului ajută partenerii financiari să optimizeze resursele. Înțelegerea nevoilor și comportamentelor clienților este crucială, pentru că putem oferi soluții clare, putem veni în parteneriat cu clienții, iar aceste soluții ne pot crește vânzările în companie. Un aspect foarte important este și cunoașterea lanțului de aprovizionare – acest aspect le permite profesioniștilor din finanțe să evalueze costurile și riscurile, aliniind planificarea financiară cu operațiunile lanțului de aprovizionare eficient. Este important să fim prezenți în business – să nu venim doar cu o raportare, ci să fim integrați cu echipele operaționale”, a spus ea.

A urmat Călin Stan, Partener, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, care a vorbit despre profilaxia riscurilor fiscale și ce presupune analiza de risc.

În momentul de față, inspecțiile fiscale se desfășoară pe baza unei analize de risc realizate în interiorul ANAF, ținând cont de criterii obiective. Indicatorii de risc variază foarte mult și acoperă o plajă mare de chestiuni în baza cărora ANAF face o analiză și rezultă un scor de risc. În acel moment, ANAF, obligatoriu, trebuie să trimită o notificare de conformare și să spună care sunt riscurile fiscale raportate la activitate, iar apoi aveți 30 de zile pentru a vă conforma. Notificarea de conformare arată care sunt zonele de interes ale ANAF în ceea ce vă privește. Astfel, poți avea o imagine de ansamblu sau apropiată de plaja chestiunilor care fac obiectul chestiunii de risc. Cum ajungem la profilaxie? Trebuie să înțelegem care sunt acele aspecte ce te duc într-o zonă de risc fiscal cu consecința probabilă a unei inspecții fiscale. În momentul în care înțelegi asta, poți face profilaxie și, periodic, să te uiți dacă sunt depuse declarațiile, dacă am plătit la timp, să revizuim politica prețurilor de transfer, etc. Profilaxia este extrem de importantă, pentru că, în momentul în care vine inspecția fiscală, riscul nu se raportează doar la acele aspecte raportate în notificarea de conformare. Discutăm de un risc pe care nu îl poți controla când vine inspecția fiscală. Dacă a început o inspecție fiscală, nu știi cum se va încheia. Dacă îți faci tu singur o analiză de risc și ajungi la concluzia că, făcând ajustări, preîntâmpini zona de risc”, a spus el.

Adrian Dinu, CEO, Creasoft, a adus în discuție strategiile prin care un director financiar poate eficientiza costurile.

CFO-ul se ocupă de zona de costuri, astfel că o parte care ne interesează este legată de costurile privind administrarea de personal. Aplicația noastră ajută la centralizarea documentelor: contracte, acte personale, evaluări, concedii, SSM și PSI. Este integrată inteligența artificială, care verifică și autocompletează datele din actele încărcate, inclusiv termenele de expirare. Pot fi generate documente de muncă, avem opțiunea de export sau semnare electronică a documentelor de muncă și este integrată cu REGES, astfel că se actualizează automat schimbările în REGES (…).

Avem o aplicație pe care o poate instala orice angajat. Am avut un client unde angajații au fost inițial reticenți în a-și folosi telefonul, însă logistica pentru folosirea cardurilor de acces era destul de complicată, mai ales în zona de producție. Ei pot folosi aplicația pe telefon sau pot avea acces la niște info-chioșchiuri, unde puteau accesa toate informațiile necesare. Însă acum se folosește doar pentru a scoate fluturașii. În Brăila, în zona de producție, au fost peste 1.000 de angajați care au adoptat folosirea telefonului”, a precizat el.

În continuare, Alina Andrei, Partener, Cabot Transfer Pricing, a vorbit despre situațiile în care companiile sunt predispuse unei inspecții fiscale.

Experții OECD care ne evaluează țara în vederea aderării spun că ANAF este cea mai digitalizată instituție din România. La nivelul ANAF există un birou care, pe baza datelor colectate, face analize predictive. Aceste analize predictive au în vedere toate acele informații pe care ANAF le colectează din tool-urile dezvoltate și implementate anii trecuți, în care contribuabilii sunt obligați să declare: e-Factura, e-TVA, e-Transport, ceea ce mă face să cred că ANAF are cele mai multe informații din România. Dacă ar fi integrate într-o bază de date, cred că ar avea o putere de analiză foarte mare și controalele ar fi mult mai targetate. În afară de analizele făcute, toate aceste informații au rolul de a fi utilizate în analiza de risc. Pentru prețuri de transfer, pierderea din exploatare rămâne principalul risc și este probabil să primesc o inspecție fiscală. În practică, în ultimii ani sunt mai dese inspecțiile fiscale în alte orașe față de București-Ilfov. Până anii trecuți, erau firme cu indicatori de risc care nu fuseseră controlate. În alte orașe decât București sunt mult mai multe controale în zona de prețuri de transfer”, a explicat ea.

Daniel Hadar, Tax Director, NNDKP Cluj-Napoca, a explicat, în prezentarea sa, de ce a crescut numărul inspecțiilor fiscale: „În 2024, am avut un deficit uriaș. Am avut o creștere exponențială a dobânzilor și costurilor de îndatorare. Am avut și avem un grad scăzut de colectare a impozitelor și taxelor – în 2024, am fost la 26,1% procente din PIB, față de media Uniunii Europene, care este de 40%. Am avut și o absorbție scăzută a fondurilor europene și din PNRR. Vedem, de asemenea, că avem cel mai mare gap de TVA, ca procent. În 2025, inițial s-a estimat o rată a inflației în scădere de 4,6%, însă rata revizuită ajunge la 9%, ceea ce este foarte mare, și este influențată de mai mulți factori, precum liberalizarea prețurilor la energie. Avem dobânzi foarte mari la serviciul datoriei publice – acestea vor ajunge la 3% din PIB, ceea ce este enorm de mult. La nivelul lui 2024, nivelul datoriei publice a crescut cu 12%. A fost un an electoral și s-au aruncat cu bani în foarte multe direcții. Lucrurile nu stau foarte bine la nivel macroeconomic. Analizând toate aceste informații, ne dăm seama de ce ANAF este mai abrazivă în ceea ce privește interacțiunea cu contribuabilii. Controalele se întâmplă mai repede, deciziile sunt, în anumite situații, nefavorabile. Numărul de inspecții fiscale este foarte mare, există o presiune de a colecta cât mai multe venituri.”

Reprezentanții NOA, Grigore Constantinescu, Internal Audit Partner, și Simona Sarivan, Internal Audit Director, au susținut o prezentare cu tema: „Auditul Intern ca partener de încredere al CFO-ului”.

Când vorbim despre Audit Intern vorbim despre plus valoare și despre cum putem transforma obligația legală într-un vector de creștere pentru companii”, a precizat Grigore Constantinescu.

Auditorii interni nu au un rol doar de a audita probleme, ci de a identifica soluții și o cale spre evoluție societăților. Aceasta ar trebui să fie abordarea tuturor companiilor, atunci când implementează o funcție de Audit Intern. În definiția Auditului Intern, accentul este pus pe a adăuga valoare și de a susține organizația, având un rol de consiliere, de asigurare, arătând lucrurile în perspectivă. Nu identifică doar problemele din trecut, ci poate veni cu o soluție pentru viitorul organizației. Riscul este în centrul tuturor activităților noastre – identificăm riscuri și privim lucrurile din această perspectivă. Când facem evaluarea riscurilor potențiale și planificarea multianuală de Audit Intern, aplicăm principiul Pareto: 80% din efectele pe care le observăm sunt generate de 20% din cauze. Ne concentrăm asupra acelor situații cu impact semnificativ asupra unei societăți. Această identificare a riscurilor este piatra de temelie pentru activitatea viitoare a auditorilor. Ulterior, avem și o etapă de discuții cu managementul companiei, prin care stabilim care să fie misiunile de Audit Intern prioritare pe care să le abordăm în perioada imediat următoare. Astfel conturăm și strategia pe termen mediu-lung a Auditului Intern”, a continuat Simona Sarivan.

SESIUNEA A DOUA

Corina Mureșan, Senior Managing Associate, Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, a prezentat câteva soluții pentru îmbunătățirea situațiilor financiare și a cashflow-ului.

Prima soluție vizează recuperarea TVA aferentă creanțelor neîncasate de la clienți. Conform Codului Fiscal, ajustarea TVA e permisă la data deschiderii procedurii falimentului sau la data aprobării Planului de Reorganizare prin care creanța este modificată sau eliminată. Totuși, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că o astfel de abordare este contrară Directivei de TVA și că ajustarea de TVA ar trebui permisă la momentul la care există probabilitatea de neîncasare a creanțelor respective. Un termen de 6 luni, cum a fost cazul în speța respectivă, a fost considerat suficient pentru posibilitatea ajustării.  Astfel, recomandarea este să analizați situația și vechimea creanțelor neîncasate pentru a se putea determina eligibilitatea solicitării ajustării de TVA, împreună cu documentele justificative necesare și un timeline estimat de obținere de la bugetul de stat a acestor sume. O a doua soluție este obținerea dobânzilor de întârziere și actualizarea cu rata inflației a principalului pentru toate sumele recuperate cu întârziere de la autorități, precum: TVA rambursată cu întârziere, alte creanțe fiscale, sume achitate în baza deciziilor de impunere anulate ulterior, concedii medicale și de maternitate restituite cu întârziere, sume reprezentând granturi, subvenții ajutoare de stat plătite cu întârziere”, a spus ea.

Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK  a adus în discuție importanța managementului de risc.

Am ajuns, în timp, la concluzia că nu este suficientă cumpărarea de asigurări, ci că trebuie să extindem managementul de risc, să acționăm preventiv, iar managementul de criză este necesar în situații care pot afecta supraviețuirea sau reputația companiilor. Foarte des, întâlnim situații în care nu verifică nimeni maniera în care acele situații de risc s-au întâmplat. La nivel internațional, există numeroase studii privind situațiile de risc care «pândesc» organizația. Un studiu arată că riscul cibernetic este în top 5. În România, riscul politic și-a dovedit efectul și impactul. Asiguratorii ne învață că riscul e acea situație care e viitoare, care afectează obiectul asigurat și care provoacă pagube. Am încercat să înțeleg contextul unui CFO – el se bazează pe extrem de multe instrumente și trebuie să fie pregătit, pentru a avea perspectiva de ansamblu, care îl ajută. Există soluții pentru a gestiona riscurile: avem platforme, avem soft-uri specifice care ne ajută.”

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Mircea Varga (Teilor Holding, Star Stone, Perla Harghitei, Apemin Tușnad), Iulia Mitaru (Celestica), Alina Silaghi (ProfiDOC), Ovidiu Robotin (Qubiz Group) și Laszlo Galik (Cesal – Atlas Group).

Un CFO joacă un rol strategic la nivelul organizației, au subliniat invitații panelului. În acest context, Mircea Varga, Chairman of the Board, TEILOR Holding; Trusted Advisor to the Board, Star Stone, Independent Board Member, Perla Harghitei  & Apemin Tusnad, a explicat: „Dacă nu știi să iei decizii în momente dificile, riști să te scufunzi cu tot cu barcă. Skill-urile unui CFO, din punctul meu de vedere, sunt același, însă contextul s-a schimbat. Trebuie să știm să folosim skill-urile într-un mediu mai dificil. Poziția de CFO este foarte importantă; el trebuie să fie un business partner, să se implice, să înțeleagă vremurile, însă în acest context, CFO-ul ar trebui să devină un profesor pentru organizație din perspectiva inteligenței financiare. Cifrele nu sunt doar obligația CFO-ului, ci trebuie asumate de fiecare manager – aici este rolul CFO-ului: să educe financiar organizația și să nu le lase izolate datele în departamentul financiar. Uneori, oamenii nu înțeleg cifrele. Se înțelege foarte bine business-ul din perspectivă organizațională, comercială – brand, produs, piață -, dar când mă uit în zona de înțelegere financiară a business-ului, aici dă cu virgulă. Cu precădere, în zona de management, înțelegerea financiară nu este eficientă, iar deciziile se iau dintr-o zonă emoțională. Rolul unui CFO, din acest punct de vedere, nu a fost nicicând mai important. Un CFO trebuie să crească nivelul de înțelegere a business-ului. Orice companie inteligentă financiar va trece mai diferit și mai bine ca orice altă companie care nu își face temele.”

Noi activăm în sectorul materialelor de construcții – suntem printre cei mai afectați de tot contextul local. În același timp, anul trecut a fost cel mai bun an din istoria companiei, iar anul acesta va fi unul și mai bun. Avem o creștere de două cifre de la an la an. Piața este în scădere de anul trecut. Pe cantități vedem că scăderea continuă pentru anul acesta, în special începând cu luna august. Ce se întâmplă în economie, în România și la nivel global, reprezintă cicluri economice normale, care revin la câțiva ani. Considerăm că suntem pregătiți pentru ele – se pune accent foarte mare pe eficientizare și pe răspunsuri rapide la provocările care ar putea să apară. Să încercăm să ne pregătim pentru cele mai rele scenarii. Continuăm investițiile în ce putem – credem în economia țării care, probabil, nu își va reveni anul viitor, însă aceste cicluri se vor termina. Este multă oportunitate într-o criză, poate mai multă decât într-o piață în continuă creștere. Ce vedem acum este o corecție, cu ajutorul gratuit al decidenților politici. Investim pe capacitate de producție, pe automatizare, iar la nivel de grup investim în digitalizare – am făcut pași semnificativi și ne ajută să luăm decizii în timp real și în cunoștință totală de cauză. Ce am văzut este că decizia de mâine bazată pe informațiile de astăzi s-ar putea să vină cam târziu. E important să avem informații actuale, să fim flexibili, să decidem rapid, în baza acestor informații”, a intervenit, la rândul său, Galik Laszlo, Director Financiar Executiv – membru al Board-ului, Cesal – Atlas Group.

Așteptăm mai multă claritate de la autorități pentru că, fără prea multă claritate, vom avea o aterizare forțată a economiei, iar mediul de business va avea mult de suferit. Începând din decembrie 2024, am început să facem o analiză detaliată a piețelor în care activăm. Am analizat informațiile colectate și, în baza lor, am decis să facem investiții în următorii ani. În 2026, investim mult în crearea de parteneriate noi, piețe noi, domenii noi, în care nu am activat anterior, tocmai pentru că ne-am dat seama că trebuie să facem o schimbare radicală în abordarea piețelor. Ca finanțare, suntem destul de fericiți să ne finanțăm prin surse proprii”, a spus, în continuare, Ovidiu Robotin, Chief Financial Officer, Qubiz Group.

La rândul său, Alina Silaghi, Expert Accountant, Financial Auditor, Business Consultant, Administrator ProfiDOC, a completat: „Există, în România, o presiune fantastică pe tot ce presupune costurile cu energia, materia primă, forța de muncă. Avem un impact major și nu estimez că în 2026 lucrurile vor fi mai roz. Avem o reziliență mare, suntem atenți la tot ce putem optimiza – aici vorbesc de digitalizare, de creșterea eficienței pentru a menține nivelul costurilor, însă mă întristează această așteptare de a vedea dacă deschid divizii noi, business-uri noi. Există o problemă și pe piața de creditare. Vedem o stare de așteptare care, pentru cei care vin de zona de business, există o stare de supărare – oamenii își doresc să facă lucruri, însă, cumva, nu mai au curajul de a merge înainte; este un stand-by care nu cred că este sănătos pentru business. Ultimii 30 de ani ne-au învățat să ne adaptăm, regrupăm, găsim noi soluții, chiar dacă poate nu vom fi în 2026 pe un trend de creștere. Este important să înțelegem că trebuie să găsim soluții, să fim pregătiți pentru ele. Antreprenorii, în 2026, vor fi să învețe să lucreze la aceste aspecte, dacă nu se pregătesc acum, pe final de an.

În industria electronică, suntem pe creștere. Eu sunt într-un rol global. 2025 a fost un an extraordinar de bun, pentru că organizația noastră a învățat să fie rezlilientă – criza din 2008, criza pe lanțul de aprovizionare, toate acestea ne-au pregătit. Am învățat că trebuie să avem o balanță foarte puternică, o lichiditate foarte bună. Avem norocul să fi schimbat strategia la nivel global, acum 10 ani. Avem clienți din giganții IT. AI-ul «explodează», iar pentru AI e nevoie de echipamente, iar noi producem foarte multe din echipamentele lor. La nivel global, am crescut, arată bine situația. La nivel de România, este o poveste la fel de frumoasă pentru 2025. Cred că Celestica a avut, în țara noastră, cea mai mare cifră de afaceri din ultimii ani. Vedem 2025 într-o poziție bună, dar 2026 nu pare să fie la fel de frumoasă. Credem că vom avea o scădere, însă avem business-uri pe care intenționăm să le câștigăm, însă avem și provocări. Concurența pe costuri este foarte mare. Suntem mai scumpi decât țări din zona Asiei – trebuie să găsim soluții pentru scăderea costurilor. Avem probleme de turnover, de forță de muncă, iar în 2026 trebuie să ne uităm din nou la ele. Instabilitatea fiscală este o provocare – avem sisteme ușor de adaptat la ce se întâmplă, însă e complicat să te adaptezi, să schimbi toate lucrurile în sistem, când se schimbă TVA-ul de la o lună la alta. Se resimte un impact operațional, însă deocamdată suntem optimiști”, a adăugat Iulia Mitaru, Financial reporting Director, Celestica.

„CFO Conference” este un proiect realizat de BusinessMark

Partenerii evenimentului au fost: Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL, EY România, NOA, Cabot Transfer Pricing, NNDKP, Creasoft.ro, CMC GRUP RISK ADVISOR

Parteneri de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrustParteneri media: spotmedia.ro, Financial Market, Contzilla, Juridice.ro, Curierul Fiscal, 1asig.ro, debuzz, MATEK, Jurnalul de Afaceri, EventsMax, Transilvania Business, PRwave, Club Economic, România Durabilă, Economistul, AngajatorulMeu.ro, BusinessVoice, Spatiulconstruit.ro, Business Press, Bănățeanul, Express de Banat, Arad24.net, Business Voice

Magnetico Brașov 2025 – principalele concluzii: „Trebuie să acționăm astfel încât să construim zona de siguranță psihologică printr-un dialog cu echipele de HR, de management, de C-Level”

0

Specialiști din departamentul de Resurse Umane din Brașov s-au reunit, pe 16 octombrie 2025, la o nouă ediție a evenimentului „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”, pentru a discuta despre cele mai eficiente strategii pentru atragerea talentelor și păstrarea angajaților motivați și implicați. 16 profesioniști din domeniu au discutat, la evenimentul organizat de BusinessMark, despre ce determină, în prezent, „magnetismul” unui brand de angajator și cum se transformă organizațiile într-o piață a muncii dinamică și provocatoare.

Evenimentul a inclus sesiuni de prezentare și un panel de dezbatere, moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark. 

PRIMA SESIUNE

Aurelia Florea, Director Dezvoltare Organizațională și Experiența Angajaților, Miele Tehnica România,, a deschis prima sesiune a conferinței vorbind despre viitorul rol al HR-ului.

Vorbim despre restructurări, reașezări, însă cum putem face asta cu sens, astfel încât să ne păstrăm latura umană? Dacă nu luăm măsuri astăzi, în 25 de ani s-ar putea să nu mai existe această profesie. Trăim a cincea revoluție industrială – AI-ul este deja în viața noastră. Astfel, trebuie să începem să ne gândim la cum vom face față tuturor provocărilor și cine ne va ghida prin această eră a transformării. În fiecare zi ne confruntăm cu provocări noi, iar necunoscute tot apar în viața noastră. Viața nu va fi mai simplă, ci din ce în ce mai complicată. Avem nevoie de curaj să spunem «NU» atunci când trebuie, curaj să comunicăm liderilor business-ului ce avem de făcut. Trebuie să găsim echilibrul de a ține toți angajații implicați, să aducă valoare și să contribuie. E important, în toată această volatilitate, să avem înțelepciunea, să vedem ce stă în controlul nostru și ce nu, să comunicăm clar. HR-ul nu este doar un departament. În contextul actual, este un game changer, iar atât timp cât acționăm cu un scop, avem o viziune și transformăm cu intenție, nu avem cum să eșuăm”, a spus ea.

În continuare, Corina Neagu, Managing Partner, DARE – Development Advice & REsources, a adus în discuție strategiile prin care oamenii de HR se pot asigura că nu pierd angajații din prima zi de lucru și rolul onboarding-ului în retenția talentelor.

De ce contează cu adevărat procesul de onboarding? Este vorba despre Employee Experience – 22% dintre noii angajați pleacă în primele 45 de zile. 4% nu se mai întorc după prima zi. Mi se pare că s-a dezumanizat foarte mult acest proces – oamenii nu mai primesc feedback, însă dacă avem un proces de recrutare corect, ajungem mai greu la etapa în care omul să plece foarte rapid din companie. Avem 5 etape ale unui proces de onboarding. Mai întâi, vorbim despre viziune: Ce impresie vrem să face candidatului? Această etapă începe înainte de prima zi a candidatului în companie. Atenția la detalii este foarte importantă. A doua etapă este legată de nevoile angajatului: conformitate, clarificare, cultură și conectare. Avem nevoie, ca angajat, să știu ce responsabilități am, la finalul zilei, și ce impact au activitățile mele asupra companiei? A treia etapă vizează structura. În următoarea etapă, noul angajat trebuie să înțeleagă rapid ce aduce în ecuație, iar managerul are un rol extrem de important aici. Ultima parte este cea de evaluare: cum se simte angajatul? S-a integrat? I-a fost pus la dispoziție tot ce are nevoie?”

Mihaela Colesnic, Tax & Legal Manager, SD Worx Romania, a prezentat cele mai recente modificări cu impact asupra departamentului de HR. 

Recomand să treceți la REGES ONLINE. Recomand să verificați informațiile, pentru că au fost erori la transferul din vechea aplicație în noul sistem. Din experiența mea, au existat inadvertențe în ceea ce privește datele de sfârșit, contracte dublate, etc. Trebuie să transmitem date în puls – vorbim de acele date pe care le găsim în contractele de muncă aplicabile din 2022. Să fim atenți să actualizăm modelul de contract conform standardelor din 2022.

Partea de paryroll devine din ce în ce mai complexă – avem baze de calcul diferite pentru fiecare contribuție, avem excepții, deduceri. Conform studiului intern făcut de SD Worx, cele mai mari provocări în salarizare sunt: reducerea costurilor de procesare a salariilor (33%), îmbunătățirea experienței angajaților legată de salarizare (29,6%), asigurarea corectitudinii salarizării și gestionarea erorilor (29,5%), accelerarea procesului de salarizare și reducerea timpului de procesare (28,2%)”, a spus ea.

Marius Barbu, Avocat specializat în dreptul muncii, Senior Associate, D&B David și Baias, a adus în discuție legislația privind transparența salarială și miturile asociate acestei directive.

Primul mit este că, odată cu implementarea directivei în legislația noastră, va fi obligatorie publicarea salariului în anunțul de angajare. Dacă ne uităm la directivă, însă, această obligație nu există ci, înainte de a negocia, angajatorul trebuie să discute cu candidatul despre grila de salarizare pentru acel post. Un alt mit este că se vor interzice clauzele de confidențiale a salariului, însă această informație este corectă parțial. Un salariat nu se va putea duce să posteze pe LinkedIn salariul; directiva reglementează faptul că lucrătorii nu trebuie împiedicați să divulge informații despre remunerație atunci când scopul este asigurarea aplicării principiului egalității de remunerare. Înainte de transparentizare, trebuie să discutăm, însă, despre egalitate, astfel încât să transparentizăm cât mai coerent. Directiva ne aduce ca obligație să agreăm și să negociem cu sindicatul și reprezentanții salariaților criteriile în baza cărora se stabilește munca de aceeași valoare. Acest acord se poate face prin intermediul negocierilor colective, însă chestiunea aceasta este recomandat a fi evitată, pentru că asta înseamnă să negociem criteriile la 1-2 ani, ceea ce aduce instabilitate”, a spus el.

A urmat Giorgiana Matei, Head of Human Resources, Airbus Aerostructures. Ea a vorbit despre impactul tehnologiei asupra modului în care lucrăm și asupra așteptărilor. 

Cum ne-a schimbat internetul? Ne-a făcut să fim curioși în alte moduri; s-a schimbat modul în care punem întrebări. A devenit mult mai simplu să fim curioși despre alți oamenii, ceea ce duce la comparație socială și la o nevoie de a proiecta în online o imagine diferită despre cea din viața de zi cu zi. Modul în care explorăm informațiile s-a schimbat; avem o curiozitate superficială. Faptul că avem acces la atâtea informații nu ne mai lasă timp cu noi. Ușurința cu care obținem informații sau soluții, de multe ori pe loc, duce la o frustrare legată de situația în care nu avem acces la informațiile respective instant. Ne confruntăm și cu un information overload – nu mai știm să filtrăm informația, să vedem ce ne e util, ce ne e relevant și, astfel, ajungem la o oboseală informațională și la FOMO. Cum se traduc aceste aspecte la locul de muncă? În primul rând, prin evitarea interacțiunilor directe – vorbim despre oameni, însă nu cu oamenii respectivi. Vorbim și despre o nevoie de a primi, nu de a căuta răspunsuri sau soluții rapide pentru problemele întâmpinate. A treia problemă este legată de rămânerea în zona de confort, unde lucrurile vin spre oameni, fără a fi nevoiți să facă ei eforturi pentru a le obține. Ce putem să facem? Cred că totul stă în întrebările potrivite, care sunt cruciale în construirea unui brand puternic – vorbim de felul în care oamenii se identifică cu valorile din interiorul companiei.”

A urmat Adrian Dinu, CEO, Creasoft IT, care a vorbit despre eficientizarea activității din departamentul de Resurse Umane, prin intermediul soluțiilor digitale. 

Dosarul electronic personal constă în toate documentele HR: acte de muncă, acte personale, evaluări, concedii, SSM/PSI. Datele ajung acolo prin upload – la upload de documente, inteligența artificială citește toate datele și le adaugă automat. Similar, dacă aveți diverse documente care expiră, platforma citește automat datele de expirare și creează alerte automate. Cea mai importantă parte este generarea de documente din șabloane, pentru că ne ajută să economisim foarte mult timp. Dacă cerem, de exemplu, generarea unui contract de muncă, el se completează automat cu datele angajatului. Semnătura electronică este un act adițional olograf prin care angajatul e de acord să semneze electronic documentul de muncă și se autentifică automat cu un device. Din acel moment, angajatul semnează electronic documentele sale. După ce a fost semnat, documentul se duce automat în dosarul electronic al angajatului”, a explicat el.

Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor, a încheiat prima sesiune a ediției „Magnetico” de la Brașov vorbind despre ce pot face liderii pentru a păstra angajații motivați.

Se vorbește mult despre siguranță psiho-socială. Când nu te simți în siguranță, apar conflictele. Toți adulții au nevoie să simtă că sunt utili, că au impact, că se conectează și că au recunoaștere. De aceea ne cer și angajații și candidații și managerii feedback – e important să oferim feedback, dar și să învățăm cum să primim feedback. Este important să fim atenți la semnificație și vizibilitate, pentru că, dacă una dintre ele nu este prezentă la angajați, apare demotivarea. Un angajat care este implicat și angajat în ceea ce face se remarcă prin cum vorbește, cum se implică, cât de mult îi pasă. De asemenea, încep să lipsească din vocabular trei cuvinte ale inteligenței emoționale: «Bună ziua», «Mulțumesc», «Te rog». Experiența trecută influențează și ea percepția. Atât timp cât înțelegi că cel mai important lucru este să înțelegi mai întâi ce înseamnă să te accepți tu pe tine, să te înțelegi tu pe tine, să ai timp pentru tine, în calitate de manager, poți să le oferi și celorlalți aceleași lucruri apoi. Realitatea individuală impactează foarte mult comportamentul – să le explicăm celor din companii că valorile sunt conceptuale, iar comportamentul influențează ceea ce trăim. E important ca managerii să înțeleagă cum pot să explice aceste tipuri de valori oamenilor, cum să le comunice, cum să facă angajații să se simtă vizibili”, a spus ea.

SESIUNEA A DOUA

Ana Maria Diceanu, Founder & CEO, Brain4Strategy, a deschis a doua sesiune vorbind despre rolul HR-ului în comunicarea poli-criză și a explorat impactul și responsabilitățile HR-ului în medii de criză multiple și continue.

Într-o comunicare de criză, este esențial să ne uităm la impactul crizei în interiorul companiei. Nu există momente de liniște și pace decât între două crize – aceasta este realitatea în care ne aflăm astăzi. Stabilitatea nu mai există, există doar momente de liniște între două crize. Conform unui studiu din 2024, jumătate din motivele pentru care apar crize țin de angajați, de management, discriminare, de hărțuire și de ce fac bine sau rău organizațiile. Astăzi, managerii nu prea mai au empatie pentru oameni – niciun CEO, manager, nu mai e dispus să aibă grijă de angajat. Astfel, zero empatie la nivel de leadership duce la crize complexe, la o lipsă de motivație. Pe de altă parte, angajatul ajunge și vorbește online despre situațiile prin care a trecut la interviuri, la locurile de muncă. Indiferent dacă ești CEO-ul unui start-up, CMO-ul unui brand consacrat sau director HR, trebuie să știi cu cine vorbești – să mapezi publicul țintă. Dacă ceva se întâmplă în online, trebuie să știm cine răspunde, cum monitorizăm și ce le spunem angajaților, să știm care este procedura și să stabilim ce tone of voice folosim”, a atras ea atenția.

Petru-Iulian Mureșan, Antreprenor, Consultia – platforma SSM.ro, a vorbit despre digitalizarea activității privind siguranța și securitatea în muncă. Astfel, el a explicat: „Platforma are conectivitate cu tot ce înseamnă sistemul digital – dacă aveți o platformă de HR, acestea se pot conecta, cât totul să fie totul automatizat. Aplicația intră pe pilot automat, trimite instruirile de care ai nevoie. Echipa din spatele aplicației este constituită din specialiști în domeniul SSM și PSI. Toate documentele se mută automat în arhiva electronică a angajatului, iar ITM face controalele direct pe platformă. Avem procese verbale, avize care sunt semnate electronic. Platforma este o unealtă de lucru pentru cei ce lucrează în SSM și PSI. Facem și conectivitatea cu medicina muncii. Avem mai multe sisteme de acces a angajaților în platformă – se pot loga cu cardul de acces cu care intră la locul de muncă. Angajații nu trebuie să aibă semnătură electronică, pentru că sistemul este integrat. Se poate semna inclusiv cu buletinul electronic, cât angajatul să se poată loga.”

A urmat Anca Gurzu, Key Account Manager, Bringo, a adus în discuție beneficiile prin care organizațiile pot contribui la work-life ballance-ul angajaților. 

Vorbim din ce în ce mai des despre atragerea sau reținerea angajaților, însă, de fapt, este o poveste despre valorile pe care le avem și modul în care se simt colegii care sunt alături de noi. «Cumpărăturile la noi, viața la tine» este beneficiul pe care vrem să îl aducem în viața clienților noștri, astfel încât ei să aibă timp se poată ocupa de lucrurile care contează. La finalul zilei, este important cât timp ne mai rămâne după o zi de muncă. Pe lângă beneficiile extrasalariale, vedem că angajatorii pun accent și pe servicii care să vină să ajute angajații să aibă mai mult timp pentru familii, pentru hobby-uri. Cum facem din work-life balance ceva concret? Conform unui studiu, românii consideră că beneficiile care îi ajută să aibă o balanță cât mai echilibrată între viața personală și profesională reprezintă ceva esențial pentru ei”, a explicat ea.

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Olimpia Dorneanu (Nagarro), Raluca Puiu (Fuerda Smartech), Adriana Bucovanu (in-tech Engineering Services), Ana Lupulescu (PRODLACTA), Oana Popa (Rețeaua de Sănătate Regina Maria) și Andrei Ispas (Capgemini Engineering).

Retenția talentelor a devenit o provocare tot mai mare în contextul actual, au subliniat invitații din panel. În acest context, Oana Popa, Health & Wellbeing Lead și Psiholog, Rețeaua de Sănătate Regina Maria a precizat că: „Retenția talentelor este din ce în ce mai provocatoare, iar partea de siguranță psihologică la locul de muncă a fost dintotdeauna importantă, însă acum devine din ce în ce mai relevantă. Vorbim de crize, de frică, de incertitudini, iar în momentul în care nu ne simțim în siguranță avem tendința de a acționa prin fight, flight sau freeze. De aceea, trebuie să acționăm astfel încât să construim zona de siguranță psihologică printr-un dialog cu echipele de HR, de management, de C-Level. Ar trebui să fie o prioritate de top în organizații și pentru atragerea, dar și pentru reținerea talentelor.

Vorbim despre restructurări, reorganizări, concedieri, însă schimbările, ritmul vieții, modul în care informația ajunge la noi este mult mai alertă ca acum 20-30 de ani. Impactul psihologic al modului în care sunt construite știrile, social media, ne pot induce ușor o stare de teamă și de incertitudine, dacă nu avem o gândire critică dezvoltată. Să fim atenți și să realizăm că schimbarea este singura constantă din viață. Trăim într-un mediu care se întâmplă accelerat. Noi nu știm cum vor arăta organizațiile peste 5-10 ani și ce locuri de muncă vor mai exista. Avem programe pe care le desfășurăm în organizații în contextul acesta de schimbare. Și, atunci, revenim la zona de siguranță. Noi, ca indivizi, avem nevoia primară de a ne conecta la nivel uman. Nu este suficient să ne luăm informațiile – valoare este din conexiunea pe care o avem și din felul în care construim lucrurile, la nivel uman.”

Dincolo de siguranța psihologică, angajații își doresc, totodată, ca munca lor să aibă sens, a completat Raluca Puiu, HR Manager Europe, Fuerda Smartech. „Competiția, în acest moment, nu mai este pe partea salarială, ci pe competențe, pe încredere. Angajații își doresc să simtă că munca lor este valorizată. De aceea, încercăm să ne orientăm spre uman, spre empatie, într-o lume atât de digitalizată. S-a schimbat piața, s-a schimbat profilul candidatului. Ne uităm cu atenție și către candidații deschiși și dispuși să învețe. Către candidații care știu cine sunt și își doresc să contribuie la succesul organizației noastre. Nu mai este despre ce știu, ci despre ce vreau să știu, ce vreau să învăț și cum ajungem acolo. În producție, noi ne dorim să avem și engagementul lor și să le adresăm nevoile. Pe zona de HR, am automatizat procesele, însă am implementat zona de Stay Interview, pentru a vedea ce nevoi au, ce provocări, ce putem face pentru a-i ajuta pe angajații noștri”, a continuat ea.

La rândul său, Adriana Bucovanu, Manager Resurse Umane, in-tech Engineering Services, a intervenit precizând că: „Pentru retenție, pe noi ne ajută flexibilitatea dată de munca de acasă. Dacă își respectă task-urile, noi suntem de acord ca ei să își mențină work-life balance-ul. Pandemia a creat nevoia de a avea un workshop cu privire la situații de criză. Acest workshop este disponibil și astăzi, iar la ultima sesiune s-au înscris chiar și project leaders din Germania. Toți se confruntă cu aceleași situații – în discuțiile cu angajații, managerii trebuie să gestioneze și crizele pe care oamenii le resimt. Crizele se resimt subiectiv – un eveniment minor pentru mine poate fi perceput diferit de către un coleg. Astfel, în calitate de HR, de team leader, trebuie să înțeleg că asta simte persoana din fața mea și să mă ocup de cum pot duce discuția dinspre o reacție emoțională spre una rațională. Dimensiunea aceasta de suport este foarte importantă. Facem eforturi pentru a înțelege colegii că nu dezbatem subiecte polemizate, pentru a menține coeziunea echipei. Nu le-am negat fricile, ci le-am considerat prin perspectiva modului în care se răsfrâng asupra fiecărui om.”

Pentru noi, cei care activăm în domeniile tech, software, automotive, inginerie, contextul actual este unul destul de dificil. Sunt factori, în principiu din extern, care contribuie la contextul în care suntem astăzi – vorbim de factori politici, de schimbare de tehnologie, introducerea AI-ului. Vorbim și despre tarifele de import, de războaie, instabilitate din partea unor furnizori – toate acestea duc la probleme mari pentru producătorii din Europa. În ultimii doi ani, s-a schimbat foarte tare piața, mai ales în domeniul nostru. Cumva, și puterile s-au schimbat, iar astăzi puterea stă la angajator, întrucât oferta de joburi noi este foarte mică, iar candidați sunt foarte mulți. Atragerea și reținerea talentelor sunt două aspecte diferite. Atragerea o atingi și cu stimuli financiari, însă retenția o menții prin stabilitatea și siguranța job-ului. În industrie sunt multe probleme, se taie bugetele pentru resurse umane. Din punctul meu de vedere, eu văd responsabilitatea împărțită între angajat și angajator – ambii trebuie să fie deschiși la nou, la flexibilitate, la adaptarea la noile tehnologii, la up- și reskilling, pentru a supraviețui în acest context”, a spus, la rândul său, Andrei Ispas, Head of Practices, Capgemini Engineering.

Încercăm să construim ecosisteme unde colegii să simtă că pot învăța, că se pot dezvolta. Un trend pe care l-am observat este că, până acum, oamenii creșteau pe verticală – pe o anumită tehnologie sau zonă, însă acum, cu digitalizarea, oamenii trebuie să crească și pe orizontală, pentru a acumula noi cunoștințe, abilități. Ne uităm la adaptabilitate, agilitate, la cât de repede pot asimila informația. Este o schimbare în sensul în care, la colegii din zona tehnică ne uităm inclusiv la skill-urile din zona soft. Înainte nu erau atât de importante, însă cum AI-ul vine și recuperează teren în zona tehnică, plusul vine din zona soft”, a intervenit, în continuare, Olimpia Dorneanu, People Partners Lead, Nagarro.

Este importantă alinierea organizațiilor între ce se spune și ce se face – să încercăm să nu promitem fără să nu fie foarte bine susținut ceea ce facem. Ne uităm la alte skill-uri, care înainte treceau înaintea experienței. Punem accent pe partea de legături interumane între colegi, între management și angajați. Dacă un angajat ajunge la HR să se plângă de ceva, înseamnă că undeva s-a rupt firul, pentru că trebuia să meargă mai întâi la șeful lui. Dacă șeful lui nu a reușit cum să îl ajute, intervenim și noi să încercăm să aflăm ce s-a întâmplat, să stabilizăm tot timpul relația. Managerii sunt cel mai aproape de oameni. Ne place foarte mult când vine cineva și ne spune că au avut rude, bunici, care au lucrat în fabrica noastră și vor să lucreze și ei pentru noi. Ne-am mai axat mult pe partea de a da înapoi comunității ce putem, prin susținerea echipelor, prin învățământ dual, mergem spre inițiative de mediu”, a adăugat Ana Lupulescu, Human Resources Manager, PRODLACTA.

Evenimentul a fost organizat de BusinessMark și face parte dintr-un proiect mai amplu, cu ediții la București, Craiova, Iași, Pitești, Cluj-Napoca, Galați-Brăila, Oradea, urmând să ajungă și la Timișoara  și Sibiu. 

Partenerii evenimentului au fost: SD Worx România, OLX Locuri de Muncă, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Smartree, D&D David și Baias, Creasoft.ro, Consultia – platforma SSM.ro

Partener de tehnologie: 4pay.ro

Partener de monitorizare: mediaTrust

Parteneri media: Sibiul Azi, Spotmedia.ro, Ziarul Bursa, Portal HR, Revista de HR, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Business Voice, Digital Business, Debizz, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, spatiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Press

Principalele concluzii ale conferinței „Magnetico” de la Oradea: „Oamenii caută mai mult decât un loc de muncă. Sunt preocupați de experiențele pe care le trăiesc și de grija autentică pe care o simt din partea managementului”

0

Specialiști HR și lideri de business din Oradea au participat, pe 23 octombrie 2025, la o nouă ediție a conferinței „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices”. Evenimentul a fost organizat de BusinessMark la Hotel Ramada și a reunit 13 lideri din importante companii, care au explorat cele mai eficiente strategii privind recrutarea și atragerea talentelor și construirea unei culturi organizaționale atractive pentru angajați. 

Conferința a inclus sesiuni de prezentări, o discuție 1-to-1 și un panel de dezbatere, în cadrul cărora invitații au subliniat necesitatea ca organizațiile să dezvolte unor strategii umane autentice, concentrate pe siguranța psihologică și pe îndeplinirea celor șase nevoi umane de bază: certitudine, varietate, semnificație, conexiune, creștere și contribuție. Totodată, invitații au fost de părere că transformarea digitală și adoptarea AI trebuie să meargă mână în mână cu empatia, eliberând astfel timpul specialiștilor HR pentru a asculta activ și a înțelege nevoile profunde ale angajaților.

PRIMA SESIUNE

Bogdan Băbălău, Talent Acquisition Manager, Plexus Corp, a deschis prima sesiune a conferinței vorbind despre strategiile pentru a menține angajații motivați. „În recrutare măsurăm dacă oamenii rămân în organizație și, dacă rămân, dacă au realizări de performanță. Am stat să fac research să înțeleg ce se întâmplă la nivel global din perspectiva performanței, iar un element comun este implicarea oamenilor la locul de muncă. 77% dintre oamenii pe care noi îi avem în companii sunt neimplicați, vin la job pentru că au nevoie, pentru că s-au scumpit facturile și ca să bifeze prezența acolo. Când vorbim despre oamenii actively disengaged, vorbim despre angajați care fac acțiuni care impactează rezultatele echipei și a celorlalți oameni. Dacă nu ne uităm atent, la nivel de organizații, să vedem ce putem face cu oamenii noștri, o să ne coste atât bani, cât și performanță, oameni buni care pleacă”, a spus el.

A urmat Adrian Dinu, CEO, Creasoft, care a prezentat soluția pentru realizarea pontajului electronic. Astfel, el a explicat: „Zona de pontaj a trebuit să o diversificăm, pentru că pontajele sunt de trei feluri: pontaj teoretic, pontaj real și pontajul real ajustat, în care introduci algoritmi de automatizare și poți customiza anumite reguli. Avem și zona de self-service angajați – te poți ponta cu telefonul, prin intermediul unei aplicații. Angajatul are, acolo, cereri de concediu, planificator de lucru, fluturași. La noi, evaluarea angajaților se poate face extrem de dinamic – puteți crea criterii de evaluare și ponderi. Evaluarea va fi extrem de importantă, din iunie, când va intra în vigoare noua legislație privind transparența salarială, pentru că veți avea nevoie de rapoarte pentru a demonstra de ce există diferențe de peste 5% la salarii, între angajați. Oricine are un software HR are o interfață unde pune dosarul electronic personal al angajatului – ar trebui să existe acolo toate documentele de HR: acte de muncă, acte personale, evaluări, concedii și fișe SSM/PSI.”

Luminita Mesaros, Specialist HR, Golde Oradea, a vorbit, în continuare, despre cum pot organizațiile să transforme angajații în oameni care aleg să rămână.

„Ce facem cu angajații ca ei nu doar să lucreze, ci să se simtă implicați, văzuți, valorizați? Răspunsul la această întrebare vi-l voi oferi prin teoria celor 6 nevoi. Noi, oamenii, avem nevoie de certitudine și de siguranță – cu toții facem lucruri pentru a ne simți în siguranță; este o nevoie de bază pe care o avem, dar pe care o interpretăm în mod diferit, o valorizăm în grade diferite. În cadrul companiilor, această siguranță trebuie satisfăcută, pentru că, altfel, ei vor pleca. A doua este nevoia de varietate – să nu stăm prea mult în zona de siguranță, de rutină. Varietatea poate fi atinsă prin job rotation, de exemplu. A treia nevoie este legată de semnificație, de nevoia de a conta, de a avea impact. A patra nevoie este legată de conexiune, apartenență. A cincea nevoie este cea de creștere, de progres, iar ultima este nevoia de a contribui, de a da fără să aștepți ceva în schimb. Aici intră activități de CSR, de voluntariat, pe care compania le oferă către angajați, pentru a simți că pot contribui. Putem contribui și altfel în echipa din care facem parte. Tony Robbins pune că primele patru nevoi sunt cele care descriu personalitatea noastră, iar ultimele două sunt pentru sufletul nostru. Nu există retenție fără relație, nu există loialitate fără sens și nu există brand de angajator fără emoție umană.”

Ciprian Chiorean, General Manager, SD Worx Romania, a vorbit despre modul în care transformarea digitală se reflectă la nivelul departamentului de HR.

Dacă ne uităm, în momentul acesta, pe piață, nu numai în România, ci și la nivel internațional, transformarea a luat o direcție mult mai dinamică, ceea ce înseamnă că trebuie să ne adaptăm, la nivel de companie, pentru a rămâne relevanți. Transformarea, în acest moment în care suntem pe o piață dinamică, atunci când încercăm să atragem oameni cu competențe potrivite pentru business-ul nostru, înseamnă că trebuie să ne adaptăm la acest ritm. Schimbarea în HR are la bază oamenii, dar este foarte important cum o facem și de ce o facem. Transformarea în HR vizează tehnologia, procesele și oamenii. Când vorbim de digitalizarea sistemelor de HR, vorbim de automatizare, de AI – aceasta poate elimina până la 40% din partea administrativă, repetitivă, care nu aduce neapărat valoare în departamentul de HR. Când vorbim de Talent Management Evolution, vorbim de atragerea talentelor, de investiția în oameni, dar și de a da tool-uri oamenilor care să aducă valoare prin folosirea lor. Când vorbim de Workforce Analytics, vorbim de faptul că, pentru a lua decizii în timp real, trebuie să avem date. Pentru a putea lua decizii cât mai concrete și mai bune pe baza datelor, trebuie să avem o profunzime a acelor date – acea profunzime care dă anumite recomandări în ceea ce privește deciziile de business. La baza oricărei transformări în HR și la baza oricărei companii sunt oamenii. Transformarea culturală aduce o identitate oamenilor care lucrează în acea companie.”

Marius Maier, Partener, Director General, CMC GRUP RISK ADVISOR, a subliniat necesitatea planificării de risc, atât la nivelul organizațiilor, cât și la nivelul departamentelor de HR.

Impactul în ceea ce facem zi de zi e dat de ceea ce implementăm. Putem auzi fără să facem nimic, ceea ce înseamnă un consum de timp. Riscul face parte din viața noastră și, într-un fel sau altul, vorbim, indiferent de preocupările noastre, despre soluții pentru oameni. Activitățile noastre de zi cu zi pot implica un anumit nivel de risc, fie în timpul programului sau în viața noastră, și este important să avem soluții de prevenție. Prevenția începe cu alimentația, cu obiceiurile și cu ceea ce facem zi de zi. Toleranța la risc și aversiunea la risc ar trebui luate în balanță atunci când alegem anumite soluții – să ne gândim de ce anume au nevoie oamenii dumneavoastră. Sunt aspecte ce pot să apară rar, dar impactul este extrem de important. Soluțiile sunt reprezentate de management de risc, prevenție sau un plan pentru management de criză. Sunt multe companii antreprenoriale ce au aceste planuri pentru managementul de criză sunt doar pe hârtie. Legat de asigurarea de viață, cu cât se începe mai repede, cu atât e mai bine”, a explicat el.

SESIUNEA A DOUA

Anca Gurzu, Key Account Manager, Bringo, a participat la o discuție 1-to-1 cu Daniel Dragan, Managing Partner, BusinessMark, în care a subliniat importanța programelor de beneficii flexibile pentru angajați. 

Venim atât în întâmpinarea angajaților, cât și în cea a angajatorilor. Ne dorim să fim un partener real pentru departamentul de HR. Știm foarte bine și cu toții ne confruntăm cu lipsa timpului – la final de zi, ne întrebăm cât timp mai avem pentru familie, pentru pasiuni. Chiar dacă job-ul ne asigură o sursă de venit, sunt și alte lucruri valoroase în viața noastră. Prin Bringo, venim în sprijinul angajaților pentru a-și simplifica puțin viața. Conform analizelor noastre, vedem că oamenii fac comenzi pentru fiecare săptămână. Se vorbește din ce în ce mai mult despre wellbeing, despre work-life balance și vedem nevoia companiilor de a avea o paletă cât mai bogată de beneficii pentru angajații lor. Beneficiile reprezintă un diferențiator clar pentru angajații care doresc să își păstreze locul de muncă sau optează pentru un loc de muncă nou”, a spus ea.

În continuare, Leonard Rizoiu, Fondator & General Manager, leoHR, a vorbit despre importanța de a obține feedback-ul real al angajaților pentru îmbunătățirea culturii organizaționale.

Omul este cel mai important element dintr-o companie. Stay Interview este un instrument care ne ajută, în organizații, să înțelegem și să avem o radiografie clară asupra ceea ce își doresc oamenii. De-a lungul timpului, acest instrument a suferit niște transformări – la început se făcea pentru retenție, pentru că era o fluctuație mare de personal, iar companiile voiau să știe ce să facă mai bine. E important să înțelegem de ce a plecat sau de ce a rămas un om în companie. Cel mai important este să vedem cum putem schimba cultura organizațională, pentru ca oamenii să se simtă mai bine la locul de muncă. După pandemie, acest instrument ne-a ajutat să aflăm dacă oamenii sunt bine. Foarte importantă a devenit siguranța psihologică. Oamenii se întreabă: este binevenită opinia mea, dacă este diferită de a colegilor sau șefilor? Întreabă-te dacă ai curajul să spui nu în organizația ta. În această poveste de Stay Interview, suntem în confidențialitate. Vedem o deschidere mai mare a oamenilor către noi, chiar dacă HR-ul are ușa deschisă, pentru că teama de represalii există”, a spus el.

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Oana Todan (PGS SOFA & CO), Adriana Șicon (CargoTrack), Delia Pușcă (AstorMueller), Cristina Petruț (Rețeaua de Sănătate Regina Maria), Andreea Ioncio (Celestica) și Doina Hadîrcă (H.Essers România).

Candidații se uită tot mai mult la câtă grijă acordă o organizație angajaților săi, au fost de părere invitații de la panel. În acest context, Cristina Petrut, Director Regional, Divizia Abonamente, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, a precizat: „Oamenii caută acum mai mult decât un loc de muncă. Sunt preocupați de experiențele pe care le trăiesc și de grija autentică pe care o simt din partea managementului. E importantă perspectiva – să le arăți angajaților că au un viitor în companie, că au un plan în carieră, iar activitatea lor este una cu scop.

Dacă vorbim de sănătatea psiho-emoțională, s-au făcut progrese. Sunt multe elemente care erodează bagajul emoțional al angajaților. Foarte multe companii vin către noi și avem servicii de wellbeing, însă acum accentul este în zona de webinarii, discuții, de a normaliza niște subiecte sensibile. Cred că ar trebui să fie un pilon principal într-o corporație zona de wellbeing a angajaților, să nu mai fie un aspect punctual. Este important să ne asigurăm sănătatea psiho-emoțională nu mai este un subiect tabu, ci să mergem în zona de prevenție. Să creăm un mediu unde oamenii să poată discuta, să poată aduce pe tapet anumite probleme cu care se confruntă. Viitorul este One Health – să te gândești la o singură sănătate, să vedem pacientul printr-o abordare holistică: minte, trup și suflet.”

La rândul său, Adriana Șicon, Group HR Manager, CargoTrack, a completat: „Noi, în HR, avem numeroase provocări. Vorbim despre echipe, despre a atrage, reține oamenii în organizație, însă multe lucruri încep, ușor, ușor, să se schimbe. Astăzi vorbim mai mult despre a reține talentele, într-un mod cât mai sustenabil, în interiorul organizației. Nu este atât de mult despre procese pe cât este despre a fi văzuți, apreciați, de a simți că au un scop. Zona de AI, împreună cu partea care vine, procesele pe care le automatizăm, ne oferă mai mult timp pentru a asculta angajații, de a fi acolo pentru nevoile lor, însă zona de AI trebuie să meargă mână în mână cu empatia. Dacă o neglijăm, cu timpul vom avea efecte asupra echipelor. Zona Human din HR trebuie mai accentuată decât oricând. Zona de wellbeing nu mai este despre a oferi un beneficiu, ci o strategie de supraviețuire – este despre sănătatea oamenilor, despre a evita burnout-ul, pentru că o echipă obosită nu va atrage inovație. Din punctul meu de vedere, nu va mai fi despre reținerea de talente, ci despre a crea ecosisteme de talente”, a spus ea.

În plus, organizațiile trebuie să se adapteze și să răspundă nevoilor personalizate ale angajaților, au mai subliniat invitatele. 

Anul acesta, provocarea cea mai mare este de a oferi angajaților o personalizare cât mai mare – nu mai putem aplica aceeași regulă la toți. Trebuie să ne adaptăm gândirea, ca angajatori, să devenim mai flexibili, să ajungem la nevoile acestora, să răspundem la ele, să îi ascultăm și să le îndeplinim. Să încercăm să intrăm în pielea angajatului și să vedem unde putem oferi suport. Angajatul va fi atașat de echipă, de companie, va simți apartenență. E foarte important ca un candidat să aibă chimie, conexiune, valori comune cu cele pe care le împărtășim noi, compania. Atitudinea este cea mai importantă – dacă ești deschis să înveți, vei fi încadrat în companie, toată lumea te va ajuta și vei avea o creștere frumoasă. Cred că este foarte important să aliniem comunicarea din intern cu cea din extern. Ne ajută foarte mult storytelling-ul, pentru că noi avem multe povești de succes – creștem angajații în interior, folosim mobilitatea internă”, a explicat Doina Hadîrcă, HR Business Partner, H.Essers România.

2025 a fost provocator, pentru că a venit AI cu toate schimbările. În partea de retenție și de angajare, am simțit o discrepanță între așteptările generațiilor mai tinere de la un loc de muncă și ce sunt organizațiile dispuse să ofere. Am sesizat că ei își doresc flexibilitate, mai multe zile de concediu pe an, loc de muncă hibrid și un loc unde să își construiască jobul ideal, cu posibilitatea de a lucra pe mai multe proiecte, din mai multe arii. O provocare a fost legată de cum să ne adaptăm. Adaptarea e o cerință în zilele noastre – vin din ce în ce mai multe generații de tineri și acesta este trendul. Este important să învățăm să folosim AI, dar, în același timp, să facem oamenii să conștientizeze că acesta este doar un tool. Noi mergem foarte mult pe conceptul de a construi dinspre interior spre exterior – nu vrem să construim un brand, ci să construim încrederea. Cum o facem? Prin comunicare transparentă, mai ales în perioade dificile și nu cred că există prea multă comunicare”, a completat Andreea Ioncio, HR Business Manager, Celestica.

De cealaltă parte, oamenii din departamentul de HR nu se mai uită doar la experiența din CV atunci când fac recrutări. Astfel, Oana Todan, Manager Resurse Umane, PGS SOFA & CO, a explicat: „Am pus un accent mult mai mare pe ce înseamnă potențial, pe ce înseamnă valorile cu care vine candidatul – nu în atât de mare măsură pe competențele hard, ci pe cine este omul, dincolo de ce scrie în CV. Competențele tehnice le poți învăța, le poți instrui, dar este important cu ce valori vine angajatul în companie, ce atitudine are. Când aduci în echipe o persoană care se pliază cu ce ai deja în companie, perioada de adaptare se va scurta și va fi primit mai bine de colegi, pentru că seamănă cu ei. Profilul persoanei trebuie să se potrivească cu cel al persoanei care îl va instrui. De acolo ne uităm, mai departe, și la hard skills.”

Avem un set de provocări interconectate, care, toate, au la bază prudența. Din perspectiva angajatorului, avem o prudență în a face angajări, în a găsi talente. Din perspectiva talentelor, vedem o prudență în a face o schimbare profesională. Trebuie să înțelegem că puterea este, acum, dinspre angajator spre angajat. Competiția a crescut – vorbim despre muncă remote, hibrid, ce vine la pachet cu multe cerințe. Vedem o creștere a competitivității, o selectivitate în a decide ce faci pe viitor, atât din perspectiva angajatorului, cât și a angajatului.

Ca om de HR, nu mă mai uit, într-adevăr, la candidatul magnetic prin prisma formei de învățământ, a instituției, ci a proiectelor în care a fost implicat. Am verificat rolul pe care fiecare candidat l-a avut în proiectele trecute în CV. În momentul în care verificăm, punctual, lucruri la nivel de organizare, implicare reală, din păcate uneori nu se confirmă cu ceea ce e scris acolo”, a adăugat, la rândul său, Delia Pușcă, HR Manager, Talent Acquisition and Engagement, AstorMueller.


Magnetico Oradea este un proiect realizat de BusinessMark.
Partenerii evenimentului au fost: SD Worx România, OLX Locuri de Muncă, Rețeaua de Sănătate Regina Maria, Smartree, Creasoft.ro, CMC GRUP RISK ADVISOR
Parteneri de tehnologie: 4pay.ro
Partener de monitorizare: mediaTrust
Parteneri media: Spotmedia.ro, Portal HR, Revista de HR, AngajatorulMeu.ro, PRwave, Digital Business, MATEK, Transilvania Business, Jurnalul de Afaceri, Global HR Manager, EventsMax, Spațiulconstruit.ro, Club Economic, România Durabilă, Economistul, Business Press, Bănățeanul, Express de Banat, Arad24.net, Debizz, Business Voice

Statutul Transavia de Furnizor Regal, reconfirmat pentru a șaptea oară 

0

TRANSAVIA a primit, pentru a șaptea oară, reconfirmarea statutului de Furnizor al Casei Regale a României, o distincție care vorbește despre 19 ani de încredere, consecvență și standarde înalte.

„Pentru noi, statutul de Furnizor al Casei Regale a României pe care îl avem de aproape două decenii nu este despre imagine, ci despre consecvență, pentru că e ușor să vorbești despre calitate, dar e greu să o menții neîntrerupt, ani la rând. De aceea, acest titlu are pentru echipa TRANSAVIA o valoare specială: e dovada că poți face performanță în România, prin muncă onestă, cu o echipă de profesioniști pasionați, care fac lucrurile exact așa cum trebuie, zi de zi”, declară reprezentanții companiei.

În spatele acestei reușite stă brandul emblemă, Fragedo și o echipă de aproximativ 2.300 de oameni care lucrează zi de zi cu aceeași rigoare și pasiune. Rezultatul: peste 120.000 de tone de carne de pui produse anual, la standarde înalte, care au transformat afacerea de familie din inima Transilvaniei într-un reper de seriozitate și calitate în Europa.

Calitatea de Furnizor al Casei Regale este acordată companiilor care demonstrează, pe termen lung, un  înalt standard al produselor sau al serviciilor, un înalt profesionalism, seriozitate și o reputație solidă. TRANSAVIA își menține acest standard printr-un model unic de business în România și în regiune: un lanț de producție complet integrat, de la bob la furculiță, cu facilități proprii. 

„Modelul nostru integrat nu e o strategie de marketing, ci modul în care putem garanta siguranță, transparență și calitate constantă. Fiecare produs are o poveste care poate fi urmărită de la început, până la capăt, pentru că totul este gestionat intern, cu același standard și aceeași rigoare. În fermele de reproducție și incubație, unde începe viața puilor. În fermele de creștere, unde grija și disciplina zilnică fac diferența. În fermele vegetale, unde pe aproape 10.000 de hectare se cultivă porumb, grâu, floarea-soarelui și alte cereale din care se obține hrana echilibrată, produsă în Fabrica proprie de Nutrețuri Combinate. Iar drumul continuă în abatoarele moderne și în fabrica de procesare a cărnii, unde fiecare etapă este atent controlată. TRANSAVIA este singura companie din România care crește și procesează doar pui proveniți din fermele proprii, având un sistem în care nimic nu e lăsat la întâmplare, un circuit complet care garantează calitate constantă și siguranță deplină pentru milioane de oameni din România și din afara ei, care zi de zi se bucură de carne de pui Fragedo gustoasă, savuroasă și fragedă”, explică reprezentanții companiei.

Ceremonia de acordare a certificatelor de Furnizor Regal a avut loc pe 31 octombrie 2025, la Palatul Elisabeta, în prezența Alteței Sale Regale Principesa Elena, care a înmânat reprezentanților companiei certificatul în numele Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei României.

Liderul pieței de carne de pui din România este singura companie românească care și-a asumat standardele pentru a fi co-semnatară a Codului de Conduită al UE cu privire la Practicile Responsabile Comerciale și de Marketing în Sectorul Alimentar. Din 2019, publică Rapoarte de Sustenabilitate la standarde GRI, o dovadă de transparență și maturitate, un model pentru companiile similare din țară și din regiune. 

Nepricepere sau rea-voință la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor? Administrarea pădurilor statului în pericol! 

0

Este de neînțeles graba pe care o arată echipa dnei ministru Diana Buzoianu în promovarea NELEGALĂ a unor modificări legislative care să permită punerea într-o zonă de risc a pădurilor statului. Este de neînțeles insistența pe un proiect exploatat puternic ca imagine, proiect care dacă va fi adoptat va pune în pericol modul de gestionare a pădurilor statului. 

Concret, după cum a aflat toată lumea din declarațiile zgomotoase și frumos filmate ale dnei ministru, ministerul vrea cu orice preț să „reformeze” RNP Romsilva. Un demers care, dacă ar fi făcut conform regulilor manageriale, adică pe baza unui audit organizațional, poate că ar duce la îmbunătățirea activității regiei. Dar propunerea făcută de minister nu are la bază niciun studiu de impact, niciun studiu cost-beneficiu, nicio proiecție asupra resursei umane și niciun argument managerial. Un document scris de cineva – un anonim – din minister, care după ce că nu este profesionist, este și rău-voitor.  

Toate tentativele anterioare ale „atacului reformist” s-au dovedit greșite juridic. Toate au fost amendate drastic de Ministerul Justiției. Acesta a arătat inclusiv faptul că, pentru a-și vedea visul cu ochii în ceea ce privește Romsilva, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor trebuie să modifice mai multe acte normative din domeniul silviculturii. 

Așa cum constatăm, conducerea ministerului nu vrea să renunțe la acel proiect care nu are nicio fundamentare economică, socială sau silviculturală. Dna Ministru vrea cu orice preț să facă un video pe rețelele de socializare în care să se laude cu activitatea dumneaei din minister, așa cum ne-a obișnuit. Prin urmare, a pregătit un Proiect de OUG privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul silviculturii. Concret, dna ministru vrea modificarea Codului Silvic (adoptat de Parlament la 18 decembrie 2024 – cu susținerea dânsei, în calitate de deputată, vicepreședintă a Comisiei de mediu din Camera Deputaților) și a Statutului personalului silvic (modificat ultima dată în luna martie 2025 – tot la inițiativa Ministerului Mediului). 

Dar conducerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor insistă să greșească din nou din punct de vedere juridic. Varianta revizuită a Proiectului de OUG a fost publicată pe site-ul ministerului în data de 24.10.2025, după dezbaterea publică ce a avut loc pe 21.10.2025. La dezbatere s-a discutat ceva, dar la Consiliul Economic și Social (CES) a fost trimisă acea variantă revizuită – diferită de cea care a fost subiect al dezbaterii publice. 

Pe scurt, documentul care a fost trimis spre avizare la CES în 31.10.2025  nu a fost trecut prin consultarea obligatorie prevăzută de lege în cadrul Comisiei de Dialog Social constituită la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Acest lucru este stipulat clar la pct. 6 din Regulamentul cadru privind constituirea și funcționarea comisiilor de dialog social – Anexa 2 la Legea nr. 367/2022.

Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA, organizație sindicală și profesională reprezentativă pentru sectorul silvic din România, a solicitat Consiliului Economic și Social respingerea Proiectului de OUG. Pașii procedurali prevăzuți de Legea nr. 367/2022 privind dialogul social nu sunt facultativi. Se impune convocarea Comisiei de Dialog Social la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru dezbaterea formei actualizate a proiectului legislativ împreună cu partenerii sociali, anterior transmiterii acestuia către ministerele și instituțiile avizatoare.

Proiectul de OUG privind modificarea Codului silvic și a Statutului personalului silvic a fost transmis Consiliului Economic și Social fără a avea avizele necesare de la Ministerul Educației și Cercetării și fără avizul Ministerului Justiției.

Punctul de vedere înregistrat cu nr. 6/65656/2025/23.10.2025, transmis de către Ministerul Justiției, elocvent în evaluarea legală și constituțională, aduce o serie de observații și critici fundamentale referitoare la proiectul OUG-ului inițiat și susținut de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care, se pare că încearcă din nou să forțeze legislația în vigoare, cu scopul evident de a destructura Regia Națională a Pădurilor, unitate de interes strategic și de securitate națională, ce administrează pădurile statului și de a modifica, după bunul plac, statutul profesiei de silvicultor, care trebuie să răspundă intereselor politice. 

Constatăm – din nou! – că pe mulți bani publici și pe nervii tuturor, persoane cu o cunoaștere extrem de vagă a sectorului silvic sau cu agendă străină de interesul național vor să facă experimente cu pădurile statului! 

Oricât de mult și-ar dori politicienii care dețin funcții publice să forțeze nota, e imoral să înveți meserie pe banii românilor. E ilegal să pui în pericol avuția națională doar pentru a răspunde comenzilor venite din partea anumitor grupuri de interese. Pădurile statului nu pot fi administrate de oricine și nu pot fi la cheremul nimănui, indiferent de culoarea politică. Așa cum nici hergheliile administrate de Romsilva, de o inestimabilă valoare, nu pot fi încredințate unor geambași. 

Prima convenție dedicată universului anime și K-pop dintr-un centru comercial

0

Mega Mall anunță că, în perioada 8-9 noiembrie, „găzduiește ANI-K MANIA, prima  convenție dedicată culturii pop asiatice, care are loc într-un mall din România. Vizitatorii vor avea ocazia să-i întâlnească pe Taryn, renumitul cosplayer internațional și pe Taehoon, fost membru al trupei TAN, cu o vastă experiență în dans și idol K-pop, care vor susține workshopuri, alături de competiții de dans și costume. Intrarea este gratuită. 

Pe 7 noiembrie, înainte de deschiderea oficială a convenției, Taehoon va susține un workshop de dans K-pop deschis publicului, indiferent de nivelul de experiență. Sesiunea va avea loc între orele 19:00-21:00, la Challenge Arts, o sală de dans situată în apropierea Mega Mall.

Pe 8 noiembrie, va veni pentru prima dată, în ultimii 10 ani în România, unul dintre cei mai apreciați cosplayeri din lume – Taryn, renumit pentru costumele spectaculoase inspirate din animeuri și jocuri, premiat în competiții internaționale. Acesta va fi juratul principal al unui concurs de cosplay, unde participanții vor avea ocazia să interpreteze personaje celebre din cultura pop asiatică, prin costume realizate manual. În plus, vizitatorii vor putea lua parte la Paradă, la etajul 2, în zona Cinema City, în intervalul 11.30-17.30.

În a doua zi a convenției, pe 9 noiembrie, în intervalul 12:00-17.00, va avea loc K-pop Dance Cover Contest, o competiție de dans în stil coreean, care va fi jurizată de Taehoon.  Concursul se va desfășura la etajul 2, în zona Cinema City, în două etape (pentru grupuri, respectiv pentru participanții care își doresc să concureze individual). 

În urma concursurilor de cosplay și dans K-pop, vor fi selectați câte trei câștigători, iar premiile vor fi reprezentate de vouchere și produse de la partenerii evenimentului: Cinema City, Cărturești, My Geisha, Wendy’s, HOUSE, Cropp, Yves Rocher, 18CTEA, Esushi, Manufaktura, Pictor Shop, PUPA Milano, Hobby Custom, CArts și Atlas”. 

După cum subliniază Mega Mall, „prezența celor doi invitați la ANI-K MANIA marchează un moment istoric pentru întreaga comunitate a fanilor cosplay și K-pop din România. În ambele zile, începând cu ora 12:00, fanii vor putea lua parte la sesiuni de Meet & Greet, cu fotografii, autografe și provocări lansate de Taryn și Taehoon, care se vor desfășura într-o sala special pregatită în Cinema City Mega Mall.

Pe lângă concursurile și workshopurile susținute de Taryn și Taehoon, vizitatorii vor putea participa la activități de Random Play Dance, Aleea artiștilor locali, standuri de artă, produse inspirate din cultura asiatică și la proiecții tematice: CHAINSAW MAN și JUJUTSU KAISEN. În plus, photobooth-urile tematice, amplasate la etajul 1, le vor oferi ocazia vizitatorilor să facă fotografii în decoruri inspirate din animeuri și K-pop.

Convenția ANI-K MANIA se desfășoară pe parcursul a celor două zile, între 8 și 9 noiembrie, începând cu ora 10:00, la etajul 2 al centrului comercial, în zona Cinema City și food court. Intrarea este gratuită, iar informații despre înscrierea la concursuri sau achiziționarea biletelor pot fi găsite.

Cercetare de piață: Românii aleg berea fără alcool în contexte care implică responsabilitate și un stil de viață echilibrat – socializarea, șofatul și grija pentru sănătate

0

Berea fără alcool este percepută ca o alegere activă și responsabilă, adaptată contextelor sociale și celor care implică siguranța personală. Astfel, evenimentele sociale reprezintă principalul cadru de consum pentru unu din doi consumatori de bere fără alcool, mai ales pentru femei (58%) și persoanele între 35-44 de ani (59%), care preferă să evite alcoolul fără a renunța la ritualul social al berii. În paralel, șofatul este al doilea context major pentru 42% dintre consumatori, berea fără alcool fiind aleasă dominant de către bărbați (54%) și tineri între 18-24 de ani (47%), confirmând o tendință clară spre consum conștient și preventiv. Studiul a fost realizat de  Reveal Marketing Research, la solicitarea Centrului de Studii despre Bere, și a explorat obiceiurile de consum ale românilor în legătură cu berea fără alcool.

Mai mult, potrivit aceluiași studiu, 21% dintre respondenți aleg să consume bere fără alcool într-un context legat de sănătate sau, în aceeași pondere, aleg să consume bere fără alcool la prânz, în timpul programului de lucru. 

Vedem o schimbare clară în comportamentul consumatorilor: berea fără alcool nu mai este o alternativă de compromis, ci o alegere activă, asociată cu responsabilitatea și un stil de viață echilibrat. Pentru mulți consumatori, gustul similar cu berea tradițională și libertatea de a o consuma în orice moment al zilei sunt argumente puternice. Berea fără alcool a devenit parte din rutina zilnică, nu doar o excepție.”, a declarat Corina-Aurelia Zugravu, Președinte al Centrului de Studii despre Bere.

Întrebați despre principalele motive pentru alegerea berii fără alcool, respondenții au invocat în primul rând evitarea efectelor alcoolului (49%) – mai ales în rândul bărbaților (53%) și al celor între 35 – 44 de ani (54%) – și posibilitatea de a șofa în siguranță (42%), un aspect mai important pentru bărbați (48%) decât pentru femei (35%). Totodată, gustul similar cu cel al berii tradiționale și posibilitatea de a fi consumată în orice moment al zilei sunt motive menționate în egală măsură de respondenți (29%). Gustul este mai important pentru tinerii cu vârste între 18 – 24 de ani (33%), în timp ce flexibilitatea consumului pe parcursul zilei este mai relevantă pentru segmentul 45 – 55 de ani (36%). Integrarea în evenimente sociale fără consum de alcool este un motiv invocat de 24% dintre respondenți, mai ales de femei (26%) și tineri (27% în rândul celor de 18 – 24 de ani). Beneficiile asupra sănătății și conținutul redus de calorii sunt menționate de 21% dintre respondenți, mai frecvent în rândul tinerilor (25%), în timp ce restricțiile medicale sunt un motiv pentru 15%, mai des întâlnit la femei (17%) și persoane peste 55 de ani (18%).

Creșterea numărului de români care aleg berea fără alcool în contexte sociale sau înainte de a conduce reflectă o maturizare a pieței și o conștientizare tot mai accentuată a riscurilor asociate consumului de alcool. Totodată, se conturează din ce în ce mai clar percepția pozitivă asupra acelor persoane care fac această alegere înainte de a urca la volan – fiind considerate persoane responsabile, preocupate de siguranță.”,  a declarat Marius Luican, Director General al Reveal Marketing Research.

Consumul de bere fără alcool înainte de a urca la volan este asociat cu responsabilitatea: 56% dintre respondenți consideră că persoanele care fac această alegere dau dovadă de maturitate și grijă față de siguranța rutieră. Percepția pozitivă este mai pronunțată în rândul adulților între 35 – 44 de ani (61%) și al bărbaților (57%), indicând o recunoaștere clară a comportamentului preventiv.

Pe de altă parte, o dovadă în plus a faptului că berea fără alcool face parte deja dintr-o rutină, e demonstrat de faptul că 36% dintre respondenți consideră deja consumul de bere fără alcool o alegere firească. Această percepție neutră este mai frecventă în rândul bărbaților (39%) și al segmentului de 35 – 44 ani (44%). 


Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online în luna septembrie 2025, pe un eșantion reprezentantiv național de 1.012 respondenți de peste 18 ani, din mediul urban și rural, utilizatori de internet. Eroarea maximă de eșantionare este +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.

NN: Generația Z – este mai interesată de asigurări decât generațiile anterioare și caută soluții de protecție rapide, pe care le pot achiziționa exclusiv digital

0

Studii recente realizate de NN arată că tinerii români caută soluții de protecție și asigurare care să fie ușor de înțeles, rapid de cumpărat, de preferat exclusiv online, și utile într-un context real de viață, cum ar fi un accident. În această etapă a vieții, preocupările legate de îmbolnăviri nu sunt o prioritate a tinerilor. În schimb,  stilul lor de viață activ îi face să conștientizeze mai ușor posibilitatea unor accidente. De aceea, 6 din 10 tineri ar alege o asigurare care acoperă cheltuielile medicale în urma unui accident.

În România, aproximativ 1,4 milioane de tineri cu vârste între 23 și 35 de ani – reprezentând generația Z și segmentul mai tânăr al generației Y (Millennials) – locuiesc în mediul urban.


Conform studiilor realizate de NN, generația Z se remarcă printr-o orientare mai pronunțată către viitor comparativ cu generațiile anterioare, ceea ce explică interesul crescut pentru diverse tipuri de asigurări: de sănătate, de călătorie (reflectând mobilitatea specifică acestei generații), de viață, auto și de locuință.

Mulți dintre acești tineri locuiesc încă împreună cu părinții, iar relația strânsă cu familia contribuie la o preocupare comună pentru protecția financiară, cele două generații influențându-se reciproc în alegerile legate de asigurări.

Studiile mai arată că:

  • 33% dintre respondenții Gen Z sunt interesați de asigurările de sănătate, comparativ cu 29% dintre Millennials;
  • 30% dintre Gen Z iau în considerare asigurările de călătorie, față de 26% dintre Millennials;
  • 29% dintre Gen Z se gândesc la o asigurare de viață, în timp ce 26% dintre Millennials manifestă același interes.

Surprinzător este faptul că, pe măsură ce generațiile sunt mai recente, interesul pentru asigurări crește vizibil. Această tendință contrazice percepția tradițională conform căreia tinerii sunt mai puțin preocupați de protecția financiară, sugerând o schimbare de mentalitate în care planificarea și responsabilitatea devin valori tot mai prezente în rândul celor mai tinere generații.

În plus, pentru că au intrat pe piața muncii într-un context economic mai favorabil decât generațiile anterioare, tinerii manifestă o sensibilitate mai redusă față de preț. În schimb, acordă o atenție sporită valorii reale a produsului – mai ales atunci când acesta le oferă beneficii clare, este personalizat și se potrivește stilului lor de viață.

„Tinerii din România, cu vârste între 23 și 35 de ani, percep actualele produse de asigurare ca fiind orientate mai degrabă către un segment mai matur. Deși sunt interesați de acest domeniu și formează un grup urban numeros și activ, simt nevoia unor soluții care să le reflecte mai mult stilul de viață și aspirațiile.

Sunt o generație de oameni activi, conectați digital, preocupați de sănătate și echilibru emoțional, dar și de autonomie financiară. Am analizat atent nevoile lor pentru a înțelege mai bine ce își doresc tinerii de la o asigurare, pentru a le putea oferi un produs cu adevărat util, care să îi protejeze în situațiile care îi preocupă cel mai mult – precum accidentele”, explică Gabriela Lupaș-Țicu, Director General NN Asigurări.

Tinerii nu își doresc doar o soluție de asigurare care să le răspundă nevoilor – își doresc ca aceasta să fie disponibilă acolo unde le este cel mai la îndemână: în mediul digital, cu acces rapid și experiențe intuitive.

72% dintre participanții la studiul NN au spus că preferă să cumpere o asigurare online. 88% vor să aibă acces digital, oricând, la polița lor. Iar pentru 80% dintre ei, acest acces rapid i-ar convinge să achiziționeze polița în cel mult 48 de ore. Experiențele de cumpărare din alte industrii și timpul petrecut în mediul online influențează profund modul în care noile generații de clienți iau decizii – iar asigurările nu fac excepție.

NN lansează NN Go – asigurarea creată special pentru generația activă, mereu în mișcare și mereu conectată.

Pentru a răspunde cerinței tinerelor generații, NN Asigurări lansează NN Go, un nou produs de asigurare de accident adresat tinerilor activi, cu vârste între 18 și 45 de ani, care trăiesc într-un ritm alert, sunt independenți financiar și caută soluții simple, rapide și accesibile pentru protecția lor. Asigurarea oferă protecție pentru evenimente produse atât în România, cât și în străinătate.

„Am creat NN Go ca răspuns la un nou tip de nevoie care a devenit tot mai vizibilă în rândul tinerilor: dorința de a fi protejați în momente dificile, dar fără drumuri inutile, fără informații neclare și fără a face compromisuri legate de timp, buget și fără să depindă de alții pentru a lua decizii. Este o asigurare  relevantă și adaptată stilului de viață al unei generații conectate, care caută soluții rapide, transparente și eficiente – de la activare online ușoară, până la acces rapid la beneficii de sănătate prin telemedicină și wellbeing.”, adaugă Gabriela Lupaș-Țicu, Director General NN Asigurări.

Cu prețuri fixe anuale 190, 280 și respectiv 360 de lei și cu posibilitatea de achiziție 100% online, NN Go aduce o soluție eficientă într-o piață unde tinerii caută din ce în ce mai mult acces rapid, claritate și flexibilitate.

NN Go este disponibil în trei variante: NN Go, NN Go Plus și NN Go Extra, fiecare pachet oferind o protecție clară și ușor de înțeles, cu prețuri anuale accesibile.

Toate cele trei opțiuni oferă 1.000 de lei pentru fiecare zi de spitalizare cauzată de un accident. În plus, pachetele Plus și Extra includ și recuperare medicală din accident în valoare de până la 10.000 de lei/an contractual, iar varianta Extra adaugă și acoperire pentru intervenții chirurgicale din accident, tot în limita a 10.000 de lei/an contractual. Asiguratul primește banii direct în contul personal, indiferent unde alege să se trateze – într-un spital de stat sau unul privat.

Beneficiul de telemedicină și wellbeing este inclus în toate cele trei opțiuni, nelimitat, disponibil 24/7 cu specialiști acreditați, și include consiliere psihologică, nutriție, fitness și consultații medicale rapide, toate disponibile online.