Cu o constanță tragică, spitalele din România devin fabrici ale morții. Cu o constanță macabră, statul român îi condamnă la moartea prin ardere și sufocare pe cetățenii săi. De la Colectiv până la drama din Constanța, firul roșu al istoriei noastre contemporane este dat de incompetență și iresponsabilitate. Statul român este incapabil să își îndeplinească atribuțiile sale elementare: apărarea vieții omenești este una dintre acestea.
Despre eșecul statului român a vorbit, olimpian ca de obicei, președintele republicii. Ceea ce domnia sa a omis să adauge este că, în ecuația politică și instituțională a acestui eșec, șeful de stat este unul dintre principalii responsabili. Cât despre premier, acesta a lansat o anchetă și a demis un funcționar de rang secund. Oficialii statului român respectă o tradiție de decenii: statul nu poate greși, statul este infailibil, doar cei ce mor și suferă sunt automat vinovați.
Guvernarea pe care o patronează președintele republicii devine, cu fiecare zi care trece, un exemplu aproape ideal de improvizație și de mediocritate crasă. Administrarea României este, de facto și de jure, încredințată unei structuri pe cât de redutabile, pe atât de netransparente: CNSU. Dincolo de acest acronim se ascunde opțiunea celor ce conduc România pentru o abordare ce privilegiază stările excepționale, autoritarismul și înfricoșarea. După eșecul campaniei de vaccinare urmează, dialectic, restrângerea exercițiului drepturilor constituționale.
Statul român nu se înfățișează în starea sa actuală ca urmare a unei implacabile fatalități istorice. Impasul în care ne aflăm este efectul cumulat al unei succesiuni de opțiuni politice. De la comunism și fesenism, cei ce guvernează au preluat un tipar de gândire și un stil de raportare la propriii supuși. Clientelismul pe care îl dezvăluie tragediile din spitalele României este parte din rețeaua de patronaj și exploatare ce permite parazitarea bugetului de stat. Alocările de fonduri și numirile în funcție au fost și sunt tot atâtea pârghii de ingerință politică brutală.
Guvernarea de acum se înscrie în această serie istorică. Reflexele ei sunt cele cunoscute cetățenilor României. Nu este nimic nou în voracitatea și lipsa ei de transparență instituțională. Detașarea suverană a președintelui republicii nu poate ascunde realitatea unei crize ce devine o autentică metastază.
Fractura dintre stat și cetățeni este, poate, semnul cel mai neliniștitor. Capitalul social al încrederii este scăzut la proporții dramatice. Arbitrariul și conduita discreționară sunt regula acceptată tacit ca normă de guvernare. Privilegiile sunt temelia pe care se ridică edificiul României de azi. Și cum se poate crește încrederea în acest climat de înfricoșare întreținut de stat și de agenții săi mediatici? Și cum se poate imagina un dialog în această societate mai divizată ca oricând în anii din urmă?
Oficialii statului român, cei responsabili pentru deriva unei națiuni, nu sunt tulburați de asemenea întrebări. Certitudinile lor sunt de nezdruncinat. Stările excepționale sunt unicul remediu posibil. Pentru președintele republicii, acest impas nici măcar nu există. Pentru prim-ministru, declarațiile triumfaliste înlocuiesc privirea lucidă.
În cele din urmă, continuitatea învinge: continuitatea mediocrității, a imposturii și a venalității. Impunitatea domnește, netulburată, în România. Statul eșuat merge mai departe, privind pe cei ce îi sunt cetățeni ca pe o masă informă de șerbi. Cuvintele poleite ale politicienilor noștri nu pot farda realitatea dramatică a inegalității în fața legii. Victimele de la Constanța nu sunt ultimele ce vor fi sacrificate, cinic. Viitorul României este luat ostatic de cei ce, în deplină iresponsabilitate, decid destinele noastre.
La aproape trei sferturi de secol după destrămarea sistemelor coloniale europene și la peste trei decenii de la dezmembrarea URSS, problemele stabilizării ordinii internaționale devin din ce în ce mai acute. Ele apar la vârf, în relațiile dintre superputeri, într-o lume care a trecut de la bipolaritatea nucleară la o multipolaritate precară. Ele se manifestă însă și la periferie, în multiplele tensiuni la nivelul statelor denumite impropriu după aprecierea politologilor „state eșuate” sau „state fragile”. Iar prin aceasta se creează un risc al destabilizării generale care are ca punct inițial zonele instabile, dezechilibrate, slab controlate.
Arhitectura relațiilor internaționale, în ciuda transformării modelului westfalian, rămâne centrată pe statul independent și suveran. Numărul statelor suverane din lume a crescut de la 85 în 1950 la aproximativ 200 după anul 2000. Din păcate însă, numeroase state nu au capacitatea să ofere mai mult decât o fațadă pe scena internațională, întrucât nu își pot exercita pe deplin – sau deloc, precum Somalia – prerogativele interne. Decolonizarea a fost însoțită în secolul al XX-lea de o dezintegrare a multora dintre teritoriile foste coloniale. Africa Subsahariană înregistrează un cortegiu lung de lovituri de stat și războaie civile. Dar procesul de destabilizare a avut loc și pe alte continente, în Asia și Pacific, chiar și în Europa. Doar cele două Americi, a căror decolonizare este mai veche, au evitat acest tip de tulburări, în ciuda slăbiciunilor endemice ale unora dintre statele sale din zona mijlocie.
Conceptul de stat „eșuat” este complex și mai discutabil, iar apariția sa recentă este consecutivă prăbușirii regimurilor autoritare în contextul valului de liberalizare globală din anii 1990. Pentru antropologul și politologul francez François Gaulme conceptul de stat „falit” nu se referă doar la un „faliment” financiar, ci la un „eșec” masiv al statului, similar pentru unii cu colapsul.
Reflecțiile asupra relațiilor internaționale în contextul de răsturnare a ordinii mondiale au produs la început unele interpretări euforice de tipul „sfârșit al istoriei”; dar, în scurt timp, Somalia, pe care comunitatea internațională și în primul rând Statele Unite nu au reușit să o pacifice și să o restabilească prin operațiunea Restore Hope, a arătat caracterul nesigur și violent al eforturilor de normalizare, care s-a dovedit a fi o sarcină dificilă, sângeroasă și pe termen lung. Sub administrația Clinton, o echipă guvernamentală a emis o viziune negativă asupra anumitor state descrise ca „state necinstite”. O expresie bazată mai degrabă pe comportamentul considerat brutal, agresiv sau contrar intereselor Occidentului al anumitor regimuri, decât pe slăbiciunea lor internă.
O viziune similară s-a dezvoltat în presă și public, în universități și grupuri de reflecție, asupra provocărilor puse de statele eșuate. „Stat eșuat” însemnând o societate în care nimic nu funcționează corect în serviciile publice și în care viața de zi cu zi se transformă în supraviețuire. În 1993, diplomații americani Gerald B. Helman și Steven R. Ratner evocau în acest sens state ca Haiti, fosta Iugoslavie, Somalia, Sudan, Liberia și Cambodgia, ca „exemple ale unui fenomen nou, statul național eșuat, total incapabil să se mențină ca membru al comunității internaționale”.
Daniel Anghel, partener, liderul serviciilor fiscale și juridice la PwC România
Deși poate fi o măsură binevenită pentru piața imobiliară și cumpărători, propunerea de a avea două cote de TVA pentru o singură tranzacție trebuie analizată și din perspectiva limitărilor politicii fiscale care decurg din legislația europeană. După cum este știut, impozitele indirecte sunt guvernate de directive europene care trebuie transpuse în legislația națională, precum și de regulamente europene care au aplicabilitate directă în legislația locală.
În aceste condiții, proiectul de lege votat recent de Senat prin care pot fi aplicate două cote de TVA diferite pentru aceeași tranzacție imobiliară excede limitele directivei europene în domeniul TVA, directivă care este obligatorie pentru statele membre și a cărei nerespectare atrage declanșarea unei proceduri de infringement în vederea alinierii legislației. Conform proiectului recent votat, pentru o singură tranzacție imobiliară se aplică cota redusă de 5% TVA până la valoarea de 450.000 de lei și cota standard de 19% asupra valorii care depășește 450.000 lei.
Companiile private din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022, după o majorare medie de 8,9% în acest an, arată studiul PayWell 2021, realizat de PwC România. Majorarea salarială raportată pentru acest an este de aproape două ori mai mare față de cea pe care au anticipat-o respondenții, de 4,68%, în ediția studiului PayWell efectuată în 2020, într-o perioadă de incertitudine economică.
Dinu Bumbacea
„Liderii de afaceri aveau așteptări pesimiste în prima jumătate a anului trecut, când estimau un impact mult mai sever al crizei asupra economiei globale. Pe măsură ce restricțiile care au limitat activitatea au fost ridicate, efectele negative s-au atenuat și companiile au reușit să acorde în 2021 majorări salariale peste nivelurile pe care le luau în calcul la începutul crizei sanitare. Deși creșterile salariale de două cifre au revenit, din cauza inflației, câștigurile reale sunt erodate. Pentru anul viitor, previziunile sunt optimiste, însă moderate, pentru că efectele pandemiei vor continua pe termen mediu, iar climatul economic va rămâne volatil”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner la PwC România.
Dintre sectoarele prezente în studiu, cea mai mare creștere medie a salariilor în 2021, de 13,66%, a fost înregistrată de industrie, urmată de sectorul farmaceutic cu 10,51%, retail cu 8,2% și sectorul bancar cu 8,01%.
Funcțiunile organizaționale cu cele mai mari creșteri anul acesta au fost cele de vânzări, de servicii administrative și de infrastructură, precum și IT, reflectând prioritățile organizațiilor. Pe categorii de angajați, cele mai mari creșteri salariale au fost înregistrate în categoria experți (16,75%), restul specialiștilor, precum și nivelurile de muncitori / operatori având parte de o creștere aproape de media pieței. Cele mai mici creșteri au fost, și în acest an, în categoria management de top. În continuare, regiunea București-Ilfov conduce detașat, înregistrând un salariu mediu brut aproape dublu față de Moldova (8.850 lei față de 4.444 lei).
Evoluții pe termen mediu și lung
„Pe termen mediu și lung, noul model de creștere economică axat pe ecologie și tehnologie va solicita competențe adecvate, în special digitale, pentru a menține competitivitatea angajaților pe piața muncii și, implicit, performanța companiilor. În aceste condiții, reformele structurale în educație, asistență medicală sau infrastructură sunt mai necesare ca niciodată, pentru a reduce decalajul față de economiile dezvoltate. În România doar o treime dintre persoanele de vârsta adultă au competențe digitale de bază, iar programele de învățare și formare pe care companiile le oferă sunt foarte utile, dar trebuie dublate de educația formală, a școlii”, a declarat Daniel Anghel, partener, lider servicii fiscale și juridice la PwC România.
Topul beneficiilor
Topul beneficiilor este condus, și în acest an, de tichetele de masă, urmate de cafeaua și răcoritoarele gratuite, zilele suplimentare de concediu, bonusurile acordate cu diferite ocazii și abonamentele medicale.
„Beneficiile care erau populare și înainte de pandemie au rămas în continuare apreciate, în special datorită fiscalității avantajoase, dar pachetele de beneficii au început să includă tot mai mult alte facilități, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților (well-being). Remarcăm, în mod deosebit, promovarea timpului liber ca beneficiu, precum și accentul pe sănătatea mintală a angajaților (sesiuni de educație, terapie individuală sau linii dedicate de asistență pentru angajați).
Oana Munteanu – Senior Manager, PwC Romania
Sunt în general beneficii care răspund problemelor generate de pandemie, cum sunt stresul suplimentar generat de munca de acasă, grija mai mare pentru sănătate și timpul necesar pentru îngrijirea copiilor”, a arătat Oana Munteanu, director people & organisation la PwC România și coordonatoarea studiului PayWell.
În condițiile creșterii economice prognozate, digitalizării accelerate și ale schimbărilor în modul de a lucra, ne așteptăm ca piața muncii să devină tot mai dificilă pentru angajatori, în special în ceea ce privește competențele necesare proceselor de transformare. Presiunea asupra pachetelor de recompensare necesare atragerii și retenției oamenilor este similară perioadei de dinaintea pandemiei și capătă valențe noi, în contextul în care flexibilitatea muncii a devenit un criteriu tot mai important în alegerea angajatorului.
Alte concluzii ale sondajului
Salariile medii de top în 2021 au fost în departamentele de strategie, juridic și IT.
Cea mai bine plătită grupă de vârstă este cea cuprinsă între 26 și 43 de ani.
Peste 50 de poziții din companiile analizate, precum retail product team leader, operations-service quality management specialist, system arhitect, branch network development director, regional sales manager sau market access manager, au avut creșteri salariale de peste 20%.
Numărul locurilor de muncă vacante a început să crească după redresarea economiei, iar în primul semestru era cu 3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, dar cu 31% mai mic decât în 2019.
Studiul salarial și de beneficii PayWell România 2021 a fost realizat pe un eșantion de 103 companii private din sectoarele industrie, bancar, farmaceutic, retail, ospitalitate și analizează nivelurile salariale și politicile de remunerare. Studiul conține analize personalizate, în funcție de distribuția geografică, numărul de angajați și veniturile companiilor participante. Partea calitativă a raportului PayWell conține informații privitoare la politicile de remunerare, de exemplu creșterile salariale, bonusurile fixe și variabile, precum și analiza unui număr de beneficii extrasalariale oferite de către angajatori.
Datele cuprinse în acest comunicat se referă la partea din studiul PayWell PwC România care include industriile analizate și în edițiile precedente. În perioada următoare, va fi publicată varianta extinsă a raportului, care va cuprinde și alte sectoare de activitate.
Tradițional, inflația a fost asociată îndeobște ratelor înalte de creștere economică, care au dus la rate mici ale șomajului.
Pe culmile de creștere a ciclului economic, cererea este din ce în ce mai greu satisfăcută de producători, care se confruntă cu o capacitate limitată de producție și cu lipsa forței de muncă, șomajul fiind scăzut. În aceste condiții, diferența dintre cerere și ofertă duce la o creștere generalizată a prețurilor, adică la inflație.
Este momentul în care băncile centrale intervin pentru a pune piciorul pe „frâna” economiei prin creșterea dobânzilor. Este un demers care acționează pe două direcții. Pe de o parte, face creditele mai scumpe, iar pe de altă parte, descurajează comportamentul consumerist și încurajează economisirea. Astfel, economia este adusă la o rată de creștere sustenabilă, iar inflația revine sub control.
Multă vreme s-a considerat că această corelație inversă dintre inflație ridicată și șomaj scăzut (creștere economică ridicată) promovată de economiștii keynesieni este de nezdruncinat. Însă șocul petrolier al anilor ’70 a arătat că modelul nu este infailibil.
În contextul șocului petrolier din acea perioadă, economia americană a cunoscut cinci trimestre consecutive cu creștere economică negativă. În același timp, explozia prețului petrolului a făcut ca inflația să se dubleze în 1973, ca să ajungă la o valoare de două cifre în 1974. În paralel șomajul ajungea la 9% în mai 1975. O combinație care pe baza teoriilor populare de până atunci nu ar fi trebuit să existe. Ea a fost denumită stagflație pentru a descrie o situație de prelungită stagnare economică, însoțită de o inflație înaltă.
Există o îngrijorare în creștere că economiile țărilor dezvoltate s-ar putea îndrepta către o astfel de situație. Explozia prețurilor la petrol, gaze și energie electrică, criza transportului la nivel global, toate creează împreună furtuna perfectă pentru o creștere generalizată a prețurilor. În acest context, inflația din zona euro a ajuns în septembrie la 3,4%, un maxim al ultimilor 13 ani, în timp ce în Germania inflația de 4,1% este un maxim al ultimilor 29 de ani. În paralel însă, economiile naționale suferă pe măsură ce din ce în ce mai multe companii își micșorează capacitățile de producție pentru a ține costurile sub control.
O astfel de situație va duce la o creștere treptată a șomajului și temerea este că, în final, vom ajunge la stagflație. O astfel de situație va pune băncile centrale în fața unei dileme teribile. Pe de o parte creșterea inflației ar necesita creșterea dobânzilor, în timp ce stagnarea economică ar avea nevoie de scăderea dobânzilor. În același timp, trebuie spus că băncile centrale sunt tradițional mult mai preocupate de inflația produsă de cererea excesivă, decât de inflația produsă pe partea de ofertă, așa cum este cea cauzată de prețurile la energie. Acesta este și motivul pentru care, în pofida unor presiuni inflaționiste evidente, marile bănci centrale încă evită să crească dobânzile, cu scuza că presiunile inflaționiste sunt „tranzitorii”. Este o etichetă pe care investitorii o acceptă din ce în ce mai greu, motiv pentru care se manifestă în consecință: randamentele obligațiunilor pe termen mediu și lung sunt în creștere (prețurile sunt în scădere), în timp ce bursele par să fi ajuns la un platou.
În România, inflația este în creștere marcantă, în timp ce economia nu dă încă semne de încetinire. Ea însă este inevitabilă în condițiile reinflamării pandemiei și a corecțiilor bugetare pe care guvernul va trebui să le opereze în 2022. Un important element catalizator al economiei ar putea să fie reprezentat de Planul Național de Redresare și Reziliență având o substanțială finanțare europeană.
Cu condiția ca banii să fie alocați într-un mod eficient, astfel încât să ducă la un efect de angrenare în economie. Rămâne să găsim și forța de muncă necesară, iar atunci când o găsim, să nu fim obligați să o ținem închisă în case.
Interviu cu trei supereroine din programul InnovX BCR
Am mai spus-o și o vom tot spune: doar alături de oamenii potriviți poți organiza un accelerator de business de succes, care să și dea rezultate – motiv pentru care suntem atât de mândri și entuziasmați de echipa de mentori supereroi care s-a format în cadrul programului InnovX BCR. Avem plăcerea să discutăm din nou cu trei dintre aceștia, avându-le alături pe Elena Scherl, mentor cu superputeri în „Networking in the tech world”, pe Adela Ioniță, remarcându-se cu workshopul „Self Reflection”, și pe Camelia Panait, unul dintre noii membri ai acestei echipe de supereroi, care se va axa pe strategia de business, de marketing și de inovație.
Andreea Ioana Vlad: Cum ați ajuns să fiți mentori?
Elena Scherl
Elena Scherl: La Modex, sunt parte din echipa de business development, care se ocupă de relațiile cu partenerii și cu dezvoltarea afacerii, așa că s-a întâmplat în mod natural să fiu implicată și în parteneriatul cu InnovX BCR. Cred că mi se și potrivește. Fiecare dintre cei din echipă are norocul să lucreze într-o companie care ne permite să ne dezvoltăm profesional, unde ne potrivim mai bine și care ne încurajează să creștem în direcțiile respective.
Adela Ioniță
Adela Ioniță: Am primit invitația de a participa la workshopul unuia dintre mentorii programului și, vorbind cu echipa de aici, am descoperit că putem colabora și că pot contribui la curricula acceleratorului cu un training al meu. Probabil ne-am întâlnit în momentul potrivit pentru fiecare.
Camelia Panait
Camelia Panait: Pentru mine mentoratul este un fel de „pay it forward”. Eu am crescut profesional și personal datorită oamenilor cu care am lucrat și am interacționat, fie că și-au asumat acest rol de mentor în mod formal sau nu. Mi se pare firesc să dau cu aceeași măsură. Cu InnovX BCR am început să colaborez recent. Îmi plac programul, cultura și ambiția lui, îmi place echipa și îmi doresc să pot să contribui la dezvoltarea unor antreprenori de succes. În plus, învăț și eu enorm de la niște oameni care sunt foarte buni în domeniul lor.
Pe scurt, povestiți-mi despre subiectul, structura și conținutul workshopului pe care îl susțineți în programul InnovX BCR.
Elena Scherl: Workshopul pe care l-am pregătit se numește „Networking in the tech world”, adică cum să inițiem și să creștem relații profesionale într-un mediu de business mai degrabă tehnic. Acesta reunește atât lecții din experiența mea profesională, cât și cunoștințe din ceea ce am învățat într-un program de certificare pentru a preda etichetă de afaceri și, desigur, exemple din tot ce a făcut Modex până acum. Iau din toate câte ceva și îmi propun să le arăt participanților cum să comunice mai bine, de la un pitch până la e-mailul acela de început (numit „cold-email”), cum să relaționeze cu oameni de pe diferite niveluri profesionale, cum să se comporte și să maximizeze un eveniment de business, să le expun mai multe despre importanța cunoașterii diferențelor culturale și, evident, despre gafe în mediul de business, cu exemple cu tot.
Adela Ioniță: Workshopul prin care susțin companiile în InnovX BCR este despre gestionarea resurselor interioare și cultivarea abilităților de leadership. Este un workshop intens, concentrat, în care ne uităm la modul în care facem lucrurile, felul cum gestionăm informația și activitățile care ne ocupă timpul.
Descoperim modalități noi de a ne raporta la oportunități, provocări și schimbări. În plus, aducem elemente de „leadership embodiment”pe care antreprenorii să le utilizeze în toate ariile vieții lor, nu doar în business. Pentru că sunt coach, în întregul atelier se regăsesc elemente de coaching sistemic, iar în centrul atenției avem înțelegerea unor tipare comportamentale, descoperirea de modalități prin care să ne folosim de ceea ce avem și suntem deja, fără a mai simți nevoia de acumulare, de încărcare și de a trece prin sentimentul de „nu e niciodată suficient”. Este, aș putea spune, un workshop care ajută oamenii să ia o pauză, să se uite de sus la viața lor profesională (poate și personală) și să reașeze unele elemente la care nu s-au gândit până la acest moment, căpătând astfel o nouă perspectivă.
Camelia Panait: Subiectele pe care le voi acoperi sunt: strategie de business, cum să crești un business, strategie de marketing și inovație. Unde cred eu că pot să aduc valoare adăugată este atenția la client, gândire strategică în înțelegerea clientului și analiza de oportunități și formularea unei propoziții de valoare relevantă și diferențiatoare, expertiză în construcția unui plan de lansare (go-to-market) și atenția la întrebări, prezumții critice și parcursul lor de validare.
Am învățat că singurul mod de a naviga adecvat realitatea este cel pe bază de întrebări catalitice care provoacă prezumțiile cu care operăm, statu-quo-ul și generează idei noi. Ne-am formulat ca organizație întrebările potrivite? Cum putem să formulăm întrebări mai bune la nivel de organizație? La MIT, de exemplu, dar nu numai, există o întreagă cultură a formulării întrebărilor și a interogației cvasicontinue. Mi-ar plăcea să contribui la acest mod de gândire în InnovX BCR.
Ce schimbare sperați să aduceți în participanți ca antreprenori, dar și pe plan personal?
Elena Scherl: Antreprenorii participanți sunt oameni cu idei extraordinare și deosebit de curajoși – să pună suflet într-o idee, fonduri personale și nopți nedormite și apoi să meargă cu această idee în piață necesită curaj. Sper că pot contribui la succesul lor ajutându-i să înțeleagă niște realități din piață și cum să se adapteze la aceste realități: lumea profesională nu este frecventată numai de profesioniști raționali și obiectivi. Oamenii judecă alți oameni, își formează prejudecăți și acordă credit (nu doar financiar) pe baza propriului filtru. Și e bine să știm cum să ne poziționăm față de aceste filtre.
Adela Ioniță: Misiunea mea este să susțin antreprenorii pe drumul lor, lucru care nu este deloc ușor. Pentru fiecare dintre ei, îmi doresc să se schimbe sau să se întâmple ce au ei nevoie pentru ca acest drum să fie unul de creștere și împlinire. Îmi doresc să-și ia din workshop și din interacțiunea noastră o conștientizare asupra rutinei lor, iar eu să le ofer spațiul necesar pentru a-și aduna resursele cele mai utile în atingerea scopurilor pe care le au.
Camelia Panait: Antreprenoriatul este un mediu și un parcurs care aduce cu sine multă ambiguitate și incertitudine pe termen mediu și lung. Prin urmare, și o presiune mare în a avea răspunsurile corecte. Mi-ar plăcea să creăm o cultură a întrebărilor mari, cheie, și confortul de a naviga prin realitate cu ele.
Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceți ca mentor?
Elena Scherl: Pentru mine este o experiență de învățare în egală măsură cu experiența participanților. Este fascinant să descopăr procesul gândirii din spatele unui model de business, care pare bine definit și pus la punct dar care este rezultatul a nenumărate ore de muncă. Sunt oameni diferiți, din medii diferite, care pun în joc pentru o idee aproape tot ce au. Este o experiență care mă inspiră profesional.
Adela Ioniță: Îmi place interacțiunea cu antreprenorii, în mod cert. Îmi plac sclipirile din ochii lor când au conștientizări, momentele de bucurie când află ceva util și cele de blocaj și confuzie când descoperă ceva incomod despre ei – știu că acolo se va produce o schimbare. Toate aceste momente sunt neprețuite. Apoi, mă bucură nespus faptul că pot contribui și astfel la dezvoltarea antreprenoriatului, că pot susține tot mai mulți oameni în această direcție. Îmi place să văd cum oamenii cresc.
Camelia Panait: Ca mentor, mă hrănește să facilitez conversații, să provoc o gândire inovatoare și să învăț din întrebările altora.
Ce face echipa InnovX BCR inedită?
Elena Scherl: Echipa InnovX BCR mi se pare ca o familie care îți dorește binele cu adevărat. Ideea de accelerator nu este nouă, însă valoarea unui program de accelerare este adusă de echipa de oameni care-și pun timpul, contactele, cunoștințele la bătaie ca să ridice businessurile participante. Apreciez că acest program a crescut de la an la an și a devenit o platformă nu doar pentru businessuri locale, ci și internaționale. Sunt companii care aplică de prin toată lumea și acceptarea lor în program arată generozitate și dedicare în susținerea ideilor inovatoare.
Adela Ioniță: Aici totul este organizat, bine pus la punct, ritmul de lucru este rapid, iar lucrurile se întâmplă în mod accelerat. Este modelul acela de echipă care lucrează bine, are rezultate, face totul la timp și se îngrijește și de conectarea, socializarea și de consolidarea relațiilor. Când intri în această echipă ai impresia că ai fost aici din totdeauna, iar conexiunile avute în mediile de învățare de și de business sunt neprețuite.
Reputația câștigată, profesionalismul, accesul la o multitudine de resurse pe care le oferă cu generozitate companiilor din program – toate acestea definesc echipa InnovX BCR drept inedită și, cu siguranță, una pe care vrei să o cunoști.
Camelia Panait: InnovX BCR este primul accelerator din România care a pus formarea și educația cohortelor pe primul loc în cadrul programului. Îmi plac foarte mult accentul pe educația antreprenorială și standardele înalte pe care proiectul le oferă, împreună cu comunitatea care s-a format de când s-a lansat programul.
Ce sfaturi aveți pentru antreprenorii din zona de startup?
Elena Scherl: Să-și aducă aminte că afacerile cresc inevitabil atunci când relațiile pe care le inițiem în mediul profesional nu sunt vădit dictate de un interes. Sigur, ne putem justifica că nu avem timp de conversații, că mergem la anumite evenimente și stabilim întâlniri în mod strategic, special pentru a face anumite contacte sau promisiuni de cooperare ulterioară și, deci, este esențial să aflăm cât mai repede într-o discuție cu necunoscuți cine ne poate deveni „folositor” mai apoi sau nu. Însă, fix planificarea aceasta strategică este ceea ce îi face pe oameni să se distanțeze de noi. Cumva iese la iveală imediat orientarea către a vinde, pe a ne prezenta produsele și pe a ne găsi clienți. Și atunci, dacă nu ne plac oamenii aceștia care forțează lucrurile, ar trebui să nu fim oamenii aceștia.
Adela Ioniță: Pune ochii pe țintă, obiectivul în minte și mâna pe tastatură. Repetă zilnic. Sau, mai descriptiv: concentrează-te pe ce ți-ai propus, ține minte ce vrei și, când lucrurile nu merg schimbă planul, nu obiectivul. Lucrează consecvent, îmbină lucrul cu învățarea și observă ce te distrage de la ceea ce faci. Este foarte important să știi să iei decizii – sigur, chiar dacă știi, tot vor fi momente în care vei alege greșit, dar învață procesul decizional – te va scuti de mult timp pierdut și multe regrete.
Banii sunt importanți, să nu ne amăgim că n-ar fi. O afacere care nu face bani, e hobby.
Vorbește cu oamenii, nu te chinui singur, nu te amăgi, nu te lăsa blocat, nu are rost. Sunt mulți oameni competenți care te pot ajuta și sunt dornici să facă asta. În același timp, nu te pierde în învățare și nu asculta pe oricine. Filtrează.
Ia-ți un coach, un mentor sau orice specialist care te poate susține să accelerezi. Nu merită să pierzi timp dacă nu reușești singur – aici nu e loc pentru orgoliu. Înscrie-te într-un accelerator.
Lucrează printre oameni, ieși la o cafea, pleacă de acasă și din birou. Izolarea este foarte la îndemână când ai un startup – nici nu știi când au trecut 10 ore de când tu nu ai ieșit din cameră. O zi așa, o săptămână tot așa, iar în câteva luni te întrebi de ce ești deprimat, unde au dispărut creativitatea, entuziasmul, motivația și de ce pare că totul devine greu.
Învață să gestionezi procrastinarea, distragerea atenției, vorbitul în public, alimentația și mișcarea, relațiile cu oamenii, relația cu tine, relația cu banii, timpul de odihnă, oboseala, relația ta cu schimbarea, pericolul și eșecul.
Camelia Panait: Antreprenoriatul de succes este în bună măsură și un parcurs mental. Modelele mentale cu care operăm ne construiesc realitatea. Ca în orice domeniu care solicită performanța, și în antreprenoriat este important sa ne înțelegem și ne actualizăm psihologia.
Modelul de operare implicit al unui startup este cel de supraviețuire, pe termen scurt. Cred că este important ca orice antreprenor să echilibreze acest tip de gândire cu o viziune și o gândire pe termen lung. Aproape toată lumea gândește pe termen scurt și vizează rezultate imediate de confirmare. Gândirea pe termen lung creează avantaj competitiv. Viziunea și o cultură organizațională puternică vor fi reperele businessului în vremuri complicate. Și vor veni vremuri complicate.
„Data love” și insighturi puternice
Folosesc aici un citat care îmi place mult: „în spatele fiecărei companii de tech interesante există un insight puternic despre psihologia umană”. Cu alte cuvinte, în lumea unui antreprenor, produsul este totul. În lumea celorlalți, produsul lui este doar o bucățică de realitate (în cel mai bun caz, atunci când contează). Revenim atunci la întrebări catalitice: ce reprezintă produsul tău pentru ei (cei care îl vor cumpăra și/sau utiliza) astfel încât să merite un loc și atenție în viețile lor aglomerate? „Data love” este modul de gândire care susține generarea de bună cunoaștere și creștere sustenabilă.
Interviu realizat de Andreea Ioana Vlad, startup enthusiast
Interviu cu Niculae Iancu, mentor în cadrul programului InnovX BCR
Andreea Ioana Vlad: Ne puteți da mai multe detalii despre experiența dvs. profesională anterioară?
Niculae Iancu: Am activat peste 25 de ani în domeniul securității și apărării naționale. Pe parcursul carierei am lucrat în cercetarea tehnico-inginerească militară, în domeniul politicii și planificării securității și apărării naționale și în învățământul superior militar, ca rector al Academiei Naționale de Informații.
Cum ați făcut trecerea către educație?
A fost o finalitate firească a unei cariere în care am fost implicat în activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și planificare strategică, toate aceste etape contribuind la dobândirea și consolidarea unor competențe organizatorice și funcționale și a unor cunoștințe pe care am avut ocazia să le împărtășesc cu generațiile mai tinere, cu oameni interesați de domeniul securității naționale.
Cum ați ajuns să fiți mentor?
Am avut plăcuta surpriză să fiu cooptat de o echipă de entuziaști în etapa de conturare a conceptului InnovX BCR, oameni interesați de a aduce problematica securității într-un cadru organizat de dezbatere a unor teme specifice mediului de afaceri, deschis tinerilor antreprenori. Mi s-a părut o idee salutară, mai ales că securitatea nu reprezintă un subiect tradițional de atenție pentru cei interesați să deschidă sau să conducă o afacere. Cred că trăim într-o lume plină de pericole și avem obligația să conștientizăm și să anticipăm prezența acestora, să înțelegem cauzele și natura lor și, poate cel mai important, să găsim soluții pentru a depăși cu succes obstacolele care or să apară la tot pasul, în orice momentul al existenței noastre.
În România, suntem tributari unei culturi reduse de securitate. Acesta este un factor cu potențial negativ și în lumea afacerilor. În general, afacerile românești nu percep la nivelul real pericolele din interiorul mediilor în care se dezvoltă și, totodată, au un apetit scăzut pentru a investi în securitatea lor. Într-adevăr, securitatea costă. Însă, cu cât investițiile în securitate sunt asumate mai devreme, cu atât mai mari vor fi beneficiile pe termen mediu și lung. Trebuie înțeles că securitatea unei afaceri nu se referă numai la realizarea și protejarea profitului, ci și la o serie întreagă de securități, așa cum sunt securitatea oamenilor din cadrul organizației, securitatea activelor, protejarea imaginii, securitatea informației etc. Totodată, securitatea și soliditatea unei afaceri românești reprezintă o particulă importantă din arhitectura complexă a securității naționale.
Ați schimbat în vreun fel subiectele pe care le abordați în timpul sesiunilor de mentorat?
Cu fiecare nouă serie a programului nostru ajustez conținutul, pentru că interacțiunea cu participanții reprezintă pentru mine o adevărată provocare, iar contextele de securitate se schimbă în permanență. Este o chestiune care mă fascinează. Practic, fiecare cohortă de participanți la acceleratorul InnovX BCR dezvoltă o personalitate proprie. Se creează un fel de microcultură a grupului, care ne influențează și pe noi, ca mentori, și ne obligă să ne ajustăm mesajele pentru a răspunde cât mai concret așteptărilor particulare ale acestor mici comunități. Totodată, există o diferență firească de conținut determinată de nivelul la care se găsesc aceste afaceri. Activitatea de mentorat este organizată pentru cele trei categorii de participanți (Grinders, Startups, Scaleups) și, în mod evident, se observă amprenta cifrei de afaceri asupra comportamentului economic al fiecărei categorii, care se reflectă la nivel de necesități, resurse și chiar emoție.
Resimțiți diferențe la nivel receptiv în funcție de categoria grupei din program?
Da. Diferențele sunt foarte mari, nu doar din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ci observ chiar diferențe de interes și implicare între seriile succesive de la același nivel de participanți. Pentru mine, aceasta este consecința unei insuficiente culturi de afaceri la nivelul tinerilor antreprenori români. Observ o tendință, uneori exacerbată, a unor participanți de a pune prea mult preț pe intuiție și pe gândirea speculativă, care deși sunt importante în viață, în general, și în afaceri, în mod special, consider că nu sunt suficiente în obținerea și asigurarea recurenței succesului. Este nevoie de o pregătire temeinică, de gândire critică și creativitate conștientă și de urmarea de modele teoretice în generarea sistematică și sustenabilă de inovare și profit.
Ce ați schimba?
Sunt multe de schimbat, iar de aici o presiune suplimentară pe sistemele de educație. Se vorbește foarte mult despre nevoia de a introduce unele noțiuni antreprenoriale în programele școlare. Acest lucru deja se întâmplă la nivel liceal, însă efortul trebuie continuat pentru dezvoltarea unui model de gândire economică și a unei responsabilități antreprenoriale atât de necesare pe toată durata vieții active a viitorilor absolvenți. Desigur, că aș adăuga aici și îmbinarea armonioasă a acestora cu elementele de cultură de securitate necesare unei societăți competitive.
Cum ați reușit să-i ajutați până acum pe participanți?
Cred că am reușit să îmi aduc contribuția pe mai multe paliere. Primul palier este organizarea unui conținut de informații pe care le considerăm utile pentru formarea unui comportament activ și conștient de business. Aceasta este o condiție importantă pentru succesul unui accelerator de afaceri. Punând accent pe conținut, poți să creezi și un dialog structurat pentru comunicarea de idei către un auditoriu nespecializat. Al doilea palier este cel al provocărilor. Întrebăm: „ce-ar fi dacă?” Cum ar fi dacă lucrurile s-ar petrece în afara ariei de confort sau în afara certitudinilor construite pe percepții și intuiție? Gândirea critică este importantă aici, iar dezbaterea este posibilă datorită cunoștințelor dobândite pe primul palier. Palierul al treilea este accentul pe care îl punem pe lucrul în echipă! Înțelegerea importanței echipei este critică pentru succesul unei afaceri. Construcția unei echipe competitive este esențială.
Ar mai exista vreun palier?
Ar fi de amintit importanța comunităților naționale și internaționale pentru stabilitatea și dezvoltarea afacerilor. Este palierul care susține componenta de internaționalizare a afacerii și dimensiunea sa de responsabilitate socială. Parcurgerea sistematică a acestor niveluri este importantă. Nu este bine să „arzi” etape, chiar dacă intuiția ți-ar dicta asta sau presupusele oportunități ar crea mirajul succesului facil.
Ce schimbare sperați să aduceți în participanți atât ca antreprenori, cât pe plan personal?
Aș esențializa prin a afirma viziunea acestui program: crearea sau impregnarea la nivelul antreprenorilor români cât mai devreme – cu cât mai devreme cu atât mai bine – a unei culturi solide de business. Totodată, ne dorim să oferim o structură pentru materializarea ideilor de afaceri și conturarea unor direcții sănătoase de dezvoltare pentru întreprinderile economice pe care fiecare participant le imaginează înainte de intrarea în program. La nivel personal, mă bucur să descopăr oameni tineri cu inițiativă, care au voința de a aduce o schimbare la nivelul societății în care trăiesc.
Ce vă place cel mai mult la ceea ce faceți?
Feedbackul – să observi că există și un câștig din efortul depus. Până la urmă, participarea noastră în această comunitate este liber consimțită, iar măsura contribuției pe care o aducem în cadrul programului este fixată de participanții noștri.
O notă de încheiere?
Echipa InnovX BCR este o echipă specială, pentru că oameni din diverse domenii de activitate, cu experiențe total diferite, s-au strâns în jurul acestei idei. Ca mentori, formăm o coaliție de voință – ca să folosesc un termen militar – prin faptul că împărtășim niște valori și interese comune și suntem motivați de dorința creșterii economice a țării noastre. Pentru mine, aceasta este și o măsură a securității naționale.
_________________
Interviu realizat de Andreea Ioana Vlad, startup enthusiast
În ultimii ani, tehnologia a devenit indispensabilă vieții de zi cu zi, iar noi căutăm să obținem soluții care ne pot ușura munca și, de ce nu, chiar ne pot accelera timpul de lucru. Tot mai des simțim nevoia de a utiliza și de a integra produse care sunt simplu de folosit și îmbunătățesc activitatea.
Împins de nemulțumirea reprezentată de numărul foarte mare de date și documente analizate manual, Bogdan Naforniță se află astăzi în postura de CEO și fondator al unui startup a cărui principală misiune o reprezintă automatizarea acestei acțiuni în domeniul financiar și operațional. Cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul financiar, Bogdan ne povestește cum alături de Cosmin Merișescu, chief technical architect, au pornit împreună în călătoria pe care o reprezintă formarea unui startup, pe care astăzi îl regăsim sub numele de Profluo.
Fondată în anul 2016, Profluo este o platformă digitală care are ca scop transformarea documentelor fizice în obiecte digitale, care pot fi integrate și implementate în sarcinile tale de zi cu zi. Toate aceste acțiuni se desfășoară cu ajutorul unor algoritmi matematici foarte avansați care reușesc să recunoască într-un mod rapid și eficient datele din documente. Acești algoritmi sunt preciși și rapizi, având nevoie de un singur document pentru a învăța șablonul existent, fiind specializați în înțelegerea documentelor. O astfel de soluție pare greu de utilizat și integrat, însă Profluo reușește să permită fuziunea într-un mod ușor și rapid, aceasta fiind foarte flexibilă.
În mod evident, există o competiție acerbă pe piață, iar diferențierea și acapararea reprezintă două obiective foarte greu de atins, însă Profluo reușește din ce în ce mai mult să câștige vizibilitate. După numeroase încercări, căutări și după variate experiențe, echipa a realizat importanța în identificarea unui utilizator final, a clientului care poate folosi și beneficia cel mai mult din soluția pe care o oferă. Acesta a fost găsit în companiile mijlocii, care au o nevoie uriașă pentru acest tip de tehnologie, dar care din punct de vedere financiar nu își permit să folosească sau să implementeze soluții asemănătoare deja existente. Alte avantaje majore le reprezintă reducerea timpului alocat pentru astfel de acțiuni, care acum pot fi făcute digital, și mai ales reducerea semnificativă a numărului de erori care pot apărea din cauza operatorului.
Întrebat despre efectul pe care pandemia l-a avut asupra companiei, Bogdan a specificat că aceasta nu a afectat într-un mod major activitatea și structura companiei. În mod întâmplător, anul 2020 a reprezentat perioada în care s-a hotărât o nouă organizare a startupului, în ceea ce privește echipa, tehnologia, cât și concentrarea pe un singur produs, și anume a ceea ce cunoaștem astăzi ca fiind Profluo, mai exact un produs care se focusează pe procesarea inteligentă a documentelor.
Bineînțeles, toate aceste schimbări au adus cu ele o perioadă mai dificilă, cu o oarecare nesiguranță, însă tot acest demers a fost răsplatit, odată cu lansarea unui produs „excelent, matur, coerent, foarte performant și în dezvoltare accelerată!”, după cum ne anunță CEO-ul. Prin răbdare, un efort uriaș și sacrificii, echipa Profluo aduce pe piață un produs inovator.
Compania a participat în 2021 la programul de accelerare InnovX BCR, în cadrul căruia a reușit să câștige locul întâi în grupa Grinders, cât și premiul oferit de UiPath pentru cel mai inovativ startup în tehnologie. Bogdan menționează că intrarea în cadrul acestui program a adus de la sine o înțelegere mai bună a modelului de business, ajutor primit din partea curriculei Disciplined Entrepreneurship, un ghid recomandat pentru orice startup aflat la început de drum.
Prin intermediul programului InnovX BCR, Profluo a reușit să se întâlnească și să discute cu potențiali clienți, chiar reușind să încheie contracte cu unii dintre ei. Totodată, accesul la partenerii de tehnologie ai programului (Microsoft, UiPath și Modex) a prezentat un mare avantaj, întrucât deschiderea către programele lor tehnice a contribuit la economisirea unor resurse financiare și de timp.
Formarea unei echipe bine puse la punct, care înțelege direcția de mers a proiectului și care este pasionată de ceea ce face ocupă cea mai importantă parte din crearea unui business de succes. Un grup care are un țel comun și care înțelege adevăratul potențial al unui produs reprezintă baza unei dezvoltări exponențiale, spune Bogdan Naforniță.
În construirea unei companii, munca de echipă aduce cea mai mare eficacitate, iar cu asta Bogdan ne mărturisește că „teamwork-ul are o mare valoare și este bine sudat în jurul misiunii și al produsului”.
În cele din urmă, clientul este cea mai importantă componentă în extinderea unui startup, și nu numai. Orice companie, indiferent de mărimea ei, trebuie să conștientizeze că testul final îl reprezintă părerea clientului. De aceea, orice feedback sau remarcă constructivă din partea acestora este binevenită și chiar încurajată.
În ceea ce privește evenimentele importante, cu un impact major pentru Profluo, care vor urma să aibă loc în decursul acestui an, Bogdan insistă să păstreze surprizele, astfel că îndemnăm publicul să fie atenți la ce pregătește acest startup.
Ca țintă principală, echipa își dorește ca până la sfârșitul anului 2021 produsul să poată deveni din ce în ce mai independent de orice intervenție umană, un pas major care ar duce la o autonomie a procesului de prelucrare a documentelor. Pe lângă îmbunătățirile care vor fi aduse, alte planuri pentru viitorul apropiat includ și parteneriate cu diverse canale de distribuție, dar și integrări cu alte sisteme.
_________________
Articol de Simina Iriza, assistant project manager at InnovX BCR
Pădurile țării constituie o resursă naturală complexă pentru economia națională, pentru sănătatea populației și pentru mediu, recunoscută ca atare într-un mod care o situează între valorile noastre incontestabile, clasicizate la nivelul cunoașterii generale. De aceea, apare ca firească includerea problematicii privind gospodărirea durabilă a pădurilor României și reglementarea domeniului silvic într-un act de interes larg, decisiv, cum se preconizează să fie „Legea suveranității – Legea pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”. Legea este în fază de proiect lansat în dezbatere publică de Parlamentul României, publicat în „Monitorul oficial” nr. 925 din 28 septembrie 2021. În contextul cuprinzător al referirilor în proiectata lege la interesul suveran inclusiv în abordările de ordin ecologic, reglementările pentru exploatarea și protejarea pădurilor ocupă un loc distinct. Pe marginea reglementărilor preconizate care-i privesc direct, profesioniștii pădurilor au o serie de observații.
Măsuri demagogice și populiste
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn apreciază că „propunerile de modificare a legislației de mediu și a Codului silvic din proiectul de lege a suveranității, privind protejarea interesului superior și suveran al poporului și cetățeanului român, sunt propuneri demagogice și populiste, care nu vizează problemele reale ale sectorului pădure-lemn, iar potențialele efecte ale acestor măsuri ar fi negative”.
De interes pentru silvicultură și industria lemnului în proiectul de lege în discuție, organizația profesională a specialiștilor din industria lemnului citează „Capitolul II – Măsuri ecologice pentru protejarea interesului superior și suveran al poporului și al cetățeanului român”. Specialiștii asociației Prolemn semnalează că „propunerile din acest capitol nu sunt absolut deloc fundamentate pe fapte și nu pot fi susținute prin argumente”.
A fost lansată campania națională „Contrabanda e boală grea!”, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la Centrul Vămii Române pentru Formarea Echipelor Canine, recent înființat în Pantelimon.
„Contrabanda e boală grea!”, lansată în parteneriat cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Direcția Generală a Vămilor (DGV), Poliția de Frontieră, Poliția Română, cu sprijinul JTI România, urmărește informarea publicului referitor la efectele negative ale contrabandei asupra economiei și societății. Prin mesajul puternic ancorat în actualitate, campania își propune să capteze o audiență cât mai largă, contribuind la creșterea gradului de conștientizare a consecințelor contrabandei: proliferarea criminalității, prejudicierea bugetului de stat, stoparea dezvoltării economice la frontiere.
Dan Vilceanu
„Salut inițiativa tuturor celor implicați în lupta împotriva traficului ilicit de produse, și în special de țigarete. Trebuie menționate rezultatele bune ale inspectorilor Direcției Generale a Vămilor în protejarea veniturilor bugetului de stat. Vom implementa cât mai multe măsuri de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, pentru că îmi doresc să avem o economie dezvoltată corect și echitabil. Dotarea punctelor vamale din România cu echipamente de scanare performante este vitală, mai ales că beneficiile acestei achiziții vor compensa investițiile. Acest demers trebuie accelerat, de aceea am adăugat în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și această componentă, de reformă a autorității vamale, în valoare de peste 64,3 milioane euro. Cu toate acestea, indiferent de gradul de sofisticare tehnică, sunt remarcabile abilitățile și devotamentul acestor echipe canine, special antrenate pentru a fi un mijloc eficient de luptă împotriva contrabandei”, a declarat ministrul finanțelor, Dan Vîlceanu.
Marcel Simion Mutescu, director general Directia Generala a Vamilor – ANAF
„În 2020, comerțul ilegal cu țigarete a înregistrat un nivel mediu de sub 10%, cel mai mic din ultimii 15 ani. Și în anul în curs, contrabanda cu produse din tutun se menține la cele mai mici niveluri. Direcția Generală a Vămilor va continua să deruleze acțiuni de amploare pentru combaterea traficului ilegal, în strânsă colaborare cu instituțiile abilitate ale statului, precum și cu mediul privat onest. În momentul de față, în punctele vamale din România sunt active, și cu sprijinul JTI, 44 de echipe canine mobile, specializate în depistarea țigaretelor, drogurilor și a numerarului. De asemenea, derulăm de mai bine de zece ani în parteneriat cu JTI campanii publice de conștientizare a efectelor profund negative ale contrabandei cu țigarete asupra economiei și a societății. Comerțul ilegal cu produse accizabile e un fenomen complex, care poate fi combătut doar prin colaborare și parteneriat”, a declarat directorul general al Direcției Generale a Vămilor, Marcel Simion Mutescu.
„Combaterea fenomenului contrabandei cu țigarete continuă să reprezinte o prioritate pentru Poliția de Frontieră, sens în care sunt derulate acțiuni în toate zonele de competență, independent sau în colaborare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în domeniul fiscal sau ordine și siguranță publică. Și în acest an, eforturile polițiștilor de frontieră au fost concretizate în capturi aproape zilnice în zona de competență. Astfel, în primele nouă luni, polițiștii de frontieră au reținut în vederea confiscării, aproximativ 2,5 milioane pachete cu țigări de contrabandă, cu o valoare aproximativă de 30 milioane lei, precum și importante cantități de tutun. De asemenea, prin parteneriate încheiate cu producătorii de țigarete a fost dezvoltat și segmentul de prevenire a acestui fenomen care prejudiciază nu doar veniturile la buget, ci reprezintă și un real pericol pentru societate, alimentând infracționalitatea și crima organizată. De-a lungul anilor, Poliția de Frontieră Română a colaborat cu JTI România într-un cadru mai larg, fiind derulate mai multe campanii publice naționale și regionale de conștientizare a efectelor negative ale comerțului ilegal cu țigarete, care reprezintă o dovadă a efortului comun pe care îl depun instituțiile de aplicare a legii și producătorii de tutun pentru stoparea traficului ilegal de țigarete”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliție Liviu Bute.
Aurel Dobre, Director Director Adjunct al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice
„Eforturile constante ale Poliției Române, pentru prevenirea și combaterea contrabandei cu țigări, au dus la atingerea acestui nivel minim al pieței negre. Acțiunile susținute ale polițiștilor au demonstrat eficiența lor, atât prin volumul de dosare penale instrumentate, controale efectuate, cât și prin numărul de capturi realizate. Acest demers a putut fi îndeplinit doar prin strânsa colaborare cu partenerii instituționali și reprezentanții mediului privat”, a declarat comisar-șef de poliție Aurel Dobre, director al Direcției de Investigare a Criminalității Economice a Poliției Române.
Gilda Lazar, JTI
„Scăderea contrabandei cu țigarete înseamnă creșterea pieței legale, concretizată în încasări mai mari pentru bugetul de stat. În 2020, un an de criză fără precedent, veniturile din acciza la țigarete au fost singurele în creștere, cu 10,9% mai mult decât în 2019. Conform execuției bugetare pe primele opt luni ale anului 2021, veniturile provenite din acciza pe tutun au crescut cu 11,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta pentru că piața neagră s-a situat în 2020 sub nivelul mediei europene de 10%, tendință menținută și în 2021. Foarte important, politica fiscală a fost predictibilă, iar cadrul de reglementare nu a suferit schimbări radicale și neașteptate. Suntem convinși că aceste campanii anuale de informare a publicului larg despre consecințele comerțului ilegal asupra economiei și societății, desfășurate de-a lungul ultimului deceniu, precum și parteneriatele inițiate cu autoritățile de aplicare a legii încă din 2005, contribuie semnificativ la scăderea pieței negre. Vom continua și pe viitor să fim un contribuabil solid, implicat în rezolvarea problemelor comunității”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications la JTI România, Moldova și Bulgaria.
Exercitiu echipe canineExercitiu echipe canine
Campania va fi susținută prin afișaj stradal în județele cele mai afectate de comerțul ilicit, în București și toate zonele de frontieră, precum și pe TVR și online pe www.faracontrabanda.ro și pe www.facebook.com/faracontrabanda.ro.
Limitarea circulației cauzată de pandemie și eforturile conjugate ale autorităților au dus la scăderi istorice ale comerțului ilegal (7,7% în iulie, cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 15 ani). Odată cu revenirea la normalitate, trendul se poate, însă, inversa.
Printre cele mai eficiente instrumente de luptă împotriva contrabandei se numără echipele canine mobile. În această toamnă, 19 câini s-au alăturat echipelor canine ale Vămii, fiind deja implicați în stagii de formare. JTI România derulează campanii publice anticontrabandă în parteneriat cu autoritățile din anul 2010.
