Autoritatea de Supraveghere Financiară a încheiat un acord de colaborare cu Academia de Studii Economice din București, cu Universitatea de Vest din Timișoara și cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași în vederea derulării unui proiect de dezvoltare a abilităților antreprenoriale pentru doctoranzi și post doctoranzi în domeniul științelor economice.

Proiectul face parte din Programul Operațional Capital Uman, cu finanțare europeană, pentru contribuția la creșterea coeziunii economice și sociale în cadrul Uniunii Europene. Autoritatea de Supraveghere Financiară s-a implicat în acest proiect din dorința de a oferi oportunitatea cercetătorilor înscriși în program să înțeleagă mai bine mecanismele de funcționare a piețelor financiare non-bancare și să-și utilizeze instrumentele avansate de analiză pentru explorarea mai aprofundată a conexiunilor din aceste piețe și a rolului lor fundamental în dezvoltarea economică a României.

„Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, ne dorim o colaborare strânsă cu mediul academic pentru a susține noi generații de experți, care să activeze cu profesionalism pe piețele financiare din România și care să contribuie pe termen lung la dezvoltarea acestora, dar și la creșterea gradului de incluziune financiară din țara noastră”, a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.

În perioada ianuarie – februarie 2021, mai mulți experți din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară lucrează cu cei aproximativ 50 de doctoranzi și cercetători post-doctorat, înrolați în program, care derulează în perioada aceasta stagii de practică online la A.S.F. Aceștia dezbat și explorează teme actuale și de interes precum: interconexiunile și legăturile dintre piețele financiare, incluziunea financiară, volatilitatea în contextul pandemiei și evoluția prețurilor activelor financiare, dezvoltarea piețelor și impactul asupra creșterii economice, precum și o varietate de tehnici și de instrumente cantitative de analiză.

Autoritatea de Supraveghere Financiară va desfășura, în perioada următoare, mai multe programe în acest domeniu pe care le va comunica în mod public.

Criza generată de COVID-19 va accelera consolidarea sectorului bancar din Europa Centrală și de Est (ECE) în următorii ani, în condițiile în care băncile mici riscă să nu treacă cu bine peste provocările legate de profitabilitate și de capital, conform celei mai recente ediții a studiului Deloitte CEE Banking M&A, efectuat în 16 țări, inclusiv România. Soliditatea este crucială în cazul unui șoc economic, iar sectorul bancar din ECE este încă foarte fragmentat, cu numeroși jucători cu cote de piață marginale, explică studiul.

România a fost una dintre cele mai active piețe din regiunea Europei Centrale și de Este în domeniul fuziunilor și achizițiilor (mergers and acquisitions – M&A) în sistemul bancar, cu trei tranzacții între 2019 și septembrie 2020, și anume preluarea de către Olimpiu Bălaș a 63% din Banca Comercială Feroviară, achiziționarea de către EximBank România a 99% din Banca Românească, preluarea de către J.C. Flowers a 100% din Bank Leumi România. Conform analizei Deloitte România privind piața locală de M&A în 2020, sectorul financiar a fost printre cele mai active anul trecut după numărul de tranzacții.

„La debutul crizei generate de COVID-19, sectorul bancar românesc era solid în comparație cu media la nivelul UE în ceea ce privește rata de adecvare a capitalului, lichiditatea și gradul de acoperire cu provizioane a expunerilor neperformante. Adevăratele efecte ale crizei vor fi vizibile abia începând cu raportările financiare pentru 2020 și cu siguranță vor lăsa urme asupra profitabilității sistemului și a ratei de portofolii neperformante. Este de așteptat ca tendința de consolidare din România să ia amploare din cauza contextului generat de pandemie și a faptului că peste 70% din activele bancare locale sunt deținute de grupuri bancare străine, așadar sunt strâns legate de tendințele europene”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Deloitte România.

Cel mai mare număr de tranzacții din ECE a fost înregistrat în statele baltice (șase tranzacții), Serbia (patru tranzacții) și Cehia (trei tranzacții, la fel ca în România) între 2019 și septembrie 2020. Cei mai activi cumpărători din regiune au fost grupul ungar OTP Bank (trei tranzacții) și KBC Group (două achiziții) în perioada analizată de studiu. La extrema opusă, cei mai activi vânzători au fost Société Générale (patru tranzacții), Danske Bank (trei tranzacții) și Piraeus Bank (două tranzacții) între 2019 și septembrie 2020.

Înainte de declanșarea pandemiei, sectorul bancar din ECE înregistra o rată medie de adecvare a capitalului de 20% la finalul lui 2019, o rentabilitate medie a capitalului propriu (return on equity) de 12,7% și un nivel istoric al ratei de credite neperformante (non-performing loans – NPL) de 7,2%, subliniază studiul. Pe măsură de condițiile macroeconomice se deteriorează, este de așteptat ca incapacitatea de plată să crească în următoarea perioadă. Estimările Deloitte arată că rata de neperformante pe segmentul de credite acordate persoanelor fizice va crește cu aproximativ 3% în următoarele 12-24 de luni. Segmentul de credite neperformante acordate companiilor va evolua într-un ritm similar, influențat în principal de sectoare precum ospitalitate, transport și logistică, imobiliar și construcții. Creditele negarantate acordate persoanelor fizice vor domina piața tranzacțiilor cu portofolii neperformante, care va deveni mai activă în următoarele șase luni, mai arată estimările Deloitte.

„Încă este neclar cum va evolua în România segmentul tranzacțiilor cu credite neperformante, în contextul prevederilor fiscale extrem de restrictive; în prezent, creditorii trebuie să își asume un cost fiscal de 11% din pierderea înregistrată deja în legătură cu un credit neperformant, ceea ce, evident, reduce semnificativ randamentul tranzacțiilor. Mediul de afaceri încearcă de mai mult timp să convingă decidenții să modifice aceste prevederi, dar deocamdată fără succes”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

De la declanșarea pandemiei, politicile de sprijin din partea statelor au avut un rol crucial în menținerea calității activelor bancare, iar o retragere prematură a ajutorului din partea guvernelor ar putea duce la creșterea bruscă a ratelor de credite neperformante în următoarea perioadă, conform studiului.

„Este posibil ca măsurile de amânare a plății ratelor la credite prin moratoriile publice/private sectoriale să fi întârziat reflectarea impactului negativ al pandemiei în bilanțurile băncilor. Este de așteptat ca băncile să se pregătească pentru această situație prin intermediul provizioanelor și al monitorizării active a clienților, în special a celor aflați în dificultate, pentru a-i identifica pe cei viabili și pe cei neviabili din perspectivă economică, mai ales în anticiparea momentului de încheiere a perioadei moratoriului. Previziunile Băncii Centrale Europene privind valul de credite neperformante sunt valabile și pentru România, prin urmare e de așteptat că piața locală de NPL va redeveni lichidă, mai ales dacă Guvernul va prelua recomandările Băncii Centrale Europene ca statele să faciliteze utilizarea acestui instrument de către bănci și va modifica prevederile fiscale în vigoare, care obstrucționează în momentul de față utilizarea de către bănci a acestei soluții firești în cadrul oricărui sistem financiar bancar european”, a spus Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Autoritățile europene de reglementare încurajează băncile să-și monitorizeze atent portofoliile pentru a identifica rapid creditele neperformante și a înregistra provizioane pentru acestea, astfel încât să poată soluționa aceste cazuri și să vândă aceste portofolii cu succes. Conform raportului Băncii Centrale Europene (BCE) din noiembrie 2020 privind stabilitatea financiară, calitatea activelor a început deja să se deterioreze în al doilea trimestru al anului 2020, iar provizioanele băncilor pentru pierderi din împrumuturi au crescut semnificativ la începutul anului trecut. Pe baza simulării pregătite de BCE, în lipsa sprijinului din partea statelor, peste 9% din creditele totale acordate companiilor din zona euro ar putea intra în dificultate până la jumătatea anului 2021, arată studiul.

Studiul Deloitte CEE Banking M&A, aflat la a treia ediție, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii pieței de fuziuni și achiziții din sectorul bancar din 16 țări din Europa Centrală și de Est, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Kosovo, Letonia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina și Ungaria.

Deloitte România are o abordare integrată multidisciplinară privind sectorul serviciilor financiare, care acoperă toate tipurile de servicii, inclusiv consultanță de management și de risc, consultanță financiară, audit, servicii juridice și fiscale. Echipa multidisciplinară dedicată domeniului serviciilor financiare este condusă de Dimitrios Goranitis, Partener Servicii de Risc și Reglementare, Deloitte România, care conduce și practica Deloitte din Europa continentală specializată în risc și reglementare în sectorul bancar. Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanță Financiară, Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, și Andrei Burz-Pînzaru, Partener la Reff & Asociații | Deloitte Legal, fac parte din grupul care coordonează această echipă multidisciplinară a Deloitte România dedicată sectorului serviciilor financiare.

Actualul context economico-social și reflectarea lui la nivelul relațiilor umane conferă substanță ediției din acest an a Nopţii Ideilor – 28 ianuarie, ediția a şasea, în organizarea Institutului Francez de la Paris în 75 de ţări de pe cinci continente. Tema ediției este „Aproape”, aleasă „pentru a observa cum se transformă ideea noastră de spaţiu şi mobilitate, cum se formează noile solidarităţi pe care criza modelelor noastre economice şi sociale le-a creat, dar şi locul digitalului în viaţa de zi cu zi care probabil va schimba societatea pe termen lung”.

Institutul Francez din România, având partener principal BRD-Groupe Société Générale, participă cu evenimente online de la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, cu următoarea recomandare: „Noaptea Ideilor 2021 în România vă propune un video-art, un tele-performance, o dezbatere Cluj-Nantes despre arta stradală, conferinţe, mini-interviuri, o proiecție de film și mai multe ateliere pentru copii. Printre invitaţii acestei ediţii se numără artistul stradal Kero Zen, designerul Antoine Gripay, sociologa Eva Illouz, autorul de piese de teatru şi actorul Julien Dallière, directorul misiunii arheologice franceze din Delta Dunării Laurent Carozza: un program inedit care celebrează ideile fără frontiere. Această ediţie va avea loc exclusiv online şi va permite publicului din România să fie #aproape de toate evenimentele, indiferent dacă sunt create la Iaşi, la Cluj-Napoca, Timişoara sau Bucureşti. Profesori universitari, oameni de știinţă și artiști vor vorbi despre raportul dintre noi și ceilalți, din alte timpuri și din alte spații, despre relația dintre oameni și orașele pe care și le-au construit și despre cum s-a schimbat în timp noțiunea de identitate în raport cu ce a fost și cu ce a rămas aproape. Pentru cei mici se vor organiza ateliere de poveşti, de gândire critică sau dezvoltare personală, precum și jocuri. Totodată, România va fi parte și din maratonul internațional transmis live pe rețelele sociale de către Institutul Francez din Paris pe 28 ianuarie, prin prezentarea unei proiecții speciale, Aproape – dincolo de vârste, la ora 20:20. Prietenii români ai Institutului Francez, de generații diferite, vorbesc din perspectivă personală despre ce înseamnă astăzi „aproape” și ce lipsește în această perioadă: Ovidiu Nahoi, redactor-șef RFI România, Ileana Țăroi, jurnalistă și coordonatoarea Secției Franceze a Radio România Internațional, Dorina Chihaia, Miss Universe România 2019, copilul Ezra Țărnea, elevii Vlad Anchidin și Elina Grama, studenta Laura Grisvard, Luka Živković, reprezentant French Tech Bucharest, Diana Marincu, directoare artistică a Fundației Art Encounters. Rendez-vous pe 28 ianuarie, la Noaptea Ideilor! http://bit.ly/NoapteaIdeilor2021”.

În cadrul şedinţei de astăzi, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară (A.S.F.) a aprobat măsuri privind funcționarea pieţelor financiare nebancare supravegheate – asigurări, piaţă de capital şi pensii private, după cum urmează:

1. Reglementare

Regulamentul privind activitatea de control desfășurată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (regulamentul va fi transmis, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul de modificare și completare a Regulamentului CNVM nr. 27/2010 privind supravegherea electronică prin raportări, cu  modificările și completările ulterioare (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 10 zile);

Proiectul de Recomandări pentru societățile de asigurare și de reasigurare privind unele măsuri de minimizare a efectelor crizei COVID-19 pentru anul 2021;

Norma pentru modificarea și completarea Normei nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 22/2011 (norma va fi transmisă, spre publicare, Monitorului Oficial al României);

Proiectul Normei pentru modificarea Normei Autorității de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat (proiectul va fi publicat pe www.asfromania.ro, pentru consultare publică, timp de 15 zile).

• Supraveghere

Rezultatele controlului periodic efectuat la NN Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A. în calitate de administrator al F.P.A.P. NN;

Rezultatul controlului periodic efectuat la BRD – Groupe Société Générale S.A. în calitate de depozitar al activelor fondurilor de pensii private;

Rezultatele controlului periodic efectuat la S.A.I. Raiffeisen Asset Management S.A. în calitate de administrator al Fondului de Pensii Facultative Raiffeisen Acumulare.

• Autorizare

Aprobarea numirii doamnei Nicoară Vanesa în funcția de director general al societății Toyo Motor Broker de Asigurare S.R.L. și modificarea conținutului unui articol din Actul constitutiv al societății;

Aprobarea numirii doamnei Vartic Camelia în funcția de conducător executiv al societății Millenium Insurance Broker (MIB) S.A.;

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al Societății AON Romania Broker de Asigurare – Reasigurare S.R.L. (nou mandat administrator și conducător executiv);

Aprobarea modificărilor aduse Actului constitutiv al societății BDT Broker de Asigurare S.R.L. (numire administrator și conducător executiv);

Acordarea avizului societății Obsidian Broker de Asigurare-Reasigurare S.R.L. pentru desfășurarea activității de creare de produse de asigurare în asociere cu asigurătorii;

Acordarea avizului societății Millenium Insurance Broker (MIB) S.A. pentru desfășurarea activității de creare de produse de asigurare în asociere cu asigurătorii;

Avizarea modificării Actului individual de aderare la Fondul de Pensii Administrat Privat AZT Viitorul Tău administrat de Allianz-Țiriac Pensii Private Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Autorizarea modificării Contractului de depozitare a activelor Fondului de Pensii Facultative BRD Medio administrat de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.;

Avizarea definitivă a modificării Prospectului schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Pensia Mea administrat de BT Pensii Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Facultative S.A.

Reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene au dat undă verde, în decembrie, aplicării provizorii, de la 1 ianuarie, a acordului post-Brexit încheiat între Bruxelles şi Londra, în aşteptarea aprobării documentului de către Parlamentul European.

Acordul presupune că, începând cu ora 23:00 GMT din ziua de 31 decembrie, când Regatul Unit a părăsit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit.

Tratatul recunoaşte explicit că investiţiile şi comerţul au nevoie de condiţii pentru„o concurenţă deschisă şi corectă”. În ceea ce priveşte serviciile financiare, cele două părţi se angajează „să stabilească un climat favorabil pentru dezvoltarea comerţului şi investiţiilor”.

Textul include multe anexe detaliate pe teme precum pescuitul, comerţul cu vin, medicamente, produse chimice etc.

Financial Intelligence, în parteneriat cu societățile Cuculis & Asociații și Forest & Co. Solicitors, organizează mâine, 28 ianuarie, de la ora 11:00, evenimentul „Brexit Conference: Impactul Brexit-ului asupra afacerilor din România”.

Evenimentul se va desfășura online și va fi transmis LIVE pe site-ul www.financialintelligence.ro, pe pagina de Facebook Financial Intelligence, precum și pe canalul de YouTube Facebook Financial Intelligence.

Mihaela Pădure, Solicitor/Director, Forest & Co. Solicitors: „În cadrul conferinței vom face referire în mod special la impactul generat de Brexit din punct de vedere legal asupra afacerilor din România care implică Marea Britanie sau invers. Ne adresăm totodată și persoanelor fizice care fac parte sau intenționează sa facă parte din comunitatea românească în UK, explicând cum noile reglementări legale îi afectează în mod direct în funcție de categoria din care fac parte (studenți, persoane fizice autorizate, angajați, etc).”

Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor, LIVE, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.

În cadrul evenimentului se vor dezbate cele mai importante subiecte de actualitate despre  impactul Brexit-ului asupra afacerilor din România:

• Cum afectează Brexit ul afacerile din Romania/UK sau și UK?
• Cum va fi cooperarea interbancară între instituțiile centrale românești și cele care nu mai fac parte din UE?
• Ce se întâmplă cu împrumuturile luate de la instituțiile financiare din Marea Britanie?
• Recuperarea creanțelor transfrontaliere
• Ce se întâmplă cu ajutoarele acordate de Marea Britanie pentru PFA?
• Importuri și exporturi în și din Marea Britanie
• Noi reglementari privind regimul vamal, transportul de mărfuri și efectele activității de import-export
• Infracțiuni în afaceri, delapidare, evaziune fiscală
• Accesul tinerilor români la sistemul educațional din Marea Britanie

Speakerii evenimentului sunt: Iuliu WINKLER, Europarlamentar (UDMR, PPE), prim-vicepreședinte al SME Europe; Laura NASTA, Ministru consilier în cadrul Biroului de Promovare Economică Londra, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; Florian NEAGU, Director adjunct, Direcția Stabilitate Financiară, BNR; Neil McGREGOR, Președinte CA, Camera de Comerț Româno Britanică; Marcel Simion MUTESCU, Director general, Direcția generală a vamilor, ANAF; Adriean PÂRLOG, Prof. Univ. și General în rezervă, Președinte ICSS; Horia GRIGORESCU, Director General provizoriu, Poșta Română; Adrian CUCULIS, Fondator și Avocat Coordonator Cuculis și Asociații; Mihaela PĂDURE, Solicitor/Director, Forest & Co. Solicitors și Cătălin Constantin HARNAGEA, Director General, Agenția de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare – RoAid.

Evenimentul va fi moderat de Adina ARDELEANU, Membru Fondator al platformei de știri economice Financial Intelligence.

Parteneri instituționali: Camera de Comerț Româno-Britanică (BRCC) și ICSS.

Parteneri media: In Capital Productions, Agerpres, România Durabilă, Club Economic, Economistul, NewMoney, The Diplomat, BiziLive TV, FinZoom.ro, Boof Media.

Agenda evenimentului poate fi regăsită aici.

Adrian Codirlasu, CFA – Vicepresedinte Asociatia CFA Romania declara:
“Semnificatia evolutiei divergente a indicatorului conditiilor curente si a indicatorului anticipatiilor arata faptul ca suntem inca in valul al doilea al crizei coronavirusului, cu toate implicatiile economice care decurg din aceasta situatie. In acelasi timp, se vede iesirea din aceasta criza,
probabil undeva in a doua parte a anului 2021, odata cu distribuirea la scara larga a vaccinului impotriva acestui coronavirus.”
Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a crescut fata de luna anterioara cu 5,9 puncte pana la valoarea de 50,4 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 11,1 puncte), evolutia datorandu-se ambelor componente ale acestuia. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (ianuarie 2022/ianuarie 2021) a inregistrat o valoare medie de 2,64%. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 85% dintre participantii la sondaj anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9283, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 4,9825 lei pentru un euro.

Este de remarcat faptul ca 56% din participantii la sondaj considera pretul
proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluat.
Din luna aprilie a anului 2020, in cadrul sondajului au fost adaugate intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationale, iar rezultatele pentru luna decembrie 2020 releva:
 Durata impactului economic al coronavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (peste 51%) anticipeaza ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul IV al anului 2021;
 Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021: valoarea medie a
anticipatiilor este 6,9%;
 Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2021: valoarea medie a anticipatiilor este +3,3%.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) apreciază că „rețeta” pentru realizarea obiectivelor prioritare deopotrivă pentru mediul de afaceri și pentru guvernanți în 2021 „trebuie să includă: debirocratizare, digitalizare, transparență și consultare reală, din timp, cu mediul de afaceri și cu societatea civilă”. Ideile și propunerile în acest sens au fost reiterate la întâlnirea reprezentanților Coaliției pentru Dezvoltarea României cu prim-ministrul Florin Cîțu și cu membri ai guvernului. Sublinieri sunt făcute de reprezentanți ai CDR.

Dragoș Anastasiu, președintele AHK România și coordonatorul CDR: „În sfârșit, am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni. Vrem să vedem măsuri concrete, care să ajute mediul de afaceri și societatea. Astăzi am prezentat primele propuneri. Au fost primite cu deschidere și sperăm să fie implementate rapid. Viteza de implementare este cheia acestui an”.

Ionuț Simion, președintele Amcham România: „România are nevoie de un buget fundamentat pe trei piloni esențiali: i) investiții, cu resurse financiare nu doar alocate, ci și cheltuite, ii) menținerea controlului cheltuielilor bugetare și iii) creșterea colectării și digitalizarea ca măsuri de reducere a deficitului bugetar. Am solicitat înființarea unei autorități unice pentru digitalizarea administrației, cea mai eficientă soluție. Astăzi digitalizarea este copilul cu multe moașe, care riscă să rămână cu buricul netăiat”.

Florin Pogonaru, președintele AOAR: „Nu doar că avem propriile noastre propuneri de proiecte, unele chiar redactate, la cheie, cum ar fi creșterea competențelor digitale în educațieșiînadministrație, dar putem avea un aport valoros la conceperea de proiecte noi, astfel încât să fie evitate situațiile de azi, când avem proiecte care intră în coliziune cu realitatea din teren”.

Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders: „Se spune că dacă vrei să îngropi un proiect faci o comisie de analiză. Noi sperăm însă ca acest lucru să nu se întâmple și ca energia mediului de afaceri să impulsioneze măsurile de simplificare de care e nevoie disperată în administrație. Am identificat în jur de 200 de măsuri pentru debirocratizare și simplificare, care însă vor trebui implementate inclusiv prin modificări legislative”.

CDR reamintește că „este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)”.

Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) a publicat pentru a doua oară indicatorul VEKTOR pentru companiile listate din Piața Reglementată în cadrul website-ului Bursei de Valori București (BVB). VEKTOR este indicatorul comunicării cu investitorii pentru companiile listate la bursă și este calculat în baza unei metodologii ce include 15 criterii, în linie cu cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR). Au fost notate 77 de companii care au obținut punctaj de la 0 (comunicare redusă) la 10 (comunicare excelentă).

Companiile care au obținut cel mai mare indicator VEKTOR sunt:

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR (foto):

„ARIR a finalizat a doua evaluare a companiilor listate din perspectiva comunicării cu investitorii. 15 companii au obținut note de peste 9, dublu față de prima evaluare din 2019, în contextul unei revizuiri a metodologiei. Rezultatele îmbunătățite scot în prim plan companiile care vor să transmită investitorilor mai multă încredere, printr-o comunicare proactivă, cele mai bune practici în relația cu investitorii și în final transparență. Toate trei sunt elemente importante în noul context de piață. Impactul adus de VEKTOR este vizibil, indicatorul a devenit reper pentru investitori, companii și presă. Ne propunem promovarea acestui indicator către Comisia Europeană și de asemenea extinderea într-o formă adaptată și pentru companiile de pe sistemul alternativ de tranzacționare al bursei.”

Criteriile îndeplinite de cel mai mare număr de companii la evaluarea din decembrie 2020 au fost: criteriul 5 (53 de companii), care se referă la furnizarea informațiilor despre prețul acțiunilor în cadrul website-ului emitentului și criteriul 1 (49 companii) care se referă la disponibilitatea datelor de contact pentru echipa de Relația cu Investitorii (numele și prenumele persoanei (lor) de contact, un număr de telefon și o adresă de e-mail). Criterul 14 care solicită existența unei politici de remunerare a fost îndeplinit de cele mai puține companii (16).

Media indicatorului VEKTOR pentru toate companiile este de 3,8, o creștere de 0,2 puncte față de 2019, iar a companiilor din categoria premium este de 7,3. Se remarcă de asemenea o creștere semnificativă pentru companiile din indicele BET, media indicatorului VEKTOR pentru aceste companii fiind 8,6 (în 2019 media a fost 8).

Datele agregate pentru toate companiile sunt disponibile și în secțiunea dedicată indicatorului VEKTOR a website-ului ARIR.

Indicatorul VEKTOR a fost calculat de către ARIR pentru prima dată în 2019. Metodologia VEKTOR din acest an a fost actualizată de către un grup extins de specialiști locali și internaționali (analiști financiari, profesioniști în IR, consultanți și profesori) pentru a include așteptările investitorilor instituționali și individuali. Metodologia include 15 criterii obiective, aliniate la cele mai bune practici internaționale în relația cu investitorii (IR), printre care:

• informații despre echipa de relații cu investitorii;
• existența prezentării pentru investitori;
• organizarea conferințelor telefonice dedicate rezultatelor financiare;
• publicarea comunicatelor de presă aferente raportărilor financiare;
• participarea la evenimente cu investitori;
• furnizare informațiilor financiare în format Excel;
• transcript / înregistrare conferințe de prezentare a rezultatelor financiare;
• publicarea informațiilor despre prețul acțiunii;
• acoperirea de către analiști financiari;
• informații despre guvernanța corporativă – conducerea companiei, comitete, politica de remunerare;
• raportarea non-financiară.

Analiza și evaluarea informațiilor publice disponibile, a website-ului și a secțiunii pentru relația cu investitorii (IR) au fost realizate de ARIR și o comisie de proiect, formată din 10 persoane (analiști de guvernanță corporativă, profesioniști IR, mediul academic, consultanți raportare non-financiară) în perioada 21 noiembrie – 15 decembrie 2020. Procesul de evaluare a fost auditat în ianuarie de către Mazars, una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță din lume, prezentă în 90 de țări și teritorii, cu o experiență de 25 de ani în piața din România.

Evaluarea comunicării companiilor listate cu investitorii va avea loc anual în noiembrie – decembrie sau oricând, la cererea unei companii listate.

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIReste o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, Biofarm și MedLife s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, Intercapital Invest și eVote ca Membri Afiliați.