Consorțiului european Civica:Științele sociale în timp de criză

Florin Antonescu
-
0
Consorțiului european Civica:Științele sociale în timp de criză

Consorțiul CIVICA − Universitatea Europeană de Științe Socialereuneșteimportante instituții de învățământ superiorale continentului nostru. România este reprezentată de Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA. Liderii instituțiilor care formează Consorțiul CIVICA prezintă o analiză asupra lumii contemporane într-o declarație comună privind rolul științelor sociale în înțelegerea provocărilor curente și viitoare și în furnizarea de idei și experiențe pentru depășirea lor.

Științele sociale în timp de criză. Declarație comună a rectorilor din cadrul universităților care formează consorțiului european CIVICA − Universitatea Europeană de Științe Sociale

A fi european: Leadershipul în învățământul superior, o necesitate

Criza generată de noul coronavirus ne-a schimbat modul de viață și a zguduit bazele sociale, politice și economice ale societăților noastre.

În calitate de lideri ai unor importante instituții europene de învățământ superior, reunite în consorțiul CIVICA−Universitatea Europeană de Științe Sociale, știm că științele sociale vor juca un rol vital în înțelegerea provocărilor curente și viitoare și, totodată, în furnizarea de idei și experiențe care să ajute lumea să le depășească cu succes. Prin această declarație, ne angajăm să acționăm clar, astfel încât să îndeplinim rolul pe care ni l-am asumat și să stabilim modul în care factorii de decizie din Europa ne pot ajuta, sprijinind acest efort crucial.

Dată fiind natura globală a crizei, cooperarea internațională în învățământul superior și în cercetare este mai importantă ca niciodată. Cu siguranță, așa stau lucrurile în Europa, care se confruntă cu provocări profunde în ceea ce privește sistemele noastre comune sociale, politice, economice, de sănătate și de mediu. Nevoia urgentă de a gestiona împreună aceste provocări presupune o cooperare organizată și eficientă și, în același timp, mobilizarea atât a resurselor, cât și a cunoștințelor de pe întregul continent. Aceasta trebuie să includă metode noi de colaborare, mai profunde, între științele medicale, naturale și sociale.

Lumea învățământului superior se schimbă și ea rapid, iar universitățile își modifică în mod dinamic misiunea și responsabilitățile în lumina acestei noi realități. Elementele de bază ale experienței universitare, cum ar fi primirea studenților internaționali în campusurile noastre, trimiterea studenților în programe de schimburi universitare, găzduirea cercetătorilor invitați și întâlnirea colegilor la conferințe, nu mai sunt posibile și vor rămâne dificile pe termen nelimitat. Trebuie să ne adaptăm modalitățile de lucru și să fim siguri că cel mai bun mediu pentru învățare și cercetare este acela în care ideile pot călători liber, iar studenții, profesorii și cercetătorii din întreaga lume pot interacționa în mod direct.

Ca Universitate Europeană, obiectivul nostru este să oferim și să promovăm răspunsuri clare la criză, bazate pe cercetările din științele sociale. Solicităm factorilor de decizie de pe întreg continentul să ne sprijine în acest demers și să colaboreze cu instituțiile de învățământ superior pentru a se asigura că educația și cercetarea vor continua să se desfășoare indiferent de granițele din interiorul Uniunii Europene și să rămână deschise pentru interacțiuni multilaterale cu restul lumii.

Partenerii CIVICA au fost de acord, ca rezultat al cooperării lor, asupra următoarelor acțiuni imediate:

  • Vom accelera dezvoltarea unei infrastructuri de învățare digitală. Acest fapt va conecta mai bine studenții, facultățile și cercetătorii, în primul rând din Europa, dar nu exclusiv, în toată perioada pandemiei și nu numai. Infrastructura de învățare digitală va contribui la un sistem de învățământ superior și de cercetare mai durabil și interactiv. Campusul transeuropean CIVICA este deja activ și va constitui principala bază de la care vom porni această dezvoltare.
  • Vom încuraja schimburile de studenți între instituțiile noastre, inclusiv schimburile virtuale, chiar dacă deplasarea fizică nu se poate relua, concentrându-ne pe experiențe de învățare hibridă și mixtă, ca parte a campusului nostru european comun. Vom promova oportunități similare cu alți parteneri europeni și internaționali din întreaga lume.
  • Vom fi conectați cu întreaga lume, recrutând studenți, profesori și cercetători internaționali talentați pentru a consolida poziția Europei drept centru global de cercetare inovatoare în științe sociale.
  • Vom comunica rezultatele activităților noastre de cercetare în științele sociale atât factorilor de decizie, cât și publicului larg pentru a contribui cu răspunsuri eficiente la criză și pentru a oferi beneficii semnificative la nivelul societății.

Pentru a avea succes în aceste eforturi, avem nevoie de sprijin din partea factorilor noștri politici. Solicităm tuturor liderilor politici europeni și naționali:

  • Să recunoască și să susțină programele europene de studiu și de schimb care ar trebui deocamdată să aibă loc în întregime sau parțial în mediul online. Blocarea mobilității studenților − o caracteristică care a contribuit la crearea sentimentului de apartenență europeană − ar fi devastatoare. Schimbul fizic și mobilitatea europeană trebuie păstrate în viitor.
  • Să considere redeschiderea granițelor drept una dintre cele mai acute priorități, imediat ce condițiile de sănătate și de siguranță vor putea fi asigurate. Baza noastră comună europeană de cercetare trebuie păstrată, în special pentru că a face față unei crize transnaționale este necesar un răspuns transnațional.
  • Să ne sprijine în a rămâne deschiși și accesibili pentru restul lumii, oferind studenților și cercetătorilor internaționali regimuri flexibile de viză și de imigrare adaptate la situația actuală și asigurând că Europa rămâne una dintre cele mai atractive destinații pentru învățământul superior și de cercetare din lume.

Deși nimeni nu știe când se va încheia pandemia, suntem hotărâți să înfruntăm împreună criza și urmările ei, ca parteneri în rețeaua CIVICA. În aceste timpuri provocatoare, vom face ceea ce este necesar pentru a menține strâns conectate comunitățile noastre de studenți și de cercetători. Ca o alianță universitară specializată în științele sociale, credem în responsabilitatea și capacitatea noastră de a oferi răspunsuri la criză. Ca Universitate Europeană credem în viziunea noastră comună și în consolidarea unui spațiu european de învățământ superior și de cercetare.

Președinții instituțiilor partenere din consorțiul CIVICA − Universitatea Europeană de Științe Sociale:

Președinte Mario Monti, Università Bocconi (Italia)

Președinte și Rector Michael Ignatieff, Central European University (Ungaria și Austria)         

Președinte Renaud Dehousse, European University Institute

Președinte Henrik Enderlein, Hertie School (Germania)     

Rector Remus Pricopie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (România)

Președinte Frédéric Mion, Sciences Po (Franța)

Președinte Lars Strannegård, Stockholm School of Economics (Suedia)

Director Minouche Shafik, The London School of Economics and Political Science (Marea Britanie)

Foto: Reuniune a Consorțiului CIVICA la SNSPA București, februarie 2020 (foto SNSPA)

Business în Noua Economie

Florin Antonescu
-
1
Business în Noua Economie

Redresarea (dacă nu cumva, pe alocuri, repornirea) economiei a constituit provocarea webinarului „Business în Noua Economie”, organizat de România Durabilă și EM360. Amfitrionii ciclului de dialoguri de acest fel, Daniel Apostol și Adrian Măniuțiu, au avut interlocutori din zona patronală, asociativă și din cea guvernamentală.

Tănase Stamule: „Statul susţine producătorii în
domeniile care produc deficit în balanţa comercială”

Remarcând existența unui dialog consistent cu guvernul, Florin Jianu, președinte Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a semnalat și viteza redusă a implementării măsurilor sprijinire a IMM-urilor. Fiecare zi s-ar putea, pentru multe dintre IMM-uri, să reprezinte ultima zi. Programul IMM Invest l-a caracterizat ca bun și necesar, nu însă şi suficient: „Ce facem cu microîntreprinderile? Ele niciodată nu vor ajunge la bănci şi atunci, intervenţiile tip microgranturi, pe care le-am discutat cu guvernul, trebuie puse imediat în aplicare”.

Președintele CNIPMMR a estimat că „orice zi de întârziere în implementarea măsurilor de sprijin reprezintă o dramă pentru întreprinzători şi pentru economie în ansamblul ei. Nu vedem consecinţele acestei crize acum. Le vom vedea peste două-trei luni, când se vor rupe lanţurile comerciale, lanţurile valorice, când consumul nu va mai fi la acelaşi nivel”. Învăţămintele actuale, a spus Florin Jianu, trebuie să ne facă „să nu ne mai întoarcem la perioada de dinainte şi la vechile metehne în care puneam oamenii la cozi şi îi puneam să plimbe o hârtie dintr-o parte în alta”.

În urmărirea ideii, Tănase Stamule, consilier economic al prim-ministrului Ludovic Orban, a subliniat: „Încercăm prin digitalizare să creăm un stat cât mai eficient şi suplu. Nu credem în politicile şoc, ci căutăm să stimulăm cererea agregată. Din fericire, structura PIB-ului României este în așa fel făcută, încât nu va afecta foarte tare zonele închise astăzi. Dacă lumea va respecta regulile, nu vedem de ce nu am redeschide cea mai mare parte a economiei. Pentru liniștea socială și confortul social al oamenilor, este bine ca toată economia să se redeschidă. Suntem optimişti că aşa cum funcţionează şomajul tehnic, va funcţiona şi IMM Invest foarte bine. Pregătim o schemă de garantare a creditului comercial. Sunt 15,3 miliarde de lei credit comercial în România, de trei ori mai mult decât creditul bancar. Trebuie să ne asigurăm că nu se opreşte creditul furnizor pentru firme. Suntem cu ochii pe toate zonele de risc pentru economie. Am analizat balanţa comercială pentru a vedea exact de unde vine deficitul comercial. Finanţările IMM-urilor de la Ministerul Dezvoltării şi de la Ministerul Economiei vor avea în componenţă o grilă întocmai pentru a vedea ce mai putem produce intern din ce importăm, mai ales dacă importăm lucruri care au marjă mare de profit. Asta înseamnă că putem face capacităţi de producţie în România. Am avut discuţii în acest sens cu retailerii, există o deschidere din partea lor să cumpere româneşte şi să vândă româneşte atâta timp cât există producţie românească. Statul va susţine producătorii în domeniile care produc deficit mare în balanţa comercială”.

Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a anunțat că în programul IMM Invest s-au înscris 57.807 de IMM-uri.

Liviu Rogojinaru: „Companiile vor fi ajutate cu
granturi până în 800.000 de euro”

Cu o sintagmă reactualizată, „Din nou, prin noi înşine”, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice Sebastian Burduja a apreciat că „ne-am dat seama în actuala criză că avem nevoie de o economie sigură, de ceea ce americanii şi britanicii numesc «resilience» – rezistenţă, durabilitate, baze solide prin producţie autohtonă. Guvernul e pregătit să suplimenteze finanţările pentru sectorul privat, dar mai important este cum cheltuim, aşa cum e importantă și acordarea priorităților în investiţii, inovare, creșterea productivității”.

La rândul său, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a anunțat că „un miliard de euro vor veni pentru a fi ajutate firmele românești. Avem în vedere firmele din horeca, transporturi, companiile închise în această perioadă nenorocită. De asemenea, vrem să ajutăm companiile fără niciun angajat, care au fost uitate și cărora le-a fost foarte greu în perioada asta”. Concret, în ansamblu, „companiile – și mijlocii, și mici, şi mari – vor fi ajutate cu granturi probabil până în 800.000 de euro, gândite bine și date firmelor românești, agenților economici care își desfășoară activitatea în România”.

Adrian Badea: „România are în Marea Neagră un potențial semnificativ pentru repornirea economiei”

Adrian Badea, vicepreședintele Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), a reamintit că „România are în Marea Neagră un potențial semnificativ pentru repornirea și sprijinirea economiei – resursele de gaze naturale. Prin investițiile de la Marea Neagră pot fi generate
beneficii în economia românească în privința locurilor de muncă (30.000 pe an), a veniturilor la bugetul de stat (un miliard de euro annual), a creșterii PIB, a sprijinirii producției autohtone și reducerii deficitului commercial. Pentru realizarea investițiilor, e nevoie de corectarea cadrului legislativ specific investițiilor offshore”.

Invocând nevoia de responsabilitate în domeniu, Mihaela Virginia Toader, director de strategie, relații internaționale, fonduri europene la Romgaz, a făcut apel la responsabilitate în exploatarea resurselor de gaze: „În contextul european legat de Green Deal, Romgaz, cel mai mare producător intern de gaze naturale, vrea să fructifice oportunitățile tranziției spre economia neutră din punct de vedere climatic și să fie un partener de încredere. Companiile statului roman care-și permit ar fi bine să încerce să câștige niște piețe regionale. Romgaz dorește să-și găsească loc pe piața de cercetare”.

Gilda Lazăr: „În condițiile crizei, industriile legale și contribuția lor la buget nu pot fi contestate”

Gilda Lazăr, corporate affairs director la JTI, a oferit argumentul propriei companii pentru afirmația că în condițiile crizei „industriile legale nu pot fi contestate, și nici contribuția acestora la buget. JTI România a virat în aprilie la buget suma de 318 milioane de lei, reprezentând accizele și TVA pentru produsele puse pe piață în martie. Pentru luna martie 2020, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei. În contextul scăderii abrupte a încasărilor din accizele provenite din sectorul energetic, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil la bugetul statului”. Schițând o prefigurare, Gilda Lazăr a accentuat: „Noi continuăm. Ne vedem de treabă. Valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, cu 37% mai mult decât anul precedent, iar tutunul a avut o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 milioane euro. România e al treilea producător de țigarete din Europa, după Germania și Polonia. Ca țară, avem aici un avantaj competitiv. Suntem parte din multinaționale, dar companiile care produc în România sunt companii românești, care au angajați români și care plătesc taxe statului român. Reprezentăm o industrie rezilientă, cu produse conservatoare și consum inelastic. Avem motive să fim optimiști. Credem că economia României va rezista. Am avut ani buni de creșteri economice, fără dezechilibre majore, iar cursul de schimb s-a menținut. Ne vom reveni repede”.

Administratorul companiei Tabac Express, Cristian Popescu, s-a arătat sceptic: „Nu știu când companiile vor începe să revină la viață. Prevăd o revenire în formă de radical (nu de V, cum se tot spune), cu o creștere mai mică și o oarecare stagnare pe recuperare. În segmentul în care noi activăm, e o scădere de trafic, nu de consum. Ce ne dorim e o platformă pentru facturare la nivel
național”.

Constantin Rudnițchi: „Companiile se vor lovi de nevoia de a-și plăti furnizorii de utilități”

Constantin Rudnițchi, directorul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), s-a referit la estimări potrivit cărora cifra de afaceri a companiilor membre ale coaliției va înregistra scăderi între 10 și 40%: „Companiile, în special cele din domeniile hoteluri, restaurnate, ospitalitate, se vor lovi de nevoia de a-și plăti furnizorii de energie, apă, gaze, or cele care au fost închise sunt decapitalizate. În același timp, tot în coaliție, unii membri continua să facă investiții”.

Marius Ștefan, cofondator al companiei Autonom, a mărturisit o anume frustrare văzând că măsurilor din zona privată (disponibilizări, contracte de muncă suspendate etc.) nu le corespunde un echivalent din zona publică. Pentru relansare, consider că „trebuie să conservăm cash-ul, să reducem costurile, ca să trecem mai departe şi să-i ajutăm pe clienţi. Companiile mari şi medii, majoritatea vor trece, nu uşor, dar vor trece peste perioada asta pentru că ştim ce avem de făcut”.

„Următoarele șase luni sunt esenţiale pentru economie şi tind să nu fiu atât de optimist pe cât sunt unii reprezentanţi ai guvernului”, a spus Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders (RBL), adăugând părerea că „vor fi şi multe companii mari care din păcate vor intra în dificultăţi financiare serioase”, ceea ce ar impune „o decizie rapidă a guvernului privind echilibrarea cheltuielilor cu sectorul public”, dincolo de asumări într-un an electoral.

„Din punctul de vedere al guvernanților, consumatorii sunt alegători”, a intervenit Remus Ștefureac, coordonatorul proiectului strategic Thinking Group, făcând trimitere la un studiu propriu care arată că „aproape 90% din populația României vede un nou rol al statului în economie prin sprijinirea marilor investiții și o relaționare mult mai bună cu mediul privat”.

Răzvan Predica: „Încă nu suntem la stadiul când știm ce urmărim”

Indicatorul de Încredere Economică realizat de CFA România arată o revenire a încrederii după ce aprilie a fost considerat „punctul cel mai de jos al economiei”, a spus Adrian Codîrlașu, președinte al CFA România. Estimarea sa a fost că „în semestrul al doilea vom avea o cădere”. Ca remarcă integratoare, a adăugat că „orice lună de oprire a economiei mănâncă din PIB”.

Într-o sinteză măsurilor necesare pentru relansarea economiei, Răzvan Predica, consultant al proiectului strategic Thinking Group, a enunțat digitalizarea, revizuirea sistemului sanitar, dezvoltarea strategică a turismului, susținerea unui program tip „Fabricat în România” etc. La nivel general, a conchis că „încă nu suntem la stadiul când știm ce urmărim. Ceea ce ne propunem trebuie să corectăm pe parcurs”.

Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate după criza generată de pandemia de COVID-19?

Eugen Dijmărescu
-
0
Care sunt tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu în lume, în UE și în țările învecinate după criza generată de pandemia de COVID-19?

În prezent, pot fi identificați cel puțin cinci factori, generați de deciziile luate de guverne în cazul pandemiei de COVID-19, care contribuie la criza economică[1] și care vor redefini tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu cel puțin în acest an. Acești factori sunt următorii:

  • redefinirea priorităților în sectorul sănătății publice (în ceea ce privește finanțarea, direcționarea cheltuielilor, respectiv alocarea resurselor umane);
  • stoparea/întârzierea/fragmentarea procesului de educație;
  • distanțarea socială (cu efect asupra: utilizării în creștere a internetului și mijloacelor de plată electronice, scăderii numărului de locuri de muncă, consumului, sănătății emoționale a publicului sau a utilizării cash-ului);
  • redefinirea eficienței în ceea ce privește stocurile (abandonarea politicii de stocuri „just in time”);
  • limitarea lanțurilor de producție transfrontaliere (revenirea la asigurarea producției la nivel național pentru anumite produse, respectiv limitarea varietății produselor din anumite materii prime).
    Redeschiderea, fie ea și treptată, a activității se va face cu modificarea cel puțin a două caracteristici ale modelului de business de dinainte de pandemie:
  • reziliența, capacitatea de a rămâne în piață, va înlocui căutarea continuă, fără considerarea costurile sociale, a creșterii eficienței/productivității.
  • politica stocurilor „just in time” va fi înlocuită cu politica stocurilor pentru orice eventualitate „just in case”.

În plus, companiile se vor confrunta cu o piață a muncii în care deși șomajul va fi mare, ele nu vor putea sa își manifeste puterea de negociere, pentru că regulile de distanțare socială le vor impune să lucreze cu mai puțini angajați concomitent. Pe de altă parte, salariile nu vor mai putea crește, având în vedere că atât companiile cât și guvernele vor fi nevoite să conducă o politică de austeritate, în care vor fi susținute doar investițiile. Pe piața muncii vor avea căutare calificările deja dobândite din experiență sau cele pentru care trainingul poate fi făcut rapid și de la distanță. Tinerii aflați în procesul de educație vor avea o înclinație mai mare să își caute un loc de muncă decât să rămână interesați de obținerea peste câțiva ani a unei diplome care atestă că au parcurs o programă de instruire.

Tendințele anului 2020
în economie

Pierderile economice cauzate de criza provocată de coronavirus le depășesc pe cele rezultate în urma crizei financiare din 2008, iar circumstanțele actuale fac necesară o altfel de politică economică și monetară, căci rețeta stimulării cererii agregate nu este aplicabilă[2].

Economia globală va înregistra o recesiune din cauza crizei determinată de coronavirus. Impactul crizei va fi diminuat în a doua jumătate a anului, iar reluarea activităților economice se va întâmpla ca trade-off cu creșterea sărăciei, pe măsură ce rata de transmitere a virusului scade, dar fără certitudinea controlului său total. Locurile de muncă, lanțurile de producție și stocurile au fost afectate de pandemie și nicio țară nu poate reveni anul acesta la nivelul de activitate de dinainte de criză, așa cum deja o dovedește cazul Chinei sau pierderea locurilor de muncă create în ultimii 11 ani în SUA. FMI apreciază că nici în anul 2021 nu se va înregistra o revenire a PIB mondial la nivelul de dinainte de declanșarea pandemiei și nu există optimism că, în structura de până acum a economiei mondiale, mai există forța unei creșteri ca cea precedentă.

Economia UE va înregistra o scădere a economiei comparabilă sau chiar mai mare cu cea din timpul crizei începută în 2007 și întinsă până în 2012. Sunt cel puțin trei factori care complică reluarea activității economice, la nivelul blocului comunitar și în zona euro[3], după ce extinderea virusului va încetini. În primul rând, industriile (exemplu industria auto) care au susținut cererea agregată după criza financiară nu mai pot fi ajutate și acum, ceea ce înseamnă că revenirea activității în industriile care implică lanțuri de producție transeuropene va fi încetinită, chiar dacă au fost industrii care s-a reconvertit către cererea agregată reflectată de nevoile sectorului medical și de susținere a consumului de produse de bază în perioada de izolare a populației. În al doilea rând, capitalul uman a fost afectat de perioada de stopare a activității, iar reluarea locurilor de muncă nu se va putea face rapid la același nivel. În sfârșit, guvernele sunt angrenate în eforturi financiare, de dimensiuni mult mai mari decât la criza financiară, în susținerea sectorului medical și susținerea cheltuielilor de protecție socială, și vor avea puțin spațiu de manevră pentru a susține cererea agregată.

Statele membre din estul UE vor înregistra recesiune atât prin prăbușirea cererii externe (în special cea intracomunitară) cât și a celei interne (din cauza reducerii consumului ca urmare atât a scăderii veniturilor cât și a creșterii șomajului, dar mai ales a amânării cheltuielilor). Creșterea șomajului în perioada de izolare va determina scăderea acută a consumului și va afecta și mai mult revenirea economică în aceste zone. Chiar dacă guvernele pot apela pe termen scurt la fondurile puse la dispoziție de instrumentele instituțiilor financiare internaționale sau de politicile monetare neortodoxe, cererea efectivă generată de sectorul public se poate concentra pe investiții doar în măsura în care există spațiu pentru renunțarea la alte cheltuieli mai puțin importante, considerând și presiunea pusă de cheltuielile legate de susținerea șomerilor.

În contextul reanalizării, de către toate statele membre, a gradului de dependență economică reciprocă, impus de efectul închiderii granițelor și libertății de mișcare a forței de muncă, Uniunea devine obligată să aleagă rapid forma viitoare de existență (dat fiind că lacunele de pe plan social îi evidențiază limitele funcționării pe baza tratatelor în vigoare). Fără o mutualizare a datoriei publice, șansele unei Uniuni în Europa sunt sever afectate.

Tendințele anului 2020
în tehnologie

Principalele tehnologii care vor afecta economia globală în anul 2020 sunt tehnologiile legate de telemuncă și de automatizarea bazelor mari de date (tehnologia registrelor partajate, inteligența artificială, realitatea extinsă – care include atât realitatea virtuală cât și cea augmentată). Există și alte aspecte de ordin tehnologic, care vor influența eficiența mediului de afaceri și care decurg din cele de mai sus. Un astfel de exemplu îl constituie piețele momentane. Eficiența pe aceste piețe (în special în retail) va fi rezultatul capacității de a combina capacitatea de analiză în timp real cu platforme care să surprindă modificările continue ale nevoilor consumatorilor. Un al doilea domeniu este cel al automatizării, care va afecta în 2020 în special sectorul comerțului. În sfârșit, un al treilea sector, care va suferi modificări din cauza trendului tehnologic, va fi cel al forței de muncă. Deși educația este făcută încă în jaloanele epocii predigitale, forța de muncă va trebui să se integreze pe o piață pe care calificările elementare vor necesita aspecte de realitate augmentată, realitate virtuală sau inteligență artificială.

Continue

Gânduri mari, de unde bani?

Daniel Apostol
-
0
Gânduri mari, de unde bani?

Cred în iminența unui declin economic pe care nu reușim încă să-l evaluăm cu realism și pentru care nu avem încă nicio strategie de fugă. Prognozele PIB-ului global (este așteptat să scadă cu 3,9% în 2020) indică o recesiune „de profunzime inedită în perioada postbelică”, potrivit economistului-șef al Fitch Ratings, Brian Coulton, ceea ce ar fi o cădere economică de două ori mai severă decât recesiunea din 2009. Scăderea PIB-ului echivalează cu o micșorare cu 2.800 de miliarde de dolari a nivelului veniturilor globale față de 2019. În zona euro, Fitch se așteaptă ca PIB-ul să scadă cu 7%, PIB-ul american ar urma să aibă o contracție de 5,6%, iar PIB-ul britanic va fi mai sărac cu 6,3% în 2020.

Efectele coronavirusului asupra economiei globale nu sunt centrate într-un singur sector, lovitura e mult mai periculoasă, mai amplă și mai complexă decât criza financiară survenită în 2008. Statul trebuie să se afirme astăzi față de comunitatea de afaceri mai ales în ceea ce priveşte mutările strategice. Forțați de împrejurări, oamenii au băgat economia într-un fel de comă artificială și o regăsim azi încă oarecum „intubată”, așteptând pe „ventilație” oxigenul ei: banii pompați de guvern pentru reanimarea unor sectoare productive și pentru susținerea unor lanțuri de aprovizionare, a unor rețele comerciale și a unor necesare culoare de transport.

Primăvară de primăvară analiza și recomandările Comisiei Europene pentru România vin în notă critică pentru guvernele de la București, indiferent de culoarea și orientarea politică ale acestora. Iar politicienii români – fie ei pro-europeni, fie eurosceptici – cel mai adesea nu văd cu ochi buni analiza Comisiei, tocmai pentru că aceasta pune tot timpul degetul pe rană: recunoscând realizările, nu ezită să sublinieze eșecurile politicilor dâmbovițene. Anul acesta, Comisia remarcă faptul că creșterea economică rapidă din ultimii ani a dus la o îmbunătățire a condițiilor sociale, dar atrage atenția asupra sărăciei agravate de pandemia de COVID-19. Venitul brut disponibil al gospodăriilor a crescut cu 5,7% în 2019, dar asta nu înseamnă neapărat că românii sunt mai puțin săraci. Riscul de sărăcie și de excluziune socială în România a fost din nou printre cele mai ridicate din UE (de 31,2% în 2019), deși urmează o traiectorie descendentă constantă. CE susține că vor crește inegalitatea veniturilor, sărăcia și excluziunea socială, iar statul român continuă să aibă măsuri subdimensionate de protecție socială.

Lumea afectată de pandemie pare că încearcă să gândească un alt model. Probabil un model economic nou, bazat pe o relocalizare a industriilor dar și pe o reconversie de forță de muncă și o reconversie de capacități de producție. Se va schimba stilul de muncă, oamenii vor sta mai mult acasă, fie voluntar, fie ținuți în continuare în „telemuncă” de companile care văd în asta oportunitatea reducerii de costuri operaționale.

Repornirea economiei cere bani mulți, proiecte majore de investiții, fonduri europene considerabile. Dezvoltarea economiei cere însă și mai mult decât atât: cere în primul rând o gândire clară, strategică, pe termen lung care să spună limpede de unde strângem banii necesari și mai ales cum și cheltuim inteligent. Simpla repornire a economiei nu este echivalentă cu economia viitorului, poate fi însă momentul propice în care începem să o construim. Avem gânduri mari, dar de unde vin banii pentru reconstrucție?

Cum evităm pericolul hiperinflației. Are România nevoie de un supraguvern?

Daniel Apostol
-
0
Cum evităm pericolul hiperinflației. Are România nevoie de un supraguvern?

Interviu cu Eugen Dijmărescu, economist, membru al Consiliului Director al ASPES

Să încercăm să punem laolaltă câteva idei de valoare cu privire la forma în care ar trebui să se manifeste economia de acum încolo. Cum stăm și cum credeți că vom sta?
Foarte greu de răspuns cum vom sta. Cum stăm vedem cu toții, stăm prost. Stăm prost pe de o parte din punctul de vedere al pandemiei, din punctul de vedere al influenței acesteia asupra comportamentului uman. Pe de altă parte iată că această pandemie a devenit o cauză exogenă pentru o criză în plină desfășurare care a început. Există anumite, să spunem așa, prognoze sau evaluări preliminare potrivit cărora primul trimestru al acestui an din punct de vedere economic înseamnă pe plan mondial o pierdere cam de 7-8% din produsul global brut. Fără îndoială lucrurile nu se vor închide aici, probabil că odată cu reluarea activității în mai multe țări lucrurile se vor mai îndrepta, da tot vom rămâne în teritoriul negativ. Cât de mare va fi prăpastia sau nu, deocamdată este iluzoriu.

Prognozele așteptau ca PIB-ul global să scadă cu aproape 4% la final de 2020, ceea ce ar indica o recesiune de o profunzime inedită de la război încoace. În zona euro Fitch Ratings se așteaptă ca PIB-ul să scadă cu 7%, PIB-ul american cu aproape 6%, PIB-ul britanic cu peste 6,3%. Cifrele sunt de natură să ne îngrijoreze și să ne facă conștienți că rezolvarea nu vine de la sine. Nu? Și nici nu suntem o țară în care helicopter money – soluția de a tipări bani și a le da drumul în piață – nu este chiar la îndemâna noastră. Ce soluție întrevedeți, totuși?
Vedeți cifrele pe care dumneavoastră le-ați menționat vin ca un addendum la o constatare pe care o făcea Fondul
Monetar Internațional acum, la sesiunea din primăvară. Mă rog, o sesiune virtuală, de fapt, când constata că față de ceea ce gândise în toamna anului trecut, că 170 de state vor avea creștere economică în acest an, acuma lucrurile s-au întors pe dos și constată că 160 de state vor fi în teritoriu negativ. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că este vorba de un fenomen care ne-a lovit pe toți concomitent și ale cărui resorturi nu sunt în piață. Ca atare trebuie intervenit cu măsuri care vin în urma unei situații excepționale și care trebuie să dea niște rezultate pe care cu toții le așteptăm. Le așteptăm în sensul termenului scurt, odată a reporni economia, este prima cerință, ea trebuie să repornească. Dar repornirea economiei nu va însemna că aceasta va fi economia viitorului.

Continue

Studiu Colliers: 70% dintre angajați vor să lucreze o bună parte din timp de acasă și după relaxarea măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului

Economistul
-
0
Studiu Colliers: 70% dintre angajați vor să lucreze o bună parte din timp de acasă și după relaxarea măsurilor de prevenire a răspândirii coronavirusului
  • 7 din 10 angajați români își doresc să continue să lucreze o bună parte din timp de acasă și după relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ieșirea din starea de urgență, arată datele Colliers International.
  • Dintre aceștia, 60% cred că lucrul la distanță ar fi util cel puțin 1-2 zile pe săptămână, iar 10% ar vrea să lucreze chiar 3-4 zile de acasă în perioada următoare.
  • Clădirile de birouri din portofoliul administrat de Colliers International au continuat să fie funcționale în perioada stării de urgență, fără proiecte în conservare, astfel că este de așteptat ca activitatea să fie reluată gradual chiar începând din 18 mai.

Un sfert dintre angajați se așteaptă într-adevăr să revină la birou în luna mai, dar activitatea acestora în clădirile de birouri va fi reluată treptat, în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19 și de măsurile anunțate mai departe de autorități. Totodată, este de așteptat ca unele companii să continue să aplice politici de lucru de la distanță pe o perioadă mai îndelungată, cel puțin pentru angajații care au copii, în contextul suspendării activității unităților de învățământ până în toamnă.

„Distanțarea socială ar putea fi menținută pe perioade mai extinse, ceea ce poate însemna un mix între munca de la birou și cea de acasă la scară mai largă. Adaptarea și acțiunile rapide sunt cuvintele cheie în aceste zilele, dar și preocuparea pentru sănătatea oamenilor și a afacerilor sunt esențiale. De la începutul pandemiei, la Colliers am pornit acest proces cu un lucru clar în minte, anume că trebuie să acționăm imediat, cu soluții inovatoare, ținând cont că proprietarii și chiriașii din clădirile de birouri au nevoie să recalibreze serviciile în această perioadă, dar și mai departe”, spune Andrei Voica, director project management and workplace consultancy, office advisory la Colliers International.

Pentru a asigura angajaților distanțarea socială la birou, angajatorii trebuie să ia în considerare unele modificări de amenajare a spațiului și a mobilierului, mai ales în cazul birourilor de tip open space. Este necesară asigurarea unei distanțe recomandate de doi metri liniari între angajați, ceea ce înseamnă că va fi necesară creșterea spațiului alocat per angajat de la 8 metri pătrați, cât este în prezent media în clădirile de birouri de clasă A, la peste 15 metri pătrați per angajat. În acest context, anumite companii vor trebui să permită unui procent din angajați să continue lucrul de acasă, astfel încât regulile privind distanțarea socială, dar și de rotație să poată fi respectate.

Noi măsuri de siguranță în clădirile de birouri

Printre măsurile care pot fi implementate de companii, pentru a-și pregăti birourile pentru revenirea angajaților, se numără rotirea birourilor din spațiile deschise astfel încât aceștia să nu stea față în față și direcționarea echipei către spații alternative de lucru din birou. Totodată, în recepții pot fi instalate bariere temporare de plastic transparent, pentru a separa vizitatorii de biroul de recepție, iar în birouri pot fi instalate partiții înalte între birourile care se află față în față. Nu în ultimul rând, în sălile de conferințe, după îndepărtarea unui număr de scaune, pot fi aplicate marcaje cu bandă pe pardoseală pentru a indica distanța de siguranță de doi metri între scaune, recomandă consultanții de la Colliers International.
Pentru a reduce atingerea mânerelor ușilor, este indicat să fie lăsate deschise ușile birourilor și sălilor de conferințe, cu excepția cazului în care există o nevoie absolută de confidențialitate. Din clădirile de birouri nu trebuie să lipsească nici indicatoarele care informează vizitatorii despre regulile de păstrare a distanței, de spălare și igienizare a mâinilor sau de purtare a măștilor în zonele publice. Folosind semnalizare, pot fi create căi unice, în sensul acelor de ceasornic prin spațiu, iar prin adăugarea de bandă cu săgeți pe pardoseala biroului poate fi indicată direcția recomandată.

Continue

Economia, în confruntare cu virusul

Cornel Almășan
-
0
Economia, în confruntare cu virusul

Nu numai oamenii, ci și toate activitățile lor sociale au de suferit de pe urma enigmaticei COVID-19. Între altele, pandemia de COVID-19 a răvășit, mai mult sau mai puțin grav, economiile multor țări, fiind, se pare, mai îngăduitoare doar cu industria medicamentelor și rețeaua farmaciilor, cărora le-a cruțat sau chiar sporit profiturile.


Se știe, de pildă, că pentru Rusia industria petrolieră constituie un inestimabil izvor de venituri. Dar, de pe urma pierderilor provocate de virus, a reducerii producției și scăderii prețului țițeiului pe piețele internaționale, profiturile industriei petroliere rusești vor suferi, în 2020, pierderi de 18 miliarde dolari, iar din cauza diminuării impozitelor petroliere bugetul de stat va pierde 50 miliarde ruble (vezi „Kommersant”, din 28 aprilie 2020). Potrivit acordurilor încheiate cu OPEC, Rusia trebuie să-și reducă producția de țiței, în 2020, cu 511 milioane tone, în timp ce prețul țițeiului Urals ar putea scădea la 27,7 dolari/baril, iar al țițeiului Brent până la 19 dolari/baril. Din această cauză, deficitul balanței externe de plăți a Rusiei se ridică la 10 miliarde dolari lunar (vezi „Kommersant”, din 2 mai 2020).


Cunoscutul economist Arkadii Dvorkovici consideră că Rusia se află doar într-o fază incipientă a crizei economice cu care se va confrunta în viitoarele luni, iar banca centrală a țării anticipează o diminuare anuală a PIB-ului național cu 4-5 la sută.


Pentru a face față pierderilor în urma reducerii activităților economice, managerii diferitelor întreprinderi private au adoptat măsura trimiterii salariațiilor în concedii fără plată sau a reducerii salariilor. Așa se face că, în luna aprilie, numărul șomerilor din în Rusia a crescut doar cu 250.000, șomajul afectând, pe ansamblu, doar 5 la sută din populația aptă de muncă. Pentru circa 45 la sută din salariați s-a redus timpul de muncă. Și-au păstrat veniturile anterioare doar 29 la sută din salariați, iar, datorită orelor suplimentare efectuate, 20 la sută au obținut chiar venituri mai mari. Efect al măsurilor de carantină, a luat amploare munca la domiciliu, care, în unele privințe, cum ar fi economia de timp pentru transport, s-a dovedit mai eficientă decât la locul de muncă. Bineînțeles că rezolvarea online a problemelor presupune ca întreprinderile în cauză să fie conectate la rețeaua informatică și ca salariații lor să dispună acasă de computere corespunzătoare.


Testarea stresului bancar de către Centrul de Macroanaliză și Prognoză pe Termen Scurt de la Moscova a relevat că, deși în luna aprilie a.c. capitalizarea sistemului bancar s-a resimțit de pe urma unui gol de 110-120 miliarde ruble, aceasta nu pune în pericol stabilitatea sistemului. Se speră că prin măsurile preventive adoptate ea va putea fi asigurată pe întreg intervalul 2020-2021. În contextul variantelor de stres posibil, s-a avut în vedere căderea cursului rublei, eventual, până la 100 ruble/dolar, devalorizarea cu 40 la sută a diferitelor obligații, scăderea cu 25 la sută a schimburilor bancare sau reducerea portofoliului de credite cu 10 la sută. Pierderile de pe urma devalorizării hârtiilor de valoare s-ar putea ridica la 1.700 miliarde ruble. Sunt anticipate și pierderile datorate producerii unor „găuri negre” și falimente în sistem. Se estimează că pentru 228 de bănci va fi necesară o anumită recapitalizare, pentru care va trebui găsite resursele adecvate în afara acționariatului. O mână de ajutor este așteptată din partea statului.

Continue

COVID-19 mărește viteza de reacție pe piața imobiliară. Cum va arăta noua normalitate?

Alexandra Smedoiu
-
0
COVID-19 mărește viteza de reacție pe piața imobiliară. Cum va arăta noua normalitate?

Criza atipică generată de pandemia de COVID-19 afectează în mod diferit sectoarele economiei, comparativ cu evenimentele care au generat, în trecut, recesiune. Domeniul imobiliar reacționa, în mod tradițional, cu un decalaj de aproximativ șase luni față de restul economiei, însă de data aceasta a reacționat mult mai rapid, din cauza extinderii, a adâncimii și a lipsei de predictibilitate a acestei crize. Cum ar putea arăta revenirea la normalitate în segmentul comercial al pieței imobiliare?

De-a lungul secolului trecut, șocuri externe, cum ar fi o epidemie sau o pandemie, urmate de o încetinire economică, au avut un impact imediat sau pe termen scurt asupra prețurilor activelor imobiliare comerciale, dar o influență minimă asupra activității de tranzacționare, reiese dintr-o analiză a Deloitte care ia în calcul evoluția acestui domeniu în timpul a patru mari evenimente din trecut, respectiv gripa asiatică din 1957, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, epidemia SARS din 2002 și criza financiară din
2008 – 2009. Sectorul imobiliarelor comerciale a recuperat pierderile cauzate de aceste evenimente în ritmuri diferite. În timp ce după evenimentele punctuale a avut loc o revenire mai rapidă, evenimentele pe termen lung, cum ar fi recesiunea din 2008, au dus la o redresare mai îndelungată, de mai multe trimestre.

Piața imobiliară comercială, înainte de izbucnirea epidemiei

Înainte de pandemia de COVID-19, piața imobiliară comercială se afla într-o poziție bună, comparativ cu perioada de încetinire a creșterii economice din 2008. Liderii din domeniu care au participat la un studiu global derulat de Deloitte în vara anului 2019 se așteptau la o creștere a investițiilor în domeniu în acest an.

Însă, din a doua săptămână a lunii martie, când epidemia de COVID-19 a fost declarată pandemie, piețele financiare au scăzut brusc, iar domeniul imobiliar comercial a fost afectat imediat, în special ca urmarea deciziilor autorităților de a închide numeroase activități.

Continue

Pădurea în starea de urgență

Florin Antonescu
-
0
Pădurea în starea de urgență

În starea de urgență, pădurea a crescut și a primit un plus de protecție. Campania „O pădure cât o țară”, cea mai mare campanie de împăduriri de la noi, începută în primăvară și continuată în toamnă, va lăsa în urmă 2.500 de păduri ridicate de la zero și 7.000 de păduri completate.

18 milioane de puieți plantați de Romsilva

Pe durata stării de urgență, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat peste 13,4 milioane de puieți forestieri. În toată campania de împăduriri de primăvară, în fondul forestier administrat de Romsilva au fost plantați peste 18,1 milioane de puieți. De asemenea, au fost regenerate 6.186 ha fond forestier: 3.857 ha, regenerări naturale, 2.329 ha, regenerări artificiale, prin împăduriri. Perdelele forestiere au crescut cu 17 ha. Plantațiile calamitate au fost refăcute pe 172 ha și completate pe 1.264 ha. În fondul forestier aflat în alte forme de proprietate administrat de Romsilva s-au făcut lucrări de regenerare pe 624 ha. 
Pentru tot anul, Romsilva are în program regenerarea a 12.531 ha: 8.073 ha, regenerări naturale, 4.458 ha, regenerări artificiale. Este prevăzută plantarea a peste 28 milioane de puieți forestieri. Investiția se ridică la 199,2 milioane lei.
În ultimii șapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 ha fond forestier de stat și a plantat peste 200 milioane de puieți forestieri.

SUMAL 2.0 vede tot ce mișcă în pădure

– A început să funcționeze SUMAL – Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase. I se poate spune SUMAL 2.0 pentru că a renăscut. Cum anume, explică ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe:Când am preluat mandatul de ministru, noul SUMAL 2.0 era doar un plan bun pentru stoparea tăierilor ilegale, dar care a fost întârziat sistematic și nejustificat de fosta guvernare.
Iată că planul este deja în acțiune. Am început să-i testăm toate funcțiile, esențiale pentru a scăpa odată pentru totdeauna de tăierile ilegale din pădurile României, pentru că digitalizarea supravegherii pădurilor ne dă posibilitatea să vedem în timp real orice mișcare din pădure.

– Concret?

– Cu noul SUMAL 2.0 putem urmări prin coordonate GPS orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare. În acest fel, va fi extrem de dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. SUMAL 2.0 obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea în pădure a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se efectua tăierea. Mai mult, în noul SUMAL 2.0 se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de lemn din depozite vor fi actualizate automat de SUMAL 2.0, fără să mai poată fi făcute uitate alte volume. Cu aceste funcții și cu altele, pădurea românească va fi sub lupă în timp real, iar autoritățile de control vor putea interveni la fiecare alarmă forestieră. Acei agenți economici și acei silvicultori care vor o industrie debirocratizată și mai eficace se vor putea bucura de eliminarea unui număr însemnat de documente redundante. Odată cu implementarea SUMAL 2.0, se vor elimina o sumedenie de registre, rapoarte și hărți cerute de lege, multe dintre ele redundante. Estimăm că noile soluții vor reduce birocrația și timpul consumat ineficient cu cel puțin 50% față de situația de astăzi.

Ar fi fost mai eficient dacă se confiscau camioanele

Peste 2.500 de inspectori ai gărzilor forestiere, ocoalelor și direcțiilor silvice au făcut parte din filtrele de verificare de pe drumuri, împreună cu poliția, jandarmeria și armata. O analiză concentrată la perioada 4-26 aprilie arată că au verificat peste 3.600 de transporturi de lemn.
„Așa cum am bănuit, au existat și unii care au încercat să profite de pe urma stării de urgență”, spune ministrul Costel Alexe și oferă un bilanț: „Volumul total de lemn transportat ilegal ajunge la aproape 1.000 mc. Pentru aceste fapte, inspectorii au aplicat 150 de sancțiuni în valoare de 415.000 lei. Adică vorbim despre 150 de transporturi ilegale de lemn descoperite de inspectori, în perioada analizată”. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate în județele Suceava (24), Dâmbovița și Timiș (câte 11), Prahova (10). „Cred că ar fi fost mult mai eficient ca pe lângă suma de 415.000 de lei, contravalorea amenzilor, să fi avut și 150 de camioane confiscate”, consideră ministrul și adaugă o propunere de perspectivă:
„Să găsim o formulă juridică care să nu mai fie invalidată de CCR”.

Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
©Foto MMAP

Lupta mea cu hoții, cu cei care taie ilegal pădurea, nu se oprește. Suntem la un pas de operaționalizarea și implementarea noului SUMAL la nivelul întregii țări. După ce vom finaliza acest proces, voi putea spune cu conștiința împăcată că am lăsat în urma mea la minister un instrument atât de puternic, încât nu va mai putea fi ocolit de niciun hoț de lemn din România. Abia de acum statul va fi echipat pe măsura unei lupte de la egal la egal cu hoții de lemn care ne jefuiesc de 30 de ani.

Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Tăierile din pădurile statului, în scădere față de anul trecut

Tot în timpul stării de urgență, angajații Romsilva au efectuat 2.720 de controale de fond sau parțiale în fondul forestier administrat. Cu totul, în primul trimestru al anului, Romsilva a făcut 6.180 de controale de fond și parțiale. În urma controalelor, în fondul forestier proprietatea publică a statului au fost constatate tăieri ilegale cu un volum cumulat de 6.538 mc, în scădere cu 9,32% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane ha păduri aflate în proprietatea publică a statului * 80% au certificarea managementului forestier la nivel internațional * Romsilva asigură servicii silvice pe bază de contract pentru circa 1 milion ha păduri aflate în alte forme de proprietate.

Foto Romsilva, MMAP

GESTIONAREA ACTUALEI SITUAŢII PANDEMICE ŞI IEŞIREA DIN CRIZĂ

Simona Moagar Poladian
-
0
GESTIONAREA ACTUALEI SITUAŢII PANDEMICE ŞI IEŞIREA DIN CRIZĂ

Anul 2020 ar putea fi începutul unei etape a dezvoltării economiei mondiale după criza financiară internaţională (CFI) prelungită, izbucnită în toamna anului 2007.

Nu mai este un secret pentru nimeni că actuala pandemie reliefează în plan economic necesitatea adoptării unei terapii complexe care să aibă ca rezultat final ieşirea din actuala situaţie, pe cât posibil, cu pierderi cât mai mici pentru economie şi populaţie. Organismele internaţionale cunoscute în faptul că elaborează estimări şi prognoze cu marje mici de eroare, sunt acum în situaţia de a schimba frecvent cifrele, ca efect al existenţei unei mari necunoscute: durata şi amploarea pandemiei. Iar cifrele publicate de marile economii ale lumii, aflate în criză, precum SUA, China, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, îngrijorează prin numărul record de şomeri sau persoane care sunt declarate temporar inactive, prin scăderea puternică a ritmului PIB în primul trimestru al anului în curs, şi prin estimări economice deloc optimiste pe termen scurt şi mediu.

Analiştii şi decidenţii se întreabă: cât timp vom putea continua în actualele condiţii?

Particularitatea principală a acestei crize este dependenţa de evoluţia pandemiei, în funcţie de care se va decide asupra reluării activităţii economice în statele lumii, cu acceptarea unor riscuri mai mari sau mai mici. Profesorul american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2008, aprecia în cadrul unei emisiuni la CNN din aprilie 2020 că economia este în comă indusă. Cu această particularitate de inducere a stării de somnolenţă, nu ne-am mai confruntat vreodată în economia mondială.

S-au făcut o serie de comparaţii despre actuala criză cu Marea Criză din 1929-1933, precum şi cu criza financiară internaţională din 2008. Dacă primele două crize mondiale, cea din 1929-1933 şi cea din 2008, au izbucnit în SUA (prima putere economică a lumii), cea actuală a început în China (a doua mare putere economică a lumii). S-a mai comparat actuala criză pandemică cu o stare de război, dar în opinia mea, actuala situaţie este mai complicată, mai gravă, deoarece în timp de război există victime directe ale bombardamentelor care au loc, iar acum, în timp de pandemie, victimele coronavirusului produc alte victime, pericolul de contaminare fiind periculos de mare.


Cum trecem de criza actuală şi cât de rezilientă este economia mondială? Am văzut aproape peste tot în lume că s-a decis închiderea parţială a economiei, cu oferirea unor mari cantităţi de bani sub forme diverse în scopul supravieţuirii, fie că este vorba de populaţie sau de firme.

Indiferent de mărimea statului respectiv, fie că vorbim de SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie, Franţa, este important să se ia în considerare abordarea planificată a alocării acestor resurse.

În mod clar că pentru a avea fonduri de alocat este necesară o redistribuire raţională a resurselor economice care să permită o asemenea abordare. Cu cât raportul dintre oferta şi cererea de fonduri financiare este mai mic, cu atât creşte vulnerabilitatea statului în cauză.

Orice amânare în trecerea la masa de lucru ne va costa, direct proporţional cu durata şi amploarea efectelor pandemiei asupra cererii şi ofertei, sub toate formele sub care se regăsesc acestea în plan economic.

Nu este benefic să aşteptam să treacă criza, ci, dimpotrivă, să fim pragmatici şi să valorificăm toate oportunităţile care există şi se pot dezvolta în viitor. Să păstrăm distanţa socială, dar să nu fim pasivi deoarece lipsa de acţiune ne costă.

În spatele deciziei macroeconomice, suntem de părere că ar trebui să existe scenarii elaborate de specialişti şi care să pornească de la următoarele trei ipoteze de bază:

  • persistenţa prăbuşirii economice şi sociale,
  • stagnarea declinului,
  • creşterea economică.

Avem multe necunoscute, dar cea mai importantă este durata şi amploarea pandemiei. Toate scenariile ar trebui să pornească de la un adevăr: nu putem evita recesiunea economică. Dar putem să estimăm costurile aferente variantelor, astfel încât să se alegaă soluţia optimă.

Continue
1...1.5881.5891.590...2.014Pagina 1.589 din 2.014