61% dintre românii aflați peste granițe recomandă străinilor produsele românești
România are câteva milioane de ambasadori de țară, românii care au plecat din țară. Aceștia se mândresc cu ceea ce au lăsat acasă: 61% dintre românii aflați peste granițe recomandă prietenilor lor din străinătate produsele românești.
Chiar dacă se află peste hotare, românii rămân fideli produselor care le amintesc de țara lor. 91% dintre aceștia folosesc produse românești în țara de adopție, fie că le achiziționează de la magazine cu specific românesc (76% dintre cei ce le folosesc), fie că le aduc direct din România (43%). O parte dintre românii din diaspora procură produsele românești chiar de la hypermarket-urile din zonă (18%) sau din magazine online (14%), relevă studiul MKOR Consulting.
Întâlnirea unor mărci românești dincolo de granițe reprezintă pentru românii din diaspora prilej de mândrie (67%) și de bucurie (59%).
Cea mai mare parte (88%) a celor care au plecat peste hotare au întâlnit mărci de produse românești în țara în care se află, în special în magazinele cu specific românesc (75% dintre ei) și în hypermarketuri (48%) precum Auchan, Carrefour, Kaufland, Lidl, Real, Tesco și altele.
„Ne-am dorit să știm care este adevăratul brand de țară și ne-am dat seama că stă în puterea noastră, ca agenție de cercetare, să aflăm. Spre surprinderea și bucuria noastră, am descoperit că România are multe branduri de țară și milioane de ambasadori!”, declară Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.
Cele mai vizibile mărci românești peste granițele țării sunt:
• Dacia (Dacia Renault Group)
• Ciocolata ROM (Kandia Dulce)
• Pufuleții Gusto (Phoenixy SRL)
• Gerovital (Farmec)
• Cotnari (Cotnari)
• Borsec (Romaqua Group)
• Timișoreana (Ursus Breweries)
• Pate Bucegi și Salam de Sibiu (Scandia Food)
• Boromir (Boromir)
Cele mai vizibile branduri în afara țării au fost premiate în cadrul Galei Wall-Street de anul acesta.
Studiul „Brandurile Ambasador ale României” a fost realizat de MKOR Consulting în perioada septembrie-noiembrie 2017, pe un eșantion de peste 1,100 respondenți din diaspora românească din peste 60 de țări din întreaga lume. Sectorul lemnului în criză: estimările pentru 2018 arată o creștere a prețului lemnului de 413%
Specialiștii din sectorul forestier s-au întâlnit recent cu ocazia Forumului pădurilor, industriei lemnului și economiei verzi. Dezbaterile au vizat o serie de teme de maximă actualitate: bilanțul acestui an – rezultate slabe ale sectorului de exploatare forestieră, ale industriei de prelucrare primară si ale industriei mobilei; perspectivele anului 2018 – agravarea crizei lemnului de foc pentru populație; industria de prelucrare a lemnului va ajunge la faliment, în special segmentul de agenți economici mici; blocajul în administrarea pădurilor private a dus la criza „artificială” de resursă de masă lemnoasă de pe piața românească; cauzele legislative ale crizei: suprareglementarea, supracontrolul și subfinanțarea sectorului.
Criza de resurse, o criză artificială
Cum s-a ajuns la o asemenea explozie a prețurilor? Creșterea prețurilor este efectul unei crize artificiale de resursă de masă lemnoasă. Ca rezultat al modificării Codului Silvic în anul 2017, volumul de masă lemnoasă oferit la licitațiile principale de către RNP – Romsilva a scăzut cu 30%. Efectul imediat al reducerii ofertei s-a văzut în prețurile de adjudecare din ultimele zile, care vor produce efecte mult mai grave în anul 2018. Criza de resursă este de fapt o criză artificială, determinată de blocajul în administrarea pădurilor private. Este artificială pentru că exploatăm din păduri foarte puțin față de creșterea pădurii, foarte puțin față de alte țări europene, iar starea pădurilor României, conform rezultatelor Inventarului forestier național, este bună. Cu toate acestea, ne confruntăm în piață cu o criză de lemn pentru foc și o criză de resursă în industrie. Specialiștii din domeniu estimează că în anul următor criza lemnului de foc nu se va diminua, iar dezastrul rezultatelor economice ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobile își va spune cuvântul. Putem deja vorbi de un salt al prețului mediu de adjudecare de la 185 lei/mc în 2017 până la 293 lei/mc pentru 2018, în baza ultimei licitații de la Direcția Silvică Mureș. „Dacă astăzi lemnul are un preț prohibitiv pentru populație și pentru industrie, față de anul 2011 creșterea prețurilor se estimează că va fi de 413 % în 2018. Este nevoie de o schimbare totală de optică, de trecerea de la suprareglementare, supracontrol și subfinanțare la o viziune de dezvoltare durabilă. Codul Silvic trebuie modificat înainte de a produce restrângeri ireversibile ale capacității de exploatare, pierderea forței de muncă specializată și bulversarea completă a pieței lemnului în 2018”, spune Cătălin Tobescu, Fordaq România.Lemnul de foc, mai scump decât cel pentru industrie
Prețul lemnului de foc a crescut în perioada 2011-2017 cu 250%, de la 120 lei/mc la 300 lei/mc ca medie franco depozit firme de exploatare, iar în 2017 s-au atins maxime de 550-600 lei/ mc în sudul țării. În tot acest interval, variațiile prețurilor cherestelei pe piețele internaționale au fost foarte mici, de circa 10%. Șocul creșterii prețurilor a fost preluat de sectorul de exploatare, de populație, prin prețul lemnului de foc și parțial de industria de prelucrare a lemnului și industria mobilei. Industria lemnului din România a ajuns să plătească cel mai mare preț din Europa pe resursa de lemn: la fag, buștean de gater, avem prețuri de 45 euro/mc în Serbia, 60-65 euro/mc în Slovacia și Polonia, 65 euro/mc în Franța, 80 euro/mc în Germania si 85-90 euro/mc în România. Situația este identică si la rășinoase. Această evoluție a generat efecte foarte periculoase: prețul lemnului de foc a devenit mai mare decât prețul lemnului pentru industrie, cu efect în faptul că se „toacă” masa lemnoasă de calitate superioară ca lemn de foc. În România, din 8 milioane de gospodării, aproape jumătate se încălzesc iarna cu lemne de foc, iar birocrația a făcut ca pădurile statului să nu mai poată oferi suficient lemn de foc pentru populație. Pe de altă parte, pădurile private nu mai pot exploata legal masa lemnoasă, pentru că s-a pus accentul exclusiv pe combaterea tăierilor ilegale. Legislația atât de stufoasă pe contravenție, pe transport, pe emiterea avizelor, pe acord de mediu, pe regulamentul de autorizare a depozitelor temporare a creat confuzie și a bulversat întreg sectorul forestier. Există percepția la nivel public că în pădurile private se taie foarte mult, deși din datele Institutului Național de Statistică reiese că în anul 2016 s-au exploatat din pădurile private 8 milioane de mc și 9 milioane de mc în pădurile RNP – Romsilva. Pădurile private reprezintă 51% din pădurile României, Romsilva gestionează 49 milioane de mc. În țara noastră sunt 800.000 de proprietari mici de terenuri împădurite, cu un total de circa un milion de hectare, iar aceștia nu își mai pot exploata lemnul nici măcar pentru încălzirea propriei locuințe. „Noi spunem că există o creștere a pădurilor de 50 milioane mc și se taie 17 milioane de mc, iar stocul de masă lemnoasă din păduri crește în continuare. Este absurd să spunem că rămânem fără păduri. Este o afirmație apocaliptică fără niciun fel de acoperire în realitate. Omorâm toate afacerile legale alergând după aceste tăieri ilegale. Tot controlul din țara asta constată 100.000 de mc, iar noi căutam cine taie aceasta cantitate, fără să ne uităm ce consecințe sunt pentru populație, pentru proprietarii de păduri, sectorul de exploatare a lemnului și industria lemnului. Așa ajungem să distrugem o economie întreagă. Lemnul pentru industrie (buștean de gater și buștean din care se poate face mobilă, placaj și furnir) a ajuns mai valoros ca lemn de foc. Blocajul major este în pădurile private, acolo unde la o suprafață de 600.000 ha păduri neamenajate proprietate privată, 400.000 ha pășuni împădurite și 700.000 ha pădure echivalent arbori izolați, marcările totale sunt sub un milion mc. Din aceste suprafețe, volumul la un indice de recoltare mediu de 3 mc/an/ha ar fi trebuit să fie de 5 milioane mc”, spune Cătălin Tobescu.Micii agenți economici sunt cei mai afectați
Segmentul de agenți economici mici a fost cel mai afectat în sectorul de exploatare, în sectorul de prelucrare primară și în industria mobilei. Peste 1.800 de agenți economici mici din sectorul de exploatare, peste 2.800 din cel de prelucrare primară a lemnului și peste 500 din industria mobilei au ajuns cu capitalurile proprii în zona negativă; practic, cea mai mare parte dintre ei vor intra în incapacitate de plată și vor înceta activitatea. Cea mai gravă criză este în sectorul de exploatare a lemnului, unde dispariția agenților economici mici face din ce în ce mai greu de mobilizat resursa din proprietățile forestiere mici. În ansamblu, dezbaterea a pus accentul pe rezultatele economice dezastruoase ale sectorului de exploatare, ale industriei de prelucrare primară și ale industriei mobilei. În plus, direcționarea resursei de masă lemnoasă către lemn de foc, către consum cu un randament energetic mic, este o greșeală pe care România o face, atât din punctul de vedere al combaterii schimbărilor climatice, cât și din punctul de vedere al strategiei energetice.Performanță la Romsilva: pădurea înnoită mai ales prin regenerări naturale
Ponderea regenerărilor naturale pe 2017 în pădurile statului este de 60-61%. Ing. Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, spune că „este un motiv de mândrie pentru silvicultori”, explicând: „Ținta este să realizăm cât mai multe regenerări naturale, pentru că acestea înseamnă proveniență locală și costuri reduse în reînnoirea pădurii. Este o performanță!” În ansamblu, subliniază directorul general, programul anual 2017 de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva a fost „un program normal de activitate la fondul forestier de administrat”. Aceasta înseamnă împăduriri prevăzute pe 14.252 hectare, din care 8.721 hectare prin regenerări naturale și 5.531 hectare prin împăduriri, precum și completări curente în plantații pe 2.589 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 306 hectare. Deja, în campania de împăduriri de primăvară, Romsilva regenerase 12.100 hectare, adică 84,9% din programul anual: 7.629 hectare regenerate natural, 4.471 hectare împădurite. În toamnă au fost prevăzute regenerări pe 2.537 hectare fond forestier de stat, din care 1.340 hectare pe cale naturală și 1.233 hectare prin împăduriri.
O urmă din Codrii Vlăsiei
În contextul campaniei de împăduriri de toamnă, un exemplu este lucrarea de la Ocolul Silvic Brănești al Direcției Silvice Ilfov – o urmă din Codrii Vlăsiei. Acolo a fost tei, i-a trecut vremea, iar înlocuirea și pornirea la refacerea pădurii s-au făcut cu specii valoroase de stejar pedunculat și cu specii de ajutor, după formula 70 Stejar 10 Cireș 10 Păr 10 Sânger, precizează Theodor Chiriac, șeful Ocolului Silvic Brănești. Ing. Cezar Răduță, directorul Direcției Silvice Ilfov, reliefează câteva caracteristici zonale: „Administrăm 19.426 hectare și asigurăm servicii silvice de pază pentru 2007 hectare, proprietate privată. Suprafața de administrat e mică, dar cu importanță mare, pentru că toate pădurile noastre sunt situate în jurul capitalei și au rol de protecție, recreere și agrement. Administrarea o facem prin ocoalele silvice Snagov – cel mai mare, Brănești, București – cuprinde pădurile din zonele Jilava, Măgurele, se întinde pe partea vestică până spre nord, la Balotești, Corbeanca”. Puieții pentru împăduriri provin din pepiniera proprie Cozieni, existentă din 1935, cu suprafața de 1.033 ari; produce puieți ornamentali de talie mare și puieți forestieri de talie mică.Silvicultura, meserie de viitor
Tot în zonă, se vede clar că silvicultura e meserie de viitor, după conlucrarea cu Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești. Elevi și cadre didactice au lucrat și în campania de împăduriri din toamna 2017. Unul dintre elevi, Ion Tănăsescu, clasa a X-a, vine din comuna Balaci, județul Ialomița, a optat de la început pentru acest colegiu și spune că vrea să fie pădurar; în general, zice, „nu mi-e rușine de muncă!” Având o experiență de 40 de ani de școală, tehnicianul silvic Ion Tănăsescu (coincidență de nume) poate să aprecieze că înainte elevii erau mai interesați să învețe meserie și concurența la admitere era mare: opt-zece pe loc la liceu, patru-cinci la profesională.Implementarea AI afectată de lipsa talentelor
Sondaj EY: Implementarea inteligenței artificiale este afectată de lipsa talentelor care să creeze seturile de reguli și algoritmi
- 56% dintre profesioniştii seniori din zona IA spun că lipsa talentelor reprezintă cea mai înaltă barieră în calea implementării în operaţiunile de afaceri
- 41% consideră că lipsa diversității de gen din zona talentelor poate crea prejudecăți în învățarea automată
- 62% manifestă un sentiment pozitiv față de adoptarea IA
În ciuda obstacolelor, tendinţa de adoptare a IA continuă
Conform sondajulului, firmele sunt în etapa în care depășesc deja rezistenţa internă faţă de adoptarea acestei tehnologii. În prezent, 33% dintre respondenţi au menționat poziția stakeholderilor ca pe o barieră în calea implementării IA. Schimbarea pozitivă a acestui sentiment sugerează că stakeholderii încep să recunoască tot mai mult potenţialul inteligenţei artificiale. De asemenea, rezultatele arată că, deşi companiile au progresat în procesul de integrare a IA, acestea se află în etape diferite de implementare. În timp ce 17% sunt de-abia în faza de evaluare a opţiunilor privind zonele de implementare a IA şi 26% sunt în etapa proiectelor pilot, 67% dispun de o persoană dedicată care gestionează acțiunile necesare adoptării IA în interiorul organizaţiei. Per ansamblu, 62% dintre angajaţi au un sentiment pozitiv față de integrarea inteligenței artificiale. „Organizaţiile au parcurs mult din itinerariul IA și ne aşteptăm ca ritmul de adopţie să se accelereze în 2018. Obiectivul aspiraţional al inteligenţei artificiale este de a introduce inteligenţă în maşini, care se bazează pe un volum mare de date și informații care trebuie prelucrate. În Romania, mai apare o provocare datorită lipsei de organizare și de management al datelor. În plus, liderii ar trebui să identifice o nevoie clară cu care se confruntă şi apoi să analizeze dacă tehnologia ar putea să rezolve problema respectivă. Acest lucru se poate realiza doar cu sprijinul specialiștilor, care pot identifica oportunităţile si beneficiile folosirii inteligenţei artificiale în afacerile lor”, conchide Carmen Adamescu.UVTerra s-a lansat în Bucureşti
Universitatea de Vest din Timișoara a lansat UVTerra la București, comunitatea alumnilor care duc în lume spiritul performanței și al excelenței definitoriu pentru mediul academic în care s-au format. Evenimentul a reunit în Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti, exponenţi ai mediilor universitar, economic, ştiinţific, cultural şi diplomatic, ai Academiei Române, Administraţiei Prezidenţiale, Ministerului Educaţiei Naţionale (foto UVT).
Rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat: „Noi la Timișoara suntem conștienți de un lucru: într-o globalizare a educației, miza este una internațională, nu una națională. Prezența noastră la București prin diverse proiecte dorim să reprezinte o injecție de forță, de parteneriate, de susținători care să ne fie aproape în drumul nostru spre vest, pentru că, dacă în jurul Clujului trasăm un cerc, suntem tot în România, ca bază de recrutare. Însă, în jurul Timișoarei putem trasa doar un semicerc pentru a rămâne în țară. Acest neajuns îl putem valorifica prin oportunitatea transcenderii acestui cerc dincolo de granițe. De aceea, ne dorim să fim pentru Balcanii de Vest o punte în domeniul educației. Ne dorim ca în următorii ani să devenim un pol de cyber security. Comprehensivitatea, complementaritatea Universității ne dă forță, pentru că în educație trebuie să existe cunoștințe interdisciplinare, nu doar foarte specializate”.
Parteneri, membri ai comunităţii academice timişorene distinşi cu titlul de doctor honoris causa, colaboratori au evidenţiat experienţe proprii, conexiuni, permanenţe intelectuale şi afective.
Ligia Deca, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială:. „Universitatea de Vest este deosebit de puternică științific, academic, din punctul de vedere al rețelelor de colaborarea pe care le-a construit, dar ceea ce ne uneşte pe toți cei care suntem aici este mai degrabă sentimentul de cultură, de apartenență la comunitatea academică”.
Laurențiu Ștefan, consilier prezidențial: „Societatea noastră are nevoie de o scară adevărată de valori. Am simțit că toate acele valori în care credeam le regăsesc la Timișoara și le regăsesc aici, pentru că Timișoara este în această seară aici. E vorba de deschidere, de competiție, performanță, merit, dialog, de acceptare a celuilalt, foarte multe lucruri care sunt prinse în același loc, de aceea am fost extrem de onorat că s-a materializat acest proiect al meu de a deveni titular cu acte în regulă al Universității”.
Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român: „Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră în calitate de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara. Este o onoare deosebită pentru mine să dețin acest titlu și am acceptat să fiu alături de Universitate pentru că în orice colaborare pe care am avut-o, responsabilii de la Timișoara au fost devotați și profesioniști în tot ceea ce fac. Sunt oameni responsabili. De asemenea, faptul că au acceptat o propunere venită din cadrul Universității de a acorda și o bursă de studii care să poarte numele meu în calitate de primul cosmonaut al României, și care este finanțată privat de o firmă puternică, constituie de asemenea un element în plus să colaborăm cu cei de la Timișoara”.
Acad. Nicolae-Victor Zamfir, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN – HH), manager al proiectului ELI-NP, a reliefat colaborarea de foarte înalt nivel ştiinţific pe care infrastructura celui mai puternic laser pus în operă până acum, în construcţie la Măgurele, o desfăşoară cu specialişti ai Facultăţii de Fizică de la UVT.
Prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Cîmpeanu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, a apreciat că termenii definitorii pentru UVT sunt „viziune şi consecvenţă”.
Maia Morgenstern, directorul Teatrului Evreiesc de Stat, în calitate de doctor honoris causa al UVT, a elogiat spiritul universitar creativ, atmosfera de mare emoţie din spaţiul academic timişorean.
UVTerra este platforma online deschisă absolvenților indiferent din ce an ai Universităţii de Vest: www.uvterra.uvt.ro; alumni@e-uvt.ro. Aici sunt promovate afaceri lansate de absolvenţi, evenimente, informaţii de interes comun, oportunităţi de carieră, căutări şi posibilităţi de finanţări pentru proiecte din comunitate etc.
Premiile Senatului Universității din București
Premiile Senatului Universității din București (selecție făcută de cei 119 membri), la prima ediție, răsplătesc performanțe în cercetare și implicare civică ale membrilor comunității academice:
Profesorul anului – conf. univ. dr. Bogdan Suditu, Facultatea de Geografie;
Cel mai inovator program universitar/post-universitar – master ,,Dezvoltare teritorială inteligentă”, Facultatea de Geografie;
Alumnus-ul anului – Cristopher Teodor Uglea, Facultatea de Istorie;
Cea mai bună teză de licență – Andrei-Nicolae Popa, Facultatea de Științe Politice, ,,Controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații”, conducător științific prof. univ. dr. Marian Zulean;
Cea mai bună disertație de masterat – Anca-Maria Pănoiu, Facultatea de Litere, CESI, ,,Muzeul naiv: priviri asupra identității”, conducător științific lector univ. dr. Laura Marin;
Cea mai bună teză de doctorat – Roxana Marin, Facultatea de Științe Politice), ”A Descriptive Inquiry into the Local Political Elites of East-Central Europe. A Comparative Approach of Tecuci (Romania), Česká Lípa (The Czech Republic), Oleśnica (Poland), Gyula (Hungary), Levice (Slovakia), and Tarvovishte (Romania)”, conducător științific prof. univ. dr. Ioan Stanomir;
Autorul/proiectul/echipa de cercetare cu cea mai mare contribuție științifică cu impact în societate – Olimpiada de lingvistică, conf. univ. dr. Adina Dragomirescu, asist. dr. Roxana Magdalena Dincă, asist. dr. Valentina Cojocaru, Departamentul de lingvistică al Facultății de Litere și ”Development of the theory of the dynamic context by analyzing the role of the aridization in generating and amplifying the regressive phenomena from the territorial systems”, Daniel Peptenatu, Facultatea de Geografie;
Cel mai prestigios articol/cea mai prestigioasă publicație – Alexandru Babeș, „Photosensitization of TRPA1 and TRPV1 by 7 – dehydrocholesterol: implications for the Smith – Lemli – Opitz syndrome”, 3 autori din universitate – Alexandru Babeș, Cosmin I. Ciotu; Tal Hoffman, Tatjana I. Kichko; Tudor Selescu; Cristian Neacșu; Susanne K.Sauer; Peter W. Reeh; Michael J.M. Fischer, Facultatea de Biologie;
Angajatorul anului – compania Bitdefender.
Prof. univ. dr. Marian Preda, președintele Senatului Universității din București: ,,O universitate ca a noastră, o universitate de cercetare avansată, trebuie să își premieze valorile. Investiția în talente, în performeri, sursele cele mai bune de inovație, de creativitate, de progres științific și tehnologic, este cea mai rentabilă și este o condiție esențială a dezvoltării organizațiilor moderne. Îi premiem astăzi pe cei care au schimbat, schimbă și vor schimba în bine universitatea noastră, lumea academică și, prin ea, România”.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru (foto http://bit.ly/2kPnEzE), rectorul Universității din București: ,,Doar într-o instituție care funcționează bine poate să fie prezentă excelența și recunoașterea meritocrației. Noi toți, cei care lucrăm în învățământul superior, ne-am dori ca aceste mici insule de normalitate, de stabilitate și de recunoaștere corectă a meritelor să poate fi extinse într-un arhipelag mai mare și, de ce nu, ca întreaga societate românească să fie influențată de ceea ce este bine, de ceea ce este adevărat, corect și frumos”.
Premiile constau în granturi utilizabile pentru achiziție de echipamente de cercetare, cărți, soft-uri, mobilități academice etc.
INACO la Bruxelles: România este chemată să creeze consilii naționale pentru productivitate până la data de 20 martie 2018 alături de celelalte state membre
Echipa INACO s-a deplasat la Bruxelles, în perioada 21-23 noiembrie, într-o misiune economică, un adevărat tur de forță maraton în contactul cu instituțiile europene, pentru internaționalizarea companiilor românești, pentru creșterea competitivității publice și private prin contribuțiile noastre la viitorul Europei. Au avut loc întâlniri oficiale:
- la Comisia Europeană, cu comisarul Corina Crețu;
- la Parlamentul European, cu europarlamentarii Theodor Stolojan, Daniel Buda, cu Bogdan Ciobanu, policy adviser pe antreprenoriat și IMM-uri la DG Connect, cu Silviu Iubitu de la Asociația Municipiilor și cu Dick Rosche, fostul ministru al Irlandei pentru afaceri locale și mediu, dar și fost ministru al integrării europene;
- la Reprezentanța României la UE, cu ambasadoarea Luminița Odobescu și echipa sa tehnică;
- la Comitetul Economic și Social, cu ministrul pentru afaceri europene Victor Negrescu pentru lansarea Ghidului Președinției României a Consiliului European. Una dintre temele cheie discutate ține de recomandarea UE pentru statele membre de a crea un sistem de autorități responsabile de monitorizarea evoluțiilor în materie de competitivitate, respectiv de creștere a productivității, până la data de 20 martie 2018. Inițial au fost denumite „consilii naționale de competitivitate”, acum „consilii naționale de productivitate/CNP”. În prima parte a anului 2019 urmează să fie publicat de către Comisia Europeană un raport intermediar privind progresele înregistrate în crearea acestor organisme. Consiliile de competitivitate au ca principale obiective:
- elaborarea de analize/expertize INDEPENDENTE, în special în ceea ce privește evaluarea performanțelor în productivitate și competitivitate, precum și a politicilor cu impact asupra acestora (ex.: politica de susținere a inovării, de reducere a rigidităților pe piețele forței de muncă și de produse, de creștere a nivelului de calificare/dezvoltare a competențelor etc);
- furnizarea de informații relevante și expertiză referitoare la mecanismul de stabilire a salariilor la nivel național;
- monitorizarea implementării politicilor de competitivitate și de productivitate;
- evaluarea principalelor provocări în materie de politici și formularea de recomandări de politică, inclusiv privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice de țară adresate statelor membre în contextul semestrului european.
Economia este supraturată
Ritmul galopant al inflației din ultimele luni ar putea determina Banca Națională a României să majoreze dobânda de politică monetară la 2% chiar la ședința din 8 ianuarie, potrivit Economica.net.
Din fericire, măsura de majorare a dobânzii nu va fi dublată de un deficit de lichiditate, fapt care va ajuta indicele ROBOR la 3 și 6 luni să se mențină ușor peste nivelul dobânzii de politică monetară. În privința cursului de schimb, analiștii se așteaptă ca fluctuațiile să nu depășească 4,7 lei pentru un euro anul viitor.
De asemenea, prețurile de consum s-au majorat cu 3,2% în noiembrie 2017 comparativ cu aceeași lună de anul trecut, iar inflația în creștere va afecta încă și mai pronunțat cursul de schimb și dobânzile. Inflația a înregistrat în noiembrie cel mai ridicat nivel din august 2013, când a fost 3,67%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
În acest sens, primele „victime” ale creșterii inflației peste așteptări sunt dobânzile și cursul de schimb, potrivit sursei amintite. Creșterea economică la trei trimestre a fost de 8,8%, în timp ce consumul a crescut cu 13,3%. Ionuț Dumitru apreciază că deficitul de cont curent a depășit deja un miliard de euro pe luna, ceea ce înseamnă un nivel record în 2018, de 12 miliarde de euro. După cum explică economistul șef al Raiffeisen Bank, nivelul este îngrijorător deoarece finanțarea acestuia nu mai este atât de sănătoasa ca în trecut. Cu toate acestea, Dumitru vede fluctuația cursului de schimb în 2018 între 4,65 si 4,7 lei pentru un euro.
În aceeași măsură, Ciprian Dascălu are un interval similar: între 4,6 și 4,7 lei pentru un euro. Cu toate acestea, creșterea economică este anticipată de guvern pentru 2018 la 5,5%, mai mică decât cea de anul acesta și include componența de incertitudine legată de curs, dobânzi și inflație. Comisia Națională de Prognoză vede o inflație de 2,6% la sfârșitul anului 2018 și o medie anuală de 3,1% și un nivel al cursului de schimb mediu de 4,55 lei, mai precizează sursa citată. Rata inflației pentru finele lui 2017, de 2,2% a fost deja cu mult depășită.
INS anunță creșterea PIB în termeni reali cu 2,6% în trimestrul III 2017 față de trimestrul precedent
Institutul Național de Statistică anunță că în trimestrul III al anului în curs produsul intern brut a fost în termeni reali mai mare cu 2,6% față de trimestrul precedent. Creșterea este semnificativă comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2016: 8,8% pe seria brută, 8,6% pe seria ajustată sezonier.
Pe primele nouă luni ale acestui an, PIB a crescut cu 7,0% față de perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2016. Această creștere a PIB se datorează tuturor ramurilor economiei, dintre care aport mai important au avut industria (+1,8%, pondere 23,2% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 7,6%), comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (fiecare +1,6%, pondere 18,2% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 8,7%), agricultură, silvicultură, pescuit (+1,1%, pondere 4,9% la formarea PIB, volumul de activitate majorat 24,3%), activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative, activități de servicii suport (+0,7%, pondere de 7,1% la formarea PIB, volum de activitate majorat cu 9,8%). Aceeași creștere, sub aspectul utilizării PIB, a fost facilitată de cheltuieli pentru consum final al gospodăriilor populației (volum majorat cu 9,7%, contribuție +6,1% la creșterea PIB), formare brută de capital fix (volum majorat cu 3,8%, contribuție +0,8% la creșterea PIB). În sens negativ a acționat exportul net, al cărui volum comparativ a fost -0,6%, din cauza creșterii cu 9,6% a exporturilor de bunuri și servicii, corelate cu creșterea mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii (10,8%).
