ICCJ: principiul proporționalității prevalează chiar și în fața unei Directive europene. Avocații Băncilă Diaconu și Asociații obțin anularea unui act de impunere în materia accizelor

0

_________________

Autor: Emanuel Băncilă (foto), Partener,
Coordonatorul practicii de Inspecţii şi Controverse fiscale, Băncilă Diaconu și Asociații

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin menținerea unei hotărâri a unei instanțe de fond, a confirmat că orice înlăturare de către organele fiscale a regimului suspensiv de accize din cauza neîndeplinirii unor cerințe de formă aduce o atingere principiului proporționalității scopului urmărit. Prin urmare, Curtea a certificat că lipsa unui document administrativ de însoțire nu a împiedicat organele fiscale să efectueze controlul fiscal și să stabilească modalitatea în care bunurile au circulat între cele două antrepozite, ba chiar au putut să stabilească în mod indubitabil că livrările respective au avut loc și că nu a existat vreun prejudiciu pentru stat. Echipa ce a adus câștig de cauză clientului a fost formată din: Emanuel Băncilă, Alex Slujitoru și Andrei Boian, avocați la Băncilă Diaconu și Asociații.

Este pentru prima dată când Înalta Curte de Casație și Justiție dă prioritate principiului proporționalității raportat la procedurile obligatorii instituite atât la nivelul Uniunii Europene, cât și prin Codul Fiscal, statuând că măsurile stabilite prin legislația națională în materia fiscalității nu pot depăși ceea ce este proporțional în atingerea scopului pentru care au fost edictate respectivele măsuri”, a declarat Emanuel Băncilă, coordonatorul practicii de controverse fiscale din cadrul Băncilă Diaconu și Asociații SPRL.

Dosarul pe care avocații au obținut decizia favorabilă se referă la o societate care producea biodisel în cadrul unui antrepozit autorizat, care face o livrare către un alt antrepozit de biodisel, în vederea amestecului cu combustibil tradițional, obligație instituită prin HG nr. 1844/2005, privind promovarea utilizării biocarburanților și a altor carburanți regenerabili pentru transport.

Legea spune că accizele se aplică atât carburanților tradiționali, cât și altor produse utilizate drept combustibil pentru motor. Producerea și utilizarea produselor accizabile se face doar în cadrul unui antrepozit fiscal autorizat, ceea ce atrage și un regim suspensiv de plată a accizei, cât timp ele se află în interiorul antrepozitului. Părăsirea, chiar și temporară, a antrepozitului autorizat, însă, echivalează cu eliberarea în consum – adică cu momentul în care acciza devine exigibilă și trebuie achitată la bugetul de stat. De la această regulă există o excepție, produsele accizabile pot fi deplasate între două antrepozite autorizate în regim suspensiv de plată a accizei, în situația în care respectivul transport este însoțit de un document special – documentul administrativ de însoțire a mărfii (”DAI”).

Cum livrarea între cele două antrepozite fiscale s-a făcut fără întocmirea DAI, în urma unui control fiscal încheiat, societatea este obligată să plătească acciza, conform legislației naționale, dar și europene – Directiva 92/12/CEE, privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse.

Curtea de Apel București a reținut că deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă doar în situația în care este întocmit DAI, per a contrario, atunci când nu se respectă această obligație nu se mai aplică regimul suspensiv, ci intervine obligația de plată a accizei de către persoana care a expediat produsul.

Chiar dacă, în acord cu organele fiscale, Curtea a apreciat că Societatea trebuia să întocmească DAI pentru produsul biodiesel, totuși instanța a admis acțiunea Societății și a anulat actul administrativ de impunere, constatând că sancțiunea aplicată de organele fiscale nu este proporțională, având în vedere scopul pentru care a fost prevăzută obligația întocmirii DAI – evitarea fraudei și imposibilității stabilirii traseului produselor accizabile.   

Curtea reține incidența în cauză a principiilor dezvoltate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”), și în special a principiului proporționalității în cauze similare. Statele membre dispun de o marjă de apreciere în ceea ce privește măsurile și mecanismele care trebuie adoptate în vederea prevenirii fraudei și evaziunii fiscale. Astfel, o măsură cu caracter formal (așa cum este impunerea DAI) nu prezintă un caracter vădit disproporționat cu scopul urmărit, fiind necesar să se considere că o asemenea obligație constituie o măsură adecvată pentru realizarea unui asemenea obiectiv și nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestuia.

Cu toate acestea, în primul rând, jurisprudența CJUE statuează principiul potrivit căruia „produsele energetice sunt impozitate în funcție de utilizarea lor reală”. În consecință, o dispoziție de drept național în temeiul căreia, în lipsa DAI se aplică în mod automat plata accizei în sarcina expeditorului, chiar dacă, astfel cum s-a constatat, deplasarea faptică a avut loc între două antrepozite fiscale, contravine însăși finalității Directivei  92/12/CEE.

În al doilea rând, o asemenea aplicare automată a ratei accizei prevăzute în cazul nerespectării obligației de întocmire a DAI încalcă principiul proporționalității. Astfel, Curtea a constatat că în prezenta cauză, realitatea situației de fapt, reținută de către organele fiscale nu se contestă, acestea putând determina, traseul direct între cele două antrepozite fiscale, astfel încât finalitatea legii – asigurarea deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize între două antrepozite fiscale, a fost atinsă.

Înalta Curte de Casație si Justiție a menținut hotărârea instanței de fond confirmând astfel că „înlăturarea de către organele fiscale a regimului suspensiv de accize datorită neîndeplinirii unor cerințe de formă, aduce fără îndoială atingere principiului proporționalității.”

Principiul pe care CJUE îl reliefează este că orice măsură excepțională luată de stat, așa cum este şi înlăturarea regimului suspensiv al plății accizei în lipsa DAI, trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit – prevenirea evaziunii în speța de față.

Ori, lipsa documentului administrativ de însoțire nu a împiedicat organele fiscale să efectueze controlul fiscal și să stabilească modalitatea în care bunurile au circulat între cele două antrepozite, ba chiar au putut să stabilească în mod indubitabil că livrările respective au avut loc, fără ca statul să fie prejudiciat.

Da! Livrăm.

0

Deși transportul de persoane a avut de suferit în ultimii doi ani, probabil că noi toți am ajuns să utilizăm serviciile de livrare prin curier mai mult ca oricând, fie pentru diverse cumpărături, pentru documente, fie pentru pentru a comanda mâncare și așa mai departe.

Înțelegând puternic nevoia sistemelor de livrare și consultanță apărută odată cu o creștere vizibilă a ofertelor comerciale, echipa HiO oferă servicii complete de livrare rapidă, având la bază o experiență de 8 ani în managementul resurselor umane, în managementul logistic, în sistemele integrate de delivery, precum și în implementarea metodelor de eficientizare și a soluțiilor complete pentru partenerii lor.

Bogdan Termure, HiO administrator

Misiunea companiei HiO este aceea de a oferi oricui acces la un serviciu de livrare instant, de la restaurantele care doresc să-și expedieze comenzile către clienți, la firmele de contabilitate care vor să trimită sau să primească actele de la clienții lor, dar se adresează și persoanelor fizice care au nevoie de un serviciu local de livrări rapide. După cum povestește Bogdan Țermure, Co-Fondator HiO și CEO al companiei, „motto-ul nostru este «Da! Livrăm.» și exact asta facem. Oferim afacerilor un pachet logistic complet, acesta include platforma de comandă, aplicații și acces la flota noastră”.

HiO oferă posibilitatea de a urmări în timp real felul în care decurge livrarea, precum și un suport tehnic permanent, fapt prin care se și diferențiază de competiție, dovada fiind și testimonialele lăsate de către clienți. Wok on By, de exemplu, atestă despre HiO că ar fi „un business corect și orientat către client”,compania punând mare preț pe feedback-ul primit, acesta fiind mereu luat în considerare pentru a îmbunătăți serviciile.

Din echipa care a fondat soluția HiO, pe lângă Bogdan, mai fac parte și Maura Țemure, în calitate de CTO, împreună cu Ungureanu Angelica, CFO-ul companiei. Firma a apărut în anul 2019 printr-un program Disaspora Start UP, iar aplicația HiO a fost lansată pe piață în decembrie 2021, echipa fiind motivată de felul în care pandemia a accelerat nevoia de servicii de livrari instant.

În anul 2021, echipa HiO a decis să participe în cadrul programului InnovX-BCR în cohorta Startups, dedicată firmelor cu Cifra de Afaceri cuprinsă între 500K Euro și 1M de Euro. În urma perioadei de bootcamp, compania a trecut în etapa de post-accelerare drept Alumni. Programul a ajutat echipa să-și dea seama cărei piețe se adresează și cum să își concentreze eforturile în direcția potrivită.

Conform lui Bogdan, InnovX-BCR „este unul dintre cele mai cuprinzătoare acceleratoare de business-uri din România, fiind un program foarte echilibrat, cu o echipă grozavă și mentori de top. Întregul program vă ajută să vă îmbunătățiți afacerea la toate nivelurile”.

Printre rezultatele demne de menționat ale companiei, în 2021, cifrele companiei HiO au crescut considerabil, iar la momentul actual, este cel mai mare furnizor de flotă (curieri) pentru platforme precum Glovo, Tazz, Foodpanda, din zona Moldovei.

Printre alte reușite semnificative ale anului trecut, echipa HiO l-a atras în bordul lor pe Marius Ghenea de la Catalyst România, un fond de investiții de capital de risc. Prin intermediul programului, compania a început, de asemenea, discuțiile în viziunea unei potențiale finanțări și cu Liviu Munteanu, mentor în cadrul programului și partener Founders Bridge, un alt fond de investiții.

La acest moment, echipa urmărește să atragă o finanțare care să o ajute să se își extindă aplicația la nivel național. În plus, va urma și o serie de colaborări inedite pe anumite segmente, despre care HiO promite să ne țină la curent.

   Articol realizat de Andreea Ioana Vlad, startup enthusiast

Deloitte România a asistat Romgaz în obținerea creditului pentru preluare acțiunilor din proiectul de gaze de la Marea Neagră

0

Deloitte România a asistat Romgaz în obținerea creditului de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank pentru finanțarea parțială a preluării acțiunilor Exxon în proiectul de gaze de la Marea Neagră

Deloitte România a asistat Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, deținut în proporție de 70% de statul român, în obținerea creditului de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank, care va fi folosit pentru finanțarea parțială a preluării acțiunilor Exxon Mobile Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL), care deține 50% din proiectul de gaze de la Marea Neagră Neptun Deep. Facilitatea de împrumut a fost acordată pe o perioadă de cinci ani și este corelată cu performanța financiară generală a Romgaz.

„Acest acord constituie prima etapă de finanţare necesară Romgaz în contextul proiectului Neptun Deep, urmând ca după finalizarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor EMEPRL să demarăm formalităţile asigurării viitoarelor finanţări necesare grupului Romgaz pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep”, a declarat Răzvan Popescu, Director Economic, Romgaz.

Practica de consultanță financiară a Deloitte România a asigurat asistența în vederea identificării surselor de finanțare necesare și în procesul de obținere a împrumutului de la Raiffeisen Bank. Echipa implicată a fost formată din Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Florin Păunescu, Director, care a coordonat întregul proiect de asistență în vederea obținerii finanțării, Marius Vasilescu, Director, Angelos Fragkos, Manager, Ruxandra Vasile, Associate, și Mihai Grădinescu, Associate.

„Aș dori să mulțumesc conducerii și întregii echipe Romgaz, care au avut încredere că putem contribui la obținerea acestui împrumut. Împreună, am lucrat atât la pregătirea planurilor de afaceri, cât și la analizele și discuțiile cu banca. Consider că echipa Deloitte specializată în asistență pentru obținerea de finanțare a dovedit încă o dată că nimic nu este prea mult sau prea greu pentru noi. Semnarea acestui contract, care probabil este unul dintre cele mai mari contracte de împrumut încheiate în ultimul timp, arată că există atât necesar, cât și capacitate de finanțare, și că piața românească merită toată atenția din partea tuturor jucătorilor”, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Romgaz a anunțat că, după finalizarea acestei tranzacții, își propune să asigure dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor cu potențial comercial din perimetrul Neptun Deep în cel mai scurt timp posibil, etape pentru care va avea nevoie de finanțări suplimentare.

Tranzacția în urma căreia Romgaz va prelua acțiunile ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited a fost aprobată în decembrie 2021 de către acționarii producătorului de gaze naturale pentru un preț de achiziție de 1,06 miliarde de dolari și urmează să fie semnată după ce va obține aprobarea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor în data de 28 aprilie 2022. Finalizarea acesteia este condiționată de îndeplinirea anumitor condiții și este estimată pentru al doilea trimestru al anului. În prezent, proiectul de mare adâncime Neptun Deep, cu zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, este deținut în cote egale de ExxonMobil şi OMV Petrom.

PENNY România a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 5,39 miliarde de lei

0

PENNY România a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 5,39 miliarde de lei, reprezentând un avans de 14% raportat la 2020. În 2021, numărul consumatorilor care au trecut pragul magazinelor PENNY a crescut cu 9,18%. Compania a înregistrat un profit net de 123 milioane de lei în 2021, în creștere cu 44,8% comparativ cu anul anterior. 

În ceea ce privește planurile de viitor, PENNY România își propune să investească 5,128 milioane de lei, echivalentul a peste 1 miliard de euro, până în 2029, în principal prin extinderea rețelei sale până la un total de 619 magazine și 6 centre logistice. Anul acesta, PENNY va deschide 30 de magazine noi în țară și va finaliza procesul de remodelare demarat în 2020.

2021 în cifre

În 2021, PENNY România a investit 542 milioane de lei în modernizarea și extinderea rețelei de magazine și construirea unui nou centru logistic în Filiași, județul Dolj. Mai mult, compania a deschis 25 de magazine în noul format și a încheiat anul cu un total de 301 de magazine

Centrul logistic de la Filiași, clădirea industrială cu cel mai mare punctaj la BREEAM International New Construction 2016

Depozitul inaugurat la finalul anului trecut are o suprafață de 23,000 m2, o înălțime de 13,7 m și o zonă extinsă pentru recepție și expediere cu o înălțime de 6,5 m și un spațiu cu temperatură controlată de 8.600 m2.  Din februarie 2022, centrul logistic PENNY de la Filiași este clădirea industrială cu cel mai mare punctaj BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assesment Methodology) International New Construction 2016. Rezultatul obținut este unul excepțional: Outstanding – 92,89%. Ca urmare a unei investiții de 26 de milioane de euro, depozitul dispune în prezent de numeroase funcționalități care îl fac prietenos cu mediul. 

Magazinul PENNY Otopeni, cea mai sustenabilă clădire din Centrul și Estul Europei în cadrul BREEAM Awards 2021

Potrivit BREEAM Awards, proiectul PENNY Otopeni este cel mai sustenabil proiect din Centrul și Estul Europei. Proiectul a obținut cel mai mare punctaj pe ultima versiune a standardului Outstanding, BREEAM International New Construction: 95,24%, și cel mai mare punctaj din lume, BREEAM International In-Use v6: 99.4%. Magazinul are un spațiu de vânzare de 788 m2 și o echipă de 14 angajați, investiția pentru construirea sa depășind 2.500.000 euro.

Echipa de Management PENNY Romania

Top Employer: PENNY se află printre organizațiile de top care au primit titulatura de Top Employer 2022 în România. Certificarea de Top Employer reflectă grija și angajamentul pentru echipă și performanțele în practicile de resurse umane. 

Daniel Gross, CEO PENNY România, a declarat: „2021 a fost un an al reușitelor, am depășit primul miliard de euro și 300 de magazine, am ajuns la 4 centre logistice și, din nou, pentru al șaptelea an la rând, am înregistrat cea mai mare creștere din grup. De asemenea, a fost și un an în care a fost din nou nevoie să ne adaptăm, să fim flexibili și să rămânem optimiști și cu dorința de a ne duce la capăt planurile curajoase. Succesul PENNY porneste de la oameni, iar rezultatele cu care am încheiat anul se datorează acestei echipe. Le mulțumesc sincer pentru dedicare și implicare tuturor colegilor!”.

Investiție de 150.000 euro în noua identitate a brandului DABO®

0

Compania 100% românească DABO®, lanț de restaurante de tip fast-food în sistem franciză în România și în alte țări din Europa, anunță desfășurarea unui amplu proces de rebranding de la începutul acestui an și deschiderea unui prim restaurant axat pe noul concept „Respectă-ți gustul!”. Restaurantul este situat în Piața Victoriei, la parterul clădirii de birouri America House și este rezultatul unei investiții de 150.000 de euro. 

Dan Paștiu, fondatorul DABO®: „După o perioadă de 9 ani de creștere continuă pentru DABO®, 2022 va fi un an al consolidării. În acest context, am finalizat un proces de rebranding și am inaugurat restaurantul din centrul Bucureștiului, sub noul concept care reflectă planurile noastre ambițioase și întărește promisiunea noastră față de consumatori. DABO® înseamnă fast-food sănătos și autentic românesc, iar prin noua identitate ne dorim să ne diferențiem de brandurile clasice de doner kebab.”

DABO® subliniază că afacerile grupului „au depășit anul trecut o cifră de afaceri consolidată de 22 milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere cu 38% față de anul anterior. Odată cu deschiderea noului restaurant din America House, lanțul DABO® ajunge la 55 de locații în România, Ungaria și Marea Britanie și la peste 600 de angajați. Aceasta este prima dintr-o serie de 11 extinderi planificate pentru anul 2022.

Procesul de rebranding, început în 2022, a venit ca un rezultat natural al evoluției din ultimii ani a companiei și este bazat pe conceptul «Respectă-ți gustul!», care diferențiază DABO® de cele mai întâlnite tipuri de doner kebab și alte produse de acest tip. Noua identitate reflectă valorile și aspirațiile DABO®:  calitate, autenticitate și performanță. Logo-ul DABO® vorbește în limbajul Instagram, păstrând însă convenția culinară – cele 3 linii colorate reprezintă armonia ca rezultat al mixului echilibrat de ingrediente. Spre deosebire de alți competitori, DABO® nu e «cu de toate», ci e «doar cu ce trebuie»”.

DABO® este definit ca „un lanț de restaurante de tip fast-food 100% românesc fondat acum 9 ani și care operează în sistem franciză 55 de unități, din care 52 în România, două în Ungaria și una în Marea Britanie. Cele din România se găsesc în 20 de județe și 36 de orașe, acoperind astfel țara într-o mare proporție. Fiecare restaurant are în medie o echipă de 10 persoane, astfel grupul ajunge la o cifră totală de peste 600 de angajați. Materia primă provine de la peste 50 de furnizori locali care asigură prospețimea și calitatea preparatelor servite”. 

Betfair Romania Development vizează mărirea echipei cu 50% până la finalul lui 2023

0

Compania de IT Betfair Romania Development anunță că are în plan ca până la sfârșitul lui 2023 să-și mărească echipa Centrului de dezvoltare software din Cluj-Napoca cu 50% și să ajungă la 1.500 de angajați care dezvoltă produsele globale ale grupului Flutter Entertainment, din care Betfair Romania Development face parte.

Ioana Popa, General Manager Betfair Romania Development: „E un plan ambițios și ritmul de creștere constant pe care l-am avut, inclusiv în ultimii doi ani, ne dă siguranța că este unul realist. Suntem un centru de excelență în software și servicii partajate, cel mai mare al grupului Flutter Entertainment, cu un portofoliu impresionant de produse proprii. Asigurăm un mixt atractiv de proiecte, tehnologii și beneficii pe care specialiștii în IT îl caută pentru o carieră pe termen lung și ne mândrim cu o cultură organizațională care încurajează diversitatea, creativitatea și flexibilitatea. Ne așteptăm să atingem pragul de 1.500 de angajați la sfârșitul anului 2023.”

Compania informează că „are deschise roluri pentru specialiști IT la toate nivelurile de experiență, inclusiv de management, oferind oportunități de dezvoltare pe multiple specializări și tehnologii. Noii angajați vor deveni parte din echipele ce dezvoltă  produse software în șapte arii principale de activitate: Gaming, Infrastructure, Customer Technology, Security, Data, Marketing și Shared Services. Aceștia vor primi pachetul complet de beneficii oferit angajaților, ce include și opțiuni variate legate de locul și programul de muncă. 

În prezent, orice angajat Betfair Romania Development poate să aleagă să lucreze de la distanță, hibrid sau de la birou, în regim full sau part-time. Săptămâna de muncă de 4 zile este o posibilitate pentru cei care preferă un ritm de lucru concentrat. Pentru cei care vor să experimenteze un nou stil de viață, compania oferă posibilitatea ca o parte din zilele lucrătoare să fie realizate din altă țară. Totodată, există și opțiunea unui „concediu sabatic” de până la 3 luni pentru planuri personale mai ample. 

Creșterea numărului de angajați ai companiei vine în contextul în care centrul de excelență din Cluj-Napoca va prelua noi linii de business din cadrul grupului Flutter Entertainment, pentru brandurile PokerStars, FanDuel și SportsBet. Cumulat, brandurile grupului au peste 18 milioane de clienți la nivel global”. 

Betfair Romania Development, companie înființată în 2007, cu sediul în Cluj-Napoca, are peste 1000 de angajați și este recunoscută drept „cel mai mare centru de excelență în software și servicii partajate al grupului Flutter Entertainment, înregistrând în anul 2020 o cifră de afaceri de peste 50 milioane Euro și un profit de peste 5 milioane euro”. 

Donație a Guvernului Japoniei către UNICEF în România pentru copii și familii din Ucraina

0

Guvernul Japoniei donează 1.792.800 de dolari către UNICEF în România pentru a sprijini activitatea UNICEF de susținere a copiilor și familiilor din Ucraina care fug din calea războiului. Ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda, a vizitat centrul Blue Dot din Brașov, împreună cu Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, care a subliniat în context: „Datorită generoasei contribuții a guvernului japonez, UNICEF și partenerii săi vor putea extinde intervențiile pe teritoriul României și în regiune pentru a sprijini copiii și familiile refugiate din Ucraina. Zeci de mii de copii ucraineni sunt acum în România, din cele peste două milioane de copii care au părăsit Ucraina, iar alte milioane de copiii sunt strămutați pe teritoriul Ucrainei. Copiii care fug din calea războiului au nevoie de protecție și de servicii esențiale acum, dar și pe termen lung. Suntem recunoscători guvernului japonez pentru sprijinul acordat.“

UNICEF reamintește că „Blue Dots (Punctele Albastre) sunt centre de sprijin dedicate copiilor refugiați și familiilor și reprezintă un model integrat care se axează pe nevoile imediate ale copiilor și femeilor. Blue  Dots au la bază sistemul de protecție național al statului și sunt conectate la sistemele și serviciile naționale și locale de referire către sprijin specializat. 

UNICEF lucrează cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului (DGASPC), autoritățile județene și locale, UNHCR și alți parteneri relevanți din domenii strategice și ONG-uri locale pentru a înființa și operaționaliza centrele Blue Dot la punctele de trecere a frontierei și pe traseele fluxurilor principale de refugiați. UNICEF își propune să conecteze centrele Blue Dot deschise în România și în regiune pentru a se asigura că toți copiii pot fi monitorizați și protejați pentru a ajunge în siguranță la destinație și pentru a beneficia de serviciile necesare astfel încât drepturile copiilor să fie respectate.

Centrele Blue Dot includ spații dedicate copiilor care oferă servicii integrate, inclusiv reîntregirea familiei și restabilirea legăturilor familiale, birouri de informare și consiliere, înregistrarea celor mai vulnerabili, spații dedicate mamelor și bebelușilor/copiilor de vârste mici, sprijin psihologic și un prim ajutor pentru igienă, sănătate și alimentație, precum și servicii juridice de bază, servicii de trimitere către asistență specializată pentru cazurile de violență sau afecțiuni medicale, etc. În centrele Blue Dot sunt disponibile pături, haine groase, kituri sanitare, jucării, precum și produse de igienă și hrană pentru bebeluși. Intervențiile concepute de UNICEF sunt dedicate și refugiaților care vor rămâne pe teritoriul României pe termen lung și care au nevoie de acces la servicii medicale, de educație, sociale și psihosociale”.

Foto: UNICEF

Radu Puiu, XTB: Criza semiconductorilor va persista până în 2024, iar redresarea nu va fi simultană pentru toți producătorii auto

În 2021, experții au estimat că deficitul global de cipuri s-ar putea tempera treptat în a doua jumătate a acestui an. Totuși, la acel moment conflictul dintre Ucraina și Rusia și noul val epidemic din China nu erau factori de risc ”în peisaj”. 

Cu toate acestea, pe măsură ce evenimentele au început să își facă simțită prezența, în primele trei luni ale acestui an, devine mai evident că sfârșitul crizei semiconductorilor nu pare să mai fie atât de aproape. 

Acest blocaj sincronizat la nivel global, alimentat de un deficit de aprovizionare, este un scenariu care apare pentru prima dată în istoria modernă a industriei auto. 

Pe scurt, ne aflăm într-un context în care principalul catalizator este aprovizionarea și în care consumatorii nu pot obține vehicule la nivel global din cauza limitărilor de producție.

Procesul de revenire la normal a pieței de semiconductori a fost amenințat de conflictul dintre Ucraina și Rusia. 

Deși la prima vedere ne-am putea întreba de ce, cele două state sunt importante pentru producția globală ale acestor componente. 

Astfel, Ucraina produce 90% din neonul care are o calitate potrivită pentru producția de semiconductori din SUA

Pe de altă parte, Rusia exportă peste o treime din paladiul utilizat de SUA în fabricarea semiconductorilor.

Deși companiile au stocuri necesare pentru a satisface producția imediată, există în continuare problema reprezentată de identificarea unor furnizori alternativi, ceea ce face ca întreruperile producției să fie inevitabile. 

În plus, China se confruntă cu cel mai amplu focar pandemic din ultimii doi ani, fapt ce a dus la introducerea unui lockdown extins, care pune presiune asupra economiei sale, dar și asupra lanțurilor de aprovizionare. 

Astfel, potrivit datelor Bloomberg, containerele se adună în Shanghai, cel mai mare port al Chinei, deoarece restricțiile din oraș au dus la o lipsă de camioane necesare pentru a descărca bunurile importate.

Cea mai mare parte a industriei auto la nivel global este afectată din cauza penuriei persistente de cipuri la nivel global. 

Marea Britanie, de exemplu, a înregistrat cel mai scăzut nivel al vânzărilor de mașini noi din ultimele două decenii în luna martie, conform Societății Producătorilor și Comercianților de Automobile (SMMT).

Situația a fost considerată și mai dezamăgitoare întrucât, de obicei, martie este cea mai aglomerată lună a anului în Marea Britanie pentru vânzările de mașini, deoarece este una dintre cele două luni în care sunt emise noi plăcuțe de înmatriculare.

Grupul SMMT a caracterizat vânzările drept „extrem de dezamăgitoare” pentru industrie, care a fost afectată de problemele lanțului de aprovizionare de la începutul pandemiei, inclusiv de lipsa globală de cipuri și probleme mai recente cu aprovizionarea unor piese din Ucraina.

Lipsa de cipuri i-a forțat pe producătorii de automobile din întreaga lume să reducă producția și i-a făcut pe consumatori să aștepte până la un an pentru a intra în posesia unui nou model. 

Lipsa globală de semiconductori a influențat și piața second-hand, conducând prețurile mașinilor second hand peste prețurile modelelor noi pentru prima dată în istorie. 

Această tendință este o urmare a faptului că, în prezent, consumatorul este dispus să plătească în plus (o primă) pentru a intra mai rapid în posesia autoturismului respectiv, punând astfel pe prim plan disponibilitatea lui și nu faptul că este rulat.

Auto Trader, care gestionează cel mai mare magazin auto online din Marea Britanie, estimează că una din cinci mașini second hand care au mai puțin de un an sunt vândute pentru prețuri mai mari decât variantele noi ale acelorași modele. 

Principala problemă este că prognozele devin tot mai puțin credibile în ceea ce privește momentul când situația se va îmbunătăți, deoarece mixul de tensiuni geopolitice, lipsa anumitor materiale precum și restricțiile guvernamentale în anumite regiuni fac aproape imposibilă accelerarea redresării.

Cercetările recente realizate de Bain & Company ofertă o imagine interesantă asupra acestei probleme, chiar dacă mai pesimistă pentru anumite sectoare, dar destul de bune în privința producătorilor auto. 

Astfel, Bain & Company consideră că redresarea după criza cipurilor nu va avea loc simultan pentru toate companiile. Totul depinde de industrie și de tipul de cip pe care îl folosesc.

Analiza prognozează o recuperare completă în 2024 sau chiar mai târziu, ceea ce presupune un orizont de timp destul de îndepărtat. 

Pe de altă parte, unele sectoare industriale își vor începe redresarea încă din 2022, urmând ca totul să accelereze pe parcursul anului 2023.

Mai exact, companiile de automobile și industriale, care utilizeaza microplăcuțe de siliciu de 6 inchi, 8 inchi și 12 inchi, vor vedea îmbunătățiri în ceea ce privește oferta de cipuri la sfârșitul anului 2022, în principal datorită noilor fabrici care vor deveni operaționale. 

Confuzia este atât de accentuată încât nici marii producători auto nu reușesc să ofere o opinie similară privind orizontul de timp al rezolvării problemei. 

Astfel, CEO-ul BMW a declarat că actuala criză a semiconductorilor ar putea afecta industria auto până anul viitor.

Pe de altă parte, Grupul Volkswagen estimează că deficitul de semiconductori ar putea să continue mai mult decât se aștepta. 

Reprezentanții săi au declarat că livrările de semiconductori nu se vor normaliza până în 2024, moment în care va exista încă o subaprovizionare structurală.

Experiența recentă a acestor deficite de componente îi obligă pe producătorii de automobile să facă un pas contrar direcției în care s-au îndreptat în ultimii 30 de ani când vine vorba de managementul lanțului de aprovizionare. 

Acest lucru înseamnă o poziție contrară celebrei ,,Modalități a Toyota” (Toyota Way), care se baza pe un nivel slab de aprovizionare și deținerea unor stocuri cât mai reduse, pentru a scădea costurile. 

Producătorii de mașini iau în considerare în prezent crearea unor stocuri pentru anumite piese, deoarece, în termeni relativi, costurile de deținere ale acelor componente sunt mult mai mici în comparație cu întreruperea unei întregi linii de producție. 

O oprire a liniei poate duce la costuri de peste 50 de milioane de dolari pe săptămână pentru un producător de echipamente originale (OEM), un rezultat negativ net superior cu deținerea unor stocuri în valoare de 500.000 de dolari. 

De asemenea, criza îi obligă pe OEM să reinterpreteze modul în care gestionează lanțul de aprovizionare. 

De exemplu, apar tot mai multe argumente care susțin ideea ca producătorii de automobile să creeze parteneriate cu companii cu care au avut relații limitate cu doar câteva luni în urmă, fie că este vorba de producători de cipuri sau alte companii care oferă bunuri și servicii critice pentru operațiunile producătorului. 

Acesta este un semn al schimbărilor pe care criza lanțurilor de aprovizionare le-a adus în industria auto.

În ultimii doi ani, industria auto a experimentat un mediu extrem de provocator, de la criza cipurilor și până la pandemia globală care i-au forțat pe producătorii de automobile să reducă producția pe măsură ce cererea a crescut. 

Într-un astfel de scenariu ne-am aștepta ca prețul acțiunilor companiilor auto să fi avut de suferit, presupunere care este corectă. Totuși, aceștia au reușit să gestioneze destul de bine obstacolele întâlnite și să se adapteze noilor condiții.  

Aceste evenimente i-au forțat pe producătorii de automobile europeni precum BMW și Mercedes să majoreze prețurile modelelor lor, obținând profituri record din vânzări în 2021, în ciuda unor volume mai scăzute ale vânzărilor. 

În mod similar, Grupul VW a oferit prioritate vehiculelor premium ale mărcilor Audi și Porsche, care au adus o pondere semnificativă din profitul grupului. 

Potrivit Financial Times, directorii mărcilor Volkswagen Group subliniază că această practică va persista chiar și după rezolvarea problemelor legate de lanțul de aprovizionare.

Această direcție este total contrară abordării fostului director executiv, când Grupul VW „se lupta” cu Toyota și GM pentru a obține prima poziție în ceea ce privește volumul. 

În acest context, mă aștept ca sectorul auto să reușească să depășească potențiale viitoare probleme având în vedere rezistența și adaptabilitatea de care a dat dovadă în ultimii ani. 

Din acest motiv, ar putea rămâne unul dintre sectoarele preferate ale investitorilor. 

Totuși, sectorul auto prezintă o corelație pozitivă cu indicii majori bursieri, fie că vorbim despre S&P 500 în SUA sau Dax în Germania, ceea ce ne sugerează că în cazul unei scăderi pe scară largă, ca urmare a unei perioade de încetinire economică, producătorii auto vor urma direcția de evoluție a pieței largi.

FPPG își consolidează echipa de conducere cu încă trei membri

0

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), principala organizație reprezentativă pentru sectorul energetic românesc, își consolidează echipa de conducere prin numirea în Consiliul Director a trei membri noi, profesioniști recunoscuți în industrie, respectiv: Răzvan Popescu – CFO Romgaz, Cristian Hubati – Vicepreședinte Operațiuni în Divizia Explorare și Producție a OMV Petrom și Dorin Tudora – Director General CONPET. 

Răzvan Popescu

Datorită experienței dobândite pe parcursul a aproape nouă ani în Banca Națională a României, Răzvan Popescu s-a remarcat de mai bine de un an în pozitia de CFO al celui mai mare producător de gaze naturale din România – ROMGAZ SA. Domnia sa este implicat încă de la numirea în funcție în procesul de preluare a participației ExxonMobil și crede cu tărie în reușita acestui proiect.  

Cristian Hubati

Cristian Hubati are o vastă experiență în industria de petrol și gaze, cu o expunere integrată în zona de Downstream și în cea de Explorare și Producție, atât la nivel național, cât și internațional, acumulată de-a lungul carierei sale prin numeroase funcții și proiecte în cadrul OMV Petrom, OMV Abu Dhabi și Rompetrol. 

Dorin Tudora

Dorin Tudora se află la al doilea mandat în funcția de Director General al CONPET, unde anterior a ocupat diverse funcții de conducere – Manager HSEQ, Șef Biroul Siguranță Conducte și Instalații, Responsabil cu activitățile privind securitatea infrastructurilor critice ale Sistemului Național de Transport prin Conducte, Responsabil cu activitățile de protecție a mediului. 

„Sectorul energetic românesc va trece prin transformări fără precedent, pentru a ține pasul cu schimbările majore ce au loc la nivel european, în principal ca urmare a politicilor de mediu, a revoluției digitale și a noilor provocări de securitate a aprovizionarii cu energie. Energia reprezintă coloana vertebrală pentru orice economie, așa că vocea profesioniștilor în domeniu trebuie să fie mai ascultată ca oricând. De aceea, ne bucurăm să anunțăm consolidarea echipei noastre de conducere cu experți ale căror rezultate vorbesc de la sine. Le urăm tuturor bun-venit!”, declară Franck Neel, președintele Consiliului Director al FPPG.



Fondată în anul 1991, Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) reprezintă cadrul de dezvoltare, dialog și gestionare eficientă a resurselor din sectorul energetic din România. În cadrul FPPG activează o echipă consolidată de profesioniști, care au obținut recunoaștere atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, ce demonstrează că Federația este un pilon al sistemului energetic românesc.

Zece căi prin care companiile își pot reduce costurile cu energia și gazele naturale. Care sunt scutirile și exceptările de la plata accizelor pe care le pot aplica

Autori: Mihai Petre, Director, Consultanţă Vamală
Daniela Neagoe, Senior Manager, Comerţ Internaţional, EY România

Inflația a atins, mai devreme decât se estimase, două cifre – 10%, gazele scumpindu-se cu 46%. Presiunea pe costuri, atât pentru agenții economici, cât și pentru consumatorii finali este din ce în ce mai mare. Cu alte cuvinte, este momentul să reamintim agenților economici că există anumite situații prevăzute clar atât de normele europene – Directiva de accize, dar și de legislația noastră (Codul Fiscal), în care pot aplica pentru exceptări sau scutiri de la plata accizelor pentru produse energetice (motorină, benzină), gaze, energie electrică și, astfel, își pot optimiza costurile. Care sunt acestea și cum trebuie să procedeze companiile?

Codul Fiscal prevede, cum spuneam, situații în care companiile pot apela fie la scutirea directă sau indirectă (mai întâi, compania plătește accizele, care sunt restituite ulterior) la plata accizelor. Iată, în continuare, care sunt cazurile concrete:

1.dacă agenții economici folosesc produsele energetice, gazele sau energia electrică pentru producția de energie electrică sau pentru menținerea capacității de a produce energie electrică

2.dacă utilizează produsele energetice, gaze sau energie electrică pentru producția combinată de energie electrică și energie termică 

3.dacă injectează gaze sau produse energetice în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal.

În aceste situații, companiile pot aplica scutirea directă de la plata accizelor, cu respectarea mai multor condiții, între care, cea mai importantă, presupune ca beneficiarul scutirii să solicite eliberarea unei autorizații de utilizator final.

4.dacă utilizează produsele energetice, gazele sau energia drept combustibil pentru încălzire de către spitale, sanatorii, aziluri de bătrâni, orfelinate și alte instituții de asistență socială, instituții de învățământ și lăcașuri de cult. În această situație, companiile trebuie să știe că, pentru a putea beneficia de scutirea directă de la plata accizelor, este necesar să notifice autoritatea vamală teritorială, notificare ce va fi ulterior transmisă și furnizorilor

5.dacă energia electrică este produsă din surse regenerabile de energie (de exemplu, eoliană, solară, geotermală).

Scutirea, în această situație, ca și în cele prezentate la punctele următoare mai jos, se acordă tot în baza notificării transmise de producătorul de energie electrică la autoritatea vamală teritorială. Consumatorii casnici producători de energie electrică nu au obligația de a notifica autoritatea vamală teritorială pentru a beneficia de scutire.

6.utilizează gazele și energia în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire

7.dacă există utilizare duală – atât în calitate de combustibil pentru încălzire, cât și în alte scopuri decât pentru motor sau pentru încălzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică și în procesele electrolitic și metalurgic se consideră, de pildă, a fi utilizare duală

8.dacă utilizează energia electrică în principal în scopul reducerii chimice și în procesele electrolitice și metalurgice

9.dacă utilizarea energiei electrice reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs

10.dacă utilizează gazele sau energia în procese mineralogice (de exemplu fabricarea sticlei, cimentului, varului și ipsosului).

Recomandăm agenților economici care au utilizări de energie electrică și gaze naturale ce se regăsesc în descrierile de mai sus să analizeze și să ia în considerare implementarea acestei facilități. Faptul că ele există, că sunt prevăzute atât la nivel național, cât și european, înseamnă că acestea pot sau au fost deja implementate de alți jucători de pe piață. Neutilizarea acestora poate provoca dezavantaje financiare pentru agenții economici care nu le folosesc.