Din nou despre adoptarea euro

Napoleon Pop
-
0
Din nou despre adoptarea euro

Un eveniment recent găzduit de Academia Română a readus în actualitate apartenența României la Uniunea Europeană (UE). Tema, susținută de reprezentanți ai Secției de științe economice, juridice și sociologice, fiind „România și aderarea la zona euro”, a avut la bază studiul cu același nume realizat de o echipă formată din Daniel Dăianu, Ella Kallai, Gabriela Mihailovici și Aura Socol. Tribuna Academiei Române a dat ocazia să se vorbească în altă cheie decât cea a unor exprimări de opinii și dezbateri amplasate în alte locații deja uitate. Am avut speranța ca, sub augusta aulă a Academiei Române, autonomă și independentă, expresie a dreptului la o gândire liberă, lucrurilor să li se spună pe nume, corect, cu obiectivitate și mai ales până la capăt. Adică, după epuizarea ideilor legate de cum și de ce, să ajungem și la cine ar avea de făcut foarte multe. Am simțit aceeași eschivare așa cum s-a mai făcut, eschivare pe care încerc să o pun în planul unei dezamăgiri a multora, poate și a autorilor. A trecut, totuși, un sfert de secol de când am început transformarea sistemică în România, care însemna și realizarea convergenței reale chiar spre modelul Uniunii Europene (UE) și acest lucru până a deveni un stat membru al acesteia. După 10 ani de la aderare, ne plângem de același lucru, de lipsa unei bune structurări a convergenței reale, ceea ce se poate traduce cu o complacere a noastră la periferia Europei. Totul a mers bine până la necesitatea acțiunii concrete, a voinței politice, care în ultimul timp ne-a lăsat cam de izbeliște, confuzi și contrariați, mai ales după guvernarea tehnocrată de sorginte bruxelleză.

Continue

Instalarea laserului de la Măgurele e aproape gata

Florin Antonescu
-
0
Instalarea laserului de la Măgurele e aproape gata
„La partea de laser aproape s-a terminat instalarea”, a anunțat acad. Nicolae Zamfir, director general al ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics, la „Cafeneaua de inovare”, inițiativă a Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), desfășurată la Impact HUB București. Cel mai mare laser din lume trece tot mai clar de la imaginație și proiect la materializare și aplicație. Acad. Nicolae Zamfir aduce elemente de ultimă oră: „Ne găsim la mijlocul ciclului de implementare a proiectului. De fapt, a fost inițiat în exercițiul bugetar 2007-2013, cu finalizare peste două cicluri, dar practic a început târziu, în ianuarie 2013. Acum avem clădirea gata, a trecut toate testele și a început instalarea aparaturii în interior. Avem echipamente la nivel mondial. Ne trebuie și oameni de același nivel. Posturile sunt deschise, s-au înregistrat 1.600 de aplicații din toată lumea, 150 de specialiști au fost admiși. Salarizarea este de asemenea la nivel mondial”. Pentru asigurarea resursei de cercetători, acad. Nicolae Zamfir accentuează că este stringentă dezvoltarea ingineriei laserelor, la care consideră că trebuie să conlucreze toate marile noastre universități, cu programe de specialitate organizate în comun. Odată cu dezvoltarea infrastructurii, a capitalului tehnic și a celui uman, „interesul este foarte mare în mediul economic”, subliniază directorul general al ELI-NP: „Am fost contactați de zeci de firme străine. În această fază, interesul lor este să ne vândă produse; cercetarea e un mare consumator, cercetătorii cer mereu mai mult decât e posibil să se realizeze. Nivelul următor va fi ca firmele să fie ele interesate să folosească cercetarea de aici pentru produsele lor”.
Continue

Criză profesională la intrarea în următorul deceniu european

Economistul
-
0
Criză profesională la intrarea în următorul deceniu european

Forța de muncă a României următorului deceniu european se pregătește cu mijloacele și cu angoasele de azi. Scăderea (număr și pricepere) economistul nr. 5 2017eee luată ca fatală și pusă pe seama migrației și a lipsei de legătură între formare și cerințele pieței. E deplânsă desființarea școlilor profesionale, deși nu mai e de actualitate de câțiva ani. „Desființarea” însemnase suspendarea la un moment dat a înscrierilor la astfel de școli și trecerea locurilor la licee tehnologice. Fusese o tentativă de a i se pierde urma unei forme de pregătire considerate la nivelul percepției publice ca rușinoasă pentru că era inferioară. Ceva mai înainte, printr-o altă tentativă cu același scop, școlii profesionale i se spusese școală de arte și meserii. Erau încercări naive de ascundere a unei realități economice și a unei atitudini sociale. Ocolirea școlii profesionale e veche la noi. Atracție a avut numai în vremuri legate de industrializare (anii ’30 și mai ales anii ’60) și doar la un anumit nivel social, unde a exercitat un rol civilizator. Astăzi se încearcă resuscitarea.

Continue

Condițiile de pe piața forței de muncă se ameliorează

Laurențiu Gheorghe
-
0
Condițiile de pe piața forței de muncă se ameliorează

O analiză a pieței muncii nu poate fi scoasă din contextul general al situației socio-economice a României. În primul rând, este corelată cu ritmul de dezvoltare, schimbarea structurii economiei naționale și de sistemul de educație. Din păcate, de 27 de ani, nu avem o strategie de dezvoltare care să dea o linie directoare și pentru piața muncii.

Creșterea accelerată a PIB-ului a favorizat piața muncii în 2015 și 2016. Aceasta s-a reflectat în scăderea șomajului de la 6,8% în 2015 la 6% în 2016 și tinde spre minimele de dinainte de criză. Rata totală de ocupare a forței de muncă a scăzut însă ușor anul trecut, cu 0,6%, iar în perioada 2017-2018 urmează să crească moderat. Comisia Europeană în ultimul raport de țară subliniază dificultățile pe care le va întâmpina România din cauza demografiei negative. Populația activă continuă să scadă – în ultimul deceniu am pierdut 6% din totalul locuitorilor – ceea ce ne clasează pe a treia poziție ca amploare în UE. În plus, numărul persoanelor vârstnice este în continuă creștere, ceea ce va face ca până în 2020, populația în vârstă de muncă (20-64 de ani) să scadă cu 4%, în timp ce numărul persoanelor vârstnice este probabil să sporească cu 13% până în 2060.

Continue

De ce model economic are nevoie România?

Mircea Coșea
-
0
De ce model economic are nevoie România?

Nevoia de model economic a fost des enunțată în discursul politic românesc al ultimelor decade. Să ne amintim că se vorbea despre copierea modelului suedez sau chiar japonez, despre preluarea modelui german de după război al economiei sociale de piață, iar, în anii mai recenți, despre modelul polonez. Multe dintre neajunsurile economiei și societății noastre au fost puse pe seama „lipsei de model”.

Neajunsuri au fost și încă sunt, dar, din punctul meu de vedere, nu din lipsă de model, ci, paradoxal, tocmai datorită existenței modelului. Consider că, încă din 1990, România a avut și a implementat modele economice de dezvoltare economică și socială.

Voi explica de ce consider acest lucru, dar, mai întâi, precizez că atunci când vorbesc despre model economic și social nu mă refer la ceea ce numim modele teoretice și empirice, căci, așa după cum se știe, există aceste două categorii majore ale modelelor. Modelele teoretice sunt proiectate pentru a trage concluzii verificabile cu privire la comportamentul economic pe ipoteza că agenții caută să realizeze cât mai mult posibil obiectivele specifice în limitele constrângerilor definite în model (de exemplu, bugetul). Ele dau răspunsuri calitative la probleme cum ar fi efectele asimetriei informațiilor sau a modului cum se poate răspunde la disfuncționalități ale pieței.

Continue

Consolidăm migrația forței de muncă!

Economistul
-
0
Consolidăm migrația forței de muncă!

Potrivit ultimului Raport de țară întocmit de Comisia Europeană și dat publicității în trimestrul I al lui 2017, economia României a înregistrat o ascensiune ciclică în ultimii doi ani. În 2016, creșterea economică a atins un punct maxim raportat la perioada de după criză (4,9%), susțin experții Comisiei Europene. Potrivit lor, performanța economiei românești a fost generată de o cerere internă puternică pe fondul unor politici fiscale prociclice. Tot pe consumul accentuat se va bizui și creșterea economică prevăzută de CE pentru perioada următoare: „va rămâne solidă și în perioada utilizată pentru previziuni, de 4,4% în 2017 și 3,7% în 2018”. Deficitul de cont curent s-a deteriorat în 2016 și se preconizează că se va accentua și mai mult, întrucât cererea internă puternică a determinat sporirea importurilor.

Consumul privat a continuat să sporească, încurajat de creșteri salariale puternice și de reducerea unor impozite indirecte. În timp ce investițiile private au beneficiat de rate mici ale dobânzilor și de un nivel stabil al încrederii investitorilor, investițiile publice s-au redus în 2016 din cauza unui nivel scăzut de absorbție a fondurilor UE.

În acest context, raportorii europeni constată că piața forței de muncă s-a consolidat și mai mult ca urmare a unei creșteri economice solide. Comprimarea pieței forței de muncă a fost dublată de majorări salariale importante. Șomajul se apropie de nivelurile scăzute înregistrate înainte de criză și se estimează că va continua să scadă în perioada 2017-2018. Ocuparea forței de muncă a scăzut ușor în 2016 și se estimează că va crește într-un ritm moderat.

Cu toate acestea, piața forței de muncă din România rămâne prinsă în cleștele tradițional: discrepanțele majore dintre Nord și Sud și dintre Occident și Răsărit provoacă migrația persoanelor active, iar România se plânge de lipsa muncitorilor, fie ei înalt-calificați, calificați sau necalificați. Mai mult, politicile publice salariale provoacă migrația forței de muncă dinspre economia reală spre cea bugetară. Cum se va schimba, oare, paradigma?

FMI atenționează asupra riscului de creștere a deficitului bugetar

Economistul
-
0
Conducerea Fondului Monetar Internațional recomandă Executivului de la Bucureşti să reorienteze politicile economice dinspre susţinerea consumului către stimularea investiţiilor și să diminueze deficitul bugetar până la 1,5% din produsul intern brut (PIB) în 2020. În același timp, Băncii Naţionale a României (BNR) i se recomandă să reducă dobânzile la facilităţile de credit şi de depozit din jurul dobânzii de politică monetară. „Directorii consideră că evaluarea ex post privind România a oferit unele lecţii potenţial utile pentru crearea viitoarelor programe ale Fondului, inclusiv necesitatea de a acorda mai multă atenţie constrângerilor legate de economia politică şi de capacitate, prioritizării şi paşilor reformelor şi situaţiilor financiare ale sectorului privat şi rolului acestora în finanţarea economiei”, arată raportul publicat joi de FMI. De asemenea, oficialii FMI au realizat câteva constatări asupra motivelor pentru care acordul nu a fost finalizat. „(Directorii) au notat că, deşi obiectivele politicilor din cadrul programului au fost potrivite în mare măsură, iar unele progrese au fost realizate, paşii înapoi în reformele structurale cheie şi îngrijorările legate de calitatea măsurilor fiscale au împiedicat finalizarea programului”, potrivit raportului FMI. Totodată, În ceea ce priveşte politica monetară, conducerea FMI recomandă BNR să îngusteze coridorul dobânzilor facilităţilor de credit şi de depozit. „Directorii au încurajat banca centrală să rămână vigilentă în privinţa presiunilor inflaţioniste în creştere şi să ia în considerare înăsprirea condiţiilor monetare. Ei au recomandat susţinerea unor dobânzi mai mari în piaţă prin îngustarea coridorului dobânzilor şi prin sterilizarea excesului de lichiditate. Acest lucra va crea condiţiile unei creşteri ulterioare a dobânzii de politică monetară”, arată documentul FMI. În luna aprilie, FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei românești la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, iar guvernul se așteaptă la o rată de creştere a economiei de 5,2% pentru acest an. e

BNR: Încălzirea pieței imobiliare, nou risc pentru stabilitatea financiară a României

Economistul
-
0
BNR: Încălzirea pieței imobiliare, nou risc pentru stabilitatea financiară a României
În ultima perioadă, economia României se confruntă cu un nou risc, cel al accelerării preţurilor din domeniul imobiliar, ceea ce ar putea duce la acumularea de tensiuni şi la lărgirea deficitelor, potrivit datelor raportului asupra stabilităţii financiare, prezentat joi de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea. Economia din România continuă să avanseze rapid pe baza consumului privat stimulat de guvern prin creşteri de salarii în sectorul public şi scăderi de taxe, potrivit News.ro. De asemenea, se presupune că o astfel de creştere nu este sustenabilă pe termen lung şi generează dezechilibre care vor trebui corectate ulterior. Liviu Voinea a atras atenția asupra unei eventuale expuneri, reprezentată de creşterea accelerată a preţurilor din domeniul imobiliar, în contextul acumulării de tensiuni. ”Contextul macroeconomic este favorabil, dar se acumulează tensiuni din cauza creşterii peste potenţial şi a lărgirii deficitelor. (…) A apărut un nou risc, deocamdată având o intensitate scăzută, de accelerare a preţurilor imobiliarelor”, a afirmat Voinea. Preţurile apartamentelor din marile oraşe din România au crescut cu 1,2% în aprilie, ajungând la 1.000 de euro pe metru pătrat, comparativ cu luna precedentă. Orașele în care scumpirea imobilelor s-a resimțit cel mau mult sunt Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa. Potrivit raportului BNR, există o tendinţă de creştere a deficitului structural al bugetului general consolidat, de la 1% în 2013 şi 2,6% în 2016, acesta putând ajunge la 3,9% în 2017 şi 4% în 2018, în timp ce principalul risc la adresa economiei româneşti este cel de reducere a încrederii investitorilor în economiile emergente, dar acesta s-a diminuat în ultimele luni.

Excedent bugetar de 0,17% din PIB pe primele 4 luni, dar scădere a investițiilor față de aceași perioadă din 2016

Paula Calistru
-
0
Excedent bugetar de 0,17% din PIB pe primele 4 luni, dar scădere a investițiilor față de aceași perioadă din 2016
Execuția bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,35 miliarde de lei, respectiv 0,17% din PIB, veniturile de 80,1 miliarde lei, (9,8% din PIB) fiind cu 8,4% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, a anunțat Ministerul Finanțelor. Explicația excedentului mai mare pe primele patru luni din acest an, comparative cu aceeași perioadă din 2016, când se înregistrau numai 127 milioane de lei constă în suma mai mica alocată pentru investiții, cu peste patru miliarde lei comparative cu ianuarie – aprilie 2016. Datele date publicității de Ministerul Finanțelor arată că dacă în primele patru luni din acest an Guvernul a cheltuit pentru investiții 2,9 miliarde de lei, în primele patru luni din 2016 suma a fost de 7,2 miliarde de lei. S-au înregistrat creșteri față aceeași perioadă din anul precedent la colectarea impozitului pe salarii și venit (+13,4%), a contribuțiilor sociale (+14,9%), a impozitului pe comerț exterior și tranzacții internaționale (+12,4%) și a veniturilor din capital (+19,1). „Colectarea din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii a crescut cu 49,8% față de anul precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”, se arată în comunicatul MFP. Guvernul țintește în acest an un deficit bugetar ușor sub 3%, la o creștere economică de 5,2%, însă cei mai mulți economiști, precum și instituțiile internaționale, anticipează o rată de creștere mai redusă și un deficit peste limita de 3% acceptată la nivelul Uniunii Europene. pentru finanțarea proiectelor europene a fost alocată suma de 3,8 miliarde lei, dintre care 3,5 miliarde lei în agricultură, care urmează să fie decontată din sumele primite de la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 78,8 miliarde lei, au crescut cu 6,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile de personal au crescut cu 18,1% ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaților din sănătate și educație, din administrația locală și din instituțiile publice de spectacole sau concerte. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 10,1%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie până la 917,5 lei, majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție ș.a. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 4,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, înregistrându-se diminuări de 3,2% la bugetul de stat și de 3,8% la nivelul administrațiilor locale. În ceea ce privește investițiile, a fost alocată o sumă de 2,9 miliarde de lei, respectiv 0,4% din PIB, care include cheltuieli de capital și programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe.

OPEC nu a reușit să salte prețul petrolului, în ciuda acordului de înghețare a producției

Paula Calistru
-
0
OPEC nu a reușit să salte prețul petrolului, în ciuda acordului de înghețare a producției
Cel mai recent meeting OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) a fost neobișnuit de liniștit, fără negocierile dure desfășurate până în ultimul moment caracteristice acestor întâlniri când se caută soluții pentru majorarea prețului petrolului. Spiritul de cooperare dintre membrii cartelului a permis fără mari discuții ca acordul care prevede plafonarea producției să fie prelungit pentru încă nouă luni, rezultat care este descris ca fiind un succces. „Păstrarea nivelului producției actuale pentru încă nouă luni pentru țările noastre reprezintă o decizie ne dă încredere că ne vom atinge în siguranță și aproape cu certitudine scopurile”, a declarat Khalid al-Falih, ministrul saudit al energiei, la conferința de presă. Pentru traderi, termenii acordului nu sunt suficienți și ar fi dorit să vadă o acțiune mai agresivă precum prelungirea plafonului de producție pe o perioadă de 12 luni dacă nu o nouă diminuare a cantităților de țiței livrate de cartel pe piață. Cu toate acestea, perioada de nouă luni este mai lungă decât așteptările piețelor de până acum câteva săptămâni. „Este o dezamăgire că OPEC nu a făcut mai mult pentru a echilibra piețele”, a declarat Oliver Jakob, analist al piețelor de energie la Petromatrix, pentru CNBC. „O prelungire de nouă luni a reducerilor era deja inclusă în prețuri. Asta arată că OPEC nu poate face mult mai mult”, a explicat analistul. Dar acordul, pe care l-a agreat și Rusia, ridică trei întrebări majore, la care deocamdată nu se știe răspunsul. Înțelegerea va putea rezista încă nouă luni, pe fondul relațiilor tensionate dintre Arabia Saudită și Rusia? Creșterea producției de petrol de șist din SUA nu se va dovedi a exercita o tentație prea mare pentru țările OPEC să-și respecte cotele atribuite? Și poate cea mai importantă: Ce planuri are OPEC pe termen lung? După ce va expira acest acord, în martie anul viitor, o revenire a producției ar putea conduce la situația din perioada 2014 – 2016 când prețurile au scăzut sub 30 de dolari pe baril. Iar cartelul ar putea să impună noi limitări. „Mă îngrijorează că nu este clară o strategie post-acord”, a declarat pentru Bloomberg, Ebele Kemery, de la JPMorgan Asset Management. „Așa cum vedem evoluția piețelor, și în 2018 va fi un exces de producție. Ei vorbesc de stabilitatea prețurilor. Însă ca să fie preț stabil trebuie să știm ce va fi după expirarea acordului” a completat Kemery. În consecinţă, preţul petrolului a închis, joi, în scădere cu peste 5%. Cotaţia WTI, de referinţă în SUA, s-a prăbuşit cu 5,26%, la 48,6 dolari pe baril, iar preţul petrolului Brent, de referinţă în Europa, a coborât cu 5,1%, la 51,2 dolari pe baril, potrivit cotaţiilor Bloomberg.
1...1.9681.9691.970...2.020Pagina 1.969 din 2.020