ING și BCR revizuiesc în jos prognoza de creștere economică a României

0
ING Bank a revizuit de la 4,7% la 3,5% prognoza de creștere economică în 2018, după datele aferente primului trimestru, care arată o încetinire considerabilă a creșterii PIB, conform Profit.ro. ING se așteaptă ca BNR să nu mai majoreze dobânda cheie în acest an și vede dificultăți mult mai ridicate pentru Guvern să atingă ținta de deficit, în contextul unei evoluții mai slabe a economiei. BCR a revizuit, de asemenea, prognoza de creștere de la 4,7% la 4,1% pentru acest an. Statistica a anunțat azi o creștere de 4% în primul trimestru din 2018 comparativ cu perioada similară din 2017 și o stagnare față de ultimul trimestru din 2017. De asemenea, economiștii BCR au fost mai rezervați în prognozele anterioare și anticipau o stagnare a PIB față de ultimul trimestru din 2017 și un avans anual de 4,7%. Atât BCR, cât și ING se așteaptă ca economia să arate un avans mai mare în al doilea trimestru. Potrivit ING, BNR va fi grevată de politica fiscală suboptimă în continuare, în condițiile în care alegerile din 2018 și 2019 e puțin probabil să aducă ajustări fiscale. Astfel, BNR va relua întărirea politicii monetare mai ales pentru a preveni deprecierea leului și să evite, astfel, ciclul de depreciere-inflație-depreciere, notează ING.

Economia României s-a majorat cu 4% în primul trimestru

0
Economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2017, arată primele estimări publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menținut, în termeni reali, la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017. „Față de același trimestru din anul 2017, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 4% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustata sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2018, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în 5 aprilie 2018”, precizează INS. Totodată, Comisia Naționala de Prognoză estimează că avansul economiei în acest an va fi de 6,1%, urmat de creșteri de 5,7% în 2019 și 2020 și de 5% în 2021, potrivit Agerpres. În 2017, economia România a consemnat un avans de 6,9%, comparativ cu anul precedent, în 2016 a crescut cu 4,8%, cel mai înalt ritm de după 2008, iar în 2015 a avansat cu 3,9%.

România se află printre țările cu cea mai mare creștere economică din UE

0
Letonia, Polonia, Ungaria, Cehia și România au înregistrat în primul trimestru din 2018 cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2017, arată estimarea preliminară publicată marți de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Economia zonei euro a urcat cu 2,5% în primele trei luni din acest an comparativ cu perioada similară din 2017, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 2,4%, potrivit Agerpres. În trimestrul patru din 2017, expansiunea a fost de 2,8% în zona euro și de 2,7% în UE. Cele mai mari creșteri anuale din UE în perioada ianuarie – martie 2018 s-au înregistrat în Letonia (5,2%), Polonia (4,9%), Ungaria (4,7%), Cehia (4,5%) și România (4,2%). De asemenea, în estimarea Eurostat nu sunt disponibile datele din opt state (Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Luxemburg, Malta, Slovenia și Suedia) privind evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2018. Conform datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică, economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 4%, pe serie brută, și cu 4,2% pe serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2017 Produsul intern brut în trimestrul I 2018 s-a menținut, în termeni reali, la același nivel cu cel înregistrat în trimestrul IV 2017.

Publicații de artă românești la Tate Modern din Londra

0
România participă pe 18 mai la Offprint London, unul dintre cele mai mari târguri de publicații de artă din Marea Britanie (foto ICR), definit drept „o celebrare a artei tipografice și a design-ului de carte din întreaga lume”, organizat la muzeul de artă contemporană Tate Modern. Participarea românească este asigurată de asociaţia independentă P+4 Publications din Bucureşti, „dedicată exclusiv promovării artei și arhitecturii contemporane românești”, cu sprijinul Institutului Cultural Român, curator, Alina Șerban. Sunt prezentate cărți de artă, precum cărţile de autor „The Book of Notebooks” de Dan Perjovschi şi „Despre Păpuși și Oameni” de Ciprian Mureșan, volumele din seria de cărți de fotografie de arhitectură și studiu cultural „Uzina de fapte și alte povestiri (nemărturisite)”, „Vederi încântătoare. Urbanism și arhitectură în turismul românesc la Marea Neagră”, studioBASAR – „Arhitecturi ale supraviețuirii”.

23.000 de voluntari angrenaţi de Romsilva la împăduriri

0
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva informează că la acțiunile de împădurire din această primăvară au participat peste 23.000 de voluntari, care au plantat “puieți forestieri împreună cu silvicultori în pădurile de stat administrate de Romsilva”. La nivel național, au fost înregistrați în total 23.375 de participanţi: 14.365 elevi (foto din judeţul Vaslui), 1.930 cadre didactice, 386 studenți, 6.694 membri ai unor asociații neguvernamentale, autorități locale, angajați ai Gărzii Forestiere, ai Gărzii de Mediu, ai Agenției pentru Protecția Mediului, jandarmi, militari, polițiști, pompieri, reprezentanți ai autorităților locale. Romsilva evidenţiază rolul educativ al acţiunilor de acest fel asupra elevilor și studenților, ei “învățând de la silvicultori să planteze puieții forestieri și cum se pot implica, pe viitor, în protejarea pădurilor”. Romsilva anunţă că până în prezent, în campania de împăduriri de primăvară, „a împădurit 3.260 de hectare, a plantat 7 hectare de perdele forestiere de protecție, a regenerat natural alte 6.578 de hectare de pădure și a realizat completări curente în zonele împădurite în anii anterior și refaceri ale pădurilor calamitate pe alte 1.449 de hectare”. Totodată, „a asigurat gratuit 357.000 de puieți forestieri organizațiilor și voluntarilor care s-au implicat în alte acțiuni de împăduriri, în afara pădurilor de stat”. Campania “continuă în zonele montane, în acest moment zece direcții silvice derulând lucrări de împăduriri și regenerări a pădurilor”. Romsilva reaminteşte că în acest an, în cele două campanii de împăduriri, din primăvară și toamnă, va regenera „12.881 de hectare, din acestea 8.433 de hectare prin regenerări naturale și 4.448 de hectare prin împăduriri, cu o investiție de 167,4 milioane de lei. În ultimii 27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare de pădure”.

Uniunea Cineaştilor din România a anunţat nominalizările la Premiile UCIN 2018

0
Ajunsă la cea de-a 46-a ediție, Gala Premiilor UCIN 2018, unul dintre cele mai așteptate evenimente ale anului, va avea loc pe 28 mai 2018, la Teatrul Național București și va fi în sine un spectacol, reunind pe scenă si pe covorul roșu, într-un cadru deosebit și original, mari nume ale cinematografiei și televiziunii românești. Gala Premiilor Uniunii Cineaștilor din România, devenită unul dintre evenimentele marcante ale anului, își propune să celebreze și să sprijine valorile cinematografiei prin premierea tuturor celor care în anul precedent au excelat în acest domeniu, au reprezentat România în lume și au adus o contribuție importantă în industria cinematografică. Evenimentul exclusivist va avea peste 500 de invitați de renume – personalități, vedete și oameni de cultură, de cinema și de televiziune. Programul va fi o surpriză atât pentru publicul din sală cât și pentru telespectatori, întregul spectacol fiind înregistrat și difuzat de Televiziunea Română.   Nominalizările celei de-a 46-a ediții a Galei Premiilor UCIN sunt:   Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor Fixeur, regia Adrian Sitaru Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer Un pas în urma serafimilor, regia Daniel Sandu   Premiul Special al Juriului Ana, mon amour, regia Călin Peter Netzer Perfect sănătos, regia Anca Damian Breaking News, regia Iulia Rugină   Premiul pentru regie Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor Călin Peter Netzer pentru filmul Ana, mon amour Adrian Sitaru pentru filmul Fixeur   Premiul pentru scenariu Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor Dan Chişu pentru filmul Aniversarea Anca Miruna Lăzărescu pentru filmul La drum cu tata   Premiul pentru imagine Andrei Butică pentru filmul Ana, mon amour Oleg Mutu pentru filmele Perfect sănătos, Vara s-a sfârşit Pătru Păunescu pentru filmele Limba paternă, Portrete în pădure   Premiul pentru costume Cireşica Cuciuc pentru filmul Un pas în urma serafimilor Doina Levintza şi Adina Bucur pentru filmul 6,9 pe scara Richter Velica Panduru pentru filmul Aniversarea   Premiul pentru decor Andreea Popa pentru filmul 6,9 pe scara Richter Călin Papură pentru filmul Octav Alexandra Alma Ungureanu pentru filmul Perfect sănătos   Premiul pentru interpretare feminina Ela Ionescu pentru rolul Ana din filmul Dimineaţa care nu se va sfârşi Diana Cavallioti pentru rolul Ana din filmul Ana, mon amour Ana Radu pentru rolul Meda din filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor Voica Oltean pentru rolul Simona din filmul Breaking News   Premiul pentru interpretare masculina Mircea Postelnicu pentru rolul Toma din filmul Ana, mon amour Anghel Damian pentru rolul Andrei din filmul Perfect sănătos Aaron Tudor Istodor pentru rolul Radu din filmul Fixeur   Premiul pentru interpretare feminina rol secundar Diana Spătărescu pentru rolul Anca din filmul Fixeur Ana Ciontea pentru rolul Maria din filmul Mariţa Amalia Ciolan pentru rolul Maria din filmul Offstage   Premiul pentru interpretare masculina rol secundar Ali Amir pentru rolul Aid din filmul Un pas în urma serafimilor Emanuel Pârvu pentru rolul Sandu din filmul Aniversarea Adrian Văncică pentru rolul din filmul Ultima zi   Premiul pentru montaj Cătălin Cristuţiu pentru filmele Breaking News si 6,9 pe scara Richter Dana Bunescu pentru filmul Ana, mon amour Ștefan Pârlog pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor   Premiul pentru coloana sonora Mihai Oraşanu pentru filmele Portrete în pădure şi Lovesc, deci exist Frederic Thery pentru filmul Perfect sănătos Florin Tăbăcaru pentru filmul Breaking News   Premiul pentru muzica originala „Adrian Enescu” Marius Leftărache pentru filmul Un pas în urma serafimilor Mihai Pocorschi pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor Vladimir Cosma pentru filmul Octav   Premiul pentru scurt metraj de fictiune Andrei Huţuleac pentru filmul Offstage Adrian Silişteanu pentru filmul Scris/Nescris Conrad Mericoffer pentru filmul Cand afară ninge   Premiul pentru film documentar de lung si scurt metraj Andrei Teodorescu pentru filmul Muzică de petrecere Francisc Mraz pentru filmul Combinat de ateliere Andrei Dăscălescu pentru filmul Planeta Petrila   Premiul pentru film de animatie Sergiu Negulici pentru filmul Splendida moarte accident Ioachim Stroe pentru filmul Cord Serghei Chiviriga pentru filmul Cel mai bun client   Premiul pentru film de televiziune Liviu Tofan pentru filmul Braşov 1987. Doi ani prea devreme Ruxandra Țuchel pentru filmul Memoria fluturilor Andreea Știliuc pentru filmul Provenţa, paradisul posibil   Premiul de debut Opera Prima „Alexandru Tatos” Emanuel Pârvu pentru filmul Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor Cristi Iftime pentru filmul Mariţa Daniel Sandu pentru filmul Un pas în urma serafimilor   Premiul pentru machiaj Dana Roşeanu pentru filmele Aniversarea, Breaking News Bianca Boeroiu pentru filmul Un pas în urma serafimilor Christina Paul şi Heike Erstfeld pentru filmul Ana, mon amour   In 2018 Uniunea Cineaștilor din România sărbătorește 55 de ani de la înființare. Asociația Cineaștilor din România a luat naștere în anul 1963, la inițiativa unor cineaști legendari precum Victor Iliu, Ion Popescu Gopo, Mihnea Gheorghiu, Liviu Ciulei, Paul Călinescu și Mircea Drăgan. In 1990, asociația a devenit Uniunea Cineaștilor din România, iar din 1972, Uniunea a început să decerneze anual premii, prin intermediul galelor UCIN care recompensează performanțele cinematografice ale anului anterior.   Gala Premiilor UCIN 2018 este un eveniment organizat de Uniunea Cineaștilor din România în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei, proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Evenimentul este produs de ASIS Mapamond și Revolver Events, co-producător Televiziunea Română – TVR3. Parteneri media: Agerpres, Libertatea, România Liberă, Viva, Unica, Avantaje, Economistul, FILM, Radar De Media și EVA.ro

INS: Rata anuală a inflației s-a majorat la 5,2%

0
Rata anuala a inflației a urcat la 5,2% în aprilie 2018, de la 5% în luna precedentă, pe fondul scumpirii mărfurilor nealimentare cu 7,2%, a celor alimentare cu 4% și a serviciilor cu 2,83%. De asemenea, o rată mai mare a inflației anuale a fost consemnată în luna iunie 2013, când prețurile de consum au urcat cu 5,37%. „Prețurile de consum în luna aprilie 2018 comparativ cu luna aprilie 2017 au crescut cu 5,2%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,3%. Rata medie a inflației în ultimele 12 luni (mai 2017 – aprilie 2018) față de precedentele 12 luni (mai 2016 – aprilie 2017), calculată pe baza IPC, este 2,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,2%”, se arată într-un comunicat al INS. În același timp, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 3,6% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, a declarat, pe 9 mai, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Prognoza anterioară indica o inflație de 3,5% în 2018. Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflației de 3%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale.

Deficitul de cont curent a atins 967 milioane de euro

0
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 967 milioane de euro, în primele trei luni din 2018, în creștere cu peste 25% comparativ cu cel din perioada similară din 2017, se arată într-un comunicat de presă al Băncii Naționale a României (BNR) remis, luni, AGERPRES. În perioada similară a anului trecut, deficitul de cont curent s-a cifrat la 770 de milioane de euro. Conform sursei citate, în structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 460 milioane de euro, balanța serviciilor a avut un excedent mai mic cu 94 milioane de euro, iar cea a veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 328 milioane de euro. Balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mare cu 29 milioane de euro. Totodată, în perioada ianuarie – martie 2018, datoria externă totală a crescut cu 2,050 miliarde euro. Datoria externă pe termen lung a însumat 69,598 miliarde euro la 31 martie 2018 (72,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,4% față de 31 decembrie 2017, iar datoria externă pe termen scurt a ajuns la finele lui martie la nivelul de 25,929 miliarde euro (27,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,3% față de 31 decembrie 2017. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2018 a fost de 84,8%, comparativ cu 87,2% la finele lui 2017.

Cornel Coca Constantinescu (ASF): Indicatorii de supraveghere SCR si MCR, supraunitari pentru toate societatile de asigurari din Romania.

0

Prezent astazi la conferinta Insurance Market Trends organizata de FIAR cu temele care vizeaza activitatea de asigurare – reasigurare in contextul noilor reglementari [IDD si GDPR], Cornel Coca Constantinescu – Vicepresedintele ASF a declarat:

“ Printr-o analiza retrospectiva avand ca moment de referinta FIAR 2017 constatam faptul ca activitatea de asigurare a fost marcata de transformari profunde, prin aplicarea noilor abordari bazate pe risc si pe gandirea prospectiva a business-ului. Continuam cu reglementarea consistenta a activitatii de intermediere si introducerea de cerinte mai ridicate de transparenta fata de clienti prin aplicarea directivei IDD. Totodata, avem si alte reglementari din alte domenii cu impact semnificativ si riscuri deopotriva si ma refer la regulamentul privind protectia datelor cu caracter personal.

Drept urmare, trebuie sa fim constienti cu totii ca intermediarii si societile de asigurare vor trebui sa implementeze modificari la nivel organizational si operational si sa isi regandeasca strategia in special in cazul produselor create in parteneriat.

Nu trebuie ignorat faptul ca pentru dezvoltarea pietei romanesti de asigurari, trebuie sa fim realisti si sa analizam in ce masura este nevoie de crearea unor produse de asigurare adaptate nevoilor si posibilitatilor potentialilor clienti.

Din toamna [1 octombrie 2018] vom acorda o atentie si mai mare protectiei consumatorilor in lumina prevederilor directivei IDD, cu referire la  respectarea regulilor de conduita, a modului de interactiune cu consumatorul, prin:

– informarea corecta si completa a clientilor si desfasurarea activitatii in mod onest, corect si profesionist

– existenta unor agenti/intermediari cu un nivel ridicat de pregatire profesionala si competenta.

– cerinte mai ridicate de transparenta cu privire la informarea clientilor asupra existentei unor conflicte de interese sau modul de acordare a stimulentelor,

– informare cu privire la vanzarea combinata

– cerinta ca orice contract propus sa corespunda cerintelor si nevoilor de asigurare ale consumatorului (adecvarea produsului), pe baza evaluarii nevoilor acestuia, in special in cazul vanzarii produselor de asigurare  cu componenta investitionala pe baza unor recomandari personalizate.

Sunt convins ca aplicarea directivei IDD va aduce beneficii pe termen lung deopotriva asiguratilor, intermediarilor si asiguratorilor si va contribui  la dezvoltarea pietei, prin promovarea mai transparenta a produselor de asigurare, in special a celor de de viata, prin cresterea nivelului de informare a asiguratilor si a publicului in general cu privire la caracteristicile produselor si beneficiile asociate.

Totodată avem în vedere initiativa de diversificare a formelor juridice prin care funcționează asigurătorii, respectiv prin statuarea formei juridice a societății mutuale de asigurare, care implementează principiul economiei sociale în industria asigurărilor Societatea mutuala de asigurare reprezinta o forma juridica consacrata in alte tari din Uniunea Europeana, acest tip de societăți reprezentand circa un sfert din pietele unde aceasta forma este uzitata.

Societatile mutuale au dovedit faptul ca pot contribui la crearea de locuri de munca si sunt un factor de coeziune socială. În același timp, promovează valorile cheie ale statului social activ: solidaritatea, nediscriminarea, accesul egal și funcționarea în beneficiul membrilor. În contextul ultimei crize financiare, aceste societăți au dovedit reziliență prin faptul ca nu sunt orientate direct catre profit.

Nu pot sa nu amintesc si de „inovarea tehnologica” care va urma mai devreme sau mai tarziu si in asigurari, de aparitia pe scara larga a unor produse sau a unor modalitati de distributie care utilizeaza preponderent tehnologia digitala pentru a-si crea un avantaj competitiv si pentru a veni in intampinarea cerintelor unor generatii noi de clienti familiarizati cu utilizarea noilor tehnologii. Multe societati de asigurare se pregatesc sa utilizeze tehnici de analiza predictiva, automatizare a proceselor. Automatizarea proceselor va presupune totodata si  imbunatatirea vitezei si acuratetii analizei datelor pentru a administra corect riscul si pentru a facilita dezvoltarea unor noi produse de asigurare.

Toate acestea vor necesita in prima faza capacitati reale de a percepe evolutia viitoare in coordonate de realism. Gandirea strategica ar trebui sa se orienteze si spre investitii si spre adaptarea proceselor de business, cu scopul de crestere a eficientei si reducerii costurilor pe termen mediu.

Apreciez că după o perioadă de turbulențe pe piața de asigurări, anul 2018 va consemna o etapă de reașezare atât din punct de vedere al business-ului, cât și din punct de vedere legislativ ca rezultat al eforturilor tuturor celor implicați în această industrie. Sper ca sfârșitul anului sa confirme că, intr-adevar suntem pe drumul cel bun, incurajati fiind de rezultatele anului 2017 dintre care poate as mentiona cativa indicatori relevanti:

–          Scaderea ratei daunei combinate pe clasa MTPL de la 139,12% in 2015 la  un minim istoric al pietei romanesti de 99,46% in 2017

–          Cresterea PBS aferente asigurarilor de viata cu 20%

–          SCR, MCR supraunitar pentru toate companiile la finalul anului 2017 (cat si la finalul anului 2016), inregistrand cresteri in 2017 fata de 2016, respectiv rata SCR la nivelul pietei a inregistrat o crestere cu 6%, iar rata MCR la nivelul pietei a inregistrat o crestere cu 12% ,

–          Fondurile proprii eligibile sa acopere cerinta de capital de solvabilitate aveau la finalul anului 2017 o valoare de 5,15 mld lei, in crestere cu 12% (fata de finalul anului 2016).

–          La nivel de piata s-a consemnat o cresterea a activelor cu 6% in 2017 fata de 2016, in timp ce datoriile au crescut numai cu 3%, excedentul activelor fata de datorii fiind de 5,05 mld lei in 2017, in crestere cu 13% fata de finalul anului 2016.

–          Cresterea rezervelor tehnice cu 7,5% in 2017 fata de 2016

Obiectivele A.S.F. în anul 2018 se concentreaza pe crearea premiselor dezvoltarii sanatoase a pietei si pe consolidarea funcției de supraveghere prin dezvoltarea instrumentelor specifice supravegherii pe bază de risc.

Actiunile si sprijinul ASF pentru diferite evenimente si campanii de educatie financiara vor continua cu scopul de a crește gradul de conștientizare a unui segment cât mai mare de populație cu privire la necesitatea și beneficiile asigurărilor si implicit la cresterea gradului de educatie financiara si a incluziunii financiare.

Ca parte a Sistemului European al Supraveghetorilor, ASF are o implicare activa pentru a asigura consolidarea functiei de supraveghere prin convergenta practicilor si totodata asigura legatura intre supravegherea micro si macro prudentiala la nivel European.”

Orientare profesională în retail

0
Organizaţia de educaţie economică Junior Achievement România, în parteneriat cu marele retailer de mobilă și decorațiuni interioare JYSK România, derulează un proiect pilot de orientare profesională pentru tineri. Beneficiari sunt 500 de elevi din București, Cluj‐Napoca și Craiova. Participarea este gratuită. Consultanți voluntari de la compania JYSK le prezintă elevilor oportunități de carieră în retail. O primă prezentare a avut loc la Colegiul Naţional “Gheorghe Șincai” din București, la clasa a X‐a (foto JA), după cum precizează Alex Bratu, Country Manager JYSK România și Bulgaria. În anul școlar următor, aceiaşi participanţi vor parcurge un modul cu aspecte profesionale specifice de retail, studii de caz, informații despre vânzare, responsabilități etc.