Material de opinie de Florentina Munteanu, Partener, Andrea Grigoraș, Avocat Coordonator, și Miruna Stanciu, Avocat Senior, Departamentul de Concurență și Ajutor de Stat, Reff & Asociații | Deloitte Legal

Guvernul României a anunțat la data de 1 iulie 2020 planul de relansare economică, construit în jurul sumelor alocate României de către Comisia Europeană sub formă de asistență pentru redresarea societăților comerciale și pentru ieșirea din criză. Planul arată viziunea Guvernului cu privire la modul în care efectele pandemiei de COVID-19 pot fi depășite prin sprijinirea celor mai afectate sectoare. Bugetul european alocat va putea fi, însă, accesat de societățile vizate doar pe baza unor proiecte concrete și a unor planuri de afaceri pe termen lung.

O parte dintre măsurile prezentate sunt deja în vigoare și au avut drept scop accesul rapid la resurse financiare pentru perioada martie-mai, astfel încât să se asigure păstrarea locurilor de muncă pentru salariații care activau în industriile puternic afectate de restricțiile impuse în contextul pandemiei. Este vorba, în principal, de programul IMM Invest, plata șomajului tehnic de către guvern, plata unei indemnizații de re-inserție a salariaților aflați în șomaj tehnic, avantaje fiscale precum suspendarea obligației de plată a unor taxe, bonificații la plata impozitelor etc.

Astfel, planul de relansare vine în completarea măsurilor deja adoptate, axându-se, printre altele, pe o nouă filosofie socială, de promovare a capitalului autohton și digitalizare a economiei, abordări noi pentru România.

Când vor putea fi accesate măsurile?

În principiu, schemele de sprijin care se aplică întregii economii, fără a avea caracter selectiv, nu reprezintă măsuri de ajutor de stat, deci ar putea fi implementate foarte rapid în legislația națională. Dacă, însă, schemele respective se limitează la anumite sectoare, regiuni sau tipuri de întreprinderi, se consideră că le oferă întreprinderilor beneficiare un avantaj selectiv și, în această situație, ele se califică drept măsuri de ajutor de stat și trebuie notificate Comisiei Europene în vederea aprobării. Spre exemplu, măsurile adoptate deja pentru susținerea și protejarea locurilor de muncă afectate de criză (precum plata de către stat a șomajului tehnic, a indemnizației de 41,5% din salariul brut pentru reluarea activității angajaților care au fost în șomaj tehnic) nu reprezintă măsuri de ajutor de stat, întrucât nu au caracter selectiv. Pe de altă parte, acordarea granturilor directe anumitor companii sau schemele de garanție și instrumentele de asigurare a lichidităților oferite în sprijinul anumitor companii reprezintă măsuri de ajutor de stat, și, ca atare, se supun obligației de notificare la Comisia Europeană.

Având în vedere că măsurile de sprijin de tipul ajutoarelor de stat trebuie aprobate de către Comisia Europeană și ulterior transpuse în legislația națională, este de așteptat să mai treacă cel puțin câteva săptămâni până când fondurile prezentate vor fi accesibile agenților economici.

Măsurile concrete pentru IMM-uri cuprinse în planul de relansare

În primul rând, sunt de menționat măsurile de tipul „helicopter money”. Acestea fac parte din categoria celor mai așteptate măsuri de ajutor în cazul societăților puternic afectate, mai ales că este pentru prima dată de la începutul crizei generate de pandemia de COVID-19 când guvernul intenționează să acorde granturi pentru companii (sume nerambursabile acordate direct beneficiarilor). În principiu, acestea se adresează microîntreprinderilor și IMM-urilor, considerate a fi cele mai vulnerabile în contextul crizei și cu cea mai mare nevoie de lichiditate.

Totodată, în plan este prevăzută finanțarea chiriilor pe durata stărilor de urgență și de alertă. Măsuri de ajutor în sprijinul chiriașilor prin acordarea unor granturi directe au luat și alte state membre, precum Republica Cehă, Lituania, Suedia etc.

Din categoria pârghiilor oferite de autorități IMM-urilor pentru a ieși din criză mai fac parte și schemele de garantare și instrumentele de asigurare a finanțării. Pe lângă programul IMM Invest, aflat în derulare la nivel național, regăsim în planul de relansare schema de garantare pentru creditarea companiilor cu o cifră de afaceri mai mare de 20 de milioane de lei pentru capital de lucru și investiții, pe care Ministerul Finanțelor Publice a anunțat-o încă de la începutul lunii iunie și care este foarte așteptată de către mediul privat. Comisia Europeană a anunțat, pe data de 2 iulie, că a aprobat această schemă de ajutor de stat. În plus, în cadrul programului IMM leasing, se oferă garanții pentru leasingul financiar acordat IMM-urilor cu scopul de a achiziționa echipamente necesare derulării activității.

Dincolo de aceste măsuri, ceea ce este cu adevărat important pentru IMM-uri este faptul că, pentru prima dată, Guvernul României își stabilește ca prioritate digitalizarea IMM-urilor și decide acordarea unor granturi pentru agenții economici în vederea automatizării fluxurilor economice și a educației digitale a angajaților. Accesarea acestor granturi ar trebui să fie o prioritate, deoarece doar prin digitalizare IMM-urile românești vor putea să fie competitive în raport cu societățile mari.

Ce riscă agenții economici dacă nu își fundamentează corect solicitarea de finanțare?

Sumele prevăzute în planul anunțat de guvern nu vor putea fi accesate fără un plan de afaceri solid, realizat pe termen lung, astfel că este esențial ca IMM-urile să gândească proiecte concrete de accesare a fondurilor, să decidă cu privire la investițiile pe care le urmăresc, să identifice fluxurile economice care pot fi automatizate și să își facă un plan de dezvoltare profesională a salariaților. Totodată, societățile trebuie să își evalueze îndeplinirea condițiilor de eligibilitate pentru accesarea ajutorului de stat.

Cu siguranță condițiile de eligibilitate vor fi diferite în funcție de facilitatea accesată, dar, în ceea ce privește măsurile adresate IMM-urilor, cel puțin două trebuie să fie îndeplinite de solicitant, respectiv să se califice drept IMM și să nu se afle în dificultate financiară. Aceste două noțiuni, însă, trebuie clar definite în actele normative ce urmează să fie adoptate în perioada următoare. Deși aparent este simplu de determinat dacă o întreprindere este sau nu IMM pe baza definiției legale, experiența practică arată că procesul nu este unul la fel de simplu precum pare. Legăturile dintre întreprinderi, deținerile pe verticală și orizontală, structura grupului și relațiile dintre beneficiarii finali și companiile pe care le controlează sunt elemente ce trebuie luate în considerare la calificarea drept IMM a unei societăți. Acest aspect este de interes atât pentru finanțatori (care analizează documentația depusă odată cu aplicarea pentru credit), cât și pentru beneficiari. În privința noțiunii de „întreprindere în dificultate”, trebuie definit clar momentul din care societatea se află în această situație. Comisia Europeană prevede, în cadrul temporar privind ajutorul de stat, că potențialul beneficiar poate accesa finanțarea dacă nu se afla în dificultate financiară la 31 decembrie 2019. Comisia a exceptat recent de la această condiție microîntreprinderile. În plus, din criteriile pentru accesarea IMM Invest s-a eliminat condiția cu privire la faptul că întreprinderea trebuie să demonstreze că se află în dificultate financiară ca urmare a pandemiei de COVID-19. Acesta a fost unul dintre cele mai controversate criterii de aplicare și a pus probleme de interpretare în practică.

Așadar, efectuarea unui raționament corect este esențial din două perspective. În prima fază, când se stabilește eligibilitatea beneficiarilor de a accesa anumite scheme de finanțare, și, ulterior, când, în elaborarea documentației de accesare a programului, beneficiarii semnează și depun declarații pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea condițiilor, cu toate consecințele legale ce decurg de aici. Pentru că, în cazul în care raționamentul la momentul analizei a fost unul eronat, beneficiarul riscă anularea garanției/ solicitarea returnării granturilor acordate și/sau a sumelor subvenționate, după caz. 

O experiență de plată simplă, sigură și personală cu iPhone si Apple Watch

Alpha Bank Romania aduce clienților săi Apple Pay o modalitate de plată mai simplă, mai sigură și personală, care îi ajută pe clienți să evite transmiterea cardului către o altă persoană pentru efectuarea plății, atingerea butoanelor POSului sau plățile în numerar – utilizând facilitățile iPhone care protejează fiecare tranzacție.

Pentru a efectua o plată contactless, clienții trebuie doar sa își apropie dispozitivul iPhone sau Apple Watch de un terminal de plată. Fiecare achiziție Apple Pay este sigură, deoarece este autentificată cu Face ID, Touch ID sau codul de acces al dispozitivului, precum și un cod dinamic, unic de securitate. Apple Pay este acceptat în magazine alimentare, farmacii, taxiuri, restaurante, cafenele, magazine de retail și multe alte locuri.

Clienții pot utiliza, de asemenea, Apple Pay pe iPhone, iPad și Mac pentru a face achiziții simplu si rapid în aplicații sau pe  pagini web, în Safari, fără a fi nevoie să creeze conturi sau să introducă în mod repetat informații despre adresa de livrare și facturare. Apple Pay simplifică plata pentru livrările de cumpărături alimentare, cumpărături online, transport și parcare, printre altele. Apple Pay poate fi folosit și pentru a efectua plăți în aplicații de pe Apple Watch.

Securitatea și confidențialitatea sunt fundamentale la Apple Pay. Atunci când clienții folosesc un card de credit sau de debit cu Apple Pay, numerele cardurilor nu sunt stocate pe dispozitiv și nici pe serverele Apple. În schimb, un număr unic de cont al dispozitivului este atribuit, criptat și stocat în siguranță în Secure Element, un cip certificat, standard pentru industrie, conceput pentru a stoca informațiile de plată în siguranță pe dispozitiv.

Apple Pay este ușor de configurat. Pe iPhone, deschideți aplicația Wallet, atingeți + și urmați pașii pentru a adăuga carduri de credit sau debit VISA emise de Alpha Bank Romania. Odată ce un client adaugă un card în iPhone, Apple Watch, iPad și Mac, poate începe imediat să utilizeze Apple Pay pe dispozitivul respectiv. Clienții vor primi în continuare beneficiile oferite de cardurile VISA emise de Alpha Bank Romania.

Pentru mai multe informații despre Apple Pay, accesați https://www.apple.com/ro/apple-pay/

Pentru mai multe informații despre Alpha Bank Romania, va rugam sa vizitati pagina dedicata https://www.alphabank.ro/persoane-fizice/carduri  

După starea de urgență, românii au redevenit optimiști și cred că vom scăpa de pandemia de coronavirus până la finele anului. 92% dintre ei au fost afectați într-un fel sau altul de această perioadă și cred că cele mai eficiente măsuri antivirus sunt reprezentate de folosirea măștii de protecție și a gelurilor dezinfectante. Sunt principalele concluzii ale unui barometru de opinie comandat de Hygienium și realizat de companie de consultanță Frames.

Potrivit datelor barometrului, realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie, pe un esantion de peste 2500 de persoane, 92% dintre cei chestionați au declarat că au fost afectați în mare măsură de pandemie, mai ales de restricțiile impuse de autorități. Numai 6% nu au fost afectați, iar 2% nu au răspuns.

Întrebați cum s-au protejat în această perioadă, cei mai mulți au indicat folosirea măștii sanitare, pe care, de altfel, 47% o consideră cea mai eficientă măsură împotriva coronavirusului COVID-19.

Dincolo de masca de protecție, românii au apelat la produsele dezinfectante mai mult ca niciodată, 39% dintre ei considerând că folosirea gelurilor dezinfectante și a altor produse de acest tip creează o barieră eficace în fața posibilei infectări.

Întrebați care cred că este cea mai eficientă măsură pentru a stopa răspândirea coronavirusului, dincolo de masca de protecție și produsele dezinfectante, menționate de majoritatea respondenților, 9% au considerat drept importantă asigurarea unei igiene corespunzătoare, iar 5% au menționat distanțarea socială drept o barieră importantă în prevenirea extinderii îmbolnăvirilor.

Dincolo de informațiile alarmante prezentate în spațiul public, românii sunt, în general, optimiști în privința evoluției pandemiei. Dovadă că cei mai mulți (67%) par a fi foarte convinși că vom scăpa de coronavirus până la sfârșitul anului 2020, în timp ce numai 22% dintre cei chestionați cred că pandemia va dura mai mult timp.

61% dintre respondenții chestionarului realizat de Frames, la comanda Hygienium, consideră că sfârșitul pandemiei va fi asigurat de un vaccin, 22% consideră că imunizarea de masă va juca un rol important în această evoluție, iar 12% estimează că tehnologia și măsurile de siguranță și securitate vor fi decisive în acest demers.

ROMÂNII, DESPRE MĂSURILE DE PREVENȚIE

Un capitol important al barometrului de opinie Frames&Hygienium a vizat modul în care românii se comportă în această perioadă de pandemie, din perspectiva folosirii produselor dezinfectante.

Chiar dacă normele și protocoalele de securitate dispuse de autorități au generat multe semne de întrebare, dovadă părerile împărțite în privința clarității acestora (44% le consideră clare și precise în timp ce 42% văd contrariul), cei mai mulți dintre respondenți au folosit cel puțin o metodă de protecție în această perioadă.

Dincolo de masca de protecție, promovată puternic la nivel social, dezinfectanții (geluri, spray-uri, etc.)  și-au găsit un rol semnificativ în obiceiurile de consum, produsele dezinfectante pe bază alcool 70%, avizate de Ministerul Sănătății, aflându-se în prim-plan.

56% dintre respondenți au declarat că au folosit produse dezinfectante de mai  multe ori pe zi, iar 32% o singură dată pe zi. 10% dintre cei chestionați au afirmat că au folosit astfel de produse uneori, nu în fiecare zi, și numai 2% nu le-au folosit vreodată.

48% le-au folosit la cumpărături sau în alte zone de activități sociale, 28% la serviciu și 21% acasă.

Întrebați de unde au cumpărat produse și materiale dezinfectante (geluri, șervețele etc.), 53% au declarat că le-au cumpărat de la supermarket/hipermarket/magazine mari, 21% de pe internet, 17% din farmacii și 9% din magazinul de proximitate.

PRODUSELE DE MARCĂ, ÎN PRIM-PLAN

Cum aleg românii produsele dezinfectante? Potrivit barometrului de opinie Frames&Hygienium, notorietatea brandului se află în prim-plan.

39% dintre respondenți consideră marca drept principalul element care face selecția la raft, în condițiile în care majoritatea (58%) celor chestionați consideră că nu există multe informații despre compoziția materialelor dezinfectante, iar 72% consideră oferta de pe piață drept insuficientă.

Întrebați cât de informați sunt despre compoziția materialelor dezinfectante, 23% au declarat că îi interesează în primul rând efectul, nu compoziția, iar 19% au afirmat că au informațiile esențiale.

23% aleg produsele de protecție sanitară în funcție de preț, 21% se uită la specificațiile produsului, 11% aleg în funcție de disponibilitatea produselor, iar 6% din alt motiv.

„Rezultatele barometrului și, de altfel, datele de vânzări din această perioadă arată faptul că românii sunt interesați în primul rând de produsele cu un raport preț-calitate optim, produse de încredere, de la branduri cunoscute. Este în joc sănătatea noastră, a tuturor, iar alegerea soluțiilor este considerată vitală de majoritatea clienților”, a declarat Ali Yildirir, președintele Grande Gloria Production, compania care produce, în România,  produsele Hygienium.

Întrebați cât de mulțumiți au fost de calitatea gelurilor dezinfectante și a produselor asociate, cei mai mulți dintre respondenți (52%) s-au declarat mulțumiți, în timp ce 43% au reclamat calitatea neconformă a multor produse de pe piață.

„Pe fondul cererii semnificative de produse dezinfectante și a relaxării condițiilor de achiziție și vânzare, pe piață și-au făcut loc, din păcate, și o serie de produse cu o calitate îndoielnică”, afirmă consultantul economic Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Este vorba, în primul rând, de produse de import slabe calitativ, dar foarte ieftine. Pe de altă parte, în piață au intrat multe companii autohtone fără experiență în domeniu, care au început producția de astfel de produse,  la un nivel calitativ inferior, generat de ingredientele folosite și soluțiile tehnologice improvizate. Este nevoie de o reglementare mai strictă a acestui domeniu important pentru siguranța și sănătatea publică, în scopul dezvoltării unei oferte competitive pe piață”, a mai spus acesta.

Barometrul de opinie a fost realizat în perioada 29 iunie – 2 iulie 2020, online și prin telefon, pe un eșantion de peste 2500 de persoane, cu vârste cuprinse între 21 și 70 de ani, reprezentativ din punct de vedere geografic, la nivel național. Principalele atribute ale focus-group-ului: persoane active, angajați, manageri, antreprenori, cu studii medii (43%) și superioare (57%), participanți activi la viața socială.

SIGURANȚA SECTORULUI HORECA, ÎN PRIM-PLAN

Pandemia de coronavirus a determinat restricții semnificative în  toate aspectele vieții sociale, iar birourile, spațiile de producție, clădirile administrative și sectorul HORECA sunt printre cele mai importante zone vizate.

Asigurarea siguranței sanitare în aceste sectoare este esențială în prevenirea extinderii numărului cazurilor de infectare cu COVID – 19.

Potrivit experților, dincolo de măsurile luate de autorități în școli, spitale, gări, clădiri administrative etc., restaurantele, hotelurile, barurile și celelalte spații de utilitate publică necesită o abordare specială care, dincolo de prevenirea infectărilor, să ofere un plus de încredere românilor, și să readucă consumul pe linia de plutire.  Prin reglementări și reguli comune în sistemul HORECA, toate aceste unități, cu trafic major,  vor deveni un reper de curățenie, igienă și sănătate.

Grande Gloria Production, prin divizia Hygienium, alături de Trus Horeca Services, anunță lansarea, în premieră națională, a unui program de acreditare si suport în HORECA. Acesta este menit să ofere expertiza și produsele necesare care să ofere firmelor posibilitatea de a minimiza riscurile generate de pandemie.

 În plus, programul are rolul de a consolida încrederea clienților și a partenerilor în serviciile HORECA, prin folosirea produselor de calitate, acreditate de Ministerul Sănătății.

„Monitorizarea fluxurilor de producție și servicii, din prisma asigurării siguranței sanitare, este esențială mai ales în această perioadă și nu numai din prisma existenței coronavirusului COVID-19’’, spune Ali Yildirir, președintele Grande Gloria Production. ,,Dezvoltăm, în premieră în România, un program de suport menit să ofere, atât mediului de afaceri cât și clienților, garanția că hotelurile, restaurantele și celelalte spații acreditate sunt asigurate din punct de vedere sanitar”, a mai spus acesta.

„Siguranța clienților  a devenit în ospitalitate cel mai important criteriu de selecție. Dacă până acum erau la hoteluri criterii de selecție: disponibilitatea internetului, curățenia, calitatea patului sau micul dejun iar la restaurante: calitatea mâncării, ambianța și raportul preț-calitate, acum clienții se vor orienta în alegerea lor primordial după măsurile de siguranță luate de locațiile preferate’’, a declarat Cristian Macedonski, CEO-ul Trus Horeca Services.

„Măsurile luate trebuie să fie vizibile și cât mai bine comunicate pentru a câștiga rapid încrederea clienților iar produsele de igienă trebuie să fie de calitate foarte bună.”, a mai spus acesta.

România are nevoie de un restart solid, de reforme structurale coerente și cu viziune, susţin reprezantanţii mediului de afaceri prezenţi la dezbaterile organizate pe parcursul celor doi ani  în marile centre universitare, din ţară, precum Iași, Cluj-Napoca, București, Timișoara, Braşov, Constanţa.

Creşterea calităţii vieţii, unitate patronală, consens social și politic pentru o piață a forței de muncă eficientă, corelarea sistemului de învăţământ cu necesităţile pieţei muncii, o legislaţie predictibilă și favorabilă noilor investiții pentru crearea de noi locuri de muncă, învățământ performant adaptat la nevoile reale ale  economiei, nevoia de infrastructură și debirocratizare prin digitalizare, investiții în toate domeniile prioritare (infrastructură, educație, sănătate), reintroducerea unităţilor protejate – sunt priotităţile principale ale reconstrucţiei economiei Românesti, soluţii oferite şi discutate în timpul dezbaterilor de aproape două sute de antreprenori, manageri ai marilor companii naţionale şi multinaţionale, mediul academic, sindicate, societatea civilă, specialişti în legislaţia muncii şi fiscalitate, educaţie, economie, etc.

Protejarea resursei umane ar trebui să fie principala prioritate a oricărui guvern, susţine Cristina Chiriac, preşedintele CONAF.

„Prin procesul de privatizare a marilor companii de stat, de-a lungul timpului, s-au pierdut peste un milion de locuri de muncă. La acestea adăugăm efectele sociale din ultima perioadă, peste un milion de locuri de muncă în pericol şi un declin al populației școlare din ‘90 și până în prezent de  peste 1.500.000 de elevi şi şcolari, conform datelor INS, şi astfel se conturează un tablou care evidențiază vulnerabilitățile sociale şi economice ale României: migrația forței de muncă, declinul ratei natalității şi slaba corelare a sistemului educaţional cu necesităţile economiei românești!

Ca urmare, este impetuos necesar să fie adoptate măsuri urgente pentru a reduce decalajele: între generaţii, regiuni ale țării, mediul rural și cel urban și nu în ultimul rând între mediul universitar și profesional. Trebuie să lucrăm împreună cu toți factorii decizionali la o strategie pe termen mediu care să cuprindă măsurile identificate de mediul antreprenorial prin intermediul conferinţelor Pactul pentru Muncă, astfel încât împreună să contribuim la un cadru economic viabil pentru un nivel de trai ridicat, o rată a șomajului în scădere, locuri de muncă bine plătite şi, evident, o nouă politică fiscală adaptabilă realităților economice actuale.”

Peter Rudolf  Zeilinger, reprezentul FPPG propune o serie de măsuri punctuale :

”Trebuie să conștientizăm că trecem printr-o criză economică, cauzată de criza sanitară. Perioada de stare de urgență ne-a arătat cât de importantă este digitalizarea. Cu atât mai mult avem nevoie de digitalizare, pentru creșterea competitiviății economiei românești. Ca reprezentant al industriei de petrol și gaze pot spune că trebuie digitalizate operațiunile offshore, dar mai important este să digitalizăm operațiunile onshore! Ne referim la tehnologii precum „Cloud”, „Big Data” şi „Cloud Computing” etc. Prin limitarea accesului la digitalizare al companiilor şi autorităților din industria petrolieră, acestea sunt dezavantajate în competiția pentru capital față de alte industrii din regiune sau piața globală. Nevoia de utilizare a unor instrumente avansate de tehnologie a informației este cu atât mai presantă în cazul României, care are în exploatare zăcăminte mature, cu un semnificativ declin natural al producției. De asemenea, majoritatea furnizorilor de soluții specifice industriei oferă soluții numai în Cloud, soluțiile curente, instalate local, urmând să iasă din mentenanță și din oferta de servicii. Dar, toate acestea se pot realiza doar prin actualizarea cadrul legislativ la progresul tehnologic”.

Ludovic Orban, prim-ministrul  României  a prezentat în cadrul conferinţei câteva dintre măsurile pe care Guvernul le pregăteşte :

”Deși legislația prevede consultări, nu au existat consultări și dezbateri reale între mediul de afaceri și cel academic sau administrativ. De exemplu, pentru stabilirea cifrei de școlarizare sunt necesare consultări între mediul de afaceri și autoritățile locale, dar acestea au fost mai mult formale. Sprijinim orice formă de dialog și parteneriat între mediul privat și instituțiile de învățământ, de exemplu în ceea ce privește sistemul dual. Să nu uităm că avem un proverb ”Meseria e brățară de aur”, de aceea consider că orice om ar trebui să câștige un venit decent. Sprijinim și mecanismele de învățare continuă: training, recalificări etc. În bugetul comunitar 2021 – 2027 sunt fonduri importante și instrumente pentru companii tocmai pentru asigurarea acestui sistem de învățare continuă și de adaptare la noile cerințe ale pieței muncii. Să nu uităm că lumea are o evoluție dinamică, dispar meserii, apar altele noi. Trebuie să adaptăm sistemul de învățământ la noile cerințe; trebuie să racordăm sistemul educațional la cererile pieței muncii.”

Mihail Matei, presedinte ANIS, membru al Consiliului Director CONCORDIA a precizat în cadrul discuţiilor că secolul acesta este unul al tehnologiei şi că o să aibă de câştigat cei care investesc în el.

„Cred ca există două zone de invesţii majore: una este digitalizarea şi-a doua este educaţia. Avem o criză uriaşă a forţei de muncaă în IT&C. Separat de asta, în momentul acesta, aproximativ 20% dintre elevii cu vârsta de liceu din ţara asta nu merg la liceu, din motive de sărăcie. Noi trebuie să luăm copiii aştia şi să-i punem în şcoală. Fără astfel de măsuri nu putem vorbi despre educaţie.”

Dragoș Pîslaru – Membru al Parlamentului European, a făcut referire la câteva dintre problemele cu care se confruntă economia românească.

„De la 1 iulie a intrat în vigoare noua agendă pentru competențe. Există trei mari probleme cu care ne confruntăm: calitativă (legată de competențe), cantitativă (legată de natalitate, dar și de emigrare) și teritorială (piața muncii nu este omogenă; într-o zonă există deficit de forță de muncă, iar în alta – excedent). Aceste trei probleme trebuie rezolvate, printr-o implicare a tuturor actorilor”.

Florin Jianu – Președinte al CNIPMMR, a declarat că:

“În anii ’70, marele matematician Grigore Moisil a înființat liceele de informatică. Azi, după 40 – 50 de ani vedem roadele! Cred că ar fi util să înființăm licee antreprenoriale. Nu înseamnă că, după liceu, toți absolvenții vor deveni imediat antreprenori. Dar, în timpul școlii, învață să ia decizii, să lucreze pe proiecte etc. În plus, față de o relație mai bună între școala românescă și piața muncii, îmi doresc ca lucrurile pe care le-am câștigat în timpul stării de urgență să le menținem și să le dezvoltăm. Dacă întrebați românii, pe primele locuri în ceea ce privește investițiile își doresc, evident, infrastructură, iar, pe locul doi, digitalizare. Iar digitalizarea înseamnă Pact pentru Educație, Pact pentru Muncă. De aceea, nu vreau să ne întoarcem la ce a fost! De exemplu, nu vreau să ne întoarcem la cozile de la ANAF! Sau să apară noi instituții, care să vină cu reglementări în plus pentru mediul antreprenorial! Ne dorim flexibilizarea Codului Muncii și un dialog mai profund și concret între sindicate, patronate și autorități”.

La dezbaterile de la Constanţa au mai luat parte, Călin Ile – Președinte al FIHR, membru în boardul CONCORDIA, Radu Burnete – Director Executiv CONCORDIA, Magda Volonciu – Fondator, Partener coordonator Magda Volonciu & Asociații, Sorin Rugină – Rectorul Universității “Ovidius” din Constanța, Cosmin Ghiță – CEO Nuclearelectrica, Petru Rușeț – CEO Siemens Energy, Andrei Dospinescu – Economist, Banca Mondială, Ovidiu Cupșa – Director General CERONAV, Gabriel Daraban – CFO Oil Terminal, Roxana Popescu – Managing Partner KeysFin, Mihaela Proicea – președinte sucursală CONAF Constanța, Daniel Apostol – Director Relații Externe FPPG.

La finalul evenimentului, Cristina Chiriac, preşedinte fondator al CONAF şi de Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG) au prezentat concluziile şi soluţiile propuse în cadrul discuțiilor. Acestea se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi prezentat Guvernului României și va include principalele soluții identificate pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor.

Conferinţa PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA, organizată la Constanţa de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG) şi Confederația Patronală CONCORDIA în calitate de partener strategic, fost transmisă în direct pe 16 platforme online (Website/Youtube/Facebook): CONAF, FPPG Gaz de România, Confederația Patronală CONCORDIA, EM360, Profit.ro, Ziarul Bursa, BiziLive.ro, NewsNational, Ingenius Live, Radar de Media, Iubim Brașovul, Antena 3 Constanța, KeysFin, Universitatea „Ovidius”, City Press Tv.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ au fost: EM360 și KeysFin, iar parteneri al evenimentului: Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain, Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori al evenimentului sunt Siemens Energy, DoSecurity, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, Agerpres, Ziarul Bursa, News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

EUROPA. Autoturisme noi: Dupa contractia pietei auto din primele luni ale anului 2020 (ian-febr), impactul COVID19 accentueaza in urmatoarele 4 luni (martie-iunie) scaderea achizitiilor de autoturisme, atat in Europa cat si in Romania. Si in luna iunie 2020 cele mai mari piete auto au inregistrat volume mult mai mici in comparatie cu luna similara a anului 2019.

Ca urmare, pe ansamblul perioadei analizate, cea mai buna evolutie in luna Iunie din randul celor mai mari patru piete europene o inregistreaza Franta, care consemneaza o crestere de 1,2%. Pe ansamblul primului semestru insa, Germania este tara care a rezistat cel mai bine din acest grup de tari, scaderea totala fiind de “doar” 34,5%.

ROMANIA. Autoturisme noi: Conform datelor comunicate de catre DRPCIV (Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor), in luna Iunie a.c. au fost inmatriculate in Romania 10.161 autoturisme noi (fig. nr. 2), cu 27,8% mai putine decat in luna similara a anului 2019. Ca si in Europa, pandemia COVID19 a fost principalul factor al acestei evolutii, desi, in Romania, dealership-urile au ramas deschise in toata aceasta perioada. Ca urmare, dupa primele 6 luni din acest an, Romania inregistreaza o scadere destul de importanta, de 30,7%, dar mai putin ampla comparativ cu evolutia inregistrata in cele mai mari piete europene, care inregistreaza scaderi intre 34,5% (Germania) si 50,9% (Spania).

Conform datelor DRPCIV, Top 5 marci autoturisme in luna Iunie in functie de volume sunt : Dacia 3.600 unitati (-4,6% fata de luna iunie 2019), Renault 808 (41,5%), Hyundai 700 (-3,2%), Toyota 650 (+16,9%), Volkswagen 620 (-41,8%).
ROMANIA. Autoturisme rulate:
In schimb, la categoria autoturisme rulate, cele 26.552 unitati inmatriculate in luna iunie 2020, sunt cu 21,0% mai putine decat in luna similara din 2019 (de 2,6 ori mai multe decat cele noi), genereaza pe ansamblul primelor 6 luni din 2020, un volum total de 217.701 unitati, ceea ce reprezinta o scadere totala de doar 16,6% (cele noi -30,7% !) fata de aceeasi perioada din 2019. ROMANIA : Vehicule comerciale: In ceea ce priveste inmatricularile de vehicule comerciale noi (LCV, HCV, Minibus), acestea inregistreaza in luna Iunie 2020, o scadere generala de 14,8% (dar LCVs in crestere cu +6,4%), iar pe ansamblul primelor 6 luni din acest an, o scadere generala de 33,0%.

PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA ajunge la Constanţa, acolo unde va avea loc ultima ediție a seriei de dezbateri organizate pe parcursul ultimilor doi ani de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, li s-a alăturat, din 2020, Confederația Patronală CONCORDIA, ca partener strategic.

Importanța învățământului şi adaptarea la nevoile reale ale economiei au fost subiectele principale ale dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ organizate până acum şi deschid agenda subiectelor ce vor fi discutate în cadrul conferinţei ce va avea loc la Constanţa, Universitatea „Ovidius”, în data de 7 iulie 2020. Ne-am propus ca dezbaterile să aibă loc în marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Iași, București, Timișoara, Brașov şi Constanţa, pentru că o corelare a necesităților de pe piața muncii cu sistemul educațional este primordială în elaborarea unei strategii eficiente a forței de muncă din România.

„Sperăm ca toate aceste discuții să nu rămână unele sterile! Ne dorim ca, la finalul acestor doi ani de dezbateri, concluziile și soluțiile constatate să se concretizeze într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanți, care să fie înaintat Guvernului României. Documentul va include principalele soluții identificate de mediul antreprenorial pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor. Memorandumul reprezintă un prim pas, făcut la inițiativa mediului privat, împreună cu sindicate și autorități locale și centrale, spre o Strategie coerentă a forței de muncă pe termen mediu și lung. Ne mai dorim ca, alături de decidenții politici, să stabilim un set comun de obiective și soluții, să elaborăm această Strategie privind politica de ocupare a forței de muncă și, în final, privind creșterea calității vieții în România”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

„Am pornit dezbaterile PACTUL PENTRU MUNCĂ de la realitățile cu care ne confruntam anul trecut: o forță de muncă insuficientă și slab calificată. Milioane de români, unii dintre ei extrem de bine pregătiți, au părăsit țara pentru societăți și economii mult mai bine așezate. Astăzi, avem o nouă realitate, excedent de forță de muncă, mulți români, inclusiv dintre cei foarte bine pregătiți, s-au întors acasă! În 30 de ani, România a pierdut peste 1,5 milioane de școlari, la toate nivelurile, ceea ce ne determină să gândim un plan de măsuri imediate. Un prim pas a fost făcut deja prin semnarea de către CONAF, Ministerul Educaţiei şi FPPG a PACTULUI PENTRU EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ”, a mai precizat Cristina Chiriac.

Potrivit INS, dacă în anul școlar 1990/1991 populația școlară era de 5.066.031 persoane, în anul școlar 2019/2020 populația școlară a scăzut cu 1.539.842 persoane, până la 3.526.189. De asemenea, dacă, la momentul aderării la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, România avea o populație școlară în număr de 4.404.581 persoane, acum are cu 878.392 școlari mai puțini. În ceea ce privește numărul celor care au urmat o școală profesională, Statistica arată că, în anul școlar 1990/1991 un număr de 365.860 elevi urmau cursurile acestui tip de învățământ, în 2007/2008 – 220.335 elevi, iar în 2019/2020 – 100.775 elevi, de circa 3 ori mai puțini față de începutul anilor ’90. Îmbucurător este faptul că a crescut, în schimb, numărul de studenți: în anul școlar 1990/1991, la nivelul întregii țări, erau 192.810 studenți, în 2007/2008 – 907.353 studenți, iar în 2019/2020 – 543.299 studenți.

Pentru ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, educația e prioritară atât prin proiectele destinate dezvoltării competențelor digitale ale tinerilor din toate formele de învățământ, cât și prin planurile sale de dezvoltare. Mihai Matei, președintele ANIS și membru al bordului CONCORDIA, crede că un sistem educațional performant este cheia transformării României într-un centru tehnologic european: “Trebuie să începem cu toaletele din curte, nu cu tabletele, dar să ne și adaptăm nevoilor de acum. Să le dăm șansa tinerilor să se formeze pentru viitor, nu pentru prezent. Industria IT are un potențial de creștere enorm, iar noile generații pot fi motorul acesteia, dacă școala se adaptează nevoilor lor. E o responsabilitate comună, a autorităților și a celor din industrie, ca învățământul să se adapteze nevoilor pieței muncii. Confederația Patronală Concordia are un grup de lucru care elaborează strategii de susținere a învățământului profesional și tehnic, inclusiv dual, dar și parteneriate cu instituțiile de învățământ superior. Este vital să contribuim la schimbare.”

Pe de altă parte, Peter Rudolf Zeilinger – reprezentantul FPPG  subliniază faptul că urmează o perioadă dificilă pentru România din punct de vedere economic, însă, există soluţii de luat în considerare. „Toate analizele și prognozele pentru următoarea perioadă nu sunt foarte optimiste. Prin urmare, trebuie luate măsuri urgente. Ritmul în care se va produce redresarea economică la nivel național se află în acest moment în mâinile decidenților politici. Guvernul a avut un rol important pe durata stării de urgență prin susținerea șomajului tehnic, dar flexibilizarea pieței muncii prin introducerea modelului german Kurzarbeit ar aduce avantaje deosebite atât la nivelul angajaților și angajatorilor, cât și în termeni de economii la bugetul de stat. Observăm modele foarte eficiente puse în practică de alte țări ce ar putea fi preluate cu un deosebit succes și în România, un alt exemplu îl reprezintă digitalizarea la nivelul instituțiilor, dar și la nivelul industriei ce ar aduce beneficii semnificative tuturor.”

La dezbatere vor fi prezenţi reprezentanți ai tuturor actorilor implicați în piața muncii: antreprenori şi manageri ai unor companii naţionale şi multinaţionale, patronate, mediu academic și autorități locale. De asemenea, la discuţiile PACTUL PENTRU MUNCĂ vom avea opinia Băncii Mondiale.

Astfel, la dezbaterile de la Constanța sunt așteptați Ludovic Orban – Prim-Ministru al României şi Marius Horia Țuțuianu – Președinte al Consiliului Județean Constanța, alături de următorii participanţi: Cristina Chiriac – Președinte fondator al CONAF, Dragoș Pîslaru – Membru al Parlamentului European, Florin Jianu – Președinte al CNIPMMR, Peter Rudolf  Zeilinger – reprezentant al FPPG, Magda Volonciu – Fondator, Partener coordonator Magda Volonciu & Asociații, Mohammad Murad – Preşedinte al FPTR, Sorin Rugină – Rectorul Universității „Ovidius” din Constanța, Mihai Matei –  Preşedinte al ANIS, membru al Consiliului Director CONCORDIA, Călin Ile – Președinte al FIHR, membru în boardul CONCORDIA, Radu Burnete – Director Executiv CONCORDIA, Cosmin Ghiță – CEO Nuclearelectrica, Petru Rușeț – CEO Siemens Energy, Andrei Dospinescu – Economist, Banca Mondială, Ovidiu Cupșa – Director General CERONAV, Gabriel Daraban – CFO Oil Terminal, Roxana Popescu – Managing Partner KeysFin, Mihaela Proicea – președinte sucursală CONAF Constanța, Daniel Apostol – Director Relații Externe FPPG.

Pe lângă subiectele menționate, vor fi abordate problemele cu care se confruntă în acest moment piaţa forţei de muncă din România, în vederea indentificării unor soluţii viabile şi eficiente, pentru depăşirea situaţiei actuale.

La finalul conferinţei Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, împreună cu Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), vor prezenta concluziile dezbaterilor. Moderatorul conferinţei va fi Adrian Maniuţiu, fondator EM360.

Conferinţa PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA va fi organizată la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Corp A, Aleea Universității 1, începând cu ora 10.00.

Dezbaterile vor fi transmise în direct pe 16 platforme online (Website/Youtube/Facebook): CONAF, FPPG, Gaz de România, Confederația Patronală CONCORDIA, EM360, Profit.ro, Ziarul Bursa, BiziLive.ro, NewsNational, Ingenius Live, Radar de Media, Iubim Brașovul, Antena 3 Constanța, KeysFin, Universitatea „Ovidius”, City Press Tv.

Având în vedere restricțiile cauzate de epidemia mondială de coronavirus, în spațiul amenajat pentru dezbateri din incinta Universităţii „Ovidius”, vor fi prezenți doar vorbitorii și reprezentanții mass-media (într-o zonă special amenajată, respectând condițiile impuse de legislația în vigoare).

Cei care doresc să se alăture dezbaterilor, reprezentanți ai companiilor, micii întreprinzători etc., pot interacționa cu speaker-ii prin intermediul platformelor online, conectându-se la videoconferință cu ajutorul unui PC / laptop sau smartphone, toate informațiile utile putând fi regăsite pe www.conaf.ro.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ sunt EM360 și KeysFin, iar parteneri ai evenimentului sunt Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain și Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului sunt Siemens Energy, D.O. Security, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, AGERPRES, Ziarul Bursa,  News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Informaţii suplimentare privind proiectul iniţiat de CONAF şi FPPG, sunt disponibile pe www.conaf.ro și www.fppg.ro.

PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA ajunge la Constanţa, acolo unde va avea loc ultima ediție a seriei de dezbateri organizate pe parcursul ultimilor doi ani de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), cărora, li s-a alăturat, din 2020, Confederația Patronală CONCORDIA, ca partener strategic.

Importanța învățământului şi adaptarea la nevoile reale ale economiei au fost subiectele principale ale dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ organizate până acum şi deschid agenda subiectelor ce vor fi discutate în cadrul conferinţei ce va avea loc la Constanţa, Universitatea “Ovidius”, în data de 7 iulie 2020. Ne-am propus ca dezbaterile să aibă loc în marile centre universitare din ţară, precum Cluj-Napoca, Iași, București, Timișoara, Braşov şi Constanţa, pentru că o corelare a necesităților de pe piața muncii cu sistemul educațional este primordială în elaborarea unei strategii eficiente a forței de muncă din România.

,,Sperăm ca toate aceste discuții să nu rămână unele sterile! Ne dorim ca, la finalul acestor doi ani de dezbateri, concluziile și soluțiile constatate să se concretizeze într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanți, care să fie înaintat Guvernului României. Documentul va include principalele soluții identificate de mediul antreprenorial pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al românilor. Memorandumul reprezintă un prim pas, făcut la inițiativa mediului privat, împreună cu sindicate și autorități locale și centrale, spre o Strategie coerentă a forței de muncă pe termen mediu și lung. Ne mai dorim ca, alături de decidenții politici, să stabilim un set comun de obiective și soluții, să elaborăm această Strategie privind politica de ocupare a forței de muncă și, în final, privind creșterea calității vieții în România”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

„Am pornit dezbaterile PACTUL PENTRU MUNCĂ de la realitățile cu care ne confruntam anul trecut: o forță de muncă insuficientă și slab calificată. Milioane de români, unii dintre ei extrem de bine pregătiți, au părăsit țara pentru societăți și economii mult mai bine așezate. Astăzi, avem o nouă realitate, excedent de forță de muncă, mulți români, inclusiv dintre cei foarte bine pregătiți, s-au întors acasă! În 30 de ani, România a pierdut peste 1,5 milioane de școlari, la toate nivelurile, ceea ce ne determină să gândim un plan de măsuri imediate. Un prim pas a fost făcut deja prin semnarea de către CONAF, Ministerul Educaţiei şi FPPG a PACTULUI PENTRU EDUCAŢIE ANTREPRENORIALĂ”, a mai precizat Cristina Chiriac.

Potrivit INS, dacă în anul școlar 1990/1991 populația școlară era de 5.066.031 persoane, în anul școlar 2019/2020 populația școlară a scăzut cu 1.539.842 persoane, până la 3.526.189. De asemenea, dacă, la momentul aderării la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, România avea o populație școlară în număr de 4.404.581 persoane, acum are cu 878.392 școlari mai puțini. În ceea ce privește numărul celor care au urmat o școală profesională, Statistica arată că, în anul școlar 1990/1991 un număr de 365.860 elevi urmau cursurile acestui tip de învățământ, în 2007/2008 – 220.335 elevi, iar în 2019/2020 – 100.775 elevi, de circa 3 ori mai puțini față de începutul anilor ’90. Îmbucurător este faptul că a crescut, în schimb, numărul de studenți: în anul școlar 1990/1991, la nivelul întregii țări, erau 192.810 studenți, în 2007/2008 – 907.353 studenți, iar în 2019/2020 – 543.299 studenți.

Pentru ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, educația e prioritară atât prin proiectele destinate dezvoltării competențelor digitale ale tinerilor din toate formele de învățământ, cât și prin planurile sale de dezvoltare. Mihai Matei, președintele ANIS și membru al bordului CONCORDIA, crede că un sistem educațional performant este cheia transformării României într-un centru tehnologic european: „Trebuie să începem cu toaletele din curte, nu cu tabletele, dar să ne și adaptăm nevoilor de acum. Să le dăm șansa tinerilor să se formeze pentru viitor, nu pentru prezent. Industria IT are un potențial de creștere enorm, iar noile generații pot fi motorul acesteia, dacă școala se adaptează nevoilor lor. E o responsabilitate comună, a autorităților și a celor din industrie, ca învățământul să se adapteze nevoilor pieței muncii. Confederația Patronală Concordia are un grup de lucru care elaborează strategii de susținere a învățământului profesional și tehnic, inclusiv dual, dar și parteneriate cu instituțiile de învățământ superior. Este vital să contribuim la schimbare.”

Pe de altă parte, Peter Rudolf Zeilinger – reprezentantul FPPG  subliniază faptul că urmează o perioadă dificilă pentru România din punct de vedere economic, însă, există soluţii de luat în considerare. “Toate analizele și prognozele pentru următoarea perioadă nu sunt foarte optimiste. Prin urmare, trebuie luate măsuri urgente. Ritmul în care se va produce redresarea economică la nivel național se află în acest moment în mâinile decidenților politici. Guvernul a avut un rol important pe durata stării de urgență prin susținerea șomajului tehnic, dar flexibilizarea pieței muncii prin introducerea modelului german Kurzarbeit ar aduce avantaje deosebite atât la nivelul angajaților și angajatorilor, cât și în termeni de economii la bugetul de stat. Observăm modele foarte eficiente puse în practică de alte țări ce ar putea fi preluate cu un deosebit succes și în România, un alt exemplu îl reprezintă digitalizarea la nivelul instituțiilor, dar și la nivelul industriei ce ar aduce beneficii semnificative tuturor.”

La dezbatere vor fi prezenţi reprezentanți ai tuturor actorilor implicați în piața muncii: antreprenori şi manageri ai unor companii naţionale şi multinaţionale, patronate, mediu academic și autorități locale. De asemenea, la discuţiile PACTUL PENTRU MUNCĂ vom avea opinia Băncii Mondiale.

Astfel, la dezbaterile de la Constanța sunt aşteptaţi Ludovic Orban – Prim-Ministru al României şi Marius Horia Țuțuianu – Președinte al Consiliului Județean Constanța, alături de următorii participanţi: Cristina Chiriac – Președinte fondator al CONAF, Dragoș Pîslaru – Membru al Parlamentului European, Florin Jianu – Președinte al CNIPMMR, Peter Rudolf  Zeilinger – reprezentant al FPPG, Magda Volonciu – Fondator, Partener coordonator Magda Volonciu & Asociații, Mohammad Murad – Preşedinte al FPTR, Sorin Rugină – Rectorul Universității “Ovidius” din Constanța, Mihai Matei –  Preşedinte al ANIS, membru al Consiliului Director CONCORDIA, Călin Ile – Președinte al FIHR, membru în boardul CONCORDIA, Radu Burnete – Director Executiv CONCORDIA, Cosmin Ghiță – CEO Nuclearelectrica, Petru Rușeț – CEO Siemens Energy, Andrei Dospinescu – Economist, Banca Mondială, Ovidiu Cupșa – Director General CERONAV, Gabriel Daraban – CFO Oil Terminal, Roxana Popescu – Managing Partner KeysFin, Mihaela Proicea – președinte sucursală CONAF Constanța, Daniel Apostol – Director Relații Externe FPPG.

Pe lângă subiectele menționate, vor fi abordate problemele cu care se confruntă în acest moment piaţa forţei de muncă din România, în vederea indentificării unor soluţii viabile şi eficiente, pentru depăşirea situaţiei actuale.

La finalul conferinţei Cristina Chiriac, preşedintele CONAF, împreună cu Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), vor prezenta concluziile dezbaterilor. Moderatorul conferinţei va fi Adrian Maniuţiu, fondator EM360.

Conferinţa PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA va fi organizată la Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Corp A, Aleea Universității 1, începând cu ora 10.00.

Dezbaterile vor fi transmise în direct pe 16 platforme online (Website/Youtube/Facebook): CONAF, FPPG, Gaz de România, Confederația Patronală CONCORDIA, EM360, Profit.ro, Ziarul Bursa, BiziLive.ro, NewsNational, Ingenius Live, Radar de Media, Iubim Brașovul, Antena 3 Constanța, KeysFin, Universitatea „Ovidius”, City Press Tv.

Având în vedere restricțiile cauzate de epidemia mondială de coronavirus, în spațiul amenajat pentru dezbateri din incinta Universităţii “Ovidius”, vor fi prezenți doar vorbitorii și reprezentanții mass-media (într-o zonă special amenajată, respectând condițiile impuse de legislația în vigoare).

Cei care doresc să se alăture dezbaterilor, reprezentanți ai companiilor, micii întreprinzători etc., pot interacționa cu speaker-ii prin intermediul platformelor online, conectându-se la videoconferință cu ajutorul unui PC / laptop sau smartphone, toate informațiile utile putând fi regăsite pe www.conaf.ro.

Partenerii principali ai dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ sunt EM360 și KeysFin, iar parteneri ai evenimentului sunt Universitatea “Ovidius” din Constanța, Asociația pentru Educație Antreprenorială, Silver Mountain și Ab Traduceri.

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz și Nuclearelectrica, iar sponsori ai evenimentului sunt Siemens Energy, D.O. Security, Olympus Foods Romania, Angelo, Baque Cafe, Euro Insol, Beach Rooms Hotel Mamaia.

Parteneri media: Adevărul, AGERPRES, Ziarul Bursa,  News National, Canal 33, Radio România Constanța FM, Capital, EVZ.RO, Profit.ro, Focus Energetic, Revista CARIERE, Energy Industry Review, Energynomics, Insight TAROM, MONEY.ro, The Diplomat-Bucharest, Transilvania Business Magazine, BiziLive TV, Ingenius Live, ANAA, ADAA, Ziare.com, Business24, Ultima oră, Antena 3 Constanța, Litoral Tv, Gazeta de Năvodari, Radio C FM, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix 93,1, Mixtv Brașov, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Brașov.net, NewsBV, Transilvania 365, Mujer.ro, Fashion8.ro, Wall-Street.ro, Radar de Media.

Informaţii suplimentare privind proiectul iniţiat de CONAF şi FPPG, sunt disponibile pe www.conaf.ro și www.fppg.ro.

BCR-InnovX, programul de accelerare a afacerilor din tehnologie, anunță cele 24 de companii care au intrat în programul de incubare al grupei Grinders din 2020. Acestea sunt business-uri cu cifră de afaceri sau finanțare atrasă de până la 100.000 de euro, care dezvoltă soluții și produse inovatoare prin tehnologie. Programul de incubare va dura două săptămâni și se va derula virtual în perioada 13-24 iulie 2020, urmând ca ulterior cele mai bune start-up-uri să fie selectate pentru a intra în faza de accelerare.

Cele 24 de companii care au intrat în program sunt:

• FORMAPS – automatizează procesarea, semnarea și arhivarea documentelor oficiale
• Optime Rent – acoperă toate etapele unui contract de închiriere
• Indata we trust – oferă sprijin companiilor din zona de real estate
• ARchiHype  -permite utilizatorilor să-și personalizeze proiectele de amenajare interioară și peisagistică
• IZIDOC – este cea mai mare platformă de beneficii dentare pentru angajați din România
• Budget Master – ajută oamenii să economisească bani, prin luarea de decizii mai bune
• Investor Hub – este primul marketplace de fonduri mutuale din UE
• Sales Agent Assistant -dezvoltă un produs de tip SaaS, care extrage informații relevante din discuțiile telefonice
• Rungutan by NETBEARS – oferă servicii de testare a capacității de susținere a traficului pe un website
• Synovius – este un dispozitiv medical ce permite pacientului să realizeze de acasă ședințele de recuperare
• ROBOTERR SEWERAGE CONSTRUCTION – este o tehnologie modernă de construcție a canalizărilor
• Chip In Solutions SRL – facilitează întregul flow de comandă de e-commerce de tip shared
• StartGDPR – permite companiilor să rezolve problema de conformitate GDPR la costuri mai mici
• BAAM – ajută la identificarea și cumpărarea de proprietăți imobiliare în întreaga lume
• Universe Education – este o platformă unică de învățare, cu acces la medii 360, VR și AR
• Taraba virtuală – este o piaţă online, ce reuneşte micii furnizori de produse locale românești
• CUSTOM OFFERS – oferă software de optimizare a prețurilor
• AI SALES ASSISTANT -ajută agenții de vânzări sau/și echipa de suport să înțeleagă repede clienții
• EMAILTREE (LUXEMBURG) – rezolvă solicitările clienților și reduce timpul de răspuns la mailuri
• Apio digital – oferă instrumente destinate industriilor interconectate, folosind tehnici de dezvoltare din aria jocurilor de calculator și realitate virtuală
• MODULAB – este un laborator de cercetare și dezvoltare cu experienţă în inovaţii tehnologice
• Cookie Surf – rezolvă problemele ce țin de GDPR privind utilizarea legală a cookie-urilor
• Clever Ever -ajută copiii să învețe prin joacă
• Avoteca -îmbunătățește serviciile juridice, prin susţinerea avocaţilor independenţi şi a societăţilor de avocatură mici şi mijlocii

„Anul acesta ne-am propus să ajungem la cât mai mulți antreprenori cu potențial din domeniul tehnologiei, am mers dincolo de graniţele Capitalei, am introdus un program de incubare care să permită mai multor start-up-uri să se dezvolte și am oferit locuri dedicate firmelor care oferă soluții în contextul Covid-19. Credem că doar prin intensificarea eforturilor de a susține start-up-urile din tehnologie putem ajuta ecosistemul local să scaleze și să producă viitoarele companii solide din tech Made in Romania”, spune Ionuț Stanimir, Director de Marketing BCR și co-fondator BCR-InnovX.

Acceleratorul BCR-InnovX a crescut numărul locurilor oferite în cadrul programului de incubare al grupei Grinders, selectând 24 de companii din cele 83 de companii eligibile ce au participat la sesiunile de selecție. Start-up-urile câștigătoare oferă soluții inovatoare pentru domenii extrem de variate, de la vânzări, real estate și educație, la avocatură, stomatologie, inteligență artificială sau robotică.

„Cu toate că traversăm în continuare o perioadă dificilă, oamenii cu inițiativă și dornici să inoveze merg înainte cu proiectele create, iar noi suntem aici pentru a ne asigura că au la dispoziție toate resursele necesare pentru a reuși. În grupa Grinders am avut 83 de start-up-uri eligibile înscrise din București, Cluj, Iași și, trebuie să recunosc, alegerea finaliştilor nu a fost una ușoară pentru juriu. Dar asta nu e o problemă, dimpotrivă, este o dovadă că există mult potențial, iar noi suntem nerăbdători să ajutăm la dezvoltarea viitoarei generații de antreprenori în tech”, spune Daniel Dumitrescu, CIO InnovX.

Membrii comitetului de selecție pentru grupa Grinders a fost format din: Aimen Aldahash (Partner Development Manager at Microsoft), Robert Velcu (Adviser Pre-Sales Engineer UiPath),  Razvan Crăciunescu (Director Startup Grind Universitatea Politehnică),  Daniel Ilie (Fost Comandant în Forțele Speciale), Bogdan Hristescu (Regional MD at Euronet), Mircea Moraru (M&A Senior Associate CMS), Silviu Florea (Dezvoltator Soluții Fintech), Adela Ioniță (Transitions Coach Tu în centru), Nicu Iancu (Președinte I2DS2),  Sergiu Pop (Manager Startup Program Microsoft), Mădălina Hagima Hristescu (Managing Partner Hristescu & Partners), Bogdan Ștefan (advisor tech și inovare), Melania Mirea (Director Zonal Retail BCR), Daniel Nanu (Director Zonal Retail BCR),  Ștefan Buciuc (CEO BCR Social Finance), Dragoș Dorilă (CRO BCR Social Finance), Sergiu Pop (Startup Program Manager Microsoft), Diana Dumitrescu (CEO InnovX) și Daniel Dumitrescu (CIO InnovX).

Programul de incubare de două săptămâni al BCR- InnovX include: 1. Workshop de leadership, 2. Workshop investiții, 3.Workshop de branding, 4. Realizarea unui business plan, 5. Program de mentorat de la antreprenori Alumni InnovX și de la echipa de management BCR.

Acceleratorul este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Modex, Startup Grind, Mindspace și European Center for Services Investments and Financing (ECSIF). BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.

Mai multe detalii despre Acceleratorul BCR-InnovX: www.bcr.ro/accelerator

Librăriile Diverta se alătură campaniei „Citește românește”, inițiate de Ministerul Culturii pentru susținerea pieței de carte din România, în mod special, a cărții românești pe întregul flux economic și cultural  autor-editură-tipografie-librărie-Ministerul Culturii.

Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii: „Mă bucură faptul că am găsit susținere în parteneri din mediul privat, care pot avea o contribuiție importantă pentru vânzarea cărților românești. Scriitorii români merită cumpărați, citiți și încurajați să creeze în continuare. Avem tineri valoroși și talentați care trebuie promovați și apreciați, pentru că ei sunt marii scriitori de mâine”.

Luiza Albu, Marketing Manager Diverta: „În ceea ce privește librăriile noastre, vom face, ca și până acum, tot ce ține de noi, ca librari: vom poziționa preferențial cărțile autorilor români în spații special semnalizate, oferind consistență la raft, vom propune promoții, vom consilia cum știm mai bine clienții în librării și vom crea cadrul prielnic lecturii pentru cititori, în spațiile noastre special amenajate.  Sperăm ca fiecare dintre noi, prin rolul pe care îl joacă în această frumoasă piață a cărții, să putem contribui la o creștere a interesului publicului pentru cartea românească și a industriei, în general”.

Concret, susținerea librăriilor Diverta se exprimă cu peste 4000 de titluri, prin magazinele fizice și prin magazinul online www.dol.ro. În librării au fost amenajate rafturi semnalizate cu numele campaniei, #citeșteromânește, care promovează cărți ale autorilor autohtoni.

Ministerul Culturii reamintește că „în cadrul campaniei, scriitori și jurnaliști au oportunitatea de a-și promova ultimele apariții editoriale, iar Ministerul Culturii a publicat, pe pagina de Facebook a instituției, mesajele acestora prin care susțin inițiativa #citeșteromânește”.

„Impactul pandemiei generate de virusul COVID-19 asupra economiei mondiale este semnificativ, se va manifesta pe termen lung și va depinde de intensitatea manifestării pandemiei în perioada următoare.

Prognozele instituțiilor financiare  cu privire la creșterea economică la nivel mondial pentru anul 2020 au fost ajustate de la prognoza inițială de crestere medie de peste 3% la o scădere de aproximativ 4,9% în iunie, ca efect al întreruperii unei părți importante a producției, al problemelor apărute în lanțul de aprovizionare și distribuție, simultan cu apariția unor dezechilibre atât pe partea de cerere cât și pe partea de ofertă, precum și a incertitudinilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt și mediu.

Estimările din luna iunie 2020 indică o scădere medie de 5,8% a PIB-ului real în cazul țărilor central si est-europene și o scădere medie mai pronunțată în țările vest-europene, de 10,2%, apropiată de prognoza pentru Statele Unite de 8%.

Impactul asupra PIB-ului pare să fie mai amplu, atât în țările dezvoltate cât si în cele emergente, pentru că economiile sunt interconectate, dependente de comerțul și transportul internațional, de furnizori și clienți externi, în condițiile reducerii abrupte a investițiilor și a consumului la nivel național. Evaluarea impactului se referă numai la etapa inițială, fără luarea în considerare a posibilității de izbucnire a unui nou episod de creștere a numărului de cazuri de îmbolnăviri în toamna acestui an. 

Primul semnal al crizei COVID a apărut în China la începutul anului, atunci când numărul cazurilor de îmbolnăviri a crescut galopant până a atins maximul, după care a înregistrat o scădere semnificativă de la o perioadă la alta. Astfel, graficul evoluției numărului de cazuri în China este în formă de V întors așa cum se poate observa din graficul 1.

Grafic 1                                                     Grafic 2

Mai mult, coeficientul de corelație dintre principalii indici bursieri de pe cele mai importante piete de capital din lume (spre exemplu, a se vedea graficul 2) și numărul de noi cazuri apărute în China în perioada respectivă este negativ și cu o valoare absolută de peste 0,8, ceea ce pune în evidență o legătură inversă foarte puternică între evoluția pandemiei în China și evoluția piețelor de capital. Astfel, graficul evoluției piețelor financiare are forma literei V, fiind simetric față de cel al numărului de cazuri COVID din China. 

Piețele internaționale de capital au fost printre primele care au reacționat la veștile referitoare la răspândirea virusului începând cu luna februarie, consemnând o scădere pronunțată a indicilor, în jur de 35% în decurs de câteva săptămâni, pe măsură ce numărul de cazuri de îmbolnăviri, inițial în China și ulterior in Europa și SUA, creștea galopant. Reacțiile investitorilor de pe burse au generat volatilități ridicate, cu deosebire în primele zile de la răspândirea virusului în afara granițelor Chinei, odată cu creșterea numărului de noi cazuri de îmbolnaviri, simultan cu luarea măsurilor de diminuare a activității economice (lockdown) și de distanțare socială.   

Ulterior piețele de capital au avut o revenire consistentă în formă de V în următoarele 2 luni, în jur de 85%, pe fondul programelor generoase de sprijin guvernamental pentru întreprinderi și al stimulilor monetari si fiscali, în contextul reducerii numărului de cazuri de infecții cu COVID -19.

Investitorii de pe burse au reacționat emoțional amplificând volatilitatea, orice veste bună determinând creșteri fără fundamente economice pe termen lung, prin prisma faptului că măsurile anunțate nu au avut timpul necesar să producă efecte cuantificabile și să fie analizate sub aspectul eficacității lor, iar orice creștere a numărul de noi cazuri s-a concretizat în scăderi ale prețurilor instrumentelor financiare. Un exemplu în acest sens este anunțul facut de oficialii din SUA la începutul lunii iunie, cu privire la faptul că, în luna mai a crescut valoarea vânzărilor din retail,  bursele contabilizând anunțul pozitiv cu un avans de aproximativ 4%. Creșterea încrederii investitorilor a determinat o recuperare rapidă, care a fost susținută de reacția promptă a guvernelor cu privire la susținerea economiei prin diferite forme de sprijin, demonstrând faptul că factorii de decizie au aplicat lecțiile învățate cu ocazia crizei din 2008.

Evoluția de tip V confirmă că piețele bursiere sunt decuplate de economiile respective, acest fapt fiind cel mai elocvent în perioada de revenire a burselor, ca urmare a unor factori de natură emoțională care nu au legatura cu fundamentele economice. Aceasta evoluție in V a piețelor de capital se poate repeta, având în vedere efectele de runda a 2-a, deoarece incertitudinile cu privire  la evoluțiile economice viitoare persistă, inclusiv cele cu privire la un posibil al doilea val al pandemiei, asteaptat la toamnă.

Evoluția în V a piețelor de capital ce constă în reduceri ample ale indicilor bursieri, urmate de o recuperare destul de rapidă s-a manifestat astfel: 

-S&P 500 a atins 3.380 de puncte în 14 februarie, pentru ca în 23 martie să atingă 2.237 puncte, înregistrând o scădere cu 34%, urmată de o revenire la 3.232 puncte, la începutul lunii iunierecuperând astfel aproximativ 90% din pierderi. 

-Dow Jones Industrial Average (DJIA- blue chip)atinsese peste 29.000 de puncte la începutul lunii februarie, pentru ca la mijlocul lunii martie să ajungă la puțin peste 18.000 de puncte consemnând o scădere de aproximativ 36%, urmată de o recuperare de peste 90% la începutul lunii iunie, când indicele a atins valoarea de 27.000 de puncte.

-NYSE Composite Index (all stocks) înregistra 14.000 de puncte la începutul lunii februarie pentru ca la mijlocul lunii martie să scadă la putin peste 9.000 de puncte, înregistrând o pierdere de aproximativ 40%, urmată de o revenire la 12.600 de puncte la începutul lunii iunie, recuperând 90%.

–FTSE 100 a pierdut în martie 34% față de luna februarie, scăzând de la 7.300 puncte la 4.900 de puncte, recuperand peste 80% până în luna iunie, când a atins 6.400 puncte. Indicele DAX a avut o evoluție similară, scăzând 38% în martie față de februarie, de la 13.700 de puncte la 8.500 puncte, pentru ca la începutul lunii iunie să recupereze mai mult de 80%, indicele atingând 12.000 de puncte.

–BET a urmat aceeași evoluție, scăzand cu aproximativ 30% în luna martie urmat de o recuperare de peste 80%, odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu COVID – 19.

Indicele de volatilitate VIX, denumit și indicele fricii, a atins valoarea de 82 în 16 martie 2020, valoare comparativă cu cea din octombrie 2008 (80). Depășirea valorii de 30 a indicelui VIX pune in evidență îngrijorările puternice ale investitorilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt ale piețelor de capital din SUA și reflectă un risc în creștere pe care și-l asumă investitorii.

Factorul care a influențat evoluția burselor internaționale în perioada de vârf a pandemiei pare să fi fost numărul de cazuri de noi îmbolnăviri în China. Astfel, între evoluția indicelui S&P 500 și numărul de noi cazuri de îmbolnăviri cu COVID -19 din China se observă o corelație negativă puternică în graficul 3, valoarea coeficientului fiind de -0,87. Astfel, creșterea accentuată a numărului de îmbolnăviri în China a determinat o scădere a indicelui S&P 500, iar revenirea acestuia la valori apropriate de cele dinainte de criza s-a produs, pe măsura ce s-a înregistrat o scădere a numărului de noi cazuri.

Grafic 3

În același timp, corelația dintre indicele S&P 500 și numărul de noi cazuri de îmbolnăviri din SUA prezentată în graficului 4,este negativă și la aproape jumătate față de corelația cu numărul de îmbolnăviri din China, având o valoare de -0,46 și reflectă faptul că bursa din SUA a digerat perspectivele negative și a reacționat la primele semne ale creșterii numărului de cazuri în China, evoluția  pandemiei în SUA nemaifiind o surpriză, care să sperie investitorii și sa provoace corecții majore de preț.

Grafic 4

La nivelul bursei locale, indicele BET a scăzut cu aproximativ 30% până la sfârșitul lunii martie, urmând evoluțiile principalii indici internaționali, precum S&P 500, DJIA, FTSE 100 și DAX, care au cunoscut scăderi în jur de 35%, recuperarea pierderilor în procent de aproximativ 80% – 85% având loc în următoarele 2 luni. În această perioadă, Bursa de la București s-a înscris în aceeași tendință de volatilitate ridicată, în corelație atât cu numărul de noi cazuri de îmbolnaviri, cât și ca efect al reducerii activității întreprinderilor în majoritatea domeniilor de activitate.

Aceeași corelație puternic negativă, de – 0,81, o constatăm și în cazul evoluției indicelui BET raportat la evoluția numărului de noi cazuri de îmbolnăviri în China. A se vedea în acest sens graficul 5.

Grafic 5

Pe de altă parte, din analiza corelației între indicele BET și numărul de noi cazuri din SUA, prezentată în  graficul 6, rezultă o corelație negativă moderată de -0.46, care se diminuează pe măsură ce numărul de noi cazuri de îmbolnaviri scade. Astfel, reacția bursei locale se înscrie în contextul general al evoluției burselor internaționale care au reacționat la primele semne ale manifestării pandemiei în China, unda transmiterii pandemiei mai târziu și în SUA nemaifiind o surpriză, efectele fiind deja  absorbite de piețele de capital.

Grafic 6

Influența numărul de cazuri de îmbolnăviri din China sau din alte state cu economii dezvoltate asupra evoluției burselor reiese și din testul Granger, care relevă faptul că se manifestă o cauzalitate puternică unidirecțională dinspre variabila numărul de îmbolnaviri către variabila indici bursieri.

Pairwise Granger Causality Tests

În concluzie, evolutia piețelor de capital a fost în V și relevă o revenire temporară rapidă, care nu ține cont de fundamentele economice pe termen lung, punând în evidență decuplarea burselor de economia reală. Ținând cont de impactul semnificativ al pandemiei în economie și de efectele de runda a doua, probabil că vom mai asista la episoade de volatilitate crescută, ce constau în căderi și reveniri ale piețelor de capital. Analizele de corelații și de cauzalitate  confirmă faptul că evenimentul care a determinat o reacție puternică a burselor a fost evoluția pandemiei în China, din perspectiva numărului de noi îmbolnăviri, acesta fiind un indicator al capacității de răspândire rapidă a virusului și de afectare a țărilor și economiilor care încă nu cunoscuseră cazuri de infectări cu virusul COVID – 19”.

Dată fiind legătura strânsă dintre dobândă și deprecierea cursului, Banca Națională a României cântărește cu mare atenție orice decizie de reducere a dobânzii, a explicat Cristian Popa, CFA, Membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României în cadrul celei de-a treia ediții a dezbaterilor „Pulsul Pieței Financiare” organizate de Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România.

Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României:

„Banca Națională a României acționează pentru asigurarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare, iar cursul valutar este perceput de către români ca un indicator de stabilitate financiară, de aici, atenția specială pe care i-o acordăm. În opinia mea, scenariul de bază la care ne uităm este reducerea graduală, treptată, a dobânzilor, fără a destabiliza cursul. De regulă, o reducere a dobânzii este urmată aproape imediat de o depreciere a monedei, alte state, în care euro este mai puțin folosit, nu au probleme în a-și deprecia moneda, la noi însă chiar și o depreciere de 1 ban constituie „breaking news”, astfel că banca centrală este nevoită să cântărească cu mare atenție orice decizie de reducere a dobânzii.

Importantă este de asemenea și economisirea internă, în moneda locală, nu vrem să o descurajăm, economia reală dar și Guvernul își bazează finanţarea pe depozitele bancare constituite de populaţie şi companii. Cântărim bine orice decizie luam, nu vrem sa luam decizii pripite, de aici și gradualitatea măsurilor.

Cu toate acestea, și fără implicații negative asupra cursului sau economisirii, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât reducerea în două rânduri a dobânzilor, scăzând rata dobânzii de politică monetară de la 2.5% la 1.75% și îngustând coridorul, pe cale de consecință rata ROBOR a coborât de la 2.8% la 1.9%, deci costul de finanțare pentru economia reală s-a redus destul de consistent.

Daniela Șerban, Președinte și Co-fondator ARIR:

„Pentru a păstra încrederea investitorilor și a încuraja investițiile inclusiv în piața de capital este importantă păstrarea echilibrelor macroeconomice. Cele trei mari agenții se uită la România atent, cu probabilitate de a reduce rating-ul, ceea ce ar însemna că o parte dintre investitori nu vor mai putea investi în datorii suverane românești. Totul va depinde de planurile fiscale de viitor și temperarea cheltuielilor de pensii și salarii. Orientarea programului de guvernare lansat recent către investiții va permite relansarea economică. Este important să punem accent pe stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității companiilor românești și pe investiții în domenii-cheie de infrastructură.”

***

Despre Asociația pentru Relații cu Investitorii la Bursă din România (ARIR):

ARIR este o organizație non-guvernamentală și non-profit care a fost înființată cu scopul de oferi emitenților actuali și potențiali o platformă pentru dezvoltarea profesioniștilor în relația cu investitorii (IR) și pentru a contribui la implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii și în guvernanță corporativă. A fost înființată în Noiembrie 2018 și are ca membri companii listate, companii cu potențial de a deveni companii listate, administratori de fonduri, profesioniști în relația cu investitorii, precum și consultanți. Membrii fondatori sunt Bursa de Valori București (BVB), ALRO, Electromagnetica, Franklin Templeton Management – suc. București, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Teraplast, Transelectrica, Daniela Șerban, Cosmin Răduță și Tony Romani, în timp ce Electrica, OMV Petrom, Antibiotice, Idea Bank, BRK Financial Group, Banca Transilvania și Transgaz s-au alăturat ca Membri Asociați, INNOVA Project Consulting și ENVISIA ca Membri Afiliați.

Comisia a decis să trimită avize motivate Bulgariei, Danemarcei, Greciei, Lituaniei, Poloniei și României pentru faptul că aceste țări nu au adoptat un program național de gestionare a deșeurilor radioactive care să respecte cerințele din Directiva privind combustibilul uzat și deșeurile radioactive (Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului) și, de asemenea, a trimis un alt aviz motivat României pentru faptul că nu a transpus în mod corect anumite cerințe din aceeași directivă.

Deșeurile radioactive sunt generate de producerea energiei electrice în centralele nucleare sau de utilizarea materialelor radioactive fără a apela la energia electrică în scopuri medicale, industriale, agricole și de cercetare. Aceasta înseamnă că toate statele membre generează deșeuri radioactive. Directiva instituie un cadru comunitar pentru asigurarea gestionării responsabile și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, cu scopul de a asigura un nivel ridicat de siguranță și de a evita impunerea unor sarcini inutile asupra generațiilor viitoare. În special, directiva prevede obligația statelor membre de a elabora și de a pune în aplicare programe naționale de gestionare a întregului volum de combustibil uzat și a tuturor deșeurilor radioactive generate pe teritoriul lor, de la generare până la eliminare. Obiectivul este de a proteja lucrătorii și publicul larg de pericolele asociate radiațiilor ionizante. Statele membre aveau obligația de a transpune directiva până la 23 august 2013 și de a notifica pentru prima dată programele lor naționale Comisiei până la 23 august 2015. Statele membre vizate au la dispoziție trei luni pentru a lua măsuri. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

Context

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

1.Comisia Europeană solicită României să combată exploatarea forestieră ilegală și să protejeze mai bine pădurile aflate pe siturile Natura 2000 de pe teritoriul său (aviz motivat).

2. Comisia Europeană solicită României și Spaniei să ia măsurile necesare pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000 (scrisoare de punere în întârziere).

3. Comisia Europeană solicită României să pună în aplicare integral normele UE privind autorizațiile pentru instalațiile industriale (aviz motivat).

1.Comisia îndeamnă insistent România să pună în aplicare în mod corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (Regulamentul (UE) nr. 995/2010), care interzice producerea și introducerea pe piața UE a produselor obținute din bușteni recoltați în mod ilegal. Autoritățile naționale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii și să aplice sancțiuni corespunzătoare. Inconsecvențele din legislația națională nu permit autorităților române să verifice cantități mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autoritățile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva privind habitatele și în Directiva privind evaluarea strategică de mediu. De asemenea, există deficiențe în ceea ce privește accesul publicului la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor. Comisia a constatat, de asemenea, că unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei privind habitatele și a Directivei privind păsările. După ce a analizat în detaliu argumentele prezentate de România în urma unei scrisori de punere în întârziere trimise în februarie 2020, Comisia a ajuns la concluzia că problemele de la fața locului nu au fost soluționate. Prin urmare, Comisia emite în prezent un aviz motivat. Dacă România nu ia măsuri în termen de o lună, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.

2. Comisia solicită României și Spaniei să ia măsuri pentru a-și proteja și a-și gestiona rețelele Natura 2000, respectând astfel obligațiile care le revin în temeiul Directivei privind habitatele (Directiva 92/43/CEE a Consiliului). În temeiul acestei directive, statele membre au obligația de a propune situri UE de importanță comunitară (SIC), care să fie apoi adăugate pe listele biogeografice ale UE. În termen de șase ani de la includerea pe listă, statele membre trebuie să stabilească obiective și măsuri de conservare pentru a menține sau a readuce speciile și habitatele protejate la un stadiu corespunzător de conservare, desemnând respectivele SIC drept arii speciale de conservare (ASC). Aceste cerințe sunt esențiale pentru protecția biodiversității în întreaga UE. România nu a desemnat până în prezent arii speciale de conservare și nu a stabilit, în general și în mod sistematic, obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit. În cazul Spaniei, Comisia solicită finalizarea desemnării ca arii speciale de conservare (ASC) a tuturor siturilor de importanță comunitară (SIC) din regiunile alpine, atlantice și mediteraneene, precum și adoptarea de obiective și măsuri de conservare detaliate specifice fiecărui sit pentru o parte a acestor arii speciale de conservare pentru care nu s-au stabilit încă astfel de obiective și măsuri. Termenul-limită pentru finalizarea acestor etape în cazul a 1 278 de situri din regiunile alpine, atlantice și mediteraneene din Spania a expirat de mult. Prin urmare, Comisia a emis o scrisoare de punere în întârziere în 2015. Până în prezent, Spania nu a desemnat încă drept arii speciale de conservare 345 de situri, adică peste un sfert din cele 1 278 de situri de interes comunitar. În plus, Comisia este de părere că, în 12 comunități autonome și la nivel central, a existat o practică generală și persistentă de a nu stabili obiective de conservare suficient de detaliate și cuantificate și nici măsurile de conservare necesare. Prin urmare, Comisia a decis să trimită o scrisoare de punere în întârziere României, acordându-i un termen de trei luni pentru a remedia situația, și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere Spaniei, care are, la rândul său, două luni la dispoziție pentru a remedia situația. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

3.Comisia solicită României să îmbunătățească punerea în aplicare, pe teritoriul său, a normelor UE privind autorizațiile pentru instalațiile industriale. România permite instalațiilor industriale să funcționeze fără autorizațiile necesare care stabilesc condițiile de funcționare în conformitate cu legislația UE. Activitățile industriale au un impact semnificativ asupra mediului în care se desfășoară. Directiva 2010/75/CE privind emisiile industriale are ca scop să prevină și să reducă emisiile industriale nocive de pe teritoriul UE, promovând în același timp utilizarea unor tehnici care reduc emisiile poluante și care sunt eficiente din punct de vedere energetic și din punctul de vedere al utilizării resurselor. Deși s-au înregistrat unele progrese după trimiterea de către Comisie a unei scrisori de punere în întârziere, trei instalații continuă să funcționeze fără să respecte cerințele din directivă. În plus, două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf. Prin urmare, Comisia trimite în prezent un aviz motivat. România are la dispoziție trei luni pentru a adopta și a comunica toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea deplină și corectă a directivei; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

Context

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Pentru mai multe informații privind procedura UE de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, a se vedea textul integral al MEMO/12/12. Pentru mai multe detalii referitoare la toate deciziile luate, vă rugăm să consultați registrul deciziilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor.

Piața locală de energie electrică (producție, transport, comerț și distribuție de energie electrică) însuma peste 40 miliarde lei în 2018, urmând ca în 2019 aceasta să depășească 41 miliarde de lei, iar în 2020 să se apropie de 42 de miliarde de lei, potrivit celei mai recente analize KeysFin.

Analiștii KeysFin punctează însă rezultatul negativ al sectorului din 2018 (anul liberalizării), respectiv pierderea netă de aproape 430 de milioane de lei, de la un profit de peste 1 miliard de lei în 2017, estimând că în 2019 piața s-a apropiat de de break-even pe rezultatul net. 

Totodată, analiștii KeysFin consideră că această industrie are șanse să se maturizeze mai repede decât cea a gazelor, având în vedere că a parcus deja un proces amplu de transformare și dezvoltare. Astfel, piaţa energiei electrice pentru consumatorii casnici s-a liberalizat de la 1 ianuarie 2018, cu toate că prețul final este în continuare avizat de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, iar Ordonanţa 114/2018 a reglementat din nou piaţa.

„Piața de energie din România este încă în faza de dezvoltare, statul este încă prezent în acționariatul marilor jucători, iar clasamentul se schimbă greu de la un an la altul. Cu toate acestea, odată cu liberalizarea de pe piața de energie electrică de acum 2 ani, am văzut companii care au crescut ca cifră de afaceri, precum și profitabilitate, ceea ce arată că, spre deosebire de piața gazelor naturale unde multe aspecte încă se află în discuție și în curs de reglementare, în cazul de față deja avem exemple de bune practici. Bineînțeles, pentru ca piața locală de energie electrica să ajungă la maturizarea deplină e nevoie de de o viziune pe termen lung, care să includă investiții masive în digitalizare, precum și de exploatarea la scală mai mare a surselor de energie regenerabilă” a declarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business inteligence de pe piața locală.

2.128 de companii, totalizând peste 46.200 de angajați, activau în 2018 pe segmentul energie electrică  (producție, transport, comerț și distribuție de energie electrică), potrivit analizei KeysFin.

Cifra de afaceri a segmentului a  înregistrat o creștere cu 3,9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu 10,3% nivelul din 2009, însumând 40,7 miliarde de lei în 2018.

Pentru 2019 analiștii KeysFin estimează depășirea pragului de 41 miliarde de lei.

CINE NE DĂ ENERGIE?

Producția locală  de energie electrică (CAEN 3511) este condusă de HIDROELECTRICA S.A., cu afaceri de 4,3 miliarde lei în 2018, pe locul doi în clasament aflându-se COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. (2,8 miliarde lei) și NUCLEARELECTRICA S.A. (2,1 miliarde lei).

Cifra de afaceri însumată a celor mai mari 3 producători din plan local a depășit 9,2 miliarde de lei în 2018 și reprezintă peste 62% din totalul cifrei de afaceri din acel an a producătorilor de energie electrică locali.

În ceea ce privește clasamentul comercianților și distribuitorilor de energie electrică (CAEN 3512, 3513 și 3514), în funcție de cifra de afaceri din 2018, pe primul loc se află ELECTRICA FURNIZARE S.A., cu afaceri de 4,2 miliarde lei (16,2% din total), fiind urmată de TRANSELECTRICA SA, cu 2,7 miliarde lei în 2018 (10,4% din total) și TINMAR ENERGY S.A., cu 2,5 milioane de lei (9,6% din total). Următoarele clasate sunt MET ROMÂNIA ENERGY S.A., cu 2,4 miliarde lei (9,3% din total) și CEZ VÂNZARE SA, cu 1,7 miliarde lei (6,4% din total).

Analiștii KeysFin remarcă creșterile TINMAR ENERGY S.A. și MET ROMÂNIA ENERGY S.A. care au avansat pe piața dedicată consumatorilor casnici, câștigând cotă de piață și volume de business. Prima din cele două companii menționate a avansat cu 2,2 puncte procentuale de la un an la altul ( de la 7,4% în 2017 în comparație la 9,6% în 2018). MET ROMÂNIA ENERGY S.A. are la rândul său un parcurs ascendent, preluând Repower România în 2017 și RWE Energie România în 2018.

Primele 5 companii din top au raportat afaceri de aproape 13,4 miliarde lei în 2018, concentrând 52% din totalul sub-segmentului de transport, distribuție și comerț energie electrică.

Cât despre profitul comercianților și distribuitorilor de energie electrică, pe primul loc în acest top se află tot ELECTRICA FURNIZARE S.A., cu un profit de 140,7 milioane lei în 2018 (21,7% din total), urmată de TINMAR ENERGY S.A., care a înregistrat un profit de 75 milioane lei (11,6% din total) și MET ROMÂNIA ENERGY S.A, cu un profit de 27,3 milioane lei (4,2% din total).

Cele mai profitabile 5 companii din acest sub-segment au înregistrat  cumulat un profit net de peste  289 milioane lei, care înseamnă 44,6% din total, în 2018.

CE VA CONTRIBUI LA MATURIZAREA PIEȚEI?

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, piața de energie electrică se va liberaliza complet, furnizarea energiei electrice urmând a se realiza în regim concurențial inclusiv pentru categoria clienților casnici care beneficiază în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020 de tarife reglementate.

Astfel, consumatorii vor putea alege între furnizorii deja existenți, în funcție de ofertele acestora, dar și de alte beneficii oferite, precum ușurința cu care pot deveni prosumatori, respectiv ușurința cu care pot da energie electrică, obținută din instalații proprii de producere a energiei electrice, cu o putere mai mică de 27kW, precum panourile fotovoltaice, înapoi în rețea și de a o lua atunci când au nevoie.

Totodată, o influență importantă asupra maturizării pieței locale de energie electrică o va avea și listarea la bursă a Hidroelectrica, cel mai important producător local. Compania a selectat recent consultantul pentru piața de capital de tip Equity Advisor și se pregătește să facă acest pas în perioada următoare.

Mai mult, printre planurile companiei se numără și preluarea CEZ România ( în cadrul unui consorțiu de firme), precum și realizarea de parcuri eoline și solare, dezvoltarea unei rețele de încărcare a automobilelor electrice și alte inițiative, pentru a respecta direcțiile europene de decarbonizare stabilite prin Green Deal.

Cât despre exploatarea surselor locale de energie regenerabilă,  România stă suprinzător bine la acest capitol, tocmai datorită hidroenergiei. Astfel, energia eoliană și cea hidro au acoperit 42% din consumul de energie al României în 2018, cu 10 puncte procentuale peste media europeană de 32%, potrivit Eurostat. Țara noastră se află pe locul 7 în UE luând în considerare topul ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final.

În ceea ce privește parcurile eoliene, unul din cei mai importanți jucători pe acest segment este ENEL GREEN POWER ROMANIA SRL, divizia Enel responsabilă pentru toate activităţile grupului în materie de energie eoliană și solară, în regiunile Banat și Dobrogea. Enel deține o capacitate instalată de 534 MW în cele 12 parcuri eoliene și fotovoltaice, ceea ce înseamnă 2% din producția de energie electrică a României.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 3511 – producția de energie electrică (PRODUCȚIE ENERGIE ELECTRICĂ), 3512 – comercializarea energiei electrice, 3513 – distribuția energiei electrice,  3514 – comercializarea energiei electrice (DISTRIBUȚIE ȘI COMERȚ ENERGIE ELECTRICĂ). Toate cifrele sunt exprimate în lei, iar datele au fost extrase în iunie 2020.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă solutii de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

Inițiativa RePatriot de recunoaștere și promovare a românii de pretutindeni cu rezultate profesionale remarcabile continuă anul acesta cu a treia ediție, care va fi încununată de gala „Top 100 Români de Pretutindeni”. În vederea evenimentului și a selectării laureaților, RePatriot comunică: „Foarte mulți dintre frații noștri români trăiesc în străinătate. Au emigrat și s-au reorientat către noi oportunități și idealuri, luând cu ei un pachet de cunoștințe și valori solide pe care le-au dezvoltat acolo. Dorim să vi-i prezentăm pe românii remarcabili și să le recunoastem meritele, premiindu-i la RePatriot Summit –  București 2020, 1-4 octombrie. În mod special, pe aceia care au excelat în 10 domenii cheie, dar și persoane din Diaspora care doresc și aleg să se implice în dezvoltarea economică, culturală și socială a României. Prima ediție Top 100 Români de Pretutindeni a fost lansată în 2018 la Summitul Repatriot de la Alba Iulia, ca supliment al Revistei Newsweek România, în peste 6.000 de exemplare. A fost dorința noastră să arătăm că îi stimăm pe cei care fac cinste României oriunde s-ar afla. Apoi a urmat ediția a doua în 2019 în care am premiat încă 100 de români remarcabili. Am căutat să nominalizăm persoane care au reușit să se afirme prin rezultate, proiecte și acțiuni admirabile, care locuiesc și profesează în afara țării, de cel puțin trei ani. Persoane care cred în viitorul României, în ideea de încurajare a românilor din străinătate de a menține legătura cu țara și de a se implica în dezvoltarea ei. Suntem conștienți că mai sunt zeci de mii de români care merită să fie în această listă și de aceea continuăm demersul nostru pentru ca în fiecare an să adăugăm oameni care merită să fie cunoscuți, recunoscuți și apreciați. Sigur ați remarcat o mulțime de români din Diaspora care fac lucruri extraordinare în această perioadă și vă invităm să-i recomandați pe www.repatriot.ro/top100-romani-de-pretutindeni pentru Topul RePatriot, până la 25 iulie 2020. Cine știe, poate premiem anul acesta 1000 de români remarcabili. :)”

Doar prin intervenția promptă și susținută a Guvernului și prin conformarea voluntară a românilor la măsurile adoptate de autorități, răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus a fost limitată și controlată eficient, astfel încât viața și sănătatea unui număr mare de români au fost salvate în fața acestui pericol. În același timp, măsurile de sprijin adoptate imediat de Guvern pentru angajații și companiile afectate de criză au salvat economia românească de la colaps prin asigurarea resurselor financiare necesare companiilor pentru continuarea activităților economice și pentru plata angajaților a căror activitate a fost întreruptă temporar. De asemenea, în pofida dificultăților economice și sanitare determinate de creșterea cheltuielilor bugetare pentru limitarea efectelor pandemiei COVID-19, investițiile publice au contrabalansat în această perioadă reducerile de activitate din anumite sectoare economice și au permis continuarea creșterii economice în primul trimestru al anului la unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.