O echipă multidisciplinară, formată din avocați din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal și consultanți fiscali din cadrul Deloitte România, a obținut o soluție definitivă în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) prin care autoritatea fiscală este obligată să motiveze aplicarea unei metode de stabilire a prețurilor de transfer diferită de cea aleasă de contribuabil și, implicit, noua abordare de analiză. Hotărârea, obținută după mai bine de cinci ani, confirmă că organele fiscale trebuie să justifice temeinic motivele pentru care a fost aplicată respectiva metodă de stabilire a prețurilor de transfer și să analizeze circumstanțele în care s-a aflat societatea la momentul întocmirii dosarului, astfel încât să stabilească cea mai adecvată abordare pentru analiza prețurilor de transfer.
Prin soluția obținută de echipa formată din experți Reff & Asociații | Deloitte Legal și Deloitte România, ÎCCJ a constatat nulitatea căii de atac formulate de autoritățile fiscale, având în vedere că, prin cererea de recurs, acestea nu au înaintat critici concrete de nelegalitate cu privire la hotărârea primei instanțe, ci doar au reluat aspectele din întâmpinarea depusă în dosarul de fond. Ulterior, contribuabilul a recuperat sumele impuse nelegal de către autoritățile fiscale, precum și cheltuielile de judecată.
Din echipa de litigiifiscale care a condus reprezentarea uneia dintre cele mai marii companii internaționale care activează în domeniul bunurilor de larg consum în acest proiect, coordonată de Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, au făcut parte Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, şi Ivona Cristea, Senior Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, în timp ce practica de servicii fiscale a Deloitte în România a oferit consultanță cu privire la stabilirea prețurilor de transfer, precum și în cursul inspecției fiscale, prin echipa condusă de Bogdan Barbu, Partener Servicii Fiscale.
„Ne bucură atât soluția substanțială pronunțată de judecător pe fond, care a tranșat această problematică în baza Ghidului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și a legislației naționale în materia prețurilor de transfer, cât și dezlegarea procedurală oferită de ÎCCJ. Înalta Curte confirmă, astfel, abordarea instanțelor de judecată de sancționare a autorităților fiscale care promovează recursuri fără să prezinte, în realitate, motive reale de nelegalitate a hotărârilor pronunțate în primul grad de jurisdicție, reluând exact motivarea din actele de impunere contestate”, a declarat Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate în cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal.
„Această abordare a organelor fiscale este una des întâlnită în practică, iar noi încercăm constant să o corectăm în faza administrativă. Cu ajutorul acestei soluții și a altora similare, sper că vom reuși să o descurajăm pe viitor, cu scopul aplicării corecte a principiilor prețurilor de piață”, a adăugat Bogdan Barbu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Practica de litigii din cadrul Reff & Asociații | Deloitte Legal, ce cuprinde peste 20 de avocaţi, acoperă toate tipurile de proiecte de litigii din mediul de afaceri, de la cauze fiscale, la dispute comerciale şi administrative.
Renunțarea la cota unică și introducerea unui sistem de impozitare progresivă sunt considerate inoportune de 90% dintre respondenții la un sondaj realizat de PwC România, în pregătirea Conferinței Anuale de Taxe. În schimb, opiniile sunt împărțite atunci când vine vorba de reducerea cotei de TVA la 0% la alimente, despre care 56% cred că va avea un impact pozitiv sau despre modificarea sistemului de impozitare a proprietăților, pe care 54% o consideră necesară. Aceste subiecte, precum și măsurile care se pregătesc pe termen scurt pentru digitalizarea administrației fiscale și în zona legislației fiscale, au fost discutate în cadrul conferinței de către reprezentanții PwC România cu Mirela Călugăreanu, președinte ANAF și Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanțelor Publice.
„România are nevoie de o reformă fiscală, dar care să fie cu adevărat echitabilă și fundamentată. Discutăm de revenirea la impozitul progresiv de câțiva ani, dar fără să facem o analiză serioasă. Mediul de afaceri susține în continuare cota unică care, încă de la implementare, a reprezentat un brand de atragere a investițiilor. La acest moment cred că ANAF nu este pregătită să schimbe paradigma pentru a răspunde unei impozitări progresive. Dacă vrem să facem acest lucru, trebuie să avem o discuție așezată cu toți factorii de decizie la masă și, dacă se ia decizia politică de modificare, să avem la dispoziție o perioadă rezonabilă pentru pregătire”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Liderul Serviciilor de Fiscale și Juridice PwC România.
Ministerul Finanțelor are în plan realizarea acestei analize împreună cu instituțiile internaționale, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.
„Obiectivul nostru este să avem un sistem eficient, un sistem echitabil din perspectiva impozitării individului. În acest context ambele variante – cota unică sau cota progresivă – au meritele lor. Să vorbim doar despre cotă progresivă nu adresează principala problemă și anume contribuțiile sociale. Pentru că principala presiune pe salarii vine din zona de contribuții sociale. Noi nu avem un obiectiv în PNRR de a schimba anumite lucruri în taxe, doar sunt menționate impozitul pentru microîntreprinderi și facilitățile fiscale din construcții. Ne-am ferit să avem obiective în cadrul unui impozit. Am zis să ne dăm puțin timp pentru a face o analiză. Primul pas este să ne asumăm ce vrem să facem în următorii ani”, a explicat Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.
Întrebată dacă ANAF e pregătită pentru implementarea unui sistem progresiv de impozitare, președintele instituției a spus că e nevoie de un termen rezonabil. „Dacă vorbim de predictibilitate, vorbim de predictibilitate nu numai din perspectiva mediului de afaceri, ci și a instituției de administrare fiscală din România. Implementarea oricărei decizii care înseamnă o modificare legislativă, ANAF trebuie să o pună în aplicare dar are nevoie de un termen rezonabil”, a precizat Mirela Călugăreanu.
ANAF demarează controale împreună cu Inspecția Muncii și își propune finalizarea a trei mari proiecte de digitalizare în acest an
Președintele ANAF a anunțat demararea unor controale privind munca de către ANAF și Inspecția Muncii, precum și trei mari proiecte de digitalizare care vor finalizate în acest an, pentru a respecta prevederile PNRR, cu impact semnificativ pentru contribuabili, respectiv: sistemul Trafic Control, proiectul Sfera – interoperabilitatea cu sistemele informatice ale altor instituții ale statului și platforma Big data APIC – gestionarea unui volum masiv de date și analiză risc.
„Ne-am propus împreună cu colegii de la Inspecția Muncii un plan comun pentru prevenirea muncii subdeclarate – este o țintă în PNRR –, care va deveni operațional în partea a doua a lunii martie. Contribuabilii trebuie să se aștepte la verificări tematice din această perspectivă. Această activitate va avea un rol extrem de important, știți că an de an pe Semestrul European multe critici au venit în zona aceasta, cum că instituțiile cu atribuții în domeniu nu au colaborat corespunzător astfel încât să se înregistreze o diminuare semnificativă a fenomenului de nedeclarare și subdeclarare din această perspectivă, desigur și cu consecințe în ceea ce privește încasarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale (…) Trebuie să recunoaștem că avem un decalaj fiscal și în zona colectării impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, de aceea (…) trebuie să încercăm să-l reducem”, a declarat Mirela Călugăreanu, președintele ANAF.
PwC România organizează în perioada 23 – 24 februarie a 18-a ediție a Conferinței Anuale de Taxe 2022: „Află acum. Află ce urmează: Cum gestionăm schimbarea continuă?”. În cadrul acesteia, Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică, Ionuț Simion, Andreea Mitiriță, Ruxandra Târlescu și Diana Coroabă, Parteneri PwC România și Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias au dezbătut propunerile de schimbare a Codului fiscal și proiectele de modernizare a ANAF cu Mirela Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.
TELUS International, companie de customer experience care proiectează, construiește și furnizează soluții digitale de ultimă generatie, inclusiv AI (inteligență artificială) și moderare de conținut, pentru branduri globale reputate, plănuiește să-și extindă echipa cu 1.500 de membri noi în 2022, pentru a susține creșterea operațiunilor în România. Procesul de recrutare a început în luna ianuarie și vizează persoane care cunosc limbi străine: în special vorbitori de limba franceză (aproximativ 800 de poziții), dar și vorbitori de germană, spaniolă, italiană, rusă, portugheză, engleză, poloneză, ebraică sau olandeză.
Noii membri ai echipei vor gestiona interacțiunile cu clienții și vor oferi asistență tehnică prin telefon, e-mail, chat sau social media pentru mai multe branduri globale din industrii cu o creștere rapidă, precum tehnologie, jocuri, turism și ospitalitate sau telecomunicații. Compania oferă opțiuni de program flexibil, în mai multe ture, cu normă întreagă (full-time) sau cu jumătate de normă (part-time).
TELUS International operează în România de 15 ani, având în prezent spații de birouri în București, Craiova și Brașov, cu posibilitatea de a lucra în regim de telemuncă de oriunde în România.
„Compania noastră a continuat să crească în ciuda contextului dificil cauzat de pandemie. Implementarea imediată a unui model de lucru «de oriunde» («work from anywhere») s-a dovedit a fi o oportunitate extraordinară, ajutându-ne să angajăm peste 1000 de persoane în România în 2021 și să le integrăm de la distanță în cultura noastră internă specială. Având în vedere capacitatea noastră de recrutare și planurile de creștere pentru 2022, suntem încântați să oferim în continuare oportunități atractive de carieră pe această piață”, declară Dave Lowther, Vicepreședinte Operațiuni, TELUS International România.
„Consider România una dintre cele mai bune destinații de outsourcing din Europa. În timp ce, la nivel global, traversăm o fază accelerată de transformare tehnologică și digitală, România se distinge drept o țară modernă care promite și care beneficiază de forță de muncă calificată, talentată și poliglotă. Profesioniștii de aici afișează o veritabilă etică a muncii. Sunt deschiși și flexibili. Au demonstrat eficiență, mai ales în era actuală, «work from anywhere». Românii sunt, așadar, din ce în ce mai apreciați. România pe care am catalogat-o tot timpul o oază de outsourcing a Europei strălucește mai mult ca niciodată”, adaugă Grégoire Vigroux, Administrator și membru al Consiliului de Administrație al TELUS International România.
Fondurile alocate pentru autoconsum se apropie de 600 mil. EUR. Sesiunea de depunere are loc între 31 martie – 30 aprilie.
Ministerul Energiei a anunțat disponibilitatea imediată a unui pachet de finanțări ce totalizează aproximativ 600 milioane euro, fonduri nerambursabile în domeniul energiei regenerabile, destinate atât IMM, întreprinderilor mari, dar și companiilor nou înființate. Acestea facilitează investiții în dezvoltarea de soluții „verzi” companiilor cu activitate în România, pentru proiecte unde fiecare beneficiar poate accesa până la 15 milioane euro fonduri nerambursabile sau până la 30 milioane euro pe Schema notificată.
Companiile aplicante trebuie să aibă, printre alte activități desfășurate, și producerea de energie electrică (în scopul comercializării sau consumului propriu în cadrul societății sau grupului de societăți) corespunzătoare diviziunii 35: „Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat”, clasa CAEN 3511 – Producția de energie electrică. Pentru a aplica la această soluție de finanțare, însă, nu este obligatoriu ca principala activitate desfășurată de companie să fie cea conform CAEN 3511, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai mari companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri nerambursabile pentru companiile cu activitate în România.
Proiectul de finanțare face parte din Componenta C.6 Energie, din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Măsura de investiții I.1. – Noi capacități de producție electrică din surse regenerabile și prevede sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără instalații de stocare integrate, exceptate de la notificarea ajutorului de stat.
Finanțări între 15 și 30 mil. EUR prin intermediul Schemei notificate „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară”. Schema, alocare de 245 mil. EUR
Ministerul Energiei a lansat pe 16 februarie, în dezbatere publică, ghidurile pentru patru axe de finanțare. Printre acestea, Schema care acordă maximum 15 milioane euro și nu a fost notificată la Comisievizeazăproiecte eoliene (cu mărimi de la 0,4 MW până la 25 MW), respectiv proiecte fotovoltaice (cu mărimi de la 0,4 MW până la 40 MW), în timp ce Schema notificată, care acordă între 15-30 milioane euro, vizează investiții în echipamente care produc 25 MW de energie electrică din surse eoliene, respectiv mai mari de 40 MW pentru producția de energie electrică din surse solare, investițiile urmând să fie suportate din bugetul PNRR.
Ambele axe de finanțare punctează utilizarea a 50% din producție pentru autoconsum și capacități de stocare pentru 20% din producție. Departajarea proiectelor, potrivit Ghidului consultativ, se va realiza printr-o contribuție cat mai mare a beneficiarului.
Bugetul alocat procedurii de ofertare prin Schema de până la 15 milioane euro este de 215 milioane euro, cu posibilitatea supracontractării de până la 353 milioane euro, din care:
energie eoliană – pentru proiecte cu capacități instalate cuprinse între 1MW (exclusiv) și 25MW (inclusiv) pentru – surse eoliene – 77 mil. EUR (cu suprapracontractare* până la 126mil.EUR);
energie solară – pentru proiecte cu capacități instalate cuprinse între 1MW (exclusiv) și 40MW (inclusiv) – surse solare – 106 mil. EUR (cu suprapracontractare până la 174 mil. EUR);
energie eoliană – pentru proiecte cu capacități instalate între 0,4MW (inclusiv) și 1MW (inclusiv) și energie solară – pentru proiecte cu capacități instalate între 0,4 MW (exclusiv) și 1 MW (inclusiv) – 32 mil. EUR (cu suprapracontractare până la 53 mil. EUR).
Valoarea ajutorului de stat solicitat pe MW instalat se va situa la 650.000 euro/MW pentru energia eoliană și 425.000 euro/MW pentru energia solară, dar nu mai mult de 15 milioane euro pe întreprinderea solicitantă per proiect.
În cazul proiectelor sub 1 MW, finanțarea va fi 100% nerambursabilă, însă pentru proiectele care depășesc 1MW se va calcula un scenariu contrafactual plecând de la o instalație clasică pe gaz și astfel se va determina procentul maxim ce poate fi obținut.
Sesiunea de depunere se va desfășura între 31 martie și 30 aprilie 2022, astfel că proiectele trebuie pregătite riguros, din timp, mai ales că trebuie sa existe Certificat de urbanism la depunerea proiectului și să fie prezentată dovada depunerii la agențiile pentru protecția mediului a documentației privind obținerea Avizului de Mediu.
Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
„Beneficiarii trebuie să își analizeze cu atenție consumurile actuale și previzionate, și, plecând de la acestea, să solicite finanțare nerambursabilă pentru o putere instalată dublă. Totodată, aceștia trebuie să identifice un proiectant cu expertiză în industriile energiei regenerabile (solar / eolian) atât pentru realizarea studiului de fezabilitate cât și pentru asistență tehnică în vederea obținerii avizului și derulării investiției. Este vital să se verifice posibilitatea de a obține Avizul tehnic de racordare în maximum 6 luni, dat fiind faptul că Ghidul consultativ prevede o singură clarificare, astfel că ne așteptam la o evaluare rapidă a proiectelor și semnarea contractelor de finanțare până la finalul acestui an. Un criteriu de departajare, potrivit Ghidului consultativ, va fi procentul de cofinanțare pe care și-l asumă beneficiarii. Din acest motiv, este necesară și o analiză preliminară cu banca pentru a asigura cofinanțarea și a putea finaliza proiectul până la 30.06.2024”, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.
În cadrul acestui obiectiv specific vor putea fi finanțateproiecte care au ca obiectiv implementarea uneia dintre următoarele acțiuni:
Realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse eoliene, cu sau fără instalații de stocare integrate ca activitate secundară, stocarea având un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat;
Realizarea capacităților noi de producere energie electrică din surse solare, cu sau fără instalații de stocare integrate ca activitate secundară, stocarea având un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat.
Ce proiecte sunt eligibile pentru investițiile în energie verde?
În cadrul proiectului de finanțare sunt eligibile atât achiziționarea de instalații/echipamente pentru construirea de capacități noi de producție a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, cu sau fără stocare, cât și construcțiicare fac obiectul proiectului de producere a energiei electrice din surse regenerabile prin energie eoliană și solară, cu sau fără stocare.
Proiectele finanțate în cadrul acestei operațiuni pot fi de tipul proiecte de realizare de noi capacități de producere a energiei electrice (ce vizează crearea de instalații noi de producție, cu sau fără instalații de stocare integrate, acolo unde nu au existat până în prezent), atât pentru furnizarea de energie în rețeaua de transport și distribuție cât și pentru consumul propriu, prin valorificarea resurselor regenerabile de energie (eoliană și solară), fiecare proiect cuprinzând o singură tehnologie (solară sau eoliană), nefiind eligibile proiectele care cuprind ambele tehnologii. Aceste proiecte pot include instalații de stocare a energiei electrice, stocarea având un procent de maximum 20% din valoarea ajutorului de stat.
Ce investiții nu sunt eligibile?
În cadrul proiectului de finanțare ce face parte din Componenta C.6 Energie din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Măsura de investiții I.1. – Noi capacități de producție electrică din surse regenerabile nu sunt eligibileproiectele care sunt propuse pentru a înlocui capacități mai vechi de producere energie din surse eoliene/solare și nici proiectele care vizează extinderea unor unități de producție de energie electrică.
Panourile fotovoltaice, invertoarele, sistemele de stocare și turbinele eoliene, printre echipamentele eligibile spre finanțare incluse în proiecte
Panourile fotovoltaice, invertoarele, sistemele de stocare și turbinele eoliene se află printre echipamentele incluse în proiecte și care sunt eligibile spre finanțare, însă doar dacă respectă următoarele cerințe tehnice minime:
1. Panouri fotovoltaice:
Eficiența panourilor trebuie să fie:
19% pentru panouri monocristaline din siliciu;
> 18% pentru panouri policristaline din siliciu;
> 12% pentru panouri subțiri sau semitransparente;
Condiții standard de testare (STC):
radiație solară 1000 W/m2;
masa aerului AM 1,5;
temperatura celulei 25°C.
2.Invertoare:
conforme cu prevederile Ordinelor ANRE nr. 228/2018 și nr. 132/2020;
eficiență europeană: > 97%.
3. Sisteme de stocare – fără tehnologii pe bază de plumb, Ni-Cd sau Ni-Mh
4. Turbine eoliene – care să respecte IEC/SR EN 61400 și unde clasificarea în funcție de vânt să se potrivească cu datele istorice ale vântului din zona instalării
Investițiile vor fi finalizate, respectiv instalate și conectate la rețea, inclusiv punerea în funcțiune până cel târziu la 30.06.2024.
82% dintre respondenți au declarat că au făcut progrese semnificative în gestionarea riscurilor de mediu, sociale și de bună guvernanță (ESG)
85% au spus că incertitudinile economice pe termen scurt reprezintă principalul obstacol extern pentru adoptarea unui plan de bună guvernanță solid
Studiul anual EY Long-Term Value and Corporate Governance a evidențiat o majorare semnificativă, de la 66% la 84%, a numărului de executivi și consilii de administrație care au declarat că pandemia COVID-19 a crescut așteptările consumatorilor, ale salariaților, ale autorităților și societății în general în privința asumării de către companii a impactului social, a sustenabilității în raport cu mediul înconjurător și a dezvoltării incluzive.
Cu toate acestea, studiul a identificat o creștere de la 28% la 43% a numărului de respondenți care au indicat o lipsă de angajament din partea consiliilor de administrație față de luarea unor decizii care să integreze pe deplin factorii de mediu, sociali și de bună guvernanță (ESG) în vederea creării de valoare pe termen lung. 55% dintre respondenți au declarat că există diferențe de opinie semnificative în rândul conducerii cu privire la modalitatea de găsire a unui echilibru între aspectele pe termen scurt, pe de-o parte, și investițiile pe termen lung și creșterea durabilă, pe de altă parte. Acest procent sare la 68% în cazul președinților și al membrilor neexecutivi din consiliile de administrație.
Studiul, care a sondat 200 de persoane din top management, din 15 țări europene și 25 de sectoare de activitate, a constatat o tensiune între avantajele oferite de strategiile organizaționale bazate pe factorii ESG pentru o creștere incluzivă pe termen lung și disponibilitatea liderilor de a sprijini aceste strategii prin intermediul guvernanței corporative. 66% din totalul liderilor consideră că principalele două avantaje ale integrării factorilor ESG în strategia organizațională sunt, în primul rând, valoarea pe termen lung obținută prin intermediul noilor produse și servicii bazate pe ESG și, în al doilea rând, reziliența la riscurile ESG. 83% dintre respondenți au declarat că și-ar dori raportarea obligatorie a indicatorilor de performanță ESG în conformitate cu standarde globale.
Majoritatea respondenților (82%) sunt de părere că au făcut progrese substanțiale în ceea ce privește introducerea mijloacelor de control și a sistemelor de management al riscului necesare pentru gestionarea riscurilor ESG semnificative. Potrivit respondenților, principalele două obstacole care împiedică organizațiile să își realizeze obiectivele ESG sunt, pe plan extern, incertitudinea economică pe termen scurt (85%) și, pe plan intern, absența angajamentului din partea consiliului de administrație (43%).
Massimo Bettanin (foto), Partener Schimbări Climatice și Sustenabilitate, EY România: „Comparativ cu câțiva ani în urmă, ESG face parte acum din discuțiile zilnice în mediul de business, la toate nivelurile organizației, dar și cu stakeholderii externi. Totuși, atenția sporită acordată factorilor ESG poate produce rezultate tangibile și pe termen lung numai dacă aceştia fac parte integrantă din strategia de afaceri și din cadrul general de guvernanță al organizației.”
Analiza constată că, pentru ca organizațiile să aibă succes în valorificarea oportunităților asociate cu ESG, consiliile de administrație trebuie să își consolideze guvernanța prin intermediul unui nou model de funcționare a consiliului, o nouă componență și noi abilități, prin abordări inovative în ceea ce privește recompensarea și remunerarea și prin raportări ESG eficace și implicarea investitorilor.
Andrew Hobbs, lider EY pentru politici publice în zona EMEIA, a declarat: „Abordările robuste și inovative privind guvernanța corporativă sunt esențiale pentru a prelua inițiativa în domeniul ESG. Acesta va fi un proces de evoluție pentru multe companii, în contextul în care conducerile executive sunt tot mai orientate către clienți și alți actori cointeresați, în timp ce perspectiva consiliilor de administrație se concentrează asupra acționarilor. Există în prezent o reală susținere față de obligativitatea rapoartelor de sustenabilitate, crucială pentru responsabilizarea consiliului de administrație. Pe multe piețe se fac demersuri semnificative în vederea impunerii publicării informațiilor ESG și sporirii valorii raportărilor, printre acestea numărându-se și Uniunea Europeană, prin inițiativa financiară alocată sustenabilităţii. Suita standardelor de raportare ESG avute în vedere în cadrul acesteia va cataliza „înverzirea” piețelor de capital din UE.”
Despre studiul Long-Term Value and Corporate Governance: Au fost sondați 200 de membri ai consiliilor de administrație și din top management ale unor companii pentru a înțelege progresele înregistrate de acestea și obstacolele cu care se confruntă în ceea ce privește promovarea valorii pe termen lung, precum și implicațiile asupra guvernanței corporative. 20% dintre respondenți sunt președinți sau membri neexecutivi ai consiliilor de administrație, 20% sunt directori generali (CEO), iar restul provin din rândul conducerilor executive superioare. Jumătate dintre organizațiile respondenților înregistrează venituri anuale de peste 1 miliard de euro, iar cealaltă jumătate venituri între 100 de milioane și 999 de milioane de euro. Respondenții provin din 15 țări europene și 25 de sectoare de activitate
Pornind de la situația actuală a prețurilor energiei, compania Eaton, lider global cu expertiză în soluții pentru distribuție în domeniu, prezintă o analiză privind gestionarea energiei electrice:
„Companiile din Europa au intrat în sezonul rece cu mari semne de întrebare asupra stabilității prețurilor la energia electrică. Majoritatea companiilor se concentrează asupra dificultăților generate de costurile volatile ale energiei și evidențiază preocupările legate de disponibilitatea rețelei electrice. Experții Eaton fac o trecere în revistă a cauzelor privind volatilitatea prețurilor și alternativele pe care le au la dispoziție companiile pentru o mai bună gestionare a costurilor și a consumului: funcționarea ca «buildings as a grid», interconectarea producător – consumator, spații pentru încărcarea mașinilor electrice, reducerea amprentei de carbon.”
Gabriel Tache (foto), General Manager Eaton Electric România: „Sectorul energetic din Europa se confruntă de anul trecut cu provocări privind potențiale întreruperi în alimentarea cu energie electrică și cu presiunea prețurilor care i-a forțat pe unii dintre furnizorii de energie mai mici ai continentului să își închidă activitatea. Deși rețeaua electrică din Europa este una robustă și majoritatea țărilor dețin instrumente de gestionare a cererii, care fac improbabilă orice întrerupere prelungită, multe companii nu erau pregătite pentru creșterile abrupte ale prețurilor. Creșterile recente ale prețurilor sunt, într-o oarecare măsură, legate de sporirea inegală a cererii, pe măsură ce țările din Europa ies din criza Covid-19, fiecare lucrând la propriul program de revenire.”
Eaton subliniază că „datele Eurostat[1], biroul de statistică al Uniunii Europene, arată cum prețurile la gaze și energie electrică au rămas stabile pentru o mare parte a ultimului deceniu, în special în perioada 2014-2019.Pandemia de COVID-19 a provocat fluctuații neobișnuite de preț, care ar trebui să înceapă să se stabilizeze, dar nu există un remediu rapid pentru situația care afectează industria energetică europeană. Continentul se confruntă cu un nod complex de probleme care este puțin probabil să se rezolve rapid, ceea ce înseamnă că volatilitatea prețurilor pare să continue și în viitorul apropiat.
Potrivit Eurostat, în prima jumătate a anului trecut, comparativ cu aceeași perioadă din 2020, prețurile la energie pentru consumatorii non-casnici au scăzut în unsprezece state membre ale UE. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovenia (-6,5%) și Portugalia (-5,2%), urmate îndeaproape de România (-5,1%). În schimb, prețurile au crescut în celelalte șaisprezece state UE. De departe, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Danemarca (29,8%), Bulgaria (18%) și Estonia (16,3%). Alte țări cu o creștere de 10% sau mai mult sunt Irlanda (14%), Lituania (10,9%) și Grecia (10%).
În ceea ce îi privește pe consumatorii casnici, prețurile energiei electrice raportate la standardul puterii de cumpărare (PPS/100 kwh) sunt cele mai ridicate în România (29) și Germania (28), în timp ce cele mai scăzute sunt observate în Țările de Jos (11) și Finlanda (14).
Prețurile gazelor naturale au crescut în spirală, ajungând la niveluri chiar și de șase ori mai mari decât în 2020. O parte din cauze se datorează disponibilității reduse de gaze, deoarece au fost folosite mai mult decât de obicei în timpul iernii trecute prelungite în mare parte din Europa, dar și unei alte constrângeri – reducerea furnizării de gaze din Rusia.
Rezultatul tuturor acestor lucruri este o scădere considerabilă a rezervelor de gaze naturale ale UE, care s-au redus cu până la 25% din iarna 2020. Deoarece o parte din energia electrică a Europei este generată din gaze naturale, aceasta a avut un efect secundar asupra tarifelor la energia electrică.
Deși guvernele din întreaga Europă au încercat să atenueze presiunea prețurilor energiei atât asupra utilizatorilor casnici, cât și asupra utilizatorilor din industrie cu o varietate de subvenții locale și reduceri de taxe, rămâne faptul că tendința de bază a prețurilor atât pentru gaze, cât și pentru energia electrică este ascendentă.
Efectele reducerii amprentei de carbon
O altă componentă a acestor probleme – și una care s-ar putea dovedi dificil de depășit – este necesitatea investițiilor publice și private în proiecte de reducerea a amprentei de carbon pentru a îndeplini obiectivele stabilite care sunt fie obligatorii, fie se preconizează a fi obligatorii în toată Europa.
În cadrul celei mai recente întâlniri COP26 a Națiunilor Unite s-a discutat despre rolul pe care sursele regenerabile, cum ar fi eoliene, solare și hidroelectrice, îl vor juca în satisfacerea cererii de energie în continuă creștere.
Energiile regenerabile vor fi cheia decarbonizării în majoritatea țărilor europene, dar acum se strecoară problema rezistenței la solicitări a rețelei electrice. Trecerea la surse regenerabile va fi probabil inegală, deoarece procesul de închidere a centralelor electrice pe cărbune și gaz va elimina rapid părți cu capacitate substanțială de generare.
Pe măsură ce noi surse de energie, cum ar fi parcurile solare și eoliene, sunt conectate la rețea, pot apărea probleme cu capacitatea rețelei. Aceasta înseamnă că infrastructura fizică, liniile electrice în sine, trebuie să fie modernizate pentru a crește capacitatea de gestionare a noilor surse de alimentare. Acesta este un proces consumator de timp și costisitor.
Majoritatea țărilor au mecanisme pentru a face față penuriei de energie, cum ar fi contractele de electricitate întreruptibilă care reduc cererea de la utilizări majore atunci când este nevoie. Rămâne, însă, cazul când trecerea la surse regenerabile comerciale ar putea reprezenta o tranziție dificilă, în special pe măsură ce cererea de energie crește din cauza electrificării în domeniul încălzirii și al transportului.
Cum poate ajuta interconectarea sectoarelor
Tranziția energetică este din ce în ce mai nenegociabilă în întreaga Europă, mandatată sub diferite forme de guvernele din interiorul și din afara UE și în aproape fiecare sector al economiei. Clădirile, transportul și industria sunt toate afectate, cu trecerea poate cea mai proeminentă de la vehiculele pe combustibili fosili la vehiculele electrice.
Procesul de interconectare a sectoarelor (consumatorii de energie – clădiri, transport, industrie – cu producătorii) este termenul care descrie modul în care sectoarele consumatoare de energie pot fi cuplate cu sectoarele producătoare de energie pentru a profita la maximum de toată puterea disponibilă, în special de energia regenerabilă. Această legătură poate ajuta companiile să adopte o abordare strategică.
La nivelul companiilor, abordarea „Clădiri ca rețea” (Buildings as a grid) înseamnă că acestea pot folosi stocarea de energie controlată digital pentru a gestiona consumul și a reduce costurile în limitele clădirii sau amplasamentului lor. În mod elementar, abordarea implică preluarea energiei în afara vârfului din rețea și stocarea acesteia pentru utilizare atunci când este necesar.
Dar abordarea conceptului „Clădiri ca rețea” înseamnă mult mai mult decât atât. Este cu adevărat strategic, deoarece deschide calea pentru tranziția energetică. Pregătește clădirea pentru un viitor energetic dincolo de combustibilii fosili și, deoarece forma exactă a acestui viitor este încă neclară, abordarea este extrem de flexibilă.
«Perspectiva energetică incertă i-a lăsat pe mulți lideri de business să se gândească la cum să-și protejeze afacerile de creșterile de preț și de întreruperile de curent și ce pot face pentru a gestiona aceste aspecte și a-și îndeplini obiectivele de decarbonizare. Cuplarea sectoarelor este o rută pe care o pot alege chiar acum. Stocarea energiei și sursele regenerabile la fața locului sunt instrumente cheie ce se pot alege pentru a combate prețurile mai mari la energie pe termen scurt și pentru a construi un grad mai mare de autosuficiență pe termen mediu și lung», adaugă Gabriel Tache, General Manager Eaton Electric România.
BloombergNEF, furnizorul principal de cercetare pentru energie curată, a declarat în raportul său Electric Vehicle Outlook 2020 că numărul de vehicule electrice la nivel global este de așteptat să crească de la 8,5 milioane în 2020 la 116 milioane în 2030.
Pe măsură ce mai mulți șoferi trec la vehiculele electrice, vor avea nevoie de încărcare oriunde ar merge. Aceasta înseamnă că spațiile care găzduiesc servicii de afaceri, comerciale, educaționale, guvernamentale, de asistență medicală sau de agrement sau similare, vor trebui să ofere încărcare pentru vehicule electrice, la fel ca și companiile care dețin sau gestionează blocuri rezidențiale”.
Eaton se caracterizează ca „lider global cu expertiză în soluții pentru distribuția de energie și protecția circuitelor; soluții de alimentare de rezervă, control și automatizare; iluminat și securitate; soluții structurale și dispozitive de cablare; soluții pentru medii dure și servicii de inginerie. Eaton este poziționat prin soluțiile sale globale pentru a răspunde celor mai serioase provocări de gestionare a energiei electrice. Eaton este o companie globală de management al energiei, ce a înregistrat venituri în 2021 de 17.9 miliarde de dolari. Oferim soluții durabile care îi ajută pe clienții noștri să gestioneze eficient puterea electrică, hidraulică și mecanică – mai sigur, mai eficient și mai fiabil. Eaton are aproximativ 92.000 de angajați la nivel mondial și produsele sale sunt vândute către clienți din peste 175 de țări. Pentru mai multe informații, vizitați www.Eaton.com”.
Asociația VERTIK pentru Viitor, grup de inițiativă în politici publice, anunţă finalizarea redactării celor 5 capitole asumate pentru o propunere de politică publică de încurajare a antreprenoriatului feminin, de promovare a femeilor în piața muncii și tratament egal dintre femei și bărbați. Este un demers unic al societăţii civile din România în domeniul egalității de gen, șanse și tratament egal între femei și bărbați.
Procesul a durat un an, timp în care s-a constituit un grup de lucru pentru identificarea problemei de rezolvat, selectat din peste 1.200 de persoane interesate, s-a organizat o dezbatere publică în martie, o audiere publică în noiembrie, un chestionar online de vot a priorităților, precum şi un amplu proces de analiză şi redactare. Estimăm implicarea directă a cel puțin 200 persoane în acest demers, în diverse etape ale proiectului, cu un impact de peste 2 milioane de unici la nivel naţional urmare a comunicărilor în media şi campaniilor de promovare a demersului.
Daniela Șerban (foto), Președinte ARIR și inițiator VERTIK pentru Viitor: „Propunerea de politică publică alternativă, intitulată «Viitorul Șanselor Egale», susține necesitatea intervenției de tip «hard» prin politici curajoase, inovative și ambițioase în domeniul egalității de gen, șanse și tratament între femei și bărbați, care să permită recuperarea diferențelor și decalajelor de gen înregistrate în România. Următorul pas este preluarea de către decidenții politici a acestei documentări și cascadarea într-un plan de acțiune, dialog pe care l-am început încă de la înființare.’’
Devine urgentă, totodată, colectarea statisticilor dezagregate pe sexe pentru buna creionare a planului de acțiuni și monitorizarea politicii publice. Existența unor date coerente, consistente și detaliate colectate din sfera problematicii de gen ar permite inclusiv entităților private să creeze și să promoveze produse, proiecte și programe destinate accelerării reducerii decalajelor în acest domeniu.
Primele trei obiective ale propunerii de politică publică votate de public sunt:
Sporirea numărului de femei care dețin abilități adecvate de leadership, management și pentru demararea unei activități antreprenoriale (înființarea unui start-up) și a ponderii lor în populația totală feminină;
Sporirea ponderii femeilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat și listate la bursă;
Reprezentarea mai echilibrată a femeilor la toate nivelurile guvernării și în pozițiile de decizie din sectorul public.
Efectele estimate ale valorificării depline a potențialului de implicare economică, antreprenorială și managerială a femeilor prin implementarea politicii publice alternative propuse în ansamblul ei ar fi: 1. Creșterea cu minim 1% a PIB, 2. Creșterea anuală cu 10% a numărului de firme cu antreprenori femei, 3. Creșterea cu 20% a numărului de angajați și antreprenori femei în zona de tehnologii avansate, STEM (science, technology, engineering, mathematics) și IT&C.
Spațiul fiscal care ar putea fi creat prin reducerea decalajului de gen la locul de muncă ar putea fi folosit pentru finanțarea unor programe naționale precum: Programe de îngrijire a copiilor subvenționate sau finanțate de stat (de exemplu, construcția de creșe și grădinițe); Politici fiscale pentru a încuraja ambii soți să lucreze (de exemplu, fiscalitate redusă dacă ambii soți lucrează, credite fiscale pentru îngrijirea copiilor); Extinderea concediului de paternitate; Programe post-școală pentru dezvoltarea abilităților în STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică – Science, Technology, Engineering and Mathematics).
Echipa de proiect a fost coordonată de Daniela Șerban, inițiator VERTIK, și Daniela Aldescu, co-fondator VERTIK, cu sprijinul partenerilor: European Investment Bank, Mastercard, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Dentons. Consultantul VERTIK în proiect a fost Mircea Mitruțiu, expert politici publice și advocacy.
Primul capitol al politicii publice a fost susținut de către grupul de lucru format din: Dana Lupșa, Diana Mardarovici, Cristina Chiorsac, Marilena Gheorghe, Cristina Grigore, Cătălina Verdeș, Adina Risipitu, Diana-Maria Georgescu, Mariana Stan, Roxana-Larisa Haja, Marcela Colica.
Partenerii strategici ai proiectului sunt Public Affairs Solutions, RDCC. Parteneri media: Financial Intelligence.ro, Juridice.ro, Mondo TV, Money.ro, Project-e, Klarmedia.
Companiile producătoare de formule de lapte, industrie a cărei valoare ajunge în prezent la 55 de miliarde de dolari, recurg la campanii de marketing „majoritatea reprezentând o încălcare a standardelor internaționale privind practicile de hrănire a sugarilor”, arată raportul „How marketing of formula milk influences our decisions on infant feeding/Cum ne influențează promovarea formulelor de lapte deciziile privind modul de hrănire a sugarilor”, realizat de OMS și UNICEF. Raportul se bazează pe un sondaj căruia i-au răspuns 8.500 de părinți și femei însărcinate și 300 de cadre medicale din Africa de Sud, Bangladesh, China, Maroc, Mexic, Nigeria, Regatul Unit și Vietnam.
Peste jumătate dintre părinții și femeile însărcinate (51%) declară că au fost ținta campaniilor agresive de marketing.
Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS: „Acest raport arată foarte clar faptul că formulele de lapte sunt promovate în continuare la scară largă, prin metode înșelătoare și agresive, ceea ce este inacceptabil. Trebuie adoptate și aplicate de urgență reglementări împotriva marketingului abuziv pentru a proteja sănătatea copiilor.”
Catherine Russell, directorul executiv al UNICEF: „Mesajele false și înșelătoare referitoare la hrănirea cu formulele de lapte reprezintă o barieră importantă pentru alăptare, care știm că este cea mai potrivită opțiune pentru bebeluși și mame. Avem nevoie de politici, legi și investiții solide în domeniul alăptării pentru a proteja femeile împotriva practicilor de marketing lipsite de etică și pentru a le asigura accesul la informațiile și la sprijinul de care au nevoie pentru a-și crește familiile.”
Raportul „dezvăluie strategiile de marketing lipsite de etică pe care le adoptă în mod sistematic companiile producătoare de formule de lapte – o industrie a cărei valoare ajunge în prezent la incredibila cifră de 55 de miliarde de dolari – pentru a influența deciziile părinților referitoare la modul de hrănire a sugarilor.
Raportul relevă tehnicile de marketing ale acestei industrii, care includ publicitatea țintită, nereglementată și invazivă realizată în mediul online; sponsorizarea rețelelor ce oferă consiliere și a liniilor de asistență telefonică; promoțiile și cadourile gratuite; influențarea formării profesionale a cadrelor medicale și a recomandărilor acestora. Mesajele pe care le primesc părinții și cadrele medicale sunt adesea înșelătoare, nevalidate științific și contrare Codului internațional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern (Codul) – un acord de referință în domeniul sănătății publice, adoptat de Adunarea Mondială a Sănătății în 1981 pentru a proteja mamele împotriva tacticilor de marketing agresive adoptate de industria produselor destinate hrănirii bebelușilor.
Raportul arată că 84% dintre femeile intervievate în Regatul Unit, 92% dintre femeile intervievate în Vietnam și 97% dintre femeile intervievate în China sunt expuse marketingului formulelor de lapte, crescând astfel șansele ca acestea să aleagă formulele de lapte pentru hrănirea copiilor lor”.
Dorința de a alăpta exclusiv este declarată în proporții între 49% în Maroc și 98% în Bangladesh. Totuși, raportul arată că „fluxul susținut de mesaje promoționale înșelătoare întărește miturile referitoare la alăptare și lapte matern și reduce încrederea femeilor în capacitatea lor de a alăpta cu succes. Printre aceste mituri se numără nevoia de a hrăni copilul cu lapte praf în primele zile de viață, inadecvarea laptelui matern pentru sugari, mitul potrivit căruia anumite ingrediente ale formulelor pentru sugari ajută la dezvoltarea sau creșterea imunității copilului, percepția că laptele praf îi ține pe bebeluși sătui o perioadă mai îndelungată și că, în timp, calitatea laptelui matern scade.
Inițierea alăptării în prima oră de la naștere, urmată de alăptarea exclusivă timp de șase luni și de continuarea alăptării până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult, oferă o puternică apărare împotriva tuturor formelor de malnutriție infantilă, inclusiv a subponderabilității și a obezității. De asemenea, alăptarea acționează ca un prim vaccin pentru bebeluși, protejându-i împotriva a numeroase boli comune ale copilăriei. În plus, reduce riscul de diabet, obezitate și anumite forme de cancer în cazul femeilor. Cu toate acestea, la nivel global, doar 44% dintre bebelușii sub șase luni sunt alăptați exclusiv. Rata de alăptare a crescut foarte puțin în ultimele două decenii la nivel mondial, în timp ce vânzările de formule de lapte au crescut de peste două ori în aproximativ același interval.
În mod alarmant, raportul notează faptul că un număr mare de cadre medicale din toate țările au fost abordate de reprezentanții sectorului produselor destinate hrănirii bebelușilor cu scopul de a influența recomandările pe care le fac acestea proaspetelor mămici, prin cadouri promoționale, mostre gratuite, fonduri pentru cercetare, sponsorizarea întâlnirilor, a evenimentelor și a conferințelor și chiar prin comisioane din vânzări, având un impact direct asupra alegerilor pe care le fac părinții cu privire la modul de hrănire a copiilor lor. Peste o treime dintre femeile intervievate au afirmat că un cadru medical le-a recomandat o anumită marcă de formule”.
OMS, UNICEF și partenerii lor îndeamnă guvernele, cadrele medicale și industria produselor destinate hrănirii bebelușilor „să pună capăt marketingului abuziv al formulelor de lapte, precum și să aplice și să respecte toate cerințele Codului. Aceasta presupune:
adoptarea, monitorizarea și aplicarea unor legi care să prevină promovarea formulelor de lapte, în concordanță cu Codul internațional, inclusiv interzicerea companiilor producătoare de a include mențiuni referitoare la nutriție și sănătate
investiții în politici și programe care sprijină alăptarea, inclusiv concediu parental plătit corespunzător și în concordanță cu standardele internaționale, și asigurarea unui sprijin eficient pentru alăptare
solicitarea unui angajament public din partea industriei cu privire la respectarea în întregime a Codului și a rezoluțiilor adoptate ulterior de către Adunarea Mondială a Sănătății, la nivel global
interzicerea ca personalul medical să accepte sponsorizări din partea companiilor care comercializează produse destinate hrănirii sugarilor și copiilor mici sub forma burselor, a premiilor, a fondurilor nerambursabile, a întâlnirilor sau a evenimentelor”
Moșia Chindia începe din luna februarie livrările la nivel național;
Ferma prevede o creștere a vânzărilor cu 30% în următoarele 6 luni datorită lansării livrărilor în toată țara;
Partenerul fermei în acest demers este Frigonet Logistics, livrator door-to-door cu mașini frigorifice;
Livrarea în țară durează 3-5 zile și este gratuită pentru comenzile de peste 500 lei.
Moșia Chindia, prima fermă de animale „crescute prin pășunare” din România, anunță că toată gama de produse este acum disponibilă în magazinul online cu livrare în toată țara. Fondatorii estimează o creștere a vânzărilor cu 30% în următoarea jumătate de an.
„Am avut foarte multe comenzi din Moldova, Transilvania, Cluj, Timișoara. Deși inițial plănuisem să livrăm doar în București, Ilfov și Dâmbovița (unde se află ferma), interesul foarte mare din țară ne-a determinat să căutăm variante prin care să livrăm produsele Moșia Chindia și familiilor din restul României. Am făcut teste, totul a mers conform planului, așa că am luat decizia de a lansa și oficial această opțiune”, spune Vlad Miriță, fondator ferma Moșia Chindia.
Vlad Miriță și Dan Cîrstea
Familiile
interesate de hrană sănătoasă vor putea comanda din toată țara,
începând din februarie, cele peste 50 de produse existente în oferta
magazinului online. Dacă în București, Ilfov și Dâmbovița livrarea
durează 2-3 zile, în restul regiunilor aceasta se realizează în 3-5 zile
lucrătoare. Pentru un coș care costă până în 250 de lei, livrarea costă
29 de lei în București, Ilfov și Dâmbovița. Peste suma de 250 de lei,
transportul este gratuit. În cazul livrării naționale, la o comandă de
peste 500 de lei, livrarea este gratuită, în timp ce, până în această
sumă, costă 35 de lei.
„Pentru a da șansa cât mai multor familii de a-și hrăni copiii cu cea mai curată și sănătoasă carne , am subvenționat semnificativ prețul livrării. Este o acțiune pe care ne-o asumăm, păstrând în minte misiunea cu care am pornit la drum – 1 milion de familii cu copii care să beneficieze de hrană curată. Când am observat creșterea cererii în țară, am căutat un partener potrivit care să permită produselor noastre să ajungă la destinație la exact aceeași calitate la care pleacă din fermă. Soluția a fost să alegem un curier care livrează cu mașini frigorifice. Nu am identificat niciun fel de diferență de structură sau gust între carnea proaspătă și cea congelată, așa că alegerea noastră a fost simplă”, spune Dan Cîrstea, fondator ferma Moșia Chindia.
Partenerul
ales să însoțească ferma în acest demers este Frigonet Logistics,
singura firmă de curierat cu mașini frigorifice care face livrări la
nivel național către consumatorii finali (livrare door-to-door)
pentru magazinele online. Cu o flotă de peste 30 de autocamioane,
aceasta oferă șansa transportării produselor exact așa cum pleacă din
fermă – congelate. De altfel, congelarea este cea mai naturală și mai
sănătoasă metodă de conservare a alimentelor, pentru că nu implică
niciun fel de aditivi.
„Ultimii doi ani mi-au arătat că cererea este din ce în ce mai mare pe segmentul de livrare de alimente către beneficiarul final, ca urmare a creșterii vânzărilor online de produse alimentare. Moșia Chindia, clientul nostru, este o fermă cu produse naturale, care folosește congelarea ca singura metodă de conservare, astfel că mașinile frigorifice erau unica soluție pentru păstrarea calității de la fermă până în farfurie”, a declarat Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Frigonet Logistics.
Experții tehnici ai Băncii Europene de Investiții și Transelectrica vor cooperarea în vederea accelerării investițiilor energetice din România. Vice-președintele BEI și Transelectrica au agreat un parteneriat de consultanță în cadrul unei întâlniri de lucru la București. Centrul European de Consultanță în Investiții al BEI va oferi suport pentru identificarea blocajelor de implementare existente în procesul investițional în sectorul energetic.
Transelectrica și Banca Europeană de Investiții vor intensifica cooperarea pentru a consolida și accelera investițiile în rețeaua electrică din România. Colaborarea tehnică de consultanță, al cărui rol este de a facilita și eficientiza procesele investiționale din domeniul energiei, a fost agreată astăzi, la București, de către Gabriel Andronache, președintele Directoratului Transelectrica, Florin Tătaru, membru al Directoratului Transelectrica și Christian Kettel Thomsen, Vice-președinte al Băncii Europene de Investiții, responsabil pentru energie și operațiuni de creditare în România.
Transelectrica este Compania Națională de Transport al Energiei Electrice din România și operează linii de transport al energiei electrice de înaltă tensiune, gestionând o rețea de 8931 de kilometri, precum și 81 de stații electrice de transformare în toată țara. Cooperarea cu Banca Europeană de Investiții va pune în comun cele mai bune practici pentru a intensifica ritmul investițiilor viitoare în rețeaua electrică, a îmbunătăți parcursul licitațiilor și achizițiilor publice, precum și managementul proiectelor energetice.
„Banca Europeană de Investiții colaborează cu partenerii români din sectorul energetic în vederea consolidării investițiilor energetice de mare impact din toată țara. Suntem încântați să încheiem primul nostru acord de consultanță cu Transelectrica pentru a sprijini investițiile transformaționale pentru accelerarea proiectelor viitoare necesare în vederea creșterii capacității rețelei de energie electrică a României, astfel încât să poată fi acoperită cererea crescută de energie și să conducă la îmbunătățirea calității serviciului de transport al energiei electrice. Investițiile în energie sunt esențiale pentru îndeplinirea politicilor climatice și a obiectivelor privind decarbonizarea stabilite pe termen lung”, a declarat Christian Kettel-Thomsen, Vice-președinte al Băncii Europene de Investiții responsabil pentru energie și operațiuni de creditare în România.
„Acordul semnat cu Banca Europeană de Investiții va reprezenta un pas important în decongestionarea proceselor și accelerarea investițiilor pe care Transelectrica le are prevăzute în Planul de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pe 10 ani. În acest moment, pentru a ne alinia țintelor europene, infrastructura sistemului de transport al energiei electrice necesită investiții majore, de impact, care pot face posibilă creșterea capacității de transport și integrarea energiei regenerabile. De aceea, Transelectrica va urmări îndeaproape noile abordări și oportunități care vor exista în baza Acordului de consultanță semnat cu Banca Europeană de Investiții”, a declarat Gabriel Andronache, președintele Directoratului Transelectrica.
Banca Europeană de Investiții a furnizat peste 1,2 miliarde Euro către investiții în energie în toată România încă din 1991.
Industria fondurilor de investiții și-a continuat în 2021
tendința ascendentă, pe fondul maximelor istorice înregistrate de Bursa de
Valori București dar și al unei creșteri record a numărului de investitori,
nivelul activelor apropiindu-se de 52 de miliarde de lei. Acțiunile au fost
vedetele anului trecut iar investițiile pe piața de capital prin intermediul
fondurilor de investiții rămân și în 2022 un instrument principal de protejare
a economiilor în fața inflației galopante, au concluzionat administratorii de
fonduri de investiții prezenți la prima dezbatere despre evoluția pieței de
profil, organizată în 2022 de Asociația Administratorilor de Fonduri din
România (AAF) și Bursa de Valori București (BVB).
„Industria fondurilor de investiții a reușit să performeze în 2021 și să atingă, la nivel de top, randamente între 35 și 40%, în ciuda contextului economic și politic complicat și a unei inflații de 9%, nivel nemaiîntâlnit în România din 2005. Numărul investitorilor a ajuns la 457.000, în zona fondurilor deschise de investiţii, cu peste 100.000 mai mult decât în urmă cu 12 luni. Mă bucur când văd astfel de rezultate pentru că ele indică interes crescut din partea pieței dar și rezultatul eforturilor tuturor celor care activează în industrie. ”, a declarat Horia Gustă, președintele AAF.
Potrivit președintelui AAF, modificările concrete avute
în vedere pentru Codul Fiscal (prin trecerea de Senat, până la acest moment a
propunerii) – scăderea la 1% și, respectiv 3%, a impozitului pe veniturile din
investiții, în funcție de perioada de deținere, și reținerea la sursă a
acestuia, vor da un impuls important celor care doresc să devină investitori.
Performanțele fondurilor de investiții cu expunere pe
acțiuni au fost influențate direct de Bursa de la București, unde lichiditatea
a depășit, în 2021, pentru prima dată în istorie 20 de miliarde de lei iar 23
de companii noi s-au listat la bursa.
„Anul 2021 a fost special pentru Bursă din mai multe puncte de vedere. Lichiditatea a depășit pentru prima dată în istorie 20 de miliarde de lei, adică 4 miliarde de euro, cu peste 10% mai mult față de 2020, iar acest lucru s-a tradus și în performanța foarte bună a indicilor. BET total return a avut o creștere cu 40% față de începutul anului, ceea ce aduce investitori în piață. Astfel, numărul de investitori direcți a depășit 74.000, maximul ultimilor ani, și tendința continuă. Un alt element pozitiv sunt companiile care vin către Bursă. În 2021 am avut record de listări, respectiv 23 de companii, din care 20 pe piața AeRo și trei pe piața reglementată. Și începutul lui 2022 este unul bun, în care Bursa oferă noi oportunități investitorilor de a-și plasa banii”, a declara Radu Hanga, președintele BVB.
Numărul investitorilor în fondurile de acțiuni a crescut cu 139%
Potrivit lui Jan Pricop, director executiv al AAF,
anul 2021 a marcat un nou maxim istoric în ceea ce privește numărul de
investitori, cu o creștere importantă a participanților în fondurile de
acțiuni, respectiv cu 139%.
„Activele nete totale din industrie au urcat la 51,6 miliarde lei, un plus de 19% în 2021, iar dacă privim în urmă vedem că, în ultimii 10 ani, activele fondurilor de investiții au crescut de 3,5 ori. Anul 2021 a marcat un important maxim istoric în ce privește numărul de investitori, respectiv o creștere cu 30% a numărului total. În ceea ce privește activele nete ale fondurilor deschise de investiții, acestea au crescut cu 14,3% în ultimul an, la un total de peste 25,3 mld. lei, în principal pe fondurile de acțiuni și cele diversificate. Practic, vedem o dublare a nivelului activelor în fonduri de acțiuni și o creștere cu 64,5% la fondurile diversificate. Totodată, avem o creștere importantă, cu 139% % a numărului de investitori în fondurile de acțiuni, la peste 40.000”, a precizat Jan Pricop.
Reprezentanții fondurilor de investiții prezenți la dezbatere au concluzionat că investițiile în acțiuni sunt singura soluție viabilă de protecție a economiilor, pe fondul creșterii inflației. Companiile cele mai atractive sunt cele din industria energetică și, respectiv, bancară, în condițiile în care acestea sunt poziționate cel mai bine într-un context de piață marcat de scumpirea energiei și creșterea dobânzilor.
„În condițiile accentuării presiunilor inflaționiste, sunt de părere că acțiunile reprezintă singurul activ financiar care are șanse să depășească inflația în 2022 și, deci, să aducă un randament real pozitiv, iar companiile incluse în principalul indice al BVB, cu expunere în zona de energie și bancară, sunt bine poziționate în acest sens, mai ales că se tranzacționează și la multipli destul de atractivi. Sunt foarte puține cazurile în care bursele au închis anul pe minus fără o scădere economică iar, în opinia mea, nu vom avea o recesiune la nivelul anului 2022, poate nici în 2023, în ciuda încetinirii din ultimele trimestre și acumulării de riscuri în economiile lumii. Trebuie ținut cont și de faptul că, istoric, în perioadele cu inflație ridicată acțiunile au adus randamente ajustate cu inflația mai mici decât în perioadele cu inflația moderată sau scăzută, dar investitorii au puține alternative viabile în această perioadă”, a declarat Adrian Cojocar, CFA, director general adjunct Patria Asset Management.
În opinia lui Alexandru Voicu, CEO Certinvest, Bursa de la București are mai multe avantaje față de piețele internaționale și beneficiază de o evaluare atractivă din mai multe puncte de vedere, se observă un interes ridicat din partea investitorilor internaționali, ceea ce va duce la o creștere sănătoasă a volumelor și la includeri viitoare în indici internaționali, și este o piață care plătește dividende sănătoase pe termen scurt, apreciate într-un regim inflaționist. „Inflația este ridicată, dar există factori care se vor atenua și factori care vor persista, așadar, este important să îi descompunem. Prețul petrolului va rămâne susținut de tensiunile cauzate de ruși, care vor avea repercusiuni economice prin sancțiuni. Rezultatul va fi simțit în inflație prin prețuri ridicate la energie, care sunt aproximativ 40% din inflația globală, și o înțelegere avansată cu Iranul ar putea atenua acest cost. De cealaltă parte, mașinile second hand și bunurile durabile ar putea reveni în tendințe din cauza scăderii cererii, stimulată puternic anul trecut, și dintr-o deblocare a lanțurilor de aprovizionare în a doua jumătate a anului”, explică Alexandru Voicu.
Creșterea explozivă de pe piața locală de capital, anul trecut, a venit ca urmare a fructificării performanței Bursei și sunt toate șansele ca această tendință să se mențină și în 2022, consideră Robert Burlan, CFA, Head of Investment Management Raiffeisen Asset Management. „Anul 2021 s-a remarcat nu doar prin performanța spectaculoasă a pieței locale de acțiuni, ci și printr-o creștere semnificativă a plasamentelor investitorilor în fondurile cu expunere pe acțiuni, ce au înregistrat o creștere a activelor de circa 80% în cursul anului trecut. Aceștia au înțeles și au fructificat oportunitățile oferite de piața locală de acțiuni, existând premisele unor rezultate investiționale pozitive și pe viitor, pe fondul contextului favorabil al pieței locale”, spune Robert Burlan, Raiffeisen Asset Management.
Sfaturi pentru 2022: Investiți în acțiuni, pentru a vă proteja de inflație!
Acțiunile vor rămâne atractive și în
2022 iar recomandarea administratorilor de fonduri prezenți la dezbatere a fost
aceea de diversificare a portofoliului, și creștere a expunerii pe acțiuni listate la BVB,
în condițiile în care Bursa de la București se află în cel mai bun moment de
creștere din istorie. Piața de capital din România atrage tot mai multe
companii private interesante, iar listarea unor giganți de stat precum
Hidroelectrica și Salrom poate aduce noi oportunități de investiții.
„De mai mult de trei ani de când venim la această dezbatere, cu toții facem cam aceeași recomandare: diversificare prin alocarea unei părți din portofoliul individual și către acțiuni. Investițiile în acțiuni le vedeam ca pe o protecție împotriva inflației, într-o țară care se confruntă frecvent cu astfel de puseuri, și în același timp pentru a participa la creșterea economică, noi având în continuare un potențial de creștere ridicat. Pe lângă acestea, am putea menționa și tratamentul fiscal favorabil al capitalului la noi (de exemplu una din cele mai mici taxe pe dividende. Pe termen mediu, suntem în continuare încrezători în prospectele Bursei de la București. Printre factorii pe care ne susținem argumentația ar fi: potențialul de creștere economic, pe care PNRR ar trebuie să-l amplifice, inflația și factori tehnici (de exemplu listarea Hidroelectrica va crește șansele de a fi incluși în indicii de EM ai MSCI)”, explică Alexandru Combei, CFA, director de investiții BRD Asset Management.
În opinia specialiștilor, conflictul Rusia-Ucraina poate
destabiliza piețele pe termen scurt, dar dacă rămâne doar un episod izolat fără
ca lucrurile să escaladeze la nivel european sau mondial, investitorii se vor
replia.
„Vom avea prețuri mari la energie pentru o perioadă lungă. Șocul inflaționist a fost acum și se va mai resimți în trimestrul al doilea, când plafonarea prețului la gaze va expira. Suntem ca într-un roller coaster, vor mai fi și picaje, dar vom și urca și, indiferent ce se va întâmpla, vor fi corecții și oportunități de a cumpăra. Piața de la București este poziționată bine pe creșterea dobânzilor operate de băncile centrale. Companiile din energie sunt cele mai avantajate de situația actuală, iar noi avem pe bursă Petrom, Romgaz sau Fondul Proprietatea, care performează foarte bine. Așteptăm listarea Hidroelectrica, ce va fi tichetul câștigător pentru promovarea Bursei de Valori București la statutul de piață emergentă în cadrul indicilor MSCI, cu impact pozitiv pentru invesitori”, considerăDragoș Manolescu, CFA, director general adjunct OTP Asset Management.
Specialiștii în investiții estimează că, în 2022, piețele vor performa foarte bine, există perspective foarte bune de creștere pentru companiile din sectorul energetic și bancar, există o baza solidă de investitori instituționali – fonduri de pensii și de investiții, care sunt constanți pe piața locală de capital și se așteaptă și la alte listări atât din zona de stat (Hidroelectrica și Salrom), cât și privată. Este cel mai bun moment pentru a investi la bursă, constant și pe termen lung.
Thoughtworks (NASDAQ: TWKS), o companie globală de
consultanţă în tehnologie care integrează strategia, designul şi ingineria
pentru a stimula inovaţia digitală, a lansat Looking Glass, un ghid al schimbărilor esențiale determinate de
tehnologie care vor modela afacerile în 2022 și în anii următori. Bazat pe
abordarea unică a Thoughtworks de a oferi organizațiilor inovații de ultimă oră
înainte ca noile tehnologii să fie adoptate în masă, acest raport le aduce
liderilor din diferite industrii informații despre felul în care afacerile lor
se pot dezvolta.
„Tehnologiile susținute de Inteligența Artificială sunt din ce în ce mai populare și ating tot mai multe domenii din viața noastră. Impactul lor trebuie analizat și dintr-o perspectivă etică. Va fi extrem de important ca organizațiile să dezvolte parteneriate echilibrate și productive între angajații lor și Inteligența Artificială, pentru a valorifica la maximum tehnologiile emergente. Înțelegerea felului în care funcționează sistemele AI este cheia pentru a percepe și atenua consecințele nedorite. Se vorbește foarte mult despre Metaverse, care poate juca un rol foarte important și benefic pentru societate. Cu toate acestea, este important să ținem cont de faptul că acest tip de tehnologie schimbă experiența utilizatorilor. Oamenii se reprezintă diferit în lumile virtuale, ceea ce poate avea implicații morale și etice”, a declarat Şerban Ţîr(foto), director general, Thoughtworks România.
Raportul Thoughtworks, Looking Glass, include nu mai puțin de 100 de tendințe tehnologice
individuale, înglobate în cinci mari capitole, care pot fi folosite individual
sau combinate pentru a crea perspective suplimentare sau a genera noi direcții de
cercetare și de gândire.
Cele cinci lentile din raportul Looking Glass sunt:
1. Parteneriatul
cu Inteligența Artificială: Machine Learning (ML)
și Inteligența Artificială (AI) sunt pe un trend ascendent în toate
industriile. Sunt adoptate și utilizate rapid atât în automatizarea proceselor
operaționale, cât și pentru a îmbunătăți procesele decizionale strategice.
2. Evoluția
experiențelor om-mașină: Metaverse le promite
consumatorilor și companiilor posibilități infinite de a lucra, a trăi, a se
juca și a învăța în acest nou mediu tehnologic de realitate extinsă (XR). În
deplasarea către acest nou univers, lumile fizice și digitale se vor uni
într-un mod care va deschide noi posibilități pentru afaceri.
3. Înțelegerea
potențialului platformelor: Dezvoltarea
platformelor este unul dintre factorii esențiali din strategia afacerilor
moderne, dar și un domeniu plin de ambiguități. Se pune tot mai mult accent pe
rezolvarea incertitudinilor din jurul platformelor, dar și pe conectarea
acestora la obiective mult mai clare.
4. Impactul în
creștere al tehnologiilor ostile: Tehnologia
„ostilă” este asociată în mod obișnuit cu activități criminale, cum ar fi cele
de tip ransomware, pătrunderea într-un sistem pentru a fura date sau crearea de
viruși informatici. Se pierde, însă, imaginea completă. Peisajul evoluează
într-un mod în care definiția tehnologiei ostile ar trebui extinsă pentru a
include acte legale, chiar acceptate pe scară largă, care amenință în cele din
urmă bunăstarea societății.
5. Accelerarea
către sustenabilitate: Pe măsură ce consumatorii,
guvernele și investitorii cer o mai mare responsabilitate față de mediu din
partea companiilor, sustenabilitatea a trecut de la a fi opțională la un
imperativ de afaceri.
„Cele cinci capitole în care se vorbește despre
tehnologiile prezentului și viitorului cuprind și o serie de studii de caz, în
care sunt expuse soluțiile implementate de Thoughtworks în întreaga lume. Spre
exemplu, colegii noștri din
Finlanda au în portofoliu un proiect absolut inovator și atipic pentru zona
tech. Ei au lucrat cu Mackmyra, o distilerie suedeză,
pentru a lansa primul whisky creat cu ajutorul inteligenței artificiale. S-a
folosit Machine Learning pentru a realiza sute de rețete diferite. Soluția nu a
fost concepută pentru a înlocui factorul uman, ci pentru a-i ajuta pe angajați
să exploreze întreaga gamă de posibilităţi. Whisky-ul a fost generat de AI, dar
rafinat de oameni. Intelligens, primul whisky AI din lume, a primit numeroase
premii, atât din partea American Distilling Institute’s Gold Label and Best
International Malt Whisky, cât și renumitul trofeu ADC Silver Cube pentru
design de produs”, a mai spus Şerban Ţîr, director general, Thoughtworks
România.
Raportul Looking Glass este actualizat anual, pentru a
ține pasul cu schimbările constante ale priorităților tehnologice și
aplicațiilor pentru afaceri. Cel mai recent ghid realizat de Thoughtworks poate
fi accesat AICI.
Comisia a acordat în total 285 de milioane EUR pentru sprijinirea programelor operaționale (PO) ale României, Franței și Germaniei din cadrul Fondului social european (FSE).
Comisia a acordat în total 285 de milioane EUR pentru sprijinirea programelor operaționale (PO) ale României, Franței și Germaniei din cadrul Fondului social european (FSE); sprijinul se înscrie în cadrul Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-EU). Resursele suplimentare sus-menționate vor sprijini cetățenii fără loc de muncă în găsirea unor noi locuri de muncă, vor consolida sistemele de educație, de ocupare a forței de muncă și de sănătate și vor contribui la accelerarea redresării în urma crizei provocate de pandemie.
România primește o sumă suplimentară de 234 de milioane EUR pentru programul său operațional privind capitalul uman. Noile fonduri vor contribui la furnizarea de cursuri pentru 168 000 de elevi defavorizați astfel încât să se compenseze orele de școală pierdute în timpul pandemiei. În plus, noile fonduri vor sprijini crearea de noi locuri de muncă prin intermediul unor stimulente pentru angajare acordate persoanelor care au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei și prin sprijinirea a 295 de noi întreprinderi sociale pentru persoanele care aparțin unor grupuri vulnerabile. Finanțarea suplimentară va sprijini, de asemenea, primele acordate unui număr de 97 000 de lucrători din domeniul sănătății aflați în prima linie în timpul pandemiei.
Franța primește o sumă suplimentară de 24 de milioane EUR pentru programul operațional din cadrul FSE aferent departamentului său de peste mări, Guyana. Fondurile respective vor ajuta elevii expuși riscului de abandon școlar, de exemplu prin intermediul unor programe de sprijin intensiv adaptate și al unui învățământ dual în întreprinderi și în școlile profesionale. Finanțarea suplimentară va sprijini, de asemenea, șomerii și persoanele care au cele mai mici șanse de a intra pe piața forței de muncă printr-o serie de măsuri de incluziune socială și va ajuta lucrătorii să dobândească competențele necesare într-o lume a muncii aflată în continuă evoluție.
În Germania, programul operațional din cadrul FSE din Baden-Württemberg beneficiază de o sumă suplimentară de 27 de milioane EUR pentru a sprijini peste 16 000 de persoane care au fost afectate în mod deosebit de pandemie. Noile fonduri vor ajuta persoanele care au nevoie să acceseze și să utilizeze instrumente și servicii digitale. Unele inițiative specifice vor sprijini, de asemenea, capacitarea socioeconomică a femeilor care provin din familii de migranți. Șomerii de lungă durată vor beneficia de ajutor din partea serviciilor publice de sprijinire a ocupării forței de muncă pentru a-i ajuta să își găsească noi locuri de muncă. Noile fonduri vor sprijini, de asemenea, formarea profesională a lucrătorilor aflați în șomaj tehnic, precum și formarea personalizată a profesioniștilor din domeniul culturii.
REACT-EU face parte din NextGenerationEU și furnizează o finanțare suplimentară în valoare de 50,6 miliarde EUR (în prețuri curente) pe parcursul anilor 2021 și 2022 pentru programele politicii de coeziune aferente perioadei 2014-2020.
Deși este prea devreme pentru a vorbi despre o invazie totală, din păcate tensiunile din estul Ucrainei au escaladat după ce Rusia a ordonat înaintarea unor trupe în republicile nou recunoscute din regiunea Donbas.
O mișcare asupra teritoriului Ucrainei de către Rusia s-a petrecut, din nou.În conformitate cu anunțurile anterioare, liderii europeni și americani au impus sancțiuni. Cu toate acestea, e nevoie de mult mai mult pentru a tempera Rusia, se arată într-o analiză a casei de brokeraj pe bursa de la Varșovia, XTB Polonia.
Ce sancțiuni au fost deja anunțate?
Lista sancțiunilor anunțate de Statele Unite, Uniunea Europeană, Canada, Japonia și Regatul Unit este lungă.
Cu toate acestea, dacă privim la situația din 2014 și momentul anexării Crimeei, majoritatea acestor sancțiuni estimăm că nu vor avea un impact semnificativ asupra economiei rusești.
O parte dintre ele, cum ar fi sancțiunile UE asupra membrilor parlamentului rus sau blocarea unor operațiuni financiare cu Donețk și Lugansk, sunt în mare măsură simbolice.
Oprirea certificării Nord Stream 2 este cea mai mare de pe listă, dar, întrucât Germania nu a exclus abandonarea completă a proiectului, nu este imposibil ca blocajul să fie ridicat mai devreme sau mai târziu.
Au fost impuse și sancțiuni băncilor rusești, dar nu au fost vizați cei mai mari creditori de stat – Sberbank sau VTB Bank.
Guvernul rus și agențiile de stat aveau acces limitat la piețele financiare și înainte.
Deci nu ar trebui să fie o problemă mare pentru Moscova, având în vedere datoria scăzută a Rusiei. Până acum, sancțiunile nu au fost la fel de severe și se poate observa un fel de ușurare pe piețele financiare.
Investitorii văd situația ca o repetare a scenariului din 2014, când sancțiunile au avut un impact redus și Rusiei i s-a permis să păstreze noul teritoriu.
Ce posibile sancțiuni ar mai putea fi anunțate?
Este de la sine înțeles că, dacă Occidentul dorește să aibă un impact major, ar trebui să meargă mai departe decât sancțiunile deja anunțate. Cu toate acestea, acțiuni mai severe împotriva Rusiei ar avea, de asemenea, un impact negativ asupra țărilor care le impun. Până acum, liderii occidentali au fost reticenți în a înainta astfel de sancțiuni. Dar la ce ar putea recurge?
Oprirea importurilor de energie din Rusia ar avea cel mai mare impact asupra economiei rusești. Iar o astfel de mișcare nu pare a fi luată în considerare deocamdată.
Uniunea Europeană se teme mai mult că Moscova ar fi cea care decide să oprească exporturile de energie către UE, împingând prețul energiei în Europa și mai sus.
De aceea, UE este reticentă în a impune sancțiuni asupra accesului Rusiei la sistemul de plăți SWIFT.
Există unele discuții în Statele Unite despre interzicerea vânzărilor de tehnologie către Rusia. Cu toate acestea, într-un astfel de scenariu, Rusia s-ar putea orienta către tehnologia chineză.
Ar putea fi anunțate și sancțiuni asupra celor mai mari bănci, dar Occidentul este îngrijorat de modul în care ar fi afectate investițiile sale în Rusia.
După cum se poate vedea, orice pas care ar avea ca rezultat un impact mai mare asupra economiei Rusiei ar însemna, de asemenea, un impact negativ asupra economiilor occidentale.
Petrolul și gazele naturale sunt motoarele economiei Rusiei
Europa nu poate opri importurile de energie din Rusia, dar țările NATO pot duce la îndeplinire o politică energetică care să aibă un impact negativ asupra Rusiei.
Trebuie subliniat cât de mare a fost scăderea veniturilor energetice ale Rusiei în 2015 – 2017, ceea ce a avut un impact mai mare asupra economiei rusești decât sancțiunile impuse în urma anexării Crimeei.
Care au fost motivele? În primul rând, extinderea uriașă a sectorului de șist din SUA care modifică echilibrul pieței petrolului și a împiedicat OPEC și Rusia să majoreze prețul petrolului.
În ultimii ani, OPEC+ și-a recăpătat puterea de stabilire a prețurilor. Trebuie subliniat că politica climatică ar fi negativă pe termen lung pentru Rusia, dar este pozitivă pe termen scurt deoarece duce la o producție mai scăzută în SUA și la o cerere mai mare în Europa.
Este nevoie de o perspectivă pe termen lung
Ce ar fi de făcut atunci? Statele Unite ar putea să-și susțină propriul sector petrolier, precum și sectorul petrolier din țările aliate (Mexic, Brazilia) și să ajungă la un acord cu Iranul cât mai repede posibil.
Europa ar putea să depună toate eforturile pentru a-și reduce dependența de importurile de energie din Rusia cât mai rapid.
Sancțiuni eficiente împotriva Moscovei nu pot fi impuse fără a viza exporturile rusești de energie.
Fără astfel de acțiuni, mișcările Rusiei nu ar resimți o penalizare suficient de puternică.
Riscul unei accentuări ulterioare va afecta piețele și poate ridica prețurile la combustibil și mai mult.
16% investesc o treime sau mai mult din venitul lor lunar
53% spun că pandemia a avut un impact asupra obiceiurilor lor de investiții
Patru din cinci femei investitor sunt încrezătoare că își vor atinge venitul dorit la pensie dacă vor continua cu actualele lor strategii de investiții, în timp ce 18% spun că vor atinge acest obiectiv în următorii cinci ani, conform unui sondaj realizat de eToro.
Româncele sunt chiar și mai optimiste, aproape două din cinci fiind de părere că vor atinge acest obiectiv în unul până la cinci ani și un număr similar de investitoare crede vor atinge acest obiectiv în șase până la 10 ani.
Rezultatele provin dintr-un sondaj global realizat de rețeaua socială de investiții eToro în rândul a 9.500 de femei investitor la nivel global.
Dintre femeile intervievate, 72% investesc cel puțin o dată pe lună, iar în total 16% investesc o treime (30%) sau mai mult din venitul lor lunar. Acestea investesc pentru a-și spori economiile, pentru a-și completa veniturile, pentru a-și îmbunătăți stilul de viață, pentru a face o plată ocazională și pentru a-și obține independența financiară.
Sondajul arată de asemenea că 80% dintre femeile investitor din România investesc cel puțin o dată pe lună, iar 25% dintre acestea investesc o treime sau mai mult din veniturile lor.
În ceea ce privește motivul pentru care au început să investească, atât investitoarele din România, cât și cele din alte țări spun că au făcut acest lucru pentru a genera un venit suplimentar și pentru a contracara ratele scăzute ale dobânzilor. La nivel global, mai mult de o cincime (22%) citează „securitatea pe termen lung” ca fiind principalul motiv pentru care au început să investească. Pentru 21% dintre ele, obținerea independenței financiare pentru a se pensiona mai devreme este motivația lor numărul unu. Doar 18% dintre românce au pornit la drum cu gândul la siguranța financiară, iar 9% au în vedere un venit la pensie.
Dr. Hedva Ber, Director global de operațiuni și Director executiv adjunct al eToro, comentează: „Femeile folosesc investițiile ca pe o pârghie puternică pentru a-și asigura viitorul, pentru a-și spori veniturile și/sau pentru a-și crea un venit net. Din cercetare reiese clar că acestea își croiesc propriul viitor și construiesc pe termen lung, ceea ce este de apreciat.
Cu toate acestea, nu ne putem culca pe lauri. Femeile doresc în mod clar să își îmbunătățească veniturile și vor mai multă educație în materie de investiții. Trebuie să răspundem solicitărilor de a avea mai multe exemple de urmat și să ne asigurăm că acestea sunt reprezentative pentru toate femeile care ar putea beneficia de pe urma educației în domeniul finanțelor. Educația financiară este esențială și, deși se înregistrează progrese, mai sunt multe de făcut. Avem responsabilitatea de a face o diferență pozitivă în viața femeilor, acum și în viitor.”
Cea mai populară investiție deținută de femeile investitor chestionate a fost reprezentată de acțiunile locale (41%), urmată de criptoactive (36%), obligațiuni locale (25%), acțiuni internaționale (23%), investiții alternative (23%), numerar (21%), mărfuri fungibile (14%), obligațiuni internaționale (13%) și valute (11%).
Investitoarele din România preferă însă criptomonedele (56%), urmate de numerar (32%), investiții alternative, inclusiv imobiliare, private equity, NFT-uri (30%), acțiuni locale(28%), acțiuni internaționale (23%), valute (23%), obligațiuni locale (19%) și obligațiuni internaționale (15%).
La nivel global, respondentele intenționează să investească pe viitor în criptoactive (35%), acțiuni locale (32%), investiții alternative (28%), internaționale (23%), obligațiuni locale (22%), mărfuri (21%), numerar (17%), obligațiuni internaționale (14%) și valute (12%).
Româncele intenționează să investească în criptomonede (49%), investiții alternative, inclusiv imobiliare, private equity, NFT-uri (36%), acțiuni internaționale (33%), acțiuni locale (28%), mărfuri fungibile (26%), numerar (25%), obligațiuni internaționale (20%), obligațiuni locale (20%) și valute (19%).
Mai mult de jumătate dintre femeile investitor intervievate au menționat necesitatea de a avea mai multe femei model de urmat. Comentând cercetarea, Heloise Greeff,un Investitor Popular eToro, a declarat: „Mi-am început călătoria ca investitor pe eToro pentru a obține libertate financiară și pentru a fi independentă în raport cu așteptările societății față de mine ca femeie. Deși sindromul impostorului (să te îndoiești de abilitățile tale și să te simți ca un impostor) m-a împiedicat să încep mai devreme, de atunci am învățat că sunt capabilă de mult mai mult decât mi-am putut imagina. Investițiile m-au învățat ce înseamnă răbdarea, disciplina și cum să mă concentrez.
Mai important, mi-au oferit mijloacele de a-mi controla viitorul și de a-mi crește veniturile pentru familia mea și pentru mine. Cred că egalitatea financiară este ultima frontieră a adevăratei egalități. Sper ca exemplul meu să le insufle curaj și altor femei pentru a face primul pas spre egalitatea financiară între sexe.”
Consecințele pandemiei continuă să se facă simțite, 53% dintre femeile investitor spunând că aceasta a avut un impact asupra obiceiurilor lor de investiții și aproape o treime (30%) se simt mai presate să își îmbunătățească situația financiară; în timp ce 29% spun că acum au nevoie de un fond de economii, iar 24% spun că acum se concentrează asupra unui obiectiv financiar pe termen lung.
Alte rezultate ale sondajului:
La nivel global, peste o cincime (22%) au început să investească în urmă cu 3-5 ani (21% în România); 11% au început în urmă cu 6-10 ani (10% în România) și aproape jumătate (47%) dintre acestea au început să investească în urmă cu 2 ani sau mai puțin. În România, în mod particular, acest procent a crescut la 57%.
Femeile investitor consideră că cele mai bune oportunități de investiții în următoarele trei luni vor veni din partea energiei verzi și a surselor regenerabile, urmate de acțiunile MAMAA (Meta, Apple, Microsoft, Amazon și Alphabet).
Femeile se bazează foarte mult pe recomandările personale pentru informații despre cum și când să investească, aproape 1 din 2 femei (47%) apelând la prieteni, familie sau colegi pentru informații. Doar una din trei femei din România apelează la prieteni și familie pentru recomandări, majoritatea (45%) căutând buletine și rapoarte de la brokeri.
76% dintre femeile care investesc consideră că investițiile fac parte din gestionarea financiară a gospodăriei lor; 63% dețin controlul majoritar sau total al finanțelor gospodăriei lor. 89% dintre femeile investitor din România consideră investițiile ca făcând parte din gestionarea financiară a gospodăriei, în timp ce 65% dețin controlul majoritar sau total al finanțelor gospodăriei lor.
Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți. Însă copiii ne plac, deficitele nu. Contul curent arată, simplificând mult lucrurile[1], câtă valută intră sau iese din țară, într-un an, din comerț cu bunuri, servicii și din venituri. România are cel mai mare deficit de cont din Europa în timp ce zona euro are surplus semnificativ. Anul trecut deficitul extern a crescut cu 55%, la 16,9 miliarde euro.
Deficitul fiscal (diferența între veniturile și cheltuielile publice, sau cheltuielile suplimentare veniturilor) nu este nici el mic, însă este înscris pe o anumită tendință de ameliorare. De consolidare fiscală este nevoie ca de aer, un model economic bazat pe consum guvernamental, finanțat în proporție mare prin îndatorare, nu poate fi sănătos. Dar nici un model bazat pe taxe mari și foarte mari nu poate fi sănătos. Creșterea taxării ar afecta economia. Creșterea eficienței cheltuirii resurselor curente trebuie sa fie primul pas; reducerea cheltuielilor statului ar reduce deficitul fiscal fără a impune taxe noi asupra sectorului privat sau populației. La nivelul bugetat pentru acest an, deficitul fiscal de 5,8% din PIB, statul român cheltuie aproximativ 1 leu din datorii noi pentru fiecare 5 lei de venituri. Trebuie să împrumute aproape dublu, 2 lei la fiecare 5 lei venituri pentru a refinanța și datoriile din trecut, ce ajung la maturitate. Iar bugetarea este mai ușoară decât execuția efectivă, mai ales atunci când dinamica veniturilor trebuie să o depășească pe cea a cheltuielilor. Consiliul Fiscal a exprimat rezerve în a considera în calculele sale veniturile suplimentare din creșterea eficienței colectării de exemplu și apreciază construcția bugetară pentru anul 2022 compatibilă mai degrabă cu un deficit cash în jurul valorii de 7%.
Grupul CIECH își extinde afacerea de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Cu sediul în București, noua companie va deservi clienții din domeniul agricol din România, începând din luna martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani.
O echipă mixtă româno-poloneză formată din 20 de persoane va asigura derularea activității CIECH Agro România. Membrii echipei vor fi implicați în construirea unei rețele de distribuție a produselor fitosanitare din portofoliul companiei pe piața românească, în rândul principalilor comercianți cu ridicata și în distribuția numerică în unitățile de comerț cu amănuntul, precum și în asigurarea consultanței agrotehnice de către reprezentanții CIECH.
Înființarea CIECH Agro România este un nou pas în dezvoltarea activității agrobusiness a CIECH în România și survine în urma unei îndelungate activități de export de produse fitosanitare pe piața locală. Scopul acesteia va fi construirea unei rețele largi de distribuție și furnizarea către fermierii români a unor produse care asigură o protecție eficace a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology”), care reprezintă un răspuns la provocările legate de agricultura durabilă și Pactul Ecologic European.
„Clienții din România așteaptă produse de înaltă calitate, prețuri ajustate la economia producției de recolte și servicii de logistică fiabile. CIECH îndeplinește toate aceste criterii și, având în vedere experiența favorabilă și perspectivele optimiste în legătură cu dezvoltarea agriculturii în această țară, decizia de a înființa CIECH Agro România a fost o cale de dezvoltare firească pentru noi. Principalul obiectiv de afaceri al companiei va fi să extindă și mai mult activitatea agroindustrială a Grupului CIECH și să ofere fermierilor români produse care să asigure o protecție eficientă a recoltelor, în special inovatoarea tehnologie BGT, precum și o gamă largă de programe de protecție pentru porumb”, a declarat Wojciech Babski (foto), CEO BU Agro CIECH.
Portofoliul CIECH Agro România include 15 produse din oferta CIECH Sarzyna și a Proplan (un furnizor spaniol de produse fitosanitare, deținut de Grupul CIECH) și urmează să fie diversificat în viitor. Acest lucru va permite companiei să ofere erbicide și fungicide pentru protecția recoltelor esențiale din România, cum sunt cele de porumb și alte culturi de cereale. Un avantaj competitiv important al CIECH va fi reprezentat de produsele bazate pe substanța activă MCPA, produsă la CIECH Sarzyna, una dintre cele mai moderne companii de acest tip din lume.
Un alt element important al ofertei CIECH Agro România va fi Halvetic, un nou erbicid glifosat, bazat pe inovatoarea tehnologie brevetată BGT („Better Glyphosate Technology”), care permite menținerea eficacității actuale a substanței active, dar reduce doza necesară la hectar a acesteia la jumătate, comparativ cu standardele existente. Acesta reprezintă o inovație revoluționară pe piața globală a produselor bazate pe glifosat și, în același timp, răspunsul Grupului CIECH la provocările legate de trecerea la o agricultură mai durabilă.
Piața locală a produselor fitosanitare se dezvoltă într-un ritm alert, depășind în ultimii ani valoarea de 600 milioane de euro și, astfel, dublându-se în dimensiuni într-un interval de 10 ani. În anii următori, piața de produse fitosanitare din România este estimată să crească între 4% și 6%, în pofida dificultăților asociate cu Pactul Ecologic European.
Grupul CIECH exportă produse fitosanitare în aproximativ 50 de țări din toată lumea. CIECH Sarzyna, cel mai mare producător de produse fitosanitare din Polonia, livrează produse pe aproximativ 40 de piețe externe, pe lângă piața internă. De asemenea, deservește regiunile Europa Centrală și Occidentală, insulele britanice și Scandinavia. În afara Europei, printre piețele tradiționale importante ale CIECH se numără Australia, Canada și Orientul Îndepărtat, în special Thailanda și Vietnam. Proplan, o companie achiziționată în 2018, își desfășoară activitatea în principal în Peninsula Iberică, zona Mării Mediterane (Italia, Franța și Grecia) și Africa de Nord, în special în Maroc, Algeria și Egipt.
Principalele mărci de produse din portofoliul CIECH sunt: Terbustar (ingredient activ: terbutilazină), Nikosar (nicosulfuron), Azoksar (azoxistrobin), Haksar (MCPA) și Fenuxar (fenoxaprop-p-etil). Printre produsele disponibile se numără și cele utilizate în protecția viței de vie, Pol-Sulphur (ingredient activ: sulf), și a rapiței, între care Labrador Extra (quizalofop-P-etil) și Faworyt (clopiralid).
Vodafone anunță astăzi
o inițiativă prin care încurajează clienții să prelungească perioada de
utilizare a telefoanelor noi și să predea sau să recicleze dispozitivele vechi,
contribuind astfel la susținerea economiei circulare în industria de telefonie
mobilă, pentru reducerea la minimum a deșeurilor și a emisiilor de carbon.
Începând din această
primăvară, Vodafone le oferă clienților săi de pe piețele europene o listă
extinsă de servicii, incluzând asigurare, asistență și reparații pentru
dispozitive. De asemenea, Vodafone va lansa o platformă digitală care le va da
clienților mai multe opțiuni de predare a telefoanelor pe care nu le mai
folosesc.
Totodată, Vodafone
încurajează clienții să predea orice dispozitiv mobil nefuncțional pe care
compania îl va recicla în mod responsabil sau reutiliza pentru cauze
sociale. Nu în ultimul rând, Vodafone va oferi o gamă extinsă de smartphone-uri
de top recondiționate, la prețuri competitive.
Vodafone și
Recommerce anunță astăzi un parteneriat strategic prin care cea mai mare bază
de clienți de smartphone-uri din Europa să beneficieze de dispozitive
second-hand premium.
Alex Froment-Curtil, Chief Commercial Officer al Grupului Vodafone, a declarat:„Vodafone își asumă un rol esențial în dezvoltarea unei economii circulare pentru dispozitivele mobile, care reduce semnificativ impactul asupra mediului. Suntem pionieri în dezvoltarea unei soluții digitale cuprinzătoare care facilitează prelungirea duratei de viață a smartphone-urilor sau achiziționarea unui dispozitiv recondiționat.”
Augustin Becquet, Chief Executive Officer al Recommerce, a declarat:„Suntem mândri să facem acest parteneriat cu Vodafone care lansează cel mai mare și cel mai avansat program de management al ciclului de viață a dispozitivelor mobile la nivel european. Suntem convinși de impactul real asupra mediului al unui astfel de parteneriat pe termen lung și, mai mult decât atât, de rolul pe care îl are în combaterea schimbărilor climatice”.
Păstrarea unui
telefon pentru încă un an poate reduce impactul de CO2 cu până la 29%.[1]Achiziționarea unui smartphone
recondiționat înseamnă aproximativ 50 kg mai puțin CO2, cu până la 20% mai puțin decât
cantitatea produsă pentru fabricarea unui smartphone nou și elimină necesitatea
extragerii a 164 kg de materii prime.[2]Pentru fiecare milion de smartphone-uri
predate către Vodafone pentru recondiționare și revânzare[3], emisia a peste 50.000 de
tone de CO2 poate fi
evitată.
Majoritatea piețelor
pe care Vodafone operează au deja servicii de predare a telefoanelor, programe
buyback, dar și servicii de reparație pentru a încuraja clienții să repare sau
să recicleze dispozitivele vechi. Angajamentul Vodafone de astăzi urmărește ca
toți clienții din Europa să poată beneficia de o abordare digitală extinsă și
aliniată, care va include:
Asigurare
pentru telefoanele noi cumpărate de la Vodafone, cu protecție împotriva
accidentelor;
Opțiuni
flexibile de predare sau schimbare a vechiului telefon prin intermediul
unei aplicații intuitive destinate clienților Vodafone, care le va permite
să primească rapid plata pentru dispozitivul predat sau, după caz, credit
pentru achiziționarea unui telefon nou;
Servicii
de reparații rapide care pot prelungi durata de viață a dispozitivelor
deteriorate accidental;
Comercializarea
la scară largă a unei game de telefoane de top recondiționate, pe lângă
dispozitivele noi;
Încurajarea
clienților să-și predea vechile telefoane mobile pentru reciclare sau
pentru cauze sociale.
Vodafone a lansat
campania „Bring Back Friday” pentru clienți de pe mai multe piețe cu ocazia
tradiționalului „Black Friday”, pe 26 noiembrie 2021. Acest lucru a încurajat
clienții să schimbe vechile telefoane și să primească un credit pentru
dispozitive noi, asigurându-se în același timp că terminalele sunt reciclate
sau reutilizate în mod responsabil.
Pe lângă
dispozitivele mobile, programul Vodafone de recondiționare și reutilizare a
routerelor pentru internet fix și a set-top box-urilor TV, demarat în Germania,
Portugalia și Spania, va fi extins și pe alte piețe, reducând impactul asupra
mediului, dar și impactul financiar.
Joakim Reiter, Chief
External and Corporate Affairs Officer al Grupului Vodafone și responsabil de
activitățile pentru mediu ale companiei, a declarat: „În ultimii ani, Vodafone a făcut
progrese semnificative în eliminarea amprentei de carbon, în îmbunătățirea
eficienței energetice pe piețele pe care operăm, în reorganizarea achizițiilor
noastre, cu focus pe sustenabilitate și sprijinirea clienților noștri în
reducerea emisiilor de carbon. Următoarea frontieră a strategiei noastre pentru
planetă se concentrează acum pe construirea unei economii circulare pentru
consumatori și industrie, atât prin acțiuni proprii, cât și prin colaborare cu
parteneri care dezvoltă programe de gestionare a deșeurilor
electronice.”
Reducerea deșeurilor
generate de rețea
Vodafone s-a angajat
să refolosească, să revândă sau să recicleze 100% din deșeurile generate de
rețea până în 2025. Pentru a reuși acest lucru, Vodafone a implementat programe
de gestionare eficientă a resurselor și de eliminare a deșeurilor pe fiecare piață
pe care operează pentru a reduce impactul pe care acestea îl au asupra
mediului.
Vodafone dispune, la
nivel intern, de un marketplace pe care piețele pe care Vodafone să revândă și
să reutilizeze stocul în exces sau dispozitivele electrice mari dezafectate
(cum ar fi antenele), rezultatele relevând un impact de carbon cu 89% mai mic,
în comparație cu achiziționarea de echipamente noi.[4]Vodafone evaluează în prezent
posibilitatea extinderii soluției către piețele partenere și către alți
operatori.
Parteneriate pentru
reducerea deșeurilor
În 2021, Vodafone s-a
alăturat Parteneriatului Circular Electronics, care reunește lideri din
întregul lanț valoric specific acestei industrii, pentru a promova soluții de
circularitate a produselor electronice.
În mai 2021, Vodafone
împreună cu patru dintre cei mai importanți operatori de rețea din Europa au
lansat o nouă schemă de etichetare de tip Eco Rating, care să îi ajute
pe consumatori să identifice și să compare gradul de sustenabilitate a
telefoanelor mobile și să încurajeze furnizorii acestora să își reducă impactul
asupra mediului.
Reducerea emisiilor de
carbon și creșterea eficienței energetice
În noiembrie 2020,
Vodafone a stabilit un obiectiv de mediu pentru 2030, în conformitate cu
standardele Science-Based Target de reducere a amprentei de carbon,
astfel încât încălzirea globală să fie menținută la 1,5°C, devenind astfel
primul operator important de telecomunicații care s-a alăturat planului de
reducere a emisiilor de carbon dezvoltat pentru sectorul ICT.[5]
Până în 2030,
Vodafone va elimina amprenta de carbon specifică activităților proprii și
pe cea aferentă energiei pe care o achiziționează și o folosește (Domeniile 1
și 2). De asemenea, Vodafone și-a asumat obiectivul ca până în 2030 să
înjumătățească emisiile de carbon din Domeniul 3, inclusiv pentru companiile da
tip joint venture, dar și pentru toate achizițiile din lanțul de aprovizionare,
pentru utilizarea produselor aflate spre vânzare și pentru călătoriile de
afaceri.[6]
Până în 2040,
Vodafone va elimina complet amprenta de carbon specifică Domeniului 3, cu
10 ani mai devreme decât își propusese inițial („zero net” pentru amprenta de
carbon până în 2050).[7]
Vodafone se angajează
să achiziționeze toată energia electrică din surse regenerabile. Operațiuni din
Europa ale Vodafone – inclusiv rețele mobile și fixe, centre de date, retail și
birouri – sunt deja alimentate 100% cu energie electrică din surse
regenerabile. Vodafone lucrează acum pentru a realiza aceleași schimbări și în
Africa până în 2025.[8]
Vodafone continuă să
investească în proiecte care vizează eficiența energetică și resursele
regenerabile, inclusiv implementarea unor sisteme și/ sau echipamente de rețea
mult mai eficiente și scoaterea din funcțiune din rețeaua de bază a celor vechi.[9]
Facilitarea reducerii
emisiilor de carbon pentru clienții Vodafone
Vodafone se angajează
să își ajute clienții business să își reducă propriile emisii de carbon cu un
total cumulat de 350 de milioane de tone la nivel global pe parcursul a zece
ani (între 2020 și 2030) – echivalent cu emisiile de carbon totale anuale ale
Italiei pentru anul 2019.[10]
Serviciile Vodafone
IoT vor genera cea mai mare parte din această economie, ajutând clienții să
îmbunătățească eficiența logistică și a managementului flotei, contorizarea
inteligentă, sistemul de producție și alte activități.
Lucrul cu furnizorii
Vodafone acordă o
pondere de 20% criteriilor de mediu și celor sociale atunci când furnizorii
depun oferte pentru noi proiecte alături de companie, verificând dacă au
politici de mediu care să abordeze reducerea amprentei de carbon, energia
regenerabilă, reducerea folosirii plasticului, economia circulară și ciclul de
viață al produselor.[11]
[2] Acest aspect necesită o viziune conservatoare asupra diferenței dintre emisiile de carbon pentru un smartphone obișnuit nou (estimat la 50 kg CO2 sau mai mult pentru producție), față de amprenta de carbon pentru recondiționarea, transportul, utilizarea și reciclarea unui smartphone obișnuit vechi (estimat la 10 kg CO2 sau mai putin). Sursele sunt:
[3] Acest aspect necesită o viziune conservatoare asupra diferenței dintre emisiile de carbon pentru un smartphone obișnuit nou (estimat la 50 kg CO2 sau mai mult pentru producție), față de amprenta de carbon pentru recondiționarea, transportul, utilizarea și reciclarea unui smartphone obișnuit vechi (estimat la 10 kg CO2 sau mai putin). Sursele sunt:
Pe la începutul anului, cotidianul economic Wall Street Journal (WSJ) consemna ideea că, deși globalizarea trebuia să prevină războiul, Rusia ar putea să vină acum să demonstreze tocmai contrariul. Potrivit autorilor WSJ, liderul rus Vladimir Putin ar paria pe faptul că aliații occidentali nu ar fi dispuși să plătească prețul economic pentru a preveni o mișcare a Rusiei asupra Ucrainei într-o lume din ce în ce mai interconectată. Unul dintre stâlpii de construcție ai globalizării economice este principiul potrivit căruia legăturile economice ar contribui la asigurarea păcii. Interdependența economică de pe tot globul ne face pe toți să fim mai legați din punct de vedere economic ca niciodată, toată lumea ar suferi de un conflict extins la scară largă, de aceea globalizarea trebuia să facă războaiele mai greu de pornit.
O analiză CNN arată că, dacă judecăm măcar și simplist impactul unui conflict fierbinte asupra aprovizionării cu alimente, invazia rusă va duce la o întrerupere a producției agricole a Ucrainei, iar acest fapt va avea un impact global, țara fiind unul dintre cei patru mari exportatori de cereale din lume, în timp ce Rusia este cel mai mare producător de grâu din lume. Producția mare de orz, porumb, floarea soarelui și rapiță ar putea fi, de asemenea, afectată. Prețurile de pe piețele internaționale la cereale și la alte produse alimentare ar fi, la rândul lor, aruncate în aer odată cu exploziile de pe frontul ucrainean.
Dar discuția mai complexă, mai întortocheată și mai plină de conotații și interese geo-strategice este legată de impactul potențial mai consistent asupra aprovizionării cu energie a Europei și de consecințele sancțiunilor dure ce ar fi impuse de Occident asupra Rusiei, după o invazie în Ucraina. Rusia furnizează aproximativ 30% din petrolul Europei și 35% din gazele sale naturale, livrările rusești jucând un rol vital în piața de energie și în încălzirea locuințelor în Europa Centrală și de Est. Închiderea robinetului rus de gaze naturale ca răspuns la sancțiunile ce vor penaliza la rândul lor invazia în Ucraina ar conduce la o puternică sub-aprovizionare cu energie a Europei, exacerbând problemele furnizării globale și ale prețurilor deja mari din piața energiei.
Iar sancțiunile impuse de occidentali vor avea impact indirect și asupra celor ce le impun. Analiștii se așteaptă, în general, la un pachet larg de sancțiuni care ar putea afecta marile bănci rusești, sectorul țițeiului și gazelor și importurile de tehnologie. Efectele asupra Europei și a restului lumii ar fi resimțite, de asemenea, iar analiștii avertizează că riscurile de război și chiar costurile unei „păci neplăcute” sunt subestimate. Criza economică produsă de pandemia COVID -19 și de persistența acesteia a împins deja în sus prețurile petrolului și gazelor, precum și prețurile principalelor metale folosite în producția a orice, de la fabricarea de mașini și electronice până la ustensile de bucătărie și construcții. Potrivit unor date citate de ABC, cota Rusiei din exporturile globale de nichel este estimată la aproximativ 49%, paladiu 42%, aluminiu 26%, platină 13%, oțel 7% și cuprul 4%. Lanțurile de aprovizionare a producției industriale nu vor fi, de asemenea, deloc imune la conflictul armat sau la sancțiunile aplicate Rusiei.
Războiul fierbinte Rusia-Ucraina declanșează o nouă creștere masivă a prețurilor petrolului și gazelor, în special în Europa, dar și cu impact global, iar impactul inflaționist ar putea fi chiar și mai sever dacă toate țările ar opri achizițiile de energie rusească, ca sancțiune de evitare a conflictului. Dar, așa cum consemna un reportaj ABC, este puțin probabil ca toate țările să se conformeze: China e mai probabil să susțină Rusia prin achiziții mari și chiar și UE este puțin probabil să renunțe chiar în totalitate la energia rusă. Dar dacă o face, acest lucru ar putea însemna prețuri și mai mari în țările care aplică sancțiunile și prețuri ceva mai mici pentru cei încă dispuși sau forțați să cumpere petrol și gaze rusești.
Din perspectiva piețelor financiare, am putea asista la un salt semnificativ al prețurilor obligațiunilor și la o cădere a ratelor dobânzilor. Potrivit unei analize Rabobank, aceasta ar putea fi o contrapondere convingătoare a tendinței actuale de creștere a ratelor dobânzilor în multe economii avansate, iar piețele financiare ar fi și mai complicate din cauza inflației și mai mari determinată de potențialele deficite de mărfuri prezentate mai sus. Într-o analiză a evoluției la început de an a piețelor financiare nebancare, Autoritatea de Supraveghere Financiară a consemnat că riscurile macroeconomice la nivel global au o tendință de creștere, ceea ce a generat un climat economic ușor instabil, în timp ce inflația a înregistrat o tendință de creștere peste așteptări. Ca urmare a tensiunilor politice dintre Rusia și Ucraina, luna februarie a consemnat o deteriorare a evoluțiilor piețelor bursiere internaționale, iar la București, volatilitățile indicilor BVB s-au redus, regimul păstrându-se la un nivel mediu spre scăzut. Pe fondul răspândirii tulpinii Omicron, al îngrijorărilor referitoare la înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale și al creșterii gradului de instabilitate geo-politică în Estul Europei, evoluțiile piețelor bursiere internaționale s-au deteriorat. Astfel, riscurile macroeconomice pe termen lung au depășit un prag critic de 50%, ceea ce a condus la creșterea randamentelor obligațiunilor pe termen lung.
Analiza contagiunii indică faptul că piața de capital din România este sensibilă la factorii de risc care influențează piețele de capital învecinate (Polonia, Austria, Ungaria), iar scăderile de pe principalele burse europene sunt o reacție clară pe fondul agravării conflictului din Ucraina, care a determinat o presiune pe vânzare pe piețele internaționale.
În plan strategic și politic, fostul ministrul de externe și vice-cancelar al Germaniei din 1998 până în 2005, Joschka Fischer consideră că un conflict militar izbucnit între Rusia și Ucraina, are „consecințele profunde pentru Europa”, punând în discuție ordinea europeană și principiile – renunțarea la violență, autodeterminare, inviolabilitatea frontierelor și integritatea teritorială – pe care se bazează de la sfârșitul Război rece. Fischer crede că Europa ar fi din nou împărțită în două sfere: o „Europa rusească” în est și Europa Uniunii Europene și NATO în părțile de vest și centrală ale continentului.
Cert este că un conflict doar aparent local – ruso-ucrainean – va agrava crizele costului vieții în mult mai multe țări europene, și probabil chiar la scară mondială. Consecințele economice ale unui gest extrem vor avea astfel dimensiuni ce vor fi calculate la nivel mondial. Într-o economie globală, când se mișcă trupele locale, se cutremură finanțele globale
UniCredit Leasing lansează o nouă soluție de finanțare în euro destinată achiziției prin leasing financiar a unor vehicule 100% electrice sau hibrid, oferind tuturor celor interesați beneficii de structură și preț, respectiv: un avans de doar 5% din valoarea de achiziție si o dobândă variabilă compusă din Euribor la 3 luni plus o marjă promoțională începând de la 2,99%. Astfel, GoGreen este soluţia financiară care face ca achiziția unui autoturism fără emisii de gaze de eşapament sau cu emisii reduse să fie accesibilă, date fiind efortul financiar inițial diminuat și dobânda atractivă.
Perioada de finanțare în cadrul GoGreen poate varia de la un an la cinci ani, iar valoarea reziduală este de 1%. Pentru aceste achiziții, clienții pot beneficia, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, și de avantajele disponibile prin Programele RABLA 2022 (Clasic și Plus).
Daniela Bodîrcă, CEO UniCredit Leasing Corporation:„GoGreen este o alternativă de finanțare aliniată strategiei noastre de a contribui la reducerea impactului emisiilor de CO2 și are ca scop, prin structură și preț, încurajarea achiziției de autovehicule cu impact redus asupra mediului. Astfel, prin noul GoGreen susținem creșterea segmentului mașinilor eco”.
La ora actuală, în UE, piața mașinilor electrice și hibrid este în plină ascensiune. Potrivit Financial Times, în decembrie 2021 au fost vândute 176.000 vehicule complet electrice în Europa Occidentală, un nivel record, și cu peste 6% mai mare decât numărul vândut în decembrie 2020. Conform Asociației Europene a Producătorilor de Automobile, europenii preferă mașinile electrice sau hibrid, Grecia deținând recordul la achizițiile unor astfel de autovehicule. România figurează și ea în acest top, înregistrând anul trecut o creștere de peste 120% față de 2020 pentru autoturisme electrice, peste media Uniunii Europene. În 2021, piața de mașini electrice din România s-a dublat, ajungând la 15,5% din totalul vânzărilor de automobile noi, potrivit APIA.
Potrivit informațiilor publice, România are în plan ca până în 2025 să fie scoase din circulație nu mai puțin de 250.000 de vehicule mai vechi de 15 ani, în acest scop fiind adoptate și programele Rabla 2022 (CLASIC ȘI PLUS). Prin GoGreen UniCredit Leasing își propune să contribuie la demersurile de stimulare a înnoirii parcului auto național și de încurajare a achiziției și utilizării autovehiculelor cu impact redus asupra mediului
Anul acesta livrările de spații moderne de birouri vor atinge cel mai scăzut nivel de după 2017.
Cererea este în continuă creștere, procentul de pre-leases ajungând la 15% din activitatea totală de închiriere.
Romania este în directă competiție cu restul țărilor din regiunea CEE, în special cu Polonia în ceea ce privește deschiderea de centre de excelență / shared services, ceea ce adaugă presiune pe stocul existent de spații modernă de birouri.
Stocul de clădiri de birouri “verzi”, care pot contribui la îndeplinirea țintelor de carbon zero ale companiilor chiriașe este limitat, în timp ce presiunea obiectivelor ESG crește exponențial în aceste companii.
Nivelul înalt de acomodare al forței de muncă cu normalitatea activității în format hibrid a condus la o schimbare profundă a așteptărilor angajaților privind spațiul de lucru și motivațiile pentru care ar reveni la birou.
Până la sfârșitul anului 2022, doar șase clădiri de birouri, totalizând 135.700 mp GLA, se vor adăuga la stocul modern de spații moderne de birouri al Bucureștiului, crescându-l lent până la 3,33 mil. mp. Din viitoarea ofertă, zona Centru-Vest reprezintă un un procent de 65%, cu proprietari precum AFI, One United Properties și River Invest care se pregătesc să aducă la viață trei noi proiecte. În zona Centru regăsim proiectul Tandem dezvoltat de Forte Partners, împreună cu proiectul Tudor Arghezi, ambele reprezentând scheme în dezvoltare care vor aduce la rândul lor o pondere de 20% din livrările anului 2022. Conform celui mai recent raport al CBRE România, „Market Outlook 2022”, diferența până la 15% este revendicată de zona Nord-Vest, care se pregătește pentru finalizarea primei faze a proiectului @Expo dezvoltat de Atenor Group.
Până acum, totul bine. Cu toate acestea, …
La o privire mai atentă semnalele percepute sunt mixte în ceea ce privește livrările planificate pentru următoarea perioadă. Deși proiectele care urmează să fie livrate anul acesta se află la cel mai scăzut nivel dintr-un ciclu de 5 ani, cele planificate pentru 2023, estimate la un total de 267.300 mp, intră direct în top 3 livrări într-un interval de 10 ani. La acestea se adaugă criza de autorizații în cadrul căreia activează în curent piața și care reprezintă realmente o amenințare ce ar putea afecta disponibilitatea existentă.
„Companiile care își propun căutarea unor noi spații moderne sau cele care vor fi nevoite să reînnoiască contractele de închiriere s-ar putea afla într-o poziție foarte incomodă, deoarece proprietarii vor avea o poziție de negociere foarte solidă. În același timp însă, momentul în care ne aflăm în prezent este optim pentru a începe un proces de luare a deciziilor: vedem o rată de neocupare crescută, livrări disponibile pe termen scurt și mai ales o tendință de transformare organizațională în curs de desfășurare generată de strategiile pregătite de companii pentru a fi implementate după întreruperea pandemiei”, explică Vlad Damian, Head al A&T Services Office | Investor Leasing, CBRE Romania
Activitatea totală de închiriere (TLA) din 2021 a atins pragul de 280.500 mp, o cifră cu 16% mai mare față de cea înregistrată în 2020. Cererea netă (totalul tranzacțiilor, excluzând reînnoirea / renegocierea) a reprezentat 58% din totalul activității de închiriere și a fost cu 15% mai mare decât cea din 2020. Semnalul pozitiv indicat de creșterea de la an la an este un fapt care ne reamintește că, pe parcursul anului 2021, activitatea desfășurată în birouri a început să se redreseze și să câștige cote mai mari în proporția dintre timpul împărțit între munca de acasă și cea de la birou. Pre-închirierile din 2021 au reprezentat un sfert din absorbția anuală, în timp ce tranzacțiile de reînnoire / renegociere au totalizat 117.700 mp, depășind, de asemenea, cu 16% cifra din 2020 pentru acest tip de tranzacții.
top 3 categorii de industriidupă numărul de tranzacțiide închiriere
Închirieri
100%
Computers & Hi-Tech
36%
Consumer Services & Leisure
25%
Professional
10%
top 3 categorii de industrii după numărul de tranzacții de reînnoire/renegociere
Reînnoiri/Renegocieri
100%
Computers & Hi-Tech
46%
Manufacturing & Energy
28%
Consumer Services & Leisure
15%
2022 a început într-o altă paradigmă
Anul a debutat cu companii care au reluat procesul decizional imobiliar, suspendat în ultimii ani, și cu noi strategii de nearshoring ale unor jucători care până acum nu au luat în considerare România ca bază pentru operațiunile lor. Nivelul pre-închirierilor a urcat până la 15% din totalul activității de închiriere, ceea ce arată că firmele și-au resetat și repornit deja strategiile, iar un indicator foarte bun pentru 2022 este de asemenea faptul că în ianuarie au fost încheiate deja tranzacții care reprezintă 10% din totalul cererii noi și de extindere per total an trecut.
Piața locală de birouri atrage din ce în ce mai multe companii Fortune 500, ceea ce pune România pe picior de egalitate cu piețele mai mature din regiunea Europei Centrale și de Est. Ultimele anunțuri ale Booking Holding, proprietarul Booking.com, care a încheiat un contract pentru 8.000 mp în U-Center, sau Ford România, care tocmai a confirmat deschiderea noului său Business Solutions Center în One Cotroceni Park, sunt rezultatele imediate ale noilor strategii care consideră abordarea nearshoring ca fiind o soluție câștigătoare pentru viitor. Ambele companii au fost consiliate în procesul de închiriere de CBRE România, lider de piață după numărul de tranzacții realizate în 2021, respectiv 79, cu o cotă de piață de 20% și o dimensiune medie a tranzacțiilor reprezentate de CBRE în valoare de 1.800 mp.
„România, care se află acum pe locul 6 în ceea ce privește cele mai mari piețe după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, are cea mai mare viteză de internet în bandă largă din Europa și dispune încă de o mare rezervă de forță de muncă calificată și subplătită în comparație cu piețele Uniunii, se află în competiție directă cu Polonia și restul țărilor din ECE pentru a atrage companii de tip BPO/ centre de excelență și operațiuni. Acest lucru nu va însemna decât o nouă cerere adăugată peste cea cererea organică a pieței locale de birouri, ceea ce va crește presiunea asupra celor mai bune spații de birouri disponibile”, afirmă Alina Calciu, Head al A&T Services Office | Occupier, CBRE Romania
Situaţia clădirilor verzi nu este încă atât de verde
Deși 95% din proiectele în curs de dezvoltare sunt în curs de certificare ecologică, doar 70% din spațiile de birouri moderne din întreaga țară sunt în prezent certificate ecologic. În același sens, în ultimele 9 luni, se observă o creștere exponențială a cerințelor ESG din partea companiilor în ceea ce privește locul de muncă, fie că este vorba de spații existente sau planificate.
Majoritatea companiilor multinaționale prezente în România sunt nevoite să se conformeze obiectivului Net Zero Carbon asumat de grupurile din care fac parte, ceea ce creează consecințe directe în strategia imobiliară. Fie că discutăm despre rămânerea în spațiul actual care trebuie adaptat pentru a respecta noile standarde, fie că suntem în căutare de sedii în clădiri noi și moderne, un nou set de cerințe a fost adăugat de companii. Rolul consilierilor tehnici a devenit mai mare, iar a avea o echipă de 10 ingineri și 5 arhitecți, așa cum are CBRE România în prezent, este unic si mai ales necesar în consultanța imobiliară.
Proprietarii iau în serios standardele ESG și ne așteptăm să vedem din ce în ce mai multe procese de îmbunătățire a activelor existente, iar pe baza acestor informații, companiile ar putea beneficia în eforturile lor de atingere a obiecivelor de NZC, intervenind la momentul potrivit.
„Next normal”, „muncă hibridă”, „revoluție digitală”. Și acum, „Flexibilitate”.
Activitatea de închiriere de birouri în 2021 a fost extrem de sensibilă la criza sanitară în curs de desfășurare declanșată de pandemia COVID-19. „Next normal”, „munca hibridă”, „revoluția digitală” au fost noile concepte la care trebuie să se adapteze fiecare companie atunci când își conturează strategiile de dezvoltare. În timp ce anul 2020 a fost caracterizat de un comportament de așteptare, 2021 a fost un an al reluării deciziilor imobiliare. Privind în viitor, 2022 va fi un an de maturitate în ceea ce privește strategiile consolidate care urmăresc să echilibreze siguranța angajaților și opțiunile de lucru hibride, cu planurile de protecție în cazul factorilor perturbatori pentru activitățile desfășurate la birou.
Companiile apreciază într-o măsură și mai mare rolul strategic al consultanței privind spațiile de lucru, bazându-se pe acest tip de abordare în eforturile lor de a-și înțelege și motiva forța de muncă. Managementul schimbării este valoarea adăugată pe care companiile o recompensează, așa cum este demonstrat în proiectele în curs de desfășurare ale CBRE, care beneficiază începând cu acest an de experiența și abilitățile de design de concept al unei noi echipe de 3 arhitecți.
Tudor Ionescu
„Atât proprietarii, cât și companiile au îmbrățișat noua normalitate, integrând componenta digitală în sarcinile lor zilnice și stabilind munca hibridă ca fiind calea de urmat. Privind în viitor, 2022 va fi un an de maturitate în ceea ce privește strategiile consolidate care echilibrează siguranța angajaților, opțiunile de muncă hibridă cu planificarea rezistenței la factorii care pot perturba activitatea în cadrul birourilor”,conchide Tudor Ionescu, Head al A&T Services Office, CBRE Romania.
Angajații s-au obișnuit cu o altă stare de spirit și un alt confort în acești doi ani de pandemie, iar așteptările lor nu numai că sunt mai mari, dar mai ales sunt foarte diferite în prezent. Flexibilitatea este cuvântul definitoriu. Dar imediat lângă el se adaugă Colaborarea și Experiențele trăite la birou.
Gala Smart City Industry Awards este evenimentul principal pentru industria Smart City din România, locul în care cele mai bune proiecte sunt premiate, unde se discută viitorul comunităților și unde sunt aduse în scenă cele mai inspirate idei pentru proiectarea viitorului nostru urban și rural.
Cea de-a șasea ediție a Galei Smart City Industry Awards se desfășoară Sub Înaltul Patronaj al Ministerului Apărării Naționale și sub Patronajul Academic al Universității Politehnica București. Evenimentul organizat de Asociația Română pentru Smart City va avea loc în 31 martie 2022, la Palatul Parlamentului, fiind deschis de mesajul adresat de Ministrul Apărării, domnul Vasile Dîncu, în contextul în care tema acestui an, reConectarea, va avea în prim plan siguranța orașelor, prin componenta de safe city.
Alături de Ministerul Apărării Naționale, prin acordarea Înaltului Patronaj, ne dorim să promovăm cultura civică de apărare și securitate a comunităților, educația liderilor și decidenților cu rol în protecția civilă urbană, dar și să recunoaștem eforturile susținute ale celor care au înțeles importanța conceptului Safe City – instituții publice, companii, experți.
În acest context, în exclusivitate în 2022, vor fi premiate 10 categorii importante în domeniul Safe City, astfel: Safe City Project of the Year, Best Security Company of the Year, Best Security Product of the Year, Threat Detection Product of the Year, Cyber Personality of the Year, Urban Resilience, Reimagine Public Safety, Cyber Woman of the Year, Cyber Security Entrepreneur of the Year, Cyber Security Software Company of the Year.
Asociația Română pentru Smart City invită primăriile, consiliile județene, companiile și organizațiile interesate, ca până la data de 6 martie 2022, să înscrie proiecte ce pot deveni modele de bune practici. Proiectele selectate și jurizate, vor fi premiate în cadrul ceremoniei din 31 martie 2022. Conform tradiției, nominalizarea în funcția de președinte al juriului revine marelui câștigător al ediției precedente (Best Smart City Project), ediția din acest an fiind prezidată de Primarul Sectorului 4, domnul Daniel Băluță. Juriul competiției este format din experți în domeniile ce compun industria Smart City.
Prin promovarea inovației, stabilirea de parteneriate și identificarea oportunităților de dezvoltare, evenimentul este dedicat creării unui viitor mai bun pentru orașe și cetățenii acestora.
Asociația Română pentru Smart City, lider al Industriei de Smart City din România, cu peste 280 de membri și parteneri, crede cu tărie în capacitățile de dezvoltare inteligentă a comunităților noastre.
Ediția a 6a a Premiilor Industriei Smart City îi are alături pe partenerii care susțin dezvoltarea comunităților românești: Network One Distribution (Partener Platinum), Urban Scope (Partener Platinum), precum și Anadolu Automobil Rom (Partener GOLD), Radiocom (Partener GOLD).
Detalii suplimentare despre înscrierea proiectelor, categorii, regulament, precum și agenda actualizată pot fi găsite pe site-ul proiectului: scia.ro
Curatori ai Galei SCIA 6 sunt: Institutul Pentru Îmbătrânire Activă, Institutul Pentru Libertate și Democrație, BREC – Bucharest Real Estate Club.
Parteneri instituționali: Universitatea Politehnică București, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Ecologică din București, British Romanian Chamber of Commerce, Agenția Pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Confederația Sindicală Națională Meridian, Asociația Administratorilor Publici din România, EOS Digital Academy, Asociația Energia Inteligentă, Nature Talks, ICI București.
Partenerii media ai evenimentului: Agerpres, Bursa, Revista Cariere, The Diplomat Bucharest, Business Mark, Phoenix Media, Jurnalul de Afaceri, Business Review, Economistul, Privesc.eu, România Durabilă, Klarmedia, fonduri-structurale.ro, Club Economic, Administratie.ro, Jurnalul de Argeș.
Pentru prima dată în România, o firmă și o instituție financiar-bancară și-au rezolvat nemulțumirile prin negociere, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) și nu au mai apelat la instanță. Prezentând o analiză în acest sens, CSALB subliniază că în relație cu persoanele juridice, „poate soluționa doar litigii care au ca obiect serviciile/instrumentele de plată sau emiterea de monedă electronică. În același timp, zeci de procese aflate în diferite stadii în instanțe se opresc la cererea consumatorilor sau la recomandarea băncilor, pentru a se soluționa amiabil, cu ajutorul unui conciliator CSALB”.
Premieră în România: prima conciliere dintre o companie și o bancă, în cadrul CSALB
Pentru prima dată în România, o firmă și o instituție financiar-bancară și-au rezolvat nemulțumirile prin negociere, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) și nu au mai apelat la instanță. În același timp, zeci de procese aflate în diferite stadii în instanțe se opresc la cererea consumatorilor sau la recomandarea băncilor, pentru a se soluționa amiabil, cu ajutorul unui conciliator CSALB. În relație cu persoanele juridice CSALB poate soluționa doar litigii care au ca obiect serviciile/instrumentele de plată sau emiterea de monedă electronică.
Schimbul valutar, motiv de conciliere
Peter Papp planifică o investiție de aproximativ 1 milion de euro în Harghita. Transferul sumei de peste 100 milioane de forinți se face prin conversia acesteia în echivalent euro. Premisele unei dispute (alegerea conturilor implicate în transfer) care putea lua calea instanței au fost dezamorsate în cadrul unei concilieri pentru care ambele părți au plătit aproximativ 990 de lei.
În același timp, semnalăm și o tendință care ne bucură: tot mai multe procese dintre consumatori și bănci încetează, pentru că părțile doresc să se înțeleagă amiabil în cadrul CSALB. Anul trecut au fost 67 de cazuri. Anul acesta, într-o lună și jumătate, sunt deja 20 de procese oprite din acest motiv. În aceste cazuri, prin hotărârile date în cadrul CSALB s-au restituit diferite sume de bani. Este una din recomandările pe care le-am transmis băncilor la începutul anului: să soluționeze prin conciliere cât mai multe nemulțumiri ale consumatorilor înainte sau chiar după ce au ajuns în instanță”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.
Un material video cu opiniile părților implicate în acest caz puteți urmări aici:
În beneficiul industriei turismului și, îndeosebi, al educației și sănătății copiilor, vineri, 25 februarie, toți elevii vor avea acces gratuit pe aproape toate pârtiile de schi din România, timp de jumătate de zi, doar pe baza carnetului de elev, fără să achite taxa pentru instalațiile de cablu. Acțiunea este pusă în aplicare de Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR), în continuarea demersurilor pentru introducerea în structura anului școlar a unei vacanțe de două săptămâni în luna februarie.
Iancu Șerbănescu, președintele ATCR: „Ne dorim ca ziua de 25 februarie să fie dedicată sportului de iarnă și tinerilor. Vrem să încurajăm părinții și copiii să vină pe pârtie, să stea în natură, să facă sport, să schieze sau să se dea cu sania. Elevii din România trebuie, la fel ca toți ceilalți din Europa, să aibă parte de două săptămâni de vacanță de iarnă, în primul rând pentru a practica sport. Vrem să încurajăm părinții și copiii să vină pe pârtie, să stea în natură, să facă sport, să schieze sau să se dea cu sania.”
Acțiunea este susținută de administratorii pârtiilor de la Azuga, Sinaia, Cheile Grădiștei, Arena Platoș (județul Sibiu), Buscat Resort (județul Cluj).
Pârtiile pe care elevii pot schia gratuit în a doua jumătate a zilei de vineri, 25 februarie: Azuga, Muntele Mic, Sinaia, Buscat, Cavnic, pârtia Bucovina, pârtia Oprea (Întorsura Buzăului), Vartop (Arieșeni), Straja, Muntele Mic, Semenic (Văliuc), Arena Platoș (Păltiniș), Durău (Neamț), Băișoara (Cluj), Mărișel (Cluj), Șuior (Maramureș), Cavnic (Maramureș), Bucovina, Oprea (Buzău), Dealu Negru (Suceava), Șureanu, Borsec (Harghita), Homorod (Harghita), Ciumani, Havas Bucin, Bogdan (Praid), Harghita Băi, Mădăraș Harghita, Șumuleu Ciuc (Harghita), Sovata.
Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) reamintește că la începutul lunii februarie, alături Aliana pentru Turism (APT), a solicitat printr-o scrisoare deschisă „reintroducerea vacanței de iarnă din luna februarie în noua structură a anului scolar 2022-2023. De asemenea, cele două organizații au cerut Ministerului Turismului și Antreprenoriatului să se implice și să susțină miile de companii din România din ambele domenii care au fost afectate de această decizie. De asemenea, ATCR a inițiat și o petiție și îi încurajează pe toți cei care vor să susțină reluarea vacanței de iarnă pentru copii, să o semneze. Mai multe detalii găsiți pe https://www.petitieonline.com/vrem_vacanta_i_luna_februarie_2023_pentru_copii. Membrii APT au semnat deja petiția inițiată de ATCR”.
Asociația Transportatorilor pe Cablu din România (ATCR) este cunoscută ca „singura entitate reprezentativă pentru domeniilor schiabile din România și a fost înfințată în anul 2007. Peste 90% din Transportatorii pe Cablu din România sunt membrii ATCR din dorința de a dezvolta turismul montan și de a avea o viziune unitară la nivel național. Peste 60 de domenii schiabile din România fac parte din Asociația Transportatorilor pe Cablu din România. Domeniile însumează peste 700 de hectare de pârtii de schi, dispersate pe 51% din județele din România. Circa 2 milioane de schiori au beneficiat de serviciile pârtiilor ce fac parte din ATCR, în sezonul 2020-2021”.
Universitatea Hyperion din București și King’s College din Londra marchează 53 de ani de la trecerea în eternitate a lui Constantin Silvestri (31 mai 1913-23 februarie1969), dirijor, compozitor și pianist de renume, personalitate marcantă din domeniul muzicii, atât în România (unde s-a născut și a activat în primii 45 de ani de viață), cât și în Anglia (unde și-a petrecut ultimii opt ani din viață, devenind astfel o prezență faimoasă la nivel internațional).
Constantin Silvestri
Anda Anastasescu Gritten
Cele două instituții academice prezintă dubla premieră online a filmului „Constantin Silvestri avant-gardist, Master Improviser, homme passionné”. Este o serie în șapte episoade, creație a pianistei Anda Anastasescu Gritten, comandor al Ordinului Meritul Cultural, președinte al Constantin Silvestri International Foundation, director artistic al London Schubert Players, cercetătoare și interpretă a compozițiilor lui Constantin Silvestri. Seria de filme include unele imagini realizate de televiziunea online a Universității Hyperion – HypTV și prezintă aspecte ale activității Fundației Internaționale Constantin Silvestri pe care o conduce.
Film britanic produs de Anda Anastasescu Gritten și Nicolas Gaster la Londra în 2021 cuprinde episoadele
Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR) este încântată să anunțe un nou Membru Asociat – BRD – Groupe Société Générale (BVB: BRD), a treia bancă din România după totalul activelor. Acțiunile BRD se tranzacționează la Bursa de Valori București din 2001, fiind incluse în indicii principali ai bursei locale și cei ai Bursei de la Viena. Cu peste 2 milioane de clienţi, BRD este unul din liderii pieţei bancare pentru persoane fizice și unul dintre principalii finanţatori ai IMM-urilor.
Flavia Popa, Secretar General BRD: „BRD este un promotor al pieței de capital locale. În calitate de companie listată, am urmărit mereu implementarea celor mai bune practici de guvernanță corporativă, comunicare cu investitorii, dar și cu toți ceilalți stakeholderi ai BRD, așa cum, de altfel, trebuie să fie o companie care își conduce activitatea în conformitate cu standardele ESG. Ne alăturăm cu bucurie astăzi comunității ARIR, care susţine, la rându-i, de mai bine de 3 ani, dezvoltarea pieței de capital”.
Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR: „Suntem încântați să urăm bun venit BRD – Gr. Soc-Gen, una dintre principalele companii listate la BVB. Asocierea tot mai multor companii din BET și nu numai ne oferă o voce tot mai unită a companiilor active în piața de capital. Comunitatea noastră colaborează în aria beneficiilor listării, identificării instrumentelor care să ne permită să avem o piață mai eficientă și o evaluare justă a emitenților”.
BRD este deținută de Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri europene de servicii financiare, cu 133.000 de angajaţi în 61 de ţări şi 30 de milioane de clienţi în întreaga lume. Grupul de companii format în jurul BRD în România include filiale specializate în leasing financiar și operațional, administrarea activelor, pensii, asigurări de viață și generale și credite de consum.
ARIR a fost înființată la inițiativa Danielei Șerban în noiembrie 2018 împreună cu membrii fondatori: Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica şi Tony Romani. Au aderat comunității: Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Purcari, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania, Transgaz, MedLife, Romcarbon, Farmaceutica REMEDIA, Autonom, IMPACT Developer & Contractor, 2Performant, One United Properties, Transport Trade Services, Patria Bank și Connections Consult ca Membri Asociați. INNOVA Project Consulting, ENVISIA, RTPR, eVote, Mazars și Marsh Broker de Asigurare – Reasigurare au devenit Membri Afiliați.
Membrii ARIR sunt printre cele mai mari companii din România, ce au în comun dorința de a implementa cele mai bune practici de transparență, comunicare cu investitorii și guvernanță corporativă.
„Tutunul nu mai e monopol de stat în România, dar statul e principalul beneficiar al acestei industrii. Plătim taxele în avans pentru produsele noastre, pe 25 ale lunii, fie că mai sunt încă în magazine sau au ajuns la consumatori. Tutunul e mare producător, mare contribuabil și mare exportator. În cazul României, e o industrie care contribuie pozitiv în toate domeniile economice. De ce suntem un mare contribuabil? Pentru că aproximativ 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă accize, TVA și alte taxe și contribuții”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria, la Forumul diplomației economice și al exportatorilor, organizat de Clubantreprenor.ro.
Pentru
2021, oficialul JTI estimează o contribuție la buget de circa 20
miliarde lei, față de peste 17,54 miliarde în 2020. Suma reprezintă
echivalentul a 13,5% din PNRR, bani pentru
care statul nu trebuie să îndeplinească nicio condiție.
„Sunt trei fabrici mari în România, care angajează români, plătesc taxe statului român și exportă o mare parte din țigaretele produse aici, echilibrând balanța comercială”, a subliniat directorul JTI.
În 2020, exporturile de produse din tutun au fost de 1,3 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa un miliard de euro. În 2021, doar pentru primele nouă luni valoarea exporturilor e de peste 950 milioane de euro, iar contribuția la balanța de plăți de peste 700 milioane de euro.
În
2020, industria tutunului a devenit cel mai solid contribuabil la
buget, în contextul scăderii veniturilor provenite din energie. Tot în
2020, potrivit Eurostat, România a urcat
în topul marilor producători europeni de țigarete, pe locul al doilea,
la egalitate cu Germania și după Polonia.
Ce ar trebui făcut ca România să devanseze Polonia și să devină primul producător de țigarete din Europa?
„Ca să putem raporta rezultate bune în continuare, nu cerem nimic de la stat, în afară de stabilitate legislativă și predictibilitate fiscală. Conform unui studiu al Asociației de Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), în condițiile unor reglementări echilibrate și a menținerii pieței negre la sub 10%, industria ar putea vira anual la buget peste 5,7 miliarde euro. Referitor la predictibilitatea fiscală, anul acesta se încheie actualul calendar de creștere a accizelor pentru țigarete. Nu știm ce urmează și tocmai de aceea am dori să fie adoptat un nou calendar pe cinci ani, ca să ne pregătim planurile în cunoștință de cauză. După aderarea României la UE, taxarea țigaretelor a fost reglementată de Directive europene. Acum, nivelul accizei este de 114 euro la mia de țigarete. Directiva urmează să fie modificată, dar nu cred că este nevoie să așteptăm Bruxelles-ul ca să facem ceva. E clar că este nevoie de bani la buget, dar ar fi bine să știm ce ni se pregătește, măsurile să fie adoptate cu șase luni înainte și să intre în vigoare de la 1 ianuarie, cum prevede Codul Fiscal”, a mai spus Gilda Lazăr.
„Piața s-a putut dezvolta normal pentru că am avut o politică fiscală coerentă și predictibilă, iar contrabanda a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, la sub 10%. Dacă privim la anii trecuți, se vede cum în perioadele de instabilitate legislativă și de incertitudine, exporturile au scăzut, la fel și taxele virate la buget. Un exemplu bun este cel al întârzierii transpunerii Directivei tutunului, care a dus la perturbări ale procesului de producție. Dată fiind importanța industriei pentru economie, ar trebui să avem un for tutelar care să abordeze cu echilibru acest sector, ca de exemplu Ministerul Economiei, cel al Finanțelor sau al Agriculturii. Am solicitat acest lucru, dar în continuare suntem reglementați de Ministerul Sănătății, care are o perspectivă radicală față de acest sector”, a precizat reprezentantul JTI.
În sectorul bunurilor de consum, inovația a accelerat în ultimii ani, iar potrivit studiului EY CEO Imperative 2021, realizat pe un eșantion de peste 300 de directori generali din Fortune top 2000, acest trend nu dă semne de încetinire.
Nu există o rețetă secretă pentru a atinge succesul în inovație, însuși termenul fiind atât de permisiv, încât poate varia de la activități simple, precum îmbunătățirea proceselor operaţionale, până la activități de cercetare şi dezvoltare. EY a identificat o serie de elemente care să sprijine construirea eficientă a unei organizații ghidate de inovație. Leadership-ul, resursa umană şi îmbunătățirea operaţiunilor, urmate de structura portofoliului de produse şi servicii, digitalizare sau parteneriate corespunzătoare sunt repere care contribuie la definirea unui cadru propice inovației.
COVID-19 a determinat o schimbare fundamentală în modul în care consumatorii trăiesc, dar și în modul în care companiile îi deservesc. Preferințele consumatorilor, așteptările angajaților, parteneriatele, structura lanțurilor de aprovizionare, reglementările și cerințele investitorilor s-au mutat într-o nouă paradigmă, care implică o eficientizare mult mai accelerată. Pandemia a dus la aplatizarea multora dintre structurile organizaționale și a accelerat procesul de luare a deciziilor, din nevoia de a beneficia de schimbările propuse în zile sau săptămâni şi nu în luni sau ani, cum se întâmpla în perioada anterioară.
În acest context determinat de schimbări şi viteză, EY a identificat un cadru de analiză a maturității programelor de inovație din companiile de retail, bazat pe 7 dimensiuni şi 4 stadii de maturitate. Analiza poate fi făcută completând acest chestionar.
Interesul pentru nou şi inovare este uneori asimilat cu strategii de activare incomplete, iar plafonarea multor companii se întâmplă şi pentru că urmăresc deseori doar una sau două dimensiuni ale inovației. Activitățile asociate inovării, precum programele de generare de idei, hackathon-urile, atelierele de design thinking etc., poartă denumirea de „inovare teatrală” (innovation theatre), dacă nu sunt susținute şi de o metodologie clară şi de un program robust de implementare.
Mihail Lupu, EY
„Completând formularul pentru evaluarea maturității, organizațiile parcurg întrebări esențiale pentru definirea propriei lor poziționări în raport cu alte companii din industrie. Scopul central e să oferim acces la un cumul de cunoștințe şi bune practici, care să ajute companiile din retail să își optimizeze strategiile şi procesele, în sincron cu liderii globali din piaţă.
Initiaţiva EY vine ca urmare a observării folosirii termenului de „inovație” în contexte diferite, cu înţelesuri diferite, spre exemplu ca un jargon lipsit de substanță ori ca un absolut al creativității. În contrast cu aceste extreme, perspectiva noastră este că inovația trebuie să fie reprezentată de acele produse sau activități care aduc plus valoare şi optimizează procesele”, a declarat Mihail Lupu, Innovation consultant, EY wavespace România.
Cadrul definit de EY identifică șapte piloni de inovare:
1. Leadership – responsabilitatea asumată a echipei de management în privința programului de inovație
2. Structura portofoliului de produse şi servicii – alinierea la nevoile consumatorilor şi aprecierea corectă a valorii acestor produse
3. Activitățile de marketing – o expunere relevantă pentru consumatori
4. Digitalizare – utilizarea corespunzătoare a datelor şi a tehnologiei în vederea îmbunătățirii experienței clienților
5. Operațiuni – eficientizarea proceselor de Back-Office
6. Structura resurselor umane şi a competențelor – echipă dedicată procesului de inovație
7. Finanțările şi parteneriatele – investiţii asumate chiar şi în timp de criză
Inovarea și creșterea au fost considerate prioritare de către respondenți în ultimii doi ani, potrivit ultimului studiu EY CEO Imperative. 63% dintre respondenții din studiul au menţionat că accelerarea digitalizării și a inovației este crucială şi are cel mai mare impact asupra companiei lor. Fie că vorbim despre Net zero retail, un trend prin care comercianții își propun să reducă aproape complet emisiile de carbon ale produselor şi serviciilor sau despre implementarea de Chatbots pentru facilitarea interacțiunii cu clienții, sectorul comerțului la nivel global descoperă în permanenţă modalități prin care să fidelizeze relația cu consumatorul, să devină mai sustenabil şi să reinvestească eficient profitul într-o creștere susținută.
Odată cu reglementarea sustenabilității, 92% dintre companiile de retail şi-au anunţat obiectivul de a deveni neutre din punct de vedere al carbonului până în 2025. Aliniind rezultatele studiului la realitatea locală, în România, marii retaileri au investit în dezvoltarea unor parteneriate strategice ce le oferă platforme noi de creștere. În paralel, am observat şi interes pentru tehnologii şi programe menite să le asigure alinierea la tendințele globale de neutralitate a carbonului, dar şi care să ducă la reducerea costurilor operaţionale.
Directorul general trebuie să își asume răspunderea pentru succesul unui program de inovație în organizația pe care o conduce
Cristian, Carstoiu, EY
„Organizațiile trebuie să își democratizeze procesul de inovație în interiorul firmei şi să permită şi funcțiilor de execuție să aducă propria viziune asupra dezvoltării organizației. De ce? Modul de operare care determină succesul şi profitabilitatea unei organizații este o lamă cu două tăișuri. Responsabilitatea deciziei de schimbare a paradigmelor de operare şi de investiţii în procese de inovație implică riscuri pentru organizație, pe care managementul e posibil să încerce să le evite, în funcție şi de situația financiară a companiei. Cu alte cuvinte, leadership-ul tranzacțional nu are capacitatea să facă peste noapte trecerea către un leadership de tip transformațional”, a declarat Cristian Cârstoiu, Chief Innovation Officer, EY România.
Pe măsură ce consumatorii evoluează şi dinamica pieţei se schimbă, companiile acordă prioritate inovației pentru a obține un avantaj competitiv. Strategia pe termen lung a retailerilor e caracterizată prin eficiență și creștere, iar investițiile în programe de inovație devin tot mai vizibile.
Dincolo de pandemia Covid-19, se conturează un tablou în care tehnologiile disruptive devin normalitate, iar inovația se poziționează ca un motor de creștere al companiilor. Cu toate acestea, doar companiile suficient de versatile şi de agile vor reuși să îl implementeze corespunzător.
Patria Bank, bancă locală cunoscută pentru expertiza sa în finanțarea din domeniul agro, pune la dispoziția fermierilor care vor să cumpere terenuri agricole un produs de finanțare flexibil și cu durată mare de rambursare. Oferta Patria Bank vine într-o perioadă în care prețurile terenurilor agricole sunt în creștere. Potrivit Eurostat, prețul mediu al unui hectar de teren agricol din România a ajuns la 7.163 euro în 2020, în creștere cu circa 34% față de prețul mediu al anului anterior. Din 2011, prețul mediu al terenurilor agricole din România a crescut 424%. Tendința de creștere se poate menține și în perioada următoare, deoarece prețurile terenurilor agricole din Polonia, o țară cu suprafețe agricole extinse precum România, sunt de 10.000 de euro pe hectar.
Prețurile menționate sunt plătite însă pentru suprafețe mari de teren, de paste 30 de hectare. Potrivit Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), 40% din suprafața totală agricolă eligibilă pentru subvenții nu este cadastrată. Aceste suprafețe, multe dintre ele de mici dimensiuni, sunt greu de introdus în circuitul comercial prin integrarea lor în ferme mai mari, viabile economic. Dar ele reprezintă o oportunitate de extindere pentru fermieri.
„Fermierii noștri au nevoie de un partener puternic care să le înțeleagă nevoile și care să ofere stabilitate afacerilor lor. Într-o perioadă dificilă, achiziționarea de terenuri rămâne o metodă sigură de consolidare a afacerilor agricole. Achiziția reduce riscul de creștere viitoare a prețurilor, întărește capitalul societății și crește puterea de negociere a fermierilor. Noi suntem alături de ei pe tot parcursul derulării creditului, astfel încât să le oferim cele mai bune soluții pentru afacerea lor”, declară Cezar Adrian Paladie, Manager Vânzări Regional Agro Patria Bank.
Potrivit reprezentantului Patria Bank, terenul agricol este un activ ce se amortizează într-o perioadă medie de 17-20 ani și de aceea perioada maximă de 15 pentru rambursarea creditului nu va reprezenta o povară pentru cash-flow-ul fermierilor.
Creditul pentru achiziție terenuri agricole Patria Bank este destinat tuturor formelor de organizare, precum persoane juridice, societăți agricole, persoane fizice autorizate, asociații familiale, întreprinderi familiale, întreprinderi individuale, producători agricoli. Terenul achiziționat poate deveni garanție pentru credit. Plata ratelor se poate face prin rate sezoniere, rate lunare egale sau rate lunare personalizate. Creditul asigură finanțare de până la 100% din costul terenului, în cazurile în care creditul este acoperit integral cu garanții reale sau fonduri de garantare, are o perioadă de rambursare de până la 15 ani și până la 1 an perioadă de tragere.
„Contextul actual prezintă oportunități și, în egală măsură, provocări pentru fermierii români. Prețurile produselor agricole sunt în creștere, dar producătorii agricoli se confruntă cu scumpirea carburanților, a îngrășămintelor și a altor inputuri. Ei sunt astfel nevoiți să achite costuri mai mari la începutul ciclului de producție fără însă să aibă garanția unui preț bun la recoltare, care să acopere costurile mărite. Noi suntem alături de ei și le oferim sprijinul și expertiza noastră pentru a-i ajuta să prospere, de la deschiderea unui cont curent, finanțare și până la obținerea subvențiilor europene”, a mai declarat Cezar Adrian Paladie, Patria Bank.
Restart Energy, unul dintre cei mai mari furnizori independenți de energie electrică de pe piața locală, anunță semnarea unui contract în valoare de peste 600.000 de euro cu firma Elis Pavaje, pentru instalarea unor fotogeneratoare voltaice cu o putere cumulată de 834,50 kWp.
Proiectul presupune instalarea a 1.855 de panouri fotovoltaice, pe o suprafață de 5.070 mp, pe acoperișul halelor din trei locații, situate în județele Alba, Neamț și Prahova. Generatorul fotovoltaic va produce 23.565 MWh în următorii 25 de ani, însemnând o reducere a costurilor cu energia electrică de 3.211.450 euro. Astfel, investiția companiei în valoare de peste 600.000 de euro va fi amortizată în mai puțin de 4 ani.
Investiția urmărește acoperirea a 18% din necesarul de energie al Elis Pavaje și presupune o reducere a amprentei emisiilor de carbon ale companiei cu 5.925 tone precum și beneficii de peste 5 milioane de euro pentru mediul înconjurător, în următorii 25 de ani.
„Mă bucur să văd un interes crescut al companiilor românești, mari și mici, pentru investiții în energie verde. În prezent, sistemele fotovoltaice reprezintă una dintre cele mai sigure și eficiente modalități de a produce energie curată, pentru o perioadă lungă de timp, cu costuri minime de întreținere. De fapt, sistemele fotovoltaice sunt atât de competitive încât costul de producție a energiei solare pentru o centrală nouă care necesită și amortizarea investiției este de două ori mai mic decât costul energiei produse într-o centrală pe cărbune sau alte forme de combustibil fosil care a fost deja amortizată. În același timp, cei care investesc în energie verde primesc credite de carbon tokenizate pe platforma RED, aferente energiei regenerabile consumate”, spune Armand Domuta, General Manager Restart Energy
„Energia verde este energia viitorului. Suntem datori să manifestăm grijă și să depunem eforturi permanente pentru menținerea unei societăți sustenabile. Investiția în energie verde este o soluție necesară pentru protejarea mediului și cât se poate eficientă din perspectivă de business. Producția proprie de energie regenerabilă permite companiilor realizarea unor costuri operaționale mai mici, dar asigură și independență, cu atât mai importantă azi, în condiții de piață instabile”, spune Emil Goţa, director general Elis Pavaje.
În ianuarie 2021, Restart Energy a semnat un parteneriat cu fondul american Interlink Capital Strategies din Washington DC pentru finanțarea dezvoltării a 500 MW de proiecte regenerabile în România până în 2025, în vederea furnizării de energie 100% verde produsă local către toți clienții finali.
În februarie 2021, Restart Energy a lansat cu succes prima emisiune de obligațiuni verzi convertibile din România care au fost listate la Bursa de Valori București, având codul REO26.
În luna septembrie 2021, după 4 ani de dezvoltare, Restart Energy a lansat un alt proiect unic la nivel mondial, o platformă bazată pe tehnologie proprie de certificare pe blockchain atât a amprentei de carbon, cât și a dioxidului de carbon evitat a fi eliminat în atmosferă, precum și de tranzacționare directă între participanți a atributelor de mediu și a energiei regenerabile, www.redplatform.com.
De fiecare dată când cineva plantează un copac, curăță o plajă, consumă energie verde sau întreprinde orice demers de protejare a mediului, poate înscrie această acțiune pe platforma RED. După ce datele sunt validate în platformă, se calculează amprenta CO2 echivalentă și se eliberează credite de carbon tokenizate ce pot fi folosite pentru a cumpăra energie verde sau pentru a obține echivalentul în bani. În același timp, o companie poate obține credite de carbon sub formă de jetoane verzi pentru clienții lor, prin coduri QR unice imprimate pe produse sau chitanțe de cumpărare.
Domeniul construcțiilor a fost unul dintre puținele care au reușit să sfideze pandemia, alături de IT, Telecomunicații sau Retail. Acest sector nu numai că nu a stagnat, dar a înregistrat și creșteri pe tot parcursul primilor 2 ani de pandemie. Criza însă se vede pe alte paliere în acest domeniu, spre exemplu, în lipsa acută de forță de muncă. Doar în acest moment, sunt peste 3.200 de locuri de muncă disponibile în Construcții pe eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare din România.
Media salarială în Construcții este de 4.000 de lei, conform datelor introduse până în acest moment în Salario, comparatorul de salarii marca eJobs, de către specialiștii care lucrează în acest sector. Acest lucru plasează Construcțiile în topul celor mai bine plătite domenii în acest moment, după IT, Management, Proiectare civilă/industrială, Cercetare-Dezvoltare și Project Management.
Raluca Dumitra
„Cei mai căutați angajați din domeniu sunt muncitorii calificați și necalificați. Pentru a-i atrage, angajatorii nu doar că le pun la dispoziție diverse facilități și beneficii, ci sunt dispuși să le ofere și salarii mari doar pentru a bate palma pentru o perioadă mai lungă de timp. În funcție de caz și de amploarea proiectelor, dar și de experiență, în Construcții se pot câștiga salarii și de 2-3 mai mari decât media națională pentru anumite poziții. Spre exemplu, un sudor câștigă în medie 4.000 de lei net, dar, în anumite cazuri, acești specialiști pot câștiga și 2.000 de euro lunar. Cu toate că facilitățile fiscale introduse la finalul lui 2018 au atras mai mulți candidați spre acest sector, nevoia de forță de muncă este în continuare cu mult peste numărul de candidați disponibili pe piață, motiv pentru care importul de forță de muncă e o soluție frecventă pentru acoperirea deficitului de personal”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing la eJobs România, liderul pieței de recrutare din România
Cele mai mari salarii introduse în acest moment în Salario în domeniul construcțiilor sunt pentru poziții de management și IT. Dintre salariile maxime introduse în comparatorul de salarii marca eJobs, amintim:
Director General – 34.000 lei
Manager IT – 32.000 lei
Director economic – 25.000 lei
Senior Project Manager – 25.000 lei
Director tehnic – 25.000 lei
Dacă vorbim însă de pozițiile specifice, salariile din domeniu pot depăși cu mult media industriei.
Astfel, pe anumite poziții, dacă sunt proiecte de amploare, există cazuri în care veniturile anumitor specialiști pot depăși media națională care se câștigă pe aceeași poziție. De exemplu:
Inginer de proiectare – 20.000 lei
Inginer structuri construcții – 20.000 lei
Inginer mecanic – 18.250 lei
Inginer instalații – 17.719 lei
Operator macara – 15.750 lei
Arhitect – 13.500 lei
Muncitor calificat – 12.000 lei
Instalator/Montator țevi – 12.000 lei
Zidar – 11.670 lei
Inginer topograf – 11.000 lei
În plus, peste o treime dintre angajații din Construcții (34,5%) câștigă între 4.000 și 7.000 de lei net pe lună, potrivit datelor introduse de peste 370.000 de specialiști în Salario. Mai mult decât atât, 11,2% dintre angajați câștigă salarii medii nete cuprinse între 7.000 și 10.000 lei lunar, în timp ce 3,2% câștigă peste 10.000 lei. Cu toate acestea, aproape jumătate (48,2%) dintre angajați câștigă între 2.000 și 4.000 de lei net și 2,9% câștigă sub 2.000 de lei pe lună.
Orașele cu cele mai mari salarii MEDII nete din Construcții sunt:
București – 5.000 lei
Cluj-Napoca – 4.000 lei
Timișoara – 4.000 lei
Oradea – 4.000 lei
Iași – 4.000 lei
Orașele cu cele mai mici salarii MEDII nete din Construcții sunt:
Caroli Foods Group (parte din Sigma) liderul produselor procesate din carne din România, unul dintre cei mai de succes producători de produse din carne din sud-estul Europei, cu o fabrică de profil la Pitești, încheie un parteneriat cu compania imobiliară Globalworth pentru Pitești Industrial Park. Depozitul are suprafața de aproximativ 6.800 de metri pătrați și prin el, Caroli Foods Group va deservi toată România. Contractul de închiriere a fost semnat pentru 10 ani. Globalworth subliniază că „noul proiect al Globalworth Industrial, sub-brandul de logistică și industrie ușoară al Globalworth, deține o multitudine de funcționalități gândite și stabilite împreună cu partenerul de business, Caroli Foods Group. Este situat în Oarja, județul Argeș, la doar 10 km de Pitești, pe autostrada A1”.
Mihai Zaharia, Globalworth
Mihai Zaharia, director de investiții Globalworth România și director piețe de capital Globalworth Group: „Suntem onorați că o companie lider în industria sa ne-a ales pentru a-și construi depozitul central din România. Pe lângă spațiile de depozitare, am asigurat și amenajarea spațiilor cu zone de temperatură controlată, o direcție în care Globalworth Industrial a început să se dezvolte tot mai puternic. Avem atât zone refrigerate (cu temperatură controlată de 0/5 grade Celsius), cât și zone congelate (cu temperatură controlată între minus 22 și minus 24 de grade Celsius). Perioada de închiriere semnată pentru următorii 10 ani reprezintă încrederea pe care partenerul ne-a oferit-o și noi, la rândul nostru, îl asigurăm că toate eforturile noastre se vor îndrepta spre continuarea și consolidarea acestui parteneriat valoros. Îi mulțumim echipei Caroli Foods Group și îi dorim bun-venit în comunitatea Globalworth Industrial.”
Roxana Manolescu, Caroli
Roxana Manolescu, Caroli Foods Group CEO: „În urma dezvoltării noastre constante în România, ne propunem să răspundem eficient la cerințele tot mai mari ale clienților noștri, prin investiții într-un centru logistic nou și modern. Astfel vom îmbunăți competitivitatea operațiunilor și ne vom extinde baza logistică existentă cu un nou depozit de ultimă generație, situat în proximitatea fabricii noastre de la Pitești, cu sprijinul partenerilor noștri – Globalworth Industrial. De asemenea, ne vom crește capacitatea de stocare a materiilor prime congelate, cu ajutorul noii unități logistice cu spații cu temperatură controlată. Activitatea acestui nou depozit va fi integrată în lanțul nostru logistic, astfel încât rutele flotei noastre să fie planificate și executate eficient, iar produsele să ajungă mai rapid la clienții noștri.”
Globalworth subliniază că „proiectul inovativ mai ales prin spațiile cu temperatură controlată amenajate la cele mai înalte standarde va fi livrat în prima parte a anului 2022”.
„Traficul ilicit cu produse din tutun în sud-estul Europei, rute-transformări-tendințe” a fost tema conferinței internaționale organizate la București de Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” – ACTIV, definită ca „singurul ONG din Romania dedicat combaterii comerțului ilegal prin acțiuni de informare și educare a publicului”.
Au participat reprezentanți ai unor organizații internaționale cu competențe în prevenirea și combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun (Frontex, Selec, Eubam), ai structurilor vamale, de poliție și de poliție de frontieră din Ucraina, Moldova, Bulgaria, România, ai unor instituții reprezentative din regiune precum EU Advisory Mission Ukraine (EUAM Ucraina) și Delegația UE în Republica Moldova, ai Parlamentului României, ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, DIICOT, precum și reprezentanți ai industriei tutunului.
Conferința este caracterizată de organizatori ca „primul pas dintr-o serie de evenimente cu caracter regional și participare internațională care își propun să reunească, la inițiativa ACTIV, toți actorii implicați în prevenirea și combaterea traficului ilicit de mărfuri. Demersul are ca scop stimularea dialogului și consolidarea colaborării între instituțiile de aplicare a legii reprezentând Uniunea Europeană, România, Moldova, Bulgaria și Ucraina, decidenții politici, industriile afectate de fenomenul contrabandei, societatea civilă. Astfel, prin colaborarea la nivel regional, utilizând exemplele de bune practici furnizate de organismele internaționale, vor fi analizate transformările importante în dinamica traficului ilicit cu produse din tutun în contextul pandemiei, pe baza cărora se va putea anticipa evoluția fenomenului în perioada următoare”.
Daniel Mărăcineanu, coordonatorul ACTIV: „Contrabanda și comercializarea produselor contrafăcute din tutun sunt percepute de segmente importante ale populației ca activități ilicite lipsite de pericol social, care nu prejudiciază statul sau consumatorii, aceasta atitudine reflectându-se și în lipsa cooperării cu instituțiile de aplicare a legii. Cauzele acestui fenomen sunt: prețul sensibil mai mic al produsului ilicit, puterea scăzută de cumpărare a populației, contestarea capacității statului de a cheltui eficient sumele provenite din taxare, accesibilitatea ridicată a produselor ilicite.”
Lucian Heiuș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor: „Evenimentul este un declanșator al unui dialog extrem de constructiv și de util, în contextul în care mecanismele se schimbă continuu: de la contrabanda clasică se ajunge la producție clandestină și contrafacere. Eforturile comune sunt necesare atât pentru o adaptare cât mai adecvată a legislației, cât și pentru o cooperare eficientă la nivel inter-instituțional, cât și al autorităților cu societatea civilă.”
Bogdan Lari Mihei, președintele Autorității Vamale Române: „Întâlnirea de astăzi a constituit un bun prilej de abordare și inițiere a unei coordonări în ceea ce privește activitățile de prevenire și combatere a traficului ilicit de țigarete și produse din tutun pe care autoritățile vamale din România, Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria le desfășoară în această zonă a Europei. Cu această ocazie, în cadrul discuțiilor și schimbului de bune practici în domeniul antifraudă vamală, am subliniat eforturile susținute ale funcționarilor vamali din România în legătură cu prevenirea și combaterea acestui fenomen, fapt dovedit și de menținerea sub 10%, în ultimii doi ani, a nivelului mediei anuale a consumului de țigarete provenite din contrabandă, precum și de creșterea, cu 9% în anul 2021 comparativ cu anul 2020, a veniturilor colectate la bugetul statului provenind din accizele pentru produsele din tutun. Contrabanda cu țigarete și produse din tutun este un fenomen complex, care poate fi prevenit și combătut eficient prin colaborarea între autorități publice ale statului, prin parteneriate încheiate de acestea cu mediul de afaceri onest, precum și prin cooperarea internațională între autorități care își desfășoară activitatea în punctele de trecere a frontierei situate la frontiera comună a României cu statele vecine.”
Chestor principal de poliție Liviu Bute, conducătorul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române: „Prevenirea şi combaterea contrabandei cu produse accizabile este un obiectiv prioritar şi permanent al Poliţiei de Frontieră Române, atât prin demersuri instituţionale proprii, cât şi prin colaborare cu alte structuri ale statului sau cu reprezentanţi ai societăţii civile. În regiunile de lângă granițe, țigaretele sunt cele mai traficate produse. În consecință, polițiștii de frontieră se află în prima linie pentru combaterea contrabandei cu ţigări, fenomen care aduce prejudicii majore bugetului statului. De asemenea, adiacent prejudiciilor aduse bugetului de stat, traficul ilegal de ţigări poate alimenta şi alte paliere infracţionale, cu dimensiune transfrontalieră, inclusiv cel reprezentat de criminalitatea organizată. Poliţia de Frontieră Română va continua să întreprindă, împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegal cu bunuri de larg consum (inclusiv, ţigări), precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate şi destructurării grupărilor infracţionale.”
Comisar-șef Rosian Vasiloi, șef al IGPF din Republica Moldova: „Alături de celelalte autorități de aplicare a legii Poliția de Frontieră contribuie activ pe multiple paliere la contracararea fenomenelor infracționale și asigurarea stabilității și securității la frontiera externă a UE. Sunt ferm convins că datorită schimbului de informații, ce are loc în paralel cu măsurile de control, se va menține și dezvolta o cooperare operațională eficientă în domeniul implementării politicii UE privind gestionarea integrată a frontierelor externe, consolidarea cooperării în contracararea fenomenelor infracționale, combaterea migrației ilegale și altor activități ilicite conexe.”
Ileana Dumitru, director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud în cadrul BAT: „Salutăm prezența la prima dezbatere regională organizată de Asociația ACTIV a reprezentanților autorităților cu atribuții în domeniul combaterii comerțului ilicit din România, precum și din Ucraina, Moldova și Bulgaria, și a unor membri ai Parlamentului României și le mulțumim pentru deschidere și sprijinul declarat pentru inițiativele societății civile în acest context. BAT rămâne alături de partenerii săi în efortul de combatere a traficului ilicit de țigări, cu convingerea că doar prin astfel de acțiuni comune, dialog constructiv și un cadru fiscal predictibil și sustenabil putem ajunge la reducerea fenomenului contrabandei, cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice, siguranței consumatorilor și afacerilor legitime din România. Este de dorit ca această luptă să fie intensificată nu doar în România, cât și în țările din jur, iar această dezbatere regională este cu siguranță un pas semnificativ în acest sens.”
Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria: „Ne dorim ca întâlnirea de astăzi să reprezinte un bun început pentru implementarea la nivel regional a celor mai bune practici care și-au dovedit eficiența, fie că vorbim despre legislație, experiență operațională în teren, utilizarea de echipamente de ultimă oră sau informarea populației cu privire la efectele profund negative ale contrabandei. Această colaborare strânsă, dublată de sprijinul instituțiilor internaționale, va duce cu certitudine la scăderea comerțului ilegal cu țigarete și, implicit, la securizarea veniturilor bugetare, dezvoltarea economică a comunităților de la granițe și consolidarea siguranței frontierelor.”
Adrian Gavrilă, Illicit Trade Prevention Manager, PMI: „Sperăm ca acest eveniment să constituie un semnal al intensificării colaborării dintre autoritățile cu responsabilități în domeniu și operatorii economici legali din industria tutunului în combaterea fenomenului comerțului ilicit cu țigarete. PMI acordă o importanță deosebită parteneriatului public privat, o dovadă în acest sens fiind programul PMI Impact, unde suntem parteneri ai autorităților de aplicare a legii în lupta împotriva traficului ilicit cu produse din tutun. Începând din 2016, s-au alocat 48 milioane de dolari dintr-un total de 100 de milioane pentru proiecte anti-contrabandă derulate de instituții publice, private și organizații neguvernamental. Un alt instrument important de luptă împotriva traficului ilicit de produse din tutun care ar trebui utilizat de autoritățile din regiune, si nu numai, este «Protocolul pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun din Convenția Cadru de Control al Tutunului». Prin ratificarea acestuia de către statele membre in CCCT, acestea vor putea contribui în mod determinant la eliminarea comerțului ilicit cu țigarete.”
Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul” – ACTIV reamintește că „are drept scop promovarea, sprijinirea realizarea și coordonarea de activități care să contribuie la conștientizarea publicului și a autorităților cu privire la efectele negative ale traficului ilicit de mărfuri. ACTIV promovează următoarele valori: integritatea, responsabilitatea, respectul și cooperarea”.
Mâine, 22 februarie 2022, de la ora 10:30, are loc prima ediție a evenimentului „ROMANIAN SUSTAINABILITY FORUM” cu tema: Raportarea de Sustenabilitate – Oportunitate sau amenințare pentru companiile din România organizată de Financial Intelligence..
În deschidere va vorbi Saskia SLOMP, CEO EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group) – organismul mandatat de Consiliul Europeanpentru realizarea Standardului European privind Raportarea de Sustenabilitate.
Raportarea de sustenabilitate sau raportarea non-financiară are un rol esențial în direcționarea fluxurilor de capital către nevoile companiilor de dezvoltare, dar și de supraviețuire în contextul apariției unor evenimente neprevăzute care pot fi generate de cele două provocări principale actuale ale omenirii – schimbările climatice și Pandemia de COVID-19.
Comisia Europeană a publicat deja o primă versiune a Directivei CSRD – Corporate Sustainable Reporting Directive prin care propune revizuirea Directivei 95/2014 privind raportarea non-financiară.
În comparație cu cerințele de raportare a sustenabilității introduse inițial prin Directiva 95/2014, principalele noutăți ale acestei propuneri sunt:
extinderea domeniului de aplicare a cerințelor de raportare la companii suplimentare, inclusiv la toate companiile mari și IMM-urile cotate la bursă (cu excepția micro-companiilor cotate la bursă);
auditarea informațiilor privind sustenabilitatea;
specificarea mai detaliată a informațiilor pe care companiile ar trebui să le raporteze și raportarea acestora în conformitate cu un standard european de sustenabilitate;
includerea informațiilor în rapoartele de management ale companiilor și raportarea acestora într-un format digital.
includerea unor sancțiuni aplicabile la nivelul fiecărui Stat Membru pentru încălcarea dispozițiilor naționale adoptate în conformitate cu prezenta directivă. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante.
Comisia Europeană a mandatat EFRAG – European Financial Reporting Advisory Group, un organism European important, să desfășoare o serie de activități preliminare care să permită dezvoltarea rapidă, adoptarea și punerea în aplicare a unui standard european privind raportarea nefinanciară.
„În data de 21.04.2021, Comisia Europeanăa publicat o propunere pentru o Directivă privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate, care actuala raportare nefinanciara reglementată de Directivă (95/2014). Conform documentelor publicate de Comisia Europeană legate de această nouă directivă, se estimează că aproximativ 49.000 de companiivor trebui să raportezeinformații de sustenabilitate după intrarea în vigoare a acesteia, comparativ cu 11.600 de companii care sunt obligate în prezent. Acest lucru se datorează extinderii domeniului de aplicare, care va viza toate companiile mari și toate companiile listate pe piețele reglementate din UE (cu excepția microîntreprinderilor cotate). Suplimentar, propunerea de Directiva prevede utilizarea unor standarde europene de raportare a sustenabilității, auditarea informațiilor raportate, dar și stabilirea unor sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor stabilite. Este important să înțelegem care va fi impactul acestei noi Directive asupra companiilor din România și cât sunt acestea de pregătite în momentul în care se vor aplica aceste noi obligații”, a declarat Mihaela CROITORU, Sustainability Consultant & Managing Partner, INNOVA Project Consulting.
În cadrul evenimentului se vor discuta următoarele subiecte:
Cum va arăta noul Standard European privind raportarea de sustenabilitate;
Cum vor fi influențate companiile din România;
Extinderea domeniului de aplicare a cerințelor de raportare la companii suplimentare;
Includerea informațiilor în rapoartele de management ale companiilor și raportarea acestora într-un format digital;
Auditarea informațiilor privind sustenabilitatea;
Sancțiuni aplicabile;
Finanțarea durabilă și taxonomia europeană.
Speakerii evenimentului sunt: SPECIAL GUEST KEYNOTE PRESENTATION – Saskia SLOMP, CEO EFRAG (European Financial Reporting Advisory Group), Alin CHITU – Secretar de Stat la Ministerul Finanțelor, Anca DRAGU – Senator, Paul BARANGĂ – Expert piața de capital la Autoritatea de Supraveghere Financiară, Gaetano CASALE – Sustainability Consultant & Managing Partner la INNOVA Project Consulting, Radu HANGA – Președintele Bursei de Valori București, Ana Maria IMBREA – Director, Relații cu Investitorii și Relații Corporative, ALRO, Iuliana TIBA – Director Mediu, Social și Finanțări cu Impact Pozitiv la BRD – Groupe Société Générale, Iuliana PĂNESCU – Head of Treasury la Premier Energy, Valentina DINU – Șef Departament Comunicare Externă și Relatii Publice la Nuclearelectrica, Adrian CODIRLAȘU –Vicepreședintele Asociației CFA Romania.
Evenimentul va fi moderat de Mihaela CROITORU, Sustainability Consultant & Managing Partner la INNOVA Project Consulting și Adina ARDELEANU, Membru Fondator și Redactor Șef Adjunct Financial Intelligence.
Participanții vor putea transmite întrebări speakerilor în timpul evenimentului, în comentarii la video, prin intermediul paginii de Facebook Financial Intelligence.
Le mulțumim partenerilor pentru că au făcut posibilă desfășurarea evenimentului!
Partener Principal al evenimentului: INNOVA Project Consulting
Parteneri: ALRO, Bursa de Valori Bucuresti, Premier Energy, Transgaz, BRD – Groupe Société Générale, Romgaz, Nuclearelectrica, Comvex, Biroul de Traduceri Champollion, Aronson Villa.
Parteneri instituționali: ARIR, ICSS – Integrated Corporate Strategic Services, Consiliul Național al IMM-urilor din România (CNIMMR), British Romanian Chamber of Commerce (BRCC).
Parteneri media: Agerpres, Romania Durabila, Redactie Economistul, Club Economic, The Diplomat Bucharest, Revista Cariere, Finzoom, Revista NewMoney, Revista Patronatului, BiziLive TV.
Producție video: Boof Media.
Mai multe detalii despre eveniment puteți găsi aici.
Material de opinie de Sergiu Zaharia, Director, Cyber Strategy Advisory, Deloitte România, și Silvia Axinescu, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal
Protecția datelor cu caracter personal reprezintă o preocupare continuă a autorităților, atât la nivel local, cât și european, în special în contextul dezvoltărilor din economia digitală, astfel că operatorii din domeniu trebuie să țină pasul cu reglementările și cu recomandările acestora pentru a se conforma cerințelor legale în vigoare. În România, autoritatea competentă recomandă, pe baza aspectelor constatate în cadrul controalelor din 2021, intensificarea măsurilor organizatorice interne pentru asigurarea securității datelor prelucrate. Printre acestea se numără pregătirea periodică a angajaților, revizuirea soluțiilor tehnice, dar și respectarea regulilor privind transferul internațional al datelor cu caracter personal.
Autoritatea Națională de Supraveghere privind Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a înregistrat, în 2021, peste 5.000 de plângeri, sesizări și notificări privind incidentele de securitate cu privire la protecția datelor, pe baza cărora a derulat 691 de investigații. Pe parcursul anului, autoritatea a aplicat 36 de amenzi, în cuantum total de aproximativ 75.000 de euro. Dincolo de cifre, însă, din raportul instituției se desprind și câteva aspecte importante de care operatorii ar trebui să țină cont în perioada următoare.
Neregulile constate de autoritate
Unul dintre acestea se referă la instruirea permanentă a angajaților responsabili cu gestionarea datelor personale colectate de un operator. Factorul uman se dovedește a fi, în continuare, cel mai relevant în ceea ce privește asigurarea conformării privind protecția datelor cu caracter personal. Este extrem de important ca angajații societăților să cunoască și să înțeleagă foarte bine atribuțiile pe care le au în legătură cu protejarea datelor, să aplice în cadrul activității regulile și politicile care guvernează acest domeniu și să respecte măsurile de securitate adoptate la nivelul societății. De altfel, instruirea angajaților se numără printre măsurile corective impuse de ANSPDCP în urma constatării unor încălcări ale legislației, alături de revizuirea procedurilor sau de aplicarea unor politici interne pentru asigurarea respectării cadrului legal în domeniu (precum gestionarea procesului de soluționare a cererilor persoanelor vizate etc.).
Printre neregulile constate de autoritate se numără și încălcarea măsurilor de securitate și confidențialitate a prelucrării de date cu caracter personal. Așadar, un alt aspect important desprins din raportul autorității este cel legat de necesitatea intensificării controalelor interne, astfel încât societățile să se asigure că aplică măsuri tehnice și organizaționale corespunzătoare pentru garantarea securității datelor.
În plus, ANSPDCP a analizat un număr impresionant de reguli corporatiste obligatorii, în calitate de autoritate principală sau autoritate de cooperare, precum și recomandările emise în legătură cu acestea. Această analiză ar putea indica faptul că autoritatea intenționează să evalueze, în perioada următoare, transferul de date către state terțe și maniera în care sunt încheiate clauzele standard obligatorii adoptate de Comisia Europeană, în vigoare de la 27 septembrie 2021, acestea reprezentând, de altfel, cel mai des întâlnit instrument pentru fundamentarea unor astfel de transferuri.
Prevenția, armă împotriva atacurilor cibernetice
În plus, pentru viitor, organizațiile trebuie să își exerseze capacitatea de a anticipa și de a răspunde rapid la atacurile cibernetice sau la erorile interne care intervin în procesul de protecție a datelor cu caracter personal, astfel încât să reducă riscul de compromitere a datelor. În acest sens, este important să desfășoare exerciții de testare a proceselor de management al crizelor, având în vedere că incidentele de securitate cibernetică sunt deja percepute ca având cel mai mare risc asupra afacerii.
Nu în ultimul rând, analiza preventivă a nivelului de maturitate în domeniul securității datelor, inclusiv a celor cu caracter personal, și identificarea unui parcurs pentru sporirea acestuia rămân măsuri clasice, dar extrem de aplicate, menite să reducă riscul de exploatare a unor vulnerabilități tehnice, organizatorice și umane, și implicit riscul unui impact major asupra operațiunilor, asupra reputației și, în final, de natură financiară.
85% dintre respondenții la studiu au declarat că interesul față de tehnologia 5G este sporit de criza sanitară globală
56% dintre respondenți vor investi în 5G în următorii trei ani, dar încrederea în procesul de implementare stagnează
Presiune asupra modelelor tradiționale: 77% dintre respondenți sunt tentați să apeleze la rețelele private pentru implementarea tehnologiei 5G
Companiile sunt tot mai interesate de tehnologia 5G și consideră că aceasta le va ajuta să atenueze presiunile acute generate de pandemia COVID-19 și de evenimentele globale asociate cu aceasta – se arată în cea de-a treia ediție a studiului EY – Reimagining Industry Futures. Un procent de 49% dintre respondenți spun că vor utiliza prioritar tehnologia 5G pentru a-și optimiza procesele, în timp ce 28% consideră că o vor folosi pentru aplicații mai avansate, cum ar fi realitatea virtuală și realitatea augmentată. Studiul mai arată că întreprinderile se concentrează acum să-și consolideze reziliența afacerii, să asigure îndeplinirea priorităților corporative și să răspundă la așteptările stakeholderilor.
Aceste tendințe sunt influențate de o serie de factori externi. Astfel, 85% dintre respondenți au spus că interesul lor pentru tehnologia 5G este influențat de criza sanitară globală, un procent în creștere de la 52% din ediția de anul trecut. 80% au spus că intenția lor de a adopta tehnologia 5G este determinată de perturbările survenite în lanțurile de aprovizionare, în timp ce 71% au spus că principala influență o reprezintă grija față mediu, aspectele sociale și de guvernanță corporativă (ESG). Totuși, până la concretizarea acestor deziderate ambițioase mai sunt etape de parcurs. În acest sens, 37% dintre respondenți spun că ofertele propuse în prezent de furnizorii de tehnologii 5G și IoT nu satisfac nevoile lor în materie de reziliență și continuitate a afacerii, iar 47% consideră că acestea nu corespund obiectivelor lor în materie de sustenabilitate.
Cristian Cârstoiu (foto), Partener Consultanţă, Chief Innovation Officer, EY România: „Pentru o acceptare mai largă a investițiilor în 5G, este esențial să se clarifice convergența dintre tehnologie, ecosistemul de actori din domeniu, dispozitive și servicii care ar putea fi oferite. Maturitatea tehnologiei, viabilitatea financiară a investițiilor planificate, competențele tehnologice și comerciale pentru proiectare și operare, capacitatea de producție și disponibilitatea lanțului de aprovizionare sunt aspecte care trebuie luate în considerare în viitorul apropiat.”
Europa este lider în investițiile în tehnologia 5G, dar încrederea la nivel global stagnează
5G se clasează pe primul loc între toate tehnologiile emergente analizate în studiu în privința planurilor de investiții avute în vedere de companii. 56% dintre respondenți au spus că intenționează să investească în această tehnologie în următorii trei ani. Planurile de investiții în 5G pentru aceeași perioadă de timp înregistrează cel mai ridicat nivel în Europa, în creștere de la 5% anul trecut, când Europa se plasa în urma celorlalte regiuni, la 76% în prezent. Totuși, studiul avertizează că aceste investiții nu trebuie interpretate drept certitudini, în contextul în care intențiile de investiții au scăzut cu 8% în Asia-Pacific și Orientul Mijlociu față de anul trecut, până la 70%.
Este un aspect care semnalează nu doar o abordare mai conservatoare în privința 5G, ci și o stagnare a gradului de încredere în general. Numai 24% dintre companiile respondente au declarat că sunt foarte încrezătoare că pot implementa tehnologia 5G cu succes (în scădere cu 1% față de anul trecut). La această situație se adaugă și gradul redus de înțelegere de către companii a modului în care 5G se poate combina cu alte tehnologii emergente, un aspect care este în prezent invocat drept principalul impediment pentru percepția 5G și care s-a clasat pe locul al cincilea anul trecut.
Adrian Baschnonga, analist principal EY Global Telecommunications, a declarat: „Există încă temeri fundamentale despre modul în care 5G funcționează împreună cu alte tehnologii emergente. Furnizorii de soluții 5G ar trebui să își asume acest subiect și să își adapteze în mod corespunzător discuțiile cu clienții. Educând companiile despre cum poate fi valorificată tehnologia 5G împreună cu alte tehnologii emergente, furnizorii de servicii pot crește gradul de încredere a companiilor în implementarea proiectelor 5G ale acestora”.
Crește atractivitatea rețelelor private în contextul în care operatorii de telecomunicații se confruntă cu un deficit de credibilitate
Studiul a mai constatat că întreprinderile sunt tot mai receptive la soluțiile 5G oferite prin modele de afaceri disruptive. 77% dintre companiile respondente spun că sunt interesate de utilizarea rețelelor private ca să implementeze 5G și IoT pentru diverse aplicații, iar 71% sunt interesate să achiziționeze soluții 5G printr-un intermediar și nu direct de la un operator telecom.
Operatorii telecom se confruntă cu un deficit semnificativ de credibilitate în perceperea lor de către companii ca experți în transformarea digitală. Numai 19% dintre respondenți au spus că au această părere despre ei (procent nemodificat față rezultatele studiului de anul trecut). În schimb, 30% dintre companii au declarat că îi preferă pe furnizorii de echipamente de rețea ca experți în transformarea digitală, un procent în creștere de la 19% anul trecut.
Tom Loozen, lider EY Global Telecommunications, a declarat: „Semnalele îngrijorătoare venind dinspre afacerile disruptive sugerează că relația tradițională dintre operatorii telecom și companiile client este sub presiune. Adoptarea unor strategii de comercializare mai agile este esențială într-o lume IoT și 5G. Operatorii telecom ar trebui să ia în cel mai scurt timp măsuri pentru a fi siguri că pot satisface cererea companiilor în materie de implementare a rețelelor private”.
Colaborarea ecosistemelor continuă să fie un punct central în planurile de dezvoltare ale companiilor
69% dintre respondenți au declarat că deja colaborează cu alte companii în cadrul unui ecosistem de afaceri, procent care nu s-a schimbat față de ediția de anul trecut a studiului. Totuși, sunt semnale că multe companii au abordări mai curajoase de parteneriere, 36% căutând parteneriate pe verticală cu organizații din alte sectoare (în creștere de la 24% anul trecut). 73% spun că preferă furnizorii care pot oferi relații de ecosistem în cadrul ofertelor lor lor 5G.
La ediția 2022 a Congresului Mondial al Telefoniei Mobile (MWC) de la Barcelona, EY intenționează să exploreze modul în care conectarea ecosistemelor din acest domeniu poate ajuta la sprijinirea transformării bazate pe tehnologie, la creșterea rezilienței și la crearea de valoare pe termen lung. Mai multe informații se regăsesc la ey.com/en_gl/mwc.
Cunoscuta platformă de investiții se implică în susținerea proiectului HartaEdu, dezvoltat de Narada
Până pe 1 martie, SeedBlink donează echivalentul a 1% din valoarea fiecărui bilet de investiție confirmat către HartaEdu
Narada, prin intermediul comunităţii şi mediului de business a investit în doar patru luni de la lansare peste 1,5 milioane de lei pentru a soluționa peste 100 de alerte de pe HartaEdu
Peste 9.300 de elevi au primit ajutor prin intermediul HartaEdu și încă 170.000 așteaptă ca urgențele din educație să fie soluționate
HartaEdu – proiectul lansat de Narada în toamna anului trecut prin care se urmărește maparea în timp real a urgențelor din educație și soluționarea lor cu ajutorul comunității și mediului de afaceri – primește sprijin de la SeedBlink, platforma de investiții specializată în găsirea, verificarea, finanțarea și scalarea start-up-urilor europene de tehnologie.
Din decembrie 2021 și până la 1 martie 2022, SeedBlink a donat și va continua să direcționeze echivalentul a 1% din valoarea fiecărui bilet de investiție confirmat către HartaEdu. Fiecare investitor cu cont SeedBlink va deveni astfel parte a soluționării unei urgențe semnalate pe HartaEdu, fie că este vorba despre refacerea infrastructurii unei școli, despre dotarea cu tehnologie modernă a unei clase sau alte tipuri de necesități semnalate de personalul din învățământ.
„Investim în HartaEdu pentru că valorile proiectului sunt similare cu cele care ne ghidează munca de zi cu zi: Încredere, Ambiție, Transparență. Educația este principalul motor al dezvoltării comunității. Dorim să sprijinim proiectul HartaEdu by Narada cu ajutorul comunității noastre, care înțelege și apreciază valoarea educației”, declară Carmen Sebe, CEO SeedBlink.
În luna octombrie a anului trecut, odată cu lansarea HartaEdu, Narada atrăgea atenția asupra cifrelor îngrijorătoare din statisticile oficiale. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială în colaborare cu Ministerul Educației, peste 1,2 milioane de elevi din România învață în școli cu infrastructură inadecvată, fără acces la grupuri sanitare, la apă curentă, fără biblioteci, săli de sport sau laboratoare. Pandemia de coronavirus a evidențiat și mai mult minusurile din sistemul de învățământ și a impus necesitatea unei „stări de urgență” în Educație. HartaEdu este concepută de Narada tocmai pentru a răspunde acestei nevoi. „Platforma-voce” a tuturor școlilor din România oferă fiecărei instituții de învățământ, profesorilor și elevilor posibilitatea să semnaleze urgențele din educație, prin simpla adăugare pe platformă. Ulterior, cazurile sunt soluționate prin mobilizarea comunității și a mediului de business.
„Situația școlilor din România este una care necesită acțiune imediată, iar o abordare centralizată nu mai poate funcționa. Așadar, parteneriatul cu SeedBlink și promovarea cauzei HartaEdu în rândul comunității de investitori ai platformei este întocmai ce aveam nevoie. Astăzi, doar oamenii cu o gândire de business extrem de bine articulată pot cu adevărat să acționeze pentru a crea un plan B dedicat școlilor din comunitățile defavorizate, care să le aducă la standarde de secol 21… și de aici, în viitor”, spune Andra Munteanu, președinte Narada.
În doar 4 luni de la lansare, au fost înscrise pe platforma creată de Narada peste 700 alerte. Valoarea investițiilor în alertele soluționate de pe HartaEdu se ridică la peste 1,5 milioane de lei. Amenajări de laboratoare, săli de sport și curți ale școlilor, reabilitarea infrastructurii instituțiilor, dotarea cu mobilier nou, refacerea instalației electrice, dotarea cu tehnologie modernă necesară învățării – table interactive, imprimante, video-proiectoare, tablete, laptopuri – și chiar un autobuz necesar deplasării elevilor se numără printre necesitățile semnalate pe HartaEdu și soluționate de Narada cu ajutorul comunității și a mediului de business din România.Însă, în acest moment, există peste 170.000 de elevi care au cerut ajutor prin intermediul HartaEdu, iar solicitările lor pot fi rezolvate rapid prin implicare socială. Orice persoană care dorește să se alăture demersului de sprijinire a educației din România inițiat de Narada o poate face prin transmiterea unui SMS la 8845 cu textul „ELEV”, în valoare de 2 euro sau prin plata cu cardul pe site-ul organizației.
România a înregistrat un nivel anual al inflației de 8.35% în ianuarie. Proiecția BNR vede un vârf de 11.2% în trimestrul al doilea. Prețurile la energie, dificil de anticipat, alături de măsurile de plafonare, vor juca un rol important în dinamica reală a inflației, dar în plus rezultatele vor depinde de tensiunile regionale, de rezolvarea dificultăților de aprovizionare, de performanța agricolă a țării, arată într-o analiză complexă Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Suferința multă vreme uitată a inflației a revenit ca un animal de pradă înfometat, de anul trecut, și continuă anul acesta. Consumatori individuali, angajatori, distribuitori, industriași și decidenți de politică monetară, aproape toată lumea simte stres considerabil vis-a-vis de prețurile în creștere.
O confluență a unor evenimente pe partea de ofertă, limitată de restricții pandemice pentru angajați, blocaje de aprovizionare (atât pentru semiconductori cât și alte categorii de produse), scumpirea accentuată a energiei, mai ales în Europa, a întâlnit cererea susținută, într-un mediu de creștere rapidă a unor agregate monetare, și cu stimulare bugetară, în mai toate economiile majore.
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, într-un articol recent din 12 februarie vorbește despre politica fiscală drept sursă de inflație, citând studii ale unor economiști cu reputație. Mesajul său încurajează echilibrarea așteptărilor, care s-ar îndrepta prea mult spre politica monetară.
Ar fi, astfel, incorect să așteptăm prea mult de la băncile centrale, când influența îndatorării bugetare și a impresiei că deficitele vor persista ar avea, de asemenea, un rol foarte important în persistența inflației. În fapt, am putea intui că mesajul aduce o dorită lărgire a sferei discuției, de la focalizarea pe crearea de lichiditate de băncile centrale înspre cheltuielile publice, finanțate din datorii.
Situația actuală este, într-adevăr generată de un cumul de factori. Pe de o parte, avem un efect al ofertei reduse. Forța de muncă operând cu restricții, întârzierea unor livrări, transmiterea pe lanț a nepotrivirilor, planificarea imperfectă – normală în astfel de vremuri imprevizibile – care a generat mari nepotriviri între cerere și ofertă, reprezintă o parte a problemei.
O altă motivație larg acceptată este crearea de masă monetară. Activele băncii centrale din SUA erau de aproximativ 4.16 trilioane de dolari în decembrie 2019. Acum ele se află la 8.91 trilioane de dolari (16 februarie). Dobânda aflată în continuare la 0 – 0.25% este așteptată a crește cel puțin până la 1.5%-1.75% în decembrie 2022, cu o șansă din 3 de a fi chiar la 1.75% – 2%.
Având în vedere inflația de 7.5% înregistrată în SUA, unii observatori consideră că avem de-a face cu o disparitate, în care accesul la creditare permite consum și generare de proiecte într-un ritm neajustat la resurse, și deci, inflaționist.
A treia motivație de adus în discuție: datoria publică. Guvernele au deschis larg finanțarea pentru a susține companiile și cetățenii în perioada deosebit de grea a pandemiei. Totuși, această susținere, necesară cel puțin în mare parte, a venit cu un preț: acumularea de datorie publică. Acolo unde nivelul datoriei era deja înalt, sau unde saltul procentual în PIB a fost foarte mare, a apărut o întrebare: cum va fi posibilă plata datoriei, fără o împovărătoare creștere de taxe? Inflația erodează valoarea reală a unor datorii mai vechi, dar vine cu o pleiadă de costuri sociale.
Combinația unui răspuns puternic pe partea de cheltuieli bugetare, dar și de stimulare monetară a ajutat economia, și în țările dezvoltate, și în România, să treacă relativ mai ușor peste o scădere indusă de pandemie care, altfel, ar fi putut fi mult mai severă.
România a înregistrat un nivel anual al inflației de 8.35% în ianuarie. Proiecția BNR vede un vârf de 11.2% în trimestrul al doilea. Prețurile la energie, dificil de anticipat, alături de măsurile de plafonare, vor juca un rol important în dinamica reală a inflației, dar în plus rezultatele vor depinde de tensiunile regionale, de rezolvarea dificultăților de aprovizionare, de performanța agricolă a țării.
Cum stă țara noastră față de alte țări din regiune? În Polonia, inflația a ajuns la 9.2% în ianuarie, în Cehia la 9.9%, în Ungaria la 7.9%, în Bulgaria, 9.1%, în Slovacia la 8.4%, în Croația la 5.5%, în Serbia la 7.9%. Pentru Cehia și Slovacia nivelul din decembrie reprezintă un salt mare, de peste 3 puncte procentuale față de decembrie, în timp ce pentru celelalte state tendința e una mai graduală.
La nivel global, nimeni nu pare să scape cu totul de ”pedeapsa” inflației. În Marea Britanie, erodarea puterii de cumpărare este cea mai adâncă din ultimii 30 de ani, cu toate că nivelul de 5.5% ar putea părea mic în raport cu cel din România și alte state din regiune. Indicele calculat în varianta inflației prețurilor de retail e pe +7.8%. În SUA, s-a ajuns de asemenea la un vârf al mai multor decenii de 7.5%.
Pentru China, datele arată mult mai bine, cu indicatorul principal în încetinire de la 1.5% la 0.9%. Totuși, și aici, la nivelul producătorilor (indicatorul PPI) a crescut cu 9.1% anualizat.
În Japonia, care a stat ani de zile sub imperiul deflației, și are o medie a inflației de doar 0.3% în ultimii 30 de ani, se întrevede acum un avans de 1.1% pentru anul în curs. Totuși, în ianuarie a coborât la 0.2%, de la 0.5% în decembrie.
În Europa, Germania, Franța și Spania au raportat în ianuarie scăderi ale inflației față de decembrie, cu 0.6, 0.1 respectiv 0.4 puncte. În Spania s-a ajuns la 6.1%, în Germania la 5.1% și în Franța la 3.3%. Producția de energie nucleară pare a fi jucat un rol important în menținerea sub control a prețurilor energiei franceze.
Chemate să susțină economia, băncile centrale au recurs la instrumentul injecției de lichiditate, utilizat anterior cu succes. Doar că, de data aceasta, amploarea intervenției și condițiile diferite au făcut ca inflația să nu se vadă doar în active financiare, ci să devină o problemă curentă, în prețul bunurilor, utilităților și serviciilor folosite zilnic.
Care ar fi soluția?
O frânare prea bruscă a activității ar aduce bulversări și poate chiar recesiune.
O frânare prea lentă ar putea consolida o spirală de ample creșteri solicitate de salarii, care ar duce la un alt puseu inflaționist, făcând ca majorările anterioare să pară insuficiente.
Limitarea așteptărilor unei inflații prea ridicate prin măsuri luate treptat, pare a fi drumul preferat de mai multe bănci centrale, între care și BNR. Spre deosebire de un șir rapid de înăspriri a condițiilor monetare, felul de răspuns ales are avantajul de a nu impune o frânare bruscă. Dezavantajul: avem de îndurat o perioadă o inflație mult peste nivelul confortabil al ultimilor ani.
Pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri, Agenția Națională Antidrog (ANA) a implementat anul trecut cinci proiecte în unități de învățământ: „Cum să creștem sănătoși”, „ABC-ul emoțiilor”, „Mesajul meu antidrog”, „Necenzurat” şi „Fred goes Net”. Retrospectiva lor a fost prezentată la ședința de evaluare a activității desfășurate de ANA în anul 2021.
Proiectele derulate în unități de învățământ au avut ca rezultate 6.790 de cadre didactice formate şi informate, 17.530 de preşcolari și 111.265 de elevi beneficiari, 35.469 de părinţi informaţi.
Pentru familii, s-au desfășurat nouă activităţi interactive la nivel național cu părinţii în cadrul proiectului „Eu și copilul meu”, având ca rezultate participarea a 1.676 de părinţi beneficiari, 138 de cadre didactice formate, 107 cursuri susţinute.
S-a desfășurat campania naţională media de prevenire a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în cadrul populaţiei şcolare şi părinţilor intitulată „Fii liber!” martie 2020-iunie 2021, cu 1500 de postări și 176.000 de vizualizări ale spotului în reţelele de socializare, grupuri de whatsapp ale părinților, pe paginile de Facebook ale instituțiilor de învățământ și ale partenerilor locali; 20.000 de apariții ale spotului la diferite televiziuni; 28 sesiuni de instruire voluntari; 1.414 întâlniri; 1.378 activități adresate elevilor de liceu și studenților; 435 de activități în comunitate; 79.947 beneficiari campanie (voluntari, profesori, elevi, studenţi, populaţie generală).
ANA informează de asemenea că, „pentru marcarea Zilei mondiale fără tutun – 31 mai 2021, Agenția Națională Antidrog s-a alăturat campaniei de sănătate și prevenție Renunți și câștigi, inițiată de către Uniunea de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, desfășurată în perioada 21 mai-11 iulie 2021, şi a avut următoarele rezultate: 515 activități de prevenire în școli generale și licee, precum și 2 activități adresate studenților, care au avut beneficiari direcți un număr de 17.004 elevi, 55 de studenți, 558 de profesori; 80 de activități de informare în comunitate având ca beneficiari 11.938 membrii ai comunităților locale; 1.019 persoane înscrise la concurs și 1 câștigător, desemnat prin tragere la sorți.
Pentru marcarea Zilei naţionale fără tutun – 18 noiembrie 2021, Agenția Națională Antidrog a preluat, ca în fiecare an, mesajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru marcarea Zilei Mondiale fără Tutun, care în 2021 a constat în angajamentul de renunțare la fumat: Commit to quit (adaptat ca De azi mă las de fumat!/Beneficiile renunțării la fumat). La nivel local, s-au desfășurat activități de informare sau dezbateri online.
Campania naţională pentru marcarea Zilei Internaţionale de Luptă Împotriva Traficului şi Consumului Ilicit de Droguri – 26 iunie 2021. Mesajul Contribuie la o informare corectă! Poți salva vieți! a îndemnat atât instituțiile publice, ONG-urile cu atribuții în domeniu, cât și pe fiecare individ în parte să promoveze informarea în ceea ce privește drogurile și efectele acestora din surse oficiale și care au la bază evidențe științifice. Atât la nivelul municipiului București, cât și la nivel regional, prin intermediul platformelor online, specialiştii ANA au organizat întâlniri tehnice cu factorii decizionali ai autorităților administrației publice locale, având ca subiect proiectul planurilor locale de implementare a Strategiei naționale în domeniul drogurilor.
Campania 19 ZILE DE PREVENIRE A ABUZURILOR ȘI VIOLENȚELOR ASUPRA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1-19 noiembrie 2021 s-a desfășurat în parteneriat cu Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative Secţiunea România (FICE România) și a presupus organizarea, în special în școli, de acțiuni pentru a schimba comportamentul social, a educa și a mobiliza copiii, școlile, diversele organizații și partenerii societății civile să se implice în prevenirea unora sau mai multora dintre temele asociate abuzului.
Anul trecut, Agenția Națională Antidrog a continuat asigurarea furnizării de servicii de asistenţă integrată pentru persoanele consumatoare de droguri, prin rețeaua teritorială formată din 47 de Centre de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) şi 3 Programe de Asistență Integrată a Adicțiilor (PAIA) din municipiul Bucureşti. Astfel, 2.596 de consumatori de droguri au beneficiat, cel puţin o dată, de serviciile de asistență ale ANA.
Agenția a implementat, şi în anul 2021, Programul de Asistență Mobilă (PAM), prin intermediul căruia s-au furnizat servicii specializate (inclusiv tratament substitutiv cu metadonă) pentru persoanele aflate în stare privativă de libertate la nivelul Centrelor de Reţinere și Arestare Preventivă din București.
Specialiștii ANA au asigurat, pe tot parcursul anului analizat, funcţionarea Programului de consiliere pentru adolescenți și părinți, ce are ca misiune sprijinirea și asistarea părinților/aparținătorilor legali pentru a face față dificultăților psihosociale care afectează relațiile familiale, pentru dezvoltarea competențelor parentale și, totodată, sprijinirea adolescenţilor atunci când apar probleme de consum. În acest sens, au fost susţinute 3 şedinţe de consiliere socială, 36 de şedinţe de consiliere cu adolescenţii consumatori de droguri şi 11 şedinţe de consiliere cu părinţii adolescenţilor consumatori de droguri.
În cadrul Programului tip Centru de zi pentru adulţi consumatori de droguri au fost furnizate servicii de consiliere psihologică – ședinţe individuale şi de grup, activităţi de dezvoltare educaţională, personală şi socială, orientare socio-profesională; activităţi de petrecere a timpului liber, consiliere medicală, reducere a riscurilor medicale asociate, planificare familială. Astfel, pe parcursul anului 2021, în cadrul acestui program au fost organizate 18 ateliere psihologice la care au participat 9 persoane.
În ceea ce privește cercetarea, evaluarea și informarea în domeniul drogurilor, în anul 2021, evidenţiem: Ancheta de supraveghere comportamentală şi serologică (BSS-Behavioural Surveillance Survey) în rândul consumatorilor de droguri injectabile din Bucureşti, Studiul european online privind drogurile – modele de consum şi Studiul privind consumul de droguri în rândul tinerilor care frecventează medii recreaționale”.
În 2022, Agenţia Naţională Antidrog anunță că „va continua eforturile pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România, prin convenții şi acorduri în domeniul drogurilor și precursorilor sau cele generate de legislația europeană și națională specifică domeniilor aflate în responsabilitate, şi va acorda o atenţie sporită consolidării relaţiei cu societatea civilă, care reprezintă un real partener în lupta împotriva drogurilor”.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu: „În urma analizelor realizate cu privire la evoluția pieței RCA și la impactul unor tendințe speculative asupra consumatorilor, Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis să înainteze Ministerului de Finanțe o propunere de Hotărâre de Guvern referitoare la limitarea tarifelor RCA la nivelul tarifelor de referință. Pentru protejarea consumatorilor și pentru stabilitatea piețelor pe care le supraveghează, Autoritatea face uz de toate resursele legislative și de reglementare de care poate dispune, împreună cu Guvernul României și cu alte autorități ale statului. Credem că Guvernul va lua în calcul cât de curând propunerea înaintată, tocmai în scopul protejării populației în fața tendințelor inflaționiste sau speculative”.
Conform Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană, AHK România, importurile și exporturile Germaniei cu România s-au ridicat anul trecut la 33 mld. EUR. Cu o creștere de 12,3% față de 2020, volumul schimburilor comerciale a depășit chiar și nivelul de dinaintea crizei. Astfel, importurile au ajuns la 14,8 mld. EUR (+8,7%), în timp ce exporturile către România au crescut la 18,3 mld. EUR (+15,4%). Germania rămâne pe locul 1 în clasamentul partenerilor comerciali ai României, iar România pe locul 19 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei, potrivit rezultatelor preliminare publicate de Destatis.
Din 2006, Germania este cel mai important partener comercial al României. „Să fii nr. 1 atât de mult timp înseamnă ceva. În ultimii 20 de ani s-au întâmplat multe în România – țara s-a transformat dintr-un simplu amplasament investițional de producție într-o locație pentru inovare. Astfel, valoarea adăugată a companiilor germane din România a crescut semnificativ. Acest lucru reiese clar și din dezvoltarea structurii comerțului. În timp ce îmbrăcămintea și textilele încă mai jucau un rol important în exporturile României către Germania în 2007, această grupă de produse devine din ce în ce mai puțin importantă începând cu 2017, în schimb sunt exportate mai multe bunuri din grupele de produse optică și tehnologie medicală. Dar acest lucru se poate vedea cel mai clar atunci când ne uităm la structura companiilor germane și la activitățile lor comerciale. Din ce în ce mai multe companii germane înființează centre de cercetare-dezvoltare în România. De asemenea România ca piață de desfacere a înregistrat o evoluție foarte pozitivă. Veniturile disponibile în creștere, investițiile în extinderea infrastructurii publice, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene considerabile de care dispune țara, precum și investițiile în creștere în parcurile de echipamente și tehnologie ale companiilor naționale fac din România o piață de desfacere atractivă pentru companiile germane”, spune Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.
Pe măsură ce activitatea angajaților a trecut tot mai mult în mediul online, iar restricțiile impuse de autorități au limitat anumite activități, companiile s-au adaptat și au reconfigurat pachetul de beneficii oferit. Astfel, conform datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, în prezent doar 2% dintre companii mai atrag candidați noi promovând abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial, în timp ce, înainte de pandemie, același beneficiu era acordat de peste 50% dintre angajatori.
Tot în contextul evoluției ofertei extrasalariale, observăm cum posibilitatea de a lucra remote s-a transformat din beneficiu în mod de lucru obișnuit pentru tot mai multe companii din România. Mai exact, doar 4% din totalul anunțurilor mai menționează remote pe lista de beneficii în timp ce oferta de astfel de joburi a înregistrat în luna ianuarie un record de 15% din totalul locurilor de muncă active pe BestJobs.
În categoria beneficiilor care au scăzut în tendințe se numără și organizarea de petreceri ale companiei, teambuilding-urile, dar și decontarea transportului. La polul opus, observăm beneficii noi, care au început să își facă apariția în oferta companiilor, cum ar fi buget de compensare pentru telemuncă, sprijin în reconversii profesionale interne, zile libere în plus și acces la serviciile profesioniștilor terapeuți sau coachi.
Ana Visian, Marketing Manager BestJobs
„Al doilea an de pandemie a fost resimțit de către angajații români ca fiind mai dificil decât primul, iar aproape jumătate dintre ei declarau la finalul anului trecut că au ajuns la burnout. Mulți dintre candidații activi pe BestJobs își doresc ca un job nou să nu mai fie o sursă de stres și să le aducă beneficii mai multe. Aceștia acordă mai multă importanță bunăstării psihice acum, drept pentru care își doresc mai mult timp liber pentru ei și mai mult confort la job, în general. Vedem cum companiile s-au adaptat rapid și încearcă să răspundă nevoilor candidaților, fiind presați și de deficitul mare de personal”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.
Tichetele de masă, bonusul de performanță, abonamentul la servicii medicale și trainingurile de specializare reprezintă beneficii care au rămas constante în oferta companiilor
Angajatorii din domeniile Vânzări, Tehnic, Inginerie, Contabilitate și IT, pe lângă faptul că împart locurile fruntașe când vine vorba de oferte de angajare și interes din partea candidaților, mai au în comun și faptul că au în ofertă beneficii care nu au fost influențate de pandemie: tichete de masă, bonus de performanță, abonament la servicii medicale și traininguri de specializare. Pachetul complet de beneficii poate să difere în funcție de companie, domeniu sau nivel de experiență.
Pachetul de beneficii extrasalariale de care se bucură inginerii, tehnicienii, contabilii și economiștii cuprinde, pe lângă tichete de masă și bonus de performanță, și prime de sărbători. Cursurile de dezvoltare personale și suportul în reconversii profesionale interne completează lista beneficiilor extrasalariale.
Inginerii de suport tehnic, analiștii, contabilii și programatorii beneficiază de un program de lucru flexibil și de posibilitatea de a lucra de oriunde. Pentru a-și putea îndeplini sarcinile de serviciu, un tehnician de mentenanță, spre exemplu, poate primi mașină de serviciu, telefon și pachet de gustări și cafea la birou. Pentru pozițiile care presupun un nivel mai mare de senioritate, pe lista de beneficii extrasalariale la angajare se numără asigurarea de viață și/sau accidente.
Piața neagră a țigaretelor crește ușor în ianuarie 2022 cu 0,4 p.p. față de noiembrie 2021, până la 7,8% din totalul consumului.
„În luna ianuarie, deși la nivel național piața neagră s-a menținut relativ constantă, în anumite regiuni fluctuațiile au fost semnificative. Cea mai mare creștere a comerțului ilegal cu țigarete s-a înregistrat în nord-est, și anume 5,8 p.p. față de noiembrie 2021, până la 25,6%, regiunea continuând să fie cea mai afectată de contrabandă. O creștere de 2,6 p.p. până la 4,2% se înregistrează și în București. Pe de altă parte, în regiunea sud-est este notată o scădere de 5,4 p.p., până la 2,5%. Din punct de vedere al provenienței produselor de pe piața neagră, „cheap whites” continuă să dețină cea mai mare pondere, de aproape 60%, deși se află în scădere cu 4,9 p.p.. Ponderea produselor provenite din Ucraina crește ușor cu 0,2 p.p., iar Moldova și Serbia se mențin constante, cu 3,5%, respectiv 0%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„În 2021, au fost capturate circa 116 milioane de țigarete de contrabandă, în creștere cu aproape 5 milioane față de 2020, potrivit StopContrabanda.ro. Deși nivelul pieței negre a țigaretelor se menține relativ constant în ultima perioadă, totuși procentul de 7,8 din totalul pieței țigaretelor se traduce printr-un impact de aproximativ 2 miliarde de lei anual la bugetul statului și în produse necontrolate și nefiscalizate, cu risc major la adresa siguranței consumatorilor, a dezvoltării economice și a afacerilor legitime din România. În cei 25 de ani de prezență pe piața locală, BAT și-a consolidat statutul de partener al economiei românești, cu peste 500 de milioane de euro investiți în fabrica sa de la Ploiești și contribuții semnificative la bugetul de stat, care au crescut de la an la an. Acest ritm de creștere va putea fi menținut în condiții de predictibilitate legislativă și dialog constructiv cu mediul de afaceri. De asemenea, credem cu tărie în nevoia de eforturi comune și vom fi alături de autoritățile cu atribuții în domeniu prin proiecte concrete de susținere în combaterea comerțului ilegal cu produse din tutun”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice al Ariei Europa centrală și de sud în cadrul BAT.
„Anul 2022 a început într-un context geo-politic foarte tensionat. În aceste condiții, România are nevoie mai mult ca oricând de stabilitate macro-economică și de venituri bugetare pe care să se poată baza. Țara noastră a devenit în 2020, un an de criză fără precedent, al doilea mare producător de țigarete din UE, alături de Germania, după Polonia. Tot în 2020, sectorul tutunului a fost cel mai solid contribuabil, cu 17,54 miliarde lei, iar în 2021 veniturile din accize au crescut cu 9,4% față de anul precedent, nivelul redus al contrabandei impulsionând decisiv acest rezultat. În primele nouă luni din 2021, exporturile produselor din tutun au fost în valoare de peste 950 milioane euro, contribuind pozitiv la balanța de plăți cu peste 700 milioane de euro. Ca să putem crește aportul la buget și în acest an, este nevoie de o politică fiscală coerentă și un cadru de reglementare care să nu sufere schimbări bruște și neplanificate”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„Contribuim la creșterea economiei României și prin investiții, nu doar prin taxele și impozitele virate la buget. În 2020, alături de celelalte companii din sectorul tutunului am devenit cel mai important contribuabil la buget de stat, în condițiile scăderii veniturilor provenite din sectorul energetic. Mai mult, prin PMI Impact suntem parteneri ai autorităților de aplicare a legii în încercarea de a combate traficul ilicit cu produse din tutun. PMI Impact este o inițiativă la nivel global prin care, începând din 2016, s-au alocat circa 50 milioane de dolari dintr-un total de 100 de milioane pentru proiecte anti-contrabandă derulate de instituții publice, private și organizații neguvernamentale. Cea de-a doua rundă a programului a fost extinsă până în aprilie anul curent, iar pentru cea de-a treia rundă se pot face înscrieri până în august 2022”, a declarat Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.
„Este un semnal bun că în perioada de iarnă, pe fondul unei inflații record, care a pus presiune pe puterea de cumpărare, contrabanda a crescut cu doar 0,4 p.p. În același timp, este îngrijorătoare majorarea abruptă din regiunea de nord-est, ceea ce înseamnă că traficanții încearcă să își resusciteze rețelele, iar vigilența autorităților trebuie să rămână la cote înalte. Eforturile Vămii, ale Poliției de Frontieră și ale Poliției trebuie însă susținute și de factorii politici de decizie, pentru ca acțiunile derulate și resursele alocate să aibă efectele scontate. Circa 75% din prețul unui pachet de țigarete înseamnă accize și TVA, ca urmare pentru securizarea veniturilor bugetare este absolut necesară o politică fiscală predictibilă, care să nu presupună majorări de taxe peste noapte. În această perioadă, inflația este o provocare extraordinară pentru orice business, motiv pentru care creșterea de accize ar trebui să fie mai temperată decât în anii precedenți”, a declarat Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.
„Prevenirea și combaterea contrabandei cu produse din tutun, precum și menținerea nivelului mediei anuale a consumului de țigarete provenite din contrabandă la sub 10% din totalul consumului, reprezintă obiective importante ale autorității vamale. De remarcat că rezultatele recente arată o creștere cu peste 9% în anul 2021, comparativ cu anul 2020, a veniturilor colectate la bugetul statului provenind din accizele pentru produsele din tutun. Astfel, în cursul anului 2021, autoritatea vamală a fost activ implicată în prevenirea și combaterea fenomenului de contrabandă cu produse din tutun, atât prin acțiuni proprii, desfășurate de structurile de supraveghere și control vamal de la nivel central și teritorial, cât și prin participarea la acțiuni comune de tip Joint Customs Operation, Joint Border Control Operation sau Joint Action Days, alături de alte state membre sau de autoritățile vamale din Republica Moldova și Ucraina, acțiuni ce au fost coodonate/organizate, după caz, de Organizația Mondială a Vămilor, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM) sau Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX). În acest an, ne propunem să intensificăm eforturile noastre, inclusiv prin cooperarea strânsă cu alte autorități de aplicare a legii, cu autorități similare din alte state membre sau statele vecine, cu organizații internaționale, precum și cu mediul de afaceri onest”, a declarat Președintele Autorității Vamale Române, Bogdan Lari Mihei.
„Țigaretele sunt cele mai traficate produse la frontierele României, ca urmare vom continua eforturile susținute pentru combaterea contrabandei. În cursul anului trecut, am înregistrat rezultate remarcabile: polițiștii de frontieră au reţinut în 2021, în vederea confiscării, aproximativ 3,9 milioane pachete cu ţigări de contrabandă, cu o valoare de circa 50 milioane lei, precum şi cantităţi semnificative de tutun. Acțiunile noastre pentru combaterea acestui fenomen vor continua și în anul 2022, atât independent, cât și alături de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne sau alte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul fiscal.
Recent, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au descoperit, ascunse în două ansambluri rutiere, 1.750.000 de timbre de acciză pentru țigarete, specifice Ucraina, susceptibile a fi false. Este doar un exemplu menționat din seria de acțiuni derulate la început de an de Poliția de Frontieră Română”, a declarat inspectorul general al Poliției de Frontieră, chestor principal de poliţie Liviu Bute.
„În continuare, Poliția Română este angrenată în lupta pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu produse din tutun. Prioritizarea prevenirii și combaterii traficului ilicit cu produse din tutun la nivelul instituției este reflectată de rezultatele deosebite obținute, atât din punct de vedere al capturilor, cât și al menținerii consumului de țigarete de contrabandă la cel mai redus nivel din ultimii ani. Cu siguranță, acțiunile noastre vor continua, în cooperare cu ceilalți parteneri instituționali și cu mediul de afaceri, pentru a diminua nivelul pieței negre a țigaretelor”, a declarat directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice, chestor de poliţie Aurel Dobre.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru menținerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria amenințărilor identificate în Strategia de apărare a țării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
În 2020, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 17,54 miliarde de lei, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român.
România are la dispoziție 1,2 miliarde de euro pentru a rezolva problema gunoaielor, a deșeurilor, până în 2026. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat numai puțin de 58 de reforme care ar putea transforma România într-o țară curată. Vom scăpa de munții de gunoaie, de importurile de deșeuri, vor fi capabile autoritățile locale să implementeze platformele moderne de gestionare a deșeurilor.
România este, în prezent, codașă la capitolul gestiunea deșeurilor. Potrivit datelor Eurostat, citate de Moneycorp România, gradul de reciclare în țara noastră este în prezent de numai 11%, în condițiile în care media europeană este de 45%.
La marginea localităților, pe terenuri virane, pe râuri, lacuri, în multe locuri din țară inclusiv în zonele turistice, gunoaiele se strâng tot mai multe, de la un an la altul, iar arderea acestora a devenit un fenomen îngrijorător, care generează poluare.
Bucureștiul este poate cel mai bun exemplu privind gestionarea ineficientă a deșeurilor, cu un procent de colectare selectivă de numai 8%. Colectarea selectivă a gunoaielor (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale) este, din păcate, ineficientă. De ce? Pentru că, la fel ca în oricare serviciu public, este nevoie de un management special, de soluții concrete și de o legislație coerentă.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, autoritățile și-au asumat un pachet de 53 de reforme (legi, decizii administrative) și soluții concrete (gropi de gunoi ecologice, instalații specializate, platforme de management a deșeurilor etc), cu o finanțare de 1,2 miliarde de euro.
Scopul tuturor reformelor propuse este de a implementa cele mai bune platforme ce impun practici care, dacă sunt respectate, duc la o economie circulară funcțională și eficientă.
Vom reuși să facem reformele necesare pentru a face România curată?
Potrivit unei analize realizată de Moneycorp, în cadrul proiectului Romania Economic Outlook, șansele pot deveni realitate doar în măsura în care autoritățile vor respecta calendarul prevăzut în PNRR și vor apela la expertiza companiilor specializate.
Focus pe deșeurile muncipale
Pe lista țintelor din PNRR, dincolo de adoptarea Strategiei naționale privind economia circulară (Trimestrul III 2022), una dintre măsurile esențiale o reprezintă pachetul de acte normative privind gestionarea deșeurilor municipale.
„Până în toamnă ar trebui să avem un cadru concret privind modul în care primăriile, autoritățile locale să implementeze gestiunea eficientă a deșeurilor. Pe baza acestei legislații, se poate trece rapid la absorbția banilor necesari pentru implementarea platformelor de management al deșeurilor”, afirmă Ștefan Blaer, CEO-ul Best Tools Company, companie specializată în dezvoltarea conceptului „Smart City” în contextul gestionării deșeurilor.
Conceptul de „smart city” cuprinde foarte multe elemente de administrare a zonelor urbane, iar managementul deșeurilor reprezintă o importanță aparte într-un „oraș inteligent”.
Conceptul înglobează circuitul complet al deșeurilor, de la colectarea separată la nivel de comunități prin sisteme inteligente și eficiente, cum sunt platformele subterane de colectare a deșeurilor, la transportul acestora cu autogunoiere „prietenoase” cu mediul, complet electrice, până la crearea de stații de transfer, stații de sortare și de tratare mecano-biologică a deșeurilor.
Într-un „smart city”, toate aceste elemente sunt interconectate, eficientizând întregul proces, favorizând dezvoltarea economiei circulare.
Prin astfel de proiecte integrate, România își poate respecta, astfel, până în 2025, atingerea țintei de 55% pentru reciclarea deșeurilor municipale.
„Timpul este foarte scurt. Aceste platforme necesită dezvoltarea unui întreg lanț de gestiune, de la simplele pubele și depozitarea deșeurilor în gropi ecologice, la sistemele complexe de prelucrare și reciclare a deșeurilor și platformele software de gestiune și suport. Este o provocare pe care autoritățile locale o pot îndeplini în condițiile în care vor apela la expertiza firmelor de profil”, spune Florin Vulpe, expertul companiei Best Tools în soluții pentru managementul deșeurilor.
În prezent, chiar dacă în multe localități au fost amplasate containere pentru colectarea selectivă (hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, biodeșeuri – resturi alimentare și vegetale), mare parte din deșeuri ajung, inevitabil, în același loc.
„Sunt, din păcate, multe exemple în care, deși populația și companiile dintr-o localitate selectează deșeurile, firmele de salubritate le colectează în aceeași mașină, colectarea selectivă fiind, din păcate, mai mult un exercițiu de imagine. Totodată, alți factori care influențează negativ colectarea separată sunt lipsa educației în managementul deșeurilor a populației, nivelul scăzut al expertizei în domeniu a unor autorități locale, legile permisive sau ambigue și lipsa sancțiunilor concrete”, a precizat expertul.
În acest context, oamenii sunt fie descurajați, fie neinformați, iar reciclarea are loc doar în proporții foarte reduse.
România, la coada clasamentului european
Potrivit datelor Eurostat, în prezent, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc (272 kg/cap de locuitor), în timp ce media europeană este de 24%. În ceea ce privește reciclarea și compostarea gunoiului, România este la coada clasamentului european, cu 14%, media UE fiind de 46%.
Lacunele legislative din domeniu
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, consultate de Frames, afacerile celor peste 3300 de firme de profil au depășit 425 milioane de euro în 2020 (2,09 mld.lei), în creștere cu 175 milioane de euro (860 milioane de lei) față de 2016 (1,23 mld.lei). Se estimează că business-ul ar depăși însă 1 miliard de euro, luând în calcul și evaziunea din domeniu.
Vorbim de un business care a profitat de lacunele legislative și care a adus în România cantități uriașe de deșeuri, sub forma de „produse second – hand’’ și „materie primă pentru reciclare’’.
„Descoperirile recente făcute de autorități în Portul Constanța, în localitățile limitrofe Bucureștiului și celorlalte mari orașe din țară vin să confirme dimensiunea acestui business care a crescut exponențial în ultimii ani”, afirmă experții Frames.
Ce își propun autoritățile?
Potrivit analizei Moneycorp, autoritățile și-au propus, în primul rând, să adapteze legislația la normele UE și să elimine portițele care au dus la importurile de gunoie.
România se află în urmă și cu transpunerea în legislația națională a trei dintre cele patru directive ale pachetului de economie circulară: deșeuri (Waste Fremework Directive – Directive (EU) 2018/851), ambalaje (Packaging and Packaging Waste Directive – Directive (EU) 2018/852) și depozitele de deșeuri (Landfill Directive – Directive (EU) 2018/850), care aveau ca termen de adoptare iulie 2020. În focus se află și transpunerea Directivei 2019/904 privind anumite produse din plastic.
Anul trecut fost adoptată o ordonanță (OG 6/2021), care prevede o eliminare treptată din consum, până în 2026, a ambalajelor și deșeurile provenite din ambalaje din plastic. Primul pas a fost făcut deja – de la 2 septembrie au fost interzise tacâmurile, bețigașele și alte recipiente pentru alimente.
„E un pas înainte, în condițiile în care doar 30% din plasticul din UE – care totalizează 25 milioane de tone anual – este colectat separat și reciclat. Prin urmare, plasticul devine un pericol tot mai mare pentru flora și fauna acvatică, el reprezentând 85% din deșeurile marine întâlnite pe plaje”, afirmă experții din domeniul managementului deșeurilor.
România are o problemă serioasă la acest capitol. Potrivit PNRR, ,„n lipsa unor fluxuri stabile de deșeuri reciclabile de calitate, România nu are în momentul de față o piață sustenabilă a materiilor prime secundare recuperate din deșeurile de la populație deși pachetul economiei circulare prevede clar o ierarhie privind gestionarea deșeurilor plecând de la prevenire, urmată de reutilizare și reparare înaintea reciclării”.
„Pentru a face trecerea la economia circulară, România trebuie să introducă în circuitul economic materialele secundare obținute prin reciclare”, se mai arată în PNRR.
Centrele vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri (deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări). Alte 300 de astfel de centre ar urma să fie înființate până în 2026.
Planurile autorităților mai vizează dezvoltarea treptată, până în 2026, a 13.752 de insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor.
Insulele ecologice digitalizate, cum sunt platformele subterane menționate mai sus, vor deservi zonele cu blocuri de apartamente din localități și vor asigura colectarea separată a deșeurilor menajere: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri metalice, deșeuri de sticlă, deșeuri biologice, deșeuri reziduale. Fiecare insulă ecologică va deservi cel puțin 200 de locuitori.
Un alt proiect vizează înființarea a cel puțin 15 centre integrate de colectare a deșeurilor, la nivelul marilor orașe, unde se va asigura colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate într-un sistem de tipul „din ușă în ușă”, respectiv a deșeurilor reciclabile și a biodeșeurilor care nu pot fi colectate în pubele individuale, precum și a fluxurilor speciale de deșeuri – deșeuri voluminoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri provenite din activități de construcție și demolări).
Planul se mai referă la înființarea a 26 de instalații de reciclare a deșeurilor și a cel puțin 254 de sisteme integrate de colectare a deșeurilor agricole compostabile.
Pe zona de control, autoritățile au de gând să efectueze peste 400 de misiuni de control prin intermediul celor 43 de comisariate ale Gărzii de Mediu, care vor fi dotate cu aparatură de ultimă generație (sisteme de scanare a camioanelor, automobile, camere video și drone).
„Proiectele sunt ambițioase și sunt extrem de importante. Ecologizarea României, adoptarea noilor tehnologii în materie de gestiune a deșeurilor vor avea un impact pozitiv în economie, în viața noastră dar vor fi și un catalizator de inovație și dezvoltare sustenabilă a economiei”, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
„În Industry 4.0, a patra revoluție industrială în care am intrat, focusul pe tehnologia verde, nepoluantă, pe soluțiile digitale, managementul resurselor și a deșeurilor sunt elemente esențiale care vor crește gradul de atractivitate a mediului de afaceri românesc, vor determina atragerea de investiții străine”, a mai spus acesta.
Moneycorp susține activ economia verde, prin instrumente financiare menite să eficientizeze din punct de vedere economic achiziția și implementarea soluțiilor tehnologice de ultimă generație.
Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de plăți din Europa. Compania a câștigat, recent, premiul Best Money Service Provider în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.
Analiza Moneycorp face parte din proiectul „Romania Economic Outlook”, prin intermediul căruia compania își propune să prezinte în spațiul public dinamica unor sectoare ale economiei românești cu potențial de dezvoltare, a unor tendințe economice în contextul transformărilor fundamentale prin care trece economia mondială.
10% dintre respondenții celui mai recent sondaj de opinie realizat de IRES pentru UNSAR spun că au fost implicați anul trecut într-un accident rutier în urma căruia au fost nevoiți să folosească polița RCA a persoanei vinovate pentru a-și acoperi prejudiciile suferite. Marea majoritate a acestora, 68%, a utilizat formularul de constatare amiabilă pentru instrumentarea daunei, în timp ce 29% dintre respondenți au apelat la Poliție.
Rezultatele cercetării sociologice reconfirmă faptul că, în România, frecvența daunelor RCA, adică raportul dintre numărul daunelor și cel al polițelor RCA emise, este una extrem de ridicată. Implicit, accidentele rutiere sunt în continuare unul dintre riscurile la care românii sunt expuși cel mai mult.
Atât frecvența producerii accidentelor, cât și alți indicatori de specialitate, precum dauna medie plătită pe fiecare dosar – aflată în continuă creștere, contribuie la formarea prețului RCA. Indiferent de modul în care alegem să încheiem polița RCA, cu plata în rate sau integral, costul unei asigurări RCA trebuie, conform legii, să fie corelat cu despăgubirile tot mai mari acordate de către companiile de asigurări – deoarece din fondul constituit din primele de asigurare se plătesc despăgubirile. De altfel, aproximativ 3 din 4 conducători auto conștientizează faptul că un număr mai mare de accidente auto, precum și valoarea despăgubirilor, influențează costul poliței RCA, conform aceluiași studiu.
Totodată, e bine de știut și că în România există și funcționează un sistem care protejează anumite categorii de asigurați RCA. Simplificat, un asigurat sau un potențial asigurat care a primit, de la companii diferite, trei oferte RCA a căror primă este cu cel puțin 36% mai mare decât tariful de referinţă ASF ajustat cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabil vehiculului pentru care se solicită asigurarea, poate beneficia de alocarea de către BAAR – Biroul Asigurătorilor Auto din România către un asigurător RCA pe teritoriul României. În acest caz, prima de asigurare va fi egală cu tariful de referință ASF plus 36%, ajustată cu coeficientul pentru clasa de bonus-malus aplicabilă vehiculului pentru care se solicită asigurarea.
Același studiu mai arată că, deși larga majoritate a celor intervievați își autoevaluează gradul de informare cu privire la asigurările RCA drept unul ridicat (64%), mai puțin de jumătate cunosc faptul că polița RCA îi protejează și pe membrii familiei asiguratului (dacă nu ei sunt vinovați de accident) sau conducătorului vehiculului vinovat, în cazul în care aceștia suferă prejudicii în urma unui accident provocat prin intermediul vehiculului acoperit de o asigurare RCA (42%).
Forța și protecția socială a unui „simplu RCA” reiese și din acoperirile oferite. Astfel, pe lângă despăgubirile pentru vătămări corporale sau deces, care pot merge până la peste 6 milioane EUR, polița RCA acoperă daune materiale produse terților în limita a 1,2 milioane EUR. De asemenea, sunt acoperite și alte cheltuieli generate de producerea unui accident, cum ar fi: cheltuieli legate de transportul vehiculului avariat care aparține păgubitului, cheltuieli de judecată efectuate de persoana prejudiciată etc. Aceste acoperiri sunt valabile atât pentru daunele generate de accidentele produse pe teritoriul României, cât și în alte state ale Spațiului Economic European, cu precizarea că există state din Spațiul Economic European în care legislația impune obligația ca asigurarea RCA emisă inclusiv de asigurătorii din România să acopere daune și peste aceste valori, în unele state chiar nelimitat.
Studiul IRES a fost realizat în ianuarie 2022 pe un eșantion de 1.178 respondenți, cu vârsta de peste 18 ani, care conduc un autovehicul, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing) și are o eroare maximă tolerată ± 3,16%.
Grupul Garanti BBVA România, care reunește banca Garanti BBVA, Garanti BBVA Credite de Consum și Garanti BBVA Leasing, a înregistrat un profit net consolidat de 166,1 milioane de lei în 2021, în creștere cu 55% față de rezultatul din 2020.
Grupul Garanti BBVA a înregistrat anul trecut venituri nete în valoare de 557,3 milioane de lei, cu 4% mai mari decât în anul precedent, și o creștere de 7% a volumului activelor, la 13 miliarde lei.
La nivel individual, banca a înregistrat, la sfârșitul lunii decembrie 2021, un profit net de 142,8 milioane de lei, în creștere cu 76% față de rezultatul din 2020. Strategia băncii, de a se concentra pe creșterea unui portofoliu sănătos și echilibrat, a condus la un volum total de credite de 7,9 miliarde lei și un volum al depozitelor de 8,8 miliarde lei. Totodată, depozitele au crescut cu 6%, în principal datorită segmentului IMM-urilor, care a înregistrat un avans semnificativ, de 19%, în 2021 față de 2020, reflectând astfel încrederea companiilor în bancă.
Direcția strategică a Grupului Garanti BBVA, de a pune clienții în centrul activităților sale, a condus la menținerea constantă a numărului de clienți pe parcursul anului 2021.
Indicatorii de risc ai băncii s-au situat la un nivel confortabil, înregistrând o serie de îmbunătățiri în 2021. Garanti BBVA continuă să fie bine capitalizată, cu o poziție solidă de lichiditate și un cost redus al riscului, toate acestea reflectând modelul său de business sustenabil.
„2021 a început cu multă incertitudine și multe semne de întrebare, fără să știm exact cum vor evolua lucrurile, după un 2020 dificil pentru întreaga economie. Cu toate acestea, în ciuda condițiilor create de pandemie, România s-a reechilibrat și a înregistrat creștere economică pe parcursul anului, ceea ce s-a reflectat imediat în apetitul pentru investiții al românilor. Garanti BBVA rămâne un partener solid și de încredere pentru toți clienții săi, după cum reiese din rezultatele obținute. Suntem aici pentru a fi mereu alături de clienții noștri, mai ales în momentele dificile, iar accentul nostru în acest an va fi pus pe creștere, menținând în același timp un portofoliu sănătos și echilibrat”, a declarat Mustafa Tiftikcioğlu, CEO al Garanti BBVA România.
Grupul Garanti BBVA România este deținut de Garanti BBVA, a doua cea mai mare bancă privată din Turcia. În 2021, Garanti BBVA Turcia a înregistrat un venit net consolidat de 13,6 miliarde de lire turcești (916 milioane de euro) și active de 849,4 miliarde de lire turcești (57,2 miliarde de euro), în timp ce contribuția la economie prin credite cash și non-cash a totalizat 609,7 miliarde de lire turcești (41 miliarde de euro). Garanti BBVA Turcia deservește peste 20 milioane de clienți din segmentele corporate, comercial, întreprinderi mici și mijlocii, precum și retail, cărora le oferă servicii financiare integrate.
Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al Garanti BBVA Turcia. În 2021, BBVA Group a înregistrat un profit net atribuibil de 4,65 miliarde de euro.
EY România continuă investiţiile în practica de consultanţă financiară și o numește pe Iulia Bratu Partener Asociat în cadrul departamentului de Strategie și Tranzacții. Iulia Bratu va coordona practica Lead Advisory, cu atribuţii în zona de consultanță pentru fuziuni şi achiziţii, precum şi pentru atragerea de capital şi finanţări.
Iulia Bratu este unul dintre cei mai apreciaţi consultanţi de M&A din România, având peste 17 ani de experiență în domeniul financiar şi în cel de consultanță, atât în zona serviciilor profesionale, cât şi în investment banking.
„România reprezintă o destinaţie atractivă pentru investitori, atât locali, cât şi străini, cu un potențial de dezvoltare bine fundamentat, sănătos și solid, susținut în special prin dinamica pozitivă și pe termen lung a afacerilor antreprenoriale româneşti. Prin numirea Iuliei Bratu, EY îşi consolidează competenţele în materie de consultanţă în toate etapele ciclului de viaţă al tranzacţiei, concentrându-se pe nevoile clienților şi pe calitatea asistenţei oferite”, spune Peter Latos, Liderul departamentelor de Consultanţă, Strategie și Tranzacții, EY România.
Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, anunță o creștere organică de 7,5% în 2021, „generată de un mix de cote de piață în creștere, redresarea sectorului out-of-home și dinamica pozitivă din retail”.
Creșterea internă reală (RIG) de 5,5% și pricing de 2,0%. Creșterea a fost susținută de dinamica continuă a vânzărilor din retail, de redresarea constantă a canalelor out-of-home, de creșterea prețurilor și de creșterea cotei de piață.
Vânzările totale raportate au crescut cu 3,3%, la 87,1 miliarde CHF (2020: 84,3 miliarde CHF), fiind afectate de schimbul valutar, cu o reducere de 1,3%, dar și de dezinvestiții, cu un impact negativ de 2,9%.
Câștigurile per acțiune au crescut cu 5,8% în monedă constantă. Consiliul de administrație propune o creștere a dividendelor cu 5 centime, până la 2,80 CHF pe acțiune, marcând 27 de ani consecutivi de creștere. În total, 13,9 miliarde CHF au fost returnate acționarilor în 2021 printr-o combinație de dividende și răscumpărări de acțiuni.
Pentru 2022, se estimează o creștere organică a vânzărilor în jurul valorii de 5%.
Pe termen mediu, este estimată o creștere susținută a vânzărilor organice cu o singură cifră.
Mark Schneider (foto), Nestlé CEO: „În 2021, ne-am concentrat în continuare pe punerea în aplicare a strategiei noastre pe termen lung și pe accelerarea investițiilor în creștere, navigând în același timp prin provocările lanțului de aprovizionare la nivel mondial. Creșterea noastră organică a fost puternică, cu o sporire a cotei de piață, în urma execuției disciplinate, a inovației rapide și a digitalizării intense. Întreaga echipă Nestlé a demonstrat perseverență exemplară și agilitate într-un mediu plin de provocări. Agenda noastră de sustenabilitate a progresat în continuare pe măsură ce lucrăm pentru bunăstarea consumatorilor noștri, contribuim la regenerarea mediului și la consolidarea comunităților agricole din lanțurile noastre de aprovizionare. Mergând mai departe, suntem încrezători în puterea modelului nostru de creare a valorii.”
Zona Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord (EMENA)
Creștere organică de 7,2%: 6,0% RIG; 1,2% pricing.
Europa de Vest a înregistrat o creștere organică medie cu o singură cifră, cu RIG puternic și prețuri ușor pozitive.
Europa Centrală și de Est a înregistrat o creștere organică de două cifre, cu RIG puternic și prețuri pozitive.
Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Turcia și Israel au raportat o creștere organică ridicată cu o singură cifră, cu o contribuție echilibrată din partea RIG și a prețurilor.
Vânzări 2021
Vânzări 2020
RIG
Pricing
Creșterea organică
UTOP 2021
UTOP 2020
Marja 2021
Marja 2020
Zona EMENA
CHF 21.1 bn
CHF 20.2 bn
6.0%
1.2%
7.2%
CHF 3.9 bn
CHF 3.8 bn
18.5%
18.6%
Creșterea organică a ajuns la 7,2%, cu RIG puternic de 6,0% susținută de volum și mix. Prețurile au crescut cu 1,2%, cu 2,5% în trimestrul al patrulea. Vânzările raportate în Zona EMENA au crescut cu 4,5%, la 21,1 miliarde CHF. Zona EMENA a raportat o creștere organică de o singură cifră, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Creșterea a fost susținută de evoluția continuă a portofoliului înspre categorii și canale cu creștere rapidă, precum și de inovare. Toate piețele au înregistrat o creștere pozitivă, cu evoluții puternice ale vânzărilor conduse de Regatul Unit, Rusia, Italia și Franța. Zona a continuat să înregistreze creșteri ample ale cotei de piață, în special în ceea ce privește hrana pentru animale de companie, cafeaua și preparatele culinare refrigerate.
Pe categorii de produse, Purina® PetCare a înregistrat o creștere de două cifre condusă de brandurile premium Gourmet®, Felix® și PURINA® Pro Plan, precum și de produse veterinare. Creșterea a fost puternică pe toate canalele, în special în comerțul electronic și în magazinele de specialitate pentru animale de companie.
Vânzările de cafea au crescut într-un ritm ridicat cu o singură cifră, susținute de un impuls puternic pentru produsele NESCAFÉ și Starbucks® la domiciliu. Nestlé Professional a raportat o creștere puternică de două cifre, ajutată de recuperarea ulterioară a canalelor out-of-home, în special în ceea ce privește consumul de cafea.
Vânzările în categoria Confectionery au crescut la o rată medie de o singură cifră, conduse de KitKat®. Culinary a raportat o creștere de o singură cifră, fiind conduse de Maggi®. Vânzările GARDEN GOURMET® au continuat să crească într-un ritm de două cifre. GARDEN GOURMET® Vuna, recent lansata alternativă de ton pe bază de plante, a cunoscut o cerere puternică, categoria de produse din plante continuând să înregistreze un ritm de creștere susținut. Categoria Infant Nutrition a înregistrat o creștere pozitivă, cu sporirea cotei de piață, în ciuda scăderii natalității în contextul pandemiei.
În România, rezultatele financiare pentru anul 2021 au fost în linie cu cele obținute la nivel global și de zonă, cu o creștere organică de 10,5% susținută de diversitatea portofoliului pe piața locală, în special de categoriile de cafea pentru consum acasă și în sectorul out-of-home, precum și de hrana pentru animale de companie. În contextul pandemiei, Nestlé a continuat să își aducă sprijinul pentru susținerea luptei împotriva Covid-19, și a contribuit cu donații în produse în valoare totală de peste 300.000 CHF pentru comunitățile aflate în nevoie din România.
Silvia Sticlea, Country Manager Nestlé România: „Anul 2021 a fost un an aniversar pentru noi și am dorit să-l celebrăm alături de colegii, de partenerii și, bineînțeles, alături de consumatorii noștri, care ne-au determinat să fim din ce în ce mai buni în acești ani și să aducem mereu pe piață produse de calitate, inovatoare și sustenabile. În ciuda contextului, ne-am ambiționat să ne adaptăm rapid la schimbările pieței, să fim mai agili și mai rezilienți. Am lansat peste 30 de produse noi în toate cele 10 categorii pe care le avem în România. Am continuat proiectele de CSR sub cei trei piloni, nutriție echilibrată, mediu și oportunități de dezvoltare a tinerilor, dar am venit și cu un proiect-concurs de idei pentru susținerea restartării României după pandemie, idei excelente care vor fi puse în practică de anul acesta. În 2022, ne continuăm angajamentul față de comunitatea și consumatorii noștri din România și ne urmăm călătoria noastră regenerativă.”
Compania Fischer Dental, liderul pieţei de tehnică dentară din România, care se pregătește de listarea acțiunilor, sub simbolul DENT, pe piața AeRO a Bursei de Valori București, a deschis un laborator în Germania, pentru a-și extinde vânzările pe cea mai mare piață a serviciilor dentare din Europa și anunță: „Inaugurarea laboratorului în Germania se înscrie în strategia de business a companiei, care dorește să valorifice oportunitățile de creștere pe o piață în ascensiune. Premisele care stau la baza planurilor de dezvoltare ale Dr. Fischer Dental constau în parteneriatele de tradiție pe care și le-a construit pe cele mai mari piețe dentare din Europa (Germania, Italia, Franța, Belgia, Olanda, Suedia), cât şi Elveţia, Israel, SUA şi Canada, în know-how-ul acumulat în cei 27 de ani de existenţă, precum și în investițiile în tehnologii de ultimă generație.
În condițiile în care valoarea întregii piețe germane a serviciilor dentare s-a situat la 15 miliarde de euro (în 2019), dintre care partea de protetică a reprezentat 3,5 miliarde de euro, potențialul de creștere a vânzărilor Dr. Fischer Dental pe această piață este foarte ridicat. Înainte de pandemia COVID-19, creșterea medie anuală a pieței germane era estimată la 2,6%, iar aceasta s-ar putea accelera în următorii ani.
Subsidiara Dr. Fischer Dental GmbH a fost înființată în Dusseldorf, capitala celui mai populat land din Germania, Nordrhein-Westfalen, aflată în proximitatea altor piețe de interes pentru companie, precum Țările de Jos, Belgia și Franța. Pentru început investiția a constat în închirierea și dotarea unui punct de lucru şi în angajarea personalului necesar. Activitatea de administrare şi gestionare a laboratorului va fi realizată în acord cu reglementările germane”.
Dr. Antoaneta Fischer (foto), fondatoarea Dr. Fischer Dental: „Am ales oraşul Dusseldorf pentru acest prim pas important în extinderea business-ului Dr. Fischer Dental, deoarece eu şi soţul meu am lucrat acolo, ca medici stomatologi, dar şi pentru potenţialul de business al zonei şi al localizării strategice. Cunoaştem sistemul medical bine reglementat din Germania, avem deja mulţi clienţi mulţumiţi în această ţară şi credem că numărul acestora va creşte, pe măsură ce şi alţi medici vor afla despre noi. Odată cu deschiderea acestui laborator, le vom putea oferi cabinetelor stomatologice germane, direct pe teritoriul lor, servicii de cea mai bună calitate, la standarde internaţionale, într-un timp foarte scurt şi la preţuri atractive. Nu ne vom opri aici, ci pe viitor urmărim să intrăm şi în alte regiuni germane.”
Dr. Fischer Dental subliniază că laboratorul deschis în Germania îi oferă un avantaj competitiv „față de furnizorii de servicii de tehnică dentară din afara UE (China, Filipine, Turcia), prin înregistrarea companiei într-un stat UE. Alte atuuri ale liderului pieței din România pe piața germană constau în deținerea unei certificări TÜV Zertifikat german, a altor 6 certificări ISO internaționale şi a unui laborator dotat cu tehnologii ultramoderne care permit efectuarea unor lucrări protetice la o calitate înaltă, ce poate rivaliza cu cele realizate de mari laboratoare de tehnică dentară din lume”.
Grupul Dr. Fischer Dental SA, fondat în 1995 de către dr. Antoaneta Fischer, medic stomatolog cu o vastă experiență acumulată la Berlin și Dusseldorf, este recunoscut ca „liderul pieţei de tehnică dentară la nivel naţional. Compania are circa 80 de angajați, oferă toate tipurile de lucrări protetice clienţilor săi, cabinete stomatologice şi laboratoare de tehnică dentară, pe piaţa autohtonă şi în alte 10 ţări din Europa și America. Principalele categorii de lucrări sunt coroane și punţi dentare, faţete dentare, lucrări protetice pe implanturi, bonturi personalizate de implant, proteze de toate tipurile, aparate ortodontice, gutiere și toate celelalte tipuri de lucrări protetice”.
Compania Bergenbier SA, parte a grupului Molson Coors, anunță că „își măreşte portofoliul cu noua bere Praha, creată de celebrii maeștri de bere Staropramen. Vasta experiență și bogata moștenire în fabricarea berii Staropramen diferențiază Praha, noua bere Pilsner Lager, printr-o combinație unică de gust bogat, aromă îndrăzneață și senzație de lejeritate. Inspirat din efervescența orașului Praga, noul sortiment de bere premium va fi disponibil în România începând cu luna februarie”.
Mihai Voicu, General Manager Bergenbier SA: „Marcăm un moment important cu prima lansare din 2022: extinderea și consolidarea portofoliului premium Bergenbier SA. Mixul echilibrat dintre gustul bogat și senzația de lejeritate, precum și valorile noului brand, ne aduc convingerea că Praha răspunde tendinței consumatorilor români de a se îndrepta spre beri premium, cu personalitate, pe care le consumă în mod responsabil. În plus, succesul pe care Praha îl are în celelalte țări europene din grupul Molson Coors, demonstrează calitatea acestei beri premium”.
Teodora Agafiței, director de marketing Bergenbier SA: „Suntem fericiți și mândri de extinderea portofoliului de beri premium cu noul brand Praha, creat de maeștrii berari Staropramen: o bere cu gust bogat, dar și senzație de lejeritate, ce inspiră și satisface nevoile noilor generații de consumatori adulți. Aceștia sunt în căutare de idei îndrăznețe, profiluri diferite de mărci, creative și interesante, care reflectă valorile lor de zi cu zi și, în același timp, le oferă savoarea deplină a unei beri premium de înaltă calitate. Praha este alături de acești consumatori adulți, reunind efervescența orașului Praga cu lejeritatea unui pilsner lager.”
Bergenbier SA subliniază că „rețeta berii Praha a fost inspirată din cea a maestrului berar Michael Trnka, care a petrecut 28 de ani la Staropramen, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși stilurile tari de bere erau populare în acea perioadă, Trnka a fost un vizionar și a ales să se aventureze în afara teritoriului clasic, a tehnicilor tradiționale de fabricare, în căutarea unei beri pline de aromă, dar netedă ca gust. Berea creată de el a fost un omagiu adus moștenirii berii din Cehia pe care a adus-o, totodată, într-o epocă modernă. A reușit ceea ce alții considerau imposibil până atunci: o bere bogată în gust, dar cu o senzație de lejeritate. Pe baza acestei rețete din trecut, maeștrii de bere Staropramen de astăzi au creat Praha, o bere modernă, cu gust bogat, aromă îndrăzneață și senzație de lejeritate, care vorbește despre orașul Praga și despre diferitele sale influențe, propunând totodată o versiune diferită și îndrăzneață pe piața premium din România.
Praha va fi disponibilă în România în magazinele off-trade și on-trade începând din luna februarie, în doze de aluminiu de 0,5l și sticle de 0,33l”.
Investitorii și-au diminuat pozițiile în domeniul tehnologiei la un minim nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, potrivit unui sondaj al Bank of America. Cash-ul este la cel mai ridicat nivel din mai 2020, potrivit sondajului realizat în rândul a 363 de investitori cu active totale însumând peste 1.000 de miliarde de dolari. Doar 30% dintre investitori se așteaptă la o piață în scădere a acțiunilor în 2022. Băncile centrale care se pregătesc să crească dobânzile, inflația și bulele formate în diverse clase de active sunt principalele trei motive de îngrijorare pentru investitori. În mișcarea generală de scădere a pieței au fost prinse și unele acțiuni din domeniul tehnologiei precum Advanced Micro Devices (AMD) și NVIDIA (NVDA), care au avut performanțe foarte bune în 2020 și 2021.
NVIDIA, cunoscută mai ales ca furnizor de cipuri grafice pentru jocuri, și-a extins portofoliul pentru a include cipuri utilizate pentru servere, în special pentru inteligență artificială, pentru conducere autonomă, vizualizare, minerit de criptomonede și aplicații mobile. Compania a fost fondată în 1993 de trei parteneri care credeau în utilizarea calculului accelerat bazat pe grafică. Dacă vi se pare că NVIDIA sună a invidie aveți dreptate. Fondatorii care își denumeau fișierele NV „new version”, căutând toate cuvintele care conțineau aceste două litere s-au oprit la cuvântul latin „invidia”, de aici și numele companiei.
În această dimineață, NVIDIA a raportat venituri record pentru trimestrul al patrulea, încheiat la 30 ianuarie 2022, de 7,64 miliarde de dolari, în creștere cu 8% față de trimestrul precedent. Sectoarele de Gaming, Data Center și Vizualizare Profesională au obținut fiecare venituri record atât la trimestru cât și pentru anul în curs. Pentru anul fiscal 2022, veniturile au atins un nivel record de 26,91 miliarde de dolari, în creștere cu 61% față de anul trecut. Veniturile din Gaming au crescut cu 61%, ajungând la un nivel record de 12,46 miliarde de dolari, în timp ce veniturile din Data Center au crescut cu 58%, ajungând la un nivel record de 10,61 miliarde de dolari. Câștigurile GAAP (dupa contabilitatea americana) pe acțiunea diluată au fost de 3,85 dolari, în creștere cu 123% față de 1,73 dolari în urmă cu un an. În ciuda rezultatelor financiare foarte bune, analiștii se arată îngrijorați de evaluarea NVIDIA. Compania are un raport P/E de 81,79x, față de o medie de 28,47x din industria respectivă. În urma raportului, acțiunile au scăzut cu aproximativ 2,5% după închiderea pieței, până la 258 dolari. Acțiunile NVIDIA au fost tranzacționate la un maxim de 346 de dolari anul trecut, în noiembrie.
În căutarea unor surse suplimentare de venituri, NVIDIA se îndreaptă, de asemenea, către un model de licențiere a software-ului. „NVIDIA a fost întotdeauna o afacere axată pe software”, a declarat CEO-ul și fondatorul Jensen Huang. Anul acesta, Nvidia a început să ofere clienților diferite pachete de licențe pentru platformele sale de Artificial Intelligence Enterprise, Omniverse – o platformă pentru creatorii de conținut și Drive – platforma sa pentru automobile.
„Cred că acest lucru, [licențierea de software], va fi o oportunitate de afaceri semnificativă pentru noi”, a spus Huang.
Deși NVIDIA a renunțat la achiziția companiei ARM Limited din cauza unor provocări semnificative legate de reglementare care au împiedicat finalizarea tranzacției, aceasta deține în continuare o licență pentru arhitectura ARM pe 20 de ani. NVIDIA a declarat că proiectele ARM vor continua, inclusiv utilizarea pentru „dispozitive conectate și procesoare robotice utilizate în industria automobilelor”.
Cu câteva ore înainte de raportul privind rezultatele, NVIDIA a anunțat un nou parteneriat cu Jaguar Land Rover. Începând din 2025, toate noile vehicule Jaguar și Land Rover vor fi construite pe platforma software NVIDIA Drive și vor încorpora inteligență artificială.
Privind în viitor, în acest trimestru din 2022, pentru prima dată, NVIDIA prognozează vânzări care ar putea depăși 8 miliarde de dolari.
„Vom avea o creștere pe mai multe dintre piețele noastre, atât în ceea ce privește centrele de date, cât și în ceea ce privește jocurile și, probabil, alte câteva”, a declarat Colette Kress, CFO al NVIDIA. Dar compania are încă unele probleme din cauza constrângerilor din lanțul de aprovizionare, în special pe partea de componente de rețea și cipuri de memorie pentru servere.
Pe lângă rivalitatea tradițională în zona plăcilor grafice, se pare că serverele vor fi noul câmp de luptă între NVIDIA și AMD. AMD se așteaptă, de asemenea, la o cerere „foarte puternică” pentru produsele sale în 2022, propulsată puternic de produsele sale pentru servere. Pentru că ne aflăm încă într-un mediu dominat de lipsuri ale lanțurilor de aprovizionare, compania a lucrat la capacitățile sale de producție, Lisa Su, CEO-ul AMD, menționând că „obiectivul este de a avea suficientă ofertă pentru a satisface cererea din piață”. Pentru trimestrul încheiat în decembrie, AMD a declarat că a obținut un profit de 0,80 dolari pe acțiune, la venituri de 4,8 miliarde de dolari, rezultat care a depășit estimările analiștilor. În ceea ce privește evaluarea, AMD are un raport P/E de 47,19x, față de 28,47x cât are industria, aproape jumătate din raportul NVIDIA.
ECHIPELE DIN ROMÂNIA VOR COLABORA CU CELE DIN POLONIA PENTRU A DEZVOLTA SOLUȚII NATIVE CLOUD
Endava, furnizorul britanic de servicii tehnologice de ultimă generație, care are 10 centre de livrare în România, dar și o prezență globală cu birouri în Europa Centrală, America Latină, și sedii în Regatul Unit, Statele Unite, Australia și Singapore pentru operațiuni close to client, anunță extinderea businessului în Polonia.
Cu peste 10.000 de angajați la nivel global, și peste 3000 în România, organizați în echipe inter-disciplinare cu diferite specializări și nivele de experiență, Endava oferă soluții complete, de la idee și strategie până la producție și suport. Compania, cu sediul central la Londra și listată la Bursa de Valori din New York, a redefinit cu succes în ultimele două decenii modul în care oamenii interacționează cu tehnologia furnizând soluții și platforme pentru clienți din industrii precum plăți, servicii financiare, TMT (Tehnologie, Media și Telecomunicații) sau logistică.
În Polonia, datorită abilităților extinse existente pe piața locală, Endava a dezvoltat un centru de excelență Google pentru a-și servi clienții europeni. Acest centru va ajuta alte companii să construiască zone de landing GCP, soluții native cloud de ultimă generație și să-și migreze fluxurile de lucru existente în cloud. Compania are poziții deschise pentru comunitatea IT din Polonia oferind oportunități pentru dezvoltatorii de software, testeri, ingineri în managementul aplicațiilor, experți în zona de date, angajați în serviciile de suport, analiști, manageri de proiect și arhitecți software.
Compania britanică, un angajator de top în majoritatea locațiilor unde își desfășoară activitatea, a anunțat recent trecerea permanentă la sistemul de lucru hibrid. Acest lucru oferă angajaților săi flexibilitatea de a lucra atât de la birou, cât și de acasă. La birou, colegii pot experimenta cultura Endava și se pot întâlni pentru activitățile de echipă precum ceremoniile Agile, sesiunile de prezentare pentru colegii noi, programele de învățare și dezvoltare profesională sau momentele în care colaborarea directă este necesară.
„Cererea de tehnologii digitale a crescut exponențial la nivel global, permițându-ne să dezvoltăm noi hub-uri și să atragem noi talente în echipele noastre regionale. Polonia va deveni cu siguranță una dintre piețele de top pentru dezvoltarea noastră pentru că am găsit aici ingineri software foarte talentați și un mare potențial de excelență”, a declarat Claudiu Constantinescu, Regional Manager, Central Europe, Endava.
„Noi, la Endava, am pus mereu accent pe echipele noastre extraordinare, care fac proiecte excelente pentru clienții noștri, și care, la rândul lor, revin la noi pentru a le oferi noi soluții de business. Acest lucru ne permite să creștem și să ne dezvoltăm, ceea ce deschide noi oportunități în companie pentru angajații noștri, să avanseze în carieră și să-și asume noi roluri și responsabilități pe măsură ce ne extindem. Credem că Polonia are foarte mult potențial să fie parte din povestea noastră de succes”, a declarat John Cotterell, Chief Executive Officer, Endava.
Pe măsură ce Endava se extinde în noi zone geografice, compania continuă să construiască o cultură solidă ghidată de valorile și misiunea sa. Aceste elemente au dus la dezvoltarea continuă a business-ului, oferind oportunități de carieră noi și interesante profesioniștilor IT.
First Bank lansează depozitul FREEDOM, un produs de economisire cu o rată anuală a dobânzii de 3,50% pentru o perioadă de constituire de cinci luni. Rata dobânzii pentru acest depozit are un bonus adițional de 0.15% pentru constituirea prin platforma de Video Banking.
Oferta este dedicată exclusiv persoanelor fizice, care constituie depozite în RON din fonduri noi și este disponibilă sub două forme:
depozitul FREEDOM, constituit în sucursalele First Bank, cu o rată a dobânzii de 3,50% pe an,
depozitul FREEDOM DIGITAL, constituit prin platforma de Video Banking, cu un bonus de 0,15%, respectiv o rată preferențială a dobânzii de 3,65% pe an.
„Am creat depozitul FREEDOM, cu cele două variante disponibile, pentru a-i ajuta pe clienții noștri să atingă mai ușor acel grad de libertate financiară care le permite să își urmeze visurile. Într-o perioadă cu multiple provocări, cum este cea pe care o traversăm, lansarea acestui produs de economisire reprezintă un nou angajament al First Bank de fi un partener important, The American Way, pentru toți cei care îndrăznesc să facă diferența. Astfel, ne bucurăm să îi susținem să își pună în practică orice vis, chiar și pe cel American!”, a declarant Ionuț Encescu, Head of Products & Digital Innovation Hub, First Bank.
Suma necesară deschiderii unui astfel de depozit este de minimum 500 RON. Clienții beneficiază de o rată fixă a dobânzii și au posibilitatea de a calcula încă de la deschiderea depozitului suma exactă pe care o vor primi la finalul perioadei de constituire. Un alt beneficiu constă în faptul că atât constituirea, cât și administrarea depozitului sunt gratuite, iar depozitul este garantat de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare.
Persoanele eligible pot să constituie un depozit mai simplu ca oricând, prin platforma Video Banking, prima sucursală virtuală din România. Un asistent First Bank le va ghida, prin intermediul platformei video online, în procesul de constituire a depozitului, iar documentele necesare pot fi semnate online cu ajutorul semnăturii electronice, serviciu oferit gratuit de către First Bank.
Creșterea prețurilor la energie și gaze naturale a dat fiori consumatorilor, în ultimele luni. Acestea au generat o inflație în creștere care a început să „ronțăie” din veniturile populației.
Prezent în cadrul evenimentului Earnings Report, organizat de BVBescu.ro analistul financiar Liviu Moldovan spune că inflația, în acest moment, este una energetică, cauzată de majorarea prețului gazelor naturale, în special în Europa, ca urmare a tensiunilor cu Rusia: „Este bine că avem inflație, dar nu neapărat chiar atât de mare. în sensul că decât să vedem minus 2% dinamică pentru indicele prețurilor de consum, adică deflație, este mult mai bine să avem inflație. Nu atât de mare însă pentru că știm că „ronțăie” din depozite, economii, pensii, salarii, care nu cresc neapărat cu același ritm. Cât va dura? Dificil de spus. Nu va depinde, ca în alte situații, de ceea ce fac băncile centrale pentru că nu este o inflație monetara sau monetaristică sau generată de prea mulți bani în piață care bântuie după prea puține mărfuri și servicii, definiția clasică. Este o inflație energetică, o inflație generată de o creștere, unii spun bulă speculativă – și nu este complet greșit – a prețurilor la energie. Că barilul de petrol nu mai e 78 USD, este 87, nu e ceva spectaculos. Nu despre asta este vorba în principal. Aproximativ o treime din prețul combustibilului la pompă este dat de prețul barilului la țiței, restul fiind tot felul de taxe și accize și așa mai departe. Problema principală vine de la majorarea prețului gazelor naturale, în special în Europa, cauzată de tensiunile cu Rusia. Kremlinul a închis practic parțial robinetul alimentării cu gaze către Europa, plus masarea trupelor la granița cu Ucraina, discuții interminabile în ceea ce privește dinamica Nord Stream 2 și așa mai departe”, precizează Moldovan.
În plus, dat fiind faptul că o parte semnificativa a producției de energie electrica se realizează consumând gaz natural, a terminat și o creștere a megawatt-ului, în paralel cu cea a metrului cub de gaz natural. Dacă ne uitam pe componenta core a inflației, și în Europa și în SUA, o să constatăm că inflatia nu este ceva atât de înspăimântător. Este un fenomen care să ne dea ceva frisoane, dar nu cred că o să ajungem să dârdâim de frig din această cauză, deoarece se va termina și cu această bulă speculativă a prețului la energie”, spune analistul financiar.
Cine este „vinovatul” pentru creșterea tarifelor la gaze naturale și energie electrică
Moldovan nu pune creșterea de tarife pe seama măririi prețurilor de producție, așa cum s-ar putea crede, arătând cu degetul către anumite taxe incluse în factură către consumatorii finali și către PZU.
„Au crescut costurile producției de energie electrică?, se întreabă Liviu Moldovan. Nu, au crescut certificatele verzi – una din componentele care se adaugă pe factura finală, pe care o plătește consumatorul. Însă dinamică aceasta a certificatelor verzi nu poate argumenta pe de-a-ntregul triplarea prețului la kilowat sau la metrul cub de gaz natural.
Nu este mai scump acum să extragi gazul natural sau să învârti turbinele la o eoliană sau a crescut prețul uraniului îmbogățit și componenta nucleară determină creșterea prețului la MWh. Așadar este un puseu de creștere în special pe piețele pe termen scurt, precum PZU – piața pentru ziua următoare –, determinat de tensiunile geopolitice, de acea întârziere cu care a început din luna septembrie a rezervoarelor de gaze pentru iarnă în partea vestică a Europei, „drămuirea” cantității de gaze pe care Rusia o exportă, plus faptul că Gazprom-ul nici acum nu are rezervoarele pline, la capacitate maximă, pentru iarna, plus tensiunile din Crimeea. Este o criză de aprovizionare, nu de producție. Lucrurile s-au mai temperat în ultimele săptămâni, ca urmare a faptului că au venit americanii și au început să sprijine Europa prin livrarea de gaze naturale lichefiate, iar asta a mai pus presiune de sus în jos pe preț, înregistrând chiar și scăderi zilnice de -20-30%”.
Cum s-ar putea normaliza inflația, în a doua parte a anului
Deși rata actuala a inflației și prognozele pentru următoarele luni ne dau fiori, Liviu Moldovan crede că o abordare mai moderată ar putea fi mai constructivă: „Pe de altă parte, trebuie să nu inflamăm prea mult lucrurile. Presupunând că rămânem în aceeasi situație și, la toamna, vom avea același preț al energiei ca în prezent, cât va mai fi inflația atunci? Pentru că intervine efectul de baza. Creșterile au început în toamna lui 2021. Dacă în toamna aceasta vom avea prețuri la energie ca în acest moment, practic nu vom mai discuta despre nici un fel de componentă energetică a inflației. Prețurile vor rămâne sus, dar pe partea de statistică macroeconomică nu se va mai genera inflație. Inflația nu se referă la nivelul prețurilor, ci la dinamica lui”, precizează analistul financiar.
Mișcare în piață încă sunt, dar foarte puțină raționalitate de multe ori. Văd în piețe opinii ca o Bancă Centrală a ridicat dobânzile, o să scape lucrurile de sub control, o să avem inflație și nu e bine, lovim în piețele financiare etc. Alții spun ca o sa fie 5 ridicări de dobândă în SUA, ceea ce e mult, nu se mai poate, va scădea Wall Street, se prăbușește bula speculativă pe Nasdaq, o să avem o criza DotCom 2.0. Nu sunt foarte multe lucruri care să îi ia prin surprindere pe investitorii tradiționali, mari, instituționali, de pe Wall Street. Au cea mai mare experiență din lume, așadar mi-e greu să cred că o să fie prinși pe picior greșit de către FED. Plus ca și FED-ul va avea grija de ei…”, concluzionează Moldovan.
Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul, Evisara.com (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).
NN România a
înregistrat performanțe financiare solide pe toate liniile de business în 2021,
în ciuda provocărilor generate în economie de pandemia de Covid-19. Compania
și-a consolidat poziția pe plan local, ca lider în segmentele de asigurări de
viață și pensii private, cu o amprentă semnificativă în economia locală. În
același timp, NN și-a accelerat strategia de transformare digitală, oferind mai
multe beneficii și o experiență digitală clienților în interacțiunea cu
produsele lor de asigurări și pensii private.
În segmentul asigurărilor de viață și sănătate, activele financiare administrate de NN Asigurări de Viață au atins aproape 4,6 miliarde de lei la sfârșitul anului 2021,în creștere cu 8,5% față de 2020, iar primele brute subscrise au depășit 940 de milioane de lei anul trecut, în creștere cu 10,2%, conform rezultatelor financiare neauditate. În 2021, grija clienților pentru sănătatea lor și a celor dragi a fost mai mare ca oricând, aproape 37% dintre clienții noi alegând Asigurarea de Sănătate NN pentru ei și familia lor.
NN a continuat să fie alături de clienți în momentele în care au avut cel mai mult nevoie. În 2021, NN a plătit beneficii totale de peste 482 de milioane de lei, în creștere cu 10,5% față de 2020. Aproape 77 de milioane de lei au fost beneficii pentru evenimente asigurate, cu 38% peste nivelul din anul precedent, dintre care o treime au fost pentru acoperiri legate de sănătate.În același timp, indemnizațiile pentru polițele ajunse la finalul perioadei contractuale, răscumpărate sau reziliate, au însumat 405 milioane lei. Coeficientul de lichiditate al companiei a fost 3,05 anul trecut, iar marja de solvabilitate raportată conform Solvency II a fost 272%, confirmând stabilitatea financiară a companiei și capacitatea de a-și îndeplini obligațiile asumate față de clienți.
NN Asigurări de Viață a încheiat 2021 cu un profit
brut de 86 de milioane de lei, conform rezultatelor financiare neauditate,
cu 10,4% sub nivelul din 2020 ca urmare a angajamentului de a investi în
transformarea digitală, îmbunătățind experiența clienților. Compania a plătit contribuții
totale la bugetul de stat de aproape 57 de milioane de lei, similar anului
anterior.
„NN are o bază financiară solidă și o poziție bună pentru a continua să-și dezvolte strategia de a fi un sprijin real pentru clienții care caută să protejeze ceea ce contează cel mai mult pentru ei prin soluții relevante de asigurare și pensie privată. Investițiile noastre în experiența clienților și călătoria noastră pentru a deveni asigurătorul digital al viitorului ne permit să oferim interacțiuni digitale celor peste 2,2 milioane de români care se bazează pe noi în demersul lor de a asigura un viitor financiar mai bun pentru ei și familiile lor”, a spus Gerke Witteveen (foto), Chief Financial Officer al NN Asigurări de Viață.
Transformarea digitală a continuat să fie un pilon cheie din strategia de creștere pentru viitor a companiei. În 2021, NN s-a concentrat pe accelerarea digitalizării interacțiunii clienților cu produsele de asigurări de viață și pensii private, de la achiziție la beneficii, adăugând noi tool-uri și procese pentru o experiență digitală agilă. Clienții pot cumpăra asigurări într-un proces 100% digital care asigură emiterea rapidă a poliței, în majoritatea cazurilor într-o oră de la semnarea electronică a contractului și efectuarea plății. În 2021, peste 75% dintre primele de asigurare au fost plătite electronic de clienții NN, prin NN Direct sau prin link de plată online. De asemenea, NN a continuat să dezvolte NN Direct, care permite clienților să fie informați, în timp real, despre produsele lor de asigurare și pensie privată, să facă plăți, să-și actualizeze datele de contact și să-și gestioneze portofoliul. Începând din 2021, clienții pot solicita beneficiile pentru un eveniment asigurat prin NN Direct, într-un proces care durează doar câteva minute, iar cererile sunt rezolvate într-un timp foarte scurt, de până la 48 de ore.
În segmentul pensiilor private
facultative[1]administrate
de NN Asigurări de Viață,compania a continuat să ajute clienții să
economisească în plus pentru pensie. Activele nete administrate au crescut
cu 18,2% până la peste 1,8 miliarde de lei la finalul anului trecut, cumulat
pentru fondurile NN Activ și NN Optim, reprezentând o cotă de 54,8% din piață
potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Cele două fonduri
aveau în total peste 271.000 de participanți la finalul anului trecut,
reprezentând 48,1% din numărul total de participanți la Pilonul III. NN
Asigurări de Viață a generat randamente de 9,24% pentru fondul NN Activ și 5,12%[2]pentru fondul NN Optim în 2021, conform calculelor bazate pe datele ASF.
În același timp, în segmentul pensiilor private obligatorii[3]administrate de NN Pensii, 2021 a fost încheiat cu un volum al activelor nete administrate de 31,1 miliarde de lei, reprezentând aproape 35% din piață, cu 19,1% peste nivelul de la finalul anului 2020, conform datelor Autorității de Supraveghere Financiară. Fondul administrat de NN Pensii avea peste 2 milioane de participanți la finalul anului trecut, reprezentând 26,3% din numărul total de participanți la Pilonul II. NN Pensii a generat un randament de 7,25%[4] în 2021, conform calculelor bazate pe datele ASF.
În 2021, NN a sporit contribuția la bunăstarea
comunităților din care face parte în România, susținând inițiative
relevante social care se concentrează pe sănătate și incluziune financiară. În
total, NN Asigurări de Viață a susţinut inițiative cu 2,8 milioane de lei și NN
Pensii cu 1,2 milioane de lei, potrivit datelor financiare neauditate. Cea mai importantă
inițiativă începută anul trecut este parteneriatul cu Asociația Inima Copiilor
pentru extinderea Secției de Cardiochirurgie a Spitalului de Copii Marie Curie
din București.
[1]Fonduri:
Fondul de Pensii Facultative NN Optim/ Fondul de Pensii Facultative NN Activ;
Administrator: NN Asigurări de Viață SA, Bucureşti, Sector 5, Str. Costache
Negri, Nr.1-5 – www.nn.ro. Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA
[2] Notă: Performanţele
anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare.
[3]Fond: Fondul de Pensii
Administrat Privat NN; Administrator: NN Pensii Societate de Administrare a
unui Fond de Pensii Administrat Privat SA, Bucureşti, Sector 5, Str. Costache
Negri, Nr.1-5, et. 2-3 – www.nn.ro; Depozitar: BRD Groupe Societe Generale SA
[4] Notă: Performanţele
anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare.
Stocurile
globale de petrol se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii zeci
de ani, semn că piața se supraîncălzește pe măsură ce economia globală
își
revine rapid după pandemie și marii producători de petrol refuză să
majoreze producția mai rapid.
Depășirea
pragului de 100 de dolari pe baril de către cotația Brent este aproape o
certitudine, iar în prezent tot mai multe opinii sugerează
depășirea pragului de 125 de dolari pe baril,în
anumite condiții, arată într-o analiză Radu Puiu, Financial Analyst, în
cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.
Prețurile
petrolului s-au aflat într-un ”carusel” în acest început de an, dar, în
pofida unor variații în ambele sensuri, tendința principală a fost una
de
creștere.
Din decembrie până în ianuarie, cotația Brent a petrolului a crescut cu aproximativ 11 dolari pe baril.
Iar
de la începutul lunii februarie până în prezent prețul petrolului Brent
a avansat tot cu circa 11 dolari pe baril, creșterea fiind susținută de
preocupările
legate de aprovizionare, inflația în creștere și tensiunile
geopolitice.
Dacă
ne referim la tensiunile din Ucraina, informațiile recente arată că
deși Moscova a anunțat retragerea parțială a trupelor de la granița cu
Ucraina, secretarul
general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că Alianța nu a
observat niciun fel de detensionare și că Rusia își continuă
consolidarea trupelor în această regiune.
În
timp ce Moscova a respins ipoteza unei invazii iminente, liderii NATO
și președintele american Joe Biden insistă că riscul de război rămâne
ridicat. Riscul
unei invazii la scară largă s-a redus puțin, dar situația este departe
de a putea spune că s-a liniștit.
Totuși,
nu doar factorii geopoliticii sunt cei care influențează prețul, ci și
aspectele care țin de factorii de piață în sine susțin scenariul unui
petrol
scump.
Prețul
din prezent al materiei prime este mult mai ridicat decât cel pentru
contracte futures cu livrare în viitor, ceea ce sugerează că nivelul
cererii din prezent
nu este satisfăcut. Acest lucru sugerează că cererea se redresează și
ne confruntăm cu deficite de ofertă.
Stocurile
globale de petrol se află la cele mai scăzute niveluri din ultimii zeci
de ani, semn că piața se supraîncălzește pe măsură ce economia globală
își
revine rapid după pandemie și marii producători de petrol refuză să
majoreze producția mai rapid.
Stocurile
comerciale deținute de către țările membre ale Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au totalizat 2,68 miliarde de
barili la
sfârșitul lunii decembrie 2021, în scădere de la 3,21 miliarde în iulie
2020.
De
când au atins vârful, după primul val de infecții din 2020, stocurile
au scăzut cu cel mai rapid ritm din ultimii zeci de ani și au încheiat
anul trecut la
cel mai redus nivel sezonier din 2013.
Nu
există niciun precedent pentru o depreciere atât de rapidă a stocurilor
în ultimele decenii, iar Energy Information Administration din Statele
Unite (EIA)
estimează că acestea au continuat să se micșoreze și în ianuarie și
februarie. Acesta reprezintă un semn al cererii în exces și al ofertei
insuficiente, fapt ce pune presiune continuă de creștere asupra
prețurilor.
Din
punct de vedere al cererii, creșterea economică globală a fost mai
rapidă decât se aștepta, în ciuda valurilor repetate de infecții și a
restricțiilor persistente
asupra activității de afaceri și a aviației internaționale de pasageri.
Cheltuielile
companiilor rămân concentrate pe articolele de manufactură, care
consumă mult mai mult petrol pentru producție și transport, decât
serviciile, unde
riscurile de infecție sunt mai mari.
Agenția
Internațională pentru Energie (IEA) a declarat că nivelul consumului de
petrol ar putea crește mai mult decât s-a așteptat anterior și ar putea
atinge
niveluri record în acest an pe măsură ce restricțiile pentru combaterea
pandemiei sunt ridicate mai rapid decât se anticipa, creșterea
economică globală accelerează și cererea de călătorii se consolidează.
În
cadrul raportului său lunar privind perspectivele petrolului,
instituția a estimat că cererea globală de petrol va crește cu 3,2
milioane barili/zi în acest
an – cu 800.000 barili/zi mai mult față de o previziune anterioară – și
va ajunge la 100,6 milioane barili/zi, revenind la maximele
prepandemice.
În
ceea ce privește oferta, Arabia Saudită și alte țări din grupul extins
OPEC+ au refuzat să crească producția mai rapid, în ciuda presiunilor
exercitate
de guvernele țărilor consumatoare.
Respingând
apelurile de a impulsiona producția, organizația a invocat în mod
repetat riscul de scădere a prețurilor ca urmare a încetinirii creșterii
consumului
cauzate de un nou val de infecții. Totuși, în ciuda apariției a noi
valuri de infecție, încetinirea consumului nu a fost atât de accentuată
pe cât se preconiza, lăsând piața slab aprovizionată, fapt ce a
impulsionat prețurile.
Membrii
OPEC+ nu au reușit să atingă obiectivele de producție cu 700.000 de
barili pe zi în ianuarie, liderii grupului, Arabia Saudită și Rusia,
situându-se de
asemenea sub cotele stabilite potrivit datelor S&P Global Platts.
Acest fapt vine în pofida angajamentului de a majora treptat producția.
În
afara Orientului Mijlociu, mulți membri ai OPEC+ din Africa, America
Latină și Eurasia întâmpină dificultăți în majorarea producției din
cauza problemelor
pe care le au cu unitățile de producție.
Pe
lângă problemele cu care se confruntă alți membri, Iranul și Venezuela
se află sub sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii, excluzând
din ecuație capacitatea
de a crește producția și exporturile.
La
fel ca țările OPEC+, producătorii de șist din SUA au rezistat
solicitărilor de a crește producția, folosind veniturile din prețuri mai
mari pentru a acorda
dividende mai mari și pentru a realiza răscumpărări de acțiuni.
Acestea
nu sunt singurele semne ale unei potențiale continuări a secvenței de
creștere pentru prețul petrolului. Fluxurile de numerar continuă să
pătrundă în
investiții în acțiuni legate de petrol, iar companiile petroliere
internaționale obțin profituri masive.
Pe
măsură ce inflația din SUA atinge cel mai ridicat nivel din ultimele
decenii, analiștii sugerează că acțiunile de energie pot reprezenta
investiții inteligente.
Pe
măsură ce consumul crește, capacitatea neutilizată de producție scade,
dar există și alți indicatori cheie precum investițiile în companii din
sectorul energetic
din partea administratorilor de fonduri.
Companiile
mari din acest sector precum BP, Shell sau Total au înregistrat cele
mai bune rezultate financiare din ultima perioadă în acest context
favorabil.
Această
ipoteză este susținută și de performanța companiilor de energie din
cadrul indicelui bursier S&P 500, care marchează o creștere de peste
50% față de aceeași
perioadă a anului trecut.
Inflația
împreună cu problemele lanțului global de aprovizionare nu doar că
impulsionează prețurile la pompă ale carburanților, ci cresc și
costurile pentru extracția
de petrol, în special în zona de șist din SUA. Companiile de servicii
petroliere au spus că vor transfera costurile ridicate către
producători.
Estimările
marilor bănci confirmă potențialul de extindere a creșterilor, J.P.
Morgan a prognozat luna aceasta că este posibil ca petrolul să
depășească pragul
de 125 de dolari per baril pe fondul lipsei de capacitate suplimentară
de producție.
Acești
factori alături de redresarea globală continuă după prăbușirea
economică cauzată de pandemie arată că există foarte puține măsuri ce
pot fi luate pentru
întreruperea creșterii continue a prețurilor.
Un
posibil aspect care ar putea inversa creșterea prețurilor ar fi o
scădere a cererii pe fondul prețului foarte ridicat al materiei prime,
motiv pentru care
o parte dintre consumatori fie se orientează către alte surse
energetice fie reduc nivelul consumului.
Scăderea
continuă a stocurilor de petrol este în mod clar nesustenabilă și va
trebui oprită în viitorul apropiat prin creșteri mai rapide ale
producției, temperarea
ritmului de creștere a consumului sau ambele.
Creșterile
mai rapide ale producției ar putea veni de la producătorii de petrol de
șist din SUA, membrii OPEC+ din Orientul Mijlociu sau prin relaxarea
sancțiunilor
americane împotriva Iranului și Venezuelei.
Creșterea
mai lentă a consumului ar putea proveni din efectele creșterii prețului
petrolului care limitează cererea, o încetinire bruscă a ciclului de
afaceri,
impactul majorării ratelor de dobândă din SUA sau o încetinire a
economiei în China.
Niciunul
dintre aceste scenarii nu ar fi optim pentru decidenții politici și
liderii industriei petroliere, dar cel puțin o parte dintre acestea ar
trebui să
se materializeze pentru a stabiliza și reconstrui nivelurile
stocurilor.
O
soluție rapidă pentru reechilibrarea pieței ar putea veni din partea
Iranului, unde conform oficialilor iranieni și americani, discuțiile de
la Viena pentru
relansarea acordului nuclear iranian se apropie de final, ridicând
speranța că înțelegerea ar putea fi restabilită în curând. În acest
context, piața petrolului ar putea beneficia de o suplimentare a ofertei
de peste 1,5 milioane de barili pe zi.
Principala
motivație a studenților pentru a se înscrie în proiectul PRIDE-U o
reprezintă posibilitatea de a interacționa direct cu managerii din
companii și de a-și găsi mai repede un loc de muncă pe măsura pregătirii
și personalității lor
La un an de la lansare, prin proiectul PRIDE-U, s-au angajat deja 28 studenți
Peste
40 de companii au devenit partener în proiect, oferind studenților
înscriși stagii de practică în domenii precum Resurse Umane, Vânzări,
Comunicare, Management, Consultanță, Retail, FMCG
. Prin intermediul activităților de orientare și consiliere, proiectul PRIDE-U contribuie la dezvoltarea competenţelor profesionale şi transversale ale studenţilor înscrişi, oferindu-le şansa de a face faţă cerințelor şi nevoilor potențialilor angajatori şi de a-şi găsi mai uşor un loc de muncă pe piaţa muncii, pe termen lung.
Proiectul
PRIDE-U sprijină în mod direct studenții să se angajeze, urmare a
accesului la activități de învățare la un potențial loc de muncă /
cercetare / inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial
competitiv. Până acum, 186 studenți au avut șansa să interacționeze cu
mediul de business prin intermediul stagiilor de practică.
De
asemenea, 226 studenți înscriși, au beneficiat de sesiuni de orientare
și consiliere completă în carieră, primind inclusiv planuri de carieră
care să-i ajute să conștientizeze interesele și obiectivele carierei, pentru ca apoi să pună în practică acțiunile menite să îndeplinească aceste obiective.
Tot
în cadrul proiectului PRIDE-U, 231 de studenți au obținut un profil al
personalității (the BRIGHT and the DARK Side) și un profil al
motivațiilor, valorilor și preferințelor lor cu ajutorul instrumentelor
de assessment center HOGAN. Acest profil înglobează instrumente de
selecție a angajatilor și de dezvoltare care permit consilierilor de
carieră să îndrume tinerele talente către cele mai potrivite industrii
și cariere, în acord cu potențialul și motivațiile acestora.
„Pornind
de la experienţa proiectelor derulate până în prezent, Academia de
Studii Economice din București își reafirmă excelenţa în inserția
absolvenților pe piața muncii, peste 85% dintre aceștia se angajează în
domeniul studiat, în primele 6 luni de la terminarea facultății. Prin
proiectul PRIDE-U vrem să realizăm o punte între companiile care
activează în diferite sectoare de activitate și studenții/masteranzii
din Academia de Studii Economice din București. Proiectul este încă în
desfășurare și continuă să ofere stagii de practică în companiile
partenere, interesate să primească tinerii la sediul lor. Orice companie
dornică să se alăture proiectului o poate face accesând site-ul
proiectului www.pride.ase.ro”, a explicat Conf. univ. dr. Cristian MARINAȘ – Manager proiect PRIDE-U.
Despre proiectul PRIDE-U „Practică inteligent dezvoltarea ta!”
ACADEMIA
DE STUDII ECONOMICE din București derulează în perioada 22 septembrie
2020 – 21 septembrie 2022, proiectul Practică inteligent dezvoltarea ta–PRIDE – U
/ POCU/626/6/13/133138, proiect co-finanțat prin Programul
Operațional Capitalul Uman, 2014-2020; Axa prioritară 6 – Educație și
competențe. Obiectivul general al proiectului îl constituie facilitarea
tranziţiei studenţilor de la şcoală la viaţa activă prin furnizarea unui
pachet integrat de servicii de orientare şi consiliere în carieră,
coaching, învăţare practică şi organizarea unor stagii de practică la
potenţiali angajatori, în vederea dobândirii de competenţe şi a
învăţării pe tot parcursul vieții.
Grupul
ţintă al proiectului este format din 321 de studenţi ai Academiei de
Studii Economice din București, de la ciclul licenţă şi de la ciclul
master, cu domiciliul în regiunile de dezvoltare Nord-Est, Sud-Est, Sud –
Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru.
Mare parte din companiile listate pe piețele externe au raportat deja rezultatele financiare. Pentru prima dată în multe trimestre, reacțiile piețelor au fost mixte.
Deși raportările din SUA au fost majoritar pozitive, indicii americani au reacții instabile de la o zi la alta. Adrian Codîrlașu, Vicepreședinte CFA România spune că „piața americană a crescut mult și probabil trebuia o corecție. În plus, au apărut anticipațiile de majorare de rată de dobândă, deci bani mai scumpi, iar FED-ul a spus că va tipări mai puțin sau chiar va stopa tipărirea de bani. Companiile de tehnologie, cu excepția celor mari, nu generează profit. Start-up-urile care au avut creșterile acelea mari nu generează profit și, brusc, finanțarea devine mai scumpă pentru ele – de aici corecția. Companiile mari au scăzut și ele, dar nu atât de mult ca cele mici și fără profit. Profitabilitatea este esențială – o companie care poate să ducă mai departe șocul în preț, aceea poate să ne protejeze de inflație. Iar acelea au avut acum creșteri semnificative”.
Liviu Moldovan, analist financiar cu experiență pe piețele externe, spune că asistăm la un fenomen pe care rareori l-a mai întâlnit: „În opinia mea, avem de-a face cu un sezon de raportări financiar extrem de volatil. În general, sectoarele mergeau la unison, însă acum am văzut diferențe mari între acestea. Anul acesta sunt foarte mari diferențe inclusiv între companii din același sector. Sectoarele care au avut foarte mult de beneficiat ca urmare a pandemiei sunt cele care au subperformat. De exemplu, companiile din zona de streaming. Inevitabil sectorul energetic a supraperformat. Însă eu nu aș face sector rotation acum, în sensul în care aș ieși din diverse active și să intru în energie”, precizează Moldovan.
În ceea ce privește rezultatele din sectorul bancar, Moldovan vede o particularitate, în raportările la Q4: „Trebuie separată componenta de trading de cea de creditare. Au fost trimestre multe în care JP Morgan sau Goldman Sachs veneau cu rezultate foarte bune însă, cea mai mare din profitabilitate era asigurată din activitatea de trading, investițională, nu din cea de creditare. Ele pot să scape de una din probleme, pentru ca băncile întotdeauna s-au plâns de dobânzile negative. 10 ani de când în Europa se pune problema mai degrabă de deflație decât de inflație și în care ei s-au plâns de ce a făcut ECB. Mario Dragi, în tot mandatul său a venit cu măsuri și cu dobânzi negative, dar a introdus cont de divising pentru ECB la 4-5 ani de zile după ce americanii implementaseră același mecanism. Mai departe, Christine Lagarde, la rândul ei, a venit cu măsuri în timpul pandemiei ca nu cumva CPI-ul să treacă în zona negativă. Asta era principala problemă. Și băncile era întotdeauna supărate de faptul că orice depozit la Banca Centrală era mereu taxat, penalizat. Era expresia «Costa să ții bani la bancă!».
Vor scăpa de problema aceasta. O să fie dobânzi ceva mai mari, dar eu cred ca trebuie să fim mai atenți la partea de consum – cât de mult îi afectează pe cetățeni creșterea facturilor. La noi se face mult caz, însă în Germania sau Franța s-ar putea ca populația să aibă rezerve de bani sau salariile necesare să achite aceste facturi”, comentează Moldovan.
Care este sursa volatilității în piețe
L-am întrebat pe Liviu Moldovan de ce crede că avem reacții emoționale, cu creșteri și căderi de peste 20-30% într-o singura zi. Analistul spune ca „o mare parte dintre investitorii nou intrați în piețe odată cu pandemia – pentru că atunci a fost un mare influx de investitori în piață – deoarece stăteau acasă și nu aveau ce face, nu au avut de unde să acumuleze experiență necesară pentru a putea gestiona niște momente de acest gen. Iar acum, când apar tensiuni de acest gen în piețe, reacționează mai puțin rațional ci, mai degrabă, emoțional. Un șofer începător dacă merge cu 140 de km/h pe autostrada și se întâmplă ceva în fața, nu e vina lui ca nu o să aibă cea mai buna reacție…”, concluzionează analistul.
Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul, Evisara.com (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilî, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).
Unul dintre cele mai dezbătute subiecte în aceste zile este cel legat de rata inflației și motivele care au generat creșterea acesteia în ultimele luni. O serie de probleme generate de pandemie, precum și cantitatea mare de bani ieftini tipăriți, atât de FED (Banca Centrală a SUA), cât și de ECB (Banca Centralăa Europeană), ne-au adus într-un moment de inflație istorică, cea mai mare din ultimii 40 de ani în Statele Unite.
Dar ce determină majorarea ratei inflației?
„Am avut bani printați de către Băncile Centrale ca niciodată – de exemplu, în cazul FED, din 3 USD aflați circulație, 2 USD au fost printati după izbucnirea pademiei. Deci stimulul monetar a fost extrem de puternic”, spune Codîrlașu.
„Disrupția lanțurilor de aprovizionare – măsurile luate de state, de a asigura distanțare, au întrerupt circulația mărfurilor între state. De aici creșterile de preț. Avem o economie care își revine, deci necesitate mai mare de energie, de aici prețurile mai mari la energie. Avem pe de altă parte tranziție de la un tip de energie, cea pe cărbune, la energia verde, de aici iarăși o scădere temporară a ofertei de energie. Avem și posibilitatea ca Rusia să invadeze Ucraina care iarăși ar duce prețul energiei în sus”.
Ce vor face Băncile Centrale în lupta cu inflația
Investitorii așteaptă în perioada următoare să vadă care vor fi deciziile Băncilor Centrale, pentru a încerca să intuiască ce se va întâmpla pe piețele financiare. Adrian Codîrlașu crede că preturile la energie sunt principalul aspect la care FED și ECB se uită în acest moment: „Energia are un impact extrem de puternic asupra prețurilor și inflația trebuie cumva contracarată de băncile centrale și vedem: Prima a fost FED-ul, care a apunțat din martie creșterea ratei de dobândă. Apoi, săptămâna trecuta, Banca Central Europeană a spus că s-ar putea să fie în acest an o majorare de rată de dobandă pe Euro. Iar Băncile Centrale din Europa Centrala și de Est, de ceva timp, majorează susținut ratele de dobândă. Vedem un mediu extern în care inflația este cuvântul cheie și inflația va determina ceea ce se va întâmpla pe piețele financiare”.
Ce diferențiază SUA de UE, în materie de agresivitatea cu care este combătută rata inflației
„Ne uitam la inflația «Core», spune Codîrlașu, care este coșul de consum, din care se elimină componentele volatile și energia. Ce rămân sunt prețurile care pot fi impactate de o Bancă Centrală prin politica de dobândă monetară. Iar această inflație core în SUA este de 5,5%, așadar mult peste ținta FED. De aici nevoia FED de a majora rata de dobândă de politică monetară. În schimb, ân UE, vedem ca inflația core a crescut de la aproximativ 1% către 2,5%, ținta Băncii Centrale Europene fiind 2%, doar puțin peste ținta punctuală. Din acest motiv, ECB are mai multa libertate în a-și seta politica monetară, deoarece în UE componenta persistentă a inflației este la mai puțin de jumătate decât în SUA. Și de aici divergența de politici monetare între FED și ECB.
Componenta de inflație este mai mică în UE decât în SUA din mai multe cauze. În primul rând, în SUA sunt mai puține taxe. Apoi, piața muncii este mult mai flexibilă în USA decât în UE. Dacă luăm carburanții, în România și în toată Europa, jumătate din prețul litrului de benzină este reprezentat de taxe. În SUA este mai mic prețul combustibilului, deoarece și taxele aferente sunt mai mici. Prin urmare, atunci când crește petrolul cu 50%, prețul va crește în SUA cam cu 50%, în Europa doar cu 25%, deoarece sunt acele taxe fixe.
În România, în general, inflația s-a situat între 2-5%. Acum a urcat peste 8% și în ultimul comunicat al BNR se precizează cu nu sunt excluse valori cu douî cifre ale inflației în 2022 – așadar, peste 10%”, a concluzionat vicepreședintele CFA România.
Dar cât de rea este, de fapt, situația?
Codîrlașu consideră că nu ne aflăm neapărat în pragul unei crize economice, precizând că inflația mare este prețul pe care îl plătim pentru a a trece peste pandemie: „Economia globala crește, așadar din perspectiva creșterii economice, situația este pozitiva. Economia crește, salariile cresc. Este adevărat, această creștere economica vine și cu inflație asociată.
În opinia mea aceasta inflație mare este prețul pe care îl plătim toți pentru a nu fi generat o depresiune economică în timpul crizei coronavirusului. Riscul era extrem de mare, piețele înghețaseră, iar guvernele și băncile centrale au ales să facă o suprareacție, nu o subreacție, de aici cantitatea aceasta extrem de ridicată de bani tipăriți. Acesta este prețul pe care îl plătim pentru a fi depășit economic cu bine această situație creată de pandemie. Salariile, în cea mai mare parte, compensează majorarea de prețuri. Anul trecut, salariile au crescut cam cu 7%, inflația a fost 8% – mai mult sau mai puțin, s-a menținut puterea de cumpărare. Economia, în termeni reali, a crescut și va crește și anul acesta și anul viitor, atât în România cât și pe Glob. Economia americană crește cu niște rate cu care de mult timp nu a mai crescut. Economiile merg, veniturile merg, tocmai de aceea apare și cererea mai mare care generează inflația”, spune Codîrlașu.
„Cred că inflația post-pandemie va fi mai mare peste tot decât cea ante-pandemie. Dacă în UE era înainte 1%, acum poate va fi 2,5%. Dacă în SUA era 2%, poate va fi 3-4%. Cred că vor fi niște ani cu inflație mult superioară față de ce era înainte de pandemie. Inflația va fi destul de mulți ani mai persistentă”.
Ce spune Adrian Codîrlașu despre rata inflației în România
Analistul financiar apreciază că decizia BNR de la începutul lunii februarie vine ca o continuare a politicii sale de ultima perioadă. „În România am avut decizia Băncii Centrale care a ridicat dobânda cu 50 de puncte de bază. Majorările anterioare au fost de câte 25 de puncte de bază, dar în același timp a mărit și cu câte 25 de puncte de bază și intervalul dintre facilitatea de credit și rata-cheie. Prin urmare cam 50 de puncte de bază au fost și precedentele majorări. BNR arată îngrijorări cu privire la inflație, se menționează în comunicatul BNR că inflația s-ar putea să aibă 2 cifre anul acesta și abia apoi va coborî”, crede Adrian Codîrlașu.
Au fost deciziile Băncilor Centrale din 2021 legate de inflație unele corecte? Putea exista o abordare mai eficientă în ceea ce privește temperarea inflației?
Codîrlașu crede că o abordare mai brutală a inflației ar fi lovit puternic economia. „Cred că este o situație mai bună să avem creștere economică cu inflația decât inflație mica în recesiune. În recesiune se pierd locuri de muncă, rămân oameni șomeri. Așa, oricine dorește își găsește un loc de muncă în situația actuală. Acesta a fost prețul pentru a nu avea o depresiune economică”, spune Vicepreședintele CFA România.
Ce crede Codîrlașu despre o eventuală recesiune
Având în vedere că se scumpesc utilități, materii prime sau servicii, ar putea să însemne că o parte dintre companii, mai ales cele puternic îndatorate, ar putea întâmpina probleme financiare sau ar putea intra în incapacitate de plată. Acest lucru ar genera o recesiune, la un moment dat. Adrian Codîrlașu este, însă, mai degrabă optimist: „Cred că vor mai fi ani până la următoarea recesiune. Doar dacă nu va apărea un șoc din afara economiei. De abia am intrat în noul ciclu de creștere economică. Am intrat puternic, și cu creștere mare și cu inflație mare. Practic, asta încearcă acum Băncile Centrale – o aterizare lină. Să vedem în ce măsură reușesc acest lucru”.
Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul, Evisara.com (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy, Economistul.ro, Club Economic, România Durabilă, București Business, Prahova Business și Reușita TV (Parteneri media).
Este una dintre întrebările care apar frecvent în această perioadă, în care inflația erodează din economiile populației. În același timp, după un an și jumătate de creșteri, piețele s-au dovedit volatile în ultimele luni, fapt care a sporit anxietatea investitorilor.
Însă ce putem face pentru a ne proteja cât mai bine economiile?
Adrian Codîrlașu, Vicepreședinte CFA România, a declarat cu ocazia prezenței sale în cadrul evenimentului online Earnings Report, organizat de BVBescu.ro: „Inflația a trezit întrebarea «Cum ne protejam economiile?». Și vedem că a fost o migrație din activele care au rate de randament negative – vedem cum dobânzile obligațiunilor de stat germane au reintrat în teritoriu pozitiv, la fel, cele din Statele Unite cresc.
Printre activele care ar proteja față de inflație sunt în primul rând acțiunile, deoarece companiile, când au o creștere de costuri, le dau mai departe prin preț, iar un șoc pe inflație duce la o creștere, măcar temporară, a profiturilor companiilor. Prin urmare, companiile traversează cel mai bine această situație de inflație ridicată. Aceasta este inflația: majorările de prețuri de către companii. Prin urmare ele își mențin profitabilitatea, chiar le crește profitabilitatea – și este suficient să ne uităm la sezonul de raportări –, unde au fost recorduri de profitabilitate”, spune Codîrlașu.
De ce instrumente financiare ar trebui sa ne ferim în această perioada
Codîrlașu spune că instrumentele cu venit fix, nu sunt recomandate în aceasta perioada. De cealaltă parte, mărfurile sau metalele prețioase se pot dovedi investiții bune în aceasta perioadă: „Ce nu protejează de inflație: instrumentele cu venit fix, care după cum spune și numele este un venit fix. Un randament fix ajustat acum cu inflația dă pe minus. Și investițiile imobiliare protejează de inflație, dar trebuie să știm să investim. Nu cumpărând orice ne protejam de inflație. Ce se poate folosi, de exemplu, sunt titluri care au în spate diverse tipuri de proprietăți. Și mărfurile și metalele prețioase protejează de inflație. Dar aceste active sunt și extrem de volatile. Toate aceste active – și acțiuni și mărfuri și imobiliare și metale prețioase – sunt foarte volatile. Dau un randament mai mare, dar cu un risc mai mare, iar pe acțiuni acum se vede riscul mai ales ca piața a corectat la început de an, mai ales pe zona de tehnologie”.
Earnings Report este un eveniment organizat cu sprijinul, Evisara.com (partener tehnic), Financial Intelligence, Finzoom, InvestTenergy,
KRUK România, liderul pieței de management al datoriilor, anunță creșterea investițiilor în țară în următorii doi ani, în contextul aniversării celui mai profitabil an, al cincisprezecelea, pe piața autohtonă.
Cosmina Marinescu, CEO KRUK Romania
„Am înregistrat creșteri constante în cei 15 ani de activitate a Grupului KRUK în industria colectării creanțelor din România, care au culminat cu recorduri în 2021: am cumpărat peste 60 de portofolii doar pentru piața locală și am ajuns să gestionăm creanțele a peste două milioane de români, de la 15.000 de clienți, cu câți am pornit în 2007. În plus, am procesat circa 750.000 de dosare în numele a 34 de parteneri de business. Aceste rezultate, generate și de semnarea acordului cu UniCredit pentru achiziționarea unui portofoliu care va aduce în piață o dinamică constantă de colectare și sperăm, cât mai multe însănătoșiri în portofoliile noastre, ne determină să creștem semnificativ investițiile în România în următorii doi ani”, a declarat Cosmina Marinescu, CEO KRUK România.
*evoluția numărului de clienți KRUK România în ultimii 15 ani
Compania, care a ajuns la o cotă de piață de 43% în 2021 potrivit valorii investițiilor, a semnat la finalul anului trecut un acord cu UniCredit Consumer Financing IFN pentru achiziționarea unui portofoliu de creanțe din retail, negarantate, cu o valoare nominală totală de până la 240 milioane lei. Prin consolidarea portofoliului de parteneri cu companii de top din piața bancară, IFN, utilități și telecom, business-ul contribuie constant la optimizarea fluxului financiar și cash-flow la nivel macro-economic.
Tot anul trecut, filiala din România a Grupului KRUK a reușit să dubleze numărul clienților care utilizează eKRUK, platforma digitală care facilitează gestionarea eficientă a datoriilor și plata online.
Liviu Costică – COO Kruk Romania
„Faptul că peste 30.000 de români folosesc acum activ această platformă e o realizare importantă, în contextul în care, deși mai mult de 80% din populație are acces la internet, studiile arată că doar jumătate folosesc aplicațiile de banking și 42% nici nu au cont bancar. Avem cele mai scăzute competențe digitale din Europa și, cu toate astea, peste 8.000 de clienți și-au plătit datoriile online anul trecut și peste 6.000 au semnat electronic angajamente de plată, semn că strategia noastră de digitalizare a funcționat iar românii încep să prindă încredere în instrumentele online”, adaugă Liviu Costică, COO KRUK România.
Angajamentul de plată este cel mai accesat produs digital datorită faptului că persoanele cu datorii pot alege singure valoarea ratei, durata angajamentului și data scadentă. Valoarea medie a unei rate plătite în angajament este 260 lei/lună, însă clienții pot plăti și integral, caz în care beneficiază de discount. Numărul clienților care au achitat integral datoria și au reintrat astfel în circuitul financiar funcțional în 15 ani de activitate ai companiei se ridică la peste 500.000, iar peste jumătate dintre ei au ales soluțiile amiabile oferite.
Valoarea investițiilor totale în digitalizare și automatizări la nivelul companiei depășește 32,5 milioane de lei și se concentrează în dezvoltarea platfomei eKRUK, a semnăturilor electronice și biometrice, dar și a primului robot din piața de colectare, care identifică plățile clienților și le înregistrează în aplicația internă de management a acestora, realizată în parteneriat cu RPAbox și UiPath.
În ce privește contribuția companiei la bugetul de stat, KRUK România a returnat circa 13 milioane de lei din impozit pe profit și aproximativ 160 de milioane de lei din impozite și salarii, în aceeași perioadă.
Din 2007, anul intrării Grupului KRUK pe piața din România, compania a crescut numărul de angajați de la 15 la 615 și își propune să ajungă la 650, în 2022. Vechimea medie în companie depășește cinci ani și s-a menținut și în perioada pandemiei, când business-ul a trecut toate operațiunile în online în mai puțin de două săptămâni.
În același context, 25 de organizații non-guvernamentale au fost sprijinite de KRUK România în perioada 2012-2021, cu resurse în valoare totală de peste 2,3 milioane de lei. Printre ele se numără The Social Incubator, Junior Achievement Romania, Romanian Business Leaders, Crucea Roșie, United Way, Lumea Copiilor Speciali, Ana și Copiii, Dăruieste Voce, Quantum Robotics, Zâmbește Împreună Învingem, Regina Maria și Hope and Homes for Children. Compania are în vedere direcționarea sumei de 125 de mii de lei în anul 2022 pentru susținerea eforturilor de educație financiară a peste 5000 de tineri din România.
de Gabriel Pătru, Manager, și Paul Evi, Consultant Senior, Impozitare Directă, Deloitte România (foto)
Odată cu adoptarea Pactului Verde European, statele membre ale Uniunii Europene (UE) și-au asumat în mod unanim implementarea unor politici în domenii precum climă, energie, transporturi și fiscalitate cu scopul de a reduce, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990 și de a elimina în totalitate aceste emisii până în 2050. Deși orizontul de timp propus poate părea îndepărtat, această inițiativă prezintă implicații semnificative asupra tuturor sectoarelor de activitate europene și naționale, inclusiv în industria auto din România, care a fost puternic afectată atât de criza sanitară generată de pandemia de COVID-19, cât și de dificultățile legate de asigurarea materiilor prime.
În mod evident, ca urmare a necesității de adaptare la noile condiții, companiile din domeniu se vor confrunta cu o creștere a costurilor asociate, pe de o parte, pentru intensificarea activităților de cercetare necesare dezvoltării unor noi tehnologii compatibile cu obiectivele Pactului Verde European, și, pe de altă parte, pentru modernizarea liniilor de producție în vederea implementării noilor tehnologii, într-un mod eficient.
Pentru a reduce presiunea acestor costuri, companiile auto din România au la dispoziție o serie de facilități fiscale și de surse de finanțare care pot juca un rol important în amortizarea impactului investițiilor realizate.
Facilități fiscale aplicabile în cercetare-dezvoltare
Printre cele mai importante măsuri de sprijin pentru companiile inovatoare se numără facilitatea fiscală pentru activități de cercetare și dezvoltare, care presupune acordarea unor deduceri suplimentare de 50% pentru cheltuielile pentru astfel de activități, posibilitatea aplicării amortizării fiscale accelerate în cazul utilajelor și echipamentelor utilizate în cercetare-dezvoltare, precum și scutirea de impozit pe profit în primii zece ani de activitate pentru contribuabilii care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare. Scutirea de impozit pentru profitul reinvestit se aplică pentru partea din profit utilizată pentru achiziția de echipamente tehnologice, programe informatice și licențe, cu respectarea anumitor condiții prevăzute de Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, contribuabilii din industria auto pot fi interesați de diferitele metode de amortizare fiscală disponibile pentru noile linii de producție, în speță amortizarea fiscală accelerată sau degresivă, ambele metode jucând un rol considerabil în atenuarea impactului investițiilor efectuate pe o perioadă mai lungă de timp, reducând, astfel, presiunea asupra fluxurilor de numerar în momentul investiției.
Nu în ultimul rând, este important de menționat faptul că, odată cu adoptarea Pactului Verde European, Uniunea Europeană pune la bătaie un arsenal de instrumente financiare menite să contribuie la atingerea acestor obiective ambițioase. Bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, împreună cu instrumentul Next Generation EU, care finanțează planurile de redresare și reziliență ale statelor membre, însumează puțin peste 2.000 de miliarde de euro, iar 30% din această sumă vizează investițiile sustenabile, ca parte a Pactului Verde European.
Posibile surse de finanțare pentru tranziția către economia verde
Programele pe care România le va derula în perioada 2021-2027, fie că vorbim de programele operaționale în curs de elaborare sau de investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, sunt construite pe pilonul de sustenabilitate și tranziție verde și pun accentul pe componenta de cercetare-dezvoltare-inovare pentru dezvoltarea noilor tehnologii, a materialelor și a proceselor necesare pentru atingerea acestor obiective.
Așadar, jucătorii din industria auto din România vor avea acces la multiple opțiuni de finanțare pentru activități precum: dezvoltarea capacităților proprii de cercetare-dezvoltare sau inițierea de parteneriate și colaborări cu actori din domeniul cercetării, prin intermediul programelor operaționale regionale și a Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare; eficientizarea energetică și producția sau utilizarea de energie regenerabilă, prin Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Planul Național de Redresare și Reziliență sau Fondul pentru Modernizare.
Mai mult, în completarea variantelor de finanțare oferite de UE, companiile din sectorul auto au în continuare la dispoziție surse de finanțare cu tradiție în domeniu, respectiv schemele de ajutor de stat derulate de Ministerul Finanțelor. Una dintre ele este schema de ajutor de stat instituită în baza Hotărârii Guvernului 807/2014, cu scopul sprijinirii investițiilor cu impact major în economie și care finanțează construcția și achiziția de echipamente, linii tehnologice și active necorporale asociate înființării unei noi unități de producție sau extinderii capacității uneia existente. De asemenea, există schema de ajutor de stat instituită în bazaHotărârii Guvernului 332/2014, care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și care finanțează costuri salariale pe o perioadă de 24 de luni de la crearea fiecărui post individual, pentru acele investiții care generează cel puțin 100 de noi locuri de muncă per locație.
În plus, Ministerul Finanțelor are în pregătire o a treia schemă de ajutor de stat de luat în calcul, cu scopul stimulării investițiilor strategice, cu valoare mai mare de 500 de milioane de lei, în câteva domenii cheie, inclusiv industria auto, aerospațială și farmaceutică.
Totodată, este important de reținut faptul că, începând cu 1 ianuarie 2022, a intrat în vigoare noua hartă a ajutoarelor regionale, care stabilește intensitatea acestora aplicabilă în fiecare județ. Astfel, ajutorul de stat de care pot beneficia solicitanții variază între 30% din valoarea investiției, în județele fanion din regiunea de Vest, și maximum 60%, în majoritatea județelor din Muntenia și Moldova. Municipiul București este exclus de la finanțare, având în vedere că ajutoarele de stat se direcționează către regiunile mai puțin dezvoltate ale țării (cu un PIB/locuitor sub 75% din media UE).
Așadar, companiile din domeniul auto care activează în România se confruntă cu numeroase provocări în această perioadă, dar au la dispoziție și facilități fiscale și scheme de finanțare care le pot ajuta să le depășească, cu condiția să aplice corect și la timp pentru accesarea acestora.
Autor: Costin Manta, Partener Asociat, Taxe indirecte, EY România (foto)
Anul 2022 a început cu vești bune pentru piața imobiliară din România. Cota de TVA de 5% se aplică din acest an și pentru locuințele mai scumpe de 450.000 lei, plafonul fiind majorat la 700.000 lei. Pentru a putea beneficia de noul plafon, însă, a fost introdusă o nouă condiție: cota redusă de TVA se va aplica pentru o singură achiziție în acest interval de preț, în timp ce, în cazul locuințelor mai ieftine de 450.000 lei, se pot efectua mai multe achiziții cu cota de 5%. În cazul creșterii cererii pentru apartamentele situate în noul plafon de TVA, ar putea apărea ușoare creșteri de preț. Dar nu ne așteptăm, totuși, să depășească noul plafon (dincolo de care ar interveni din nou aplicarea cotei standard de TVA, fapt care ar putea duce la scăderea cererii).
Economia realizată de un cumpărător utilizând cota redusă poate fi substanțială. De exemplu, pentru o locuință cu un preț de 700.000 lei (plafonul maxim, aproximativ 140.000 de euro) economia realizată prin aplicarea cotei reduse de TVA de 5%, în locul celei standard de 19%, este de aproximativ 20.000 euro. O sumă importantă și deloc de neglijat. Mai mult, în cazul locuințelor achiziționate prin credit ipotecar, economia realizată de cumpărător crește, deoarece costurile de finanțare se vor aplica asupra unui preț mai mic (diminuat prin scăderea TVA).
În plus, ne putem aștepta că o parte din clienții interesați în trecut de locuințe cu un preț sub 450.000 lei să migreze către locuințe aflate sub noul plafon de 700.000 lei. Acest lucru ar putea contribui la facilitarea accesului la o locuință accesibilă pentru persoanele cu venituri mai mici.
Dar scăderea TVA ar putea aduce și alte beneficii, în plus față de un preț mai mic pentru cumpărători.
Substituie majorările costurilor de construcție. Noul plafon majorat poate compensa creșterile de prețuri ale materialelor de construcții, contribuind la susținerea pieței imobiliare. O lungă perioadă de timp, plafonul pentru 5% TVA a rămas constant, în vreme ce costurile au crescut susținut. Astfel, încadrarea în vechiul plafon era din ce în ce mai dificilă, mai ales în cazul locuințelor mai spațioase. Prin majorarea plafonului se poate îmbunătăți și un alt indicator.
Reducerea supraaglomerării locuințelor. România ocupă unul din primele locuri în clasamentul supraaglomerării locuințelor. Eurostat estimează o rată a supraaglomerării de 45,8%, faţă de media europeană de 17%, locuințele mai mari având un cost proporțional mai mare. Aplicarea cotei reduse de TVA de 5% poate duce la scăderea supraaglomerării locuințelor din România, locuințele mai mari devenind mai accesibile decât prin aplicarea cotei standard de TVA.
Conformarea voluntară poate crește. Așa cum s-a observat de-a lungul timpului, scăderea impozitelor poate contribui la creșterea conformării voluntare. Deși poate părea paradoxal, considerăm că scăderea cotei de TVA de la 19%, la 5% poate duce la încasări mai mari și la o mai bună conformare fiscală. Un aspect foarte important, ținând cont de locul fruntaș ocupat de ţara noastră în clasamentul fraudei de TVA. Anterior majorării plafonului, existau cazuri în care locuințele mai scumpe de 450.000 lei erau achiziționate de către firme (aplicând taxarea inversă), astfel că statul nu încasa în fapt TVA (deşi se aplica cota standard de 19% TVA). În cazul locuințelor cu un preț mai mic de 700.000 lei, ce pot fi achiziționate cu cotă redusă de 5%, achiziția prin intermediul unei societăți comerciale nu mai este la fel de atrăgătoare. Costul cu TVA 5% este semnificativ redus pentru cumpărătorii persoane fizice, iar prin achiziția directă de către aceștia este eliminat și riscul ca autoritățile fiscale să considere TVA nedeductibilă la nivelul societății (care astfel nu mai este implicată în tranzacție). Mai mult, plafonul majorat poate duce la declararea corectă a prețului de vânzare în evidențele contabile ale vânzătorilor, ceea ce ar duce la creșterea colectării altor taxe și impozite (de ex. impozitul pe profit/venit declarat din aceste tranzacții).
Luând în considerare factorii de mai sus, ar fi de așteptat ca măsura să aibă un impact pozitiv pentru cumpărători, vânzători și chiar pentru autoritățile fiscale.
Federația Patronală Petrol și Gaze anunță cu bucurie primirea în rândul membrilor săi a companiei Black Sea Oil & Gas (BSOG), una dintre cele mai importante companii din sectorul offshore. FPPG își continuă astfel consolidarea, și în 2022, întregind astfel întreg tabloul sectorului upstream românesc atât onshore, cât și offshore. Gazele Naturale din Marea Neagră sunt mai aprope de utilizare și datorită BSOG, a cărei recentă aderare onorează toți membrii federației.
Prin eforturi susținute, FPPG reunește în prezent principalii producători de gaze naturale, care au capacitatea să acopere în totalitate producția internă necesară independenței energetice a României pentru viitorul deceniu. De anul acesta, reunind principalii titulari de acorduri de la Marea Neagră, membrii Federației ar putea asigura necesarul de consum energetic până în 2030 doar prin proiectele offshore, blocate de legea menită să le faciliteze și a cărei schimbare se lasă mult așteptată. Astfel, atestându-și reprezentativitatea pentru sectorul energetic, FPPG reiterează obiectivul de a facilita dialogul pentru deblocarea proiectelor offshore și pentru cele mai eficiente și realiste măsuri în tranziția energetică asumată.
„Federația Patronală Petrol și Gaze acoperă de acum producția de gaze atât în sectorul onshore cât și sectorul offshore românesc, contribuind cu deosebită responsabilitate la tranziția către viitorul energiei acestei regiuni. Tot mai întărită, prin sporirea numărului membrilor noștri, vocea unită a FPPG este esențială pentru producția de țiței și gaze, producție de care criza actuală demonstrează că este mai multă nevoie decât oricând.
Ne confruntăm cu diverse provocări pe lângă cel al demarării proiectelor offshore. Printre acestea merită menționate tranziția energetică, rolul gazului în mixul energetic din România și noile reglementări destinate pieței libere, dar provocările sunt parte din ADN-ul petrolistului și, împreună cu BSOG, încă una dintre cele mai respectate companii de pe piață românească de petrol și gaze și promovând același climat al cooperării, federația va susține cu fermitate măsuri pentru redresarea economică și independenta energetica, strâns legate de încurajarea producției interne de resurse naturale”, susține Franck Neel – președintele FPPG.
În contextul efectelor crizelor suprapuse la nivel internațional ce au început să escaladeze în ultimii doi, Federația atrage din nou atenția că România încă mai are o oportunitate pe care puține țări din Europa o au – resursele naturale. Dezvoltarea sectorului pe care îl reprezintă poate fi atinsă numai printr-o legiferare care să stimuleze investițiile în explorarea și producția resurselor, prin diversificarea pieței de gaze naturale, creșterea competitivității și eficienței sectorului energetic, având totodată grijă să ofere cele mai bune condiții pentru consumatorii finali. Planul de acțiuni asumat de către federație, prin susținerea și implicarea activă a membrilor săi, vizează o mai bună corelare a politicilor publice cu necesitatea dezvoltării sectorului de petrol și gaze atât onshore, cât și offshore.
„BSOG este foarte încântată să se alăture FFPG. FFPG a crescut pentru a deveni vocea definitivă atât a industriei de gaze onshore, cât și a celor offshore și suntem onorați să avem un rol de susținere pentru a ne asigura că Federația își poate atinge obiectivele. Printre aceste obiective se numără asigurarea realizării de către România a potențialului economic și politic uriaș, de a deveni nu numai autosuficientă energetic, ci și de a fi o forță dominantă în Europa prin resursele sale de gaze offshore. Astfel de obiective pot fi realizate doar printr-o înțelegere adecvată între investitori și toate părțile interesate din România. Credem în efortul FFPG de a realiza obiectivul în beneficiul României”, conchide Mark Beacom, CEO BSOG.
BSOG, deținută de Carlyle International Energy Partners și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie energetică independentă cu sediul în România, care vizează dezvoltarea offshore a resurselor de gaze. Portofoliul actual al companiei, este alcătuit din Proiectul MGD și două licențe de producție de gaze aferente zăcămintelor de gaze Ana și Doina din Concesiunea de mică adâncime XV Midia, Marea Neagră, unde este operator și deține o cotă de 70%. BSOG este și operator al Concesiunii în numele partenerilor săi Petro Ventures Resources SRL (cu o cota de 20%) și Gas Plus Dacia SRL (cu o cota de 10%).
Interioare Smart Luxury la Cheie este noul serviciu de soluții pentru amenajări lansat de compania românească Delta Studio. După cum îl definesc inițiatorii, conceptul presupune „integrarea tuturor etapelor unei amenajări, de la proiect la execuție, optimizarea bugetului și asumarea responsabilității întregului proiect de către Delta Studio, ca project manager. Soluția dezvoltată vine în întâmpinarea nevoii emergente din piață de a contracta servicii integrate. Totodată, aceasta reflectă strategia asumată a companiei de a furniza clienților interioare complete”.
Se concretizează astfel direcțiile de dezvoltare a companie prin extinderea biroului propriu de arhitectură, DSD – Delta Studio Design și dezvoltarea diviziei de montaj și execuție DSM – Delta Studio Manoperă.
Yvonne Toader, arhitect, membru al OAR, manager al Departamentului de arhitectură Delta Studio Design: „Misiunea Delta Studio Design este de a oferi clienților amenajări de excepție, care să îi reprezinte și de care să se bucure alături de familie și prieteni. Baza oricărui proiect este înțelegerea nevoilor și afinităților clientului, pentru a crea interioare confortabile, cu estetică armonioasă. Arhitecții din echipă au deopotrivă empatie, creativitate și cunoștințe tehnice solide.”
Dragoș Bonea, General Manager Delta Studio: „De-a lungul timpului, am urmărit să aducem pe piață soluții de design inovatoare, dar și să ne încadrăm într-un buget moderat, pentru a face luxul accesibil. Astfel a apărut conceptul Smart Luxury – un lux abordat cu inteligență, care se adresează unor clienți raționali, atenți la felul cum își cheltuiesc bugetul, dar interesați să facă și o investiție durabilă. Designul de calitate aduce valoare spațiului, iar această valoare se menține în timp.”
Tudor Cartianu, CEO Delta Studio: „Design&Build este o tendință din ce în ce mai puternică în piața amenajărilor interioare. Foarte mulți clienți realizează că prin contractarea unui proiect complet, la cheie, câștigă timp și scapă de stresul din șantier. Prin oferta DSM – Delta Studio Manoperă, putem avea controlul implementării proiectului, pe măsura designului pe care îl promovăm.”
Biroul de proiectare Delta Studio Desing este caracterizat a fi „cel mai mare birou de arhitectură de interior din România și are o capacitate de a derula peste 400 de proiecte pe an. DSD a fost premiat de două ori la concursul European Property Awards din Londra și a primit o distincție în cadrul Anualei de Arhitectură București. Biroul numără în prezent la nivel național 20 de arhitecți cu experiență în domeniu, absolvenți ai universităților de profil din țară și internaționale.
Echipa de arhitecți oferă clienților amenajări Smart Luxury, un concept propriu dezvoltat de Delta Studio, care aduce o serie de avantaje: Designul propus urmărește cele mai noi tendințe la nivel internațional; Fiecare propunere este susținută de o ofertă concretă de produse, alese de la branduri internaționale – astfel, orice design este 100% implementabil; Fiecare proiect este personalizat în funcție de nevoile și preferințele clientului; Arhitecții Delta Studio Design urmăresc întodeauna să se încadreze în bugetul clientului; Prin experiență și creativitate, arhitecții propun asocieri de produse și soluții de design care pun în valoare spațiul și creează efecte artistice. Astfel, bugetul este optimizat și valorificat la maximum.
Calitatea unei amenajări se sprijină atât pe un concept valoros, cât și pe o execuție profesionistă. Este știut faptul că foarte mulți clienți care încep o amenajare reclamă problemele din șantier cauzate fie de necunoașterea specificațiilor tehnice, fie de lipsa de coordonare sau de lipsa de calificare pentru execuția lucrărilor. Tocmai de aceea a fost creată Divizia DSM – Delta Studio Manoperă: pentru a oferi clienților posibilitatea de a contracta manopera de la aceeași entitate care oferă produsele și proiectarea. Integrarea DSM în structura Delta Studio permite companiei să realizeze management integral de proiect și să ofere garanție pentru lucrarea executată”.
Delta Studio anunță că „pentru a promova noul serviciu oferit, organizează în perioada 15 februarie-15 martie o campanie prin care oferă 20% discount pentru produse și 25% discount pentru servicii de proiectare primilor 50 de clienți înscriși. Campania urmărește în același timp să informeze publicul despre avantajele unei amenajări la cheie și să promoveze conceptul Smart Luxury – luxul care devine accesibil”.
Compania de asigurări Signal Iduna Asigurare Reasigurare a primit aprobarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) pentru achiziționarea Ergo Asigurări și Ergo Asigurări de Viață. Compania deține două dintre aprobările necesare pentru finalizarea tranzacției, a Consiliului Concurenței și a ASF.
Signal Iduna Asigurare Reasigurare anunță că „va demara procesul de integrare a activităților Ergo Asigurări de Viață, precum și a portofoliului de clienți și produse, care se estimează că va fi finalizat până la încheierea acestui an. Ergo Asigurări urmează să continue activitatea ca societate independentă pe piața de asigurări din România. Cele două entități Ergo vor fi integrate sub brandul Signal Iduna.
Managementul Ergo Asigurări SA va fi asigurat de către Consiliul de Administrație, cu următoarea componență: Tiberiu Maier, în calitate de Președinte, Mesut Yetiskul și Mark Osterloff, în calitate de Membri. Componența Consiliului de Supraveghere ce va asigura conducerea Ergo Asigurări de Viață S.A. va fi formată din: Tiberiu Maier în calitate de Președinte, Mihaela Drugă și Mark Osterloff, în calitate de Membri. Preluarea mandatelor va avea loc după aprobarea acestora de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)”.
Tiberiu Maier (foto), președinte al Directoratului Signal Iduna Asigurare Reasigurare: „Primirea tuturor aprobărilor pentru achiziționarea Ergo Asigurări și Ergo Asigurări de Viață din partea organismelor abilitate și ulterior finalizarea tranzacției ne va permite să ne dezvoltăm în continuare portofoliul, marcând una dintre etapele cu cea mai mare însemnătate în activitatea Signal Iduna pe piața de asigurări din România. Am identificat o compatibilitate notabilă cu cele două companii prin prisma modelului de business, ce va aduce posibilitatea extinderii operațiunilor noastre în piața locală prin completarea portofoliului cu o gamă extinsă de soluții pentru nevoile actuale ale clienților. Totodată, apreciem modul în care adecurs întreg procesul de tranzacționare și colaborare cu reprezentanții Ergo.”
Totodată, Signal Iduna Asigurare Reasigurare precizează că „finalizarea tranzacției nu va aduce schimbări asupra contractelor de asigurare Ergo deja existente. Acestea se vor derula în continuare cu respectarea tuturor standardelor de calitate și profesionalism, clienții Ergo având la dispoziție aceleași canale de comunicare pentru accesarea asigurărilor sau a celorlalte servicii. Fiecare decizie ce urmează a fi luată pe parcursul procesului de integrare, va fi menită să sprijine nevoile clienților actuali și potențiali.
Principalul obiectiv pe care Signal Iduna Asigurare Reasigurare îl va avea în perioada următoare îl reprezintă integrarea companiei Ergo Asigurări de Viață. De asemenea, obținerea de sinergii cu privire la misiune și valori, alături de extinderea portofoliului de produse și servicii pentru Ergo Asigurări, vizează alinierea la standardele de calitate oferite deja clienților de companie. Pe lista planurilor strategice ale companiei se numără și investițiile în digitalizare, eficientizarea proceselor în cadrul companiilor și între companii, oferirea de servicii de calitate și produse inovatoare prin parteneriatele cu brokerii de asigurare, direct și prin intermediul altor parteneriate”.
Signal Iduna se caracterizează ca „liderul pieței de asigurări private de sănătate la nivel local, conform raportului Autorității de Supraveghere Financiară aferent trimestrului al treilea din 2021. Portofoliul companiei include, de asemenea, și polițe de asigurări de viață și de accident. În anul 2020, volumul primelor brute subscrise raportat a depășit 129 milioane de lei, reprezentând o creștere de 27% față de anul anterior. La finalul anului 2020, Ergo Asigurări a raportat un volum al primelor brute subscrise de 47,7 milioane lei, iar Ergo Asigurări de Viață a înregistrat o valoare de 14,3 milioane de lei”.
EximBank prelungește până la 31 martie 2022 schema de asigurare pe termen scurt a riscurilor temporar non-piață pe care o oferă în numele și în contul statului român exportatorilor români în derularea relațiilor comerciale cu partenerii din ţările UE şi OECD.
EximBank reamintește că produsul de asigurare „a fost lansat în contextul pandemiei COVID-19, pentru a susține continuarea activității exportatorilor români şi păstrarea locurilor de muncă prin preluarea riscurilor comerciale şi politice aferente debitorilor din ţările Uniunii Europene şi OECD și era valabil până la 31 decembrie 2021.
Facilitatea se adresează tuturor categoriilor de exportatori – întreprinderi mici, mijlocii şi mari – pentru care EximBank poate acoperi până la 85% din pierderile înregistrate ca urmare a producerii unor riscuri comerciale și politice aferente partenerilor comerciali din ţările Uniunii Europene şi OECD”.
Traian Halalai, președintele executiv al EximBank: „În urma reevaluării situației generate de pandemia Covid-19, Comisia Europeană a considerat că există în continuare o capacitate insuficientă a sectorului privat de a acoperi toate riscurile justificabile din punct de vedere economic pentru exporturile către țările UE şi OECD și a decis prelungirea valabilității acestei scheme de asigurări. Astfel a fost creat cadrul pentru ca EximBank să asigure continuitatea acestei scheme de ajutor și să poată prelua riscurile comerciale și politice oferind exportatorilor posibilitatea să încheie noi contracte sau să le prelungească pe cele existente în condiții de siguranță crescută. Continuăm așadar să venim cu soluții financiare adaptate condițiilor economice actuale, în linie cu nevoile și asteptările companiilor românești care beneficiază astfel de un nivel de susținere similar cu cel al companiilor europene”.
EximBank subliniază că prin intermediul acestei scheme de ajutor, „asigură, în numele şi în contul statului român, pe o perioadă de asumare a riscului mai mică de doi ani (care include durata de fabricaţie şi durata de rambursare), creanţele rezultate din tranzacțiile de export bunuri și servicii, împotriva riscurilor temporar non-piață. Asigurarea acoperă maximum 85% din pierderea asigurată în perioada de pre-livrare sau post-livrare, urmare producerii riscurilor comerciale (rezilierea arbitrară a unui contract de către un debitor privat, insolvenţa debitorului privat și a garantului său, neplata prelungită de către un debitor privat și de către garantul său a unei datorii rezultate din contract) și/sau politice (un debitor public sau o ţară împiedică realizarea unei tranzacţii de export; riscuri care excedează voinţei cumpărătorilor individuali sau care nu sunt în responsabilitatea cumpărătorilor individuali; riscul ca o ţară să nu transfere sau să nu permită transferul în ţara asiguratului a sumelor plătite de debitorii situaţi în acea ţară, forţă majoră în afara ţării asiguratului, inclusiv război).
În calitatea sa de Export Credit Agency (ECA) în România, EximBank a dezvoltat și oferă în numele și în contul statului român produse de asigurare care protejează încasările exportatorilor împotriva riscurilor asociate partenerilor externi şi a riscurilor asociate ţării de destinaţie și facilitează accesul la produsele de finanțare, putând fi cesionate în favoarea băncilor finanțatoare, pentru completarea mix-lui de garanții”.
Dacă anul trecut, în luna iubirii, compania Reveal Marketing Research
a derulat un studiu care a analizat impactul campaniilor de promovare a
Valentine’s Day și Dragobete asupra publicului român, precum și ce fel
de abordare este mai apreciată, anul acesta, compania a dezvoltat un
studiu pentru a afla percepția românilor față de căsătorie în anul 2022.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2020 s-au înregistrat 81343 căsătorii, cel mai mic număr de căsătorii înregistrat din 1946 până în prezent. Faţă de anul 2019, în 2020 s-au înregistrat cu 47267 căsătorii mai puţine.
Aspirații la căsătorie: Când?
O expresie a schimbărilor majore de la nivelul societății românești o
reprezintă evoluția vârstei de căsătorie. Spre deosebire de realitatea
zugrăvită de datele statistice,
vârsta ideală pentru căsătorie, în percepția românilor, se plasează cu
precădere în intervalul 26-28 ani – 26 de ani reprezentând vârsta ideală
pentru femei, iar 28 de ani reprezentând vârsta ideală pentru bărbați.
De asemenea, datele obţinute sugerează faptul că aproape jumătate din
numărul subiecţilor – 47% – au o părere mai bună asupra căsătoriei în
detrimentul concubinajului. Totodată, solicitînd respondenților să se
pronunţe asupra subiectului cu privire la formarea propriei familii în
viitorul apropiat, aproape 1 din 5 persoane necăsătorite nu
intenționează să se căsătorească sau să aibă o relatie pentru toată
viața. Procentele sunt de 12% pentru bărbați și 25% pentru femei – mai
ales în cazul celor singure si divorțate.
Pe categorii de vârstă, 70% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 24
și 35 de ani prezintă probabilitatea cea mai mare de a se căsători în
viitorul apropiat, urmați de tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24
de ani (69%).
Contrar acestui procent, 34% din subiecţi nu doresc să se
căsătorească, dar își doresc să aibă o relație cu un singur partener
pentru toată viața.
Studiul realizat reliefează, de asemenea, o varietate de opinii ale
subiecţilor cu privire la motivele pentru care tinerii din ziua de azi
nu vor să se căsătorească. În opinia acestora, motivele capătă
următoarele forme:
Lipsa banilor sau a bunurilor materiale – 55%
Frica de eșec sau de a nu face alegerea potrivită – 44%
Presiunea planurilor profesionale – 39%
Validitatea unei căsnicii. Idealuri și responsabilități.
55% dintre respondenți consideră că o căsnicie este validă doar dacă a
fost recunoscută oficial – în acte, iar 51% consideră că acesta este
validă doar dacă a avut binecuvântarea unui preot.
De altfel, doar 37% dintre respondenți consideră că într-o căsnicie
bărbatul trebuie să fie mai mare ca vârstă decât femeia, scăzând o dată
cu creșterea vârstei pentru respondenți – astfel că, 56% dintre tinerii
între 18-24 de ani sunt de acord cu această afirmație, și doar 28%
dintre persoanele cu vârste între 45-55 de ani.
Aceeași tendință o putem observa și în cazul respondenților care consideră că persoana care trebuie să se preocupe mai mult de casă și de creșterea copiilor este femeia. 30% dintre persoanele de peste 55 de ani sunt de acord cu această afirmație, iar procentul crește proporțional până la tinerii de 18-24 de ani, care sunt de acord cu această afirmație în proporție de 55%, pentru un total de 36 de procente.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development. Cu o expertiză în peste 20 de industrii, Reveal Marketing Research crede că cercetarea de piață reprezintă baza deciziilor corecte și a poziționării brandurilor. Soluțiile calitative și cantitative ajută de 13 ani companii din România și Europa.
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 21-25 ianuarie 2022, pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban și rural. Mărimea eșantionului a fost de 1.007 respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%.
Ediția 2022 a Programului IMM Invest poate demara în acest moment ca urmare a publicării în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern nr.206/14.02.2022 prin care Guvernul României a aprobat continuarea programului IMM INVEST ROMÂNIA și a subprogramului AGRO IMM INVEST, cu alocarea plafoanelor de garantare pentru anul 2022 pe fiecare program.
FNGCIMM, în calitate de organism de implementare al acestor programe, în strânsă colaborare cu Ministerul Finanțelor și cu partenerii bancari, asigură derularea optimă a mecanismelor de garantare a creditelor ce vor fi acordate de către finanțatori și a alocat deja resursele necesare pentru analiza cu operativitate a solicitărilor înscrise de potențialii beneficiari pe platforma www.imminvest.ro.
Față de etapele anterioare, programul este lansat în acest an mult mai devreme, permițând întreprinzătorilor un acces cât mai timpuriu la finanțarea planurilor de afaceri pe baza unui plafon de garantare în valoare totală de 7,5 miliarde lei din care 5 miliarde lei sunt alocați pentru IMM INVEST și 2,5 miliarde lei pentru AGRO IMM INVEST.
Aflat la cea de-a treia ediție, Programul IMM Invest cu subprogramul său Agro IMM Invest este instrumentul financiar de susținere a IMM-urilor cu cel mai mare succes din ultimii 30 de ani. În 2020 au beneficiat de credite cu garanții de stat un număr de peste 25.000 de firme iar în 2021 aproximativ 20.000 de firme au obținut finanțări şi garanţii cu cca. 1 miliard de lei mai mult față de anul anterior.
„FNGCIMM a început alocarea plafoanelor de garantare ce vor fi distribuite în cel mai scurt timp finanțatorilor și avem toate motivele să fim încrezători că sistemul bancar va continua și în 2022 finanțarea companiilor și susținerea mediului de afaceri. Vreau să-i asigur pe potențialii beneficiari și pe finanțatori că programul este operațional iar noii întreprinzători se pot bucura de avantajele sale, alăturându-se celor 45.000 de antreprenori care derulează deja activități finanțate prin IMM Invest și Agro IMM Invest. Pe baza experiențelor anterioare sperăm să le depășim așteptările, iar plafonul de garantare alocat pentru 2022 să fie consumat integral în cât mai scurt timp. Accesați IMM INVEST și AGRO IMM Invest și nu ratați oportunitatea de a beneficia de cele mai avantajoase instrumente financiare disponibile în acest moment pe piața bancară.”, a transmis Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM.”
Programul guvernamental IMM Invest România și Subprogramul AGRO IMM Invest facilitează accesul IMM-urilor la finanțare în vederea asigurării lichidităților necesare derularii activității curente sau pentru investiții. FNGCIMM SA-IFN acordă garanții în numele și în contul statului, în procent de până la 90% din valoarea finanțarii, toate costurile de finanțare fiind acoperite din schema de ajutor de stat, atașată programului. Dobânzile vor fi subvenționate integral pe o perioadă de 8 luni de la data primei utilizări a creditului, dar nu mai târziu de 30 iunie 2023. Comisionul de garantare datorat FNGCIMM și comisionul de risc datorat Ministerului Finanțelor vor fi subvenționate de stat, pe toată durata derulării creditului.
Rezultatele implementării programului IMM INVEST ROMÂNIA ediția 2021, demarat în data de 23.04.2021, înregistrează circa 17.000 de credite garantate, cu o valoare a solicitărilor de garantare aprobate de către FNGCIMM de peste 10.5 miliarde lei, ce au susținut credite de peste 12,8 miliarde lei. Subprogramul AGRO IMM Invest este primul program guvernamental adaptat nevoilor specifice IMM-urilor din sectorul agricol, pescuit, acvacultură precum și ale sectorului alimentar. Ajutorul de stat aferent acoperă costurile de finanțare și include, ca facilitate suplimentară față de IMM INVEST, o componentă de grant de 10% din valoarea finanțării. De la lansarea sa, în luna aprilie 2021, prin subprogramul AGRO Invest au fost acordate 2.500 de credite/garanții solicitate de IMM-uri, valoarea totală a solicitărilor de garantare aprobate de FNGCIMM depășind 2,1 miliarde lei, cu o valoare a finanțării de peste 2,6 miliarde lei.
