Barometrul industriei IRSOP-SNSPA, septembrie 2016
IRSOP Market Research & Consulting şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) – Facultatea de Management au realizat ediţia pentru septembrie a Barometrului lunar cu situaţia la zi din industrie, prin evaluarea unui eşantion de 304 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Aprecierea de ansamblu este că „după ce a scăzut continuu aproape cinci luni la rând, activitatea din industrie a înregistrat o revenire în luna septembrie. Indicatorul pentru volumul producţiei a urcat la 60 de puncte faţă de 51 în august şi se află acum peste media de 57 de puncte a ultimelor 23 de luni. Practic în luna septembrie industria s-a depărtat cu 10 puncte de pragul sub care se află zona de contracţie”.
Pe marginea rezultatelor, autorii Barometrului supun atenţiei trei întrebări, oferind explicaţii specializate:
„Prima întrebare este de ce a scăzut industria timp de aproape jumătate din an ajungând aproape de pragul recesiunii. Sezonalitatea reprezintă una din forţele scăderii. În toate ţările europene producţia industrială scade în lunile de vară, producătorii pleacă în concediu, iar unii închid capacităţile cu totul.
Şi la noi, tiparul activităţii industriale din ultimii doi ani arată o contracţie între mai şi august. Totuşi anul acesta căderea pe timpul verii a fost mai brutală decât anul trecut. Sezonalitatea s-a adăugat la condiţiile dificile ale pieţei globale şi europene caracterizate prin supraofertă, prăbuşirea preţurilor la materii prime şi exporturi ieftine de la economii concurenţiale din zona Asiei.
A doua întrebare este cum se explică revenirea. Barometrul arată o creştere a comenzilor noi de la 50 de puncte în august la 60 în septembrie şi o creştere puternică a comenzilor pentru export de la o cotă recesionară de 46 de puncte la 61 de puncte în zona de expansiune. Pare clar că revenirea s-a produs în contextul revigorării comenzilor externe. Dar producătorii noştri abia încep să-şi re-umple depozitele, după o perioadă lungă de „de-stocare”. Indicatorul pentru stocuri a crescut doar cu 2 puncte, de la 42 în august la 44 în septembrie, un semn că stocurile au fost lichidate aproape în întregime.
Volumul comenzilor neexecutate a crescut de la 43 în august la 52 în septembrie, ceea ce arată că industria ar putea avea de lucru şi în lunile următoare. Costurile de producţie arată o uşoară tendinţă de creştere modestă, de la 56 la 58, pe fondul activităţii sporite. În schimb, indicatorul preţurilor încasate de firme pentru produsele lor a scăzut de la 54 la 52 de puncte.
A treia întrebare este dacă revenirea activităţii va continua sau va urma reintrarea în volatilitate şi stagnare relativă. Există puţine elemente pentru predicţii valide. Tiparul anual arată că de obicei revenirea în industrie durează până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, firmele semnalează intenţia angajării de noi salariaţi, după ce timp de patru luni au făcut disponibilizări. Indicatorul pentru angajări de personal a crescut de la 47 în august la 52 în septembrie. Explicaţia ar putea fi volumul mai mare al activităţii curente sau perspectiva menţinerii ritm Totuşi, în ciuda semnelor de revigorare, managerii rămân sceptici. Indicatorul de speranţă în activitatea viitoare a crescut doar cu un punct, de la 54 în august la 55 în septembrie şi se află cu 4 puncte sub media ultimelor 23 de luni. Valoarea indicatorului se compune din agregarea aşteptărilor managerilor privind comenzile, volumul producţiei şi preţurile care ar putea fi încasate peste 6 luni. Stagnarea aşteptărilor pozitive semnalează îngrijorare. Când îngrijorarea e mare, managerii se aşteaptă ca dificultăţile să continue”.
Coordonatorii Barometrului sunt dr. Petre Datculescu (IRSOP), conf. univ. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management şi cconf. univ. dr. Lucian Anghel (SNSPA).
Modificări ale ghidurilor solicitantului pentru fonduri europene
Ghidurile solicitantului pentru Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 au suferit unele modificări. Aceste modificări vizează condiţiile generale şi axele 3 şi 5. Documentele modificate sunt: Ordinul nr.2735/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Generale; Ordinul nr.2739/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Specifice – 3.1A Reabilitarea termică a clădirilor de locuinţe; Ordinul nr.2737/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Specifice – 5.1 Conservarea, protejarea patrimoniului cultural; Ordinul nr.2738/13.10.2013 privind aprobarea Ghidului Solicitantului POR 2014-2020 – Condiţii Specifice – 5.2 Realizarea de acţiuni destinate îmbunătăţirii mediului urban.
Un exemplu de modificare este cea potrivit căreia „pentru beneficiarii de drept public, cererea de finanţare, inclusiv anexele acesteia, va fi ştampilată cu ştampila instituţiei pe fiecare pagină în parte”, cu sublinierea că „modul de prezentare a documentelor poate conduce la respingerea proiectului”. În acelaşi timp, o altă modificare, privind apelurile competitive, este cea potrivit căreia „proiectele respinse în cadrul etapei de verificare a conformității administrative și eligibilității pot fi redepuse în cadrul apelului de proiecte în care au fost depuse inițial, cu condiția respectării termenului limită. Nu pot fi redepuse proiectele după ce au fost respinse în cadrul etapei de evaluare tehnică și financiară”. De asemenea, există modificări privind data și ora de închidere a depunerilor de proiecte, care devin: P.I. 3.1A Reabilitare blocuri – 16.11.2016, până la finalul programului de lucru al ADR-ului; P.I.5.1 Monumente istorice – 25.11.2016, până la finalul programului de lucru al ADR-ului; P.I. 5.2 Reabilitare urbană – 25.11.2016, până la finalul programului de lucru al ADR-ului.
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti –Ilfov (ADRBI) anunţă că până la 22 octombrie 2016 pe Axa Prioritară 3 – Eficienţa energetică 3.1 A Clădiri rezidenţiale (cu valoarea alocată de 83,46 milioane euro) au fost depuse 49 de proiecte (cu valoarea solicitată de 198.932.450,93 lei) şi au fost respinse 27 de proiecte (cu valoarea solicitată de 131.118.365,82 lei); pe Axa Prioritară 5 – Patrimoniu cultural şi mediul urban 5.1 Monumente istorice (cu valoare alocată de 26,06 milioane euro) a fost depuns un proiect (cu valoarea solicitată de 8.858.147,30 lei).
ADRBI a prezentat realizări, experienţe, bune practici ale beneficiarilor la Parlamentul European de la Bruxelles, în Săptămâna Europeană a Regiunilor şi Oraşelor 2016 (foto).
Topul firmelor private din România, ediţia XXIV
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relației cu Mediul de Afaceri, a organizat cea de-a XXIV-a ediţie a Topului Naţional al Firmelor Private din România, recunoscut drept „cel mai amplu eveniment anual dedicat mediului de afaceri din România ce asigură recunoaşterea meritelor întreprinzătorilor şi promovarea celor mai performante întreprinderi”.
Au fost premiate 150 de societăţile comerciale situate pe primele 3 locuri în clasamentele generale la nivel naţional pe categorii (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari), în clasamentul naţional pe domenii de activitate – cod CAEN (microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari);de asemenea, au fost acordate premii pentru execenţă în afaceri. Criteriile de evaluare pentru premiere au fost performanţa globală, productivitatea, cifra de afaceri, profitul brut. Cifra de afaceri a firmelor mici și mijlocii premiate la actuala ediție a topului de profil atinge 10 miliarde de lei, iar profitul lor brut depășește un miliard de lei, a anunţat președinte al CNIPMMR, Florin Jianu, care a subliniat „propunerile mediului de afaceri pentru îmbunătăţirea ecosistemului antrerenorial românesc, cum sunt măsurile preventive care să faciliteze derularea activităţii IMM-urilor, legea debirocratizării şi legea prevenţiei fiind exemple importante”. În context, Florin Jianu a reamintit iniţiativa CNIPMMR de a propune un program de guvernare „care răspunde nevoilor esenţiale ale mediului de afaceri”, accentuând că „România este o ţară cu un mediu antreprenorial dinamic, cu o contribuţie consistentă pentru economie. Fără valoarea adăugată pe care o aduc întreprinderile, nu ar exista o funcţionare corespunzătoare a celorlalte domenii: educaţie, sănătate, apărare etc. Susţinerea întreprinderilor trebuie să se transforme într-o preocupare permanentă atăt pentru mediul guvernamental, cât şi pentru mediul non-guvernamental”.
Salutând performanţele mediului antreprenorial, prim-ministrul Dacian Cioloș a apreciat: “IMM-urile reprezintă un pilon important în economia din România. Ele sunt cele care aduc banii la bugetul de stat, bani care asigură posibilitatea de a plăti pensiile şi de a genera bugetul administraţiei şi, totodată, creează dimamica mediului de afaceri. Dar nu este suficient să avem creştere economică pe hârtie, ea trebuie să fie simţită şi de mediul de afaceri. Dorim să asigurăm predictibilitatea mediului de afaceri şi continuarea politicilor ăncepute de guvernul anterior, adăugând o serie de măsuri de îmbunătăţire care au fost sugerate de mediul de afaceri. De asemenea, debirocratizarea trebuie să continue prin simplificări legislative făcute într-un mod inteligent; trebuie să predomine măsurile preventive, nu cele punitive”.
O perspectivă asupra mediului antreprenorial, aşa cum este reflectat în cercetarea „Carta albă a IMM-urilor din România”, a oferit prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președinte de onoare al CNIPMMR.
În contextul evenimentului, s-a desfăşurat şi “Târgul Serviciilor/Produselor de Excelenţă pentru Întreprinderi”. De asemenea, tuturor participanţilor la eveniment le-au fost oferite peste 300 de steaguri ale României pentru a fi arborate la sedii de firme, la locuri de muncă etc., în cadrul campaniei lansate de CNIPMMR sub genericul #Romaniatricolora.
Curs valutar: Leul se apreciază pe linie în fața principalelor valute
Leul a avut marți o zi bună și s-a apreciat în fața principalelor valute. Conform datelor publicate pe site-ul curs-valutar.ro euro a scăzut cu 0,33% sub pragul de 4,5 lei/unitate, Banca Națională a României afișând cursul de 4,4909 lei/euro.
Dolarul american s-a depreciat în același ritm, tot cu 0,33%, fiind cotat la 4,1260 lei/unitate. Francul elvețian a coborât la rândul lui de la 4,1629 lei/unitate cu o zi în urmă la 4,1507 lei/unitate.
Lira sterlină a scăzut și ea în rând cu celelalte valute, de la 5,0654 lei/unitate, valoare înregistrată luni, până la 5,0491 lei/unitate.
Aurul s-a ieftinit și el, prețul gramului de aur calculată de BNR fiind marți de 168,3812 lei, față de 168,4979 lei cât era luni.
Scăderile cursurilor valutare de pe piața interbancară erau chiar mai accentuate până la ora prînzului. Astfel, euro şi dolarul au scăzut în această dimineaţă înaintea cursului oficial anunţat de BNR cu 0,37%, respectiv 0,43%, la o cotaţie de 4,4863/4,4914 lei/euro şi de 4,1190/4,1255 lei/dolar.
Cursul leu/euro anunţat ieri de BNR a fost de 4,5057, iar pentru dolar era de 4,1396, maximul ultimelor nouă luni.
Pe piața Forex, indicele dolarului calculat de Bloomberg a atins maximul din luna martie după ce în piaţă au revenit speclaţiile că urmează o majorare a dobânzii de referinţă în SUA în decembrie. Şansele în piaţă ca FED să majoreze dobânda sunt de 71%.
Yuanul japonez a rămas la minimul ultimilor şase ani în Shanghai şi a atins cel mai scăzut nivel pe piaţa offshore, unde a început să fie tranzacţionat în 2010. Yen-ul japonez a scăzut cu 0,2%.
Won-ul coreean a scăzut cu 0,2%, din cauza problemelor de exporturi şi turism dintre Coreea de Sud şi China.
Euro s-a apreciat cu 0,04% pe pieţele internaţionale în raport cu dolarul. Lira sterlină a pierdut 0,08% în raport cu dolarul.
Internship în profil economic
Aspiranţilor la carieră în profil economic din Timișoara, Cluj-Napoca și București li se adresează programul de stagiu plătit „Profi Start”, dezvoltat de compania Profi Rom Food. Activitatea de pregătire practică se desfăşoară pe durata a 18 luni, în departamentele de marketing, resurse umane, IT, juridic. Absolvenţii au posibilitatea să continue ulterior ca angajați. Directorul de resurse umane al companiei, Raul Ciungu, subliniază: ,,Venim în întâmpinarea celor care se află în ultimii doi ani de facultate și a masteranzilor cu un program eficient și atractiv care îi pregătește pentru o carieră în domeniul retailului”.
România, din nou în prima ligă mondială a inovației în construcții
România, prin echipa multidisciplinară EFdeN-Team Bucharest 2018 (formată din studenţi la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti şi alte universităţi), s-a calificat în finala ediției din 2018 a Solar Decathlon, cea mai prestigioasă competiție internațională pentru locuințe sustenabile, care se va desfăşura în Dubai. Echipele calificate au fost anunțate la World Green Economy Summit (WGES) desfăşurat la Dubai International Convention and Exhibition Centre. Criteriile de selecţie a proiectelor au fost reprezentate de concept, plan de management, strategie de finanțare, integrarea în curiculumul universitar. La ediţia 2014 a competiţiei Solar Decathlon Europe, desfăşurată la Versailles, echipa EFdeN a prezentat o locuință solară (care își produce singură energia), al cărei prototip se află acum în incinta Facultăţii de Inginerie a Instalațiilor din București şi a devenit primul centru de cercetare a condiţiilor de confort, fiind deschisă publicului.
Consorțiul Universitaria propune finanțarea diferențiată a doctoratului
În plină dezbatere privind doctoratele, cu implicaţii economico-sociale decisive, rectorii universităților care formează Consorțiul Universitaria – Academia de Studii Economice din Bucureşti (foto), Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timişoara – “susțin demersurile Ministerului Educației Naționale și Cercetării Ştiințifice (MENCȘ) de evaluare a școlilor doctorale din România”, atrăgând atenţia că “nepunerea în practică a reglementărilor Legii educației naționale privitoare la evaluarea școlilor doctorale este inacceptabilă, iar situația din acest an trebuie depășită în mod credibil”.
În argumentarea declaraţiei lor, universităţile consorţiului subliniază: “Reamintim că în acest an, Ministerul Educației Naționale și Cercetării științifice a autorizat provizoriu toate școlile doctorale din România în contextul în care a expirat perioada în care, prin lege, era obligatorie realizarea unei evaluări a școlilor doctorale.
Studenții-doctoranzi, români și străini, societatea românească în ansamblu, au dreptul să fie informați atât în privința capacității și potențialului școlilor doctorale, cât și asupra rezultatelor generate de acestea. Ierarhizările internaționale arată că sunt diferențe semnificative între universitățile românești; este important ca diferențele dintre școlile doctorale să fie evidențiate printr-un exercițiu transparent de evaluare contextualizat pentru mediul universitar românesc.
Propunerea de metodologie privind evaluarea și acreditarea școlilor doctorale din România, aflată în dezbatere publică, aduce în premieră componente precum internaționalizarea, competitivitatea și excelența, pe lângă criteriile și indicatorii utilizați în mod tradițional în evaluarea academică din România. Aceste noutăți sunt absolut necesare pentru integrarea școlilor doctorale românești în fluxurile internaționale de cunoaștere. În cursul dezbaterilor publice vom participa activ și constructiv, cu sugestii și propuneri, astfel încât varianta finală a metodologiei să reflecte cât mai bine starea actuală și proiecția de viitor a mediului academic românesc.
Considerăm că o urmare firească a evaluării școlilor doctorale este ca finanțarea doctoratului să se facă diferențiat, în funcție de capacități și rezultate. Din aceste rațiuni, susținem urgentarea demersurilor privind evaluarea școlilor doctorale. Orice zi care trece fără ca școlile doctorale să fie evaluate și diferențiate, trece în detrimentul celor care fac performanță în cercetarea universitară românească, în ciuda subfinanțării cronice.
Concentrarea resurselor în cercetarea universitară este o temă vitală pentru competitivitatea țării noastre. Doctoratul este una dintre componentele majore ale cercetării universitare. România poate recupera decalajele economice față de țările cu care ne-ar plăcea să ne comparăm doar dacă centrele de excelență în producerea de cunoaștere din România vor reuși să recupereze accelerat decalajele față de universitățile performante ale lumii”.
Susţinere tehnologică pentru promovarea carierei
Interferenţa mediului economic şi a carierei unor tineri în formare îşi găseşte o materializare prin campania „Susținem Simfonia Viitorului”, inițiată de Samsung Electronics România, care donează prin parteneriat cu Concursul Internaţional „George Enescu” 50.000 de euro – câte 2 euro pentru fiecare telefon Galaxy S7 și Galaxy S7 edge achiziționat în perioada 13 septembrie-30 noiembrie. De asemenea, publicul poate contribui cu donații de 2 euro prin sms la numărul 8841. În acest fel, tinerii laureați Anna Ţifu, Vlad Stănculeasa, Ștefan Tarara (foto, vioară), Valentin Răduțiu (violoncel), Mihai Ritivoiu (pian) vor fi susținuți în promovarea carierei lor, printr-un proiect unic de înregistrări video și audio internaționale, proiect bazat pe tehnologie de înalt nivel.
Burse din partea guvernului francez
S-au deschis programele de sprijin pentru mobilitate propuse de Ambasada Franței în România și de Institutul Francez din România, adresate studenților și cercetătorilor de nivel masterat, doctorat, postdoctorat. Candidaturile se pot depune până la 28 februarie 2017. Stăpânirea limbii franceze la un nivel intermediar (B1) reprezintă condiție de înscriere. Pentru acces echitabil, candidații vor avea ocazia să ia parte la ateliere practice de redactare de CV-uri și de scrisori de motivație în perioada 1 noiembrie 2016-15 februarie 2017. Bursele postdoctorale se adresează cercetătorilor care au susținut teza de doctorat în ultimii șase ani. Până la 31 decembrie 2017, cei selecționați vor beneficia de o subvenție pentru a-și perfecționa cunoștintele alături de specialiști francezi.
Detalii sunt disponibile pe site-ul Institutului Francez din România: http://www.institutfrancais.ro/category/bucarest/campus-france/bourses- detude/.
Fonduri europene pentru dezvoltarea regiunii București-Ilfov
Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI) a desfăşurat la Parlamentul European de la Bruxelles un eveniment conex Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor 2016, pentru etalarea oportunităţilor deschise de accesarea fondurilor europene. Au fost prezentate subiecte precum promovarea oportunităților de finanțare prin POR 2014-2020 în Regiunea de Dezvoltare București-Ilfov, exemple de bune practici, exemple de proiecte cofinanțate prin POR 2007-2013 în această regiune. La dezbateri au participat europarlamentarii Ana-Claudia Ţapardel (care a sprijinit în ansamblu organizarea evenimentului), Viorica Dăncilă, Victor Boștinaru, ambasadorul Luminiţa Teodora Odobescu (Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană), membrii Comitetului REGIO din Parlamentul European Mercedes Bresso şi Jens Nilsson, şeful de unitate România în Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei Europene, Carsten Rasmussen, şeful Departament Promovare Regională şi Investiţii al ADRBI, Claudia Ionescu.
Evenimentul a prilejuit reliefarea noutăţilor privind politica de coeziune a Uniunii Europene, noile direcţii principale de pe Agenda europeană (o mai bună finanţare, acces mai simplu la fonduri UE, o mai mare transparenţă), precum şi reiterarea obiectivului principal al POR 2014-2020, care este “creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a comunităţilor locale şi regionale prin valorificarea resurselor şi dezvoltarea potenţialului economic”. Primari din regiunea Bucureşti-Ilfov, beneficiari actuali şi posibili beneficiari ai fondurilor europene au prezentat rezultate de succes ale proiectelor implementate şi proiecte viitoare. S-a subliniat că Bucureşti-Ilfov este cea mai prosperă regiune din România, iar oportunităţile pentru dezvoltare “pot transforma Bucureştiul într-un oraş verde”.
