Accenture a lansat un grup de afaceri dedicat Metaverse Continuum, pe măsură ce realitățile fizice și virtuale converg pentru a remodela experiențele umane

Metaverse Continuum, un spectru digital de lumi, realități și modele de afaceri va transforma modul în care companiile interacționează cu clienții, modul în care se lucrează și, în mod fundamental, felul în care operează organizațiile. Aceasta este principala concluzie a raportului Accenture Technology Vision 2022. 

Studiul, realizat anual de Accenture (NYSE: ACN) și ajuns la a 22-a ediție, previzionează principalele tendințe tehnologice care vor redefini companiile în următorii ani.

Potrivit raportului din 2022, intitulat „Meet Me in the Metaverse: The Continuum of Technology and Experience Reshaping Business,” companiile se îndreaptă către un viitor foarte diferit de cel actual, întrucât tehnologiile precum realitatea extinsă (XR), blockchain-ul, gemenii digitali (digital twins) și edge computing, converg pentru a remodela experiențele umane.

Pentru a ajuta organizațiile să profite de această oportunitate, Accenture lansează grupul de afaceri Accenture Metaverse Continuum. Noul grup va fi condus de Paul Daugherty, director executiv – Technology & Chief Technology Officer la Accenture și David Droga, CEO și președinte creativ al Accenture Interactive.

„Următoarea generație a internetului este în plină dezvoltare și va genera un nou val de transformare digitală mult mai mare decât ceea ce am văzut până acum, schimbând modul în care trăim și lucrăm”, a spus Daugherty. „Viziunea noastră asupra metaversului ca un continuum concurează cu viziuni mai restrânse și evidențiază de ce organizațiile trebuie să investească în versiuni proprii sau se vor găsi operând în lumi proiectate pentru altcineva.”

În realizarea raportului, Accenture a chestionat peste 4.600 de lideri de afaceri și de tehnologie din 23 de industrii din 35 de țări. În această etapă incipientă, 71% dintre directori cred că metaversul va avea un impact pozitiv asupra organizației lor, iar 42% cred că va fi inovator sau transformator.

„Suntem recunoscuți ca fiind printre primii lideri ai experienței metaverse, cu 600 de cereri de brevete depuse și mai mult de un deceniu de experiență”, a adăugat David Droga. „Noul nostru grup îmbină cunoștințele metaversului cu punctele forte creative ale Accenture Interactive, cu echipe de oameni inovatori și creatori care introduc noi aplicații în metavers.”

Accenture operează, de asemenea, propriul său metavers, the Nth floor, unde angajații companiei participă la procesul de acomodare și de învățare a personalului nou angajat sau se întâlnesc și socializează ca echipe. În acest an, compania se așteaptă ca peste 150.000 angajați noi să lucreze în metavers în prima lor zi.

Daugherty a adăugat: „Pe măsură ce linia dintre viața reală și cea digitală a oamenilor se estompează și mai mult, organizațiile au acum oportunitatea și obligația de a construi un metavers responsabil – abordând probleme precum încrederea, sustenabilitatea, siguranța personală, confidențialitatea, accesul și utilizarea responsabilă, diversitatea și multe altele. Acțiunile și alegerile pe care le fac astăzi le vor pregăti pentru viitor.”

Raportul Technology Vision 2022 identifică patru tendințe cheie pe care companiile vor trebui să le abordeze:

• WebMe: „Me” de la Metaverse – Strategiile de afaceri sunt construite pentru internetul de astăzi, o lume digitală în care platformele nu au adesea interoperabilitate și portabilitatea datelor. Metaverse și Web3 sunt următoarea generație a internetului; mai degrabă decât să fie o colecție disparată de site-uri și aplicații, privind în viitor, metaversul va duce la o experiența într-un mediu 3D în care mutarea dintr-un „loc” în altul va fi la fel de simplă ca mersul dintr-o cameră în alta. 95% dintre directori cred că viitoarele platforme digitale trebuie să ofere experiențe unice, permițând utilizarea datelor clienților pe diferite platforme.

• Lumea Programabilă: Planeta Noastră, Personalizată – Pe măsură ce tehnologiile avansate precum 5G, calculul ambiental (ambient computing), realitatea augmentată și materialele inteligente progresează, mediile digitale vor fi integrate în lumea noastră fizică. Aceste medii nu vor schimba doar modul în care oamenii se implică în mediul virtual, ci vor redefini tot ceea ce este construit în ele, felul în care oamenii simt și interacționează și controlul pe care îl au asupra lor. Mai concret, 92% dintre directori sunt de acord că organizațiile de vârf vor depăși granițele lumii virtuale, crescând nevoia de persistență și de navigare fără întreruperi între lumea digitală și cea fizică.

• Irealul: Din Sintetic, Autentic – Afacerile și mediile se bazează din ce în ce mai mult pe date generate de AI care reflectă în mod convingător lumea reală. Mai mult ca niciodată, inteligența artificială este cea mai importantă pentru companii, deoarece companiile și consumatorii deopotrivă trec de la a lua în considerare ceea ce este real versus ireal, la ceea ce este autentic – nu doar în ceea ce privește conținutul și algoritmii unei companii, ci întregul brand. Cu lumea virtuală pe cale să devină realitate, acum este timpul ca antreprenorii să-și îndrepte atenția în zona aceasta. Deja, 96% dintre directori raportează că organizațiile lor s-au angajat să autentifice originea datelor lor și să utilizeze inteligența artificială.

• Calcularea Imposibilului: Mașini noi, Posibilități noi – Apariția unei noi clase de dispozitive permite organizațiilor din diverse industrii să extindă limitele a ceea ce calculatoarele pot rezolva. Instrumente precum calculul cuantic și calculul inspirat din biologie permit companiilor să rezolve probleme prea costisitoare, ineficiente sau imposibile pentru calculul tradițional. Pe măsură ce „marile provocări” devin operațiuni banale, modul în care companiile concurează, oferă valoare și colaborează se va schimba radical; aproape toți (94%) directorii au fost de acord că succesul pe termen lung va depinde de utilizarea calculatoarelor de generație AI pentru a rezolva provocările aparent fără soluție.

Companiile orientate spre viitor navighează simultan în incertitudinea piețelor actuale, în timp ce încep să concureze în Metaverse Continuum. Spre exemplu, lucrând cu Microsoft și Accenture, compania Mars înglobează gemenii digitali, element fundamental al metaversului, pentru a reduce risipa, pentru a crește viteza și capacitatea și pentru a da putere asociaților săi să ia decizii în timp real de-a lungul lanțului de aprovizionare. Mars va extinde acest concept la dezvoltarea de produse cu simulări digitale care iau în considerare factori precum clima și perturbările fluxului de logistică, menținând în același timp o vizibilitate mai mare de la punctul de fabricare până la locul de consum.

Timp de 22 de ani, Accenture a aruncat o privire sistematică în peisajul companiilor pentru a identifica tendințele tehnologice cu cea mai mare posibilitate de a perturba afacerile și industriile. Pentru mai multe informații despre raportul de anul acesta, vizitați www.accenture.com/technologyvision sau urmăriți conversația pe Twitter cu #TechVision.

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii şi servicii, este implicată activ în proiecte educaționale și în susținerea carierelor tinerelor talente, prin dezvoltarea unor parteneriate pe termen lung cu mai multe universităţi din țară. Astfel, compania oferă tinerilor posibilitatea de a aprofunda subiecte de interes în diverse arii profesionale, încă din timpul studiilor, și contribuie la crearea unor spații inspiraționale, cu design modern, în incinta unităților de învățământ superior. Spre exemplu, fabrica Bosch din Blaj a dezvoltat un parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (UAB), investind în proiecte de reamenajare şi design ale celor mai frecventate zone din universitate, cum ar fi spaţii cu trafic intens din interior, precum și curtea interioară și terasa de vară a studenţilor. Aceste spații creative, finalizate în luna martie 2022, sunt folosite atât pentru studiu, cât și pentru recreere și favorizează cooperarea şi colaborarea în rândul studenților. Pentru acest proiect, compania a alocat aproximativ 100.000 de euro. „Condițiile de lucru inspiraţionale pe care le avem la Bosch sunt esențiale pentru ca echipele să găsească soluții creative pentru subiecte complexe. Acum, Bosch oferă acest concept şi studenților de la UAB, pentru un cadru propice colaborării și succesului”, a declarat Bernhard Gehlert, directorul comercial al fabricii Bosch din Blaj.

În plus, de peste șase ani, fabrica Bosch din Blaj derulează parteneriate cu universități de prestigiu din trei judeţe din centrul ţării – Mureş, Sibiu şi Alba, contribuind astfel la transformarea sistemului educaţional. Programele de studiu dezvoltate și implementate de companie susțin dezvoltarea de noi competențe în rândul studenţilor, favorizând totodată formarea de personal cu o pregătire adecvată nevoilor actuale din piața muncii, familiarizat cu noile tehnologii.

Programe de lucru și internship pentru studenți

Bosch susține studenții pentru a se familiariza cu diferite subiecte de interes în diverse arii de muncă, încă din timpul studiilor, oferindu-le acestora posibilitatea a se alătura programului Working Student. Programul se adresează tinerilor care efectuează studii de licenţă sau masterat și care se pot alătura companiei în regim part-time sau cu normă întreagă. Astfel, aceștia au posibilitatea de a lucra, pe durata studiilor, într-un mediu multicultural ce îi ajută să îşi îmbogăţească atât nivelul de cunoştinţe, cât şi competenţele practice. Pe baza performanţelor proprii din program, studenţii devin eligibili pentru celelalte programe dezvoltate de către companie. În prezent, în fabrica Bosch din Blaj lucrează peste 110 studenţi. Ei beneficiază de mentorat pentru pregătirea lucrării de licenţă sau disertaţie, iar aproximativ 60 de procente din studenții care lucrează în companie primesc un loc de muncă cu normă întreagă după terminarea studiilor. În plus, pe durata a două luni din timpul verii, compania Bosch din Blaj le oferă studenților care doresc să fie productivi în această perioadă posibilitatea de a se înscrie în programul de internship plătit. Astfel, ei vor lua zilnic contact cu un mediu de lucru profesional, alături de specialişti cu experienţă, cu posibilitatea de a dezvolta şi proiecte proprii pentru facultate, sub îndrumarea unui mentor Bosch. În 2022, fabrica din Blaj are 30 de locuri disponibile pentru programul de internship. 

De asemenea, compania a dezvoltat un alt program pentru studenţi, intitulat Smart Career, care se întinde pe o durată de doi ani și în care sunt implicați, la acest moment, nouă dintre cei mai buni studenţi ai Universitatății „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Fabrica din Blaj susţine tinerii performanţi şi le oferă un cadru prielnic pentru dezvoltare, alături de o bursă lunară în cuantum de 1800 lei net. 

Bosch Academy, o perspectivă de ansamblu
asupra activităților din fabrică

Fabrica Bosch din Blaj a lansat, în 2020, Bosch Academy, un program care oferă studenților o perspectivă de ansamblu asupra proceselor de producție. Programul se adresează studenților din anii III și IV, semestrul II, de la profilul tehnic și cuprinde șapte seminarii care abordează subiecte de actualitate din sfera tehnică și comercială. Astfel, studenții vor avea posibilitatea să se familiarizeze cu teme precum provocările din management și leadership în industria auto, conceptul de lean management, tehnologia de automatizare, Industria 4.0, logistică industrială, controlling, resurse umane, dar şi problem solving. La finalul programului, participanții vor parcurge o etapă de evaluare și vor primi un certificat din partea companiei care atestă competențele dobândite.

Implementarea modelului economiei circulare în România, un concept popular în Uniunea Europeană (UE), este încă  fragil, nu deplin înțeles și aplicat în România și nu la toate nivelurile părților interesate. Cu toate acestea, există potențial local dovedit și generat de proiecte punctuale în domenii cheie ale economiei românești. 

În acest sens, pentru a pune în lumină evoluțiile economiei circulare din România, The Diplomat-Bucharest a organizat cea de-a doua ediție a conferinței dedicate ECONOMIEI CIRCULARE, pe 31 martie 2022 la Bucuresti, într-un eveniment hibrid, cu transmisie LIVE de la JW. Marriott Bucharest Grand Hotel. 

Conferința a spus accent pe stadiul măsurilor și acțiunilor locale referitoare la economia circulară în România, identificarea performanțelor din acest domeniu, pentru a oferi o perspectivă actuală a implementărilor concrete și aplicabilitatea principiilor sistemului economic circular în economia românească. 

09:30 – 11:00  PANEL SESIUNEA I 

LÁSZLÓ BORBÉLY, Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabila, Secretariatul General al Guvernului

ANCA DRAGU, Senator, Senatul României

CONSTANTIN DAMOV, Președinte CERC – Coaliția pentru Economie Circulară  

ELENA-SIMINA LAKATOS, Președinte, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ERNEST LUPAN

RAUL POP, Expert management deșeuri, ECOTECA  

RAUL FILIP, Director de Achiziții Altex România 

ALEX. LAIBAR, Director Executiv, CERC – Coaliția pentru Economie Circulara (MODERATOR SES I)

DECLARAȚII REPREZENTANȚI AI AUTORITĂȚILOR
(DIN TIMPUL CONFERINȚEI)

LÁSZLÓ BORBÉLY, Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă, Secretariatul General al Guvernului: Avem un consiliu consultativ format din 34 de experți cu care am finalizat 98 de indicatori de dezvoltare durabilă 

„Una dintre provocările noastre a fost să dezvoltăm o nouă strategie de dezvoltare durabilă, să înființăm acele instituții și relații instituționale și să implementăm agenda pentru dezvoltare durabilă pentru 2030. Sper să devenim un lider regional în domeniul economiei circulare și să avem capacitatea să atingem acest obiectiv. Avem un consiliu consultativ format din 34 de experți cu care am finalizat 98 de indicatori de atins până în 2030. În acest moment, am finalizat acele planuri de acțiune până în 2030. Depinde de noi toți și de instituțiile implicate să atingem aceste obiective pe care ni le propunem. Sper ca bugetul României de anul viitor să includă și obiective de dezvoltare durabilă. Trebuie să finalizăm strategia de dezvoltare durabilă până în trimestrul al treilea din 2022. Există un draft al strategiei care poate fi accesat, suntem parteneri cu Ministerul Economiei și Ministerul Mediului. Vom finaliza Codul Sustenabilității până la sfârșitul acestui an.”

ANCA DRAGU, Senator, Senatul României: Resursele fac diferența între o economie funcțională și o economie predispusă la șocuri

„Dacă vom continua să utilizăm resursele în aceeași manieră, vom avea nevoie de resursele a trei planete până în 2050. Societatea trebuie să se schimbe, trebuie să trecem la o abordare mult mai responsabilă în care reciclăm resursele astfel încât să obținem beneficii maxime din aceste resurse. Resursele fac diferența între o economie funcțională și o economie afectată de șocuri. Mă bucur că există acest departament pentru dezvoltare durabilă în cadrul Guvernului. La nivelul Parlamentului ar trebui să vedem mai multă seriozitate în ceea ce privește implementarea proiectelor de dezvoltare durabilă.”

CONSTANTIN DAMOV, Președinte Coaliția pentru Economie Circulară  (CERC): Să schimbăm definițiile și anume, să trecem de la concepte precum managementul deșeurilor la managementul resurselor 

„Economia circulară ține cont de toate valorile de pe lanțul economic. Economia circulară generează un dialog foarte aprins în ultima vreme și este acum domeniul cel mai tratat în teorie, dar practic, e un domeniu încă emergent. Modelul economic de astăzi ajunge la limitele resursei și de aceea, va trebui să se bazeze pe un model natural. E un prim pas, am făcut trecerea de la termenul «gunoi» la «deșeuri». Următorul pas este să schimbăm și definițiile și anume, să trecem de la concepte precum managementul deșeurilor la managementul resurselor. Astăzi, economia circulară devine o economie a păcii, în sensul de a recupera, valorifica și revalorifica resursele, astfel încât să evite conflictele pe bază de resurse. În loc să vorbim de proprietatea asupra deșeurilor- adică a resurselor secundare, ar trebui să vorbim de proprietatea asupra resurselor.” 

ELENA-SIMINA LAKATOS, Președinte, Institutul pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu ERNEST LUPAN: Pentru a funcționa corect în economia circulară, companiile au nevoie de un mediul de afaceri, un cadru legislativ și o piață care să încurajeze acest model de afaceri și de economie 

„Traversăm o perioadă cu schimbări fundamentale: suntem în plină criză climatică, război, criză a resurselor și suntem în plină revoluție industrială. Modul în care lucrăm și producem va trebui să se schimbe și se va schimba fundamental în perioada viitoare. În ceea ce privește economia circulară, rolul va fi centrat în jurul acestui model economic. În cadrul biroului Comisiei Europene și a Comitetului Economic și Social European din care face parte și Institutul pe care îl reprezint, s-au dezvoltat mai multe grupuri de lucru ce au la bază economia circulară. Am încercat să transpunem aceste grupuri de lucru și pe platforma românească dedicată economiei circulare, o platformă care reunește mediul academic, de afaceri, societatea civilă și specialiști în domeniu și care își propune să faciliteze tranziția României către o economie circulară. În 2018, am inițiat un proiect prin Programul Operațional Capital Uman – POCU pentru a vedea care ar fi impactul componentei de economie circulară asupra unui grup de start-up-uri. Din punctul de vedere al start-upurilor incluse în studiu, taxonomia este stringentă. Ca să putem discuta despre afaceri sustenabile și economie circulară, întâi, trebuie să avem creat cadrul și mediul în care acestea să funcționeze în modul dorit. Trebuie, pe scurt, să avem o piață care să fie sprijinită, să identificăm și să dezvoltam resursele umane calificate și legislația – care să sprijine companiile prin mecanisme financiare în zona de circularitate. Dar, atât timp cât materia primă este mai ieftină decât resursele secundare, așa cum s-a menționat și anterior, investirea unor resurse semnificative în economia circulară rămâne încă neatractivă pentru afaceri și pentru bancabilitatea acestora”. 

Bursa Română de Mărfuri (BRM) anunță mediului economic și publicului interesat evenimentul  primirii de către societate, la solicitarea sa, din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a licenței pentru desfășurarea activității de operator al pieței de energie electrica en-gros. După ani de stăruințe, licența a fost acordată urmare a modificărilor și completărilor legislației și regulamentelor interne, care au preluat prevederile reglementărilor de imediată aplicabilitate în materie ale Uniunii Europene.

În urma acordării licenței, BRM întregește paleta sa de active energetice oferite la tranzacționare pe piețele en-gros, alăturând gazelor naturale, produselor petroliere și derivate, certificatelor de bioxid de carbon și – de acum – energia electrică și certificatele verzi. În condiții de concurență onestă între operatorii pieței de energie electrică, participanții la această piață, la fel ca în cazul celorlalte produse energetice menționate, vor avea posibilitatea să opteze de acum pentru platformele de tranzacționare, disciplinele și tehnicile de tranzacționare, contractele și produsele bursiere dezvoltate în decenii de activitate sau nou propuse de către Bursa Română de Mărfuri. În condițiile specifice de criză pe care le traversează  piața de energie, apariția unui nou operator experimentat și creativ pe piața locala  nu poate fi, suntem convinși, decât în folosul comunității.

Salutând decizia autorității pentru acordarea licenței, nu putem să nu observăm cu regret că ea este, totuși, una limitată pentru BRM, fiind excluse de la administrarea de către societate, printre altele, în baza introducerii unor neașteptate condiții specifice asociate respectivei licențe, importantele piețe SPOT „piața pentru ziua următoare” (PZU) și „piața intra-zilnică” (PI). Este, în aprecierea BRM, o decizie fără suport practic sau juridic, care privează participanții de dreptul acordat de art. 23 alin. 3 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 pe piețele pentru ziua următoare, cât și pe piețele intrazilnice. Justificarea ANRE ca respectivele piețe pot fi operate doar în regim cuplat, de către operatorul actualmente desemnat în mod exclusiv ca OPEED, este contrara prevederilor legale ce definesc piețele de energie electrica, dar și realității faptice existente pe piețele de energie din Uniunea Europeana în care sunt organizate la nivelul aceleiași zone de ofertare multiple piețe SPOT, operate în regim cuplat sau necuplat. Fiind prejudiciate pe aceasta cale nu numai interesele BRM, ci și ale participanților la piață, Bursa Română de Mărfuri va milita pentru completarea licenței acordate și va întreprinde demersuri pentru repararea nedreptății.

Bursa Română de Mărfuri își afirmă și cu ocazia evenimentului – borna istorică –  anunțat prin prezentul comunicat angajamentul de a depune toate eforturile pentru a construi împreună cu participanții la piețele sale, actori ai pieței de energie, cu instituțiile de suport și cu autoritățile o piață bursieră energetică performanță, modernă, eficiență, conectată la cerințele și comandamentele României și ale Uniunii Europene, în sprijinul dezvoltării mediului  economic românesc și, cel puțin, al conservării în perioadele critice a condițiilor de viețuire civilizată și suportabilă energetic a populației țării.

Wolf Theiss a acordat Raiffeisen Bank S.A. asistență juridică în legătură cu o facilitate de credit de 325 milioane de euro acordată S.N.G.N. Romgaz S.A., cel mai mare producător de gaze din România.

Prin această facilitate de credit, Raiffeisen Bank România finanțează parțial prețul de achiziție de către Romgaz a acțiunilor Exxon Mobile Exploration and Production Romania Limited, care deține 50% din drepturile și obligațiile aferente proiectului Neptun Deep.

Wolf Theiss a oferit Raiffeisen Bank asistență juridică în legătură cu redactarea ofertei angajante în contextul procedurii de licitație publică derulată de către Romgaz, revizuirea și negocierea contractului de facilitate de credit, revizuirea aprobărilor corporative relevante ale Romgaz și emiterea opiniei juridice cât și în legătură cu pașii necesari până la semnarea cu succes a tranzacției.

Sub îndrumarea Partenerului Claudia Chiper, din echipa de drept financiar și bancar din cadrul Wolf Theiss a fost implicată în acest proiect şi Iuliana Stoicescu, avocat senior.

„Am fost foarte mulțumiți de calitatea serviciilor prestate de către echipa Wolf Theiss care a gestionat această tranzacție într-un mod inteligent, aplicat și minuțios. Claudia Chiper și echipa sa au tratat toate aspectele cu cea mai mare atenție și profesionalism”, a menționat Delia Ganea, consilier Juridic Raiffeisen Bank.

„Suntem foarte bucuroşi că am fost implicați într-o nouă poveste de succes, reprezentând clientul nostru, Raiffeisen Bank, și că am sprijinit angajamentul acestuia de a susține procesul de tranziție către o economie mai verde, permițând companiilor să își implementeze strategia durabilă. Tranziția către zero emisii este unul dintre obiectivele principale ale Pactului verde european. Această tranzacție de referință – cea mai mare tranzacție de finanțare în domeniul energiei – reprezintă un pas înainte pentru România în vederea atingerii acestui obiectiv și suntem foarte încântați că am avut posibilitatea de a contribui la finalizarea cu succes a acestei tranzacții alături de Raiffeisen Bank”, a declarat Claudia Chiper, avocat partener şi Coordonator al practicii de drept financiar și bancar în cadrul biroului Wolf Theiss din București.

În perioada 2022-2030, Uniunea Europeană va aloca sume importante pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, eficiență energetică, modernizarea și extinderea rețelelor de energie electrică și alte domenii din energie. Implementarea acestor proiecte a fost prevăzută în contextul politicilor și obiectivelor Uniunii Europene de eficiență energetică și decarbonare.

Necesitatea pentru aceste investiții este amplificată de noul discurs politic privind creșterea independenței energetice a Uniunii Europene, generat în contextul conflictului din Ucraina. 

Programul Național de Redresare și Reziliență –
primele apeluri programate pentru 2022

Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026 se vor aloca 1,62 de miliarde de euro în cadrul componentei de Energie, bani alocați pentru investiții în capacități de producție și stocare a energiei eoliene și solare, capacități de producție a hidrogenului verde, cogenerare, investiții în întregul lanț valoric al bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice, dar și pentru asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial. Pentru Măsura I1, destinată investițiilor în noi capacități de producție și stocare a energiei regenerabile, Ministerul Energiei a publicat, în luna februarie 2022, Schemele de ajutor de stat și Ghidurile specifice pentru finanțare, iar apelul de proiecte urmează să fie deschis pe 31 martie 2022. 

Tot în cadrul PNRR, în Componenta 5 (Valul Renovării) sunt prevăzute subvenții de 2,2 miliarde de euro pentru investiții în creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale și publice. Conform calendarului PNRR, primele apeluri pentru aceste investiții ar urma să fie lansate până la 30 iunie 2022. 

Fondul de Modernizare – consultare publică pentru
cadrul instituțional de gestionare 

Fondul de Modernizare va asigura subvenții estimate la un total de 15 miliarde de euro, în perioada 2022-2030, prin intermediul a opt programe-cheie care vizează investiții în energie regenerabilă, infrastructură energetică, centrale pe gaz, energie nucleară, cogenerare, eficiență energetică și producția de biocombustibili. 

Pe 9 martie 2022, Ministerul Energiei a publicat în consultare publică Ordonanța de Urgență prin care se stabilește cadrul instituțional de gestionare a Fondului de Modernizare, urmând să fie publicate domeniile de investiții aferente fiecărui program-cheie și, ulterior, să fie întocmite Ghidurile specifice pentru fiecare domeniu de investiții. 

EY Energy FiT – platforma pentru identificarea oportunităților de finanțare UE pentru proiectele planificate de investitori

Având în vedere importanța strategică a investițiilor în domeniul energiei, dar și diversitatea și complexitatea programelor care vor asigura finanțare pentru acest domeniu, EY România a dezvoltat platforma EY Energy FiT („Financing Transition”). EY Energy FiT este o platformă online al cărei scop este să îi ajute pe investitori să identifice oportunitățile de finanțare pentru proiectele pe care le planifică pentru perioada următoare.

Cum funcționează EY Energy FiT: Funcțiunile platformei sunt simple și intuitive, ea putând fi un ajutor serios pentru companiile care caută linii de finanțare. Prin introducerea unor informații generale despre investitor și a unor parametri de bază ai proiectelor pe care potențialii beneficiari le au în vedere, platforma identifică programele de finanțare în baza cărora se poate obține finanțare. Următorul pas este generarea unei prezentări succinte a respectivelor programe. De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de solicitant referitoare la stadiul actual al proiectului, platforma EY Energy FiT prezintă investitorilor care sunt următorii pași ce trebuie urmați pentru dezvoltarea proiectelor în vederea obținerii unor finanțări nerambursabile. 

Platforma EY Energy FiT este disponibilă începând cu data de 31 martie 2022, la adresa www.ey.com/en_ro/eyenergyfit.

Cristian Cârstoiu, Partener, EY România: „Am creat această platformă pentru a ajuta investitorii să își definitiveze planul de investiții pentru următorii ani. Am observat întârzieri semnificative în anumite cazuri în pregătirea documentațiilor tehnice, fapt care influențează negativ gradul de maturitate și implicit șansele de finanțare. Acest demers sperăm să sporească șansele tuturor părților interesate în a obține finanțare și de a se încadra în termenele de implementare, care în multe cazuri ne așteptăm să fie scurte, raportate la anvergura și complexitatea proiectelor.”

Alte programe de finanțare 

Investițiile în domeniul energetic vor fi susținute și prin Programele Operaționale (PO) aferente perioadei 2021-2027, cu implementare până în 2030. În acest sens, sunt alocări financiare prin PO Tranziție Justă (2,03 miliarde de euro, pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic), PO Dezvoltare Durabilă (4,615 miliarde de euro, din care aproximativ 850 milioane de euro pentru sectorul energiei) și PO Regional (4,018 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro dedicați sectorului energiei).

La momentul actual, Programele Operaționale sunt publicate în consultare publică, astfel că alocările financiare pot suferi modificări până la aprobarea acestora de către Comisia Europeană. După aprobarea formei finale a acestora, se vor publica ghidurile specifice și vor fi lansate apelurile de proiecte. Având în vedere stadiul actual, estimăm că primele lansări de apeluri vor avea loc în a doua jumătate a anului 2022. 

O altă sursă de finanțare pentru proiecte de eficiență energetică este programul de eficiență energetică în clădirile publice, derulat de Administrația Fondului de Mediu. Cu un buget total de 280 milioane de euro pentru anul 2022, acest program se adresează unităților administrativ teritoriale. Primul apel de proiecte este prevăzut pentru luna septembrie 2022. 

Comisia Europeană derulează și alte programe de finanțare în domeniul energiei. Astfel, proiectele inovative care conduc la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră se pot finanța prin intermediul Fondului de Inovare. Cu un buget de 10 miliarde de euro, Fondul de Inovare derulează două tipuri de apeluri: apeluri pentru proiecte de scară mică (sub 7,5 milioane de euro) și apeluri pentru proiecte de scară mare (peste 7,5 milioane de euro). Următorul apel va fi pentru proiecte de scară mică, în luna martie 2022, cu termen de depunere estimat în august 2022. 

Programul CEF – Energy (Mecanismul pentru Interconectarea Economică, componenta Energie) este un alt program gestionat de Comisia Europeană, dedicat finanțării proiectelor care conduc la atingerea obiectivelor de integrare a pieței de energie, creștere a producției de energie regenerabilă și decarbonare. Programul Connecting Europe Facility (CEF) 2021-2027 a fost aprobat de Comisia Europeană în luna iulie 2021, cu o alocare de 5,84 de miliarde de euro pentru componenta de energie.