Acasă Blog Pagina 246

Liberalizarea pieței de gaze naturale – câmp de bătălie electorală?

Dan Bădin,
Partener Servicii Fiscale, Deloitte România (foto)

Liberalizarea pieței gazelor naturale, în vigoare începând cu data de 1 iulie, beneficiază de un tratament care demonstrează, o dată în plus, că autoritățile române nu se dezmint – reglementări adoptate în regim de urgență, fără consultare cu partenerii implicați și cu efecte incerte pentru „beneficiarii” invocați. Așadar, sunt ignorate de legiuitori, din nou, aspecte normale în procesul legislativ, cum ar fi realizarea unei analize de impact, consultarea mediului de afaceri sau predictibilitatea, cu atât mai necesară în această perioadă dominată de incertitudini suplimentare.

Proiectul pentru modificarea legii energiei electrice și a gazelor naturale, publicat pe site-ul Camerei Deputaților, care, printre altele, prevede aplicarea unui impozit suplimentar pe venitul furnizorilor de gaze, a fost amendat în faza finală a dezbaterilor parlamentare, cu o zi înainte de votul final în Camera Deputaților, deși acesta a fost inițiat în urmă cu mai bine de opt luni. Numărul amendamentelor este impresionant, nu numai față de textul inițial al legii, ci și față de textul adoptat de Senat în octombrie anul trecut. Bineînțeles, proiectul de lege nu are prevăzut un termen de intrare în vigoare, decât pe anumite articole, ceea ce înseamnă că prevederile se aplică imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Deși scopul declarat al acestor reglementări este de a elimina barierele din această piață și de a favoriza ieftinirea gazelor pentru consumatorii casnici, este de așteptat ca efectul să fie contrar. Chiar dacă nu poate fi contestată validitatea multor modificări, exista prevederi ale acestui proiect legislativ care ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale. Mai poate exista piață liberă când se legiferează modul în care se calculează prețul? Duce creșterea costurilor fiscale la ieftinirea gazelor? Sunt consumatorii vulnerabili adevărații beneficiari? Se încurajează producția internă de gaze sau importurile? Și, de ce nu, este cumva folosită această lege în scopuri de propagandă electorală?

Cum va influența acest nou impozit prețurile pentru consumatorii finali?

Dincolo de faptul că o astfel de măsură reprezintă o intervenție impredictibilă a statului într-o piață liberalizată și contrară angajamentelor asumate de România la nivelul Uniunii Europene, cel mai probabil introducerea noului impozit va avea un impact negativ asupra consumatorilor finali, în loc să îi avantajeze.

Potrivit proiectului de lege, taxa de 90% se va aplica pe diferența dintre prețul real de achiziție și prețul reglementat al producătorilor în valoare de 68 lei/MWh, atunci când prețul de achiziție este mai mic decât cel reglementat. Diferența de 10% rămâne la furnizor. În aceste condiții, în care i se majorează costurile fiscale, ce opțiuni are la îndemână furnizorul – să scadă sau să crească prețul pentru consumatorul final/producătorul vizat?

Prevederea se propune a fi valabilă până la data de 30 iunie 2021. Legea, adoptată de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, va merge spre promulgare la președinție. Până la publicarea în Monitorul Oficial, însă, actul poate fi contestat la Curtea Constituțională sau întors în Parlament de președinte spre reexaminare.

Consumatorul vulnerabil, deși nedefinit, este „beneficiarul” din oficiu

Potrivit proiectului, impozitarea suplimentară a veniturilor obținute de furnizori din vânzarea gazelor naturale se aplică doar pentru cantitățile achiziționate de clienții casnici și de producătorii de energie termică pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică destinată consumului populaţiei. Impozitul (deși nu este denumit ca atare în lege) nu se aplică pentru gazele din import sau cele înmagazinate. În aceste condiții, pare că, din nou, vor fi favorizați producătorii din alte țări din care se importă gaze în România (lista nefiind prea lungă), iar cei locali vor pierde masiv din competitivitate. Așa se încurajează, spre exemplu, mult trâmbițata exploatare a zăcămintelor din Marea Neagra?

Inițiatorii proiectului de lege spun că banii astfel colectați vor fi folosiți „exclusiv pentru protecția clienților vulnerabili”. Rămâne de văzut cum se va aplica această mențiune, în condițiile în care legislația nu prevede o definiție clară a consumatorului vulnerabil. Guvernul s-a angajat, prin Ordonanța 1/2020, de modificare a OG 114/2018, să reglementeze, în acest an, statutul şi regimul juridic al consumatorului vulnerabil, precum şi modalitatea de finanţare a acestuia. Până atunci, însă, nu se știe cum vor fi folosiți banii obținuți din acest impozit suplimentar, iar consumatorii vulnerabili vor rămâne beneficiari doar în teorie.

Liberalizarea pieței, intens reglementată

Proiectul de lege menționat nu este singura inițiativă legislativă recentă pe piața gazelor. În paralel, reprezentanții guvernului susțin că liberalizarea pieței va determina o scădere a tarifelor pentru populație de 10-15% dar, în timp ce anunță că au fost ridicate „ultimele bariere” din calea liberalizării, adoptă noi măsuri care indică exact contrariul. Este vorba, în principal, de Ordonanța de Urgență adoptată cu doar câteva zile înainte de liberalizare, prin care producătorii locali sunt obligați să vândă 40% din producția totală de gaze pe piața centralizată la prețul de referință stabilit la Bursa din Viena.

Noul prag, de 40%, este valabil și pentru gazele extrase din Marea Neagră, acolo unde exista obligativitatea vânzării a 50% din producţie pe pieţele centralizate. Așadar, dincolo de reducerea pragului de la 50% la 40%, măsura nu face decât să înlocuiască o barieră cu alta, ce-i drept, puțin mai joasă. În plus, este de menționat faptul că ordonanța este prevăzută să intre în vigoare la data de 1 iulie 2020, însă nu este încă publicată în Monitorul Oficial.

Predictibilitatea în an electoral

Așadar, asistăm, din nou, la reglementări adoptate peste noapte, fără consultare, cu încălcarea reglementărilor europene și fără a fi impuse de o urgență reală. Lipsa de predictibilitate revine în actualitate, iar încrederea investitorilor este, încă o dată, pusă la încercare, într-o perioadă în care atragerea de noi investiții ar trebui să reprezinte prioritatea zero a autorităților române. În mod special în domeniul energiei, atragerea de investiții este vitală, atât pentru modernizarea capacităților de producție, stocare și distribuție, cât mai ales pentru demararea exploatării gazelor din Marea Neagră (unde este nevoie și de modificarea legislației, promisă de aproape un an, caz în care ar fi perfect justificată urgența).

În concluzie, liberalizarea pieței gazelor din România pare să se înscrie perfect în specificul național, pe principiul „să se liberalizeze, primesc, dar să nu se schimbe nimic”. În plus, fiind vorba de un domeniu cu puternic impact emoțional pentru cetățeni, principalele forțe politice, care controlează fiecare câte o instituție cu putere de legiferare (Guvernul și Parlamentul, colorate diferit din punct de vedere politic) încearcă să capitalizeze electoral acest subiect, fără să țină cont de efectele generate asupra tuturor părților implicate și de modul în care este afectată încrederea investitorilor, prezenți și potențiali, în țara noastră. Pare că singurul lucru predictibil într-un an electoral rămâne impredictibilitatea.

Furnizorii de gaze au fost consecvenți, nu au scăzut prețurile la populație

0

Cu un popor sărac așa cum este românul, dar care consideră ca o economie la factura de gaze de câteva sute de lei este prea puțin pentru a încerca să schimbe furnizorul de gaze nu vom asista la o schimbare prea curând a comportamentului furnizorilor din România. Însă cu siguranță vom asista la o agitație mare a consumatorilor în luna decembrie 2020, atunci când vor achita primele facturi de gaze cu consumuri importante.

Datele Barometrului de Securitate Energetică realizat sub egida Academiei Române publicate în data de 24 iunie 2020, arată că un număr mare de români nu dețin informații despre cum să își schimbe furnizorul de gaze, le este teamă de liberalizarea pieței de gaze și le este frică să-și părăsească furnizorul actual de frica de a nu rămâne fără gaze. Astfel, estimăm că 95% din consumatorii actuali de gaze nu vor semna un contract de gaze până la 1 iulie 2020 și vor primii gaze în continuare în baza contractului existent la prețul stabilit de furnizorii săi.

Consecvenți celor declarate furnizorii de gaze naturale nu au scăzut prețurile gazelor naturale, indifferent de cât de mult au scăzut prețurile gazelor achiziționate de aceștia, indifferent de promisiunile autorităților, care garantau scăderi de 10-15%, indifferent de amenințările cu controale. Astfel, constatăm adevărata putere a unor companii multinaționale sau naționale și incapacitatea instituțională a României de a-și apăra cetățenii.  Companiile au de partea lor legea, echipe profesioniste (cetățeni români bine plătiți), lobbyiști (politicieni, instituții ale statului) și avantajul mentalității: ”merge și așa”. Cetățenii au la dispoziție Ø.

Fiecare leu la care ar renunța furnizorii care livrează gaze în prezent populației înseamnă o diminuare a profitului brut pentru gazele consumate de populație la nivelul unui an cu cca. 8 mil euro/an.

Astfel, este important de apreciat că exclusiv populația României, va contribui în acest an la un profit de cca 135 mil euro pentru furnizorii de gaze.

Comisia lansează o consultare publică privind o Nouă agendă a consumatorului

Comisia Europeană a lansat o consultare publică deschisă la nivelul UE cu privire la noua politică europeană de protecție a consumatorilor pentru perioada următoare, așa-numita „Nouă agendă a consumatorului”. Consultarea publică va oferi informații valoroase pentru stabilirea Noii agende a consumatorului pe care Comisia Europeană intenționează să o adopte până la sfârșitul anului 2020.30/06/2020

Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: Transferul multor activități ale consumatorilor online, efectele schimbărilor climatice și, cel mai recent, pandemia de coronavirus au subliniat necesitatea unei noi analize a principalelor provocări cu care se confruntă consumatorii, precum și a celor mai bune modalități de a le soluționa. Cetățenii și întreprinderile europene au nevoie de o politică de protecție a consumatorilor care să reflecte atenția vastă care se acordă aspectelor precum sustenabilitatea, utilizarea pe scară largă a tehnologiilor digitale și globalizarea fără precedent a piețelor de consum. De aceea, încurajez cetățenii, întreprinderile, organizațiile de consumatori și legiuitorii să își facă vocile auzite. 

Noua agendă va stabili principalele priorități ale politicii de protecție a consumatorilor în UE pentru anii următori. Aceasta va urmări să actualizeze politica UE de protecție a consumatorilor în domenii-cheie, cum ar fi: abordarea noilor provocări aduse de digitalizare, importanța sporită a aspectelor legate de mediu, nevoia din ce în ce mai mare de cooperare internațională, problema asigurării corecte a drepturilor consumatorilor și protejarea consumatorilor vulnerabili. De asemenea, noua agendă va trage învățăminte și va ține seama de impactul crizei provocate de coronavirus.

Pentru a-și atinge obiectivele, Noua agendă a consumatorului va propune o cooperare intensificată între Comisie și statele membre ale UE, precum și cu principalele părți interesate, inclusiv organizațiile consumatorilor și întreprinderile. Consultarea publică deschisă lansată astăzi cuprinde întrebări referitoare la strategia generală privind politica de protecție a consumatorilor, la consolidarea poziției consumatorilor pentru tranziția verde, precum și la revizuirea Directivei privind creditele de consumCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• și a Directivei privind siguranța generală a produselor.

Ajutoare de stat: Comisia extinde Cadrul temporar pentru a sprijini în continuare întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate și pentru a încuraja investițiile private

Comisia Europeană a adoptat o a treia modificare prin care extinde domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat la 19 martie 2020 pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Cadrul temporar a fost modificat pentru prima dată la 3 aprilie 2020 astfel încât să se ofere mai multe posibilități de sprijin public pentru cercetarea, testarea și fabricarea de produse relevante pentru combaterea pandemiei de coronavirus, să se protejeze locurile de muncă și să se sprijine în continuare economia. La 8 mai 2020, Comisia a extins a doua oară domeniul de aplicare al Cadrului temporar pentru a include măsuri de recapitalizare și de datorie subordonată.30/06/2020

Margrethe Vestager, vicepreședinta executivă responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Microîntreprinderile, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate au un rol extrem de important în redresarea economică a Uniunii. Acestea au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități provocată de pandemia de coronavirus și se confruntă cu dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la finanțare. Astăzi am extins cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să sprijine și mai mult aceste întreprinderi. De asemenea, am introdus condiții care să ofere stimulente investitorilor privați, astfel încât aceștia să participe alături de stat în recapitalizări, reducând astfel nevoia de ajutor de stat și riscul de denaturare a concurenței. În cele din urmă, reamintim că ajutoarele de stat nu sunt condiționate de delocalizarea producției sau a unei alte activități a beneficiarului dintr-o regiune a Uniunii în alta, întrucât piața Uniunii este unică și reprezintă cel mai mare atu de care dispunem. Continuăm să colaborăm îndeaproape cu statele membre pentru a ajuta întreprinderile europene să facă față acestei crize și să revină puternic, menținând în același timp condiții de concurență echitabile în beneficiul tuturor consumatorilor și întreprinderilor europene.”

Sprijin pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici, inclusiv pentru întreprinderile nou-înființate

Scopul principal al Cadrului temporar este de a oferi un sprijin specific întreprinderilor viabile care au intrat în dificultate financiară ca urmare a pandemiei de coronavirus. Prin urmare, societățile care se aflau deja în dificultate înainte de 31 decembrie 2019 nu sunt eligibile pentru a primi ajutoare în temeiul cadrului temporar, dar pot beneficia de ajutor în temeiul normelor existente privind ajutoarele de stat, în special în temeiul Orientărilor privind salvarea și restructurareaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••. Aceste orientări stabilesc condiții clare potrivit cărora aceste societăți trebuie să stabilească planuri de restructurare solide care să le permită să atingă viabilitatea pe termen lung.

În același timp, microîntreprinderile și întreprinderile mici (adică cele cu mai puțin de 50 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală și/sau totalul bilanțului anual mai mic sub 10 milioane EUR) au fost afectate în mod deosebit de lipsa de lichidități cauzată de impactul economic al actualei pandemii de coronavirus, exacerbând dificultățile cu care se confruntau în ceea ce privește accesul la finanțare în comparație cu întreprinderile mai mari. Dacă nu sunt remediate, aceste dificultăți ar putea duce la un număr mare de falimente ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici, cauzând perturbări grave pentru întreaga economie a UE.

Prin modificările adoptate astăzi se extinde cadrul temporar pentru a le permite statelor membre să acorde sprijin public în temeiul cadrului temporar tuturor microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, chiar dacă acestea se aflau deja în dificultate financiară la 31 decembrie 2019.

Sprijinul va fi acordat cu excepția cazului în care aceste societăți se află în proceduri de insolvență, au primit ajutor pentru salvare pe care nu l-au rambursat sau fac obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Având în vedere dimensiunea redusă a acestui tip de întreprinderi și implicarea lor restrânsă în tranzacții transfrontaliere, ajutoarele de stat temporare acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor mici sunt mai puțin susceptibile să denatureze concurența pe piața internă decât ajutoarele de stat acordate întreprinderilor mai mari.

Această modificare va spori în mod efectiv posibilitățile de sprijinire a întreprinderilor nou-înființate – majoritatea acestora intrând în categoria microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici – în special a celor inovatoare, care ar putea înregistra pierderi în faza lor de creștere, dar care sunt esențiale pentru redresarea economică a Uniunii.

Comisia reamintește, de asemenea, că toate întreprinderile mici și mijlocii care la 31 decembrie 2019 aveau mai puțin de trei ani de existență ar putea beneficia deja de măsurile de ajutor prevăzute în cadrul temporar, cu condiția să nu facă obiectul unei proceduri de insolvență, să nu fi primit ajutor pentru salvare pe care să nu îl fi rambursat sau să nu facă obiectul unui plan de restructurare în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat.

Stimulente pentru participarea investitorilor privați la măsurile de ajutor vizând recapitalizarea în contextul redresării în urma pandemiei de coronavirus

Comisia a adaptat, de asemenea, condițiile aferente măsurilor de recapitalizare în temeiul cadrului temporar pentru cazurile în care investitorii privați contribuie la majorarea capitalului întreprinderilor împreună cu statul.

Aceste modificări vor încuraja infuziile de capital cu o participare privată semnificativă în întreprinderi, limitându-se astfel nevoia finanțării prin intermediul ajutoarelor de stat și riscul de denaturare a concurenței. În special, dacă statul decide să acorde ajutoare pentru recapitalizare, dar investitorii privați contribuie în mod semnificativ la creșterea capitalului (în principiu, cu cel puțin 30 % din noua infuzie de capital) în aceleași condiții ca statul, interdicția de achiziționare și plafonul referitor la remunerarea conducerii sunt limitate la trei ani. În plus, interdicția privind plata dividendelor nu li se aplică deținătorilor de noi acțiuni și nici deținătorilor de acțiuni existente, cu condiția ca aceștia din urmă să reprezinte, în total, mai puțin de 10 % din societate.

Astfel, întreprinderile vor fi stimulate să caute contribuții pentru nevoile lor de capital atât pe piață, cât și de la stat, asigurându-se, în același timp, garanții pentru a se menține concurența efectivă pe piața unică.

În conformitate cu principiul neutralității față de proprietatea publică sau privată din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prin modificarea de astăzi, întreprinderile care dețin o participație de stat existentă vor putea să atragă capital de la acționarii lor, în mod similar întreprinderilor private. În cazul în care sunt îndeplinite condițiile de mai sus în ceea ce privește participarea investitorilor privați la majorarea de capital, iar statul este un acționar existent (adică deținea acțiuni înainte de acordarea ajutorului de recapitalizare) ce investește proporțional cu participația sa existentă, Comisia nu consideră necesară impunerea unor condiții specifice în ceea ce privește ieșirea statului.

Protecția pieței unice și asigurarea unor condiții de concurență echitabile

Prin această modificare, Comisia a clarificat faptul că ajutoarele nu ar trebui să fie condiționate de relocarea activității de producție sau a unei alte activități a beneficiarului din altă țară din Spațiul Economic European (SEE) către teritoriul statului membru care acordă ajutorul, întrucât o astfel de condiție ar fi deosebit de dăunătoare pentru piața internă.

Context

La 19 martie 2020, Comisia a adoptat, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, un nou Cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul pandemiei. Acesta a fost modificat la 3 aprilie și 8 mai 2020. Cadrul temporar recunoaște faptul că întreaga economie a UE se confruntă cu perturbări grave și le permite statelor membre să recurgă la flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia, limitând totodată orice consecințe negative care ar putea afecta condițiile de concurență echitabile de pe piața unică.

La 13 martie 2020, Comisia a adoptat Comunicarea privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19 în care prezintă aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea plății impozitelor sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor în materie de ajutoare de stat. Statele pot, de asemenea, să le ofere societăților compensații pentru prejudiciile suferite din cauza pandemiei și cauzate direct de aceasta. Astfel de compensații pot fi utile pentru a sprijini sectoarele care au fost în mod special afectate, cum ar fi transporturile, turismul, industria hotelieră și comerțul cu amănuntul.

Europa mai aproape de cetățeni: Comisia Europeana lansează un apel pentru o generație moderna EUROPE DIRECT

Comisia Europeană lansează un apel în vederea selecției unei noi generații de centre EUROPE DIRECT pentru perioada 1 mai 2021- 31 decembrie 2025. Scopul EUROPE DIRECT este de a face Europa mai accesibilă oamenilor de la nivel local și regional, dar și de a dezbate împreuna cu ei despre Uniunea Europeană și politicile sale, priorități și viitor.30/06/2020

EUROPE DIRECT vor informa cetățenii despre Uniunea Europeană și vor organiza activități cum ar fi dezbateri locale cu cetățenii, crearea de parteneriate locale, inclusiv cu presa și vor susține instituțiilor europene pentru o mai bună înțelegere a  sensibilităților, preocupărilor și opiniei publice din respectivele zone geografice.

Suma totală estimată alocată pentru România în 2021 (mai-decembrie) este de  563.208 Euro. Pentru perioada 2022-2025, grantul anual dedicat fiecărui centru EUROPE DIRECT va fi de 30.400 Euro. Propunerile de proiect sunt așteptate pana in 15 octombrie 2020.

Pentru detalii și  procedura de transmitere a propunerilor:

Mixerul multicanal ATEN UC9020, premiat la NAB Show

ATEN International Co., Ltd. (TWSE: 6277) – cel mai mare furnizor de echipamente de conectivitate AV/IT și soluții de administrare, cu subsidiară inclusiv în Romania – a obținut premiul Future Best în cadrul NAB Show pentru mixerul AV multicanal – UC9020 StreamLIVE™ HD, soluție care „le permite utilizatorilor să înregistreze, să transmită și să comute între două surse de semnal video Full HD, creând în acest fel un cadru de producție profesional, dinamic, cu mai multe camere”.

Bogdan Mihalcea, Country Manager ATEN Romania, subliniază: „Noua realitate ne provoaca sa lucram tot mai mult remote, dar si sa ne facem cunoscuta munca de la distanta, iar ATEN a venit constant in intampinarea nevoilor pietei cu solutii care sa sustina aceste nevoi. Dupa ce anul trecut UC9020 StreamLIVE HD a primit premiile Computex Best Choice Award 2019, Good Design Award 2019 si Video Edge Product Innovation 2019, recent a primit premiul Future Best in cadrul NAB Show. Aceasta demonstreaza ca echipamentul nu doar raspunde nevoilor actuale ale industriei, dar are si calitatile necesare pe viitor pentru acest domeniu in plina evolutie, cum este streamingul live, simplificand procesul de productie video”.

Evaluarea a fost făcută de ingineri și experți din industrie, în funcție de criterii precum inovații, dotări, raport performanță/preț, grad de satisfacere a cerințelor și necesităților.

Din punct de vedere tehnic, ATEN UC9020 StreamLIVE™ HD este caracterizat prin aceea că „oferă utilizatorilor o soluție completă de streaming live la calitate TV, ce integrează posibilitatea de a captura două surse de semnal video 1080p, ieșire 4K pentru redare, switch video, funcție de streaming 1080p, funcție de conversie video, splitter video și mixer audio – totul într-un pachet compact. Mai mult decât atât, aplicația ATEN OnAir poate fi folosită pentru a transforma orice iPad într-o interfață tactilă dedicată controlului, redării, monitorizării, editării în timp real și organizării diferitelor elemente utilizate la mixare. Proiectat special pentru a simplifica activitatea de producție video, UC9020 StreamLIVE™ HD  reduce semnificativ necesarul de echipament și cabluri utilizate de obicei în acest domeniu. Suplimentar, formatul său compact îi asigură o portabilitate fără precedent. De aceea, este ideal pentru promovare de produse comerciale, conferințe și ședinte, prezentări și seminare sau transmisii live ale unor evenimente”.

Propunerile IMM-urilor pentru modificarea Legii societăţilor nr. 31/1990

0

Pe baza proiectatei modificări de către Ministerul Justiției și ONRC a Legii societăților nr.31/1990, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o serie de aprecieri și avansează propriile propuneri.

CNIPMMR enumeră modificările propuse de Ministerul Justiţie şi ONRC pentru simplificarea formalităţilor şi permanentizarea unor măsuri din timpul perioadei de urgenţă:

„-adoptarea, ca soluție definitivă, a măsurii temporare prevazute la art. 27 din O.U.G. nr. 70/2020, in sensul că declarațiile pe proprie raspundere care se anexează la cererea de înregistrare/alte cereri să poată avea forma de înscris sub semnatură privată în formă electronică și să poată fi transmise la oficiul registrului comerțului, în original, prin mijloace electronice, cu semnatură electronică sau prin servicii de poștă și curier;

-eliminarea cerinței de depunere, în susținerea cererilor de înregistrare, a declarației pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legate privind deținerea unor calități (asociat, administrator, cenzor, membru cooperator s.a.), precum și a specimenului de semnatură;

-reglementarea posibilității ca certificatul de înregistrare prevăzut la art. 8 din Legea nr. 359/2004, cu modificările și completările ulterioare, să fie emis și în formă electronică;

-eliminarea obligativității depunerii dovezii privind efectuarea vărsămintelor privind capitalul social și a depunerii actelor de proprietate pentru aporturile în natură, iar în cazut în care printre ele figurează și imobile, a certificatului constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

-eliminarea obligaţiei de publicare în Monitorul Oficial al României a hotărâritor AGA, a extrasului rezoluției la înmatriculare și a notificării privind depunerea actului constitutiv;

– eliminarea depunerii actelor de înregistrare a     fondatorilor, administratorilor, cenzorilor/ auditoritor persoane juridice, pentru persoanele juridice române, pentru care datele pot fi verificate în sistemul informatic integrat al ONRC;

– eliminarea depunerii hotărârii organului statutar privind participarea la constituirea societatii a fondatorilor persoane juridice”.

CNIPMMR subliniază că „susţine toate măsurile prin care se elimină sarcinile birocratice ale întreprinzătorilor, propunând în completarea lor cu un set de măsuri care să asigure o digitalizare a relaţiei stat-antreprenor, astfel:

1. Redactarea unei noi legi a societăților – actuala lege a suferit numeroase modificări de-a lungul anilor, fiind republicată de 2 ori din cauza numărului mare de modificări/completări;

2. Introducerea sediului electronic obligatoriu – e-sediu – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să aibă un sediu electronic pentru asigurarea comuncărilor cu organele administraţie publice;

3. Obligativitatea folosirii semnăturii electronice pentru toți profesioniști –  e-semnatură – toţi profesionişti înregistraţi în Registrul Comerţului trebuie să folosească mijloace de comunciare  elctronică şi toate documentele, cel putin în relaţia cu instituţiile publice, să fie semnate cu semnătură electronică;

4. Introducerea Carnetului de conducere a afacerii – un curs de formare antreprenorială pentru administratorii societaţii, cu exceptia absolvenților de învățământ superior/liceelor economice, asigurându-se astfel un minim pachet de cunostinţe econimice, juridice şi de management;

5. Instituirea obligativitatii aderării la o asociație a mediului de afaceri;

6. Eliminarea obligativității menționării CAEN în Statut – cu excepții: armament, produse chimice etc.,  cu păstrarea doar a obligatiei de autorizare (introducerea prezumției ca  toate codurile  CAEN sunt trecute in Statut/act constitutiv) – se limină astfel procedurile birocratice prin care este necesar să îţi modifici în primă fază Statul pentru a menţiona un nou cod CAEN şi, ulterior, să îl autorizezi sau situţiile în care avem un Statut de 2-3 pagini, urmat de 10 pagini de coduri CAEN;

7. Comasarea formularelor pentru înființare într-unul singur simplificat;

8. Păstrarea posibilității organizării AGA prin sisteme de video-conferință/mijloace electronice”.

Măgurele Science Park, parteneriate cu mediul de afaceri

0

Asociația „Măgurele Science Park” (MSP) – fondatori Consiliul Județean Ilfov, Primăria Măgurele și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, membri asociați Universitatea Politehnica din București și Universitatea din București – anunță continuarea proiectelor de colaborare cu mediul de afaceri, a parteneriatelor cu firme inovatoare: IMM-ri, firme mari, multinaționale, antreprenori, startup-uri: ”Căutăm în mod activ firme pentru crearea de parteneriate prin care să identifice nevoile și competențele tehnologice ale mediului privat, să le promoveze către comunitatea de cercetare și autorități”.

MSP accentuează că prin crearea de parteneriate cu mediul de afaceri, „își propune să reducă din barierele care stau calea colaborării dintre cercetători și antreprenori. O primă barieră se referă, potrivit concluziilor din cadrul dezbaterilor realizate de MSP cu mediul de business și de cercetare, la diferențele de mentalitate și de viziune între firme și instituțiile de cercetare. O altă barieră este lipsa ofertelor concrete de cercetare (dinspre universități, institute naționale de cercetare) pentru companii. Ca soluție, institutele de cercetare pot să se adreseze companiilor, să le înțeleagă nevoile și să le ofere servicii de cercetare”. MSP își reafirmă obiectivul de dezvoltare a economiei inovative, „prin sprijinirea valorizariii rezultatelor C&D și ale sistemelor de spin-off din cadrul universităților și al institutelor de cercetare și participarea la crearea culturii relevante în acest domeniu”.

Aplicație pentru smartphone lansată de Credit Europe Bank România

0

Credit Europe Bank – membră a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV,în România, cu produse şi servicii pentru persoane fizice, IMM-uri şi corporații – anunță lansarea aplicației AVANTAJ2go, prima sa aplicație pentru smartphone dedicată exclusiv clienților posesori de carduri de credit și celor care doresc să obțină un CardAvantaj, Optimo Card sau CEB Diamond. Aplicația este disponibilă gratuit, pentru telefoanele care operează cu sisteme iOS și Android și continuă seria de lansări din 2019, după brățările și stickerele cu același nume, asociate CardAvantaj, Optimo Card și CEB Diamond, destinate creșterii flexibilității și ușurinței utilizării cardurilor de credit Credit Europe Bank și alături de serviciul Apple Pay recent lansat.

Aplicația poate fi descărcată de la Google Play –https://www.cardavantaj.ro/googleplay

App Store – https://www.cardavantaj.ro/appstore

Yakup Çil, președintele Credit Europe Bank România, subliniază: „Prin aplicația AVANTAJ2go continuăm să le punem la dispoziție clienților noștri, dar și doritorilor de carduri de credit Credit Europe Bank, instrumente la îndemână, ușor de utilizat și sigure. Este o modalitate de a sta permanent în contact cu universul CardAvantaj, produsul nostru etalon în piață. Pe lângă lista bogată de opțiuni pe care o oferă de la început aplicația ne propunem să o dezvoltăm în permanență și să extindem funcționalitățile acesteia pe baza feedbackului de la utilizatori, pe măsură ce evoluăm împreună cu clienții noștri în călătoria digitală”.

Alexandru Lăpușan, CEO al Zitec: „Lansarea aplicației mobile pentru echipa Credit Europe Bank este un nou pas în digitalizarea și tehnologizarea instituției, după lansarea recentă a website-ului și a altor instrumente interne digitale. Mă bucur că avem un parteneriat îndelungat cu Credit Europe Bank și le mulțumesc pentru că au ales echipa Zitec să îi însoțească în această călătorie de transformare digitală în beneficiul clienților finali”.

Sub aspect tehnic, Credit Europe Bank informează că „pentru un plus de performanță și scalabilitate, în dezvoltare s-au folosit tehnologii native iOS și Android. Aplicația poate fi descărcată din App Store și Google Play pe dispozitivele ce rulează sisteme de operare iOS, mai noi decât 11.0, sau Android, mai noi decât 5.0 (Lollipop). Proiectul a fost dezvoltat de către Zitec și a venit ca urmare a unei continuări firești de colaborare cu partenerii tradiționali ai CEB în materie de componente digitale strategice de-a lungul timpului.

Utilizatorii aplicației Avantaj2go au control complet, oricând doresc, asupra cardurilor de credit asociate și pot verifica soldul disponibil, istoricul tranzacțiilor, bonusul acumulat, dar și valoarea și scadența ratei lunare. Totodată, prin intermediul aplicației oricine poate vedea cele mai recente campanii și promoții de la magazinele partenere CardAvantaj, unul dintre cele mai populare carduri de credit pentru cumpărături în rate fără dobândă. Utilizatorii mai pot identifica ușor ATM-urile Credit Europe Bank unde se pot face retrageri/depuneri sau plăți și au acces la lista completă de parteneri CardAvantaj, cu facilitarea identificării pe hartă prin coordonatele GPS și prezentarea numărului de rate precum și a promoțiilor active la fiecare partener. Aplicația mai permite controlul opțiunii de plată online cu cardul și posibilitatea de a aplica pentru un CardAvantaj. Accesul în aplicație se face în deplină siguranță prin intermediul unui cod ales de utilizator sau cu ajutorul datelor biometrice, dacă telefonul include un scanner pentru amprente și funcția de recunoaștere facială”.

Universitatea din București, prima poziție în România la Științe naturale, în RUR World University Rankings by Subject

0

Universitatea din București ocupă prima poziție pe plan național în domeniul Științe naturale în ediția 2020 a RUR World University Rankings by Subject realizat de Round University Rankings Agency Rusia. La nivel global, locul ocupat în domeniu este 316. În clasamentul pentru Științe naturale de la noi mai apar Universitatea de Vest din Timișoara (390), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (479). Toate instituțiile astfel clasate sunt membre ale Consorțiului Universitaria.

În domeniul Științe tehnice, Universitatea din București ocupă locul 566 în plan internațional, precedată la nivel național de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (474) și urmată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (581) și de Universitatea Politehnica din București (604).

În clasmentul general, Universitatea din București ocupă locul 481, menținându-se lider național de la înființarea topului, în 2010. În clasamentul la zi se regăsesc de asemenea Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napooca, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

În ansamblu, Round University Ranking – World University Rankings 2020 evaluează 829 de universități din întreaga lume pentru domeniile Științe umaniste, Științele vieții, Științe medicale, Științe naturale, Științe tehnice, Științe sociale, după criterii privind educația, cercetarea, diversitatea internațională, sustenabilitatea financiară. Datele analizate sunt obținute de la compania internațională Thomson Reuters, care realizează anual cercetarea Global Institutional Profiles Project (GIPP). Metodologia completă a clasamentului poate fi accesată aici. Pe măsură ce vor fi analizați toți indicatorii, detaliile cu privire la toate domeniile clasamentului RUR World University Rankings vor fi disponibile aici.

Hagag Development Europe reface Palatul Știrbey

0

Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe a primit certificatul de urbanism pentru autorizarea lucrărilor de restaurare, consolidare și refuncționalizare a clădirii monument istoric Palatul Știrbey. De asemenea, compania a solicitat un aviz adițional pentru reconstruirea corpului anexă unde se afla remiza de trăsuri. Bugetul total alocat este de 20 de milioane de euro.

Yitzhak Hagag, Chairman and Board Controller Hagag Group, subliniază: „Palatul Știrbey este o proprietate cu o valoare arhitecturală inestimabilă. Încă din faza de prospectare a pieței am fost fascinați de stilul neoclasic ascuns în spatele elementelor stilistice exterioare și interioare ale clădirii – astăzi în paragină – și care, fără cuvinte, ne spun povești despre istorie, serate elegante și evoluția unei națiuni. Planurile proiectului au drept epicentru prezervarea farmecul istoric al acestei clădiri emblematice. În acest sens, adițional restaurării clădirii palatului, avem în plan și reedificarea de la zero a corpului circular ce, în trecut, era destinat remizei de trăsuri. Avem convingerea că revitalizarea Palatului și reintroducerea sa în circuitul cormercial va aduce un capital important de imagine Bucureștiului, nu doar la nivel comunitar, ci și la nivel internațional. Bineînțeles, o construcție atât de importantă precum Palatul Știrbey nu putea fi reintrodusă în circuit fără a avea în vedere susținerea culturii și respectiv a talentelor locale, motiv pentru am decis să dedicăm artei una dintre anexele clădirii”.

Arh. Cătălina Dana Preda și arh. Mihai Buturcatu, coordonatorii echipei de proiectare pentru restaurarea Palatului Știrbey: „Proiectul reflectă intenția proprietarului de a restaura Palatul Știrbey, în integralitatea sa. Vorbim atât despre imaginea exterioară, refacerea interioarelor elegante, reedificarea corpului anexă adiacent – fosta remiză de trăsuri, valorificarea spațiilor de pe toate nivelele corpului existent, precum și despre redarea acestuia circuitului public. Este un demers care va transforma Palatul Știrbey, din nou, într-un punct de interes în viața Bucureștiului și va conduce, implicit, la o revitalizare a zonei Calea Victoriei în imediată proximitate a clădirii”.

În urma lucrărilor, „imaginea exterioară a clădirii va fi complet restaurată, fațadele edificiului urmând a fi readuse la aspectul și strălucirea inițială, iar imaginea interioară va fi reconstituită conform planurilor istorice, cu respectarea, în limita posibilităților tehnologice, a tehnicilor și materialelor tradiționale. Palatul Știrbey se întinde pe o suprafață construită la sol de 776 de metri pătrați și o suprafață construită desfășurată de 2.933 de metri pătrați, având un regim de înălțime de S+P+E+M. Întreaga clădire va fi restaurată și reconsolidată, inclusiv elementele decorative exterioare. După reintroducerea în circuitul public, interiorul clădirii va găzdui o galerie high-end pentru mărci premium cu renume internațional, dar și un spațiu modern destinat unor evenimente culturale si expunerii lucrărilor de artă semnate de artiști contemporani, români și internaționali, pe care dezvoltatorul o va pune, cu titlu pro-bono, la dispoziția acestora din urmă”.

În desfășurarea lucrărilor va fi valorificată expertiza în restaurarea unor clădiri emblematice pentru Calea Victoriei acumulată prin proiectele H Victoriei 109 și H Victoriei 139.

Taxa de pod la Fetești-Cernavodă, achitată online înaintea plecării

0

Organizația profesională și patronală Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) le recomandă utilizatorilor rețelei de drumuri naționale achitarea online a taxei de pod (peaj) înainte de a pleca la drum, pe www.taxa-pod-fetesti.ro. Taxa de pod  achitată înainte de a trece podul de la Fetești-Cernavodă este valabilă un an de zile de la momentul achiziției.

UNTRR informează că „utilizatorii rețelei de drumuri naționale pot achita ușor și sigur rovinieta și taxa de pod de la Fetești-Cernavodă prin intermediul aplicației de mobil e-rovinieta.ro. Aplicația de mobil e-rovinieta.ro poate fi descărcată gratuit din Google Play și Apple Store. Utilizatorii rețelei de drumuri naționale pot cumpăra online rovinieta prin intermediul platformei www.e-rovinieta.ro. Indiferent de modalitatea aleasă, pe site sau prin aplicația mobilă, utilizatorul poate plăti rovinieta și pleca la drum imediat. Odată ce rovinieta a fost plătită, clienții primesc o confirmare de livrare prin SMS și email, iar pentru rovinietele de peste 30 zile, cumpărătorii sunt avertizați din timp de data de expirare. Rovinieta poate fi comandată la orice oră, 24/7, și poate fi plătită cu cardul online, prin iTransfer sau prin ordin de plată tradițional la orice bancă. Tariful de trecere pentru podul de la Fetești-Cernavodă de pe Autostrada A2 poate fi achitat online prin intermediul www.taxa-pod-fetesti.ro. Pentru a achita tariful online utilizatorul trebuie să se înregistreze pe platforma www.taxa-pod-fetesti.ro, să adăuge o comandă și să completeze datele pentru peajul dorit. Plata se poate realiza atât prin intermediul procesatorului securizat de carduri bancare, cât și prin bancă cu ordin de plată. După confirmarea plății se emite peajul, iar clientul primește prin e-mail factura și datele peajului și gratuit prin SMS datele peajului emis. Comenzile, peajele emise și facturile se pot verificaoricând accesândcontul de pe platformă. În felul acesta, șoferii scapă de cozile de la stațiile de taxare de la Fetești și benzinării și de grija transmiterii de SMS-uri”.

UNTRR reamintește că trecerile de pod de la Fetești-Cernavodă pot fi achitate anticipat sau după trecerea de stațiile de taxare, dar până la ora 23:59 a zilei următoare efectuării trecerii. „Prin achitarea online a rovinietei sau a trecerilor de pod prin www.e-rovinieta.ro și www.taxa-pod-fetesti.ro sau a aplicației de mobil e-rovinieta.ro, clienții nu au niciun cost suplimentar, aceștia urmând să achite tarifele conform legislației în vigoare”.

Donații în campania umanitară „Zid de bine”

0

Asociația „Zi de Bine”, în parteneriat cu compania Kaufland România, a finalizat o primă etapă a campaniei „Zid de Bine”: o pictură murală pe 250 mp în curtea spitalului de copii „Grigore Alexandrescu” (foto Adrian Ștefănescu). Lucrarea este creația muraliștilor de la Sweet Damage Crew și constituie cauza lunii iunie. Asociația „Zi de Bine” dedică fiecare lună unei cauze sociale la a cărei susținere invită să contribuie persoane și companii care își serbează aniversarea în luna respectivă.

Referitor la acțiunea din luna iunie, fondatoarele Asociației „Zi de Bine”, Melania Medeleanu și Luciana Zaharia, subliniază: „Am avut mari emoții când ne-am reluat activitatea obișnuită după 3 luni de #scutpentruspitale  în care am avut alături peste 110 sponsori și 32.000 de donatori individuali. A fost un efort fenomenal care a stors de puteri și de finanțe pe toată lumea. Și nu am greșit să stăm cu inima strânsă. Comportamentul donatorilor s-a schimbat și diferențele între campania de dinainte de pandemie și campania de după, sunt ca de la cer la pământ. Oamenii au obosit și este de înțeles. Cu atât mai importantă și mai de apreciat este acum implicarea din partea companiilor care încă pot să ajute”.

Din perspectivă artistică, Florin B. Cage, manager Sweet Damage Crew, accentuează: „Ne-am alăturat acestui proiect fără să stăm prea mult pe gânduri. Este o cauză specială care avea nevoie de o pictură pe măsură. Totul a pornit de la ideea de CURAJ! Și cine are mai mult curaj decât un super-erou? Dar, uneori, și super-eroii sunt nevoiți să aștepte. Al nostru tocmai și-a lansat avionul de hârtie și așteaptă să vadă unde aterizează. Tot astfel și copiii aflați în spital sunt nevoiți să învețe lecția răbdării. Ei trec prin momente dificile și au nevoie de curaj, răbdare și de un spațiu în care să evadeze. Așa s-a născut #SuperKid, un personaj curajos care nu este adult, ci un copil, ca oricare altul, însă cu mască și mantie de erou. Tehnica pe care am utilizat-o este un mix între foto-realism (personajul) și un stil pueril, similar felului în care desenează un copil (casele, blocurile și soarele în colțul picturii). Am vrut, de asemenea, ca pictura noastră murală să protejeze mediul și implicit lumea în care copiii de acum vor deveni adulți și am folosit o vopsea specială care purifică aerul. Din tool kit au făcut parte vopselurile Vimuro Paints și Airlite Sunlight Exterior“.

Acțiunea continuă cu pictarea unui al doilea zid, la Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului din București. Donații către Asociația „Zi de Bine” pentru Zidurile de Bine se pot face prin SMS cu textul SUS la 8862 (mesaj în valoare de 4 euro); prin transfer bancar: în contul deschis la Banca Comercială Română (RON: RO56RNCB0092166359160001); prin PayPal; donație online prin PAGO, rohelp.ro etc. Mai multe variante de donare se găsesc pe pagina asociației, www.zidebine.ro.

Este de reamintit că în campania anterioară, #scutpentruspitale, Asociația „Zi de Bine” a reușit să aprovizioneze 78 de spitale și zeci de cabinete ale medicilor de familie cu aparatură medicală, echipamente de protecție și dezinfectanți în valoare de peste 900.000 de euro.

Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos este operațional

0

Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos – SUMAL 2.0, a devenit operațional odată cu aprobarea prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a „Normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și cele privind proveniența și circulația materialelor lemnoase destinate consumului propriu al proprietarului, şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn”.

SUMAL este cel mai important instrument în lupta cu tăierile ilegale de pădure. Din punct de vedere tehnic, este caracterizat prin faptul că „aduce inovații care ajută, pe de o parte, munca de combatere a tăierilor ilegale și, totodată, simplifică enorm munca lucrătorilor silvici din teren. Cu noul SUMAL se va putea urmări, în timp real, prin coordonate GPS, orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare, devenind astfel foarte dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se face tăierea. O altă particularitate a noului SUMAL este aceea că se vor putea  vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de lemn din depozite vor fi actualizate automat de SUMAL 2.0, fără să mai poată fi făcute uitate alte volume”.

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe (foto), subliniază: „Prin operaționalizarea Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos vom reuși, în timp real, 24 de ore din 24, să avem un management foarte bun al materialului lemnos. Vom ști, în orice moment, cât s-a tăiat din pădurile României, unde va merge acest material lemnos, către ce depozit și, mai ales, apoi, către terți. Este important să înțelegem că odată cu operaționalizarea SUMAL, toate instituțiile statului vor fi într-o strânsă coordonare – fie că vorbim de direcțiile silvice, de gărzile forestiere sau instituțiile din subordinea Ministerului de Interne, 24 de ore din 24 vor colabora și se vor asigura că tot ceea ce se taie astăzi în România să se facă conform legii și niciun metru să nu fie tăiat în plus. De asemenea, aș vrea să îi asigur pe toți românii, că prin operaționalizarea SUMAL, nu se va mai putea realiza transportul dublu pe același aviz, nimeni nu va mai putea să transporte, cu aviz, cantități mai mari sau mai mici pentru că la fiecare transport vor fi obligați transportatorii să urce cele trei fotografii – față, lateral, spate, pentru a dovedi că au  cantitatea de material lemnos cu care au plecat din pădure și vor ajunge în depozit. Pentru că multe dintre aceste ilegalități, în interiorul fondului forestier sau pe drumurile publice, de multe ori s-au petrecut cu sprijinul sau au închis autoritățile ochii, prin acest sistem vom ști exact cât au tăiat, cât au avizat, cât și-au însușit atunci când au încărcat mijlocul de transport și cât trebuie să ajungă la destinație. Prin aceast HG ajungem să limităm, și chiar să stopăm, atât tăierile ilegale din pădurile României, cât și transportul ilicit de material lemnos. Îi asigur pe toți românii că rămânem cu grijă față de păduri, față de mediu și vom acționa cu aceeași determinare ca până acum”.

Indicele ROBOR a rămas constant

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut luni la nivelul de vineri, de 2,20%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la rândul său la 2,25%, scrie News.ro.

ROBOR la 3 luni şi 6 luni se află în stagnare începând de marţea trecută.

Astfel, Consiliul de administraţie al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus, potrivit sursei citate.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Deficitul comercial la produse agroalimentare a scăzut cu 9%

0

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare a scăzut cu aproape 9% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2019, până la 440,9 milioane de euro, conform Profit.ro.

În primele trei luni din 2019, deficitul înregistrat în comerțul cu produsele agroalimentare a fost de 482,83 milioane de euro.

Totodată, România a exportat, în perioada ianuarie-martie a.c., 5,14 milioane de tone de produse agroalimentare, în valoare de 1,99 miliarde de euro, în creștere față de perioada similară din 2019, când exporturile în țările intra și extracomunitare au totalizat 3,83 milioane tone, iar încasările au depășit de 1,61 miliarde de euro, potrivit sursei amintite.

Potrivit MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul trimestru din acest an au fost cerealele, cu încasări de 819,58 milioane de euro pentru 3,99 milioane de tone, fiind urmate de produsele din tutun, cu 349,27 milioane de euro (15.877 tone) și semințele și fructele de plante oleaginoase, semințe și fructe diverse, plante industriale și medicinale, cu 220,63 milioane euro (486.325 tone).

Impactul celui mai radical proiect anti-tutun: Scăderea cu 40% a taxelor plătite la buget de sectorul tutunului, pierdere în PIB de 8 miliarde lei

0

Inițiativa pentru Competitivitate (INACO) și Academia de Studii Economice (ASE) au realizat o analiză de impact a propunerii legislative înregistrată la Camera Deputaților cu nr. PL-x 587/2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun. Propunerea a fost redactată de reprezentanți ai societății civile, într-o „formă radicală”, așa cum a declarat public însuși inițiatorul care a preluat-o și depus-o în Parlament, fără a fi însoțită de o analiză de impact. 

Propunerea legislativă menționată stabilește ca țigaretele să fie expuse doar în circa 200 de unități economice în care s-ar comercializa exclusiv produse din tutun (potrivit codului CAEN), în detrimentul altor peste 130.500 magazine care comercializează și produse din tutun pe lângă alte bunuri.  

·         Ca urmare a introducerii de noi restricții pe piața legală a produselor din tutun, analiza de impact arată o posibilă scădere cu 40% pe termen scurt a taxelor plătite de industrie, iar pe termen lung cu 23% (graficul 1 – Impactul asupra impozitelor plătite de sectorul tutunului).

image1.jpeg

·         Conform diferitelor scenarii analizate, după aplicarea în România a restricțiilor incluse în propunerea legislativă, cifra de afaceri în retail s-ar reduce într-o primă instanță cu 20%, iar pe termen lung cu 10%.(graficul 2 –Impactul asupra cifrei de afaceri retail)

image2.jpeg

Reglementări excesive, contrabanda și comerțul ilegal cresc, obiectivul declarat al proiectului de lege ratat

Ascunderea pachetelor legale deschide perspectiva vânzării de sub tejghea a țigaretelor de contrabandă, mai ales în magazinele de cartier, în orașele mici și în mediul rural (cum deja se întâmplă în multe magazine, potrivit comunicărilor autorităților preluate de presă). De asemenea, vânzarea restricționată la magazinele specializate, așadar limitarea drastică a comerțului legal va încuraja comerțul ilegal. România are cea mai întinsă graniță externă a UE, după Finlanda, unde frontiera externă se află în zone nordice, greu accesibile. În plus, România se învecinează cu țări cu regim diferit de taxare, unde un pachet de țigarete e și de 3-4 ori mai ieftin: Moldova, care include Transnistria – zonă gri unde legea nu se aplică, Ucraina și Serbia. 

·         Estimările INACO și ASE arată că aplicarea unor astfel de prevederi ar determina pe termen scurt o creștere a pieței negre până la nivelul de peste 36% din totalul consumului, așa cum s-a întâmplat în 2010 când s-a recurs la supra-taxare – acciza a fost mărită cu 50% în mai puțin de un an. Pierderile bugetare înregistrate la un astfel de nivel al comerțului ilegal s-ar ridica la circa un miliard și jumătate de euro, dat fiind că acciza, TVA și alte taxe reprezintă circa 80% din prețul unui pachet de țigarete, produsul fiind cel mai taxat la ora actuală în România. 

PL-x 587/2019 își propune, de asemenea, să asimileze vapatul fumatului și să pună semnul egalității între produsele din tutun care ard (țigaretele, țigările de foi, tutunul de rulat etc.) și cele care încălzesc tutunul și/sau emit vapori. Interzicerea vapatului în spații publice va genera și mai multe probleme pentru HORECA decât există în prezent, mai ales după perioada de criză generată de Covid-19.

·         Potrivit cercetării menționate, în HORECA, cifra de afaceri s-ar diminua pe termen scurt cu 15%, iar pe termen lung cu 10%. (graficul 3 – Impactul asupra cifrei de afaceri HORECA)

image3.jpeg

·         Din punct de vedere macro-economic, analiza relevă un declin al PIB cu 0,26% pe termen scurt și de aproape 0,85%, pe termen lung, ceea ce înseamnă o pierdere între 2,5 – 8 miliarde de lei. (graficul 4 – Impactul indirect al diferitelor scenarii asupra PIB)

image4.jpeg

Statul își reduce astfel sursele de finanțare, generează presiune asupra deficitelor bugetare și riscă să împingă România și mai mult pe calea supra-îndatorării, decontată prin taxele plătite tot de generațiile viitoare.

În concluzie, autorii analizei de impact – Cristian Păun, Radu Mușetescu, Andreea Paul, Anca Tamaș și Ioana Enache – recomandă aplicarea eficientă a reglementărilor deja existente, pentru evitarea acestor scenarii pe care inițiatorii propunerii legislative nu le-au luat în calcul. Este dovedit că acolo unde legislațiile sunt respectate, fie acestea mai lejere sau mai aspre, obiectivele declarate sunt atinse. Centrarea politicilor publice pe educație este recomandabilă ca politică publică cu rezultate în practică pentru diminuarea efectelor nocive ale fumatului.  

Scenariile relevate mai sus au la bază contribuția industriei tutunului la economie, precum și cea a sectoarelor conexe și pornesc de la ipoteza aplicării propunerii de lege analizat pe termen lung (scenariul 1), pe termen scurt (scenariul 2), neadoptarea acestuia și dezvoltarea inerțială a acestui sector (scenariul 3), promovarea de măsuri care să liberalizeze piața acestor produse pe termen scurt (scenariul 4) și pe termen lung (scenariul 5). 

Industria tutunului este unul dintre cele mai importante vehicule fiscale ale economiei românești, cu o pondere a taxelor plătite anual situată între 2,1% și 1,7% în PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 80% din cifra de afaceri (conform datelor publice ale autorităților și ale companiilor legale de profil). Numărul angajaților direcți în sector este de 8.400 persoane.

Valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, iar tutunul a avut o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 de milioane euro. Conform Eurostat, România este al treilea producător de țigarete din Europa, după Germania și Polonia.

Notă: Analiza este realizată pe baza datelor disponibile la momentul redactării, și anume din anul 2018. Datele aferente anului 2019 confirmă trendul identificat. Cifra de afaceri a industriei în 2019 se ridică la aproape 21 miliarde de lei, în creștere cu 17,3% față de 2018. Circa 80% din cifra de afaceri cumulată a industriei reprezintă taxe virate la bugetul statului (acciza, TVA, alte taxe și impozite, adică aproape 17 miliarde lei (circa 3,6 miliarde euro).

Vasile Pușcaș: Cine suntem noi?

Peluat din Cotidianul

Mărturisesc un context care m-a determinat să scriu aceste rânduri: tocmai am terminat lectura volumului N. Iorga, Jurnalul ultimilor ani, 1938-1940, o ediție îngrijită și publicată de profesorul Andrei Pippidi, la Humanitas (2019). Este o continuare a editării însemnărilor aproape zilnice ale marelui istoric, iar propunătorul acestei ediții a însoțit-o cu note explicative și bio-bibliografice de excepțională valoare, efortul intelectual și științific al d-lui Pippidi meritând toată recunoștința și lauda noastră.

Am decis să aștern aceste câteva gânduri încă înainte de a finaliza citirea volumului amintit pentru că propozițiile scurte și frazele clare ale istoricului Nicolae Iorga m-au presat să revin la o întrebare mai veche a mea, dar și a noastră, respectiv să chestionez cine suntem noi, românii, ca popor și națiune, acum, la începutul sec.al 21-lea. Am văzut că în ultimii ani mai mulți intelectuali de la noi au încercat și ei să răspundă la o astfel de întrebare, din perspectivă filosofică, sociologică, psihologică, istorică etc., având parcă aceleași nedumeriri ca și învățații din România începutului de veac 20. Dar eu tot nu am găsit un răspuns mulțumitorîn amintitele scrieri deoareceacestea aduc răspunsuri pretențios-savante, complexe(chiar complicate) la teme simple și grave care necesită deslușiri limpezitoare. Jurnalullui Nicolae Iorga, pentru ultimii săi ani de viață, este o colecție de învățături ajutătoare pentru cel care-și pune astfel de întrebări. Căci marele Istoric Iorgaexpune un adevărat curs aplicat de management al crizelor interne și internaționale, cu reale foloase pentru epoca pe care noi o trăim.

Ultimii ani ai deceniului al patrulea, din secolul trecut, au fost nu doar ani de criză, ci și ai debutului celui de-Al Doilea Război Mondial. De aceea am citit Jurnalul lui Iorga nu doar pentru a vedea cum ce evenimente din acea perioadă a receptat, dar mai ales am fost curios să aflu cum a perceput istoricul de mare întindere și profunzime acele întâmplări care au premers celei mai mari conflagrații globale. Și mai ales cum s-a raportat el la conduita liderilor politici și intelectuali din România acelei vremi, la starea de spirit a poporului român și a europenilor. Să precizăm că firul vieții lui Nicolae Iorga, ultimul personaj goethean care mai trăia pe această Planetă, a fost curmat în 27 noiembrie 1940, printr-un asasinat care va rămâne ca o pată permanentă pe istoria noastră. A fost omorât de un grup de cetățeni români care se pretindeau a fi o „generație nouă” de renovatori ai României. În fapt, în urmă cu opt decenii, românii au înregistrat cele mai mari dezastre succesivedin istoria lor de până atunci-pierderile teritoriale din vara și toamna anului 1940(BasarabiaNord-Vestul Transilvaniei, Cadrilaterul, punându-se capăt izbânzii naționale de la sfârșitul Primului Război Mondial), cutremurul devastator din luna noiembrie și, în aceeași lună, asasinarea lui Nicolae Iorga, dar și a altor lideri politici și intelectuali din România. Iar societatea românească și europenii au văzut cum românii nu și-au apărat teritoriul cu arma în mână, datorită defetismului și lașității liderilor proprii, iar o personalitate uriașă precum Nicolae Iorga a fost lăsată pradă acțiunilor criminale ale extremismului, fiindu-i refuzată până și o ceremonie de funeralii demnă de un adevărat Dascăl al Neamului Românesc. De aceea,când rememorez acest episod al trecutului nostru mă tot întreb: cine suntem noi, românii?

Dar să vedem cum erau românii în ultima parte a anilor ‚30, din veacul trecut, așa cum i-a văzut Nicolae Iorga. Chiar la începutul anului 1938, atunci când regele Carol al II-lea a dat țării o nouă Constituție, Iorga considera că aceasta avea justificare doar dacă era „o făgăduială de muncă națională” și nu pentru „corupția care continuă”. Românii primeau zilnic semnale că lumea era în schimbare, cu tonuri îngrijorătoare, dar liderii țării nu spuneau cetățenilor ce li s-ar putea întâmpla. Iar Consilierul regal, Nicolae Iorga atrăgea atenția suveranului că „Prea lucrează miniștrii fiecare pe seama sa”. Și văzând cine a fost în cortegiul funerar al Reginei Maria, el a exclamat: ”Apus de generație”Căci epoca se afla sub asaltul radicalismului politic al așa-zisei „generații de la 1922” care propunea doar tulburări și revoluții, dar nicidecum o viziune închegată de evoluție a societății românești. Sau, cum se exprima Ortega y Gasset despre fenomenul similar european, unele grupări de „tineri” considerau că aveau doar drepturi în societate, dar erau fără obligații față de societate. Iar într-o conferință din toamna anului 1938, Nicolae Iorga descria astfel epoca:”Stăm la un ceas greu al lumii. Nu a fost niciodată mai multă ură, unită cu o mai urâtă grosolănie în cererile nedreptățite care caută să se adauge, ori vrea să se întoarcă pentru a apăsa din nou. Omenirea pare a-și fi pierdut capul ori a se fi înșirat cu o supunere lașă pe urma tuturor rătăcirilor. Steaguri de moarte și nimicire se ridică de mâini fanatice, zguduite de frenezia omorului pentru a chema la nimicirea lucrurilor care cu atâta cinstită muncă s-au făcut de la isprăvirea măcelurilor Marelui Război”.

Despre toate acestea, Istoricul a atenționat regele, sefii de guverne și pe miniștri, a scris nenumărate articole de presă, a pledat la Universitate și la AcademieȘi, deși era la o vârstă înaintată, a continuat să meargă în orașele și satele țării, în importante locuri din Europa pentru a conștientiza populația românească și europeană asupra realității tulburi din România, mai ales în Transilvania și Basarabia, și că „războiul pare a se apropia”. În aceste călătorii, dar și din conversațiile aproape zilnice cu mediile politice și culturale românești, Iorga a constatat că propaganda Budapestei și Moscovei, pe diferite canale, dar mai ales radio, induceau o stare de spirit de nesiguranță și teamă în rândul populației. Propagandă care, în opinia lui Iorga, ar fi trebuit combătută viguros de autoritățile României, Istoricul însuși făcând-o de câte ori a avut ocazia.

Doar că preocupările autorităților autohtone erau altele. Anume să cenzureze opiniile lui Nicolae Iorga. Și pentru că exista oficial „Cenzura”aceasta era preocupată a nu se mai ataca ungurii, sovieticii, germanii etc. pe motivul de a nu se întreține o psihoză de conflict și război. Criticând sistemul totalitar din România, Nicolae Iorga s-a trezit cu „dosar al Siguranței” care învinuia savantul că în cursurile sale universitare nu a vorbit cum ar fi trebuit de rege și miniștrii săi. Motiv pentru care a fost chemat a da explicații „la Ministeriu” și a avut probleme în familie și la Universitate. Context care l-a făcut pe Iorga să arate că frecvent i se deschidea corespondența și chiar i se sustrăgea din aceasta documente și fotografii, că „spioni” puși de cineva interpretau aiurea spusele sale, că se „fabricau” o serie de „mișelii” de cele „cinci Siguranțe” care se aflau la dispoziția regelui și premierului. Situație pe care o descrie ca fiind „Fanarul”-cu adresabilitate și către unii lideri ardeleni- fiind nevoit să constate că „trăiesc între nebuni și că Țara Românească a ajuns o casă de nebuni”. Iar în Consiliul de Coroană din 17 martie 1939, atrăgând iarăși atenția regelui și liderilor politici asupra gravelor pericole spre care se îndrepta țara, inclusiv pierderi teritoriale, îndemna la o reală uniune națională care să dea posibilitate României să reziste, căci, zicea Istoricul, „rezistența se impune ca o datorie”. Și, apropo de această datorie, Iorga nu se abține de la constatarea că la chemarea rezerviștilor „Țăranul nostru întrunește toate așteptările”, pe când „oamenii culți” au arătat o „infamă atitudine”.

Pentru rezistență a pledat Nicolae Iorga și când autoritățile statului român au fost puse în situația de a decide, în 1940, soarta Basarabiei și Transilvaniei. Doar că majoritatea liderilor politici români ai vremii una spuneau și alta făceau. După Consiliul de Coroană care a consimțit la cedarea Basarabiei (28 iunie 1940), Iorga descria astfel comportamentul celor chemați a decide: ”militarii au fost lamentabili, miniștrii tineri-pe care am fost condamnați să-i ascultăm pe rând-și mai lamentabili, iar Tătărescu,<<pelicanul sonor>>, și Argetoianu, odioși. Demni au fost reprezentanții Ardealului și ai Basarabiei”. Deosebit de virulent a fost Iorga la adresa liderilor politici și militari care au spus mereu că se cheltuiau sume enorme pentru înarmarea și modernizare Armatei, pentru a face față agresiunilor externe, iar când a apărut pericolul concret au susținut mai degrabă defetismul Armatei și l-au încurajat pe cel al poporului român, în timp ce corupția acelorași lideri a înghițit bugetul destinat pregătirii rezistenței țării.

Nicolae Iorga a presimțit o astfel de atitudine a liderilor politici din România chiar în 1939, după ce guvernul a acceptat să semneze cu Germania lui Hitler “al doilea Tratat de la București”.După ce și Primul Ministru Armand Călinescu a căzut pradă asasinatului politic, Nicolae Iorga a discutat cu unii lideri politici și militari (Văitoianu, Țenescu, Tătărescu,etc.) și a aflat opinia acestora că armata și Țara erau nepregătite a face față „tragediei înăuntru” și „tragediei afară”, că „nu ne batem” pentru Țară. Ceea ce l-a făcut pe marele Istoric să noteze(24 sept. 1939): ”Un vânt rece mă străbate în dimineața putredă, dar mai mult un incomensurabil dezgust. De ce aș merge și mai departe,în conversație intimă, ca un complice,cu acest grup de oameni, la guvern și lângă guvern, cari nu cred în țata lor? Mă desfac pentru a merge acasă”.

Da, Nicoale Iorga era deja demult „desfăcut” de astfel de lideri, dar a încercat să-i educe, să-i îndrume, chiar să-i ajute pentru că el credea că o „națiune nu moare” și avea inegalabilul simț al datoriei, al generației care a întregit România, că trebuia să facă tot ce putea pentru dezvoltarea Țării. Pentru toate acestea, recunoscându-și limite, Iorga avea să primească amenințări vulgare, înștiințări că va fi omorât – de care autoritățile vremii știau-umiliri pe scena politică și chiar în mediul academic. În toamna anului 1940, retras la masa lui de lucru, încă mai transmitea conducătorilor țării că „nu trebuie să jignim,cum o face totuși o presă controlată, pe aceia cari ne-au ajutat să facem acea Românie Mare care se destramă astăzi”. Deși puțină lume mai comunica sincer cu el, Istoricul a avertizat că nu va înceta să susțină adevărul și dreptatea poporului român. La 1 oct.1940 afla din ziare că a fost pensionat de la Universitate. Tot atunci, președintele Academiei Române i-a transmitea că nu mai avea voie să transmită mesajele sale. Pentru a supraviețui și a întreține câteva din instituțiile cultural-științifice și educaționale pe care le subvenționa personal,a fost nevoit să recurgă la împrumuturi care doar cu greu le-a obținut. Familia sa „rezista eroic nenorocirilor”. La poarta casei lui erau postați tot timpul „doi tineri”. Ultima sa însemnare din Jurnal este datată 26 noiembrie/1940/. Marele savant constata iarăși că liderii României au orientat țara într-o direcție periculoasă. În 27 noiembrie 1940, Nicolae Iorga a fost asasinat mișelește. Vestea aceasta a șocat lumea! Zeci de universități și academii din Europa și America au arborat drapelul în bernă. În România, înmormântarea sa s-a petrecut aproape clandestin, conform dorinței și instrucțiunilor liderilor de atunci. Anul 1940 a fost un dezastru pentru România! Aceasta au trăit românii în urmă cu 80 de ani!

În epoca noastră este și mai evident că interesează cum sunt românii, dar cred că românii ar trebui ei înșiși să fie și mai interesați de ce lideri guvernează Țara. În Jurnalul ultimilor ani,1938-1940, Nicolae Iorga ne-a arătat cum erau românii și cum se comportau liderii lor. Țin neapărat să adaug faptul că, în ceea ce privește soarta națiunii române, el era un optimist iremediabil. Cred că judecățile lui ne pot ajuta să ne evaluăm mai realist, noi, cei de azi. Mulțumim profesorului Andrei Pippidi pentru că ne-a înlesnit accesul la acest document deosebit. Și subliniem că orice asemănare a descrierilor lui Nicoale Iorga cu prezentul este, cum se spune, absolut întâmplătoare. Oare?!

Sondaj BestJobs: Doar 4 din 10 angajați români au planuri de concediu pentru 2020. Îngrijorați de pandemie, peste 80% rămân în țară

0

Aproape trei sferturi dintre angajații români nu și-au luat anul acesta concediu de odihnă, dar 42% dintre ei plănuiesc totuși să facă o cerere în acest sens în perioada următoare, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Îngrijorați mai ales că lumea s-a relaxat prea mult și nu mai respectă regulile de igienă și distanțare socială (42%), dar și că vine un nou val de epidemie și, implicit, noi restricții care le-ar putea da peste cap planurile de vacanță (23%), peste 80% dintre ei rămân în țară și au în plan să își petreacă zilele libere la mare sau la munte (57,4%) ori chiar acasă (24,8%).

Dintre cei care plănuiesc să plece anul acesta în vacanță, 34,2% se așteaptă să cheltuiască același buget planificat inițial, înainte de izbucnirea pandemiei, iar puțin peste 16% spun că vor reduce bugetul cu până la 30% față de anul trecut având în vedere incertitudinile actuale.

Când vine vorba de cazare, 50% dintre respondenții la sondajul BestJobs preferă hotelul sau pensiunea, și doar 12% iau în calcul posibilitatea de a-și petrece concediul într-un apartament închiriat în regim hotelier, cu rulota sau chiar cu cortul, pentru a elimina orice risc în ceea ce privește distanțarea socială.

Când se vor întoarce din concediu, 29% dintre angajații chestionați spun că revin direct la birou, fără vreo măsură de prevenție pentru siguranța colegilor lor, alți 28% declară că vor lucra remote până la sfârșitul anului, în timp ce 21% vor lucra de acasă 14 zile, pentru a-i proteja pe ceilalți în cazul în care au fost expuși la coronavirus. 18% au însă de gând chiar să-și facă analize și testul Covid-19.

În ceea ce privește călătoriile în interes de serviciu, 88% dintre angajații intervievați spun că nu pleacă nicăieri anul acesta și doar 10% au programate deplasări de afaceri în țară, iar alți mai puțin de 3% în străinătate. Majoritatea (74%) nu au fost informați despre politica firmei pentru care lucrează privind călătoriile de afaceri din perioada următoare, în timp ce alții spun că angajatorul a optat să anuleze orice deplasare de serviciu anul acesta (12%), permite călătorii doar în țară și doar managementului (15%) sau impune izolare după întoarcere pentru o perioadă de 14 zile și testare Covid-19 (5%).

Criza sanitară le-a adus multor angajați români, pe lângă temeri din cauza bolii, şi o scădere bruscă a veniturilor. Doar 36% dintre participanții la sondaj au reușit să-și păstreze intact bugetul familial, în timp ce 25% au declarat că în lunile de restricţii veniturile familiei au scăzut cu până la 25%, iar 24,5% susțin că scăderile depășesc chiar și 50%.

Sondajul a fost efectuat în perioada 15-25 iunie 2020, pe un eșantion de 804 utilizatori de internet din România.

Teme de master de la USAMV București, premiate de Brother România

0

Compania Brother, nume de referință în soluții pentru mediul deafaceri, a acordat două premii de câte 500 de euro unor absolvenți ai programelor de master de la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului (FIFIM) a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV): ing. Theodor Paul Digă – absolvent al programului de master de Geomatică pentru ingineria mediului, pentru lucrarea de disertație „Trasarea hărților de hazard ale inundațiilor istorice în b.h. Siret, zona nămoloasă”; absolventa programului de Ingineria și protecția mediului în spațiul rural autoare a lucrării „Diminuarea debitului de apă uzată de la Stația de Epurare Glina prin reducerea cantității de apă infiltrată în colectorul de canalizare A0 mal drept, Râul Dâmbovița”. Evaluarea lucrărilor a fost făcută de membrii comisiilor de examinare în cadrul sesiunii de susținere a lucrărilor pentru cele două programe de studiu. Reprezentantul companiei Brother, Monica Otlăcan, Country Manager Brother România, a selectat câștigătorii, având ca principal criteriu aplicabilitatea lucrărilor susținute de absolvenți: „Am fost impresionată de relevanța, gradul de implicare și originalitate al subiectelor alese, așa că am suplimentat bursele acordate pentru a acoperi ambele programe. Felicit proaspeții absolvenți pentru dedicarea pe care au arătat-o și le urez să continue să se implice în protecția mediului în România. Considerăm importantă stimularea viitorilor specialiști în domeniul protecției mediului, iar Brother este o companie care pune pe primul plan calitatea mediului înconjurător. Practic, în fiecare etapă din ciclul de viață al unui produs avem în vedere impactul asupra mediului. Încurajăm astfel viitorii specialiști în protecția mediului, cei care sunt liderii viitoarelor generații, să urmărească aspectele practice ale protejării mediului, așa cum s-au dovedit lucrările premiate anul acesta”.

Brother subliniază că obiectivul acordării premiilor este de „a sprijini desfășurarea de activități de protecție a naturii și conservare a biodiversității și recunoașterea implicării absolvenților în activitățile de protecție a mediului”. Totodată, Brother își reafirmă misiunea „de a dezvolta soluții, echipamente și tehnologii eficiente care să permită organizațiilor să își îmbunătățească performanțele și operabilitatea, simultan cu reducerea costurilor. Reducerea impactului asupra mediului reprezintă una din temele cheie ale implicării sociale a companiei Brother, inclusiv în România. Angajamentul Brother de a susține specialiștii și activitățile de cercetare în domeniul protecției mediului derulate în cadrul universității se vor concretiza și prin alte acțiuni corelate din cadrul parteneriatului. La nivel internațional, Brother colaborează cu diverse organizații și se implică în multiple acțiuni menite să reducă nivelul de poluare a mediului înconjurător. În România Brother a început o colaborare cu USAMVB în 2019 pe care o continuă susținut an de an. Această colaborare are scopul de conștientizare asupra riscurilor pe care le prezintă lipsa de atenție a oamenilor față de mediu, pentru a încuraja și susține rolul practic al viitorilor specialiști în protecția mediului înconjurător”.

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, definită ca „o universitate pentru viaţă şi agricultură prin educaţie şi cercetare de înaltă calitate”, este „o instituţie de învăţământ superior şi cercetare acreditată, cu personalitate juridică, ce face parte din reţeaua instituţiilor de învăţământ superior de interes public, având caracter nonprofit şi apolitic. USAMVB este organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile Constituţiei României, ale legislaţiei şi reglementărilor naţionale din domeniul învăţământului, cu Carta universitară şi regulamentele proprii pentru a-şi îndeplini misiunea asumată. Absolvenții Facultății de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului, unica în ţară ce pregăteşte ingineri prin programul de studii de licenţă Îmbunătăţiri Funciare şi Dezvoltare Rurală, dobândesc calificări pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, fiind pregătiți pentru a lucra în următoarele sectoare de activitate/instituții: construcții – proiectare și execuție, agenții de mediu, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, servicii/cadastru, administrația centrală și locală, cercetare și consultanță, Real Estate & Business”.

Brother, companie fondată în Japonia cu mai bine de un secol în urmă de frații Masayoshi și Jitsuichi, este „o marcă recunoscută la nivel mondial pentru inovație tehnologică. Compania desfășoară operațiuni în peste 40 de țări și regiuni. Printre produsele Brother, se numără imprimante, echipamente multifuncționale, scanere și soluții de etichetare. Oferta pentru o eră bazată tot mai mult pe tehnologie digitală și inteligentă include soluții mobile de tipărire și servicii de management al printurilor (Managed Print Services – MPS)”.

„Marea Neagră în Noua Economie”. Ultimul tren către independența energetică

0

România se află în fața unui examen de maturitate. În apele tulburi ale Mării Negre se află o resursă bogată de gaze naturale care ne vor asigura independența energetică pentru mulți ani de acum încolo, dar și dezvoltarea economică de care avem nevoie. Din păcate, curentul de opinie pornit de la un grup restrâns cu interese obscure că mai bine nu extragem aceste resurse s-a extins. Asta deși avem toate argumentele economice, sociale și geopolitice să o facem, iar exploatarea lor este susținută cu o majoritate largă de români în sondajele de opinie. 2020 este anul deciziei politice pentru a da undă verde sau a îngropa definitiv, în adâncimea Mării Negre, aceste resurse cu care am fost binecuvântați.

Despre importanța acestor resurse naturale pentru economie, pentru siguranța energetică a țării și despre implicațiile geopolitice actuale s-a discutat în cadrul dezbaterii „Marea Neagră în Noua Economie”, un eveniment de marcă organizat de România Durabilă și EM360, la care au participat numeroși experți din mediul economic și cel politic.

„Dacă România face pașii corecți pe care până acum a întârziat să-i facă, e o oportunitate fără precedent. Nu mai avem foarte mult timp la dispoziție, și nu neapărat din cauza Green Deal, dar și pentru că interesele vecinilor noștri nu sunt întotdeauna cu ale noastre”,a declarat Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor EM360, moderator al evenimentului alături de Daniel Apostol, jurnalist economic, fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG.

Depinde exclusiv de noi dacă în următoarele decenii vom continua să importam gaze din est. Ce blochează acest proiect strategic și cum poate fi deblocat? Poate această clasă politică să sară peste propria umbră și să ia în context electoral o decizie fundamentală pentru viitorul României? Și, mai ales, cine va răspunde politic pentru ratarea acestui proiect strategic, pe care suntem pe punctul de a-l rata? Cine va răspunde pentru un asemenea eșec?

La aceste întrebări, am încercat să găsim nu doar răspunsuri, ci și soluții în cadrul dezbaterii.

„Trăim cu speranța că lucrurile vor reveni în normalitate, că vom găsi împreună – politicieni, industrie, reglementatori – un echilibru care să dea o șansă unei oportunități enorme pentru toată țara noastră”, spune Vasile Ciolpan, Director Direcția Comercializare Energie, Romgaz, referindu-se la gazele naturale din Marea Neagră.

Industria de petrol și gaze naturale a fost dintotdeauna unul dintre motoarele economice ale României. Deblocarea exploatării înseamnă niște beneficii imense pentru țară. Dacă resursele de gaze naturale din Marea Neagră vor rămâne în pământ, importurile pot ajunge la 40% la nivelului lui 2030, conform estimării Transgaz, a declarat Alina Popa, Membru al Consiliului Director OMV Petrom.

Proiecțiile privind consumul de gaze naturale în UE arată o scădere puternică a cererii pentru acest combustibil după 2030, pe măsură ce ne îndreptăm spre țintele de neutralitate climatică din 2050, a afirmat Christian Egenhofer, Senior Research Fellow la Departamentul de Energie, Resurse și Schimbări Climatice în cadrul Centrului de Studii Politice Europene (CEPS), un think tank cu sediul la Bruxelles.

Andreea Mitiriță, Partener PWC, a expus în cadrul webinarului „Marea Neagră în Noua Economie” drumul recomandat din punct de vedere fiscal pe care România ar trebui să îl urmeze pentru a se asigura de un câștig cât mai pronunțat în urma exploatărilor resurselor offshore. Veniturile generate la bugetul de stat ar relansa economia României.

Prezent în cadrul webinarului „Marea Neagră în Noua Economie”, avocatul Laurențiu Pachiu, partener David & Baias, face o radiografie a proiectului resurselor naturale offshore. Concluzia este că am ratat, deja, șansa de a crește nivelul de siguranță geostrategică în regiune prin amânarea continuă a proiectului, din cauza legislației lipsite de predictibilitate și a unei  politici fiscale incorecte față de investitori. Asta în contextul în care românii își doresc cu adevărat deblocarea proiectului și începerea exploatării gazelor naturale care ne aparțin.

Reprezintă gazele naturale din Marea Neagră un colac de salvare pentru economia României? Cristian Păun, cercetător în cadrul ASE & ASPES, crede că da. Noul studiu pe care l-a prezentat în cadru conferinței online indică niște cifre care ar putea să ne dea speranță în cazul în care exploatările resurselor de pe fundul Mării Negre ar începe. Pe de altă parte, frânarea proiectului ar aduce o scădere semnificativă a veniturilor la stat.

Cine răspunde de blocarea proiectului de exploatare a resurselor offshore din Marea Neagră? Cum a fost posibil ca dezinformarea, populismul și propaganda să umbrească beneficiile uriașe pe care exploatarea gazelor naturale le-ar fi adus României? Radu Dudău, Director Executiv al Energy Policy Group, a reușit să pună punctul pe „i” în cadrul webinarului „Marea Neagră în Noua Economie”.

Este nevoie ca reprezentanții clasei politice să stea la aceeași masă și să înțeleagă că problema Mării Negre, problema energetică a României este o problemă comună. Depinde exclusiv de noi dacă în următoarele decenii vom continua să importăm gaze naturale de la Est. O spun chiar tineri din politica și administrația locală.

Unul dintre cele mai importante subiecte pentru România, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere geostrategic: MAREA NEAGRĂ. Un subiect care este deja dezbătut de mai mulți ani, din păcate fără nicio o concluzie. Lipsește decizia care ar transforma resursele offshore în colacul de salvare al economiei românești, toate acestea într-un context dificil de gestionat din punct de vedere al tranziției către un viitor decarbonizat.

NOUA ECONOMIE este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. Mulțumim partenerilor media ai evenimentului „Marea Neagră în Noua Economie”: Agerpres, Profit.ro, Money.ro, Financial Intelligence, Europa FM, e-nergia.ro, InvesTenergy, Energy Industry Review, Energy Center, Focus Energetic, The Diplomat, G4Media.ro, Economistul, Club Economic.

„Marea Neagră în Noua Economie”. Ultimul tren către independența energetică

România se află în fața unui examen de maturitate. În apele tulburi ale Mării Negre se află o resursă bogată de gaze naturale care ne vor asigura independența energetică pentru mulți ani de acum încolo, dar și dezvoltarea economică de care avem nevoie. Din păcate, curentul de opinie pornit de la un grup restrâns cu interese obscure că mai bine nu extragem aceste resurse s-a extins. Asta deși avem toate argumentele economice, sociale și geopolitice să o facem, iar exploatarea lor este susținută cu o majoritate largă de români în sondajele de opinie. 2020 este anul deciziei politice pentru a da undă verde sau a îngropa definitiv, în adâncimea Mării Negre, aceste resurse cu care am fost binecuvântați.

Despre importanța acestor resurse naturale pentru economie, pentru siguranța energetică a țării și despre implicațiile geopolitice actuale s-a discutat în cadrul dezbaterii „Marea Neagră în Noua Economie”, un eveniment de marcă organizat de România Durabilă și EM360, la care au participat numeroși experți din mediul economic și cel politic.

„Dacă România face pașii corecți pe care până acum a întârziat să-i facă, e o oportunitate fără precedent. Nu mai avem foarte mult timp la dispoziție, și nu neapărat din cauza Green Deal, dar și pentru că interesele vecinilor noștri nu sunt întotdeauna cu ale noastre”,

a declarat Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor EM360, moderator al evenimentului alături de Daniel Apostol, jurnalist economic, fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG.

Depinde exclusiv de noi dacă în următoarele decenii vom continua să importam gaze din est. Ce blochează acest proiect strategic și cum poate fi deblocat? Poate această clasă politică să sară peste propria umbră și să ia în context electoral o decizie fundamentală pentru viitorul României? Și, mai ales, cine va răspunde politic pentru ratarea acestui proiect strategic, pe care suntem pe punctul de a-l rata? Cine va răspunde pentru un asemenea eșec?

La aceste întrebări, am încercat să găsim nu doar răspunsuri, ci și soluții în cadrul dezbaterii.

„Trăim cu speranța că lucrurile vor reveni în normalitate, că vom găsi împreună – politicieni, industrie, reglementatori – un echilibru care să dea o șansă unei oportunități enorme pentru toată țara noastră”, spune Vasile Ciolpan, Director Direcția Comercializare Energie, Romgaz, referindu-se la gazele naturale din Marea Neagră.

Industria de petrol și gaze naturale a fost dintotdeauna unul dintre motoarele economice ale României. Deblocarea exploatării înseamnă niște beneficii imense pentru țară. Dacă resursele de gaze naturale din Marea Neagră vor rămâne în pământ, importurile pot ajunge la 40% la nivelului lui 2030, conform estimării Transgaz, a declarat Alina Popa, Membru al Consiliului Director OMV Petrom.

Proiecțiile privind consumul de gaze naturale în UE arată o scădere puternică a cererii pentru acest combustibil după 2030, pe măsură ce ne îndreptăm spre țintele de neutralitate climatică din 2050, a afirmat Christian Egenhofer, Senior Research Fellow la Departamentul de Energie, Resurse și Schimbări Climatice în cadrul Centrului de Studii Politice Europene (CEPS), un think tank cu sediul la Bruxelles.

Andreea Mitiriță, Partener PWC, a expus în cadrul webinarului „Marea Neagră în Noua Economie” drumul recomandat din punct de vedere fiscal pe care România ar trebui să îl urmeze pentru a se asigura de un câștig cât mai pronunțat în urma exploatărilor resurselor offshore. Veniturile generate la bugetul de stat ar relansa economia României.

Prezent în cadrul webinarului „Marea Neagră în Noua Economie”, avocatul Laurențiu Pachiu, partener David & Baias, face o radiografie a proiectului resurselor naturale offshore. Concluzia este că am ratat, deja, șansa de a crește nivelul de siguranță geostrategică în regiune prin amânarea continuă a proiectului, din cauza legislației lipsite de predictibilitate și a unei  politici fiscale incorecte față de investitori. Asta în contextul în care românii își doresc cu adevărat deblocarea proiectului și începerea exploatării gazelor naturale care ne aparțin.

Reprezintă gazele naturale din Marea Neagră un colac de salvare pentru economia României? Cristian Păun, cercetător în cadrul ASE & ASPES, crede că da. Noul studiu pe care l-a prezentat în cadru conferinței online indică niște cifre care ar putea să ne dea speranță în cazul în care exploatările resurselor de pe fundul Mării Negre ar începe. Pe de altă parte, frânarea proiectului ar aduce o scădere semnificativă a veniturilor la stat.

Cine răspunde de blocarea proiectului de exploatare a resurselor offshore din Marea Neagră? Cum a fost posibil ca dezinformarea, populismul și propaganda să umbrească beneficiile uriașe pe care exploatarea gazelor naturale le-ar fi adus României? Radu Dudău, Director Executiv al Energy Policy Group, a reușit să pună punctul pe „i” în cadrul webinarului „Marea Neagră în Noua Economie”.

Este nevoie ca reprezentanții clasei politice să stea la aceeași masă și să înțeleagă că problema Mării Negre, problema energetică a României este o problemă comună. Depinde exclusiv de noi dacă în următoarele decenii vom continua să importăm gaze naturale de la Est. O spun chiar tineri din politica și administrația locală.

Unul dintre cele mai importante subiecte pentru România, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere geostrategic: MAREA NEAGRĂ. Un subiect care este deja dezbătut de mai mulți ani, din păcate fără nicio o concluzie. Lipsește decizia care ar transforma resursele offshore în colacul de salvare al economiei românești, toate acestea într-un context dificil de gestionat din punct de vedere al tranziției către un viitor decarbonizat.

NOUA ECONOMIE este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. Mulțumim partenerilor media ai evenimentului „Marea Neagră în Noua Economie”: Agerpres, Profit.ro, Money.ro, Financial Intelligence, Europa FM, e-nergia.ro, InvesTenergy, Energy Industry Review, Energy Center, Focus Energetic, The Diplomat, G4Media.ro, Economistul, Club Economic.

Studiu: Circa 85% dintre români au făcut doar achiziții de bază de la declanșarea pandemiei COVID-19

0

  • Peste 40% dintre români s-au concentrat în această perioadă pe depășirea dificultăților vieții de zi cu zi și pe cheltuielile zilnice, iar un procent similar a adoptat o atitudine statică
  • Peste 50% declară că actualul context i-a determinat să ia în calcul cumpărarea unei asigurări de viață
  • 43% dintre cei chestionați doresc să achiziționeze o asigurare de viață online, inclusiv după ce restricțiile au fost ridicate

Circa 85% dintre români au cumpărat doar produse care să le acopere nevoile de bază, care țin de supraviețuire, siguranță și sănătate, de la decretarea stării de urgență, arată un studiu realizat de Aegon România în prima jumătate a lunii aprilie. Din punct de vedere al priorităților emoționale, s-a observat că majoritatea respondenților, 84%, s-a împărțit egal între cei cu o mentalitate orientată spre depășirea greutăților și cei care au rămas în expectativă. Astfel, rezultatele arată că aproximativ 42% dintre respondenți s-au concentrat în această perioadă pe valori precum grijă, stabilitate și învățare, iar alți 42% au adoptat o mentalitate bazată pe depășirea obstacolelor, explorare și divertisment, pentru a reuși să se detensioneze. 

Principalele obiective ale cercetării au inclus determinarea modului în care românii s-au adaptat situației actuale, schimbările care au survenit în comportamentul lor de consum, percepția pe care respondenții o au cu privire la viitor, precum și identificarea nivelului de interes pentru asigurările de viață. 

Din aceeași cercetare reiese faptul că declanșarea epidemiei în România și îngrijorarea legată de starea de sănătate și de stabilitatea locurilor de muncă i-au determinat pe 55% dintre respondenți să considere că este necesară încheierea unei asigurări de viață. Din totalul participanților la studiu, ideea de a avea o asigurare de viață a suscitat cel mai ridicat interes pentru persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 44 ani, cu studii medii sau superioare, venituri medii sau mari și cu copii de până în 14 ani. Astfel, 62% dintre respondenții care provin din această categorie consideră necesară încheierea unei asigurări de viață. Această percepție este împărtășită și de 63% dintre adulții de vârstă mijlocie, necăsătoriți și fără copii. 

Studiul a evidențiat o deschidere semnificativă către cumpărarea de asigurări online și după ridicarea restricțiilor. Astfel, 43% dintre respondenți menționează că ar prefera să achiziționeze o asigurare de viață online. Femeile s-au arătat interesate de achiziționarea asigurărilor online
într-un procent de 48%. De asemenea, 4 din 10 respondenți ar prefera în continuare să meargă la sediile băncilor sau brokerilor, în special bărbați (45%).

„Am demarat acest studiu pentru a înțelege mai bine impactul pe care pandemia COVID-19 și perioada de stat acasă l-au avut asupra comportamentului românilor. Totul pentru a le putea oferi actualilor și potențialilor clienți servicii și produse de care au cu adevărat nevoie. Rezultatele ne-au confirmat că, momentan, românii se limitează la achiziții care vizează produse de strictă necesitate. Mă bucură, totuși, să văd că oamenii încearcă să rămână optimiști și că tot mai mulți încep să înțeleagă că suntem fragili, că viața așa cum o știam ni se poate schimba într-o secundă și că este important să ne pregătim cât de bine putem pentru neprevăzut. De asemenea, un alt aspect important este avântul pe care l-a luat online-ul și care tinde să continue și după încheierea stării de urgență. Cred că viitorul asigurărilor stă în simplitate și interconexiune, în adaptarea produselor la mediul online și în dezvoltarea platformelor și a magazinelor online. Tocmai de aceea, în perioada aceasta am pus accentul pe promovarea www.aegonmarket.ro, magazinul nostru online de asigurări, unde principalele produse se adresează celor care sunt preocupați de sănătatea lor și a celor dragi”, a punctat Sînziana Maioreanu, CEO al Aegon România.

Riscurile asociate COVID-19, o preocupare pentru aproape jumătate dintre români

Un alt aspect este legat de beneficiile pe care oamenii doresc să le includă o asigurare de viață. Criza generată de COVID-19 a dus la apariția unei noi nevoi: acoperirea riscului de îmbolnăvire cu noul coronavirus. Astfel, circa 45% dintre respondenți consideră că este necesar ca o asigurare de viață să acopere și această eventualitate și au declarat că vor urmări existența acestui beneficiu pentru o perioadă de timp mai lungă, nu doar pentru următoarele luni. 

Studiul a fost realizat prin intermediul chestionarelor online, pe un eșantion reprezentativ de peste 1.000 de persoane, format din bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, care provin din mediul urban.

În ceea ce privește particularitățile demografice ale eșantionului analizat, acesta se împarte astfel: 34% este reprezentat de familii tradiționale formate din persoane de 30 – 54 ani, cu copii și venituri mici sau medii, având studii primare sau medii; 21% din familii moderne constituite din adulți căsătoriți sau divorțați de 25 – 44 ani, cu studii medii sau superioare și venituri medii sau mari și având în grijă copii de până în 14 ani; 19% familii formate de persoane pensionate de peste 55 ani, din toate categoriile de venit și de studii, ai căror copii nu mai locuiesc cu ei; 10%, mileniali (18 – 30 ani) fără o relație stabilă, cu studii superioare sau care încă studiază și care au venituri diverse; 10%, tineri profesioniști (25-35 ani) căsătoriți sau aflați în relații stabile, fără copii, absolvenți de studii superioare și având venituri medii sau mari; iar 6% reprezintă adulți de vârstă mijlocie (35 – 55 ani), care nu sunt implicați într-o relație stabilă, nu au copii și fac parte din toate categoriile de venit și educație.  

________________

Despre Aegon

Aegon România face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri financiare din lume, specializat în asigurări de viață, planuri de pensie și soluții pentru investiții. Aegon are, la nivel mondial, o tradiție de peste 175 de ani și este prezent în peste 20 de țări. În total, cei peste 28.000 de angajați ai companiei oferă servicii financiare pentru aproximativ 30 de milioane de clienți din Europa, Asia și America. Aegon a intrat pe piața din România în 2007, prin divizia de pensii private, și în 2008 prin compania de asigurări de viață. În prezent, Aegon România are circa 1 milion de clienți și 150 de angajați.

Piața peștelui de acvacultură, 50% din întreaga piață piscicolă de la noi

0

Compania Alfredo Seafood, brand românesc reprezentativ pentru importul şi distribuția de produse din peşte şi fructe de mare, semnalează tendința din perioada de izolare și imediat după relaxarea restricțiilor de creștere a vânzărilor fructelor de mare certificate ASC – Aquaculture Stewardship Council: în intervalul martie-iunie, vânzările de creveți au crescut cu 30% față de perioada similară din 2019. Mihai Cristian Dărmănescu (foto), fondatorul Alfredo Seafood, subliniază: „În lunile în care oamenii au stat preponderent acasă, am observat o creștere a vânzărilor fructelor de mare cu certificare ASC, în special a creveților. S-a gătit mai mult acasă și observ că a crescut interesul românilor pentru rețetele mediteraneene, pe bază de creveți, pe fondul preocupării tot mai mari de a mânca sănătos, de a consuma mai multe produse de calitate și, probabil, și al încercării de a găti preparate asemănătoare cu cele servite la restaurante”.

Alfredo Seafood informează că piața locală de pește de acvacultură reprezintă 50% din totalul pieței de pește, atingând circa 60.000 t anual, din care 10% este certificat ASC. La rândul lor, crescătoriile de unde provin acești pești sunt certificate ASC, recunoscute pentru respectarea normelor internaționale în ceea ce privește protecția habitatelor naturale și pescuitul sustenabil. Exigențele certificării și costurile vânzării determină ponderea atât de scăzută.

Înaintea declanșării pandemiei Covid-19, segmentul de acvacultură se afla într-o creștere susținută, de 3-4% pe an. Prognozele Alfredo Seafood arată că, dacă ritmul se păstrează, în mai puțin de zece ani, peștele de cultură va depăși ca pondere peștele sălbatic. Mihai Cristian Dărmănescu accentuează că „direcția actuală pe care merge piața, atât în România cât și la nivel internațional, este de majorare a ponderii peștelui și a fructelor de mare de crescătorie. În ultimii cinci ani, segmentul de pește de acvacultură vândut în România a crescut cu circa 4% în fiecare an. Produsele de acvacultură, fie că vorbim de pește, fie de fructe de mare, iau un mare avânt pe piață și nu pentru că nu ar mai fi aceeași cerere pentru sortimentele sălbatice, ci pentru că resursele din oceane și mări sunt în scădere”. În contextul economic și sanitar actual, fondatorul companiei Alfredo Seafood apreciază: „Segmentul alimentar în general, și cel al produselor pescărești în special, nu cred că va fi afectat major de pandemie, decât dacă aceasta va provoca o criză economică gravă. Este nevoie ca jucătorii din industrie să se adapteze noului context, iar această adaptare presupune găsirea unor modele noi, mai eficiente. Cred că soluția stă în investițiile în aparatură și echipamente de automatizare și robotizare. Totuși, acestea sunt costuri pe care întreprinderile mici și mijlocii nu și le permit. De aceea, programele guvernamentale cum este IMM Invest sunt salutare și trebuie implementate cât mai rapid, cu atât mai mult în această perioadă”.

Aproximativ 10% din produse Alfredo Seafood sunt certificate ASC, inclusiv somonul și creveții de acvacultură, cu sublinierea că „atestarea ASC este destinată peștelui de acvacultură provenit de la fermele piscicole care cresc pești în ape nepoluate și asigură o hrană naturală, nealterată chimic. Procesarea, depozitarea și transportul sunt făcute în condiții foarte stricte, impuse la nivel global. Alfredo Seafoodși-a reînnoit, în 2019, certificările ASC, pentru pește de acvacultură și MSC (Maritime Stewardship Council), destinată peștelui sălbatic, pescuit și procesat în mod sustenabil. În afară de proveniența peștelui și modul în care acesta a fost crescut și pescuit, atestarea ASC este acordată și pentru îndeplinirea criteriilor de depozitare, procesare și flux logistic.

În ansamblu, „succesul Alfredo Seafood se datorează experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, a celor trei linii de procesare și ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din fabrica situată în Bucureşti și a unui sistem logistic de transport optimizat. Produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite în cele mai importante lanţuri de hypermarketuri şi supermarketuri din ţară. Printre acestea se numără: Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Cora, Profi, Auchan etc. şi în peste 5.000 de magazine din comerţul tradiţional, și rețeaua HoReCa. Produsele sunt transportate, procesate, ambalate și distribuite în condiții adecvate de păstrare a aromei și texturii cărnii, de la recoltarea din fermele piscicole internaționale sau capturare”.

Xiaomi între cele mai inovatoare 50 de companii din lume

0

Xiaomi s-a clasat pe locul 24 pentru eforturile sale de a împinge limitele inovației

Este cea de a treia oară când compania ajunge în topul BCG, după ce anterior a ocupat locul 35 în anii 2014 și 2016

Xiaomi, lider global în tehnologie s-a clasat pe locul 24 între cele mai inovatoare companii globale în anul 2020, astfel revenind în listă, conform celui mai recent raport al Boston Consulting Group (BCG).

Raportul BCG “The Most Innovative Companies 2020: The Serial Innovation Imperative”, aduce companiei Xiaomi recunoașterea pentru eforturile sale active de inovare în mai multe industrii, bazat pe un nou mod de acordare a scorurilor, care analizează varietatea și intensitatea inovațiilor aduse.

Conform raportului “într-o lume în care fiecare industrie devine, într-o anumită măsură, o industrie tech, acest tip de abordare care provoacă limitele inovației ajunge să fie o capabilitate cheie pentru o companie”.

“Acest rezultat este în concordanță cu misiunea noastră de face tehnologia de vârf accesibilă tuturor oamenilor, pentru ca aceștia să se bucure de o viață mai bună prin intermediul inovațiilor din tehnologie. Este un efort recunoscut la scară largă de fanii MI și de utilizatorii noștri din peste 90 de piețe din întreaga lume unde suntem prezenți”, declară Shou Zi Chew, Președinte Internațional, Xiaomi.

La Xiaomi, îmbrățișăm o cultură a inovației îndrăznețe pentru a împinge limitele a ceea ce tehnologia poate oferi. În compania noastră există un spirit de inovație care ne ghidează în eforturile de a crea produse uimitoare, pentru a aduce la îndemâna oamenilor tehnologii inovatoare”, a mai adăugat Shou.

Xiaomi se angajează să investească cel puțin 50 mld RMB (~ 7 mld USD) în următorii cinci ani în “5G+AIoT” pentru a-și consolida avantajul competitiv în sfera “5G+AI+IoT” (5G+AIoT) și în următoarea generație de super internet, și pentru a își asigura poziția de lider în noua eră a internetului inteligent.

De asemenea, compania și-a mărit continuu investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D). În 2019, investiția în R&D a companiei a atins suma de 7,5 miliarde RMB, o creștere de 29,7% față de anul anterior, pe fondul extinderii substanțiale a companiei din ultimii 3 ani. În 2020, investiția se așteaptă să crească la 10 miliarde RMB. La 31 martie 2020, echipa de cercetare și dezvoltare, formată din 8.984 specialiști, a fost împărțită în diferite departamente, reprezentând 48,6% din totalul angajaților full-time.

Portofoliul de brevete Xiaomi acoperă multe domenii din sfera telefoanelor inteligente, hardware inteligent, tehnologii de internet, producția și design-ul de dispozitive. La 31 decembrie 2019, compania deținea peste 14.000 de brevete acordate și peste 16.000 de cereri de brevete în curs. Printre cele acordate, peste 6.500 de brevete au fost înregistrate în diferite țări în care compania este prezentă.

Aceasta este cea de a treia oară când Xiaomi ajunge în clasamentul BCG. Compania s-a clasat pe locul 35 în primele 50 cele mai inovatoare companii din lume din anul 2014 și 2016.  

Prețurile carburanților vor crește

0

OMV Petrom, principala companie comerciantă de carburanți din România a scumpit în această săptămână de două ori, luni și miercuri, benzina în stațiile sale, cu câte 4 bani pe litru, conform Profit.ro.

Astfel, miercuri au fost înregistrate scumpiri și la motorină în unele stații Petrom, ca urmare a dublării prețului petrolului din ultimele două luni și a ieșirii economiei și populației din carantina impusă de Guvern.

De asemenea, Petrom nu este singura companie care a efectuat scumpiri de la începutul acestei luni, Lukoil, de exemplu, majorând prețul benzinei la stațiile din zona Șoselei Alexandria cu 12 bani/l (de la 4,2 la 4,32 lei/l) și cel al motorinei cu 10 bani/l (de la 4,42 bani la 4,52 bani/l).

Ridicarea restricțiilor de deplasare a impulsionat cererea de carburanți, care în plus s-a suprapus și peste o apreciere a prețului internațional al petrolului. Drept urmare, trendul de ieftinire a benzinei și motorinei din perioada de urgență s-a inversat, în prezent piața autohtonă traversând o perioadă de scumpiri.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas joi la nivelul de miercuri, de 2,20%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la 6 luni s-a menţinut la rândul său la 2,25%, scrie News.ro.

Cei doi indici au revenit pe creştere începând de săptămâna trecută, după ce s-au aflat pe un trend descendent începând din 29 mai.

BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuieşte ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Procentul românilor care preferă să achiziționeze asigurări online s-a dublat, însă cei mai mulți continuă să prefere interacțiunea directă

0

Procentul românilor care preferă să achiziționeze polițe de asigurare prin intermediul instrumentelor online s-a dublat față de anul trecut, arată rezultatele Barometrului UNSAR-IRES privind „Percepția riscului și cultura asigurărilor în România”. Cu toate acestea, cei mai mulți români continuă să prefere interacțiunea directă atunci când vine vorba despre încheierea unei polițe de asigurare. 

Astfel, dacă în 2019 doar 6% dintre români spuneau că preferă să încheie asigurările din fața calculatorului sau a telefonului mobil, în 2020 ponderea acestora a urcat la 12%, cel mai probabil ca urmare a restricțiilor impuse pe perioada pandemiei COVID-19, care au determinat creșterea rapidă a gradului de accesare a serviciilor online.

Același studiu arată că aproximativ 1 din 5 români (circa 18%) preferă serviciile online pentru achiziționarea de polițe sau pentru gestionarea acestora, în timp ce ponderea celor care folosesc servicii online în general, altele decât cele de asigurări, este de 59%. Din analiza acestor date reiese existența unui potențial foarte mare neexploatat în domeniul serviciilor online de asigurări.

Categoria de populație pentru care soluțiile online au o importanță mai crescută este reprezentată de tineri până în 35 de ani, cu educație superioară, și care locuiesc în mediul urban.

Două treimi dintre participanții la studiul citat (66%) au declarat că soluțiile online sunt importante pentru ei atunci când achiziționează sau gestionează o asigurare, iar circa 76% dintre respondenți au declarat că sunt mulțumiți de serviciile online pe care le-au utilizat. De altfel, serviciile online reprezintă al doilea factor de mulțumire în ceea ce privește experiența cu companiile de asigurări, după interacțiunea cu personalul, despre care 88% dintre participanții la studiu au declarat că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți.

În perioada pandemiei, industria de asigurări a luat, în ritm accelerat, o serie de măsuri speciale pentru susținerea clienților noștri, dar și pentru menținerea unui contact permanent, în condițiile în care o mare parte dintre companiile de profil au implementat lucrul de acasă, conform recomandărilor făcute de autorități. Asigurătorii au încurajat folosirea de către clienți a modalităților digitale și online pentru încheierea sau reînnoirea polițelor, pentru constatarea și instrumentarea daunelor. Practic, pandemia a dus la dezvoltarea accelerată a instrumentelor online, în beneficiul clienților. Astfel, le putem fi alături indiferent de context”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

Sistemele online de achiziție și de gestionare a polițelor de asigurare le oferă clienților posibilitatea să deruleze operațiuni legate de asigurările lor mai rapid decât dacă ar face același lucru utilizând mijloace tradiționale.

Achiziția unei polițe de asigurare online sau notificarea unei daune prin doar câteva click-uri, de pe calculator sau de pe telefon, reprezintă rezultatele digitalizării din ultimii ani a sectorului asigurărilor. Tot mai mulți dintre clienții noștri se conving de simplitatea și rapiditatea acestor servicii. În același timp, asigurătorii investesc din ce în ce mai mult în digitalizare și inovație. Iar schimbările nu se opresc aici: în următorii ani, ca urmare a revoluției tehnologice, experții se așteaptă ca digitalizarea să contribuie semnificativ la îmbunătățirea continuă a experienței clienților cu asigurările. Cu toate acestea, chiar dacă ne aflăm într-o perioadă de digitalizare accelerată, industria de profil oferă și va oferi în continuare tuturor clienților protecție în fața riscurilor, inclusiv prin intermediul canalelor tradiționale”, a precizat Alexandru CIUNCAN, Director General al UNSAR.

De altfel, România urmează tendința existentă la nivel european, unde digitalizarea în asigurări se află într-o continuă dezvoltare, îmbunătățind experiențele consumatorilor și aducând noi oportunități[1].

Folosirea serviciilor online este în strânsă legătură cu accesul la Internet. Potrivit celor mai recente statistici oficiale, trei sferturi din gospodăriile din România au acces la internet. Telefonul mobil este cel mai folosit dispozitiv pentru accesarea internetului, 86% din populație utilizând internetul pe smartphone.

Barometrul UNSAR-IRES a fost realizat în luna mai 2020 pe un eșantion de bază de 1.309 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 50 de ani și pe un eșantion de screening de  2.555 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), cu o eroare maximă tolerată de ±2,7% pentru eșantionul de bază și de ±2% pentru eșantionul de screening.


[1] Cf. raportului Consumer Trends Report realizat de EIOPA – Autoritatea Europeană de Supraveghere în Asigurări și Pensii Ocupaționale.

Redeschiderea centrelor comerciale de mari dimensiuni: În prima săptămână, orașele regionale câștigă teren în fața Bucureștiului

0

Redeschiderea mallurilor a readus la lucru majoritatea celor 1,2 milioane de angajați care își desfășoară activitatea în retail. De prima săptămână de activitate au beneficiat în special retailerii și mallurile care au continuat să investească în marketing.  Primele date după redeschidere arată o performanță relativ mai ridicată a traficului pentru proiectele regionale comparativ cu centrele comerciale din București, potrivit CBRE, liderul pieței de consultanță imobiliară.

 „Am remarcat un comportament diferit de consum, atât ca vizită în mall, cât și la nivel de achiziție, orașele regionale mari fiind peste media din București, cu mai mult de 80% din trafic recâștigat. Sunt trei factori care ajută acest lucru. Logistica afiliată unei cumpărături online este mai puțin dezvoltată în afara Bucureștiului și a impulsionat vânzările offline din orașele secundare. Al doilea factor este dat de distanțele relativ mici din aceste orașe, care permit clienților să ajungă rapid la mall, evitând mijloacele de transport în comun. Cel de-al treilea factor este dat de marketing și comunicarea online. O veste buna la nivelul întregii țări este că acei consumatori care s-au întors la mall sunt cumpărători și traficul se traduce în vânzări”, a declarat Luiza Moraru (foto), Head of Property Management CEE, CBRE.

Centrele comerciale cu suprafețe de peste 15.000 de metri pătrați, care totalizează aproximativ 3,7 milioane de metri pătrați  de spațiu construit la nivelul României, au fost redeschise pe 15 iunie aproape complet, cu excepția cinematografelor și zonelor de tip food court. Toate centrele comerciale au implementat măsuri extinse de health & safety pentru a asigura securitatea sanitară a clienților.

Redeschiderea a coincis cu lansarea perioadei de promoții în marile magazine de fashion și accesorii, acestea reprezentând 40-50% din suprafața unui centru comercial. Chiar și în condițiile unor creșteri considerabile ale vânzărilor online, magazinele au redeschis cu un stoc de marfă consistent, fiind un punct de atracție pentru consumatori.

„Mallurile care au comunicat în toată perioada de izolare și care și-au adaptat comunicarea noii normalități au câștigat o afinitate a publicului mai bună. De asemenea, obiceiurile de consum dobândite în ultimele luni nu trebuie desconsiderate sau minimizate, este necesar ca mallurile să livreze mesaje acolo unde consumatorul s-a obișnuit acum să le primească, în online și cu precădere în social media”, a adăugat Luiza Moraru.

Proiectele comerciale din orașele regionale vor continua să înregistreze rezultate în creștere cel puțin până în toamnă, potrivit estimărilor CBRE, când perioada concediilor se va încheia și cei peste 175.000 de studenții vor reveni în Capitală. Lipsa turismului internațional din București și creșterea turismului intern va favoriza, de asemenea, vânzările centrelor comerciale din afara Bucureștiului. Aceasta situație nu trebuie percepută ca o permanență, ci ca o oportunitate pentru malluri pentru a își regândi strategia de comunicare și marketing.

„Performanța mesajelor în social media are la bază trei indicatori: relevanță, funcționalitate și empatie. Ceea ce face diferența, în special în contexte cu puternică încărcătură emoțională, este înțelegerea gradului de empatie pe care utilizatorul îl poate percepe. Acțiunile noastre de property marketing în perioada martie – iunie au avut principiul umbrelă al percepției consumatorului final, pe scurt să transmitem mesajele pe care vrem sa le comunicăm văzute prin ochii consumatorului și nu din prisma intenției de informare sau de vânzare”, a explicat Răzvan Marincoi, Marketing Director Retail & Office, CBRE România.

CBRE administrează în România un număr de 8 centre comerciale cu o suprafață totală de peste 320.000 metri pătrați și un număr de  aproximativ 1.000 de chiriași, care înregistrează un trafic anual total de peste 59 milioane de vizitatori. Conturile centrelor comerciale de social media coordonate de echipa CBRE România sunt constant în top 10, cu o frecvență de 70% pe primele trei locuri în topul centrelor comerciale după numărul de impresii organice obținute, conform sursei Zelist România pentru perioada de izolare  (22 martie – 14 iunie).

FinLight, start-up fintech, lansează o platformă financiară digitală pentru eficientizarea şi controlul afacerilor antreprenorilor români

0

Antreprenorii români vor putea să utilizeze, începând de astăzi, un instrument complet digital de eficientizare şi control al afacerilor prin lansarea platformei web.finlight.ro. FinLight este un start-up fintech românesc care sprijină antreprenorii în vederea adoptării deciziilor corecte în contextul poziției financiare a companiei, printr-o soluţie simplă de raportare financiară și accesibilă complet digital.

Alexandru Popescu, co-fondator FinLight.

Pe parcursul anilor am evaluat situația financiară și riscurile comerciale a mii de companii, de diferite mărimi, complexitate a activității și din toate sectoarele de activitate, din postura de director financiar, consultant sau analist de risc. Mulți dintre antreprenori și-ar fi putut crea condiții avantajoase pentru afacerea lor sau chiar evita situațiile critice dacă ar fi avut acces la o imagine clară a situației financiare a companiei. În condițiile actuale, în care ajutorul pentru antreprenorul român rămâne cel mai des la nivel de discurs, noi am creat o soluție de sprijin, un instrument de raportare financiară, simplu și accesibil, care să ofere un ajutor real afacerilor autohtone”, declară Alexandru Popescu, co-fondator FinLight.

Platforma se adresează tuturor celor care au un interes într-o companie: acţionari, management, furnizori, clienţi, finanţatori şi bănci, indiferent de nivelul lor de pregătire financiară. Platforma are aplicabilitate potenţială pe orice sistem contabil şi furnizează informaţii conform celor mai înalte standarde de raportare financiară profesională, având însă avantajul unui nivel de cost mult diminuat prin automatizare, față de soluțiile de raportare clasice.

„Cu ajutorul FinLight, antreprenorii și toți cei interesați de evoluția unei companii pot răspunde la întrebări care îi preocupă constant sau pot înțelege mai bine care sunt întrebările potrivite, mai ales în contextul economic dificil, cum este cel prezent. Își pot analiza soliditatea propriei companii și pot recunoaște mai bine pârghiile pe care le au la dispoziție pentru a obţine sprijin din partea furnizorilor sau băncilor în caz de nevoie, prin evaluarea structurii bilanțiere, a capacităţii de rambursare a creditelor şi a oportunităţii de creditare financiară sau comercială”, continuă Alexandru Popescu.

Informaţiile prezentate în platforma FinLight sunt clare, recente și se actualizează la finalul fiecărei închideri contabile lunare. Ca parte a raportării financiare, utilizatorii platformei beneficiază şi de un sistem de evaluare şi alertare asupra vulnerabilităților financiare ale companiei. Totul este prezentat sub formă grafică, pentru a urmări cu ușurință evoluția indicatorilor financiari, incluzând interpretarea acestora, astfel încât informaţia să poată fi valorificată de o varietate de utilizatori.

FinLight dashboard

Prin implementarea funcției de raportare financiară internă, antreprenorii identifică modalitățile prin care își pot îmbunătăți afacerea: evaluarea structurii veniturilor, menținerea sub control a cheltuielilor, evaluarea structurii bilanțiere (resurse disponibile și datorii), eficientizarea ciclului de conversie a numerarului și dimensionarea corectă a creditului comercial și/sau a celui bancar.

Antreprenorii au acces permanent la imaginea financiară de ansamblu a companiei, precum şi posibilitatea de a accesa informații esenţiale pentru a exercita o funcție corectă de monitorizare financiară. FinLight aduce antreprenorilor și o serie de beneficii superioare sistemelor de raportare externă existente pe piață:

  • disponibilitatea informației imediat după efectuarea înregistrărilor contabile, comparativ cu alte soluții de raportare ce oferă informații cu 6 luni întârziere şi doar după după închiderea situațiilor financiare statutare;
  • capacitatea de  personalizare și adaptare a raportării în funcție de nevoile de analiză ale utilizatorilor;
  • posibilitatea analizei variațiilor lunare, prin prezentarea informațiilor în serii lunare;
  • accesul la informații clare și detaliate, incluzând paşi intermediari de verificare a datelor, ca urmare a utilizării datelor contabile brute de bază – înregistrări pe fiecare tranzacție;
  • atenționarea permanentă a utilizatorului, printr-un sistem de alertă integrat în platformă, asupra ariilor sensibile ale companiei – capacitatea de plată, stabilitatea financiară şi calitatea fluxului de numerar.Alertele sunt structurate şi detaliate, şi atrag atenţia asupra evoluţiei situaţiei financiare la fiecare actualizare lunară a datelor.

FinLight este fondată de doi antreprenori români, cu experiență profesională complementară în zona financiară și de IT. După 12 ani de carieră în ingineria software, în industria IT corporativă din diverse domenii de activitate, unde a acumulat experiență, Bogdan Bala, co-fondator FinLight, a acceptat provocarea de a aplica aceste cunoștințe în construirea de la zero a unei soluții fintech inovatoare, utilizabilă de mediul antreprenorial autohton.

Alexandru Popescu are o experiență de 13 ani în managementul riscului de credit, analiza financiară a companiilor și consultanță financiară și banking, dobândită în cadrul companiilor Deloitte, Coface și fosta Piraeus Bank. „Am creat FinLight pentru a susține toți antreprenorii, indiferent de domeniu, nivelul de pregătire financiară sau stadiul afacerii. Suntem aici să îi ajutăm cu soluții optime care să le eficientizeze afacerea și la un preț rezonabil”, încheie acesta.

Despre FinLight

FinLight este un start-up fintech românesc fondat de doi  antreprenori români, Alexandru Popescu și Bogdan Bala cu o experiență individuală de peste 12 ani în analiză financiară, consultanță și managementul riscului de credit, respectiv software development, acumulată în cadrul unor companii multinaționale și în mediul antreprenorial românesc.

Prin soluția de raportare financiară din cadrul platformei www.web.finlight.ro, compania își asumă misiunea de a oferi antreprenorilor și tuturor susținătorilor companiilor autohtone, transparență, vizibilitate și înțelegerea propriei situații financiare în vederea eficientizării și adoptării celor mai bune decizii.

CJUE în cauza Vodafone: sumele percepute pentru rezilierea anticipată a contractelor sunt purtătoare de TVA

Material de opinie de Victoria Dobre, Senior Manager Taxe Indirecte, și Silvana Balea, Manager Taxe Indirecte, Deloitte România

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat, printr-o decizie emisă recent, faptul că sumele compensatorii achitate de clienți pentru rezilierea contractelor înainte de termen, din motive imputabile acestora, sunt supuse TVA. Hotărârea curții în speța Vodafone Portugalia a fost așteptată cu real interes, încă de la transmiterea întrebărilor preliminare, și vine în completarea unei decizii mai vechi a CJUE, în cauza MEO.

În ambele cazuri se discută despre compensațiile percepute clienților la momentul la care contractul este reziliat anticipat din culpa acestora. Atât MEO, cât și Vodafone au susținut că sumele respective nu ar fi subiect de TVA, însă autoritatea fiscală a considerat că, în fapt, acestea reprezintă contravaloarea unor servicii.

Argumentele instanței europene

Analiza curții a fost fundamentată pe argumentele folosite în stabilirea deciziei în speța MEO.

Și în speța Vodafone s-a subliniat că o prestare de servicii este efectuată cu titlu oneros în cazul în care între prestator și beneficiar există un raport juridic (contract) în baza căruia au loc prestații reciproce, iar plata primită de prestator reprezintă contravaloarea efectivă a serviciului prestat.

În ceea ce privește suma achitată de client pentru rezilierea anticipată a contractului, CJUE consideră că plata decurge din dreptul acestuia de a beneficia de servicii, chiar și în cazul în care nu dorește sau nu poate să pună în aplicare acest drept dintr-un motiv care îi este imputabil.

Sumele percepute pentru rezilierea anticipată a contractului sunt justificate prin necesitatea recuperării unei părți din costurile asociate serviciilor furnizate, pe care clienții s‑au angajat contractual să le ramburseze în ipoteza rezilierii anticipate, având în vedere că Vodafone le oferă posibilitatea de a beneficia de servicii, iar încetarea prestării nu îi este atribuibilă. În esență, această compensație garantează operatorului o remunerație contractuală minimă pentru serviciile oferite.

Pe cale de consecință, CJUE apreciază că sumele trebuie considerate parte din prețul serviciului pe care Vodafone s‑a angajat să îl furnizeze clienților. În aceste condiții, sumele sunt de aceeași natură cu cele care ar fi fost percepute dacă serviciile ar fi fost prestate până la finalul perioadei contractuale sau dacă respectivii clienți nu ar fi beneficiat de clauzele promoționale speciale.

În susținerea aprecierii sale, curtea reține că atât serviciul care trebuie furnizat, cât și contraprestația dreptului de a beneficia de acest serviciu sunt determinate la încheierea contractului dintre Vodafone și clienții săi, potrivit unor criterii bine stabilite, care precizează atât onorariul serviciilor, cât și modul în care trebuie calculată compensația pentru rezilierea anticipată.

Contraprestația plătită nu este, prin urmare, nici voluntară și aleatorie, nici dificil de cuantificat sau incertă. Astfel, se poate concluziona că, în situația analizată, este vorba de o prestare de servicii efectuată cu titlu oneros și, în consecință, trebuie facturată cu TVA.

Prin decizia dată, CJUE respinge argumente precum cele că suma este asimilată unei plăți impuse de lege sau că, în fapt, s-a urmărit despăgubirea operatorului ca urmare a rezilierii contractului de către client.

În schimb, realitatea economică rămâne unul dintre criteriile cele mai importante în baza cărora CJUE analizează implicațiile de TVA. În cazul de față, este vorba de garantarea unei remunerații minime pentru serviciile pe care Vodafone le-a furnizat în baza unui raport juridic consensual caracterizat printr‑un schimb de prestații reciproce. Prin urmare, aceste plăți constituie parte integrantă din onorariul primit de furnizor pentru serviciile sale și, deci, trebuie incluse în baza de impozitare a TVA.

Astfel, decizia CJUE subliniază faptul că, deși sumele percepute pentru rezilierea anticipată a contractelor sunt în cuantum diferit (mai mici) de contravaloarea serviciilor rămase de prestat până la data expirării perioadei de contractare minime predeterminate, acestea pot fi considerate parte din prețul serviciului prestat în anumite condiții.

Care va fi impactul acestei decizii?

Ca urmare a acestei decizii, este de așteptat ca autoritățile fiscale să analizeze în detaliu despăgubirile/penalitățile solicitate pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, contestând aspectele formale și analizând mai degrabă substanța economică a acestor plăți.

Totodată, este important de subliniat că decizia se aplică pentru toate tipurile de contracte care prevăd mecanisme similare în ceea ce privește rezilierea anticipată, indiferent de industria în care activează furnizorul. Interesul major nu este doar pentru furnizori, ci și pentru clienți, aceștia din urmă fiind cei care, odată ce au plătit TVA pentru sumele aferente rezilierii, își vor pune problema posibilității deducerii TVA, respectiv a justificării legăturii cu operațiunile care dau drept de deducere a TVA.

Sunt bilanțurile corporative din Spania și Italia pregătite pentru șocul COVID-19?

0

În contextul celui de-al doilea trimestru al anului 2020 care se conturează drept cea mai dificilă perioadă a anului, există motive întemeiate pentru care se consideră că drumul către revenirea economică va fi lung și dificil. În ciuda implementării amânărilor fiscale imediate, a garanțiilor de lichiditate, numeroase firme se vor confrunta cu dificultăți.

Conform prognozelor Coface, Spania și Italia vor fi printre cele mai afectate economiii de COVID-19, contractându-se cu 12,8%, respectiv, 13,6% în 2020. Se estimează că insolvențele corporative vor crește cu 22% în Spania și cu 37% în Italia până în 2021, raportat la nivelurile din 2019. Pentru 2021, Coface prognozează că PIB-ul Spaniei și Italiei va crește cu 10,2% și 8,9%, economiile acestor țări fiind cu 3,9% și 5,9% sub nivelurile din 2019.

Răspândire mai mare a întreprinderilor vulnerabile de tip zombie în Italia

Pentru a evalua impactul potențial al acestei contracții a PIB-ului asupra bilanțurilor companiilor, Coface a realizat simulări privind evoluția solvabilității corporative, folosind date de la băncile centrale spaniole și italiene care explică diferențele între sectoarele și dimensiunile firmelor.

Deși ratele dobânzilor sunt extrem de scăzute, supra-îndatorarea corporativă este asociată cu investițiile private reduse. Ca urmare, criza COVID-19 ar putea exercita o presiune negativă durabilă asupra potențialului de creștere a unei țări, accelerând „Japonizarea” zonei euro.

Având în vedere acest lucru, bilanțurile companiilor spaniole și italiene ar trebui analizate mai îndeaproape. Examinarea distribuției datoriilor și a lichidităților în sectorul corporativ din Europa de Sud ar trebui să contribuie la identificarea zonelor vulnerabile.

Situația financiară actuală a companiilor din Spania și Italia este mai sănătoasă decât în perioada care a precedat criza financiară globală din 2009. De atunci, companiile spaniole au reușit să își reducă semnificativ datoria cu 20 de puncte procentuale, ajungând la 37% din activele lor în trimestrul al treilea al anului 2019. Companiile italiene și-au îmbunătățit, de asemenea, situația financiară de la vârful de 59% înregistrat în trimestrul IV din 2011, chiar dacă la un grad mai mic. Cu un raport al datoriei de 50%, întreprinderile din Italia sunt acum cele mai îndatorate raportat la companiile din marile economii europene.

Discrepanța tot mai mare dintre finanțare și investiții poate explica numărul mare al firmelor „zombie” din Italia – companiile supraîndatorate nu se vor putea dezvolta ulterior.

Sectoare cu grad ridicat de risc: construcții și retail

Coface estimează că vulnerabilitatea firmelor va fi diferită în funcție de sectoarele și dimensiunile lor, nu numai din punct de vedere al intensității șocurilor, ci și pe fondul fragilității pre-coronavirus a bilanțurilor lor.

Principalii producători de autovehicule ar putea fi în dificultate din cauza obiceiului de a menține o  lichiditate scăzută: la sfârșitul anului 2018, rezervele de numerar ca procent din vânzări au fost de doar 2,7% în Italia și 0,5% în Spania.

În ceea ce privește sectoarele de vânzare cu amănuntul și construcții, cu datorii mari și rate scăzute de acoperire a dobânzii proiectate, acestea par deosebit de vulnerabile, la fel ca și micii producători de textile din Italia.

Coface observă o răspândire mai mare a companiilor potențial vulnerabile în Italia. În cele mai multe cazuri, acest lucru se poate explica prin fluxul de numerar inițial mai scăzut, rentabilitate mai mică și ajustări mai mici ale costurilor. În acest context, multe companii ar supraviețui doar în condiții de îndatorare mai mare.

Mai multe detalii aici

Tranzacțiile din imobiliare au scăzut în contextul COVID-19

0

Numărul tranzacțiilor imobiliare și-a continuat, în luna mai, scăderea abruptă începută în aprilie, de această dată fiind raportat un minus de 27,8%, comparativ cu luna mai a anului trecut, până la circa 32.000 de contracte, o urmare așteptată pe fondul restricțiilor impuse în timpul stării de urgență, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, analizate de Profit.ro.

De asemenea, cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna mai 2020, în București – 5.266, Ilfov – 3.838 și Cluj – 2.022. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 133, Covasna – 144 și Hunedoara – 234. Prima lună din acest an a început în creștere, cu peste 35.000 de contracte de vânzare-cumpărare semnate, un avans de 14,6% comparativ cu aceeași lună din 2019, potrivit sursei citate.

Totodată, în București sunt în pregătire zeci de ansambluri rezidențiale medii și mari, o dovadă a revenirii încrederii în piață, sentiment care s-a reflectat în volumul de vânzări de proprietăți din primul trimestru. Anul trecut au fost încheiate circa 540.000 de tranzacții, cu 4,1% mai puține decât în 2018.

Furnizorii de gaze nu vor să scadă preţurile

0

Furnizorii de gaze din România nu vor să scadă preţurile la gaze, de la 1 iulie, odată cu liberalizarea pieţei, şi susţin că nu există pe piaţă gaze ieftine pe termen lung, scrie Adevărul.ro. Asta deşi producătorii sunt obligaţi să vândă chiar şi sub costul de producţie.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, spunea că facturile ar trebui să scadă cu 10-15%, odată cu liberalizarea pieţei. El a acuzat marii furnizori de gaze naturale că încearcă să profite de pe urma românilor care nu se informează cu privire la liberalizarea preţului la gaze, potrivit sursei citate.

Explicaţia E.ON E.ON România susţine că nu există în prezent pe piaţă cantităţi de gaze disponibile la preţuri rezonabile şi pe termen lung, astfel încât facturile populaţiei să scadă de la 1 iulie, însă nu este exclus ca acest lucru să se întâmple în perioada următoare, se arată într-un răspuns al companiei, remis, marţi, la solicitarea Agerpres. Întrebaţi care au fost motivele pentru care E.ON a decis să trimită oferte populaţiei la acelaşi preţ ca până acum, reprezentanţii companiei au arătat: De asemenea, întrebaţi cum poate un consumator să obţină un preţ mai mic, oficialii companiei au amintit că aceştia pot alege o altă ofertă concurenţială, fie a E.ON, fie a altui furnizor, acesta fiind unul dintre beneficiile liberalizării pieţei. Engie a transmis că nu va răspunde la întrebări şi nu face niciun comentariu public cu privire la subiectul liberalizării.


Market Value of Financial Companies Trading on London Stock Exchange Plunged by £234.9bn in Five Months

0

As the second-largest stock exchange market in Europe and seventh globally, the London Stock Exchange has witnessed severe losses amid coronavirus outbreak. The worst price drops in the last few decades wiped billions in stock values causing huge declines in the value of companies listed in London.

According to data gathered by BuyShares.co.uk, the market value of financial companies trading on the London Stock Exchange amounted to £567.32bn in May, a £234.9bn plunge compared to December figures.

Market Value Halved in Two Years

In January 2018, the market value of all financial companies listed in London amounted to over £1trn, revealed Statista and London Stock Exchange Data. By the end of the first quarter of 2018, this value dropped to around £930bn. The downsizing trend continued by the end of the year, with the market value falling to £832.23bn in December 2018.

The first half of 2019 witnessed an increase, with the market valuation of financial companies trading on the London Stock Exchange rising to £889.74bn in June 2019. After a significant drop in August 2019, the market value recovered to £802.22bn by the end of December 2019.

However, the coronavirus outbreak triggered a sharp drop, with the market value falling to £561.8bn in March. Although this figure rose to £567.32bn in May, it still represents a 50% plunge in two years.

Number of Listed Companies Continues to Fall

Besides a massive decline in their market value, recent years have also witnessed a significant drop in the number of companies listed in London. Statistics show that in the last five years, the number of all companies trading on the London Stock Exchange plummeted by 17%, reaching 2,005 in May, the deepest point since 2015. The number of financial companies listed in London also significantly dropped, falling from its peak of 746 in June 2019 to 620 in May.

Analyzed by the market capitalization, HSBC Holdings PLC represents the leading financial institution listed in London. Statistics show the market cap of the British multinational investment bank amounted to £75.37bn in May, a £64bn plunge in five months.

Marsh & McLennan Companies INC ranked as the second-largest financial institution with £33.16bn in the total value of shares last month. Statistics show the market cap of the New York-based financial company fell by £2.4bn between December and May.

The Spanish multinational commercial bank Banco Santander ranked as the third-largest financial institution listed in London with a £31.24bn market cap value in May, a £23.3bn plunge in five months.

The full story can be read here: https://buyshares.co.uk/market-value-of-financial-companies-trading-on-london-stock-exchange-plunged-by-234-9bn-in-five-months/

XTB România: Revenirea economiei europene în luna iunie aduce optimism pe piața valutară. Totusi, cursul Euro/RON ar putea să depășească pragul 4,94

Pandemia a creat un mediu extrem de volatil și imprevizibil pe piața valutară până la jumătatea anului 2020. Criza cauzată de coronavirus a avut un impact amplu și rapid asupra economiei globale, forțând mâna autorităților să intervină cu stimulente ample de natură monetară și fiscală. Volumele imense de masă monetară introduse în piață, de ordinul miilor de miliarde, au dus la evoluții greu de prognozat și la mișcări care păreau să ignore contextul de piață. Cu toate acestea, specialiștii XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia, au analizat cu mare atenție și în detaliu evoluția principalelor valute și perechi valutare, inclusiv USD, Euro și RON.

„Seria de indicatori PMI (realizați pe baza informațiilor oferite de managerii de achiziții) pentru sectorul serviciilor și industrie în zona Euro, în luna iunie, a oferit surprize foarte plăcute: revenirea accentuată a depășit estimările cu 6.3 puncte la servicii și 2.5 puncte la industrie. Deși încă sub nivelurile începutului de an, datele conturează o continuare accentuată a revenirii în luna iunie. Pentru Euro, aflat într-o perioadă de fluctuații în așteptarea unei noi mișcări impulsive este o veste bună, care trebuie totuși privită într-un tablou mai cuprinzător. Dolarul american, aflat în retragere față de monedele majore începând din a doua jumătate a lunii martie, poate înregistra episoade de creștere a interesului, în special în condițiile în care investitorii ar redeveni preocupați fie de riscul unui nou val al virusului, cu efecte serioase asupra economiei, fie de alegerile din SUA din această toamnă”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania

Pentru moment, dincolo de oscilații naturale, trendul descendent multianual al EUR/USD nu a fost întrerupt, indicând că piețele nu s-au „hotărât” în privința schimbării susținute de direcție, de la slăbire la întărire a Euro față de dolar. În condițiile în care revenirea economiilor dezvoltate ar continua, iar derapaje de ordin geopolitic ar fi evitate, moneda unică europeană ar putea atrage atenția sporită a participanților la piață în a doua jumătate a anului.

„În privința României, tendințele macro globale pot avea efecte variate. Astfel, avem în vedere un scenariu de relativă stabilitate pe termen scurt a EURRON – o reușită a ultimelor luni, având în vedere multiplele presiuni generate de situația din planul sănătății publice, în țară, dar și la nivel european – cu unele riscuri de depreciere a leului în trimestrele următoare. Față de evaluările anterioare, tendința de redeschidere a economiilor importante din Europa și planul de finanțare cu împrumuturi, dar mai ales fonduri nerambursabile induc o perspectivă ușor mai optimistă. Pe termen scurt până la mediu, totuși, până la eliberarea și utilizarea efectivă a fondurilor, dezechilibrul comercial și o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste granițe ar putea duce cursul peste 4.94, în imediata vecinătate a pragului simbolic. În raport cu dolarul american, în ipoteza unei întăriri a Euro în raport cu dolarul american, și având în vedere scenariul discutat pentru EURRON, este posibilă o ușoară întărire în a doua jumătate a anului, în special începând din toamnă, cu toate că merită precizat faptul că nivelul de incertitudine este unul foarte ridicat”, adaugă Claudiu Cazacu.

Lira sterlină ar putea avea un traseu chiar mai volatil decât Euro și dolarul american, revizitând pe parcursul lunilor următoare atât minimele din martie (în jur de 5.18) cât și vârful din aprilie (5.56). Față de nivelurile curente, apropiate de jumătatea intervalului descris, trepidațiile ar putea crește pe măsură ce sinuozitățile procesului de părăsire a Uniunii Europene de către britanici ar influența din nou cotațiile GBP.

„Având în vedere perioada cu un nivel ridicat de tensiune și de panică din piețele financiare, investitorii s-au orientat către active de refugiu, care prezintă niveluri mai scăzute de risc. Printre acestea se numără titlurile de stat din SUA sau metalele prețioase care sunt denominate în dolar american. În plus, în aceste momente de nesiguranță caracterul monedei americane de monedă de rezervă a început să își facă simțită prezența într-o manieră mai accentuată. Unul dintre principalele motive ar putea fi și o serie de situații cu niveluri foarte scăzute de lichiditate în piețe, care a dus la apariția unor probleme sistematice.  În acest context, principalele ”victime” ale dolarului au fost monedele emergente, printre care și leul românesc. Având în vedere riscul suplimentar pe care îl prezintă investițiile în RON, cotația USDRON a atins un maxim istoric pe 23 martie, la 4,5460. Totuși, din acel moment leul a reușit să se redreseze pe baza unor perspective mai optimiste legate de economia mondială”, atrage atenția, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul casei de brokeraj XTB România.

Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania

În afară de câteva excepții, dolarul continuă să înregistreze performanțe pozitive în raport cu majoritatea monedelor importante comparativ cu nivelurile de la începutul anului, deși majoritatea s-au redresat din zona minimelor. În acest sens, dolarul evoluează la o valoare cu aproximativ 4% mai ridicată în comparație cu pachetul ponderat al valutelor cuprinse în indicele valutar al pieței emergente MSCI.

„La nivelul monedelor majore, direcția de evoluție a fost dată în principal de modul în care autoritățile au intervenit și de amploarea măsurilor de stimulare. Unul dintre cele mai bune exemple fiind lira sterlină. Deși la prima vedere moneda poate părea subevaluată, traderii tind să privească către un orizont mai lung de timp. Astfel, au inclus în preț temerile că abordarea nehotărâtă a guvernului britanic ar putea duce la o perioadă de recuperare mai lentă. Tendința de slăbiciune în raport cu alte monede din cadrul G10 sunt determinate de așteptarea unui decalaj a revenirii economiei britanice în raport cu restul Europei. În plus, pericolul reprezentat de Brexit și de lipsa unui acord majorează probabilitatea unui scenariu Hard Brexit, care ar duce la apariția a noi factori de risc pentru economia britanică. În contrast se află moneda unică europeană, care a primit un impuls din partea datelor macroeconomice optimiste. Astfel, activitatea din sectoarele manufacturiere și de servicii din Zona Euro dă semne solide de revenire, ceea ce a oferit un val de încredere pentru cumpărătorii de euro. În plus, piețele sunt optimiste că oficialii europeni vor ajunge la un acord privind un nou pachet de stimulente fiscale care să faciliteze redresarea economică la nivelul Bătrânului Continent. În cazul în care planul de redeschidere va evolua conform așteptărilor, perioada bună a monedei unice europene ar putea continua, adaugă Radu Puiu.

Cash Demand in Europe Surged by €50bn in Five Months

0

Just like any crisis, the coronavirus outbreak caused substantial growth in demand for banknotes. Recent months have witnessed a surge in the amount of cash circulating in the euro area, with millions of consumers increasing their spending as they tried to stockpile goods ahead of coronavirus lockdown.

According to data gathered by BuyShares, the cash demand in Europe jumped by €50bn in the last five months, growing from €1.29trn at the beginning of January to €1.34trn in the first week of May.

Value of Euros in Circulation Jumped by €20bn in March Only

In the first week of 2010, the value of euro banknotes in circulation amounted to €800bn, revealed Statista and European Central Bank data. By the beginning of 2015, this figure jumped over €1trn value for the first time. The increasing trend continued in the following years, with the total amount of euro banknotes in circulation growing to €1.28trn in the last week of 2019.

However, with millions of Europeans ramping up spending ahead of lockdown measures, the first quarter of 2020 has witnessed the biggest surge in the amount of cash circulating in the euro area since the 2008 financial crisis.

Statistics show that in the week from March 16 to March 22, the value of euro banknotes that enter circulation increased by €20bn, the high point of a build-up that started in the last week of February. Cash demand was not as high in April, showing fluctuations between €4bn and €8bn per week.

By the end of the first week in May, the combined value of euros in circulation reached €1.33trn, a €540bn increase in the last decade.

Nordic Countries and the United Kingdom the Least Likely to Use Cash

Statista data also revealed considerable differences in the use of cash among European countries. Statistics show Albanian consumers are most likely to use cash, with 89.8% share in total POS payment transactions. Serbia and Greece follow with 81.3% and 77.6% share, respectively.

According to the survey, consumers from the United Kingdom and the five Nordics countries were least likely to use cash. The use of banknotes among Britons dropped from 30.7% in 2010 to 15.7% in 2018, transforming the country into a cashless society.

Statistics show Finnish consumers chose cash for only 19.1% of their daily transactions. Denmark, Norway, Sweden, and Iceland follow with 13.4%, 12.3%, 10.5%, and 8.4% share, respectively.

The full story can be read herehttps://buyshares.co.nz/2020/06/21/cash-demand-in-europe-surged-by-e50bn-in-five-months/

Parteneriat inedit în lumea vinului: Trei crame concurente își dau mâna în campania «Trei pentru vin, vinul pentru toți»

0

Trei crame renumite – Oprișor, Serve și Vinarte – concurente de peste 20 de ani pe piața vinului – se alătură în campania «Trei pentru vin, vinul pentru toți» și lansează platforma comună treipentruvin.ro.

Publicul va avea astfel acces la o selecție inedită de oferte comune cu vinuri promovate #împreună de către cei trei, în numele celor 12 valori care-i unesc, printre care prietenie, armonie și optimism. Cele trei crame transmit astfel ideea unității în diversitate, într-o perioadă marcată de temerile din societate privind o criză economică.

Forța proiectului se bazează pe diversitatea portofoliului care devine astfel accesibil consumatorilor într-o singură platformă, într-o singură livrare comodă. Este și un exemplu de solidarizare, o garantare reciprocă – ceva de care întreaga societate are nevoie – dar este și o formă de educare a publicului de vin cu ajutorul competențelor reunite ale celor trei crame”, susțin împreună inițiatorii campaniei «TreiPentruVin» – Mihaela Tyrel de Poix (Serve), Rodica Căpățînă (Vinarte) și Gabriel Roceanu (Oprișor).

Pe parcursul campaniei online, publicul este invitat să urmărească platforma comună și rețelele de socializare ale celor trei crame, de unde va putea afla mai multe despre nobila artă și știință a vinului, despre activitățile din vie și din cramă, într-o notă veselă.

„Vrem să arătăm că #împreună se pot pune mai bine în valoare vinurile produse în România”, anunță cei trei producători.

Lansarea publică a campaniei coincide cu Solstițiul de vară, moment simbol al infloririi viței-de-vie, semnificativ pentru viticultori, Oprișor, Serve și Vinarte prezentând împreună o selecție de 12 oferte de vinuri concepute în numele valorilor lor și produse în cele patru regiuni viticole pe care le reprezintă.

Cele trei crame care transmit mesajul prieteniei și unității în diversitate sunt reprezentative pentru prima generație de investiții private străine în vinul românesc de după 1990 și au în palmares numeroase premii naționale și internaționale.

Despre Oprișor

Înființată în 1994 sub numele de Carl Reh Trading, cu misiunea specifică de a selecta vinuri românești pentru piața internațională, compania devine Carl Reh Winery în 1998 (după ce se stabilise în 1997 pe actualele amplasamente viticole), de unde și-a luat ulterior numele actual. Compania de comerț cu vinuri devine astfel investitor în vie și producător, continuându-și activitatea pe piețele internaționale construite de acționarul german – Reh Kendermann. Sunt replantate cele 250 de hectare și este achiziționată crama, iar în 2001 compania se lansează și pe piața internă, cu gamele Val Duna și La Cetate. Ca urmare a succesului acestora, în 2008, numele de Oprișor devine atât de cunoscut în rândul consumatorilor avizați, încât e necesară extinderea portofoliului de vinuri care să reprezinte caracterul specific al regiunii. Carl Reh Winery lansează mărcile Măiastru, Caloian, Cabernet Sauvignon Crama Oprişor, Rusalcă albă, Jiana Rose, Drăgaică roșie, Cupola Sanctis, Passarowitz, Smerenie – nume devenite renume de atunci încoace – și devine astfel cunoscută sub numele de Crama Oprișor, exponent al valorilor Olteniei profunde.

Despre SERVE

Șase rânduri despre România din „World Atlas of Wine” de Hugh Johnson în 1993, apoi întâlnirea fondatorului francez al cramei cu un enolog român talentat – și dramul de nebunie nelipsit unui astfel de început – acestea sunt ingredientele poveștii SERVE – prima cramă străină privată din România. Eroii poveștii sunt: contele Guy Tyrel de Poix (fondatorul din păcate dispărut dintre noi azi, cel care a inspirat și “scris” coordonatele pe care se înscrie crama); enologul Aurel Rotărescu, care a “îmblânzit” soiurile românești și a creat “vinuri elegante și feminine”, cum îi plăcea lui Guy să le numească; și Mihaela Tyrel de Poix, soția lui Guy si proprietarul companiei, inginer cu simț practic, care a construit SERVE alături de fondator și a pilotat compania și după dispariția acestuia. Vinurile care au scris istoria cramei – și au modelat piața HoReCa – sunt Vinul Cavalerului, Millenium roșu și alb (1999 și, respectiv, 2001), și gama Cuvee, apărută în 2001, cu lansarea “Charlotte” și completată de “Amaury”, “Alexandru”, “Sissi”, “Clemence”, “Guillaume” – dedicată următoarei generații din familie.

Despre Vinarte

Istoria Vinarte începe în 1998, când mai mulți oameni de afaceri români, francezi și italieni – cu istorii de viață diferite, dar uniți de pasiunea pentru vinul bun – iau decizia să construiască împreună o companie care să aducă vinurile bune românești pe buzele cât mai multor consumatori. În urma unui studiu specializat sunt identificate trei zone cu terroir excepțional, care oferă șansa creării unor vinuri remarcabile: Villa Zorilor – Dealu Mare (Buzău); Bolovanu – Sâmburești (Olt) și Stârmina (Mehedinți). Toate viile sunt replantate cu soiuri nobile iar cramele sunt dotate cu instalații moderne. Sunt aduși oenologi străini cu rezultate demonstrate, pentru a asigura baza de pornire a unui proiect ambițios. Iar rezultatele se arată cu repeziciune. După patru ani, Vinarte lansează trei vinuri care schimbă piața, creionând practic categoria selectă numită superpremium: Prince Matei, Prince Mircea și Soare. Cu aceeași pasiune pentru vinul bun, povestea Vinarte se scrie în continuare. Ea poate fi citită în sticlele de Nedeea (amestecuri unice de soiuri românești), în Soare rose și alb (obținute din struguri roșii) sau în game ca Domeniile Vinarte, Castel Stârmina, Castel Bolovanu.

Contacte:

Băncile din România au soluționat deja 90% din cele 362.000 de solicitări de suspendare a obligațiilor de plată primite de la clienți

0

Băncile din România au soluționat 321.000 de solicitări, reprezentând aproximativ 90% din cele aproximativ 362.000 de solicitări depuse de clienții persoane fizice și juridice pentru suspendarea obligațiilor de plată lunare din contractele de credit, în primele trei luni de la debutul pandemiei COVID-19. Până la data de 15 iunie 2020, din cele aproximativ 321.000 de solicitări soluționate, peste 60% au fost soluționate în baza Ordonanței de Urgență 37/2020 și aproximativ 40% în baza măsurilor de sprijin adoptate proactiv de bănci, începând cu luna martie, pentru clienții afectați de efectele pandemiei. Restul solicitărilor se află în curs de procesare. În baza OUG 37/2020, banca analizează solicitarea formulată de client şi în termen de maximum 15 zile de la data primirii solicitării comunică acestuia decizia. În cazul aprobării solicitării debitorului, prelungirea duratei contractuale produce efecte de la data comunicării de către client a solicitării de suspendare către bancă. Clienții ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situația generată de pandemie au depus cereri pentru suspendarea obligațiilor de plată lunare din contractele de credit. Astfel, clienții persoane fizice au depus un număr de peste 334.000 de solicitări de suspendare a obligațiilor de plată lunare, ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 22% din creditele în derulare acordate populației. Clienții persoane juridice au depus un număr de aproape 28.000 de solicitări de suspendare a obligațiilor de plată lunare, aferente unui ponderi de aproximativ 28% din portofoliul total de credite acordate acestei categorii. Sectorul bancar a fost în prima linie a industriilor care au adoptat măsuri de sprijin pentru clienții afectați financiar de efectele pandemiei. Băncile din România au răspuns proactiv nevoilor clienților care au întâmpinat dificultăți din cauza pandemiei de coronavirus și au asigurat necesarul de finanțare la nivelul întregii economii. Comunitatea bancară din România își exprimă dorința de a contribui în continuare la procesul de relansare a economiei românești în perioada imediat următoare, prin soluții comune ce pot fi identificate ca parte a dialogului dintre comunitatea de afaceri și factorii de decizie instituțională. Sistemul bancar susține încheierea unui parteneriat constructiv cu autoritățile pentru a finanța economia în condiții de predictibilitate.

JTI: Ascunderea pachetelor de țigări prejudiciază piața legală și bugetul statului

0

JTI solicită Camerei Deputaților respingerea celei mai radicale propuneri anti-tutun, și anume PL-x 587/ 2019 pentru modificarea unor acte normative în domeniul reglementării produselor din tutun.

Inițiativa prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în magazine, interzicerea sponsorizării oricăror evenimente și activități de către companiile de tutun, interzicerea vapatului în locurile publice etc. În scrisoarea oficială trimisă astăzi comisiei de Buget Finanțe din Cameră, JTI atrage atenția că ascunderea pachetelor în dulapuri, ”cu excepția magazinelor specializate în vânzarea produselor din tutun”,  gen tutungerie, categorie limitată la doar câteva magazine în marile orașe, dintr-un total de circa 70.000 în care se comercializează și țigarete, va permite vânzătorilor să ofere consumatorilor de sub tejghea, inclusiv produse de contrabandă sau contrafăcute, practică deja răspândită în cartiere, orașe mici și în mediul rural.

Un amendament similar a fost respins de plenul Parlamentului European când a fost adoptată Directiva 2014/40/UE privind produsele din tutun, transpusă prin Legea nr. 201/2016. Aceeași propunere a fost respinsă și de Parlamentul României în 2016, considerându-se că distorsionează piața și creează bariere semnificative la intrarea pe piață a mărcilor noi, punctul de vânzare fiind singurul loc în care marca poate fi făcută cunoscută consumatorilor, după cum a susținut și Consiliul Concurenței.

Propunerea vizează și includerea vapatului în definiția fumatului. „O propunere legislativă similară (L389/2018 / PLX541/2018) a fost respinsă atât în Senatul României, cât și în Comisia pentru sănătate publică a Camerei Deputaților, în 2019, pe motiv că nu există studii suficiente care să susțină o astfel de măsură. Niciunde în UE vapatul nu este asimilat fumatului, fumatul fiind rezultatul unui proces de ardere în care se degajă fum, în timp ce vapatul presupune inhalarea unor vapori. Țigareta electronică și produsele din tutun care nu arde sunt considerate de alte țări ca alternative la țigări, mai puțin dăunătoare, opinie împărtășită și de Public Health England (autoritatea de Sănătate din Anglia). Potrivit acesteia, „este probabil ca, în comparație cu țigaretele, produsele cu tutun încălzit să expună utilizatorii și persoanele din jur la niveluri mai scăzute de pulberi în suspensie și de compuși dăunători” și, în consecință, reglementările “ar trebui aplicate pentru a favoriza opțiunile cel mai puțin dăunătoare”. În Marea Britanie sau alte țări, publicitatea la aceste produse este permisă. Așa-numita ”boală a vapatului” din SUA lipsește cu desăvârșire în UE (după cum arată publicația Politico), unde Directiva 40/2014/UE (transpusă prin Legea 201/2016) reglementează strict domeniul, existând un sistem centralizat de submitere și verificare a ingredientelor oricărui produs, înainte ca acesta să fie pus pe piață. Știrile alarmiste venite de peste ocean omit adesea să menționeze că nu țigaretele electronice provoacă boala respectivă, ci substanțele artizanale folosite, cumpărate la colț de stradă, mai ales THC, un extract de marijuana interzis în UE”, se mai arată în scrisoarea JTI. De altfel, in România, publicitatea la țigarete electronice este deja interzisă prin Legea 201 din 2016.

JTI reamintește, de asemenea, că domeniul tutunului a fost intens reglementat în ultima perioadă, prin Legea 15/2016 pentru modificarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, OUG 114 și Legea 201/2016 pentru transpunerea Directivei 2014/40/UE, ce a necesitat modificarea liniilor de producție și a pachetelor de țigarete, precum și implementarea unui sistem complex de trasabilitate, ce impune în continuare eforturi atât din partea producătorilor, cât și a celor 70.000 de comercianți și a autorităților statului (Imprimeria Națională, ANAF prin Direcția Generală a Vămilor). De asemenea, până la 15 iunie 2020, stocurile nevândute de pachete fără cod unic, precum și pachetele cu țigarete mentolate, au trebuit retrase de pe piață.

„Având în vedere seria frecventă a modificărilor legislative în domeniu, considerăm că trebuie analizat atent impactul fiscal – bugetar, introducerea unor taxe (reinstituirea taxei pe viciu într-un fond special, o anomalie fiscală care contravine Legii Finanțelor Publice și Directivei privind taxarea tutunului), dar și potențiala reducere a veniturilor bugetare ca urmare a perturbării comerțului legal”, concluzionează scrisoarea.

Conform documentului, propunerea nu ia în considerare că, potrivit Eurobarometrului UE, principalul factor determinant în a iniția fumatul îl reprezintă anturajul (82%), în vreme ce pachetul, aspectul și poziționarea lui la raft este invocat de doar 4% dintre tineri. De asemenea, inițiatorii refuză să ia în considerare datele oficiale Eurostat: 91,2% dintre tinerii români din grupa de vârsta 15-24 de ani nu au fumat, media europeană fiind de 83%, și doar 4,1%  declară că fumează zilnic – față de media europeană de 9,7% (ocazional doar 4,6%, față de media europeană de 6,8%).

România este al treilea mare producător de tutun din UE (conform Eurostat), industria producătoare contribuind pozitiv la balanța de plăți. Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 3,2 miliarde de euro virate anual și se  află în topul investitorilor, cu investiții în derulare de peste 1,5 miliarde euro, angajând direct peste 5.000 de persoane și indirect circa 60.000. Potrivit ultimei execuții bugetare anunțate, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului 2020 un avans semnificativ de 40,34% (an/an), ceea ce înseamnă că tutunul este cel mai solid contribuabil la buget.

Alianța pentru Drepturile de Proprietate: propunerea legislativă anti-tutun încalcă libertatea de alegere și drepturile de proprietate intelectuală

0

Alianța pentru Drepturile de Proprietate (PRA) a trimis pe 22 iunie o scrisoare oficială Camerei Deputaților, referitoare la propunerea legislativă anti-tutun (PLx 587/2019). 

Conform ultimului Index Internațional al Drepturilor de Proprietate (IPRI), România se află într-un context deloc favorabil, situându-se pe locul 50 din 129 de țări, cu un scor de 6.028 de puncte. Ceea ce înseamnă că România se plasează pe ultimele locuri în Europa cu privire la apărarea proprietății intelectuale, iar autoritățile ar trebui să se concentreze pe apărarea drepturilor de proprietate, prin încurajarea inovației și nu prin ascunderea mărcilor produselor de consum.

Propunerea legislativă este restrictivă, ineficientă și încalcă libertatea de alegere a consumatorului. Interzicerea expunerii la punctul de vânzare, în condițiile în care produsul este însoțit de avertismente de sănătate expropriază companiile producătoare de dreptul lor la marcă, fără a lua în calcul consecințele grave ale unei astfel de măsuri. 

Interdicția afișării la raft reduce cantitatea de informații furnizate consumatorilor și permite astfel pieței negre să câștige teren. Anual, bugetul României pierde jumătate de miliard de euro din cauza contrabandei cu țigarete, cea mai răspândită formă de crimă organizată în țară. De la începutul stării de urgență cauzată de pandemia COVID-19, autoritățile române au capturat peste 19 milioane de țigarete introduse ilegal în țară.

Sănătatea publică poate fi protejată prin campanii de comunicare, de educare și de prevenire a fumatului în rândul minorilor. Nu există nicio dovadă concludentă că ascunderea mărcilor reduce rata fumatului. Potrivit profesorului Sinclair Davidson (RMIT University), nu există nicio dovadă că măsurile restrictive au avut impactul scontat în ceea ce privește prevalența fumatului. 

Protejarea drepturilor de proprietate, inclusiv cele de proprietate intelectuală, permite inovatorilor să răspundă cererilor consumatorilor privind produsele cu risc redus, precum și investițiile în mărci și în reputația acestora pe piață. Țigările electronice sunt un produs inovativ cu potențial de risc redus, care reprezintă o alternativă la fumatul tradițional. De asemenea, sunt cele mai eficiente în terapia de substituție pentru cei care încearcă să renunțe la fumat. Produsele răspund nevoilor foștilor fumători prin substituirea adicției, la nivel fizic și psihic. Aceste inovații salvează vieți, creează locuri de muncă și aduc progres științific. 

În mod clar, propunerea legislativă reprezintă o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală. Aceste drepturi sunt naturale și ar trebui respectate la fel de mult ca dreptul la exprimare sau la identitate religioasă. Aceste drepturi nu ar trebui să fie niciodată supuse ajustărilor, pentru a atinge obiective politice. În acest caz sunt încălcate,  fără ca obiectivele declarate să fie atinse, iar  consecințele pot fi nebănuite. 

Property Rights Alliance (PRA) este o organizație internațională cu sediul în Washington D.C., dedicată protejării și promovării inovației, drepturilor de proprietate intelectuală și privată. În 2019, mai mult de 100 de organizații din peste 72 de țări sunt partenere ale PRA și ale profesorului Sary Levy-Carciente (fellow Hernando de Soto), în demersul realizării celei de-a 12-a ediție a Indexului Internațional al Drepturilor de Proprietate (IPRI).

Activele nete ale fondurilor de investiții, creștere cu 6,6% în luna mai

0

Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF) anunță că în luna mai „activele nete ale celor 220 fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut cu 6,6%, până la nivelul de 42,3 mld RON (8,7 mld €), și au scăzut cu 15% de la începutul anului; ieșirile nete ale lunii au totalizat 3,6 mil RON (0,7 mil EUR)”.

Dintre fondurile deschise locale, cele mai performante „în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 7,7% și 16,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 18,5% și 40,3% , obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna mai 2017). Activele nete ale celor 84 de fonduri deschise locale au crescut în luna mai cu 1,2%, până la 20 mld RON (4,1 mld €) iar de la începutul anului au scăzut cu 19,6%. Fondurile deschise locale au înregistrat în luna mai ieșiri nete de 27 mil RON (5,6 mil €), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (-81,2 mil RON) și cele de randament absolut (-23,5 mil RON), în vreme ce fondurile reunite sub categoria alte fonduri (53,2 mil RON), cele de acțiuni (23,3 mil RON), cele diversificate (0,6 mil RON) și cele cu capital protejat (0,4 mil RON) au înregistrat intrări nete”.

În același timp, „activele nete exprimate în lei ale celor 105 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna mai cu 5,2% față de luna precedenta, până la 0,87 mld RON (0,18 mld €) iar de la începutul anului au scăzut cu 10,7%”.

Privitor la fondurile închise locale, activele nete ale celor 31 de fonduri închise (inclusiv SIF-uri și FP) au crescut cu 12,3% în luna mai, până la 21,3 mld RON (4,4 mld €); fondurile închise locale au avut ieșiri nete de 0,8 mil RON (0,16 mil € ) în luna raportată”.

Detalii, în comunicatul anexat.

O gură de oxigen pentru industria HoReCa. Cum se aplică noile facilități fiscale?

Material de opinie de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Anca Preda, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România

Odată cu relansarea economiei și relaxarea treptată a măsurilor impuse în contextul pandemiei la nivel național, contribuabilii din industria hotelieră și a serviciilor alimentare (HoReCa), puternic afectați de situația creată, au primit permisiunea de a își redeschide activitatea, însă cu respectarea anumitor restricții (deocamdată, doar spațiile aflate în aer liber). Pentru acest domeniu, autoritățile au anunțat acordarea unor facilități fiscale, dar încă mai există neclarități în ceea ce privește aplicarea lor.

O nouă serie de măsuri adresate acestui sector, care vin în completarea celor anterioare, a fost adoptată recent, având în vedere că termenul pentru declararea și plata impozitului specific datorat, respectiv 25 iulie, se aproprie vertiginos.

Scutire de la plata impozitului specific pentru o perioadă de 90 de zile

Proiectul de ordonanță de urgență, publicat pe 16 iunie pe site-ul Ministerului de Finanțe și adoptat în cadrul ședinței de Guvern în aceeași zi, prevede faptul că contribuabilii obligați la plata impozitului specific unor activități, potrivit Legii nr. 170/2016, nu datorează acest impozit pentru o perioadă de 90 de zile, pe parcursul anului 2020. Această facilitate se acordă fără a fi necesară îndeplinirea anumitor condiții.

Astfel, pentru anul 2020, contribuabilii din acest domeniu vor plăti impozitul specific de maximum 75% din valoarea calculată pentru un an întreg, în loc de 100%.

Ce se întâmplă cu facilitățile acordate anterior?

Măsura nou adoptată se cumulează cu cele anterioare, astfel încât contribuabilii beneficiază de scutirea impozitului specific anual și pentru perioada în care și-au întrerupt total sau parțial activitatea din cauza deciziilor impuse pe timpul stării de urgență, de aproximativ două luni, respectiv 60 de zile. Astfel, firmele din domeniu pot beneficia de scutire de la plata impozitului specific pentru o perioadă totală de până la 150 de zile pe parcursul acestui an, ceea ce reprezintă o reducere anuală de aproape 42%.

Însă, spre deosebire de exceptarea inclusă în ordonanța adoptată recent în ședința de Guvern, pentru a beneficia de scutirea aferentă perioadei de instituire a stării de urgență, contribuabilii trebuie să îndeplinească anumite condiții. În primul rând, trebuie să fi avut activitatea întreruptă, total sau parțial, și să dețină certificatul pentru situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. În al doilea rând, o firmă nu poate aplica facilitatea dacă se află în insolvență, conform informațiilor disponibile pe pagina web a Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Rămâne neclar dacă de această prevedere pot beneficia și cei care nu au fost obligați prin actele normative emise să își sisteze activitatea, însă aceasta le-a a fost redusă sever ca o consecință a restricțiilor impuse, cum este cazul hotelurilor.

De asemenea, proiectul de ordonanță prevede acordarea unei bonificații pentru contribuabilii din industria ospitalității care datorează și impozit pe profit, de 10%, pentru trimestrele II și III din 2020, dacă efectuează plata în termenele prevăzute de lege (25 iulie, respectiv 25 octombrie 2020). Impozitul pe profit se datorează pentru servicii adiacente prestate în HoReCa, cum ar fi activități de sub-francizare, re-facturări de produse alimentare, închirieri de spații etc.

Probleme vechi, rămase nerezolvate

Pentru a stimula investițiile în acest domeniu, un alt subiect care ar trebui tratat cu prioritate de către autorități este cel referitor la faptul că jucătorii din HoReCa, plătitori de impozit specific, nu pot beneficia de directiva europeană privind sistemul comun de impozitare aplicabil societăților-mamă și filialelor, ca orice alt contribuabil, în cazul distribuirii de dividende către societatea mamă, care prevede exceptarea dividendelor de la impozitare.

Astfel, ținând cont de interesul manifestat pentru această industrie, autoritățile ar putea completa măsurile de sprijin pentru contribuabilii din domeniu prin corectarea legislației fiscale în vederea eliminării discriminării în ceea ce privește aplicarea directivei, cauzată de regimul fiscal aplicabil jucătorilor din industria HoReCa. În acest fel, ar putea stimula companiile-mamă nerezidente să acorde o mai mare importanță investițiilor în afacerile din România.

În concluzie, măsurile de sprijin pentru societățile din HoReCa sunt binevenite, având în vedere că acesta este unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei în contextul pandemiei de COVID-19, însă mai sunt aspecte de clarificat, printre care se numără facilitățile de care pot beneficia hotelurile și discriminarea nerezidenților în ceea ce privește tratamentul fiscal al dividendelor distribuite din România.

Studiu Frames: Efectul statului în casă. Românii, focus pe reamenajarea locuințelor

0

Perioada de pandemie, izolarea la domiciliu și munca de acasă i-au determinat pe români să se preocupe mai mult ca oricând de starea locuințelor. De la zugrăvit la schimbarea obiectelor sanitare, parchetului, centralei termice și a caloriferelor, investițiile în refacerea apartamentelor se anunță a fi în prim-plan în acest an, în condițiile în care multe dintre locuințe au fost amenajate în urmă cu un deceniu, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.

A doua parte a anului 2020 se anunță a fi o perioadă de curățenie generală în multe dintre locuințele din România. Amenajate, cele mai multe, înainte de criza economică din 2010, apartamentele românilor au nevoie de un upgrade semnificativ atât în privința zugrăvelii cât mai ales a dotărilor tehnice, de la centralele termice care își încheie ciclul de viață la obiectele sanitare, arată analiza.

Cele două luni și jumătate de stat acasă au accentuat și mai mult acest fenomen. După ce, în ultimii ani, românii au fost interesați, în primul rând, de electrocasnice și electronice (televizoare, frigidere, aparate de aer condiționat și alte aparate), dovadă boom-ul semnificativ din piața de profil, pentru mulți dintre români, următorul pas îl reprezintă refacerea condițiilor de locuire, mai ales că pandemia de coronavirus a ridicat mai mult ca oricând problema igienei locuințelor.

,,Stând mai mult acasă, românii s-au lovit, mai mult ca oricând, de problema condițiilor de locuire, indiferent că locuiesc într-un apartament sau stau la casă și au grădină. De la funcționarea deficitară a instalațiilor sanitare la problemele cu gresia și faianța, electrocasnicele vechi sau mobila degradată, pe mulți dintre români această perioadă de izolare forțată la domiciliu i-a determinat să treacă la investițiile amânate în trecut’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Un var lavabil nou, în culori tot mai variate, igienic și rezistent, ori un tapet pe măsură, un parchet mai trainic, de calitate, o centrală termică mai performantă, o cabină de duș modernă, un lavoar nou sau o cadă de baie  – sunt principalele repere ale reamenajării locuinței în această perioadă. După ce, în anii dinainte de criză, și mai ales în condițiile veniturilor scăzute, mulți dintre români și-au amenajat locuințele cu bani puțini, în 2020 miza se pune pe calitate și mai puțin pe preț’’, arată analiza Frames, realizatăpe baza unui studiu realizat pentru o firmă de profil.

 Interesul românilor pentru reamenajarea locuințelor este confirmat și de statisticile Asociaţiei Europene de Prognoză în domeniul Construcţiilor pentru Europa de Est (EECFA).

Potrivit celui mai recent raport privind România,  cele mai noi tendințe din piață indică o creștere semnificată a business-ului din sectorul de renovare. ,,În timp ce construcția de clădiri noi, în unele cazuri, a încetinit din cauza incertitudinii în ceea ce privește condițiile economice, lucrările de renovare sunt mai puțin predispuse la acest efect. În plus, pe măsură ce măsurile guvernamentale au început să fie puse în aplicare în martie, persoanele și companiile deopotrivă au trebuit să-și ajusteze condițiile de viață și de muncă’’, afirmă dr. Sebastian Sipos-Gug – Ebuild, EECFA Romania.

De altfel, magazinele de bricolaj au fost foarte căutate în această perioadă.

,,În condițiile în care mall-urile, magazinele din zona de fashion au fost închise în această perioadă, românii s-au îndreptat spre supermarketuri și magazinele de bricolaj & electro-retail, iar rezultatele s-au văzut în creșterea semnificativă a vânzărilor. Estimările Frames indică o creștere a vânzărilor, la nivelul întregii piețe, de peste 25% față de perioada similară din anul trecut. Au existat rețele ale căror performanțe au depășit acest nivel.’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Focusul pe reamenajare vine și în condițiile în care multe dintre obiectele sanitare și cele de climatizare se află la finalul ciclului de funcționare optimă.

,,Statisticile de vânzări și service îndică faptul că, în zona centralelor termice, boilerelor și aparatelor de aer condiționat, multe dintre produsele achiziționate acum 8-10 ani își încheie perioada optimă de funcționare. Randamentul superior și costurile mai scăzute de funcționare ale noilor generații de aparate sunt de natură să genereze un plus de interes pentru clienți’’, afirmă analiștii.

În creștere se anunță a fi și investițiile în parchet și mobilier, având în vedere extinderea gamei de produse și schimbarea obiceiurilor de consum.

,,În condițiile veniturilor scăzute, mulți dintre românilor, în trecut, și-au amenajat locuințele cu parchet și mobilă ieftine, iar efectele s-au văzut în deprecierea rapidă a acestora, indiferent că vorbim de dulapuri, biblioteci, paturi sau mese. Focusul este pus, în această perioadă, pe mobilă mai trainică, în general modulară, pe calitate, de la materiale la balamale și îmbinări. Dincolo de noile tendințe, de modă și utilitate în apartament, televizoarele au crescut în diagonală, iar bucătăriile au primit noi utilități, precum plitele pe inducție și frigiderele side-by-side, astfel că și mobila necesită un upgrade’’, spun specialiștii.

CASE NOI, CASE VECHI

Focusul semnificativ din piața amenajării locuințelor este amplificat și de finalizarea multora dintre locuințele construite în ultimii ani. 

Cum noile condiții legale impun darea în folosință cu toate racordurile finale (apă, curent, gaze etc.), dezvoltatorii și clienții finali vor fi stimulați să investească semnificativ în amenajarea locuințelor, arată analiza Frames.

Pe de altă parte, incertitudinile legate de evoluția prețurilor locuințelor și provocările din zona de creditare (accesul mai dificil la finanțare, semnele de întrebare legate de Programul ,,O casă, o familie’’, dinamica cursului valutar etc.) sunt de natură să influențeze comportamentul de consum al românilor.

,,Următoarea perioadă se anunță a fi una plină de provocări în piața imobiliară. Mai atenți la condițiile macro-economice, la perspectivele crizei economice, la dinamica prețurilor și a cursului valutar, mulți dintre români vor prioritiza creșterea confortului locativ și asigurarea unor rezerve financiare, dovadă creșterea apetitutului pentru economisire, reliefat de datele BNR’’, spun experții de la Frames.

UN BUSINESS IMPORTANT ÎN CRIZĂ

Focusul pe reamenajarea locuințelor este subliniat și de evoluția semnificativă a pieței materialelor de construcții și amenajări interioare din ultimii ani.

Potrivit datelor Frames,   afacerile companiilor care activează în comerțul cu ridicata și amănuntul al materialelor pentru construcții, echipamentelor sanitare și de încălzire (COD CAEN 4673 și 4752) ar putea atinge, în 2020, nivelul de 35 de miliarde de lei, cu peste 20 de miliarde de lei mai mult decât în 2010.

Ultimele date de la Ministerul Finanțelor arată că cele 9044 firme active în acest sector au încheiat anul 2018 (pentru 2019 nu există încă datele finale) cu afaceri totale de 33,3 mld.lei și un profit net de 2,32 miliarde lei, față de 494,2 mil.lei înregistrat în 2010.

Principalii jucători din piață sunt, în ordinea cifrei de afaceri, Dedeman SRL (7,22 mld.lei), Arabesque SRL (Mathaus) (1,69 mld.lei) și Leroy Merlin Romania SRL (1,56 mld.lei).

,,Piața materialelor de construcții se află, în prezent, într-o zonă de maturizare, mare parte din business-ul la nivel național concentrându-se în jurul principalilor companii din piață. Focusul este pus, în prezent, pe extinderea gamei de produse, mai ales în zona celor inovative, și pe serviciile de suport, pe consultanța oferită clienților, pe know-how.’’, arată analiza.

Peste 57.000 de angajați lucrează, în prezent, în acest domeniu, cu peste 17.000 mai mulți decât acum 10 ani.

Marea provocare pentru acest sector, ca și în general pentru economie, o va reprezenta, în perioada următoare, o potențială scădere semnificativă a consumului, principalul motor al economiei, ca urmare a dificultăților financiare (șomaj, disponibilizări, firme închise etc.)

,,După un an 2019 foarte bun pentru acest  sector, 2020 ar putea aduce o tendință de temperare a creșterii cifrei de afaceri, în condițiile unei potențiale crize economice. Estimările sunt relative, în condițiile în care condițiile macro-economice sunt greu de estimat, având în vedere evoluția economică globală’’, spun experții de la Frames.

Criza Covid-19 afectează creșterea economică a României

Euler Hermes, lider mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor, analizează efectele situației actuale asupra economiei românești în trimestrul al doilea al anului în curs:

Criza COVID-19 afectează creșterea economică a României care va înfrunta cea mai gravă contracție trimestrială din ultimii 20 de ani

Criza generată de pandemie evidențiază slabele fundamente economice

Analiza Euler Hermes preconizează că economia României va înregistra cea mai gravă contracție trimestrială de mai bine de 20 de ani în trimestrul doi al anului 2020 și, mai mult decât atât, o scădere constantă a PIB-ului până în primul trimestru al anului 2021.

Calitatea de membru UE, sectorul industrial competitiv și mediul de afaceri relativ bine dezvoltat, împreună cu relațiile internaționale destul de bune au ajutat în ultimii ani economia României. Astfel  chiar si cu o creștere reală a PIB-ului în scădere  de la + 7,1% în 2017 la + 4,4% în 2018, și + 4,1% în 2019 se prefigura faptul că economia supraîncălzită începea să se stabilizeze. Această perspectivă a fost însă schimbată de apariția crizei globale Covid-19 în primul trimestru al anului 2020, care a afectat din ce în ce mai mult economia românească pe diverse canale. Începând cu luna martie au aparut: i) întreruperi ale lanțului de aprovizionare din industrie, în special în sectorul auto, ii) au fost înregistrate scăderi ale cererii externe, iii) carantina la exterior (prin închiderea frontierelor) și iv) carantina în interiorul țării (măsurile cele mai stricte producând efecte  de la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai). Cu toate acestea, mulțumită cererii interne puternice din primele două luni ale anului, economia tot a reușit să marcheze  un trend ascendent, dar moderat în primul trimestru. Însă, indicatorii de  frecvență înaltă sugerează faptul că producția s-a contractat brusc în luna martie și mai departe, cu rate record în luna aprilie. Deși măsurile de restricție au fost gradual mai permisive de la mijlocul lunii mai, ne așteptăm la o deblocare treptată a economiei care va dura cel puțin până la sfârșitul anului 2020.

Instabilitatea guvernului, arieratele companiilor de stat, vulnerabilitățile sectorului bancar, datoriile ridicate ale  sectorului privat (în special în valută), creșterea rapidă a deficitului de cont curent în timp ce intrările nete din investiții străine directe scad și sarcina datoriei externe ridicate sunt puncte slabe deja semnalate care se adaugă efectelor crizei COVID-19.

Previzionăm că PIB-ul anual va scădea cu aproximativ -5,5% în 2020, urmând ca în anul 2021 să înregistreze o creștere de  + 4%. Astfel, nivelul PIB-ului real din 2019 nu va fi atins înainte de anul 2022 cel mai devreme.

Autoritățile sunt gata să stimuleze economia,
dar urmăresc cursul de schimb

Îngrijorările legate de economia supraîncălzită din România au persistat din perioada 2017-2019, fiind determinate de creșterea veniturilor salariale, de stimularea fiscală pro-ciclică și de politici monetare prea relaxate care împreună au condus la creșterea inflației și la lărgirea deficitelor gemene (deficitul fiscal, respectiv de cont curent). Grijile pentru o economie supraîncălzită au dispărut odată cu declanșarea crizei Covid-19, dar dezvoltarea economică defavorabilă din anii precedenți a lăsat România la intrarea în criză  cu fundamente macroeconomice mai slabe decât majoritatea țărilor membre din Europa Centrală.

Finanțele publice ale României vor continua să se deterioreze. Datorită stimulului fiscal pro-ciclic puternic din ultimii ani, deficitul fiscal anual  s-a adâncit rapid de la doar -0,8% în 2015 la -4,3% în 2019. Ne așteptăm ca acest procent să crească brusc până la cel puțin -8,5% în 2020 ca urmare a: i) stimulentelor fiscale aferente Covid-19 (estimate la aproximativ 2% din PIB-ul anului 2019) și a garanțiilor și subvențiilor pentru împrumuturi acordate IMM-urilor (aproximativ 3% din PIB) și a ii) unui PIB nominal scazut.

În mai 2020, România a vândut cu succes 3,3 miliarde de euro în euro-obligațiuni pe 5 ani, respectiv 10 ani, indicând că are încă acces la piețele internaționale pentru a finanța stimulul, deși la costuri mai ridicate decât în ​​ianuarie 2020. În plus, guvernul negociază, de asemenea, un împrumut al Băncii Mondiale în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Dacă este necesar, și un împrumut FMI poate fi solicitat fie anul acesta fie în 2021, fiind cel mai probabil și aprobat. Între timp, tendința de scădere a ponderii datoriei publice în PIB din ultimii ani se va inversa cu siguranță; preconizăm o creștere de la 35 % din PIB în 2019 la 50 % până la sfârșitul anului 2021.

Privind într-o notă pozitivă, inflația prețurilor de consum a scăzut de la 4.0% la sfârșitul anului 2019 la 2.7% în aprilie 2020 – acum revenind în intervalul de 2.5% ± 1 punct procentual al intervalului de țintă al inflației urmărit de Banca Națională a României (BNR) – mulțumită efectelor deflaționiste ale prețurilor scăzute ale petrolului și ale scăderii cererii interne. Până la sfârșitul anului 2021 ne așteptăm ca inflația să rămână în intervalul țintă. Acest lucru ar permite o relaxare monetară suplimentară a BNR în 2020 pentru a sprijini economia slăbită, după cele două reduceri inițiale ale ratei dobânzii la 1.75% (-50pb în martie și -25pb în mai). BNR s-a angajat, de asemenea, la primul său program de relaxare cantitativă (QE), deși este mult mai mic decât în economiile avansate și se concentrează mai degrabă pe uniformizarea variațiilor de piață, decât pe achizițiile de active la scară largă.

Cu toate acestea, rămâne un risc de evoluție negativă a perspectivelor inflaționiste și a politicii monetare  dat de o posibilă depreciere substanțială a leului (RON) în cazul în care investitorii își pierd încrederea în capacitatea României de a gestiona criza Covid-19. În ultimii ani, cursul de schimb al leului a fost destul de stabil, în ciuda economiei supraîncălzite din perioada 2017-2018. Leul s-a depreciat între -1% și -2% în medie pe an față de moneda Euro începând din 2016, fiind o performanță adecvată pentru o piață emergentă. În primele cinci luni ale anului 2020, leul a pierdut în jur de -4% față de euro, dar acest lucru a fost, de asemenea, moderat în comparație cu monedele multor țări emergente, care au pierdut mult mai mult în urma apariției Covid-19. Cu toate acestea, BNR a aplicat în mod continuu o serie de instrumente pentru a interveni și a preveni volatilitatea excesivă a monedei, un fapt care nu surprinde din moment ce regimul oficial al cursului de schimb este unul de flotare controlată. Aceste instrumente pot fi aplicate în continuare atât timp cât sunt suficiente rezerve valutare.

Deficitul extern și datoria vor crește

În ceea ce privește deficitul anual de cont curent al României, acesta s-a adâncit de la -0,2% din PIB în 2014 la -4,7% în 2019. Foarte important, doar 54% din deficitul anului 2019 a fost finanțat prin intrări nete de investiții străine directe (ISD), cu mult sub un nivel confortabil de 75 % și în scădere față de un nivel maxim recent de 192% atins în 2016. În primul trimestru al anului 2020, exporturile au fost mai puternic afectate de impactul Covid-19 decât importurile, iar deficitul de cont curent s-a extins în continuare față de acum un an. Prin urmare, ne așteptăm ca, deficitul anual să crească la aproximativ -5% din PIB în 2020, înainte de a înregistra o revenire la un nivel încă ridicat de -4% în 2021. Ne așteptăm ca gradul de  acoperire netă din ISD a deficitului să scadă cu mult sub 50% pe măsură ce criza globală va încetini fluxurile de capital către piețele emergente. Combinată cu creșterea galopantă prognozată pentru deficitul fiscal, aceasta ar putea ridica nevoile de finanțare externă la niveluri excesive. De asemenea, s-ar putea inversa tendința observată de scădere a raportului dintre datoria externă și PIB de la 75% din PIB în 2012 la 48% în 2019. Pentru anul 2020 prognozăm un raport de 56%.

Între timp, rezervele valutare ale BNR au fluctuat în mare parte începând cu anul 2016 în intervalul de 31-36 miliarde EUR, parțial ca urmare a intervențiilor asupra cursului de schimb menționate anterior. Recent, rezervele au scăzut de la 35,8 miliarde EUR în februarie 2020 la 33,2 miliarde EUR două luni mai târziu.  Per ansamblu, acest lucru înseamnă că gradul de acoperire a importurilor din rezerva valutară a scazut de  la un nivel sănătos de 5,7 luni la sfârșitul anului 2015 la 4 luni în aprilie 2020. O scădere suplimentară a acestui raport ar putea să creeze îngrijorări în rândul investitorilor pe fondul creșterii deficitelor gemene, a politicii fiscale expansioniste și, în special, a recesiunii globale declanșate de Covid-19.

Structura comerțului după destinație/origine (% din total)

                       Exporturi                                             Importuri

Structura comerțului pe produs (% din total) – Exporturi vs. Importuri

Complexitatea procesului de colectare a creanțelor

Deși reglementările României cu privire la plățile întârziate sunt mai exigente decât normele UE, comportamentul de plată al companiilor locale rămâne însă unul problematic. În România, procedurile legale sunt lungi și costisitoare, de aceea este necesar să se ia în considerare utilizarea arbitrajului sau a unui forum european străin, deoarece atât hotărârile arbitrale, cât și deciziile pronunțate în țările UE sunt destul de ușor de implementat.

Înainte de începerea acțiunilor legale de orice fel este totusi esențial să se efectueze acțiuni preventive. Într-adevăr, pe măsură ce trece timpul șansele sunt ca rău-platnicii să devină insolvenți. În astfel de cazuri, recuperarea datoriei devine practic imposibilă.

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Program de formare pentru niveluri de conducere în unități Bosch

0

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, a lansat o nouă ediție a programului Junior Managers (JMP) pentru formarea tinerilor ca viitori lideri în poziții de conducere la nivelul companiei. Anul acesta, sunt deschise cinci poziții în domeniul comercial și în cel tehnic, în unităților de producție Bosch din Cluj și Blaj (foto). Inițiatorii subliniază că „JMP este un program de învățare accelerată cu expunere la arii variate de cunoaștere într-un timp scurt și își propune ca tinerii ce astăzi sunt la început de drum să își poată asuma responsabilitatea de a conduce un departament, după o perioadă de șase până la opt ani de la absolvirea programului”.

Ramona Bădescu, group leader HR în cadrul Grupului Bosch în România și coordonator al programului, accentuează: „În cadrul Bosch, vorbim despre o cultură ce presupune pregătirea și dezvoltarea propriilor angajați pentru poziții cheie. 90% dintre managerii Bosch provin din promovări interne. Acesta este un argument puternic pentru susținerea unui program de anvergura precum JMP. În momentul în care nevoia organizației și potențialul extraordinar al participanților se întâlnesc într-un cadru bine definit, putem vorbi despre atingerea misiunii declarate a programului, aceea de a oferi talentele potrivite pentru toate niverurile de conducere. Formatul global al programului oferă suficiente oportunități pentru personalizarea acestuia la nivel de țară și chiar de locație, astfel încât, în funcție de maturitatea afacerii și de planurile locale de dezvoltare, să construim un plan de abordare personalizat”.

Bosch derulează programul JMP în România din 2014 și are deja 14 absolvenți și alți șapte tineri în diferite etape ale formării lor. Bosch reamintește că „în ultimii cinci ani, peste 1.000 de tineri și-au manifestat interesul pentru program și au acceptat provocarea de a-și dovedi abilitățile în parcursul unui proces amplu și intens de selecție. Adițional potențialului identificat în parcursul procesului de selecție și aptitudinilor pe care le posedă, candidaților le sunt necesare rezultate academice excepționale, excelente abitități interpersonale, precum și deschidere pentru de a-și extinde rapid nivelul de cunoștințe și competențe profesionale. Programul Junior Managers (JMP) presupune acumularea de experiență în patru până la șase departamente, selectate de către participant împreună cu un mentor din cadrul echipei de conducere, în conformitate cu abilitățile și aptitudinile fiecărui canditat admis. Durata programului variază între 18 și 24 de luni și include și o experiență de muncă, la nivel internațional, într-una dintre locațiile Bosch din lume. Anual, prin intermediul JMP, Bosch oferă oportunități de carieră în diferite arii de interes, de la cercetare și dezvoltare sau tehnologia informației, până la contabilitate de gestiune, logistică, vânzări în domeniul tehnic sau achiziții. Tinerii admiși au astfel acces la informații relevante și mentorat direct din partea experților Bosch, dar și la o diversitate culturală și a proiectelor, cărora li se adaugă interacțiunea permanentă cu tehnologii de ultimă generație”.

Un fenomen grav în mediul online

0

Extinderea activităților online în ultimele lui a adus în atenție inclusiv fenomenul hărțuirii prin apel la mijloace electronice. Compania Iordăchescu & Asociații prezintă o analiză asupra căilor legislative de contracarare, analiză susținută prin comentarii oferite de av. Diana Pleș (foto).

Cyberstalking sau hărțuirea electronică

Nevoia unei reglementări legislative

Mediul online a determinat amplificarea activității infracționale prin facilitarea comiterii anumitor fapte. Spre exemplu, online-ul reprezintă un mediu prielnic hărțuitorilor datorită ușurinței cu care se pot efectua atacurile. De asemenea, posibilitatea de a săvârși astfel de fapte fără a fi în contact direct cu victima și posibilitatea de a crea o identitate falsă favorizează acest tip de comportament. Mai mult, făptuitorilor le este mult mai ușor să își urmărească victimele și să obțină informații despre acestea. Impactul pe care cyberstalking-ul îl are asupra victimei poate fi unul puternic, în special din cauza rapidității cu care se propagă informația. 

În legislația noastră, în principiu, astfel de fapte intră sub incidența art. 208 alin. (2) C.pen. care sancționează „efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanța, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane”. Astfel, pentru ca fapta să se plieze pe tipicitatea normei, se impune îndeplinirea cumulativă a trei condiții:

(I) fapta trebuie să constea în efectuarea de apeluri telefonice sau alte comunicări care au loc prin mijloace de transmitere la distanță.

În ceea ce privește apelurile telefonice, situația este clară. Raportat la comunicările care au loc prin mijloace de transmitere la distanță, legea nu face nicio limitare, pot fi incluse orice comunicări cum ar fi cele pe e-mail, Facebook, Instagram, Zoom, Skype etc.

(II) apelurile sau comunicările trebuie să prezinte fie caracter de repetabilitate, fie un conținut deranjant.

Astfel, prima formă presupune ca făptuitorul să încerce contactarea victimei de mai multe ori. În situația în care se efectuează un singur apel telefonic sau se trimite un singur mesaj este necesar ca acesta să deranjeze prin conținutul său.

(III) acțiunea trebuie să cauzeze o temere.

Această condiție trebuie analizată în concret, prezentând relevanță modul în care persoana în cauză percepe mesajul primit. Este posibil ca primirea unor apeluri telefonice insistente să fie percepută de majoritatea oamenilor ca un motiv de îngrijorare, dar cu toate acestea dacă nu creează o temere persoanei care le primește, fapta nu va îndeplini elementele constitutive ale infracțiunii de hărțuire. 

Așadar, dacă aceste trei condiții sunt îndeplinite, poate fi angajată răspunderea penală a persoanei pentru săvârșirea infracțiunii de hărțuire. Pedeapsa care poate fi aplicată este închisoarea de la o lună la trei luni sau amendă.

La finalul art. 208 alin. (2) C.pen. este introdusă și o clauza de subsidiaritate. Astfel, fapta este considerată hărțuire numai dacă nu constituie o infracțiune mai gravă.

Așadar, în ipoteza în care făptuitorul amenință victima cu comiterea unei infracțiuni, acțiune care este de natură să îi producă victimei o temere, atunci fapta va constitui infracțiunea de amenințare, iar cea de hărțuire nu se va mai reține.

De asemenea hărțuirea nu mai poate fi reținută nici în cazul în care, prin mesajele trimise, făptuitorul determină victima să se sinucidă. În această situație fapta va constitui infracțiunea de determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

„Chiar dacă legislația noastră are reglementări referitoare la hărțuirea electronică, nu îi este oferită suficientă importanță. Se poate observa că hărțuirea, în forma de bază, este sancționată cu o pedeapsă mai mare, chiar dacă în fapt gradul de periculozitate al infracțiunii de hărțuire electronică nu este mai scăzut. Din contra, pot exista situații în care această faptă poate avea efecte mai grave asupra victimei. Spre exemplu, dacă se postează public mesaje amenințătoare adresate unei persoane prin intermediul rețelelor de socializare, acestea pot fi văzute și distribuite de un număr foarte mare de persoane. Tocmai această componentă poate face ca impactul asupra psihicului victimei să fie unul mult mai mare decât în ipoteza în care un astfel de mesaj îi era adresat în mod direct”, afirmă Diana Pleș, avocat Iordăchescu & Asociații.

De multe ori este suficient un singur mesaj care să fie apt să creeze teamă victimei. Legislația actuală este prea generală, fiind mai dificil de determinat care sunt acele conduite care intră sub incidența legii penale. „Ar fi mai oportună o reglementare care să prevadă expres care sunt acele acțiuni care trebuie sancționate, precum și o sancționare distinctă în funcție de caracterul public sau privat al mesajului adresat”, continuă av. Diana Pleș.

Nu este de omis nici faptul că, la nivel internațional, există numeroase cazuri în care, drept consecință a cyberstalking-ului, victimele s-au sinucis. Astfel de comportamente pot avea urmări devastatoare, motiv pentru care se impune atât o reglementare mai detaliată, cât și acordarea unei importanțe mai mari acestui fenomen. 

AUTOMOTIVE POWER BREAKFAST – RESEARCH & DEVELOPMENT

0

2020 este un an extrem de important pentru industria auto, avand in vedere noile tehnologii emergente, inclusiv 5G, aducand mai aproape si contextul vehiculelor autonome. De asemenea, provocarea acestui an il reprezinta efectele crizei globale induse de pandemie asupra pietei din Romania si regionale.

Pentru a pune in lumina mai bine actualizarile, tendintele si asteptarile industriei,

Diplomat-Bucuresti dedica evenimentul AUTOMOTIVE POWER BREAKFAST, CERCETARII & DEZVOLTARII  ce va avea loc pe 2 iulie, InterContinental Hotel (terasa)

Evenimentul beneficiaza de sprijinul Diamond Partner WIPRO, Gold Partners BOSCH, NXP, Noerr, Partners ARVAL, ALTEN, WAVE, SEA ONE, Strategic Partners ACAROM, AHK, CCIFER, ClujIT, Media Partners Financial Intelligence, Economistul, Romania Durabila, Club Economic, Outsourcing Today.

PANEL

  • Sebastian Ioan Burduja, Secretar de Stat, Ministerul Finantelor Publice
  • Christophe Dridi, General Manager  Automobile Dacia and Groupe Renault România
  • Christian von Albrichsfeld, Head of Country, Continental Romania
  • Mihai Boldijar, Director General, Bosch Romania
  • Catalin Stratulat, Engineering Head Europe Industrial & Engineering Services, Wipro Limited
  • Iulian Sorescu, Associated Partner, Noerr
  • Radu Pavel, Country Manager, NXP Semiconductors Romania
  • Kurt Weber, Managing Director Horváth & Partners Management Consulting
  • Adrian Sandu, Secretary General – Member of the Board ACAROM ( MODERATOR)

AGENDA EVENIMENTULUI

• ASPECTE JURIDICE,  ACTUALIZARI IN REGLEMENTARE SI FONDURI DISPONIBILE IN R&D

•  CAT DE PREGATITI SUNTEM PENTRU INOVATIE SI NOI ABORDARI IN INDUSTRIA AUTO

•  ABORDAREA COLABORATIVA PENTRU O MAI BUNA MOBILITATE SI  EFICIENTA ENERGETICA

•  OPTIMIZAREA PROCESELOR DE PRODUCTIE 

• GRUPURI DE LUCRU, HUB-URI DE DEZVOLTARE SI STRATEGII NATIONALE IN R&D – AUTO

•  AJUTOARE DE STAT / FONDURI NERABURSABILE PENTRU INVESTITII IN DEZVOLTAREA PROIECTELOR DIN ROMANIA Evenimentul se adreseaza specialistilor din domeniu, producatori de automobile si companii de mobilitate, producatori de componente, furnizori de solutii tehnologice, echipamente electrice pentru vehicule electrice, furnizori si distribuitori de solutii destinate infrastructurii de telecomunicatii, furnizori de roboti industriali si consultanti in industria auto

Apel pentru proiecte de artă și tehnologie

0

Creatorilor români de proiecte care îmbină arta și tehnologia li se adresează apelul lansat de Festivalul de artă digitală și muzică electronică Clujtronic. Obiectivul îl reprezintă încurajarea sectorului cultural „înspre dezvoltarea și extinderea în sfera digitală, atât de importantă în contextul actualei pandemii”.

Inițiatorii anunță că „cele 3 proiecte câștigătoare vor primi fiecare un grant pentru dezvoltarea și implementarea proiectului artistic, care va fi prezentat în cadrul festivalului în 2-4 octombrie 2020”, cu subliniarea că „apelul vizează proiecte de artă digitală din domeniile: instalații multimedia interactive, artă vizuală digital, expoziție de artă în realitate augmentată, artă performativă care utilizează tehnologii digitale”.

Clujotronic este definit ca „o platformă de promovare a artiștilor din sfera new media, oferind un spațiu de întâlnire și fuziune între artă și tehnologie. Organizat de către Institutul Francez din România la Cluj-NapocașiCentrul Cultural German din Cluj, acest eveniment aduce împreună artiști și specialiști francezi, germani și români în fața unui public plin de curiozitate și dinamic, care reunește anual aproximativ 3000 de participanți. A 9-a ediție va avea loc în perioada 2-4 octombrie 2020 la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca”. Înscrierea se face prin acest formular. Termenul limită de aplicare, 15 iulie 2020. Detalii, pe site-ul Institutului Francez Cluj-Napoca și pe site-ul Centrului Cultural German Cluj.

Poziția Consiliului IMM față de modificarea legii dialogului social

0

Cosiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) face o analiză pe baza proiectatelor modificări în Parlament ce ar urma să fie aduse legii dialogului social:

„Având în vedere necesitatea consultării reale și valorificării poziției părții patronale, pentru o reformă majoră a legislației speciale privind negocierile colective, conflictele de muncă și dialogul social, în contextul în care Propunerea legislativă privind dialogul social, înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. Plx 715/2019, respinsă de Senatul României şi avizată negativ de CES, are numeroase amendamente, neexistând un consens între partenerii sociali cu privire la forma acesteia, CNIPMMR nu consideră oportună adoptarea proiectului de lege în forma stabilită de Comisia de muncă din cadrul Camerei Deputaţilor şi solicită să se aibă în vedere următoarele aspecte:

1.Menţinerea dreptului patronilor de a se asocia în vederea constituirii unui patronat

Din modul cum este redactat proiectul în acest moment rezultă că doar angajatorii pot constitui un patronat, ori s-ar ajunge în situaţia absurdă în care mai multe instituţii publice, care au calitatea de angajatori, sau regii autonome deţinute în totalitate de stat, să constituie un patronat. Astfel se vor încheia contracte colective de muncă la nivel sectorial între sindicate şi patronate ale companiilor de stat care vor fi impuse aplicării tuturor companiilor private din sectorul de activitate, chiar dacă acestea nu şi-au exprimat acordul.

2. Eliminarea efectelor erga omnes ale contractului colectiv de muncă la nivel sectorial

Principiul relativităţii efectelor contractului stabileşte că acesta se aplică doar părţilor semnatare. Prin urmare, nu se poate accepta ca unui patron care nu a participat la negociere să i se aplice, prin efectul erga omnes, prevederile unui contract colectiv încheiat de 2 organizaţii private. Contractul este încheiat între două organizaţii private – sindicate şi patronate – şi nu poate avea efectele unei legi, care se aplică tuturor (ce se va întâmpla în cazul IMM-urilor din domeniul comerţului care au acelaşi cod CAEN cu marile lanţuri de magazine?). Totodată, trebuie subliniat faptul că această prevedere este neconstituţională deoarece contravine prevederilor art. 61, alin. 1 din Constituţia României, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării şi doar actele normative pot produce efecte erga omnes.

3. Eliminarea obligaţiilor pentru IMM-uri de a oferi informaţii despre politici sociale în vederea informării angajaților

Menţionăm că, la ora actuală obligaţia de a furniza informaţii angajaţilor este prevăzută de Legea 467/2006 şi de Codul Muncii. Prin urmare introducerea acestei prevederi nu face decât să-i încarce excesiv cu obligaţii pe patroni şi să dea naştere la abuzuri din partea sindicatelor, solicitând mai multe informaţii decât le sunt necesare.

4. Modificarea prevederilor privind constituirea unui sindicat astfel încât aceasta să nu poată fi realizată decât de cel puţin 15 angajați din aceeaşi unitate

Prevederea din proiect, conform căreia „Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 10 angajați din aceeași unitate sau cel puțin 20 de angajați din unități diferite ale aceluiași sector de activitate”, este neconstituţională, ea venind în contradicţie cu Decizia CCR nr. 574/2011 care prevede că “Constituirea din angajaţi din aceaşi unitate este justificată de unitatea de interese a acestora. Numai această unitate de interese justifică înfiinţarea unui sindicat, pentru că, în caz contrar, sindicatul nu ar mai contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor lor, ci numai a unora dintre membrii lor”.

5. Stabilirea dreptului unui patron de a se afilia la mai multe patronate în funcţie de obiectul de activitate sau din punct de vedere teritorial pentru apărarea intereselor specifice

Eliminarea criteriului teritorial restrânge dreptul constituţional de asociere al patronilor pentru apărarea intereselor specifice.

6. Menţinerea procentului pentru organizaţiile sindicale pentru dobândirea reprezentativităţii la nivel sectorial de 7 % din totalul numărului de angajaţi, şi nu 5%, practic la jumătate faţă de patronate – 10%, care trebuie confirmat de ITM.

Subliniem faptul că, pentru sindicate nu există obligaţia confirmării numărului de angajaţi de către ITM şi în plus la calcularea procentului în cazul lor se ţine cont şi de angajaţii din sectorul bugetar şi al companiilor de stat;

7. Eliminarea posibilităţii organizării grevei pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de muncă.

Se propune introducerea unei dispoziţii care prevede că:
conflictul colectiv de muncă poate fi declanşat„în cazul neacordării, în mod colectiv, pentru minim 10% dintre angajaţi/lucrători sau cel puţin 30 de angajaţi/lucrători, a unor drepturi individuale prevăzute de lege, de contractele colective de muncă aplicabile şi/sau de contractele individuale de muncă”.

Unul din rolurile contractului colectiv de muncă este asigurarea păcii sociale, or dacă greva se poate declanşa indiferent de existenţa sau nu a unui contract colectiv de muncă, interesul partenerilor sociali pentru încheierea acestora scade foarte mult.

 Prin această dispoziţie se crează o confuzie totală între conflictele de interese şi cele de drepturi.

Pentru nerespectarea unui contract, instanţa judecătorescă este singura în drept să stabilească întinderea nerespectării obligaţiilor şi măsurile reparatorii.

8. Respectarea principiului O.I.M. al negocierilor colective voluntare,  şi respectarea Convenţiei OIM nr. 98/1949 şi Convenţiei OIM  nr. 154/1981 privind promovarea negocierilor colective, prin asigurarea libertăţii de negociere colectivă partenerilor sociali;

9. Neluarea în considerare în stabilirea de obligații a specificului microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, fără creșterea birocrației în domeniul negocierilor colective, prin scăderea numărului de salariaţi de la 21 la 10, pentru unităţile în care este obligatorie negocierea contractelor colective de muncă (se încalcă principiul negocierilor voluntare);

10. Păstrarea instituţiei reprezentanţilor salariaţilor din unitate.

Prin modul în care se doreşte reglementarea instituţiei reprezentantului salariaţilor  practic aceasta este eliminată, doar sindicatul dintr-o unitate având dreptul de a negocia în numele salariaţilor.

Angajaţii sunt obligaţi să constituie/adere la un sindicat, dacă doresc să negocieze colectiv, cu încălcarea principiului constituţional al libertăţii de asociere.

Instituţia reprezentanţilor salariaţilor nu are doar rolul de a reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor colective, ci are roluri multiple, din care amintim:

– în procesul de informare şi consultare a salariaţilor;

– în cazul transferului întreprinderii;

– privind informarea salariaţilor în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă

11. Nu se justifică reglementarea reprezentativităţii derivate în cazul sindicatelor (un sindicat nereprezentativ se afiliază la o federaţie reprezentativă şi devine reprezentativ sau la randul ei federaţia nereprezentativă este afiliată la o confederaţie reprezentativă şi devine reprezentativă).

Cu atât mai mult cu cât în proiect se prevede:

– reducerea de la 50% +1 din numărul total al angajaţilor unităţii la 35% a procentului pentru ca un sindicat să fie reprezentativ la nivel de unitate;

– reducerea de la 7% din efectivul angajaților din sectorul de activitate la 5% pentru o federaţie sindicală pentru a fi reprezentativă la nivel de sector de activitate.

CNIPMMR solicită Plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege, acesta nerăspunzând nevoilor partenerilor sociali.

Mai mult, niciuna dintre organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional nu susţine modificarea actualei legislaţii privind dialogul social”.

Radicalismul dăunează grav artei și culturii „Lăsați-ne să organizăm în continuare evenimente în România!”

0

După mai multe luni în care teatrele și cinematografele au fost închise, iar zeci de evenimente anulate, un proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, prin care se urmărește, între altele, interzicerea sponsorizărilor de către companiile producătoare de tutun, creează noi probleme lumii culturale.

Artiști, scriitori, muzicieni, critici, jurnaliști și manageri culturali au cerut Parlamentului să respingă inițiativa, proiectul primind anul trecut raport negativ comun de la trei comisii ale Senatului. Comisia pentru cultură a Camerei Deputaților, care urmează să dezbată proiectul în această săptămână, a primit aceeași solicitare încă de astă toamnă, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 70 de personalități publice. Constantin Chiriac, Președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Tudor Giurgiu, Președintele TIFF, Gigi Căciuleanu, cel mai important coregraf român, George Banu, membru de onoare al Academiei Române și profesor de studii teatrale la Sorbona, teatrologul și profesorul universitar Ludmila Patlanjoglu, muzicienii Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Popovici, actorii Rodica Mandache, Marius Manole, publiciștii Sever Voinescu, Magdalena Popa Buluc, Cristina Bazavan, scriitorii Florin Iaru, Marius Chivu, realizatorii Cătălin Ștefănescu, Silvia Ghiață sunt doar câțiva dintre semnatarii apelului către parlamentari. 

Lumea culturală face apel la rațiune! „Ne pronunțăm ferm împotriva unei asemenea restricții care va afecta major domeniul cultural și artistic și vă adresăm respectuos rugămintea să ne permiteți să organizăm în continuare festivaluri și evenimente culturale în România. Acestea au nevoie de susținere și promovare, mai ales în lipsa unei finanțări publice consecvente și consistente. Înlăturarea unui susținător financiar important precum industria tutunului va crea lipsuri și prejudicii pentru actele de cultură”, se arată în scrisoarea menționată.

Potrivit scrisorii semnate de peste 70 de personalități din domeniul cultural, sensul acestei restricții extreme este de neînțeles, cu atât mai mult cu cât sponsorizarea „cu scopul sau având ca efect direct ori indirect promovarea unui produs din tutun” este interzisă din anul 2004, prin Legea nr. 457.

„Sponsorizările oricăror companii sunt binevenite și bineprimite de către instituțiile care organizează festivaluri, spectacole, expoziții, concerte, recitaluri și alte manifestări artistice, mai ales în condițiile în care nu sunt foarte multe acele organizații/ companii care își permit să aloce bugete considerabile, an de an, pentru a da continuitate unor evenimente de masă și pentru a face vizibilă România în ochii opiniei publice internaționale. De cele mai multe ori, contribuția acestor companii face diferența nu numai în ceea ce privește organizarea evenimentelor și festivalurilor de anvergură, dar și în susținerea unor evenimente în localități mici, în zone defavorizate sau care nu ar prezenta interes pentru alți potențiali sponsori ori finanțatori”, se mai arată în documentul menționat.

În opinia semnatarilor, singurul rezultat ar aprobării inițiativei legislative în forma actuală poate fi „doar prejudicierea actului cultural și artistic din România”.

De mai bine de 20 de ani, companiile de tutun din România au susținut sau susțin Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Transilvania International Film Festival (TIFF), Festivalul International George Enescu, Festivalul SoNoRo, turnee de muzică clasică în orașele mici (Pianul călător, Duelul Viorilor, Orgile Transilvaniei), instituții teatrale (Teatrul Național București, Opera Română, Teatrul Masca), muzee (Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Țăranului Român), reviste de cultură (Luceafărul, Iocan), companii naționale (Gigi Căciuleanu Romania Dance Company), spectacole cu mari trupe de dans contemporan, piese de teatru, burse de spectacole, concerte, evenimente, centre culturale, publicații, proiecte editoriale, conferințe, programe educaționale, dar și organizații caritabile și programe sociale sau campanii  publice care nu s-ar mai putea derula dacă propunerea ar fi adoptată în forma actuală.

Alegerea celei mai mici oferte de gaze existente în prezent pe site-ul Autorității de Energie, poate aduce într-un sat economii cât aproape 3 pensii minime din România

0

Într-o analiză efectuată de Asociația Energia Inteligentă privind de impactul alegerii celei mai bune oferte de gaze de pe piață, comparativ cu ofertele furnizorilor actuali de gaze, se constată că economia cea mai mare s-ar obține în mediul rural unde aceasta poate să ajungă la echivalentul al 3 pensii minime din România.  

Ofertele prezentate în comparatorul de preț al ANRE situează 3 companii ca avâd cele mai bune prețuri la gazele naturale în acest moment: AIK Energy, Restar Energy și Energy Gas Provider, conform analizei AEI.

Au fost analizate care este diferența de preț între aceste 3 cele mai bune oferte și ofertele furnizorilor actuali pentru fiecare județ și sistem de distribuție din România.

Conform aceluiaș studiu cele mai mari economii la factura anuală de gaz se pot obține prin alegerea uneia dintre cele 3 cele mai bune oferte publicate pe site-ul Autorității, în județele Galați, Neamț și Tulcea.

Tabelul 1. Economii potențiale la factura anuală de gaz prin alegerea uneia dintre cele 3 cele mai bune oferte publicate pe site-ul Autorității

 Furnizor gaze in regim reglementat/Operator de distributieDiferența între oferta AIK și oferta furnizorului actualDiferența între oferta Restar Energy și oferta furnizorului actualDiferența între oferta Energy Gas Provider și oferta furnizorului actual
Judetelei/MWh%Economii medii estimate anual (lei)lei/MWh%Economii medii estimate anual (lei)lei/MWh%Economii medii estimate anual (lei) 
AG, BV, B, BZ, CL, CV, DB, DJ, GL, GJ, IL, IF, OT, PH, VL, VREngie /Distrigaz Sud Retele12.6810%254         8.187%164         7.586%152 
AB, AR, BC, BH, BN, BT, CS, CJ, HR, HD, IS, MM, MS, NT, SJ, SM, SB, SV, TM, VSE.ON / Delgaz Grid22.9217%458       18.4214%368       17.8213%356 
VSGaz Est Vaslui12.6810%254         8.186%164         7.586%152 
IFGaz Sud41.3926%828       36.8923%738       36.2923%726 
IF, CTMegacosntruct17.9413%359       13.4410%269       12.8410%257 
SJ, ARAmarad15.9712%319       11.478%229       10.878%217 
NTCordun Gaz59.4336%1,189       54.9334%1,099       54.3333%1,087 
GREuro Seven Industry39.9328%799       35.4325%709       34.8324%697 
AG, AR, BH, BZ, DB, GR, GJ, IL, IF, PH, TM, SV, TL, VLPremier Energy46.6929%934       42.1927%844       41.5926%832 
ISDesign Proiect28.2819%566       23.7816%476       23.1816%464 
BHDistrigaz Vest33.2223%664       28.7220%574       28.1219%562 
PHConi6.316%126         1.812%36         1.211%24 
Ab, BN, CJ, SJCPL CONCORDIA33.7723%675       29.2720%585       28.6719%573 
ISGaz Nord Est20.916%418       16.4012%328       15.8012%316 
AR, BH, SM, TMGaz Vest8.897%178         4.394%88         3.793%76 
ISGazmir Iasi2.552%51       (1.95)-2%(39)       (2.55)-2%(51) 
HRHarghita Gaz8.227%164         3.723%74         3.122%62 
IFPremier Energy Otopeni10.39%206         5.805%116         5.205%104 
TLPremier Energu Zimnicea49.6338%993       45.1335%903       44.5334%891 
IF, PHProgaz PD23.5717%471       19.0714%381       18.4714%369 
BHSalgaz33.5323%671       29.0320%581       28.4320%569 
TLTulcea Gaz22.2517%445       17.7514%355       17.1513%343 
GLVEGA 9382.1140%1,642       77.6137%1,552       77.0137%1,540 
AGTehnologica Radion40.8526%817       36.3523%727       35.7522%715 
MHMehedinti Gaz24.7319%495       20.2316%405       19.6315%393 
MMBERG43.427%868       38.9025%778       38.3024%766 
SVNord Gaz31.6924%634       27.1921%544       26.5920%532 
SVNova3.53%70       (1.00)-1%(20)       (1.60)-1%(32) 
NTMihoc Oil1.31%26       (3.20)-3%(64)       (3.80)-3%(76) 
TLMM Data11.429%228         6.926%138         6.325%126 
TLMacin Gaz28.9220%578       24.4217%488       23.8217%476 
GRInstant Construct11.89%236         7.306%146         6.705%134 
BV, CTOligopol25.1916%504       20.6913%414       20.0913%402 
         
             

Se constată că  există consumatori casnici de gaze care dacă ar accepta una dintre ofertele primelor trei cele mai bune oferte de preț ar putea obține prețuri mai mici cu până la 40% față de oferta furnizorului actual (oferta publicată pe site-ul ANRE și / sau pagina proprie de internet)” a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

Asociația Energia Inteligentă reunește profesioniști din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, care militează pentru un preț corect al gazelor naturale și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România. Misiunea asociației este de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor de gaze și de energie din țara noastră.

Economiile estimate care pot să fie obținute de către consumatorii casnici la nivelul unui an în situația alegerii uneia dintre cele mai bune oferte existente în present ar putea permite economii extimate de până la 1600 lei/an.

Angajatorii continuă angajările în ciuda pandemiei

0

Aproximativ 30% dintre companiile din România nu și-au schimbat planurile de recrutare stabilite la începutul anului nici după izbucnirea epidemiei de Covid-19, păstrând același număr de poziții noi pentru care vor face angajări în a doua parte a anului, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs. Cele mai multe oferte de joburi planificate pentru următoarele două luni vor fi în vânzări și promovare online (47%), precum și în producție (33%), segmente care au o contribuție importantă la revenirea business-ului.

Impactul crizei Covid-19 s-a tradus, în perioada stării de urgență, în afaceri mai mici cu până la 25% pentru 27% dintre companiile participante la sondajul BestJobs, în timp ce 20% și-au înjumătățit practic veniturile. Totuși 23,3% dintre firmele chestionate au declarat că activitatea lor s-a desfășurat în mod normal în perioada stării de urgență, fără a fi redusă. Peste 40% dintre angajatori spun, însă, că și-au păstrat intactă echipa – nu au făcut concedieri (46,7%) și nici nu și-au trimis salariații în șomaj tehnic în această perioadă (40%), iar 23,3% chiar au făcut noi angajări.

După ce au trecut de faza de reacţie rapidă în gestionarea crizei sanitare, în care s-au concentrat prioritar asupra siguranţei angajaţilor şi a supravieţuirii afacerii, aproape jumătate (47%) dintre angajatori afirmă că și-au pregătit un plan de continuitate a business-ului, în timp ce 30% dintre firme nu s-au gândit la o mai bună funcţionare a activităţilor în noul context.

Astfel, 40% dintre companii intenționează să mute în mediul online o parte mai mare din activitate în următorul an, în timp ce alte firme iau în calcul extinderea și în alte sectoare ale economiei (13,3%), reducerea semnificativă a spațiilor de birouri (10%) sau chiar schimbarea obiectului de activitate (3,3%). În cazul a 33,4% dintre companii modelul de business nu va suferi schimbări majore.

După relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ieșirea din starea de urgență, 36,7% dintre angajatori spun că și-au chemat toți angajații la birou încă din luna mai. Studiul BestJobs arată că în cazul a 23,3% dintre firme activitatea a fost reluată gradual, în primă fază cu mai puțin de un sfert dintre salariați înapoi în birouri, iar alte 20% dintre firme au continuat să lucreze în regim remote. 

Când vine vorba despre măsurile luate pentru protejarea angajaţilor împotriva infectării cu virusul COVID-19, 83,3% dintre participanții la sondajul BestJobs oferă dezinfectanți angajaților, dar și măști (70%) și mănuși (43,3%), dezinfectează cu regularitate spațiile de lucru (76,7%), au achiziționat și  termometre pentru luarea temperaturii (26,7%) sau au rearanjat birourile pentru a mări distanța dintre angajați (33,3%). Tot pentru a asigura angajaților distanțarea socială la birou, unii angajatori au schimbat orarul de lucru pentru a evita orele de vârf (16,7%) sau au rearanjat turele pentru a nu se suprapune (13,3%).Sondajul a fost efectuat în perioada 1-15 iunie 2020, pe un eșantion de aproximativ 150 de companii mici și medii din România.

Cadrul legislativ și investițiile în producerea energiei electrice

0

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) – inițiativă privată formată din Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC), Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) – prezintă un comentariu referitor la deblocarea cadrului legislative pentru stimularea investițiilor în capacități de producer a energiei electrice.

Securitatea energetică a României poate fi periclitată de lipsa investițiilor în capacități de generare a energiei electrice

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) transmite un semnal de alarmă cu privire la importanța deblocării cadrului legislativ pentru a stimula investițiile în noi capacități de producere a energiei electrice prin asigurarea dreptului investitorilor de a semna contracte bancabile negociate pe termen lung, în afara pieței centralizate.

CDR apreciază că prin adoptarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 74/2020 care a dispus completarea alineatului (2) al Articolului 23 din Legea Energiei în vederea instituirii acestui drept pentru noile capacități de producție de energie electrică puse în funcțiune după 1 iunie 2020, s-a început procesul de aliniere și concordanță a legislației primare din România cu prevederile Regulamentului (UE) 943/2019, obligatorii si direct aplicabile deja de la 1 ianuarie 2020. Cu toate acestea, constatăm că proiectul de lege (L321/2020) adoptat de Senatul României în data de 10 iunie 2020 și înregistrat la Camera Deputaților pentru dezbatere și adoptare (PL-x 364/12.06.2020) abrogă această prevedere, în loc să o extindă necondiționat la toți participanții la piața de energie electrică și indiferent de anul punerii in funcțiune a capacităților de producție, fapt ce creează un risc major de acutizare a blocajului din ultimii 8 ani, mai ales în condițiile în care situația investițiilor în sector este încă stagnantă. Deși, în conformitate cu interpretarea ANRE a prevederilor Regulamentului (UE) 2019/943, prin ordin al președintelui ANRE se instituie acest drept, începând cu 1 aprilie 2020, cel putin pentru toți participanții la piața de energie electrică care încheie astfel de contracte pentru perioadă de livrare mai mare de 1 an, în continuare suntem foarte îngrijorați de faptul că la nivel de Parlament nu există niciun fel de disponibilitate de a alinia și corela prevederile Legii nr. 123/2012 cu cele ale Regulamentului (UE) 943/2019 în sensul acordării acestui drept tuturor participanților la piață și fără alte îngrădiri legislative.

CDR urmărește cu atenție evoluția fluxurilor investiționale în economia românească, context în care atrage atenția asupra lipsei de investiții private într-unul dintre principalii piloni strategici ai economiei – domeniul generării energiei electrice. Practic, în ultimii ani investițiile private în acest sector s-au diminuat dramatic până aproape de zero.

Parcul de generare a energiei electrice din surse convenționale în România este îmbătrânit și are nevoie de investiții masive de capital. Importante capacități instalate se apropie de termenul de retragere din exploatare din motive de vechime, conformitate cu legislația europeană de mediu sau performanță economică. O sursă de finanțare importantă pentru substituirea acestora, capitalul privat, întâmpină însă obstacole insurmontabile originate de cadrul legislativ în vigoare. Acest blocaj poate genera amenințări la adresa securității energetice a României, în condițiile în care realizarea unui nou proiect, de la stadiul de analiză de fezabilitate la punerea în funcțiune depășește valorile caracteristice termenului mediu. De exemplu, proiectele declarate prioritare în propunerea de strategie energetică a României necesită peste 5 ani între momentul deciziei de investire și momentul punerii în funcțiune.

În ultimii ani, CDR a transmis semnale de îngrijorare legate de efectele puternic negative ale unor prevederi din legislația primară, care practic au descurajat aproape în totalitate investițiile private și intențiile unor instituții financiare de a sprijini asemenea investiții. Articolele 23 și 28 din Legea Energiei Electrice și Gazelor Naturale nr. 123/2012 elimină posibilitatea semnării de acorduri contractuale negociate bilateral, utilizate drept instrumente de garantare pentru obținerea de finanțare pentru proiecte noi. Deși au fost transmise numeroase semnale pe multiple canale către factorii de decizie – legiuitori, membri ai executivului și reglementatori – asistăm în continuare la un blocaj generat de prevederi legale restrictive nejustificate. Această stare de fapt descurajează finanțarea de terță parte și inițiativa privată în domeniul producerii energiei electrice atât din surse convenționale cât și din surse regenerabile de energie. CDR reiterează mesajul că încercările de remediere a acestui blocaj prin modificări ale cadrului de reglementare secundar sau prin platforme de tranzactionare pe piețe centralizate nu sunt suficiente pentru a oferi soluții convenabile pentru investitori și finanțatori privați, fiind necesară o revizuire a prevederilor legislației primare. În absența unor măsuri reale, consecința pe termen mediu va fi o capacitate de generare instalată insuficientă, cu impact direct asupra securității energetice a României.

Bacalaureat 2020

0

Începe bacalaureatul 2020, concentrat, practic, la probele scrise, cele orale, de evaluare a competențelor, fiind organizate sub forma echivalării unor medii de medii generale din liceu.

Calendarul probelor scrise este cel fixat, conform Legii nr. 1/20111 a educației naționale, încă de la începutul anului școlar în curs: 22 iunie – limba și literatura română, 23 iunie – limba și literatura maternă, 24 iunie – proba obligatorie a profilului, 25 iunie – proba la alegere a profilului și a specializării, afișarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro – 30 iunie (până la ora 12:00),  depunerea contestațiilor (inclusiv prin mijloace electronice) – 30 iunie (orele 16:00-20:00) și 1 iulie (orele 8:00-12:00).

Ministerul Educației și Cercetării anunță că s-au înscris aproximativ 155.500 de candidați, dintre care aproximativ 123.800 din promoția curentă și 31.800 din promoții anterioare.

La rândul său, Inspectoratul Școlar al Municipiului București informează că în Capitală sunt înscriși peste 17.000 de candidați.

Pentru candidații aflați în izolare/confirmați pozitiv cu noul coronavirus, se organizează o etapă specială începând cu 6 iulie, cu sublinierea că pot participa „doar absolvenții care au avut temperatura peste maximul admis, au fost în izolare, carantină, au afecțiuni cronice care pot crește receptivitatea sau severitatea afecțiunii în contextul pandemiei, sunt spitalizați/internați, în prima etapă a examenelor naționale, pentru diverse afecțiuni”.

Marea Neagră în Noua Economie

0

România Durabilă și EM360 au plăcerea de a vă invita să urmăriți webinarul „Marea Neagră în Noua Economie” ce va avea loc joi, 25 iunie 2020, în intervalul orar 11.00 – 13.30 și va fi transmis live pe pagina de Facebook EM360 –  https://www.facebook.com/EM360Studio/.

Valorificarea superioară a resurselor naturale ale României este o șansă reală pentru relansarea și dezvoltarea pe termen lung a economiei naționale. Adoptarea unui cadru legislativ stabil și predictibil, favorabil investițiilor la Marea Neagră este mai mult decât necesar în acest moment, iar contextul european creat de Green Deal susține oportunitatea exploatării resurselor offshore. Investițiile în producția de gaze naturale va avea un puternic impact atât asupra sectorului energetic cât și asupra economiei naționale în ansamblul ei, prin locurile de muncă susținute, prin contribuțiile la bugetul de stat și prin crearea de oportunități de afaceri pentru industrii și servicii complementare.

Tematica evenimentului abordează următoarele subiecte:

• Piața petrolului și gazelor naturale: presiuni pe preț, presiuni globale și autohtone.

• Predictibilitatea cadrului de reglementare și impactul constrângerilor și barierelor legislative.

• Prioritățile strategice pentru lansarea proiectelor de la Marea Neagră; reglementarea strategică în favoarea proiectelor de investiții.

• Povara fiscală vs. facilități pentru dezvoltarea proiectelor de investiții.

• Piața concurențială de gaze naturale; liberalizarea pieței de gaze naturale.

• Digitalizarea: urgența ridicării barierelor administrative

• Contextul GreenDeal, Marea Neagră și Noua Economie

• Prezentare studiu ASE-ASPES Noua Economie este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri și evidențiază importanța implementării de către Guvern a sugestiilor elaborate în urma unui proces transparent de consultare la care participă specialiștii din mediul privat

Mai multe detalii aici

Întâlnirile JTI, la FITS Dunas, viața ca un desen pe nisip

0

Dunas, un spectacol extraordinar pus în scenă de Sidi Larbi Cherkaoui și Maria  Pagés, va putea fi vizionat mâine seară, 19 iunie, la ora 18:55, pe https://www.sibfest.ro/fits-online, cu acces gratuit, în cadrul unei miniserii a Întâlnirilor JTI, prezentate la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).

Dunas, o coproducție a Fundației Art Production și TVR, a fost prezentat în premieră în România la Întâlnirile JTI, în 2014.

„Spectacolul îmbină feminitatea telurică a Mariei, prin flamenco și spiritul lui Sidi, acest coregraf excepțional care prin dans, a reușit să elimine granița dintre trup și suflet”, a declarat Gilda Lazăr, Director JTI, despre Dunas.

„Un spectacol intens, fără momente de ralenti, care a ținut publicul de la prima secundă până la final cu răsuflarea tăiată. Viitor și trecut se întrepătrund în prezentul senzual, plin de dureri umane și singurătăți, de căutari, de lupte continue”, scria presa după premiera din România.

În 2019, JTI i-a oferit o stea lui Sidi Larbi Cherkaoui, pe Aleea Stelelor din Sibiu.

JTI susține întreaga secțiune de dans a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, care se desfășoară în perioada 12-21 iunie, într-o ediție specială online.

JTI este partener special al Festivalului, începând cu 2008.

Compania este, de asemenea, partener al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), festivalului SoNoRo, al turneelor de muzică clasică din orașele mici și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. Întâlnirile JTI, eveniment lansat în 2000, se desfășoară neîntrerupt de 21 de ani și a devenit un brand cultural național pentru dansul contemporan. Sinonime cu calitatea și excelența, Întâlnirile JTI recomandă Garantat 100% și webcultura.ro.

Sondaj global PwC COVID-19 CFO Pulse: Este nevoie de produse și servicii noi pentru recuperarea economică, spun 63% dintre directorii financiari

0

București,  18 Iunie 2020 Aproape 60% dintre directorii financiari sunt preocupați de posibilitatea apariției unui nou val al pandemiei, dar în egală măsură își fac planuri pentru refacerea sau îmbunătățirea fluxurilor de venituri afectate de criză, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC COVID-19 CFO Pulse. Astfel, 63% dintre ei au în vedere produse și servicii noi sau îmbunătățite pentru ameliorarea veniturilor și subliniază rolul principal al inovației în acest proces. 48% intenționează să schimbe strategia de prețuri, fie prin scumpiri, ieftiniri sau noi condiții de plată și 36% să exploreze strategii alternative de distribuție, cum ar fi trecerea la vânzare sau livrare virtuală a serviciilor.

”Majoritatea companiilor au depășit etapa de răspuns imediat la criză, au înțeles că virusul va rămâne o amenințare pentru o lungă perioadă și au început să își adapteze strategiile la noile condiții de piață ca să obțină o recuperare financiară cât mai rapidă. Pentru a genera venituri în contextul schimbat de criză, companiile au nevoie de servicii și produse care să răspundă noilor realități. Prin urmare, creativitatea și inovația vor fi factori determinanți în cursa pentru relansarea activităților economice”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Principalele concluzii ale sondajului

Principala preocupare pentru majoritatea (60%) directorilor financiari vizează efectele unei crize economice globale și posibila apariție a unui nou val de infectări.

Mai mult de jumătate (53%) se așteaptă la o scădere a veniturilor și / sau a profiturilor de până la 25% ca urmare a crizei. Pentru a reface fluxurile de venituri, 63% planifică modificări ale ofertei de produse sau servicii.

Companiile adoptă noi moduri de lucru, 52% raportând că intenționează să facă din munca la distanță o opțiune permanentă pentru rolurile care o permit, iar 52% vor să îmbunătățească experiența de lucru la distanță.

Alte constatări importante

Directorii financiari s-au arătat mai puțin îngrijorați de întreruperile lanțurilor de aprovizionare (17%) și de capacitatea de a gestiona eficient munca la distanță (16%), în condițiile în care majoritatea companiilor au depășit cu succes aceste aspecte.

Astfel, dacă în urmă cu două luni, aproape jumătate (45%) dintre directorii financiari estimau reducerea productivității din cauza lipsei capacităților de lucru la distanță, conform actualului sondaj, doar 26% anticipează pierdere de productivitate în luna următoare.

În prezent, doar 4% dintre directorii financiari afirmă că este încă dificil de evaluat impactul crizei. În aceste condiții, 81% dintre ei continuă să se concentreze pe reducerea costurilor ca principală măsură de atenuare a efectelor crizei, iar mai mult de jumătate (56%) au în vedere amânarea sau anularea investițiilor planificate. Investițiile Capex reprezintă cea mai probabilă sursă de amânare sau reducere a cheltuielilor,  arată  82% dintre directorii financiari, în vreme ce 47% vor reduce cheltuielile operaționale, iar 40% costurile cu forța de muncă.

Despre sondaj

Cea de-a cincea ediție a sondajului Global COVID-19 CFO Pulse  a fost publicată în data de 15 iunie și a fost realizată în prima săptămână a lunii iunie în rândul a 989 de directori financiari din 23 de țări și teritorii: Africa Centrală și de Sud, Brazilia, Caraibe, China/Hong Kong, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Japonia, Lituania, Malaezia, Mexic, Orientul Mijlociu, Olanda, Portugalia, Singapore, Suedia, Thailanda, Turcia, SUA și Vietnam.

Comunicat presa Crucea Rosie

0

Suceava, 19 iunie 2020: Crucea Roșie Suceava anunță că unitatea mobilă de terapie intensivă achizitionata cu fondurile din campania 1cm.ro a ajuns în Suceava și urmează să fie pregătită și echipată pentru a deveni funcțională.

Această unitate mobilă poate fi folosită și mutată rapid oriunde este nevoie pe întreaga durată a pandemiei Covid19. Unitatea are în dotare 12 paturi de terapie intensivă, 12 ventilatoare, 12 monitoare de funcții vitale și 72 de injectomate, dispune de un generator propriu, de rezervă de apă și de grupuri sanitare. Unitatea mobilă va fi disponibilă și după ieșirea din pandemie, în situații de calamități sau dezastre și are ca scop creșterea capacității spitalelor și a sistemului medical în general, de îngrijire a pacienților la standarde înalte. De mentionat ca valoarea acestei unitati si a dotarilor este de aproximativ 450.000 euro.

Achiziționarea din Turcia de către Crucea Roșie Suceava a acestei unități medicale mobile de terapie intensivă a fost posibilă datorită fondurilor rezultate în urma campaniei „1 centimetru de fapte – cu toții în linia întâi”, inițiată de antreprenorul sucevean Ștefan Mandachi.  În cadrul campaniei, compania Unilever South Central Europe alături de divizia de înghețată din Suceava, reprezentată de brandul Betty Ice, a contribuit cu 320.000 de euro pentru achiziționarea unei unități mobile de terapie intensivă dotată cu 12 paturi, cu scopul de a ajuta comunitatea din Suceava, una dintre zonele cele mai afectate de pandemie.

Unitatea mobilă de terapie intensivă aduce speranță și încredere oamenilor din regiune. Avem un adevărat sprijin în fiecare dintre donatori: persoanele și companiile care au arătat în această perioadă că sunt solidari față de comunitățile vulnerabile. Fără ajutorul lor nu am fi reușit să facem toate aceste achiziții și să contribuim astfel la însănătoșirea comunității noastre”, a precizat Corneliu Dediu, Director Crucea Roșie Suceava.

Crucea Roșie Suceava anunță continuarea acțiunilor de achiziționare de produse si echipamente în funcție de necesitățile stabilite împreună cu autoritățile locale și cu managementul spitalelor, precum și în funcție de evoluția situației de sănătate la nivelul județului.

Pe această cale, Crucea Roșie Suceava își exprimă recunoștința față de toți donatorii implicați în campanie și aduce mulțumiri massmedia locale și centrale pentru sprijin în comunicare și pentru prezentarea corecta si prompta a informatiilor legate de campania umanitară „1 centimetru de fapte – cu toții în linia întâi”. 

Locuri de muncă vacante

0

Agenţii economici din județul Ilfov au înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov 669 locuri de muncă vacante: 43 – pentru studii superioare, 173 – pentru studii medii, 170 – pentru muncitori calificaţi, 283 – pentru muncitori necalificaţi.

Oferta este în profesiile, meseriile, ocupaţiile de manager, contabil-șef, controlor financiar, șef formație, analist calitate, manager proiect, secretară, pizzar, zidar etc.

Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105,pe site-ul AJOFM Ilfov, la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.

Universitatea din București, la cea mai mare conferință de fact-checking din lume prin Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării

0

Universitatea din București va fi reprezentată de Facultatea de Jurnalism și Științe Comunicării la cea mai mare conferință de fact-checkers din lume, Global Fact 7, eveniment cu tradiție organizat anual de International Fact-Checking Network. FJSC va transmite live evenimentul (cu desfășurare online) pe www.facebook.com/fjsc20 în perioada 22-27 iunie 2020.

Conf. univ. dr. Antonio Momoc, decanul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București: „La conferința Global Fact de anul trecut au fost 240 de participanți din 55 de țări. Anul acesta, la Global Fact 7, pentru că evenimentul este online, vor fi 7 zile de dezbateri online, în loc de 3, vom fi de 4 ori mai mulți. 950 membri ai comunității de fact-checking din 70 de țări s-au înregistrat deja pentru conferință. Împreună cu partenerii de la Stadeum Group invităm studenții și profesorii pe pagina noastră oficială de Facebook acolo unde vom oferi acces gratuit la dezbaterile și work-shopurile despre cum verificăm informațiile, acuratețea datelor, despre cum prezentăm publicului fapte demonstrabile și mai ales despre cum informăm corect și responsabil publicul într-o epocă a dezinformării și amenințărilor propagandei și manipulării prin fake-news”.

Brian Pike, directorul Stadeum Group, Official Facebook Media Partner: „Stadeum Group a trimis mii de solicitări pentru ștergerea numeroaselor pagini fake și postări conținând fake-news doar în ultimul an, numărul lor crescând semnificativ în contextul pandemiei COVID-19. Acuratețea informațiilor este un subiect sensibil, cu un impact important în viața de zi cu zi. Suntem onorați de parteneriatul cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București și de proiectul pe care îl vom construi împreună pentru a reda vocea și credibilitatea adevăraților jurnaliști. Vor fi numeroase prezentări cu abordări din diferite domenii de cercetare asupra fact-checking. Toate sesiunile vor putea fi vizionate live-stream și sunt gratuite atât pentru studenții FJSC, cât și pentru publicul larg preocupat de metodele prin care jurnaliștii profesioniști verifică faptele, într-o perioadă marcată de infodemie în care dezinformarea și conspirațiile au explodat pe internet”.

La conferință vor participa peste 150 speakeri din peste 40 de țări, în 50 de paneluri, dintre care 24 gratuite pentru public, live-stream pe Facebook și YouTube. Agenda conferinței: aici.

Vânzările online în 2020, creștere cu 28% față de 2019

0

Companiainternațională de referință pentru consultanță în management Horváth & Partners (din 2005 pe piața românească) estimează că vânzările online de produse fizice cu amănuntul vor înregistra în 2020 o creștere cu 28% față de cele din 2019, ajungând pe tot anul la o valoare aproape de 5,5 miliarde de euro.  

Kurt Weber (foto), director general al Horváth & Partners România, comentează momentul și evaluează perspectiva: „În 2019, valoarea vânzărilor online pe segmentul retail s-a ridicat la 4,3 miliarde euro, cu 20% peste 2018, ceea ce înseamnă o pondere de 9% din totalul vânzărilor. În martie 2020, am observat o creștere de 5% a vânzărilor online, față de luna anterioară. În aprilie 2020, creșterea vânzărilor online comparativ cu martie 2020 a fost de 12%. Canalul online a continuat să crească și estimăm că ponderea acestuia va ajunge la 12%, până la finalul lui 2020. Românii au ales să cumpere online mai mult decât de obicei în contextul pandemiei Covid-19, care a dus la închiderea spațiilor comerciale considerate neesențiale și la evitarea spațiilor aglomerate, cum sunt supermarketurile. Această modificare în comportamentul consumatorilor este una de durată, deoarece climatul de incertitudine post-izolare se menține, iar oamenii vor continua să cumpere online mai mult decât în anii trecuți”.

Raportând prima parte a acestui an la perioada similar de anul trecut, Horváth & Partners observă că „în primele patru luni din 2020, vânzările totale de retail au înregistrat o scădere, per ansamblu, de circa 19% față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceste scăderi au fost vizibile încă din martie, în special pe categorii de produse cum sunt textilele, bunurile electronice și mobila sau cărțile. În același timp, a fost vizibilă și orientarea multor consumatori către e-commerce, iar estimările vizează că în 2021, ponderea online-ului în totalul vânzărilor retailerilor va ajunge la aproape 14%, ceea ce va însemna că în doi ani, acest canal va crește în importanță cu peste 50%”. 

Kurt Weber apreciază în continuare: „Dincolo de pierderile economice care s-au înregistrat atât în retail, cât și în alte domenii cum sunt HoReCa, industria producătorilor de autoturisme sau în turism, cred că trebuie să vedem și puținele beneficii pe care le-a adus această criză. Unul dintre ele este și accelerarea digitalizării României, nu doar la nivelul antreprenorilor care s-au văzut nevoiți să își mute activitatea din offline în online, dar și în ceea ce privește modul în care oamenii cumpără. Există un potențial semnificativ de creștere pentru e-commerce, câtă vreme doar 23% din populația României a făcut achiziții online în 2019, situându-ne pe penultimul loc din UE, înaintea Bulgariei. În ceea ce privește companiile, cred că este mai important decât oricând să își concentreze atenția spre canalele de vânzare online, iar unul dintre cele mai bune moduri de a crește profitabilitatea este adoptarea modelelor de stabilire dinamică a prețurilor sau dynamic pricing. Acest lucru înseamnă stabilirea prețurilor online, în funcție de datele pe care le ai, și care trebuie adaptate periodic, cu privire la categoria de clienți căreia i te adresezi. Din experiența noastră practică, o strategie bună de dynamic pricing poate crește vânzările cu până la 20% în decursul unui an de la implementare”. 

Proiecte pentru acces egal la educație și reducerea decalajului digital

0

Elaborarea unor soluții pentru accesul egal la educație al tinerilor din România și pentru reducerea decalajului digital pregnant în situația actuală a reprezentat tema de lucru a laboratorului de proiecte „Enterprise Challenge Summer School” organizat online de Junior Achievement România, organizaţie non-profit care dezvoltă programele internaţionale JA de educație antreprenorială, economică, financiară, orientare profesională, sănătate şi dezvoltarea abilităţilor pentru viaţă, cu sprijinul Citi România. Au participat56 deelevi din 25 delicee și 16studenți din 8universități, care au lucrat în echipe. 5 voluntari ai companiei Citi România au oferit  mentorat sub formă de explicații și sfaturi privind aspectele tehnice, financiare și elementele de marketing ale proiectelor.

Cea mai bună soluție a fost prezentată de echipa „Young Challengers”, care a realizat „o aplicație universală, un agregator de mai multe servicii educaționaleprin implementarea unui plan complex care urmărea mai multe elemente-cheie: o bibliotecă virtuală, funcționalități de tip classroom, formare online pentru profesori și resurse interactive în format digital”. Componentă a echipei, Loredana-Georgiana Matei subliniază: „Experiența din cadrul «Enterprise Challenge Summer School» a fost cu adevărat o provocare, deoarece echipele au fost formate din persoane cu experiențe și viziuni diferite, dar care au reușit să ajungă la un numitor comun. Echipa noastră, Young Challengers, a fost formată din 5 membri: Amza Gabriela, Cojocaru Mina, Enache Emma, Huza Tudor și Matei Georgiana, împărțind toți un scop comun și anume acela de a rezolva problema decalajului digital în România. Fiecare sesiune de training ne-a învățat lucruri noi sau ne-a ajutat să le aprofundăm pe cele deja asimilate. A fost o experiență minunată și pentru asta vreau să le mulțumesc celor de la JA Romania și celor de la Citi pentru toate lucrurile noi pe care le-am dobândit, dar și pentru faptul că am învățat să lucrez cu oameni pe care înainte de această competiție nu-i întâlnisem. Doresc să le mulțumesc și colegilor de echipă pentru implicare și pentru modul în care am colaborat. Felicitări tuturor pentru ideile și soluțiile minunate”.

Alexandra Oniceanu-Becuț, director de comunicare la Citi România: „În acest context al pandemiei, a devenit și mai important să continuăm să sprijinim accesul la educație, să rămânem aproape de elevi și studenți în dobândirea de competențe relevante pentru o piață a muncii în continuă schimbare. Dorim să îi încurajăm pe acești tineri, dar și pe toți ceilalți din generația lor, să continue să creadă în ideile lor, să rămână orientați către soluții și să își asume rolul de a genera progres în comunitatea locală”.

Viitorul formării în profesii culturale

0

Educația și formarea în profesii din domeniul cultural în România constituie tema ediției a IV-a a conferințelor „Round Table România”din seria„Quo Vadis, Cultura?”, inițiată de CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți și UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România; parteneri, Universitatea Națională de Muzică din București, Exces Music. Evenimentul are loc joi, 18 iunie, de la ora 17:00, transmis în direct pe platforma EnjoyTV.ro; moderator, muzicologul Valentina Sandu-Dediu. Participă consilierul prezidențial Ligia Deca, rectorul Universității Naționale de Muzică din București, Diana Moș, Ștefan Gheorghiu, directorul executiv al CREDIDAM.  

Edițiile anterioare au abordat teme privind rolul culturii în societate, legitimitatea artiștilor, drepturi și mijloace de dialog social, necesitatea structurilor asociative, lipsa educației fiscale (https://bit.ly/3chgEEy); situația sectorului independent, strategie, deblocarea anumitor ramuri artistice (https://bit.ly/3cLhWI5); taxe în domeniul cultural, forme juridice, probleme contractuale (https://bit.ly/2Y6Rgxu).

Relansare în urbanism, arhitectură și construcții

0

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și
Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC organizează pe 28 august a XVII-a ediție a unei manifestări științifice de referință: conferința de cercetare în construcții, economia construcțiilor, arhitectură, urbanism și dezvoltare teritorială. Tema ediției actuale este „Urbanism, arhitectură și construcții în perioada de criză. Perspective de relansare”.

Organizatorii anunță că evenimentul se va desfășura „sub forma unei conferințe audio, cu afișarea unui suport scris. Prezentările pot fi făcute doar de participanții înscriși.

Înscrierea este gratuită și se poate face exclusiv on-line la:
https://docs.google.com/forms/d/1FsklBwD5Aro5wciJp0knSXnMVwZebr61nH7wR9Y888Y/viewform.

Cei care vor prezenta sunt rugați să trimită până la data de 2 august
2020 rezumatul și lucrarea integrală și până la data de 9 august 2020,
suportul scris și înregistrare audio la adresa de e-mail
conferences@incd.ro.

Având în vedere că cea de-a XVII-a ediție a conferinței nu a mai putut
avea loc pe fondul măsurilor întreprinse pentru limitarea răspândirii
coronavirusului COVID-19, participanții înregistrați cu lucrare sunt
invitați să susțină comunicările în cadrul celei de-a XVIII-a ediții, în
noile condiții. Înregistrarea nu este necesară, dar trebuie trimise
prezentările virtuale (suport scris și înregistrare audio) până la noua
dată limită de 9 august 2020. Posterele vor fi regândite sub formă de
prezentări virtuale (suport scris și înregistrare audio)”.

Comitetul de organizare lansează primul apel în vederea evenimentului științific.

Circulara RO și ENG

Vânzările de mașini au înregistrat o nouă scădere la nivelul Europei

0

Vânzările de mașini noi în UE au scăzut cu 52% în mai, față de luna mai 2019, iar la cinci luni piața este cu 42% sub nivelul din 2019, arată datele ACEA. În mai, deși multe dintre restricții au fost ridicate, unele piețe au avut scăderi dure, de peste 70% și doar în câteva declinul a fost mai mic de 35%, scrie Hotnews.ro.

În același imp, în UE s-au înmatriculat în luna mai 581.000 de mașini noi, față de 1,21 milioane în luna mai 2019. La cinci luni totalul indică 3,33 milioane mașini, față de 5,6 milioane între ianuarie și mai 2019.

În mai, piața românească a scăzut cu 45%, dar în Croația scăderea a fost de 76%, în Portugalia de 74%, în Irlanda de 73% și în Spania, de 72%. Germania a scăzut cu 49%, iar procente mai mici au fost în Belgia și Slovenia (32%) și Cipru (29%).

Totodată, daca am lua în considerare toate mărcile, cele mai mici scăderi au fost luna trecută la MINI și Land Rover (-37%).

FMI: Economia mondială din 2020 este în scădere

0

Economia globală este pe cale să înregistreze în 2020 o scădere semnificativ mai mare comparativ cu estimarea făcută de Fondul Monetar Internaţional în luna aprilie, a afirmat marţi economistul şef la instituţiei financiare, Gita Gopinath, potrivit Adevărul.ro.

 În timp ce statele europene erau în  primele săptămâni de restricţii impuse de autorităţi din cauza pandemiei de coronavirus, FMI a estimat că economia globală va înregistra cea mai gravă criză financiară de la Marea Depresiune din anii 1930

În prezent, chiar dacă unele economii încep să se redeschidă, Fondul a avertizat că declinul va fi chiar mai grav. ”Pentru prima  oară de la Marea Depresiune, atât economiile avansate cât şi cele emergente vor fi în recesiune în 2020. Actualizarea raportului World Economic Outlook în luna iunie va arăta probabil creşteri negative chiar mai grave decât am estimat anterior”,  a scris Gopinath într-o postare pe blog.

De asemenea, industria serviciilor a fost mai grav afectată decât industria prelucrătoare, ceea ce reprezintă o schimbare faţă de crizele precedente, unde lipsa investiţiilor a afectat cel mai mult activităţile productive, potrivit FMI.

O nouă ofertă avantajoasă pe piața de gaze din România pentru consumatorii casnici

0

În cursul zilei de ieri, 16 iunie 2020, publicam un TOP al ofertelor furnizorilor  pentru populație pentru zona de nord a țării (zona preponderant de furnizare a gazelor de către EON) și zona de sud a țării (zona preponderant de furnizare a gazelor de către ENGIE).

În cursul zilei de astăzi, pe site-ul official al ANRE (comparatorul de prețuri la gaze) a apărut o nouă ofertă mult mai avantajoasă care s-a poziționat pe primul loc ca nivel de preț, este vorba de oferta firmei AIK ENERGY care permite o reducere a prețului la gaze de 12,68 lei/MWh (10%) pentru consumatorii casnici care primesc gaze de la ENGIE și de  22,92 lei/MWh (17%) pentru consumatorii casnici care primesc gaze de la EON.

Ofertele avantajoase care exista pe piața de gaze trebuie să determine românii să ia atitudine și să arate că românii nu mai acceptă jocul unilateral al unor furnizori și că este timpul ca aceștia să se schimbe astfel încât într-un termen scurt să existe o piață liberă pe gaze care să aducă beneficii consumatorului de gaze.

  1. Pentru zonele consumatorilor casnici de gaze unde furnizorul de gaze este ENGIE
 FurnizorPrețul prezentat pe site fără tarife de transport ANREPrețul real ofertat ținând cont de clauzele contractuale cu tarife de transport și abonamente (fără tarife de distribuție) conform calculelor AsociațieiObservații
1AIK Energy69112,49 
2Restart Energy ONE SRL74,5116,99 
3Energy Gas Provider66117,59 
4NOVA Power &Gas75,5120,49Deși este contorizată pe site-ul ANRE la București, nu se adresează Bucureștenilor
5Gaz Vest80,89121,38 
6Enel Energy78121,49 
7Electrica Furnizare- Gaz Mobil FE – tarif cu abonament78,04  123,14 
8Tinamar Energy79,9123,90 
9Distrigaz Vest84124,49 
10CEZ – Optimus Plus77125,00Estimând o scumpire cu 3,85 lei/MWh din octombrie 2020
11Electrica Furnizare – Gaz Stabil FE83,95125,04 
12CEZ – Optim81125,15Estimând o scumpire cu 3,85 lei/MWh din octombrie 2020
13ENGIE86,38125,17 
  1. Pentru zonele consumatorilor casnici de gaze unde furnizorul de gaze este EON
 FurnizorPrețul prezentat pe site fără tarife de transport ANREPrețul real ofertat ținând cont de clauzele contractuale cu tarife de transport și abonamente (fără tarife de distribuție) conform calculelor AsociațieiObservații
1AIK Energy69111,27 
2Restart Energy ONE SRL74,5115,77 
3Energy Gas Provider66116,37 
4NOVA Power &Gas75,5119,27Deși este contorizată pe site-ul ANRE la București, nu se adresează Bucureștenilor
5Gaz Vest80,89120,16 
6Enel Energy78120,27 
7Electrica Furnizare- Gaz Mobil FE – tarif cu abonament78,04  121,92 
8Tinamar Energy79,9122,68 
9Distrigaz Vest84123,27 
10CEZ – Optimus Plus77123,78Estimând o scumpire cu 3,85 lei/MWh din octombrie 2020
11Electrica Furnizare – Gaz Stabil FE83,95123,82 
12CEZ – Optim81123,93Estimând o scumpire cu 3,85 lei/MWh din octombrie 2020
13ENGIE86,38123,95 
14Gaz Est83,54123,95Deși este contorizată pe site-ul ANRE la București, nu se adresează Bucureștenilor
15Harghita GAz87,22125,49 
16Energia Gaz &Power86129,27 
17Renovatio Trading90129,27 
18CIS GAZ89,01133,28 
19Megaconstruct95,5133,89Deși este contorizată pe sit- ul ANRE la București, nu se adresează Bucureștenilor
20Mihoc Oil88,64133,97 
21E.ON Gaz Furnizare98,32134,19 

Picioarele insectelor, aplicații în tehnologia MEMS

0

Echipa Centrului „Alexandru Proca” pentru Inițiere în Cercetarea Științifică a Tinerilor din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA București formată din Eric Druțu și Mihai Mitrea, elevi la Liceul Internațional de Informatică București, a obținut mențiune de onoare (a treia distincție a competiției) la Târgul Internațional de Știință și Inginerie Regeneron (fost INTEL ISEF), la secțiunea „Inginerie”. Tema prezentată în competiție de tinerii cercetători români este „Studiu bionic asupra picioarelor insectelor cu aplicații în MEMS”. De aemenea, ei au primit statutul de membri asociați ai Societății Sigma Xi, cu primul an de cotizație plătit. Evaluarea a fost făcută de o comisie internațională alcătuită din profesori ai unor universități de prestigiu. La competiție au participat în jur de 1800 de concurenți.