Țara noastră se menține pe unul dintre locurile fruntașe în Europa la capitolul accidente soldate cu pagube materiale și/sau vătămări corporale despăgubite în baza polițelor RCA. Astfel, frecvența daunelor RCA în România, adică raportul dintre numărul daunelor și cel al polițelor emise, este una dintre cele mai ridicate la nivel european, potrivit datelor colectate de UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare – Reasigurare de la mai multe asociații naționale ale asigurătorilor din Europa.

Spre exemplu, în România, frecvența medie a daunelor se situează la circa 6%, conform celor mai recente date furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Acest lucru înseamnă că, în țara noastră, în fiecare an, din fiecare 100 de mașini înmatriculate, cel puțin 6 produc accidente în trafic soldate cu pagube materiale sau vătămări corporale și decese – un număr foarte mare față de alte țări. Comparativ, Germania înregistra la finalul anului 2020 o frecvență a daunelor de 4,4%, Italia 4,2%, Bulgaria 3,82%, Polonia 3,69%, Slovacia 3,35%, Cehia 2,73% și Finlanda 1,8%.

Nu întâmplător, România se află în vârful clasamentului european și în ceea ce privește rata daunei, un alt indicator specific industriei de asigurări, cu un nivel de peste 80% în anul 2020, în timp ce media europeană se afla la 62%, potrivit unui raport publicat recent de către EIOPA – Autoritatea Europeană de Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. Mai mult, după primele 9 luni din 2021, rata daunei pe zona asigurărilor RCA a urcat până la 99,52% – arată datele ASF. 

La această rată a daunei se adaugă taxele de funcționare, impozitele plătite, contribuțiile la Fondul de Garantare a Asiguraților, la Fondul Național de Protecție, precum și cheltuielile de distribuție și administrare, costuri cu utilitățile etc. – care și ele se află toate în creștere accelerată. Însumate, toate aceste cifre formează o rată combinată tehnică de peste 130%. Aceasta arată că activitatea de bază a unui asigurator, cea de subscriere (deci de preluare a unor riscuri), generează pierderi. Pe scurt, linia RCA este una neprofitabilă pentru companiile de asigurări: pentru fiecare 100 de lei încasați din RCA, asigurătorii trebuie să scoată din buzunar în plus circa 30 de lei.

„Studiile de specialitate ne arată că accidentele rutiere reprezintă în continuare unul dintre riscurile la care românii se expun cel mai mult. UNSAR și industria de asigurări contribuie prin campaniile anuale de informare și de prevenție rutieră la obiectivul de reducere a riscului accidentelor din România – un exemplu relevant fiind campania #ATENTinTRAFIC. Complementar, în acest context, orice schimbări legislative, inclusiv cele care privesc zona asigurărilor RCA, trebuie să fie făcute în urma unui studiu de impact, bazat pe date solide, care să vină cu adevărat în sprijinul românilor, inclusiv pe zona de siguranță rutieră și – foarte important – să nu contravină legislației europene”, au declarat reprezentanții UNSAR.

În temeiul normelor UE privind ajutoarele de Stat, Comisia Europeană a aprobat un ajutor în valoare de 43,63 milioane de euro pentru a compensa paguba suferită de către CFR Călători.

În temeiul normelor UE privind ajutoarele de Stat, Comisia Europeană a aprobat un ajutor în valoare de 43,63 milioane de euro pentru a compensa paguba suferită de către CFR Călători, cel mai mare operator public în domeniul transportului feroviar de călători din România, în urma pandemiei de COVID-19 și a restricțiilor impuse de către guvernul României pentru a limita răspândirea virusului.

Această măsură va permite României să ofere compensații CFR Călători pentru paguba suferită în perioada 1 aprilie-31 august 2020, pagubă care a reprezentat o consecință directă a restricțiilor impuse. Acest ajutor va lua forma unei injecții de capital.

Măsura a fost adoptată în temeiul articolului 107, alineatul (2), litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite Comisiei să aprobe măsuri de ajutor de stat acordate de statele membre pentru a oferi compensații întreprinderilor care suferă pagube provocate direct de evenimente extraordinare, cum este cazul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că prin măsura notificată va fi compensată paguba rezultată direct în urma izbucnirii pandemiei de coronavirus.

De asemenea, Comisia a mai constatat că măsura este proporțională, întrucât nu se depășește valoarea necesară pentru repararea pagubei. Pe această bază, Comisia a ajuns la concluzia că măsura corespunde normelor UE în materie de ajutoare de stat. Mai multe informații privind măsurile luate de către Comisie în vederea atenuării impactului economic produs de pandemia de coronavirus se găsesc aici.

După soluționarea tuturor aspectelor legate de confidențialitate, varianta neconfidențială a deciziei va fi disponibilă sub numărul de caz SA.60996  în Registrul ajutoarelor de stat, aflat pe site-ul Comisiei în domeniul concurenței.

Începând cu 1 martie, toate companiile active pe teritoriul României vor interacționa cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) exclusiv prin mijloace electronice de transmitere la distanță, respectiv prin înrolarea în sistemul de comunicare electronică dezvoltat de Ministerul Finanțelor. În acest sens, UniCredit Bank vine în întâmpinarea antreprenorilor cu o dublă ofertă: pachete de cont curent și opțiunea de certificate digitale calificate gratuite. Clienții persoane juridice IMM  pot beneficia de unul până la trei certificate digitale gratuite în funcție de pachetul tranzacțional ales din oferta curentă a băncii: GeniusIMM sau Creativ. În egală măsură, clienții companii cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au deja cont curent sau aleg să își deschidă unul pot beneficia de până la trei certificate digitale calificate gratuite.

Acestea au o valabilitate de trei ani și pot fi utilizate atât în relația cu UniCredit pentru semnarea anumitor documente bancare, cât și în relația cu instituțiile  statului (precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Oficiul Național al Registrului Comerțului).  

Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv al diviziei Retail UniCredit Bank: „Inițiativa digitalizării relației cu ANAF este una salutară și ne bucură poziția competitivă în care ne poziționează: aceea în care putem sprijini IMM-urile, care constituie o forță vitală a economiei românești. Prin toate produsele noastre vrem să venim cu soluții care să rezolve, dar mai ales să preîntâmpine orice fel de barieră în dezvoltarea clienților noștri, iar aceasta include, pentru companii, și certificatele digitale gratuite pe care le acordăm. Eforturile constante în direcția digitalizării făcute de UniCredit în ultimii ani ne ajută ca astăzi să putem veni în întâmpinarea nevoilor companiilor din România, actuali și potențiali clienți”. 

Camelia Ivan, CEO Trans Sped: „Împreună cu partenerii noștri de la UniCredit Bank ne bucurăm să sprijinim companiile românești să treacă mai ușor peste schimbarea care va avea loc de la 1 martie. Clienții băncii persoane juridice primesc certificate digitale Trans Sped pe care le vor putea folosi pentru a semna electronic orice document către ANAF, de la declarații până la diverse cereri, precum și în relația cu celelalte instituții”.

Certificatele digitale sunt acordate de UniCredit Bank în parteneriat cu Trans Sped și sunt emise la solicitarea companiei pentru persoana fizică desemnată în scris de către reprezentantul legal al companiei. Potrivit specificațiilor produsului Trans Sped, acestea sunt utilizate și recunoscute în UE și în SUA, precum și în toate țările care aplică legislația europeană sau nord-americană. Printre avantajele certificatelor digitale se numără siguranța (nu pot fi modificate sau alterate fără știrea companiei care le-a emis), rapiditatea și ușurința în utilizare și reducerea cantității de hârtie utilizate. Totodată, semnătura electronică realizată cu certificat digital calificat are aceeași valoare juridică pe care o are și semnătura olografă. 

Obligația firmelor de a transmite către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală doar documente în format electronic este prevăzută în OG 11/2021 pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală. 

One United Properties (BVB: ONE), principalul dezvoltator imobiliar de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și mixte de ultimă generație din România, anunță că a finalizat la data de 8 februarie 2022 achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A. În urma încheierii tranzacției, One United Properties deține controlul unic direct asupra BO Retail Invest S.R.L., care la rândul său deține pachetul majoritar de acțiuni la Bucur Obor S.A., societate listată pe Piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul BUCU. 

„Suntem încântați să finalizăm tranzacția pentru pachetul majoritar al Bucur Obor. Bucur Obor are o istorie îndelungată de rentabilitate, dar, mai presus de toate, este o locație emblematică pentru București și pentru locuitorii săi. Așteptăm cu interes să integrăm performanțele companiei Bucur Obor în operațiunile consolidate ale One United Properties și, în consecință, să creăm valoare suplimentară pentru toate părțile interesate implicate”, a declarat Victor Capitanu, co-CEO One United Properties.

În noiembrie 2021, prin intermediul unui împrumut pus la dispoziție de One United Properties, BO Retail Invest S.R.L. a achiziționat 54,4351% din capitalul social al Bucur Obor S.A. contra unei sume de 64.935.000 lei, la un preț de 8.918 lei per acțiune. Tranzacția a fost finalizată în data de 8 februarie 2022, ca urmare a autorizării de către Consiliul Concurenței din România, autorizare primită de One United Properties în data de 4 februarie 2022. Achiziția BO Retail Invest S.R.L. de către One United Properties s-a realizat la valoare nominală. 

Decizia dezvoltatorului de a cumpăra pachetul majoritar de acțiuni al Bucur Obor S.A. se află în concordanță cu strategia One United Properties de a crește ponderea profiturilor din chirii în profiturile totale ale companiei. Centrul comercial Bucur Obor din București și-a deschis porțile pentru locuitorii Capitalei în anul 1975. Astăzi, acesta găzduiește magazine de toate dimensiunile, de la afaceri de familie și până la branduri internaționale consacrate. Compania a fost listată la Bursa de Valori București în iulie 1997. 

One United Properties este cel mai mare dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori București (BVB). Acțiunile companiei au debutat la BVB în data de 12 iulie 2021, în urma unui IPO de succes, în cadrul căruia compania a atras 260 de milioane de lei pentru noi investiții imobiliare. Începând cu data de 20 septembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele BET, acesta urmărind evoluția celor mai lichide 19 companii listate la Bursa de Valori București, iar începând cu 20 decembrie 2021, acțiunile ONE sunt incluse în indicele FTSE Global All Cap, care urmărește cele mai lichide acțiuni din lume.

Aproximativ 40% dintre angajații care lucrează în domeniile digitale sunt, în mod activ, în căutare de noi locuri de muncă, iar aproape 75% se așteaptă să își părăsească jobul actual în viitorul apropiat. Acestea sunt unele dintre concluziile unui sondaj global realizat pe aproximativ 10.000 de angajați care ocupă roluri digitale, realizat de Boston Consulting Group (BCG) și The Network, o alianță globală de website-uri de recrutare. Raportul, intitulat Decoding the Digital Talent Challenge, a fost lansat recent.

Sondajul, ce face parte din seria Decoding Global Talent a BCG,  constată că oportunitatea de a avansa în carieră este principalul motor al 63% dintre angajații din domeniul tehnologiei, care doresc să-și schimbe locul de muncă, urmat de un procent de 49% al celor aflați în căutare de noi provocări. Pentru angajații în mediul digital, echilibrul între viața profesională și cea privată continuă să fie aspectul cel mai apreciat în activitate. Însă, compensația financiară, sub formă, atât de salarii, cât și de stimulente pe termen lung, cum ar fi opțiunile de acțiuni (stock options), a câștigat teren, urcând de pe poziția 5 pe poziția 3, față de sondajul anterior, derulat în 2018. De asemenea, pentru 61% dintre angajații din domeniile digitale, diversitatea, incluziunea și problemele de mediu au crescut în importanță în ultimul an. 50% dintre ei nu ar lucra în companii în care nu își  împărtășesc convingerile în materie de diversitate și incluziune; 48% au aceeași poziție în privința politicilor de mediu.

„Deținătorii de joburi digitale au trecut peste criza COVID relativ nevătămați și intră acum pe o piață de talente efervescentă, cu multe opțiuni” a declarat Orsolya Kovács-Ondrejkovic, director asociat al BCG și coautor al raportului.
„Pe măsură ce companiile din toate industriile se digitalizează, salariile din domeniul tehnologiei digitale au crescut vertiginos la un nivel cu care puțini angajatori pot concura. Cu toate acestea, cercetările noastre arată că banii nu sunt totul – angajatorii pot fi în continuare atractivi pentru talentul digital, prin cultura și valorile potrivite oferite la locul de muncă.” 

Numărul angajaților din domeniile digitale care sunt dispuși să se mute cu jobul în altă țară a scăzut la 55%, de la 67% în 2018. Cu toate acestea, 68% ar fi bucuroși să lucreze de la distanță pentru un angajator fără să fie prezenți fizic în acea țară.

SUA, Marea Britanie și Australia sunt în fruntea listei țărilor în care talentul digital este în căutare de locuri de muncă de la distanță. Pentru acei angajați din domeniul tehnologiei digitale care doresc să se mute fizic, pentru job, preferințele s-au schimbat de la ultimul nostru sondaj, Canada depășind SUA și devenind destinația cea mai dorită. Țările europene, inclusiv Germania, Elveția și Franța, au înregistrat o scădere a popularității, în timp ce Singapore și Noua Zeelandă au intrat în topul primelor zece, ceea  ce reflectă situația favorabilă în privința COVID-19, din aceste țări. Regatul Unit și-a menținut a cincea poziție, Londra fiind încă cel mai atractiv oraș pentru talentele din domeniul digital, care doresc să se mute într-o altă țară.

Deși modelul de lucru al angajaților din tehnologie nu a fost afectat de criza COVID în aceeași măsură ca forța de muncă generală, munca completă de la distanță a crescut semnificativ pentru angajații din aceste poziții, ajungând la 76%,  până la finalul anului 2020, comparativ cu 41%, în 2018. 95% dintre respondenți ar dori să lucreze, în continuare, cel puțin o zi pe săptămână de acasă, iar doar 25% ar dori să lucreze complet de la distanță. Alte tipuri de flexibilitate sunt, de asemenea, foarte apreciate, 75% preferând să beneficieze de ore flexibile, total sau parțial.

„Dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare pentru talentul digital este o necesitate pentru toți angajatorii”, a declarat Pierre Antebi, co-director executiv al The Network și coautor al raportului.
„Îmbunătățirea recrutării și reținerea talentelor sunt părți importante ale acestei strategii, ce poate varia de la adaptarea modelelor corporative, pentru a oferi echilibru și flexibilitate, până la extinderea opțiunilor pentru munca internațională, de la distanță și reflectarea valorilor sociale și de mediu,  în oferta  pentru angajații lor. Crearea unui ecosistem format din contractori și agenții este un instrument valoros suplimentar pentru a găsi talentele,  pe această piață extrem de competitivă.”

Majoritatea reprezentanților companiilor multinaționale care activează în industria bunurilor de larg consum (93%) și-au stabilit ca principal obiectiv, anul acesta, creșterea veniturilor comparativ cu anul anterior, ca urmare a deciziilor îndrăznețe adoptate în 2021, care acum dau rezultate, conform studiului Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook. Aceștia estimează însă și o serie de provocări generate de persistența dificultăților din lanțurile de aprovizionare, de tensiunile din piața muncii și de creșterea rapidă a costurilor de producție. Pe de altă parte, majoritatea respondenților consideră că 2022 va marca o bătălie pentru menținerea încrederii – 95% dintre aceștia spun că organizațiile care beneficiază de o încredere ridicată din partea consumatorilor sunt mai rezistente. 

Conform studiului, cel puțin jumătate dintre companii se așteaptă la o creștere a marjelor operaționale anul acesta, în ciuda majorării costurilor. Totuși, provocările existente ar putea limita capacitatea industriei de a obține rezultatele așteptate. Nouă din zece participanți la studiu consideră că sincopele din lanțurile de aprovizionare reprezintă cea mai mare amenințare pentru creștere, iar șase din zece spun că deficitul de forță de muncă afectează deja perspectivele pentru acest an. 

Studiul mai arată că 90% dintre companiile producătoare de bunuri de consum estimează că se vor confrunta cu majorări de costuri în 2022, pe fondul creșterii inflației, iar opt din zece spun că vor transfera parțial costurile suplimentare în prețuri. Însă doar jumătate (54%) cred că prețurile pot fi majorate fără a afecta cererea din partea consumatorilor, sugerând că unii dintre ei nu vor putea sau nu vor fi dispuși să plătească mai mult pentru aceleași produse.

„În prezent, inflația este un fenomen cu care se confruntă toate economiile lumii, inclusiv cea europeană, iar în industria bunurilor de consum, direct responsabilă pentru prețurile finale plătite de consumatori, fenomenul este cel mai vizibil. În România, companiile din domeniu beneficiază însă de o cerere ridicată din partea populației. Potrivit celor mai recente date ale BNR, ramurile producătoare de bunuri de consum, în special de uz curent, grevate mai puțin intens de criza componentelor, au înregistrat, în trimestrul trei al anului trecut, cele mai favorabile ritmuri de creștere. Pentru acest an, autoritățile estimează o evoluție pozitivă a consumului privat (+4,5%), aspect încurajator pentru industrie”, a declarat Raluca Bâldea (foto), Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, și Liderul industriei de retail și bunuri de larg consum.

Pentru menținerea sau sporirea încrederii consumatorilor și a celorlalți colaboratori, companiile din domeniu intenționează să acționeze pe trei direcții – îmbunătățirea transparenței, intensificarea digitalizării și modernizarea relațiilor de muncă. În general, companiile simt că pierd încrederea consumatorilor atunci când nu sunt deschise și transparente (90%), când nu întrunesc așteptările cu privire la protecția mediului, implicare socială și guvernanță –ESG – (84%), când lipsa de personal afectează calitatea produselor (79%) sau când prețurile cresc nejustificat de mult (76%). 

De altfel, nouă din zece respondenți spun că industria trebuie să facă eforturi mai mari pentru a păstra încrederea consumatorilor. 

În final, studiul prezintă și cinci idei care au potențialul de a schimba industria în următorii zece ani. Acestea sunt intensificarea vânzărilor de bunuri digitale (mulți consideră conceptul metavers ca nefiind un loc, ci un moment în timp, în care consumatorii încep să prețuiască mai mult componentele vieții lor digitale, decât a celei fizice), automatizarea cumpărăturilor recurente (77% dintre participanții la studiu consideră că este o evoluție posibilă în următorii zece ani), digitalizarea ambientală (bunuri de uz casnic obișnuite activate de un pachet de servicii digitale, care ar putea lua viață în mediul automat atunci când consumatorii le folosesc), fabrica de proximitate, reapărută ca urmare a interesului pentru lanțurile de aprovizionare mai scurte, și viziunea post-consum, conform căreia consumatorii vor lua mai multe decizii de cumpărare bazate pe durabilitate, din considerente de mediu și/sau de protejare a resurselor ori din cauza prețurilor în creștere. 

Studiul Deloitte 2022 Consumer Products Industry Outlook a fost efectuat în rândul a 100 de companii multinaționale producătoare de alimente și băuturi, bunuri de uz casnic, îngrijire personală și îmbrăcăminte, cu venituri cumulate de peste un miliard de dolari.

Sprijinul cetățenilor pentru UE și pentru PE, în special, a crescut în timpul pandemiei de COVID-19, arată un nou sondaj Eurobarometru.

Potrivit noului sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European, aproape o treime dintre respondenți (32% în UE, 24% în România) au ales democrația ca valoarea europeană principală care trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare și de gândire (27% în UE, 22% în România) și de protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (25% în UE, 24% în România). În opinia respondenților din România, libertatea de circulație se află pe primul loc în lista valorilor care ar trebui apărate de Parlamentul European, fiind menționată de 28% (16% în UE).

Creșterea extremismului, răspândirea dezinformării și slăbirea statului de drept reprezintă un motiv de îngrijorare pentru cetățenii europeni.

Acest lucru reiese din rezultatele celui mai recent sondaj privind viitorul Europei, publicat de Parlamentul European și de Comisie la jumătatea lunii ianuarie 2022, în cadrul căruia nouă din zece europeni sunt de acord că mai sunt încă multe de făcut pentru consolidarea democrației în UE.

Unsprezece state membre pun apărarea democrației pe primul loc: Suedia, Germania, Finlanda, Italia, Danemarca, Austria, Luxemburg, Malta, Polonia, Cehia și Ungaria. Respondenții din Cehia și Ungaria pun, de asemenea, pe primul loc protecția drepturilor omului.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, salutând rezultatele sondajului, a declarat: „După cum subliniază pe bună dreptate cetățenii, apărarea democrației este cea mai importantă valoare europeană, mai presus de orice altceva. Nu putem considera că democrația poate exista de la sine, fără sprijin și efort; extremismul, autoritarismul și naționalismul reprezintă astăzi amenințări tot mai mari la adresa proiectului nostru european comun”.

În general, cetățenii europeni consideră că sănătatea publică este în continuare prioritatea politică pentru Parlament (42% dintre respondenți la nivel UE, 53% în România), urmată îndeaproape de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (40% în UE, 41% în România) și de combaterea schimbărilor climatice (39% în UE, 17% în România). În medie, tinerii au plasat lupta împotriva schimbărilor climatice ca prioritate absolută pentru Parlament.

Există un interes susținut din partea cetățenilor europeni de a afla mai multe despre activitatea UE. Potrivit prezentului sondaj, informațiile cu privire la modul concret în care sunt cheltuite fondurile UE ar fi cele mai interesante pentru 43% dintre respondenți. Cetățenii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre consecințele concrete ale legislației europene în țara lor (30%), despre activitățile concrete ale deputaților în Parlamentul European din țara lor (29%), precum și despre acțiunile întreprinse de UE pentru a depăși pandemia de COVID-19 (29%).

„Cetățenii doresc și merită mai multe informații cu privire la impactul concret al politicilor și deciziilor UE în viața lor de zi cu zi. Oamenii ar trebui să știe unde sunt cheltuiți banii”, a declarat președinta Metsola.

Parlamentul European a precizat că plata fondurilor de redresare ale UE ar trebui să se bazeze pe planuri clare și aprobate, să facă obiectul unui control coerent și al transparenței și să depindă de respectarea valorilor noastre democratice fundamentale.

Sprijinul cetățenilor pentru UE și, în special, pentru PE a crescut în mare măsură în timpul pandemiei de COVID-19. Marea majoritate a cetățenilor UE (58% în UE, 59% în România) sunt de acord cu un rol mai important pentru Parlamentul European în viitor, în timp ce ponderea cetățenilor UE cu o imagine pozitivă despre instituție a crescut la nivel UE cu 12 puncte procentuale față de 2015, la 36% (41% în România), inclusiv o creștere de 3 puncte procentuale la nivel UE, față de 2019. 45% dintre respondenți (36% în România) au o opinie neutră cu privire la Parlamentul European și doar 17% (20% în România) au o imagine negativă. Această percepție pozitivă a PE se reflectă, de asemenea, în ultimul Eurobarometru standard 95.1 al Comisiei Europene, care arată că cetățenii au cel mai mult încredere în Parlamentul European, dintre toate instituțiile UE.

Majoritatea cetățenilor (62% în UE, 43% în România) consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun, doar 9% (23% în România) declarând că este un lucru rău, pentru al doilea an cel mai bun rezultat din 2007, la nivel UE. Aproape trei sferturi dintre respondenți (72% în UE, 65% în România) afirmă că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. În acest sens, majoritatea respondenților (63%) afirmă că sunt optimiști cu privire la viitorul UE.

_________________

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2021 a fost realizat între 1 noiembrie și 2 decembrie 2021 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față și completat cu interviuri online, acolo unde a fost necesar, ca urmare a restricțiilor legate de COVID-19. În total, au avut loc 26.510 de interviuri (1.057 în România), rezultatele UE fiind ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Datele pentru România pot fi consultate în aici

Raportul complet poate fi consultat aici.