Economia Statelor Unite ale Americii a crescut cu un ritm anual de 2% în trimestrul al doilea al anului, cu o zecime mai puţin faţă de calculele preliminare oficiale pentru această perioadă, a anunţat, joi, Guvernul SUA, citat de agenţia EFE.

Cheltuielile consumatorilor, care în SUA reprezintă două treimi din activitatea economică, au crescut în trimestrul II cu 4,7%, faţă de 4,3% cât se estimase anterior, scrie Economica.net.

În schimb, investiţiile companiilor s-au redus cu 1,1 % (minus 0,8% estimarea precedentă).

Datele privind creşterea economică au fost anunţate înainte de reuniunea de politică monetară a Rezervei Federale (Fed), ce va avea loc pe 17 şi 18 septembrie, la întâlnirea de la începutul verii aceasta stabilind reducerea dobânzii de referinţă la un interval cuprins între 2% şi 2,25%, potrivit sursei citate.

Pe de altă parte, piaţa muncii s-a menţinut solidă, cu un indice al şomajului mai mic de 4 %, nivel care nu a mai fost atins în ultimii 50 de ani.

Totodată, inflaţia a rămas sub ţinta anuală de 2% stabilită de Fed.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,05%, potrivit datelor publicate, joi, de Banca Naţională a României (BNR). Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a coborât la 3,14%, cel mai scăzut nivel din iunie 2018.

Miercuri, ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,06%. Joi, acesta a coborât la 3,05%.

Totodată, vineri, indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,15% la 3,14%. Acesta este cel mai scăzut nivel din 21 iunie 2018, când a fost 3,07%, potrivit News.ro.

BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.

Rata şomajului a crescut în iulie la 3,9%, date ajustate sezonier, cu 0,1 puncte procentuale (p.p.) mai mult faţă de luna precedentă, arată datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În iulie, numărul şomerilor a crescut faţă de luna precedentă, dar a scăzut faţă de aceaşi lună a anului trecut, potrivit News.ro.

”Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna iulie a anului 2019 a fost de 352.000 persoane, în creştere faţă de luna precedentă (341.000 persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (376.000 persoane)”, se arată în comunicat.

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 4,4% în cazul persoanelor de sex masculin şi 3,3% în cazul celor de sex feminin), potrivit sursei citate.

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 74,7% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna iulie 2019.

Managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o creștere moderată a numărului de salariați în construcții și comerțul cu amănuntul, dar o ”relativă stabilitate” a activității în industria prelucratoare, arată datele transmise miercuri de Institutul Național de Statistică (INS) în cadrul anchetei de conjunctură din luna august, conform Profit.ro. Soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. În industria prelucrătoare, în cadrul anchetei de conjunctură din luna august, managerii preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural +3%).

 Totodată, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%). În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +5%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +4%).

Peste 28.200 de locuri de muncă sunt vacante la nivel național, anunță Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Cele mai multe oferte sunt pentru agent de securitate și lucrător comercial. Potrivit datelor furnizate de agenții economici privind locurile de muncă vacante, în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), sunt disponibile 28.251 locuri de muncă, scrie News.ro.

La nivel național, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru: agent de securitate (2.178), lucrător comercial (1.311), muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor (1.230), manipulant mărfuri (791), muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptușeli zidărie (763), muncitor necalificat în industria confecțiilor (722), ambalator manual (629), ucenic (575), confecționer-asamblor articole din textile (566), vânzător (547), șofer autocamion/mașină de mare tonaj (542), potrivit sursei citate. În ceea ce privește locurile de muncă la nivel județean, aceste informații pot fi vizualizate pe pagina de internet a fiecărei agenții pentru ocuparea forței de muncă județene/municipale sau la sediul acestora.

• Insolvența nu înseamnă prăbușirea unui business, ci oferă pârghii de redresare, permițând transformarea și continuitatea afacerilor

București, 28 august 2019 – CITR, liderul pieței de insolvență din România în ultimii 10 ani, apreciază că prejudecățile asociate insolvenței afectează salvarea și viabilizarea afacerilor aflate în dificultate și penalizează antreprenorii. Potrivit lui Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR, „întârzierea demarării insolvenței din cauza stigmatului social și retragerea din business a antreprenorilor descurajați de percepția eșecului afectează mai mult economia decat posibilele pierderi financiare. Insolvența reglează dinamica unei economii, pentru că este un mecanism care dă spațiu de manevră și oferă pârghii pentru redresare, permițând ca afacerile să fie restructurate, transformate și să continue să existe”.

În urma experienței de 20 de ani în domeniu, CITR a analizat cele mai frecvente prejudecăți și mituri cu privire la insolvență. Compania apreciază că înțelegerea corectă a insolvenței va permite atât creditorilor, cât și debitorilor să depășească barierele culturale și să identifice valoarea în orice business relevant aflat în dificultate.

Statistic, datele din piață par să confirme această percepție – 5.59%[1] dintre companiile aflate în insolvență reușesc să se reorganizeze. Procentul de reorganizare este doar aparent mic, deoarece are o bază de raportare largă – în calcul sunt considerate toate companiile, indiferent de mărime, baza incluzând firmele mici, “adormite”, fără activitate sau cu activitate restrânsă, puțin semnificative pentru economie. CITR are o rată de peste 40% de proceduri în diverse stadii de reorganizare din întreg portofoliul de 1000 de proiecte. Acest procent se aplică organizațiilor de dimensiuni mari, care au o relevanță majoră în economie, fiind denumite companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, care suțin 65% din cifra de afaceri și 49% dintre angajații din economia românească.

În mod evident, accesul la finanțare este greu accesibil pentru afacerile aflate în dificultate. Însă resursele financiare pot fi obținute de la caz la caz, în funcție de particularitățile fiecărei companii și de nevoile sale de finanțare. Acestea pot fi acordate pe bază de proiect, pentru finanțarea activității curente, pentru finanțarea activelor aflate în insolvență sau pentru transferul unei părți din business. Firmele din domeniul construcțiilor, de exemplu, pot obține o finanțare de tipul scrisorilor de garanție pentru participarea la licitații. Companii precum Straco, Galli Gallo, Astra Vagoane, de exemplu, au primit diverse forme de finanțare pe parcursul procesului de insolvență.  

Teama părților, indiferent de motivații, este că businessul dispare de pe piață. Însă obiectivul insolvenței este în egală măsură stingerea creanțelor și viabilizarea afacerii. Declanșarea procedurii de insolvență oferă debitoarei instrumente și pârghii de redresare care în mod normal nu i-ar fi la îndemână într-o situație dificilă. Din practica CITR, în majoritatea cazurilor,  există opțiuni viabile, disponibile pentru a asigura continuitatea pe piață. În esență, vorbim despre transformare: afacerea își reduce ariile de activitate și se refocusează pe un segment mai profitabil sau continuă ca o nouă companie, după un transfer de active, contracte și echipe pe o nouă entitate. Branduri ca Flanco sau Diverta s-au reinventat în urma trecerii printr-o reorganizare și sunt azi mult mai dezvoltate. Cât timp există viabilitate în structura de activitate, afacerile aflate în insolvență se pot metamorfoza în alte business-uri care să continue să producă valoare și să se dezvolte mult mai sănătos. 

Potrivit statisticilor Uniunii Europene[2], doar 4-6% dintre falimente sunt frauduloase la nivel european. În România, conform numărului de dosare active pe rolul instanţelor pentru atragerea răspunderii împotriva companiilor aflate în insolvenţă (atât falimente cât şi reorganizări), doar 3,4% sunt insolvențe cu potențiale nereguli (la nivel de 2018). Din experiența CITR, cele mai frecvente cauze ale insolvenței se regăsesc în deciziile de business, de strategie și de management: planuri de dezvoltare neviabile, echipă de management neperformantă, absența unei echipe de management și cultură organizațională de tipul “one man show”. Aceste cauze, suprapuse peste evenimente externe – modificări în funcționarea pieței, reglementări, crize, întreruperi în fluxurile clienților etc – accelerează declinul companiilor.

Potrivit studiilor CITR, 73% dintre antreprenorii intrați în insolvență spun că au devenit mai buni manageri ca urmare a experienței din perioada insolvenței. Stigmatul eșecului și suspiciunea fraudei reprezintă bariere culturale care îndepărtează antreprenorii din circuitul de afaceri. Valoarea de business a acestora pentru economie este în mod eronat direct relaționată de greșelile trecutului, ceea ce în cultura de business din alte state, unde un antreprenor reușește în afaceri după mai multe încercări,  nu se întâmplă.

“Antreprenorii care au trecut nemijlocit printr-un proces de insolvență și restructurare sunt mai conștienți de greșelile pe care trebuie să le evite, mai înțelepți și mai pregătiți să demareze noi afaceri. Încurajarea și recuperarea lor în ecosistemul de business ar putea contribui la creșterea calității afacerilor în România.” a adaugat Vasile Godîncă-Herlea.

Atât pentru debitori, cât și pentru creditori. O insolvență de succes presupune restructurarea financiară, concomitent cu cea operațională a companiilor debitoare. Rolul administratorului judiciar este și să propună modalități de eficientizare operațională, identificând activități nerentabile și costuri care supraîndatorează. Astfel, onorariile percepute de administratorul judiciar sunt acoperite de sumele reduse în urma eficientizării, neîmpovărând cheltuielile companiei aflate în insolvență. În același timp, prin declașarea procedurii de insolvență și măsurile propuse de administratorul judiciar, și creditorii au șansa de a recupera un procent cât mai mare din datoriile acumulate de compania debitoare.

Componenta de “onorariu de succes” este obținută în urma realizării unui reper însemnat, relevant, precum obținerea unei finanțări sau vânzarea unui activ – activitate în care rolul administratorului judiciar este definitorie.

Contact de presă: Ana-Ilinca Macri, Corporate Communication Manager, ilinca.macri@citr.ro, https://www.citr.ro/, https://sales.citr.ro/

Despre CITR

CITR, liderul pieței de insolvență din România, a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani. Cu o experiență de aproape 20 ani, societatea a fost fondată cu obiectivul însănătoșirii companiilor în dificultate și a reintegrării acestora în circuitul economic prin mecanisme inovatoare de reorganizare.

CITR este aproape de clienți prin cele zece birouri din toată țara, oferă soluții personalizate prin cei peste 150 de specialiști din echipele pluridisciplinare de caz și susține antreprenorii în dificultate cu expertiză complexă, dobândită în urma gestionării a 1000 de proiecte din toate domeniile de business. În plus, gestionează cea mai complexă platformă de vânzări în insolvență, sales.citr.ro.

CITR e parte a CITR Group, prim[i]ul grup de firme din România specializat în remedii personalizate pentru companiile aflate în impas economic.

[1] Sursa: analiză CITR pe baza datelor UNPIR și ONRC – finalul anului 2018

[2] https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/24f281f2-9b0a-44d0-8681-af8bd7657747

Pg. 53

Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) salută inițiativa Parlamentului României de modificare a OUG 114/2018 și solicită în continuare abrogarea de către Parlamentul României, în actuala sesiune extraordinară, a prețurilor reglementate la producătorii de gaze naturale și eliminarea taxei de 2% pe care companiile din domeniul energetic sunt obligate să o plătească Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Aceste masuri prevăzute în Ordonanță au condus la apariția unor erori ce au provocat distorsionarea și stoparea procesului de liberalizare a pieței de energie.
FPPG este un partener de încredere al instituțiilor statului și pune la dispoziția autorităților studiul recent Emerton care propune o foaie de parcurs pentru asigurarea securității aprovizionării, accesibilității financiare și competitivității gazelor naturale în România.
„Federația Patronală de Petrol și Gaze a promovat în ultimele luni dialogul între producătorii de gaze, distribuitorii și furnizorii de gaze și instituțiile statului, pentru a ajunge la cea mai bună soluție în care facturile clienților casnici să fie rezonabile și totodată piața gazelor să se dezvolte în continuare liberă și concurențial.
Asigurarea unei protecții solide și sustenabile pentru consumatorii vulnerabili de energie este un element esențial pentru liberalizarea pieței cu amănuntul pentru clienți casnici, care permite întregii populații să își satisfacă nevoile energetice la un cost accesibil.
Experții Emerton propun în studiul sus amintit mecanisme de protejarea a consumatorilor vulnerabili care pot fi implementate în piața din România.” susține Daniel Apostol -Director Relații Externe în cadrul FPPG.
În ciuda unor progrese substanțiale pe calea liberalizării pieței gazelor din ultimii ani și până la sfârșitul anului 2018, evoluția sectorului de gazelor naturale din România către o piață matură și atractivă este îngreunată de obstacole majore cum ar fi lichiditatea redusă de pe piața angro a gazelor care nu încurajează investițiile în producția de gaze sau concurența pe piața cu amănuntul; lipsa de transparență și predictibilitate în ceea ce privește reglementările și mecanismele care funcționează în piața limitând atractivitatea segmentului pentru posibilii noi actori pe piață; lipsa unei scheme eficiente de protejare a consumatorilor de energie vulnerabili.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) este persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală, autonomă, independentă față de autoritățile publice, fără caracter politic; este reprezentativă la nivelului sectorului de activitate ”Energie, Petrol și gaze și minerit energetic”. FPPG a susținut constant principiile stabilității, predictibilității și competitivității cadrului legislativ aplicabil domeniul energetic din România, precum și responsabilitatea companiilor din sector în ceea ce privește siguranța, sănătatea și securitatea operațiunilor și a personalului. FPPG este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederație patronală românească afiliată la IOE (International Organization of Employers).

de Andreea Vlad, Manager Servicii Fiscale, și Robert Ionescu, Consultant senior Servicii Fiscale, Deloitte România

Odată cu sezonul estival, au reapărut și discuțiile privind principalele probleme cu care se confruntă sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbătute a fost reglementarea bacșișului.

Numeroasele dezbateri și consultări avute în acest sens cu jucătorii de pe piața de profil au condus la identificarea unor soluții legislative și tehnice menite să elimine dificultățile apărute în practică la momentul publicării Ordonanței de Urgență nr. 8/2015, ce reglementa inițial impozitarea bacșișului.

Astfel, recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice un proiect de modificare a OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care introduce noi reglementări legate de fiscalizarea sumelor provenind din bacșiș.

Potrivit notei de fundamentare, sumele reprezentând bacșișul încasat în sectorul HoReCa sunt semnificative, fiind estimate a fi cuprinse între 750 de milioane și 1,5 miliarde de lei, sume care la acest moment nu sunt fiscalizate la nivelul angajaților.

Ce prevede textul de lege?

Noul proiect legislativ definește bacșișul ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – Restaurante și 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Pentru ceilalți operatori economici, ce nu se încadrează în categoriile menționate mai sus, textul de lege lasă la latitudinea acestora posibilitatea evidențierii bacșișului pe bonul fiscal și implicit a aplicării prevederilor legislative aferente.

Bacșișul ar urma să fie inclus pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Astfel, potrivit prezentului text de lege, clienții pot achita bacșișul și prin intermediul cardului.

Spre deosebire de prevederile OUG nr. 8/2015, ce reglementau evidențierea bacșișului pe un bon fiscal distinct, noul text de lege permite posibilitatea includerii acestuia pe același bon fiscal cu bunurile livrate sau serviciile prestate. Mai mult, clientului îi va fi înmânată în prealabil o notă de plată prin care va avea libertatea de a alege nivelul bacșișului oferit, acesta fiind cuprins între 0% și 15% din valoarea consumației.

Sumele provenite din încasarea bacșișului se vor înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii. Procedura și modalitatea de distribuire integrală a acestor sume rămâne în sarcina angajatorului, care este obligat să întocmească un regulament intern în acest sens. Nu sunt precizate alte detalii cu privire la termenele până la care angajatorii trebuie să distribuie acești bani către angajați (zilnic, așa cum se întâmplă în prezent, sau la perioade mai lungi).

Impozitarea acestora se va realiza conform prevederilor Codului Fiscal, fiind calificate ca venituri din alte surse.

Se pare ca experiența anului 2015 a contat de asemenea în rescrierea textului de lege, o parte din obligațiile excesive reglementate la acel moment, precum obligația întocmirii registrului de bani personali, fiind eliminate în prezentul proiect legislativ.

Premise și avantaje în practică

Așa cum se menționează și în nota de fundamentare, legiferarea bacșișului este o măsură așteptată, în condițiile în care vorbim de sume încasate, dar nefiscalizate la nivelul angajaților.

Totodată, la acest moment, acestea nu figurează contabil la nivelul operatorilor economici, iar clienții, persoane juridice sau PFA, nu au posibilitatea de a deduce sumele aferente, în lipsa unui document justificativ.

O astfel de reglementare aduce o serie de avantaje, cum ar fi creșterea competitivității pe piața muncii. Reglementarea bacșișului ar conduce la venituri declarate mai mari la nivelul celor care lucrează în sectorul HoReCa, facilitând astfel, spre exemplu, obținerea unui credit bancar. Cu toate acestea, pentru angajații care nu activează în domeniul HoReCa, dar care pot primi de asemenea bacșiș, fără ca angajatorii lor să fi optat pentru fiscalizarea acestor sume, tratamentul poate fi unul discriminatoriu.

De asemenea, vor crește veniturile încasate la bugetul de stat. Probabil cea mai avantajată parte ar fi statul, sumele din bacșiș fiind estimate a fi de ordinul milioanelor de euro.

Controlul mai bun al sumelor încasate la nivelul societățiloreste un alt beneficiu al fiscalizării bacșișului.O eventuală impozitare a bacșișului ar însemna și un control mai bun din partea societăților în privința distribuirii acestor sume către angajați, dar și o reducere a riscurilor în cazul unui control ANAF, dacă se constată diferențe între sumele existente în casierie și cele marcate pe casa fiscală.

Potențiale dificultăți în practică

În practică pot apărea însă și dificultăți la nivelul operatorilor economici vizați de această măsură. Similar cu prevederile primei ordonanțe, abrogate la scurt timp de la publicare, actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici.

Astfel, dacă în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, efectul impozitării veniturilor din bacșiș va fi anulat prin deducerea cheltuielilor cu plata sumelor către angajați, situația se schimbă în cazul principalilor jucători vizați de această măsură, cei care aplică impozitul specific pentru activități HoReCa, precum și în cazul microîntreprinderilor.

Pentru angajatorii din domeniul HoReCa ce calculează și plătesc impozitul specific pentru această industrie, menționarea bacșișului pe bon ar putea genera obligații fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de încasarea bacșișului va trebui reflectat separat în contabilitate și va reprezenta un venit din alte activități (altele față de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuși, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacșișului către angajați, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activități (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activității de bază (HoReCa).

Pentru microîntreprinderi, aceste sume suplimentare vor conduce la mărirea bazei impozabile, ele fiind incluse în totalul veniturilor obținute, fără posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente. Această situație ar putea fi evitată prin introducerea în legislația fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.

În concluzie, inițiativa este oportună, dar, odată cu implementarea acesteia, ar trebui de asemenea avută în vedere o aliniere a prevederilor fiscale privind impozitarea la nivelul societăților.