O măsură concretă într-un context de
scenarii: Ministerul Educației și
Cercetării transferă din bugetul propriu pe anul 2020 către bugetele locale suma
de 31.269.000 de lei „pentru lucrări de amenajare a grupurilor sanitare și
asigurarea cu utilități a acestora, în unitățile de învățământ preuniversitar
de stat”. Decizia a fost aprobată în ședință de guvern. Suma se regăsește în
bugetul ministerului, la capitolul Cheltuieli de capital, titlul 51 Transferuri între unități ale administrației publice. Beneficiare, subliniază ministrul educației
și cercetării, Monica Anisie, 375 de unități de învățământ cu grupuri
sanitare în curte, fără apă curentă și fără canalizare.
Ministerul Educației și Cercetării
informează că din suma totală, „17.000.000 de lei se vor aloca în vederea
continuării lucrărilor de amenajare a grupurilor sanitare și asigurării cu
utilități a 272 de unități de învățământ preuniversitar, finanțate în anul 2019
(prin HG nr. 363 și HG nr. 674), dar ale căror lucrări nu au fost finalizate la
sfârșitul anului trecut. Alte 14.269.000 de lei sunt destinate finanțării
lucrărilor de amenajare a unor grupuri sanitare, precum și asigurării cu utilități
a acestora, în 103 unități de învățământ preuniversitar de stat, care nu dispun
de grupuri sanitare conforme”. Banii „se transferă către bugetele locale, prin
intermediul inspectoratelor școlare județene. Ulterior, autoritățile locale, pe
raza cărora funcționează unitățile de învățământ preuniversitar de stat
nominalizate, au obligația de a-și actualiza bugetele locale cu sumele
aferente, astfel încât să poată demara procedurile de amenajare a grupurilor
sanitare la unitățile de învățământ beneficiare. Procedurile privind achiziția
lucrărilor de investiții, încheierea și derularea contractului de lucrări intră
în sarcina autorităților locale. Consiliile locale răspund, în condițiile
legii, de utilizarea sumelor repartizate. În situația în care, la sfârșitul
anului 2020, vor exista fonduri neutilizate, acestea vor fi virate către
bugetul de stat”.
Monitorizarea performanței economiei reale este esențială, însă, pe de altă parte, și deosebit de dificilă. Datele „clasice” de tip PIB, producție industrială, fluxuri comerciale, vânzări cu amănuntul, între altele, sunt deseori cele mai relevante, însă vin cu întârziere. Factorii de decizie, investitorii, analiștii, au nevoie de o evaluare cât mai rapidă. Aici pot interveni serii de date noi, care semnalează deja, dincolo de scăderea severă a economiei globale în special în martie și aprilie, o revenire recentă, se arată într-o analiză realizată de XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții listată pe Bursa de la Varșovia.
„În SUA, datele furnizate de Apple Maps arată o revenire la nivelul perioadei de la începutul anului a solicitărilor de informații de orientare pentru cei care merg cu mașina, deși încă sub nivelurile comparabile pentru mersul pe jos. Solicitările pentru vehiculele aflate în tranzit sunt însă mai puțin de jumătate față de luna februarie și aceasta este totuși o revenire de la niveluri încă și mai coborâte, de aproximativ -70%. Rezervările pentru restaurante au ajuns, tot în SUA, la circa -70% față de martie, o recuperare totuși de la „înghețarea” sectorului în aprilie, iar hotelurile sunt ocupate în proporție de sub 40%, cu niveluri mai ridicate în anumite zone din New York sau în Florida și Carolina de Sud potrivit STR citată de CNBC. Niveluri foarte reduse, arătând un parcurs de redresare relativ mult mai lent față de media economiei, se înregistrează în transportul aerian: -80% la numărul de pasageri față de anul trecut potrivit TSA (SUA). Pe de altă parte, cererile de credite ipotecare au revenit la un ritm de creștere de peste 10%, potrivit MBA, similar perioadei de la începutul anului”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania
O sursă importantă de informații o reprezintă rapoartele companiilor
listate. Pentru perioada următoare, sunt de urmărit informațiile Oracle (pe 16
iunie), Wirecard (18 iunie) Nike și
Accenture (25 iunie), Tesco (26 iunie). Cu adevărat, sezonul raportărilor pentru trim II va începe însă după jumătatea lunii
iulie, cu numele ”grele” din tehnologie, financiar, industrie și sănătate.
14-15 iulie va oferi date de la JPMorgan, Intel, Bank of America, Goldman
Sachs, IBM, Abbott și ASML printre altele. Interesant este că sectorul
constructorilor de locuințe din SUA a fost impulsionat luni de așteptările,
validate ulterior, pentru rezultate bune ale companiei Lennar, depășind atât
estimările pentru venituri cât mai ales cele pentru profit.
Cu toate că
încrederea consumatorilor este în revenire, atât în Europa cât și în SUA,
situația pe scena globală nu este suficient de clară, nu doar din perspectivă
economică ci și geopolitică. Redresarea este inegală, cu diferențe mari atât
în interiorul diferitelor țări, pe regiuni și sectoare, cât și între state,
chiar și din aceeași categorie. Date foarte utile vin în perioada
următoare, iar raportările din iulie vor fi studiate cu atenție de observatori
și participanți la piață, însă imaginea clară a performanței economice și mai
ales a perspectivei pe termen mediu va avea nevoie de încă și mai mult timp, cu
o serie de cifre macro disponibile spre toamnă.
„În prezent, atenția se
orientează către un nou val de date, care, la prima vedere pot părea neconvenționale,
dar care oferă o perspectivă aproape în timp real a evoluției economiei. Astfel,
ne putem uita la date precum numărul zilnic de pasageri care zboară cu avionul,
rata lunară de ocupare a hotelurilor sau numărul de persoane care mănâncă în
restaurante. Deși, la prima vedere acestea pot părea că arată o imagine izolată
a anumitor sectoare economice, o analiză detaliată ne oferă mult mai multe
informații utile. Sectorul aerian a suferit un impact major încă de la
începutul pandemiei, astfel aproximativ 96% din activitatea aeriană din SUA a
fost sistată. Deși în acest moment se înregistrează o îmbunătățire, numărul
de pasageri fiind mai mic cu 78% față de aceeași perioadă a anului trecut,
situația rămâne încă problematică pentru acest domeniu, perspectivele unei
reveniri fiind mult mai lente. Acest aspect ar putea avea impact în piața
muncii, tot mai multe companii aeriene anunțând intenția de a realiza
disponibilizări majore (British Airlines și Lufthansa au anunțat
disponibilizări sau reduceri de program pentru 100 de mii de angajați), ceea ce
ne sugerează că rata șomajului ar putea să rămână la niveluri ridicate pentru o
perioadă mai lungă de timp. Pe de altă parte, datele privind rata de ocupare
hotelieră arată o îmbunătățire odată cu ridicarea restricțiilor, însă se poate
observa o concentrare a numărului de rezervări în weekend-uri și o orientare
către facilități de cazare mai ieftine, sugerând că activitatea de afaceri nu a
fost reluată, majoritatea conferințelor din acest an fiind anulate, susținute
online sau amânate către sfârșitul anului. Acest element influențează și
cererea de bilete de avion, și în special pe cele de la clase superioare”, arată,
la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.
Radu Puiu, Research Analyst XTB Romania
În ceea ce privește persoanele care iau cina în
restaurante, comparativ cu anul trecut, scăderea este de aproximativ 80%. Astfel, vorbim despre o presiune descendentă semnificativă și asupra
acestui sector care poate avea impact asupra pieței de forță de muncă și chiar
asupra încrederii din sectorul de afaceri. Mai mult, se poate observa și o
slăbiciune la nivelul consumului, populația fiind mai atentă în privința
cheltuielilor, în contextul existenței unui nivel de incertitudine legat de
viitorul locului de muncă.
Activitatea economică resimte în continuare presiune, iar valorile
sugerate de acești indicatori ne indică o posibilă limitare a potențialului de
revenire a acestor indicatori ca urmare a nivelului ridicat de inter-conectivitate
dintre sectoarele economice. Totuși, urmărind date care sunt publicate cu o
frecvență mai ridicată ne putem face o imagine în timp real a direcției în care
evoluează economia, fără să fim obligați să așteptăm perioade îndelungate de
timp pentru publicarea rapoartelor tradiționale.
The coronavirus outbreak has shaken the energy sector, causing sharp price drops amid record collapse in oil demand. According to data gathered by BuyShares, the market cap of the five leading US oil and gas companies dropped by more than $172bn in the first half of 2020. As the largest oil and gas company in the United States, Exxon Mobil has suffered the hardest hit, with an $82.02bn market cap plunge in the last six months.
Market Cap Halved in March
Even before the coronavirus outbreak, the energy sector was faced with significant challenges due to the growing demand for renewable energy, decreased oil-demand, and plunging profits. The COVID-19 pandemic has only further shaken the industry.
In December 2019, the market cap of the largest US oil and gas company Exxon Mobil amounted to over $296bn, revealed Statista and Macrotrends data. By the end of March 2020, this value dropped by over 65%, falling to $133.05bn. Statistics show that the second quarter of 2020 brought recovery, with the market cap reaching $214.16bn at the end of last week. However, this figure still represents a 28% plunge compared to December figures.
The multinational energy corporation Chevron has also witnessed a significant drop in the total value of shares amid coronavirus outbreak. Statistics show the market cap of the second-largest oil and gas company in the United States dropped by $43.51bn, falling from $225.69bn in December to $182.18bn in June. In the third week of March, the Chevron stock price reached its deepest point since September 2019, with the market cap falling to $100.97bn.
ConocoPhillips, Phillips 66 and EOG Resources Lost $46.5bn in Combined Market Cap
Statistics show that the other three leading oil and gas companies in the United States have also witnessed a significant market cap drop in the first half of the year.
The total value of shares of the Houston-based multinational energy corporation ConocoPhillips reached $68.93bn in December 2019. By the end of March, the market cap of the third-largest oil and gas company in the country plunged to $24.41bn, a 65% drop in three months. However, statistics show the last few months brought a recovery with the market cap reaching $49.24bn in June.
Phillips 66 lost $13.9bn in the total value of shares in the last six months, with the market cap dropping from $50.72bn in December 2019 to $36.82bn in June. EOG Resources, the fifth largest oil and gas company in the United States, lost $12.95bn in the market cap value in the first half of 2020.
Studiu Cushman & Wakefield Echinox: Companiile vor reveni, într-o primă fază, cu doar 40% dintre angajaţi înapoi la birou. Restul vor continua să lucreze de acasă.
Odată cu relaxarea restricțiilor de deplasare, impuse de pandemia Covid-19, companiile încep să își reia activitatea în sediile situate în clădiri de birouri, dar într-o primă fază cu doar 40% dintre angajați, potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Astfel, daca în
perioada de izolare la domiciliu impusă de autorități, doar 4% dintre angajați
și-au continuat activitatea de la birou, gradul de populare a clădirilor de
birouri va creşte în următoarea perioadă de zece ori. Cu toate acestea, mai mult de jumătate dintre
angajații din zona serviciilor vor continua, cel puțin pentru o perioadă, să
lucreze de acasă, reiese din sondajul aplicat în perioada 21 – 29 mai pe un
număr de 33 de companii din București și Cluj cu un total de peste 17.000 de
angajați care își desfășoară activitatea în clădiri de birouri.
Jumătate dintre
aceste companii au revenit sau vor reveni la birou cu o parte importantă dintre
angajați în decursul lunii iunie, aproape 20% dintre firme și-au programat
revenirea în septembrie, în timp ce 13% dintre companiile intervievate, în
special mici și medii, își propun să revină la birou abia la începutul anului
viitor.
În acest
context, 30% dintre firmele intervievate spun că în următoarele 12 luni vor
avea nevoie de mai puțin spaţiu de birouri, 61% dintre firme își acoperă
necesarul de birouri cu spaţiile deja contractate, în timp ce 9% dintre firme
preconizează că vor avea nevoie de spaţiu suplimentar.
Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox(foto): „Companiile vor continua să practice un mix între munca de la birou și munca de acasă dintr-o serie de motive, precum dorința unora dintre companii de a testa eficacitatea muncii de acasă pe un interval mai lung de timp sau atitudinea mai prudentă a unor angajați, care vor să evite pe cât posibil locurile aglomerate, precum mijloacele de transport în comun. Cel mai important aspect este însă legat de faptul că, la o densitate medie de circa 10 mp / angajat, cât era standardul în piața locală înainte de pandemie, este imposibilă revenirea la birou cu toți angajații cu respectarea normelor de distanțare recomandate. Astfel, considerăm că acest procent de 40% este aproape de capacitatea maximă a spaţiilor de birouri deja închiriate în contextul actual, reconfirmând necesitatea sediilor de birouri și chiar potențialul de redimensionare a acestora prin preluarea unor spaţii suplimentare.”
Stocul de
birouri moderne din București și Cluj se ridică la aproape 3,5 milioane de
metri pătrați, găzduind peste 300.000 de angajați din domenii diverse, precum
IT, telecom, servicii financiare (bănci – asigurări), servicii profesionale
(avocați – consultanți), media, etc.
De unde și-au desfășurat și își vor desfășură activitatea angajații din
clădirile de birouri din București și Cluj
Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă
imobiliară de top pe piaţa locală, ce activeaza ȋn toate segmentele pieţei
imobiliare este afiliatul
exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent.
Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de
servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru
mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com
Ing. Teodor Țigan (foto)
este noul director general cu mandat provizoriu al Regiei Naționale a Pădurilor
– Romsilva. Desemnarea de către Consiliul de Administrație al RNP Romsilva este
pe o perioadă de patru luni și a fost determinată de faptul că procedura de
selecție a noului director general, deși a fost finalizată, nu s-a concretizat
prin semnarea contractului de mandat cu candidatul propus pentru
nominalizare.
Ing. Teodor Țigan,
62 de ani, a absolvit Liceul Tehnic Silvic Timișoara și Facultatea de
Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității „Transilvania” din Brașov.
Anterior, a îndeplinit funcțiile de responsabil cu activitatea de fond
forestier la Direcția Silvică Arad (până în 2003), șef al Ocolului Silvic „Iuliu
Moldovan” (până în 2007). În ultimii 13 ani a ocupat funcția de director al
Direcției Silvice Arad.
În context, Regia
Națională a Pădurilor – Romsilva reamintește că „administrează pădurile aflate
în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor
la nivel național, și are circa 16.500 de angajați la nivelul celor 41 de
direcții silvice, administrațiile a 22 de parcuri naționale și naturale și a
celor 12 herghelii de stat”.
În primăvara anului 1990,
la scurt timp după evenimentele din decembrie, Radioul public începea să își
construiască o sursă solidă de informații, care să îi permită transmiterea
rapidă a unor știri diversificate și de calitate.
Centrul
de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a Rador) a început să
funcţioneze ca o agenţie naţională spre sfârşitul lui martie 1990, iar Rador a
fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993. Numele său și data de
naștere, 16 iunie, sunt un omagiu adus agenției de presă interbelice românești,
Rador, prima agenție națională modernă.
Rador dispune de un Flux
general de știri competitiv, în care știrile naționale sunt furnizate în
special de reporterii și corespondenții Radio România Actualități, și de un
Flux de știri locale, unde sunt cuprinse informații provenite de la studiourile
regionale ale companiei noastre – Radio România București FM, Radio România
Iași, Radio România Târgu Mureș, Radio România Cluj, Radio România Timișoara,
Radio România Reșița, Radio România Craiova, Radio România Constanța, Radio
România Brașov.
Agenţia radioului public este
și cel mai important centru de monitorizare a presei din România. Din grila sa
fac parte peste 50 de posturi de radio şi televiziune care emit în limba română,
dintre care amintim – Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Antena
Satelor, Radio România Internațional, posturile regionale Radio România, Radio România
Chişinău, Europa FM, Realitatea FM, Digi FM; TVR 1, TVR 2, Digi 24, Antena 3, Realitatea Plus, România
TV, B1 TV -, dar şi posturi care emit în limbi străine: BBC, CNN, EURONEWS,
Radio Belgrad, Radio Novi Sad, Radio Kossuth, Duna Tv, Radio Moscova, Radio Kiev. Totodată, presa
scrisă internaţională se monitorizează din cincisprezece limbi, având în baza
de date peste 400 de titluri, acoperind practic Europa, America de Nord,
America Latină şi, parţial, Asia, Africa şi Australia.
Produsele
Rador sunt de două tipuri: generaliste şi personalizate.
Produse generaliste – fluxuri de informaţii, buletine
tematice, calendare :
Fluxul General
Fluxul Transcrieri
Fluxul Ştiri
Locale
Fluxul Inedit
România văzută din
străinătate
Revista presei
internaţionale
Români de pretutindeni
Balcanii şi
Marea Neagră (săptămânal)
Calendarul evenimentelor
Calendarul matinal
Calendarul săptămânal
Calendarul previzibil
Calendarul trimestrial
Buletin mass-media
Protocol intern
Subiectele zilei
Produse personalizate : monitorizări pe domenii de
interes, teme sau cuvinte-cheie, ale oricărui mediu de difuzare (radio, tv,
online).
Astăzi, la aniversare, mulţumim posturilor de radio
naționale și regionale din rețeaua Radio România, partenerilor, clienţilor
noştri, tuturor celor care fac parte din comunitatea www.rador.ro, pentru că ne purtați știrile către
oameni, pentru că ne permiteți să vă fim alături, pentru că ne dăruiţi zi de zi
curiozitatea și pasiunea dumneavoastră!
Conform unui nou studiu lansat de Deloitte, directorii financiari din România se așteaptă la o scădere masivă a cererii, la reducerea veniturilor și a numărului de angajați.
Percepția directorilor financiari din România cu privire la evoluția principalilor indicatori financiari ai companiilor pe care le conduc s-a schimbat dramatic în doar câteva luni din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit studiului CFO Survey România, realizat pe Deloitte în perioada aprilie-mai 2020 pe baza opiniilor exprimate de directorii financiari din țara noastră. Principala îngrijorare a directorilor financiari pentru acest an este legată de scăderea cererii, 73% dintre participanți estimând o scădere a cererii interne, iar 45% dintre ei, a cererii externe. Ponderea celor care se așteaptă la o scădere a veniturilor este de 67%, în condițiile în care, la finalul lui 2019, 78% dintre ei estimau venituri în creștere, potrivit studiului.
În aceste condiții, pentru următoarele 12
luni, directorii financiari iau în calcul, ca principală strategie, reducerea
costurilor (58%), urmată, la distanță mare, de asigurarea fluxului de numerar
(16%) și de creșterea organică (13%).
Doar 9% dintre respondenți mai estimează o
creștere a investițiilor în următoarele 12 luni, față de 39%, la finalul lui
2019. De asemenea, proporția celor care anticipează o scădere a numărului de
angajați este de 44%.
„Incertitudinea este în mod tradițional menționată ca un factor principal de risc de către participanții la studiul Deloitte CFO Survey, însă, în contextul actual, nu mai puțin de șapte din zece directori financiari resimt foarte intens această tensiune. Companiile din sectorul tehnologie, media și telecomunicații sunt singurele care resimt un nivel de incertitudine obișnuit, conform studiului. Acest context duce, în mod natural, la aversiune aproape unanimă, de 96%, față de riscuri. Astfel, prioritățile directorilor financiari pe termen scurt sunt protejarea angajaților, creșterea lichidității și a eficienței operaționale, reducerea riscurilor, inclusiv a celor cibernetice, o comunicare adecvată pentru a menține încrederea angajaților, a clienților și a investitorilor și, nu în ultimul rând, implementarea unor planuri de redresare adecvate pentru a răspunde incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul CFO Program în România (foto).
Trei sferturi din participanții la sondaj (75%)
sunt pesimiști cu privire la viitorul apropiat, în contextul în care mulți dintre
ei se așteaptă ca evoluția financiară a companiei pe care o reprezintă să fie
puternic afectată de criza economică generată de pandemie.
Referitor la măsurile anunțate de România
pentru a sprijini economia locală în lupta cu efectele pandemiei de COVID-19, 58%
dintre directorii financiari chestionați le consideră mai puțin eficiente decât
pe cele adoptate de alte state europene.
La nivel de companie, principalele măsuri
adoptate în contextul COVID-19 au fost implementarea muncii la domiciliu (87%)
și renegocierea contractelor în derulare (73%). În consecință, companiile din
România au tratat cu prioritate îmbunătățirea sistemelor IT pentru a permite
munca la distanță (peste 35%). De asemenea, 28% dintre respondenți spun că s-au
concentrat pe transformarea digitală în vânzări, în relațiile cu clienții și în
lanțul de aprovizionare.
Studiul integral CFO Survey România este disponibil aici.
___________________
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii
juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de
consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul
public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii
prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul
rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și
teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de
cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe.
Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul
celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de
servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff &
Asociații | Deloitte Legal România, servicii de audit, de consultanță fiscală,
servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară,
servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în
tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700
de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor
membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.
Daniel Apostol, România Durabilă și Adrian Maniuțiu, EM360 în dialog cu invitatul special, Constantin Boștină, Director General al Revistei Economistul și Președinte ASPES, despre Modelul Economic Românesc în Uniunea Europeană. România – Orizont 2040, la aniversarea a 30 de ani de la lansarea revistei ECONOMISTUL, cel mai longeviv brand de presă economică românească.
Economistul, cel mai longeviv brand de presă economică din România a ajuns la 30 de ani de apariții constante pe piața românească. Publicația a adus de-a lungul timpului în atenția cititorilor cele mai relevante subiecte economice naționale și internaționale, influențând prin analize, sinteze și modelele autentice prezentate, dezvoltarea mentalității mediului de afaceri românesc. „Modelul Economic Romanesc în Uniunea Europeană. România – orizont 2040”, un demers al Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) și găzduit consecvent în paginile Revistei Economistul, conturează direcții prioritare de dezvoltare în Noua Economie prin analizele și gândirile cuprinzătoare cu privire la oportunitățile de dezvoltate economică și socială pe termen lung în Noua Economie post criza COVID-19.
„Ce a făcut revista Economistul de-a lungul timpului și ce face mai ales acum, este să propună o platformă de dezbatere națională și un program de conștientizare, de prefațare a viitorului. Românii au procedat reactiv, cu măsuri la ce li s-a întâmplat, însă avem nevoie de strategie – „ce vrem să fim?”. „cum vrem să fim?” și „cum ajungem acolo?”. ASPES, având ca lance Economistul și împreună cu alți colegi din media ne propunem să conturăm «modelul economic românesc» cu un orizont de timp de cel puțin două decade” a subliniat Daniel Apostol, Director Editorial Economistul
Doctor în economie, domnul Constantin Boștină, Președinte ASPES și Director General al revistei Economistul a declarat „România trebuie să vină cu propriile concepte și modele de dezvoltare. Nu trebuie să așteptăm, ci trebuie să ne folosim atât de cadrul oferit de Uniunea Europeană cât și de economia mondială. E important să discutăm prezentul, dar în același timp să analizăm ce va urma în economia românească din perspectiva anilor 2040. Această situație specială mondială, cauzată de coronavirus a pus problema unei regândiri a modului în care evoluează economia. Perioada post pandemie trebuie socotită ca o oportunitate de a restarta și redirecționa evoluția economică. De aceea ne-am propus ca în toamna acestui an să organizăm un forum economic național în care să venim cu o selecție a direcțiilor pe care trebuie să le cunoască economia și mai ales socialul din România pentru a pune un echilibru între potențialul real al României și ceea ce așteaptă cetățeanul european român de la potențialul țării lui. Deși Romania are potențial pentru locurile 6-7 în Uniunea Europeană, suntem, la nivelul de trai, aproape consecvent pe locul 26.”
Momentul împlinirii a 30 de ani de activitate a publicației Economistul a fost marcat prin emisiunea „Economistul in Noua economie”, realizată în studioul EM360 de Adrian Mănuțiu, Jurnalist și Antreprenor și Daniel Apostol, Jurnalist economic și Fondator România Durabilă, la care au participat, alături de Directorul General al revistei, Constantin Boștină, invitații săi speciali – Mircea Coșea, doctor în economie, Adrian Vasilescu, Consilier al Guvernatorului Băncii Naționale și unul din inițiatorii proiectului, Eugen Dijmărescu, doctor în economie, Vicepreședinte ASPES, Nicolae Badea, Vicepreședinte ASPES, Florin Luca, analist economic, membru ASPES și Otilia Manta, analist economic, de asemenea, membru ASPES.
EximBank și
Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării
agriculturii românești, au agreat prelungirea și suplimentarea acordului de
împrumut pe care cele două părți îl au în derulare pentru asigurarea resurselor
necesare dezvoltării de noi produse și servicii financiare destinate
agricultorilor români.
Traian Halalai, președintele
executiv al EximBank: „Noul acord prevede suplimentarea cu 50 de milioane de
lei a plafonului de împrumut în
valoare de 150 de milioane de lei și prelungirea perioadei de tragere până în
2022. Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru noi și, prin acest
parteneriat cu Agricover Credit IFN, ne implicăm activ în susținerea
agribusiness-ului românesc mai ales acum când producătorii parcurg o perioadă
deja dificilă și au nevoie de formule rapide și flexibile de suport financiar.
Contribuim astfel la
furnizarea de soluții pentru acoperirea
necesarului de lichidități al agricultorilor locali, ajutându-i să depășească
provocările contextului actual și să-și dezvolte afacerile”.
Robert Rekkers,
director general al Agricover Credit IFN: „Înțelegem foarte bine agricultura și
cunoaștem nevoile specifice ale fiecărui fermier în parte, lucru care ne
creează un avantaj competitiv în dezvoltarea de soluții de finanțare
specializate care să vină în întâmpinarea potențialelor nevoi de cash flow.
Sectorul agricol este mai puțin afectat de pandemie, însă seceta prelungită
care lovește sudul României generează incertitudine și poate avea un impact
potențial negativ asupra recoltelor viitoare și a veniturilor preconizate de
către fermieri. În acest context dificil continuăm să susținem fermierii, îi
ajutăm să facă față situațiilor nedorite, oferindu-le cele mai performante
soluții de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor lor. Recenta majorare a
capitalului societății, cu aproape 47 de milioane de lei, și suplimentarea
acordului de împrumut cu EximBank, ne vor permite să fim cu un pas înainte,
pentru a putea oferi partenerilor noștri, fermierii, soluții concrete, adaptate
noilor condiții economice”.
Primul acord de finanțare EximBank-Agricover Credit IFN a
fost încheiat în 2013: un
împrumut de 70 milioane lei. De atunci, acordul a fost prelungit anual,
asigurând resurse financiare pentru mii de producători agricoli locali. În
2019, Agricover Credit IFN a acordat credite în valoare de 1,88 miliarde lei, în creștere cu 16% față de
2018; numărul clienților activi a crescut cu 23% față de anul precedent,
la 3.434 de fermieri.
Institutul Național de Statistică
a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2020 de 2,4% pe
seria brută și 2,7% pe seria ajustată sezonier, potrivit Curs de guvernare.ro.
Rezultatul este mai bun decât se aştepta în condițiile
pandemiei și plasează România pe primul loc în UE, înaintea Bulgariei ( 2,4% pe
seria ajustată), mult peste media Zonei Euro (-3,2%).
Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 216,26 miliarde lei.
Ajustat, însă, după sezonalitate ( primul trimestru are, deobicei, o pondere de
circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de
272,45 miliarde lei, potrivit sursei citate.
De asemenea, nivelul PIB avut în vedere pentru 2020, de care
depind acordarea unor beneficii sociale și limitarea deficitului bugetar
valoarea anunțată recent de -6,73% a fost ajustat la 1.082,1 miliarde lei.
Adică aproape 60 de miliarde de lei mai puțin față de prognoza anteCovid (
1.141,4 miliarde lei valoarea cu care s-a stabilit bugetul pe anul în curs).
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de
care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut luni
la 2,15%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Acesta este cel mai redus nivel consemnat de ROBOR la 3
luni după data de 20 aprilie 2018, când a fost de 2,13%, potrivit News.ro.
Consiliul de administraţie al BNR a decis
vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de
1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum şi păstrarea
nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele
în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Măsura a fost luată pentru
atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus, potrivit sursei
amintite.
ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este
rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din
România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de
lichiditate existent în piaţă.
Volumul cifrei de afaceri din serviciile
de piaţă prestate populaţiei a scăzut în aprilie faţă de luna precedentă, atât
ca serie brută cu 72,8% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate cu 65,1%, arată datele publicate luni de
Institutul Naţional de Statistică (INS).
”În luna aprilie 2020, volumul cifrei de afaceri din
comerţul cu autovehicule şi motociclete a scăzut faţă de luna precedentă atât
ca serie brută cu 36,9% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate cu 33,5%. Volumul cifrei de afaceri din
serviciile de piaţă prestate populaţiei a scăzut faţă de luna precedentă, atât
ca serie brută cu 72,8% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile
lucrătoare şi de sezonalitate cu 65,1%”, arată datele INS.
De asemenea, volumul cifrei de afaceri din
serviciile de piaţă prestate populaţiei, faţă de luna corespunzătoare a anului
precedent, a scăzut atât ca serie brută cu 83,4% cât şi ca serie ajustată în
funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 78,4%, precizează News.ro.
Activitatea de servicii de piaţă prestate
populaţiei, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de
sezonalitate, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat o cifră de
afaceri cu 23,5% mai mică comparativ cu perioada ianuarie-aprilie 2019.
De
la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM),
românii au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde de dolari
****
Numai în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari
****
Forța de muncă, prioritate economică și socială
Efectele pandemiei de coronavirus sunt resimțite de majoritatea economiilor lumii, iar țara
noastră nu face excepție. Indicatorii
macroeconomici se vor deteriora, tot ca urmare a crizei economice provocate de
criza sanitară: deficitul bugetar este prognozat pentru finalul anului 2020 la
6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă de nivelul
din 2019, pe fondul majorării cheltuielilor la 39,5% din PIB şi a veniturilor
la 32,7% din PIB, potrivit Programului de convergenţă 2020 publicat de
Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Noile
previziuni ale FMI arată şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de
la 3,9% în 2019, până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.
Numărul persoanelor fără loc de muncă în România,
din cauza coronavirus, se cifrează deja la aproximativ 1.000.000, luând în
calcul contractele de muncă suspendate și încetate la finalul lunii mai. La
această cifră se va adăuga numărul românilor veniți din străinătate, care sunt în
căutarea unui loc de muncă. Pentru că situația economică este în declin în întreaga
lume, este de așteptat ca tot mai mulți români să decidă să se întoarcă acasă.
Potrivit
datelor Eurostat, ponderea populației active din România (cu vârste între 20 și
64 de ani) care a părăsit țara s-a triplat într-un deceniu, de la 7,5% în 2007,
la 19,7% în 2017. Unele statistici arată că în Italia sunt circa 1,2 milioane
de imigranți români, în Germania – un milion, în Spania – 600.000, în SUA – 500.000,
în Marea Britanie – 450.000, în Canada – 250.000, în Israel – 200.000, în
Franța – 100.000, în Austria – 100.000, în Belgia – 100.000, în Grecia, Olanda,
Danemarca, Suedia și Portugalia – câte aproximativ 50.000 etc.
De
la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007, potrivit Băncii Mondiale (BM), românii
care lucrează în străinătate au trimis în țară nu mai puțin de 36,33 miliarde
de dolari!
Numai
în anul 2019, românii au trimis în țară 7,235 miliarde dolari, conform Băncii
Mondiale. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), investiţiile străine directe
au însumat anul trecut 5,3 miliarde de euro, din care participaţiile la capital
(inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 5,2 miliarde euro, iar
creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 119 milioane euro. Astfel,
cu cei 7,2 miliarde de dolari trimiți în țară, lucrătorii români din
străinătate au fost, practic, cei mai mari investitori străini din România!
“Efectele
asupra economiei în acest an vor fi puternic resimțite! Banii pe care lucrătorii
români din străinătate îi trimiteau în țară se vor reduce substanțial, iar, pe
plan național, ne vom trezi, în câteva luni, cu un număr crescut de șomeri. Aportul
acestor lucrători este important: lucrând în străinătate, românii și-au putut
permite să trimită acasă, de-a lungul timpului, peste 36 miliarde de dolari. Dacă
presupunem că jumătate dintre cei plecați la muncă în străinătate se întorc,
din cauza crizei financiare declanșate de pandemia de coronavirus,
raportându-ne la datele anului trecut furnizate de Banca Mondială, țara noastră
pierde cel puțin jumătate din totalul contribuțiilor din 2019. România pierde,
astfel, în acest an, cel puțin 2-3 miliarde de dolari, bani reprezentând
contribuția românilor care lucrează în afara granițelor țării”, a declarat
Cristina Chiriac, președintele Confederației Naționale pentru Antreprenoriat
Feminin (CONAF).
Potrivit
acesteia, trebuie să ne gândim și că, dacă ar fi lucrat în țară, beneficiile la
nivel național ar fi fost mult mai importante decât banii trimiși în țară! S-ar
fi încasat impozite și taxe, economia
ar fi beneficiat de un nivel mai ridicat al producției de bunuri și servicii
etc. Ceea ce înseamnă că, fără munca în țară a românilor care au lucrat în
străinătate, societatea se confruntă cu un nivel de trai mai scăzut în
comparație cu acela de care ar fi putut beneficia dacă aceștia ar fi lucrat în
țară!
”Din
punct de vedere economic, dar și social, România are nevoie urgent de o
strategie a pieței muncii pe termen mediu și lung pentru a evita astfel de
derapaje în viitor. Forța de muncă ar
trebui să reprezinte o prioritate nu doar în anii electorali, ci în genere, iar
2020 poate fi anul reconstrucției economice pornind de la pilonul de
bază: forța de muncă. Soluția nu poate fi găsită decât împreună, patronate,
sindicate, autorități.
De
aceea trebuie să ne întrebăm cu ce vom înlocui banii trimiși acasă de lucrătorii
români din străinătate? Cum vom reuși să creăm, într-un timp scurt, un număr
record de locuri de muncă pentru cei rămași fără serviciu în țară, dar și
pentru cei întorși acum acasă? ”, a mai spus președintele CONAF.
Întrucât
situația din piața muncii este vitală pentru economia românească, Confederaţia
Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federaţia Patronală Petrol
şi Gaze (FPPG), în parteneriat strategic cu CONCORDIA, organizează o serie de
dezbateri, “PACTUL PENTRU MUNCĂ. ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA“, ce au în
centrul atenției identificarea unor soluții pentru adaptarea forței de muncă
din România la cerințele actuale ale pieței.
Următoarea
dezbatere PACTUL PENTRU MUNCĂ va avea loc la Brașov pe 23 iunie 2020, începând
cu ora 10:00. Conferința va fi transmisă online pe paginile de facebook si youtube ale CONAF. Dezbaterile vor
continua la Constanța, pe 7 iulie 2020.
Conform BestJobs, profilul angajatului care a lucrat remote în timpul Covid-19 -este următorul: are sub 45 de ani, cel mult 5 ani de experiență, lucrează în servicii și e îngrijorat privind perspectivele
Mai bine de jumătate (58%) dintre angajații din domeniul serviciilor au lucrat de acasă în perioada crizei epidemiologice, potrivit unui sondaj realizat de Ipsos România în parteneriat cu BestJobs și cu alte platforme de recrutare online din România. Cei mai mulți dintre angajații care au lucrat remote au, în general, până în 45 de ani, au studii superioare (57%), un nivel mediu de experiență de lucru în domeniu, de 2 până la 5 ani (61%), și muncesc mai ales în București (65%).
Jumătate dintre angajații care lucrează remote spun că au reușit să găsească
soluții și să se adapteze la noul regim de muncă pe cont propriu, fie pentru că
aveau deja experiența lucrului la distanță dinainte de criza cauzată de
pandemia cu noul tip de coronavirus, fie pentru că s-au inspirat de pe
internet. Alți 25% spun însă că au fost forțați de împrejurări să se descurce
singuri, în lipsa unui sprijin din partea angajatorului. Cei mai mulți dintre
ei lucrează în domenii asociate producției (34%) și spun că erau deja
nemulțumiți de locul actual de muncă (39%), motiv pentru care își caută activ
un nou job, fiind dispuși chiar să schimbe domeniul (37%).
Provocările privind îndeplinirea sarcinilor de serviciu
pe care le întâmpină angajații care lucrează remote diferă în funcție de
vârstă. Respondenții de până în 34 de ani se plâng mai ales de izolare socială
(47%), de dificultățile în a-și menține programul de lucru obișnuit (42%) și de
faptul că sunt foarte ușor distrași de alte activități
(28%). În schimb, salariații cu vârsta de peste 35 de ani spun că au fost
nevoiți să învețe noi deprinderi profesionale într-un timp extrem de scurt
(20%) în care au trebuit să să facă față, în paralel, și responsabilităților
familiale(23%).
Când vine vorba de starea emoțională a angajaților, cei
mai mulți dintre angajați spun că sunt îngrijorați cu privire la viitorul lor
(46%), optimiști totuși (40%), dar și tensionați (31%), potrivit sondajului.
Femeile (50%) sunt mai îngrijorate decât bărbații (37%), care se declară mai
optimiști (45%).
Jumătate dintre respondenți recunosc, însă, că situația
actuală le creează emoții și sentimente contradictorii și amestecate. Tinerii
de până în 34 de ani, aflați în general la început de carieră, trec ușor de la
impulsivitate, iritare, plictiseală și tensiune la detașare, scepticism,
ambiție și sentimentul că se află într-o poziție privilegiată comparativ cu
alții. Angajații cu experiență de muncă, trecuți de 35 de ani, deși
experimentează stări de tensiune, se declară cu precădere pragmatici, dar și
privilegiați și toleranți.
Studiul Ipsos a fost desfăşurat în perioada 11-17 mai
2020 în rândul a 4.221 de români prezenți pe cele mai importante platforme de
recrutare din România, printre care și BestJobs.
Material de opinie de Iulia Bică, Manager Taxe Indirecte, și Cezara Dumitrescu, Consultant Senior Taxe Indirecte, Deloitte România (foto)
Persoanele fizice ar putea beneficia de o reducere
semnificativă de preț la achiziționarea unei locuințe de până la 750.000 de lei (exclusiv TVA), dacă
un proiect de lege care propune majorarea plafonului pentru aplicarea cotei
reduse de TVA de 5% pentru locuințe va fi adoptat în forma inițială. Proiectul
a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere și așteaptă punctul de vedere al
Guvernului.
În prezent, plafonul până la care se aplică o cotă redusă
de TVA, de 5%, la vânzarea locuințelor este de 450.000 de lei.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că modificarea
propusă este în linie cu scopul socialal
cotei de 5% pentru locuințe și este necesară având în vedere evoluția cursului
de schimb leu/euro, evoluția prețurilor în domeniul imobiliar și realitățile
economico-sociale actuale.
Concret, dacă această modificare va fi adoptată prin
lege, se va aplica tranzacțiilor care vor fi încheiate după intrarea în vigoare a noului act normativ, dar și în cazul celor demarate anterior, pentru care locuința se livrează către client
după intrarea în vigoare a noului plafon. Astfel, clienții care au încheiat o
promisiune de vânzare-cumpărare pentru achiziția unei locuințe cu cotă standard
de TVA, dar care vor recepționa locuința după modificarea legislației, vor beneficia,
în urma regularizării cotei de TVA de către vânzător, de o reducere de 14% a prețului total.
Modificarea propusă, care ar permite aplicarea cotei de
5% pentru cumpărarea locuințelor cu o valoare de până la 155.000 de euro (exclusiv TVA), reprezintă a doua majorare de
plafon de la introducerea cotei reduse, în 2008.
În plus, această măsură de relaxare a criteriilor la
livrarea unei locuințe, ca parte a politicii sociale, ar veni după eliminarea,
în 2019, a limitei de suprafață pentru terenurile pe care sunt construite
casele individuale (pentru a beneficia de cota redusă) și a condiției impuse
clientului să nu mai fi beneficiat de aplicarea cotei de 5% la o achiziție
anterioară.
Măsura reprezintă, cu siguranță, o facilitate pentru
cumpărători și un impuls pentru piața imobiliară rezidențială, în special în
contextul economic dominat de incertitudine. Pe de altă parte, însă, extinderea
facilității va diminua încasările la bugetul de stat, aspect dificil de
gestionat în prezent și în perioada următoare.
EUNIC România,
filială a reţelei EUNIC – European Union National Institutes for Culture/„Reţeaua
Institutelor Culturale Naţionale ale ţărilor membre ale Uniunii Europene”, a organizat
prin British Council, Centrul Ceh, Forumul Cultural Austriac, Fundaţia
Culturală Greacă, Goethe-Institut Bucureşti, Institutul Cultural Român,
Institutul Francez din România, Institutul Polonez o serie de cinci discuții
live online privind problemele financiare, managementul, soluțiile de adaptare
și reactivare ale sectorului cultural, sub genericul „EUNIC Mixers – Culture
cannot be stopped/Cultura nu poate fi oprită”. Au participat experţi din țările
europene reprezentate de institutele membre ale EUNIC România şi actori
culturali români marcanţi.
Proiectul a fost apreciat
de membrii fondatori ai EUNIC drept un model de bună practică la nivel
continental. Cele cinci dezbateri sunt accesibile astfel:
https://bit.ly/EUNICMixers1 – Soluțiile artiştilor independenţi de monetizare a
activităţilor culturale. Participanţi – Lukáš Jandač, unul dintre inițiatorii
proiectului Festival of Nothing în Republica Cehă; Daniel Auner, unul dintre
cei mai importanţi violonişti austrieci ai generaţiei sale și creatorul
platformei digitale www.konzertsaal.at; Liviu Romanescu, membru al echipei
unteatru pentru dezvoltarea direcțiilor viitoare (www.unteatru.ro); Moderatoare
– Miki Braniște, manager cultural și curator pentru proiecte interdisciplinare
(Colectiv A Cluj).
https://bit.ly/EUNICMixers2– Noi practici artistice ale sectorului cultural
independent european. Participanţi – Mihaela Michailov, dramaturgă, jurnalistă,
co-fondatoarea Centrul de Teatru Educațional Replika, lector la Universitatea
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București;
Julien Daillère, autor dramatic, actor și regizor francez; Moderatoare – Ioana
Costaş, directoarea delegată a Institutului Francez din Cluj-Napoca.
https://bit.ly/EUNICMixers3– Schimbări în industria clubbing-ului şi a artelor
electronice.Participanţi – Lutz
Leichsenring, inițiatorul platformei United We Stream (Germania); Andrei
Crăciun, fondatorul Kran/Krănuț (România); Moderator – Dragoș Rusu, redactor
coordonator la Telekom Electronic Beats România.
https://bit.ly/EUNICMixers4 – Protecţia legală pentru artiştii independenţi. Participanţi
– Carmen Croitoru, directoarea Institutului Național de Cercetare și Formare
Culturală din România; Isabelle Lévy, directoarea Oficiului de Ocupare a Forței
de Muncă pentru Arte Scenice în cadrul Ministerului Culturii din Franța; Marta
Miłoszewska, regizoare, profesoară universitară, activistă socială, co-fondatoarea
Breslei Regizoarelor și Regizorilor de Teatru din Polonia; Moderator – Matei
Martin, jurnalist la Radio România Cutural şi Dilema Veche.
https://bit.ly/EUNICMixers5 – Soluții şi practici ale instituțiilor pentru
conservarea patrimoniului cultural pe timp de criză. Participanţi – dr.
Evangelos Kyriakidis, director al The Heritage Management Organization; Xavier
Leroux, director delegat al Institutului Francez din Bucureşti; Joshua
Mwankunda, director al Cultural Heritage Department, Ngorongoro Conservation
Area Authority, Tanzania; Moderatoare – Katerina Balamoti, International
Programs Senior Manager şi Project Coordinator la The Heritage Management
Organization.
Junior Achievement
România, organizaţie de educație antreprenorială, economică, financiară,
orientare profesională, sănătate şi viaţă activă şi dezvoltarea abilităţilor
pentru viaţă, a derulat proiectul „Eu și viitorul meu!”, susținut financiar de OMV
Petrom prin programul „RO Smart în Țara lui Andrei”. Proiectul a cuprins
activități de educație antreprenorială,
financiară și pentru orientare profesională desfășurate pe parcursul
anului școlar 2019-2020, în peste 100 de unități de învățământ din 13 județele Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău,
Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Prahova, Sălaj, Teleorman, Vrancea (mediu
urban, mic urban, rural). Au participat peste
200 de profesori și 13.000 de elevi de gimnaziu și de liceu, care au
parcurs trei module Junior Achievement practice,
referitoare la inițierea și conducerea unei afaceri, economisirea și
cheltuirea inteligentă a banilor, alegerea unei profesii în funcție de
interesele, valorile și abilitățile personale. Activitățile s-au desfășurat în
clasă și online, cu materiale în format tipărit și resurse digitale. Cele mai
active școli vor fi premiate cu echipamente pentru învățarea online în valoare
totală de 72.000 lei, pentru modernizarea spațiilor de învățare.
Profesorii apreciază
că activitățile din proiect i-au ajutat pe elevi „să înțeleagă mai bine
legătura dintre rolul școlii și pregătirea pentru provocările vieții reale,
conștientizând valoarea educației pentru viitor; să identifice modalitățile
prin care își pot dezvolta anumite cunoștințe și abilități necesare pentru o
viitoare meserie/profesie; să exerseze abilitățile necesare dezvoltării
personale şi profesionale, inclusiv pe cele digitale, prin diferite exerciții,
aplicații, studii de caz, teste de autoevaluare”.
JTI
susține întreaga secțiune de dans a Festivalului Internațional de Teatru de la
Sibiu (FITS), care se desfășoară în perioada 12-21 iunie, într-o ediție
specială online.
De
asemenea, JTI prezintă în cadrul Festivalului trei spectacole.
TragiComedy,
primul spectacol prezentat de JTI în programul FITS va putea fi vizionat pe 16
iunie, ora 17:50, pe https://www.sibfest.ro/fits-online, accesul fiind gratuit. TragiComedy
este un spectacol de balet pus în scenă de Gigi Căciuleanu la Opera Națională
din București, iar montajul pentru FITS este o coproducție a Fundației Art
Production și Artseven. Un spectacol amintire despre Maya Plisețkaya pe
muzica specială compusă de Rodion Șcedrin, soțul marii dansatoare.
„Prin noua
mea creație, TragiComedy, îmi propun să explorez coregrafic atât o serie
de situații și conflicte care se pot ivi între personaje, cât și o gamă de
trăiri sau frământări intime, la care mă „duce” muzica lui Rodion Șcedrin. Pe
de altă parte, dansul inegalatei Maya Plisețkaya, în afară de academismul
mondialmente cunoscut al artistei purtând titlul de „ballerina assoluta”,
a fost întotdeauna impregnat de un dramatism, de o teatralitate, ieșite din
comun. De unde ideea de a dedica TragiComedy acestei figuri excepționale
a culturii universale.”, declară Gigi Căciuleanu despre TragiComedy.
„Spectacolele lui Gigi Căciuleanu se
află sub semnul iubirii. E o magie care îl înconjoară, are o energie extraordinară,
nu cred că mai există un coregraf care să dăruiască atât de mult,
necondiționat, să pună în scenă atâtea spectacole, cu atâtea echipe diferite.
În preajma lui Gigi sunt întotdeauna oameni tineri și artiști formidabili.”,
declară Gilda Lazăr, director JTI.
BERLIN: Pandemia COVID-19 este, probabil, prima criză cu adevărat globală a secolului XXI. Singurele paralele istorice moderne cu perturbarea economică de astăzi declanșată de un agent patogen microscopic sunt războaiele mondiale din secolul trecut.
Începutul
Primului Război Mondial, în august 1914, nu numai că a pus capăt unei lungi
perioade de pace, dar a suspendat și
o epocă anterioară de
integrare economică și globalizare. Pe măsură ce guvernele din întreaga lume au urmat noi agende protecționiste, creșterea economică s-a prăbușit
peste tot. O generație mai târziu, a urmat un alt război mondial, după care a
început imediat Războiul Rece.
Lumea și politica globală arătau foarte
diferit la sfârșitul acestei perioade de constantă stare de conflict și de manifestare a puterii,
din 1914 până în 1989, decât la început.
Înainte de Primul Război Mondial, Imperiul Britanic era puterea economică și
militară dominantă. După cel
de-al doilea război mondial, a fost înlocuit de Statele Unite, a căror poziție hegemonică a fost consolidată și
mai mult în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.
Astăzi,
întrebarea este cum se va schimba distribuția puterii globale ca urmare a crizei
COVID-19. Rămâne de văzut
dacă impactul pandemiei va fi comparabil cu cel al oricărui război mondial. În mod clar, o criză
economică globală la această scară
va aduce grave șocuri geopolitice. America, superputerea actuală, poate să se
agațe de poziția sa în vârful ordinii globale, dar majoritatea semnelor
sugerează că superputerea emergentă, China va predomina, inaugurând un secol de putere din Asia de Est. Rivalitatea sino-americană
s-a transformat în conflictul hegemonic definitoriu al secolului XXI cu mult
înainte de criza COVID-19. Cu toate acestea, pandemia, împreună cu politica din
anul electoral din SUA, par să amplifice și să accelereze confruntarea.
Pentru
președintele SUA, Donald Trump, totul este în joc la alegerile din noiembrie.
După ce a gestionat greșit pandemia și a prezidat o criză
economică internă fără precedent, el are nevoie de un țap ispășitor, iar China
este alegerea evidentă. Până la urmă, în timp ce majoritatea politicilor lui
Trump produc, de regulă, o
diviziune a societății americane, abordarea sa în China este o excepție
majoră. În a continua
ofensiva împotriva Chinei, Trump poate conta pe un sprijin larg
bipartinic. Atitudinile americane față
de China s-au manifestat substanțial
în ultimii ani, chiar și în
profunzime în rândurile democratice liberale.
Multe obiecții
din SUA sunt greu de respins. Republica Populară este într-adevăr un stat
autoritar – chiar totalitar – sub controlul exclusiv al unui partid leninist.
S-a angajat în spionaj economic și tehnologic împotriva SUA pe scară largă, a recurs la practici comerciale neloiale
și a afirmat violent revendicări teritoriale față de India, Taiwan și în Marea Chinei de Sud. De
la persecuția minorităților
etnice și religioase din Xinjiang și a încercării recente de a consolida controlul
asupra Hong Kongului, până la manipularea inițială a focarului COVID-19 de la
Wuhan, guvernul Chinei a făcut prea puțin pentru a inspira încredere.
Cu toate
acestea, eforturile persistente ale administrației Trump
pentru repudierea rolului de lider global al Americii ridică o întrebare
fundamentală cu privire la abordarea ei: ce dorește SUA sub Trump? Să conduci
fără să-ți asumi responsabilitatea? Este puțin probabil să
funcționeze. În timp ce SUA rămân încurcate în gândirea pe termen
scurt, China se ridică și se promovează drept o sursă alternativă
de leadership global și de investiții, urmând cu răbdare o strategie pe termen
lung de exploatare a vidului geopolitic creat de turnura politicii Americii.
În orice caz, lovitura
adusă imaginii internaționale a Americii, în special în urma eșecului
dezastruos al administrației Trump în fața COVID-19, va fi greu de reparat.
Pandemia consolidează impresia
generală că SUA este o
superputere decadentă, care va fi în curând înlocuită de o China dinamică din punct de vedere strategic
și economică. Vechea poveste
a ascensiunii și decăderii marilor puteri este acum scrisă de un virus. Nu
putem decât să sperăm că
acest capitol se joacă pașnic.
Pe fundalul
confruntării sino-americane, Europa se află prinsă inconfortabil între două forțe geopolitice opuse –
și este lăsată în ceață cu privire la adevăratele intenții ale Americii față de
China. Doresc SUA să urmărească calea pașnică ori confruntarea totală –
inclusiv conflictul militar – pentru a bloca sau chiar inversa ascensiunea
Chinei? A doua strategie, reprezentând abordarea Occidentului în China de la
sfârșitul secolului XIX, ar fi cel puțin extrem de periculoasă, să spunem așa.
Alternativa
pentru Occident este de a păstra situația nemodificată pe termen lung pe baza
rivalității strategice. Europa ar fi bine sfătuită să aleagă această opțiune.
Europa, situată la capătul
vestic al supercontinentului eurasiatic, ar fi adevăratul perdant într-o ordine
mondială condusă de China,. Fiind un stat totalitar cu un singur partid, China
nu poate fi niciodată un partener autentic pentru Europa, vorbind în termeni
normali. Chiar și după trei ani de Trump, relația Europei cu SUA rămâne mult
mai strânsă decât relația pe care s-ar putea aștepta vreodată să o aibă cu
China.
Dar China este deja prea mare, prea reușită și prea importantă de ignorat. Faptele „de la firul ierbii” solicită cooperare. Cheia problemei este să distingem între implicarea strategică într-o relație cu China și supunerea în fața acesteia. Și menținerea acestei distanțări cruciale va impune Europei să evite dependența economică sau tehnologică de rivalul Occidentului.
_________________
Joschka Fischer, ministrul de externe al Germaniei și vice-cancelarul din 1998 până în 2005, a fost liderul Partidului Verde German de aproape 20 de ani.
De
câteva luni, în multe țări se face vârtos biopolitică, în unele profesional și cultivat,
în altele mai puțin. Uneori primitiv.
Lupta cu noul coronavirus pare a fi absorbit orice altă preocupare, mai ales sub starea de urgență – în România, de „demență”, cum spunea nu fără justificări un parlamentar al guvernării actuale. Lipsindu-le priceperea, decidenții de la noi vor și acum să țină oamenii în alertă, deși nici „urgența” și nici „alerta” nu au rezolvat mai nimic. Reglementări chibzuite, făcute de concetățeni cu cap, ar fi fost și sunt mult mai eficace.
Înțeleasă ca politică față de viață, corp și natură –
biopolitica a sprijinit în istorie decizii care au afectat oameni. Așadar, există
rațiuni să reflectăm asupra ei. Mai ales astăzi, când pandemia covid-19 obligă
la reconsiderări.
Importanța biopoliticii a fost și este mai mare decât se
acceptă. În definitiv, oamenii dispun, fiecare, de un corp ce le susține viața,
iar viața lor este pe seama naturii, fiind dependentă de decizii, începând cu
cele politice. Și atunci, ce biopolitică se justifică?
Fapt este că, odată cu dezvoltarea biologiei, în ultimele
două secole s-a făcut uz și abuz de cunoștințe biologice pentru a se interveni
în organizarea socială. Pe acest fundal s-a format biopolitica ca politică a abordării
corpului uman și a naturii înconjurătoare.
Primele întrebări ce țin de biopolitica actuală s-au pus cu Nietzsche. Acesta a lansat maxima „a trăi conform vieții”(Dincolo de bine și rău, 1876). El scria că „viața înseamnă a fi crud și nemilos contra a tot ceea ce devine slab și vechi în noi, și nu numai în noi”, dar amintea porunca lui Moise: „să nu ucizi!” (Știința veselă, 1882). În Despre genealogia moralei (1887), Nietzsche lansa tema „valorii” sau „nonvalorii” vieții indivizilor.
Astăzi este clar că lectura din Eugen Dühring (Valoarea vieții, 1865) l-a făcut pe Nietzsche sensibil la aspecte „biologico-fiziologice”. Într-un asemenea context, el a ajuns la teza „viața este un accident” (Sämtliche Werke, Kritische Ausgabe, Band 14, p.82) și a privit ființa umană din punctul de vedere al „accidentalității” ei.
România Durabilă și EM360 organizează loc luni, 15 iunie 2020, ora 11.00, webinarul „Economistul în Noua Economie” Evenimentul este dedicat aniversarii a 30 de ani de la apariția Revistei Economistul pe piața românească.
Vă așteptăm alături de invitatul special
al webinarului, domnul Constantin Boștină, Director General al Revistei
Economistul și Președinte ASPES, la o dezbatere despre:
• Modelul Economic Românesc
și Noua Economie
• Adaptarea businessului la
noua economie
• Analiza impactului
economic al pandemiei covid-19 asupra mediului de afaceri
• Condiții de repornire și
reconstrucție a economiei reale
• Măsuri guvernamentale de
suport a afacerilor și de finanțare a redresării economice
• Adaptarea producției la
noile condiții și cerințe de piață
• Priorități în relansarea
economică
• Investiții și
reconstrucție în timp de criză
Economistul, cel mai longeviv brand de presă economică românească, a adus de-a lungul timpului în atenția cititorilor cele mai relevante subiecte economice naționale și internaționale, influențând prin analize, sinteze și modelele autentice prezentate, dezvoltarea mentalității mediului de afaceri românesc. „Modelul Economic Romanesc în Uniunea Europeană. România – orizont 2040”, un demers al ASPES conturează direcții prioritare de dezvoltare în Noua Economie prin analizele și gândirile cuprinzătoare cu privire la oportunitățile de dezvoltate economică și socială pe termen lung în Noua Economie post criza covid-19.
Pozitionare: „ECONOMISTUL în Noua
economie” implică acceptarea unei noi realități, dar și optimism, entuziasm și
curiozitate. Este un demers care invită la construcție, acțiune, vitalitate –
lucruri de care avem mare nevoie într-o energie de muncă precum cea a unui
lockdown. În același timp, oferă flexibilitate suficient de largă pentru a
atinge diverse teme în ediția aniversară.
Companiile Tremend – cu experiență în servicii de software engineering
și consultanță și certSIGN – principalul producător și dezvoltator de soluții criptografice
și servicii de încredere din România au încheiat un parteneriat strategic „pentru
digitalizarea interacțiunii dintre clienți și companii prin integrarea în
platforma de digital onboarding TORP a fluxului de identificare și a semnăturii
electronice calificate la distanță”. Parteneriatul „propune un ecosistem care rezolvă și asigură conformitatea
cu legislația națională și europeană în ceea ce privește identificarea
electronică și serviciile de încredere. Totodată, contribuie major la
digitalizarea completă a tuturor proceselor dintr-o companie prin eliminarea
metodelor convenționale de identificare, autentificare și semnare a
documentelor. Astfel, nu mai este necesară deplasarea în spațiile fizice
ale furnizorului pentru încheierea de contracte, aprobarea unor proceduri
interne, a cererilor de concediu sau pentru solicitarea altor produse ori
servicii digitale. Întregul flux este în conformitate cu Regulamentul eIDAS,
ceea ce înseamnă că respectă reglementarea Uniunii Europene referitoare la
identificare electronică şi servicii de încredere pentru tranzacţii electronice”.
Realizând
parteneriatul, Ștefan Pătra, Vice President Financial Services, Tremend
Software Consulting, subliniază: „Expertiza
extinsă în tehnologie a echipei Tremend, combinată cu maturitatea și siguranța
serviciilor certSIGN, ne întărește rolul de inovator în transformarea digitală,
atât de necesară oricărui client. Împreună vom oferi companiilor cea mai bună
experiență în digital onboarding, printr-o soluție sigură, modulară și
flexibilă de Customer Experience, care va sprijini organizațiile să atragă
clientul modern, să îl cunoască mai bine, să-i ofere mobilitate, rapiditate și
economie de timp în solicitarea și gestionarea serviciilor și produselor
digitale”.
Ștefan Pătra, Vice President Financial Services, Tremend Software Consulting
Aurel Meiroșu, manager
dezvoltarea afacerii, Business Unit Semnătură electronică, certSIGN, accentuează:
„Digitalizarea este din ce în ce mai
prezentă în toate domeniile, iar adoptarea unei soluții de semnătură
electronică la distanță face tranziția către digital mai facilă cu costuri mai
mici, eficiență crescută și posibilitatea de a semna documente electronice cu
valoare legală oricând, oriunde, de pe orice dispozitiv. Ne bucură
parteneriatul cu Tremend la care, pe lângă o soluție tehnică certificată și
recunoscută la nivel european, certSIGN contribuie cu experiența demonstrată în
digitalizarea proceselor cheie ale unei organizații, precum și cu o echipă de
specialiști pregătită tot timpul să asigure cea mai bună soluție tehnică și
conformitatea acesteia cu cerințele legale”.
Aurel Meiroșu, manager dezvoltarea afacerii, Business Unit Semnătură electronică, certSIGN
TORP este definită
ca „prima soluție din România care a implementat un flux de identificare video
asistată a clientului la distanță – eKYC (Electronic Know Your Customer),
proces auditat și certificat de compania LSTI din Franța în contextul emiterii
certificatelor calificate. În acest fel, este garantată respectarea
reglementărilor naționale şi a legislației europene privind identificarea
electronică și a serviciilor de încredere pentru tranzacțiile electronice. Identificarea
utilizatorului se face prin intermediul unui flux video în timp real, cu
același nivel de securitate tehnică și conformitate legală ca recunoașterea
față în față, în acord cu toate directivele globale: AML5 (Anti-Money
Laundering), GDPR, SCA (Strong Customer Authentication) și Regulamentul eIDAS
910/2014. TORP integrează soluția de semnătură electronică la distanță
Paperless, dezvoltată de CertSIGN. Prin aceasta, utilizatorii identificați
video au acces digital 100% la procesele de afaceri dintr-o organizație.
Paperless este auditată și certificată ca dispozitiv de creare a semnăturilor
electronice calificat, conform Regulamentului eIDAS. În acest fel, se pot realiza
semnături electronice la distanță cu valoare legală fără token și fără
instalarea unor drivere speciale, de pe orice dispozitiv, de oriunde şi
oricând, garantând procesarea și stocarea sigură a datelor şi un grad ridicat
de protecție împotriva atacurilor cibernetice”.
Ramona Jurubiță (foto), Country Managing
Partner KPMG România, a fost realeasă în funcția de președinte al Consiliul
Investitorilor Străini – FIC. Din echipa de conducere mai fac parte
vicepreședinții Eric Stab, președinte & CEO al ENGIE România, director executiv
al ENGIE Europa de Est și Cristian Secoșan, CEO al Siemens România, precum și trezorierul
Daniel Anghel, membru în boardul PwC și Tax and Legal Services Leader.
FIC reafirmă în context că obiectivul
asumat „de a contribui prin activitățile sale la îmbunătățirea mediului de
afaceri prin dialog și consultări publice constante cu autoritățile publice și
cu toți actorii relevanți, rămâne parte centrală a tuturor proiectelor
desfășurate de FIC și a tuturor acțiunilor sale. FIC va continua să susțină și
să promoveze dezvoltarea economică durabilă a României prin investiții, în
special într-o perioadă caracterizată de noi provocări de ordin economic la
nivel global”.
Ramona Jurubiță: „Mulțumesc colegilor
din Comitetul Director al FIC pentru încrederea pe care mi-au acordato. Vom
continua să ne aducem contribuția la construirea unei economii reziliente,
diversificate și cu valoare adăugată ridicată pentru România. Reconfigurarea
investițiilor la nivel global și regional reprezintă o platformă pe baza căreia
FIC poate îndeplini două roluri cruciale pentru a ne asigura că țara noastră
este percepută ca fiind o destinație atractivă investițiilor. În primul rând,
ca investitori deja prezenți în România, suntem foarte buni ambasadori pentru a
contribui la promovarea țării ca fiind o destinație atractivă pentru
investiții. Trebuie să fim conștienți că România este și va continua să fie în
competiție cu țările din jur pentru atragerea acestor investiții și prin
urmare, o abordare proactivă, atât din partea autorităților, cât și a mediului
de afaceri este mai mult decât necesară. În al doilea rând, experiența, dorința
și implicarea noastră în construirea unor relații bazate pe dialog și
transparență cu autoritățile, reprezintă un punct de pornire important pentru a
fi folosit în elaborarea unor politici publice solide ce ar stimula atât
continuarea investițiilor companiilor deja prezente în România, dar și
atragerea potențialelor investiții străine directe în România. Astfel, în
următoarea perioadă, prioritatea FIC va fi înspre rolul investițiilor ca sursă
importantă pentru o relansare economică sustenabilă, punând în același timp în
balanță și nevoile de finanțare ale României pe termen scurt și mediu”.
Euler Hermes și Allianz prezintă evoluția riscului de țară la nivelul anului 2020 pentru 102 țări. În cuprinsul analizei, Mihai Chipirliu (foto), CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România, subliniază: „În prezent,România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri față de anul 2015. Privind retrospectiv la acel moment, România ar fi ocupat ultima poziție a clasamentului, respectiv locul 51 al primei secțiuni, loc ocupat acum de Ucraina. Protestele de stradă din 2017-2018, instabilitatea politică din ultimii ani și aria largă a factorilor incluși în calcularea indicatorilor, dar și tendința de deteriorare a acestora, au contribuit la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tentă politică și socială. În contextual pandemiei actuale, clasamentul poate suferi schimbări majore. Totul depinde de felul în care va răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile încercări generate de actuala criză”.
Euler Hermes și Allianz prezintă evoluția riscului de țară pentru anul 2020, pentru 102 țări
Despre Indicatorul de Risc Social (IRS)
În fiecare
trimestru, Euler Hermes evaluează evoluția riscului de țară. Pentru a avea o
viziune mai precisă și completă, liderul mondial în domeniul asigurărilor de
credit a adăugat anul acesta riscuri de mediu, societate și guvernanță (ESG) la
analizele sale. Această decizie are sens în contextul de astăzi, deoarece pandemia
Covid-19 are un impact negativ major asupra economiilor din întreaga lume.
Îngrijorările de redresare cresc și sugerează o posibilă reapariție a riscului
social în multe țări.
În acest context, Euler Hermes și Allianz a creat Indicatorul de Risc Social (IRS). Acest indicator identifică ce țări sunt mai vulnerabile la riscurile sociale sistemice (incluzând nemulțumirea socială și proteste anti-guvernamentale), care pot schimba strategiile și elaborarea politicilor unei țări, precum pot influența si deciziile de afaceri si investiții. IRS măsoară punctele forte și punctele slabe cât și percepțiile asupra mediului politic, instituțional și social clasificând țările pe o scară de la 0 (cel mai mare risc ) la 100 (cel mai mic risc ). Întrucât pandemia Covid-19 a împins economia mondială în cea mai adâncă recesiune de la al doilea război mondial, am identificat care țări ar avea cel mai mare grad de risc de escaladare al nemulțumirii sociale.
Clasamentul IRS 2020
Danemarca, Finlanda și Suedia sunt primele trei țări în clasmentul IRS 2020 și prezintă cele mai mici niveluri de risc social. Germania se află pe locul 5, iar Franța pe locul 9. România se află la mijlocul clasamentului, pe poziția 55, scăzând cu patru locuri din 2015. Nigeria, Venezuela și Angola sunt cele mai expuse riscului de tulburări sociale. Venezuela și Angola au cunoscut, de asemenea, unele dintre cele mai mari deteriorări din ultimii cinci ani.
Economiile avansate
sunt, în general, mai puțin vulnerabile la tulburările sociale decât piețele
emergente, cu Grecia (rangul 35) și Italia (30) pe locurile cele mai scăzute în
rândul tuturor economiilor avansate. Slovenia (rangul 15), Estonia (17) și
Qatar (21) sunt piețe emergente cel mai bine clasate.
Dacă privim în funcție de regiuni pentru a analiza piețele emergente, economiile din Europa Emergentă sunt plasate cel mai bine cam în mijlocul clasamentului , în timp ce Africa și America Latină prezintă cel mai mare risc de tulburări sociale în viitorul apropiat.
Noi dimensiuni ale Riscului Social
Riscurile sociale și politice erau deja în creștere într-un număr de țări și regiuni cu ceva timp înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19. În anumite cazuri, acest lucru nu era surprinzător. În Venezuela, spre exemplu, gestionarea politică și economică defectuoasă pe termen lung degenerase în proteste anti-guvernamentale de masă de ani de zile. Iran experimentase de asemenea proteste anti-regim. Iar în Argentina, o criză clasică pentru o țară emergentă (EM) a condus rapid la o accelerare dureroasă a dezechilibrelor macroeconomice, agravând deja dificilul context social. Cu toate acestea, valul puternic și de durată al demonstrațiilor anti-guvernamentale din Hong Kong, Liban și de-a lungul Americii Latine (mai ales în Ecuador, Chile, Bolivia și Columbia) în a doua parte a lui 2019 a fost rapid și neașteptat. În special intensitatea tulburărilor din țări emergente cu un nivel ridicat al veniturilor precum Chile și Hong Kong a surprins piețele. Mai mult, protestele anti-guvernamentale par să fi crescut ca intensitate în țările avansate. În special mișcarea Vestelor Galbene orientată împotriva austerității fiscale în Franța și începută spre sfârșitul anului 2018 a atras multă atenție și a generat copii și în multe alte țări. Per ansamblu, aceasta demonstrează că nu doar nivelul general de dezvoltare economică a unei țări dar și distribuția veniturilor, schimbarile în nivelul de protecție socială, cât și percepțiile subiective asupra guvernelor și instituțiilor locale joacă un rol în legatură cu riscul social. Mare parte din mișcările de protest au continuat la începutul anului 2020 până la apariția pandemiei de Covid-19, ce au rezultat în special în măsuri stricte de izolare care în mare parte au pus capăt protestelor. Dar, pe măsură ce a început etapa a doua a crizei Covid-19 – deschiderea graduală a economiilor naționale- există o probabilitate semnificativă ca protestele atât din țările emergente (EM) cât și în țările avansate (AE) să apară din nou. Mai mult, nemulțumirile și tulburările sociale ar putea să se agraveze și ar putea de asemenea să se răspândească spre alte țări care de altfel au fost caracterizate de un calm politic în ultimii ani, ca rezultat al impactului crizei Covid-19. Persoane care în prima fază a crizei au acordat guvernelor un vot de încredere (în instituirea carantinei totale sau partiale pentru a încetini curba infectărilor) ar putea acum deveni nesatisfăcuți de răspunsul autorităților sau de ritmul ieșirii din izolare pe măsură ce dificultățile economice cresc. O stare generală slabă a sistemului de sănătate, creșterea șomajului și a sărăciei, creșterea prețurilor (mai ales pentru produsele alimentare) ca și un răspuns guvernamental anemic în fața crizei datorat unor greșeli de administrare sau de lipsa resurselor fiscale ar putea să se adauge la riscurile sociale deja existente.
În cursul lunii mai
au avut deja loc proteste și demonstrații în diverse țări împotriva
răspunsurilor date de guverne față de pandemie, aceste proteste atrăgând de
asemenea opoziția celor care consideră măsurile de carantină ca fiind
justificate. Pentru moment, aceste proteste par în mare parte să reprezinte
„zgomot social” mai degrabă decât frământări sociale severe. Totuși, nu poate
fi ignorată posibilitatea ca acest zgomot să se dezvolte în proteste mai serioase
și mai de durată sau să apară în țări caracterizate de calm până acum.
În acest studiu vom
identifica acele țări care sunt cele mai vulnerabile la mișcări sociale
sistemice ca urmare a pandemiei de Covid-19 pentru următoarele aproximativ 18
luni.
Analiza se va
concentra pe cele 102 țări selectate, incluzând toate țările avansate și cele
mai mari țări emergente. Am calculat de asemenea Indicatorul de Risc Social
înapoi până în anul 2015 pentru a analiza modificarea pentru ultimii cinci ani
pe fiecare țară și identificat potențialul de creștere a nemulțumirilor sociale
ce ar putea atrage proteste chiar și în țări mai dezvoltate.
Pentru detalii referitoare la metodologia Indicatorului de Risc Social, observați tabelul 1.
Tabelul 1: Indicatori și metodologia Indicatorului de
Risc Social Allianz (IRS)
Folosim doisprezece indicatori pentru IRS, care sunt ușor disponibili pentru majoritatea țărilor: 1. Tendința de creștere a PIB-ului în termeni reali pe cap de locuitor: comparăm creșterea medie anuală din ultimii trei ani cu creșterea medie anterioară acelei perioade începând din anul 2000. Această abordare reflectă faptul că potențialul de tulburări sociale poate crește și în pietele emergente cu venituri mari (cum ar fi Chile sau din grupul CCG al țărilor din Golf) și în pietele cu economii avansate în cazul în care nivelul de bunăstare economică (relativ ridicat) se deteriorează sau este perceput ca deteriorându-se. 2. Gradul de participare a forței de muncă: cu cât ponderea forței de muncă este mai mare în randul populației apte de muncă, cu atât este mai mic potențialul de nemulțumire. Acest indicator este mai relevant decât rata șomajului, care se măsoară foarte diferit de la țară la țară. 3. Inegalitate de venit măsurată de indicele GINI. 4. Nivelul cheltuielilor publice pentru educație, sănătate și protecție socială, care reflectă importanța politicilor și rețelelor sociale într-o țară. 5. Stabilitatea politică și absența / prezența violenței se reflectă împreună cu 6. Eficiența guvernului și 7. Percepția corupției care arată cât de eficient este perceput un guvern în îndeplinirea sarcinilor sale. 8. Încrederea în guvern indică ponderea oamenilor care au încredere în guvernul lor național. 9. Locurile de muncă vulnerabile sunt formate din lucrători pe cont propriu și din lucrători caznici care au mai puține șanse de a beneficia de asigurări sociale și de alte forme de protecție socială. 10. Importurile de bunuri ca procent din PIB se reflectă împreună cu 11. Deprecierea monedei – efect al inflației importate, în special pentru produsele alimentare, ceea ce este un declanșator tipic pentru nemulțumirea socială. 12. Veniturile fiscale ca % din PIB surprind capacitatea unui guvern de a răspunde cu stimulent fiscal la crize.
Metodologie
Pentru ca datele să fie comparabile pentru toti indicatorii, fiecare dintre ei a fost redimensionat de la 0 la 100, cu 0 reprezentând cel mai mare risc și 100 cel mai mic. Apoi indicatorul a fost calculat ca media sub-indicatorilor, si acestia variind între 0 și 100.
Economiile
avansate: Riscul social sistemic rămâne scăzut
Toate piețele cu economii avansate sunt clasate printre cele mai bune 35 din cele 102 economii selectate în analiza noastră (a se vedea Figura 1 pentru scorurile și clasamentele generale). Danemarca conduce grupul cu un scor IRS de 82,5 din maxim 100, urmată de vecinii nordici, Finlanda și Suedia. Germania este pe locul cinci (cu un IRS de 76,5) și Franța a noua (74,2). Cea din urmă ar putea surprinde pe unii cititori în contextul mișcării Vestelor Galbene din perioada 2018-2019. Dar, în timp ce aceste proteste par a fi acoperite în analiza noastră de sub-indicatorul „Încredere în guvern”, pentru care Franța punctează doar 45.9, ele nu par să fi schimbat semnificativ direcția strategica sau deciziile de investiții ale companiilor pe teritoriul țarii. În general, riscul social sistemic continuă să fie scăzut în Franța, conform evaluării noastre, deoarece majoritatea subindicatorilor IRS au rămas robuști sau chiar s-au îmbunătățit în ultimii cinci ani.
La polul opus al
grupului de piețe cu economii avansate, Grecia este plasată pe locul 35,
prezentând astfel cea mai mare vulnerabilitate la tulburările sociale în rândul
piețelor cu economii avansate. Cu toate acestea, scorul său IRS de 61,4
reflectă o îmbunătățire de +6,2 puncte față de acum cinci ani, când țara se
afla încă în toiul crizei datoriei suverane, care a provocat o mare nemulțumire
socială la acea vreme. În mod similar, IRS-ul Italiei, unde nemulțumirea
publică a predominat de asemenea la
apogeul crizei zonei euro, s-a îmbunătățit cu +2,0 puncte ajungâd la 63,9 în
prezent, situând țara pe locul 30. În ambele țări, îmbunătățirea s-a datorat în
parte creșterii mai pronuntate a PIB-ului real pe cap de locuitor din ultimii
trei ani și condițiilor de muncă mai bune. Întrucât acești factori se vor
deteriora în urma Covid-19, IRS pentru ambele state este posibil să scadă
oarecum în anul următor, dar nu ar trebui să scadă sub nivelurile din 2015,
deoarece stimulentele fiscale locale și ale Uniunii Europene ar trebui să
diminueze efectele adverse asupra economiilor .
Statele Unite se află pe locul 23 cu un IRS de 66,4. Evaluarea noastră relevă unele puncte slabe ale participării forței de muncă (62% din populația activa), inegalitatea veniturilor, cheltuielile sociale publice și încrederea în guvern. Prin contrast, țara are rezultate bune în ceea ce privește stabilitatea politică, eficacitatea guvernului, percepția asupra corupției, creșterea PIB pe cap de locuitor și ponderea scăzută a importurilor de mărfuri în PIB (15%), ceea ce împreună cu o monedă puternică asigură un risc scăzut de inflație importată.
„Odată cu măsurile de izolare, mișcările sociale s-au diminuat, în ciuda faptului că am observat „zgomot social” în mai multe țări. Dar, în opinia noastră, epidemia Covid-19 a sporit inegalitatea socială. Impactul financiar este negativ pentru multe gospodării și întreprinderi din întreaga lume, ceea ce ar putea duce la un nou val de nemulțumire socială. Prin urmare, ne putem teme de o consolidare semnificativă a riscului social în multe țări în acest an.”, analizează Ana Boata, Head of Macroeconomic Research Euler Hermes
Piețele emergente: disparitate regională a riscului social
După cum ne-am fi așteptat, piețele emergente sunt, în general, mai vulnerabile la tulburările sociale sistemice decât economiile avansate. Cu toate acestea, există unele țări din Europa de Est și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), unde riscul este comparativ mai scăzut față de media statelor cu economii avansate. În ceea ce privește pietele emergente, există o mare disparitate regională de risc social sistemic, așa cum este prezentat în detaliu mai jos.
Europa emergentă
Pe plan regional,
riscul social este în general relativ scăzut în Europa emergentă. 12 din 18
țări din eșantionul nostru au un IRS peste 50, iar nouă dintre ele sunt chiar
peste 60, plasându-le la niveluri similare
cu multe piețe cu economii avansate. Aceste nouă țări sunt toate state
membre UE (Slovenia, Estonia, Cehia, Croația, Slovacia, Polonia, Lituania,
Letonia, Ungaria), ceea ce reflectă faptul că aderarea la UE necesită o
îmbunătățire substanțială a cadrelor politice și instituționale. Cu toate
acestea, evaluarea noastră indică și faptul că Ungaria și Polonia au cunoscut o
ușoară creștere a riscului social în ultimii cinci ani. Acest lucru confirmă
faptul că instituțiile democratice au fost cumva slăbite în aceste două țări în
ultimul deceniu, existând de asemenea și proteste publice împotriva acestor
evoluții. Totuși, deși sunt vizibile, aceste proteste nu sunt susținute de
majoritatea populației și astfel, este puțin probabil să aibă un impact
semnificativ pe termen mediu.
O țară UE, România, are un IRS ușor sub 50, împreună cu Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Kazahstan și Rusia. Țara cea mai vulnerabilă la tulburările sociale din regiune este Turcia, cu un IRS de doar 38,8 și pozitia 87 în 2020, prezentând o deteriorare accentuată cu -5,2 puncte din 2015 și indicând acum o distanță clară de restul regiunii. Factorii cei mai slabi care contribuie la IRS-ul Turciei sunt deprecierea valutară continuă, care crește costurile bunurilor de consum importate, o participare scăzută a forței de muncă (53% din populația activă), instabilitatea politică și inegalitatea veniturilor.
Revenind la
România, poziționarea în a doua parte a clasamentului – chiar dacă la începutul
secțiunii – nu este măgulitoare. Într-adevar, dacă am fi privit retrospectiv, la
momentul 2015 ar fi prins ultima poziție – locul 51 al primei secțiuni – loc
ocupat acum de Ucraina.
Desigur, ultima
observație ridică anumite semne de întrebare având în vedere conflictul armat
de uzură în care a fost angrenată țara vecină cu Rusia și care este încă destul
de departe de a se fi încheiat. De asemenea, vecinătatea în clasament doar cu
țări din afara Uniunii, fie din Europa fie din Asia poate fi discutabilă. Cu
toate acestea, la o analiză mai atentă remarcăm aria largă a factorilor incluși
în calcularea indicatorilor și mai ales tendința de deteriorare a multora
dintre aceștia (cu notabila excepție a creșterii PIB/cap de locuitor față de o
serie de descreșteri la nivelul indicatorilor macroeconomici).
Protestele de
stradă frecvente din anii 2017-2018 culminând cu momentul 10 august cât și
motivele din spatele lor dar și relativa instabilitate politică din ultimii ani
au contribuit și aceștia la atribuirea unor calificative defavorabile pentru
factorii cu tentă mai mult politică și socială din mijlocul tabelului 1.
În contextul
pandemiei Covid-19, clasamentul poate totuși suferi schimbări abrupte dacă
nemulțumirile sociale se vor manifesta cu intensități foarte diferite între
țări sau dacă vor apărea noi evenimente cu impact major. Felul în care va
răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile
încercări generate de actuala criză va influența semnificativ locul în
clasament pentru anii care vor urma.
„În prezent, România se poziționează în a doua parte a clasamentului, pe poziția 55, înregistrând o scădere de patru locuri față de anul 2015.Privind retrospectiv la acel moment, România ar fi ocupat ultima poziție a clasamentului, respectiv locul 51 al primei secțiuni, loc ocupat acum de Ucraina. Protestele de stradă din 2017-2018, instabilitatea politică din ultimii ani și aria largă a factorilor incluși în calcularea indicatorilor, dar și tendința de deteriorare a acestora, au contribuit la atribuirea unor calificative defavorabile pentru factorii cu tentă politică și socială. În contextual pandemiei actuale, clasamentul poate suferi schimbări majore. Totul depinde de felul în care va răspunde atât economia locală cât și societatea în ansamblul ei la noile încercări generate de actuala criză”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Head of Risk Analysis Euler Hermes România.
Asia emergentă
În regiunea Asia
Emergentă, există șapte țări cu o populație relativ numeroasă din cele 14 din
eșantionul nostru care au un IRS cu mult sub 50, ceea ce sugerează o
vulnerabilitate semnificativă la tulburările sociale sistemice în viitor.
Aceste șapte țări care au în comun condiții de angajare și de venituri în
general defavorabile, precum și percepții slabe asupra instituțiilor publice
sunt (de la cea cu nivelul cel mai redus până la cel mai ridicat de risc)
Filipine, Vietnam, Bangladesh, India, Indonezia, Sri Lanka și Pakistan. De
asemenea, ultimele două au înregistrat o deteriorare accentuată a IRS în
ultimii cinci ani.
China și Thailanda au un punctaj ceva mai bun, dar IRS-urile lor de puțin sub 50 combinat cu cheltuieli relativ reduse pentru sănătate și dependența de turism în cazul Thailandei, sugerează o anumită vulnerabilitate la tulburările sociale în urma Covid-19. Cei patru tigri asiatici (Hong Kong, Singapore, Coreea de Sud, Taiwan), toate find țări cu venituri mari, au un IRS relativ bun, beneficiind de cadre instituționale destul de puternice și condiții de angajare favorabile. Cu toate acestea, Hong Kong a avut o deteriorare a IRS-ului său cu -1,4 puncte ajungând la 53,6 în 2020, care reflectă aproape în totalitate scăderea sub-indicatorului „Încredere în guvern” – doar 27% dintre oameni au avut încredere în guvernul lor național în 2019, procent ce a scăzut de la 51% în anul precedent – reflectând astfel demonstrațiile anti-guvernamentale de durată de anul trecut din Hong Kong. Tulburările sociale au reînceput deja, cu sute de persoane demonstrând pentru a-și exprima nemulțumirea față de planurile Chinei continentale de a aplica prevederile de securitate națională în Hong Kong fără a fi nevoie de aprobarea autorităților locale. O modificare legislativă similară a fost propusă în mai 2003, contextul epidemiei SARS de atunci neîmpiedicand 500.000 de oameni să iasă în stradă în semn de protest.
Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu însuși prezintă o disparitate considerabilă de risc social sistemic. Riscul social este foarte ridicat în Iran și Liban – scorurile foarte scazute de IRS pentru ambele tari fiind în conformitate cu protestele de masă de anul trecut – și ridicate în Iordania și Bahrain. În schimb, indicatorul nostru IRS indică un risc relativ mai scăzut de tulburări sociale sistemice în celelalte state membre CCG.
Africa
În Africa, aproape
toate cele 17 țări selectate în eșantionul nostru au o notă slabă pentru IRS,
Mauritius (rangul 52) fiind singura țară cu un scor usor peste 50.
America Latină
În America Latină,
riscul social sistemic este de asemenea ridicat în întreaga regiune. Doar
Uruguay, Costa Rica și Trinidad și Tobago din eșantionul nostru regional de 18
țări au un scor peste 50. Mai mult, riscul social a crescut în ultimii cinci
ani în majoritatea țărilor. Deprecierea accentuată a monedei care crește prețul
importurilor este o slăbiciune esențială în timpul crizelor pentru țările din regiune care au un
regim de schimb flexibil. Venezuela are cel mai slab IRS (24,7, -8,1
puncte în ultimii cinci ani) din regiune
și este penultima din 102 țări. De asemenea, Mexic (IRS 32,9; locul 96) și
Brazilia (IRS 36,5; locul 94) au scoruri foarte mici – cele mai importante
puncte slabe sunt inegalitatea accentuată a veniturilor, deprecierea monedei,
cheltuielile sociale publice scăzute sau ineficiente și o încredere în general
scăzută în guvern și în capacitatea sa de a-și indeplini sarcinile. Răspunsurile
discutabile ale politicilor guvernamentale din aceste două țări la pandemia
COVID-19, cu un număr tot mai mare de noi infecții vor intensifica nemulțumirea
socială și tensiunile în viitorul apropiat. În general, în ceea ce privește
criza Covid-19, multe țări par să fi fost prost pregătite. Acest lucru combinat
cu riscul social general sistemic din America Latină sugerează că ar trebui să
ne așteptăm la mai multe proteste publice în regiune în următoarele 18 luni.
Figura 1 : Indicatorul de Risc Social pentru 102 de țări selectate
Lista de urmărit pentru tensiuni sociale în 2020-2021
Analiza noastră sugerează că lista statelor cele mai vulnerabile la risc social sistemic în viitorul apropiat cuprinde acele țări care au deja un IRS sub 50 și în scădere în ultimii cinci ani. În figura 2, acestea se găsesc în colțul din stânga jos al graficului. Grupul este dominat de 11 țări din America Latină și mai include trei din Africa și cate două din Asia emergentă, Europa emergentă și Orientul Mijlociu. Colțul din dreapta jos al figurii 2 arată acele țări cu un IRS slab, dar fără deteriorare în ultimii ani. Acest grup este format din 13 țări africane, completate de șapte din Asia Emergentă, câte patru din America Latină și Europa Emergentă și una din Orientul Mijlociu. Țările din jumătatea superioară a figurii 2 prezintă un risc social sistemic în general mai scăzut. Cu toate acestea, țările la graniță ar trebui să fie și ele monitorizate îndeaproape, mai ales dacă IRS a scăzut în ultimii ani (de exemplu Hong Kong, Trinidad și Tobago, Costa Rica și Arabia Saudită).
Figura 2: Indicatorul de Risc Social versus schimbarea sa în ultimii 5 ani pentru 102 țări selectate – Economii avansate, Asia emergentă, Europa emergentă, Orientul Mijlociu, Africa, America Latină
Surse: Statistici naționale, FMI , Banca Mondială, ILO, OECD, IHS Markit, Wellcome Trust Global Monitor, RAND Corporation, Allianz Research
Figura 3: Lista de urmărire a tensiunilor sociale potențiale din 2020-2021
***
Previzionarea
riscurilor comerciale și de neplată de astăzi înseamnă protejarea trezoreriei
de mâine.
Euler Hermes este
liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un
specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o
experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii
de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de
supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a
marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea
cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de
angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din
partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri
consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în
valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai
multe informații: eulerhermes.com
Notă de avertizare
privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest
document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de
viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și
ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute
și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi
substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă.
Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i)
modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind
competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale
ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special
volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii)
frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate,
incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru
acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și
morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea
bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii,
(viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix)
modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor
fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și
măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea,
în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre
acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi
mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor
acestora.
Institutul Francez din România îşi reia treptat activitățile în toată
ţara, respectând toate reglementările în vigoare.
Cinema în aer liber – curtea clădirii istorice a Institutului Francez din Bucureşti, Bulevardul Dacia 77, de sâmbăta, 13 iunie, după ora 21:00 (publicul încurajat să vină începând cu ora 20:00), câte un film în fiecare seară, primul, „Les parapluies de Cherbourg”, de Jacques Demy, cu Catherine Deneuve, Palme d’Or, Cannes 1964; programul săptămânal și biletele disponibile pe Eventbook, în caz de vreme nefavorabilă, proiecția se reprogramează în altă seară.
Terasa „Le Bistrot Social” – cu un meniu special
„cinema”.
Mediatecile – din 15 iunie, împrumut şi restituire de documente prin serviciul biblio drive din toate mediatecile Institutului Francez la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara:
1.Căutaţi documentele pe care doriţi să le împrumutaţi în catalogul online, www.carthame.ro.
3. Mergeţi să vă recuperaţi documentele sau să le restituiţi pe cele împrumutate prin biblio drive la intrarea Institutului Francez, pe baza permisului de mediatecă. Angajaţii mediatecilor sunt bucuroşi să-şi regăsească cititorii, chiar dacă zâmbetul lor riscă să nu fie vizibil în spatele măştii; pentru moment, deschis de luni până joi, orele 10.00-13.00, 14.00-18.00; este obligatorie purtarea măștii atunci când mergeți să restituiți sau să împrumutați documente; din motive de securitate, documentele restituite sunt păstrate într-un spațiu de depozitare timp de 10 zile înainte de a fi împrumutate din nou, pentru a preveni o posibilă contaminare; (re)înscrierile posibile începând cu 15 iunie, plata exclusiv prin virament bancar; sunați sau scrieți la mediateca respectivă pentru a obține coordonatele bancare.
Ziua
Întreprinzătorilor – 11 iunie – a fost marcată de Consiliul
Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR)
printr-un eveniment online cu tema „Măsurile
pentru relansarea economică a României”. Participanții au avansat o serie de
idei privind oportunitățile de finanțare, capitalul de lucru și granturile,
ajutorul necesar unor domenii precum educație, sănătate etc.
Florin Jianu, președintele
CNIPMMR: „Noi, CNIPMMR, am avut 2 opțiuni, aceea de a sta pe margine și de a
critica și aceea de a ne implica. Am ales cea de-a doua opțiune, am ales
implicarea activă, în toată această perioadă, în aproape toate măsurile pe care
Guvernul României le-a pus in aplicare. Sper că am adus valoare adăugată
acestor măsuri. Sigur că, acum sunt cu totul alte provocări, avem nevoie de
măsuri imediate pentru IMM-uri, să ajute
mediul antreprenorial din România să iasă din criză și să-și revină cel puțin la
nivelul economic dinainte de criză. Noi am structurat o serie de măsuri, pe
care le-am discutat la nivel guvernamental și la nivelul administrației
prezidențiale, măsuri care vizează educația extrem de necesară, transformarea digitală a IMM-urilor, reconversia profesională a multor oameni în această
perioadă, crearea și susținerea de noi start up-uri, având în vedere că în
România a existat o scădere dramatică a start up-urilor, noi trebuie să reimpulsionăm apetitul pentru
crearea de start up-uri. Considerăm că punctul forte pe care România trebuie
să-l aibă e acela al investițiilor în parteneriate de tip public privat, în
această perioadă extrem de necesar e rolul fiecăruia în această ecuație,
economia României suntem toți împreună și numai împreună putem să reușim”.
Mesajul președintelui Klaus
Iohannis: „Vă felicit pentru celebrarea Zilei
întreprinzătorilor din România, chiar și în aceste condiții mai puțin
obișnuite. Felicitări și Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici
și Mijlocii din România pentru mobilizare, pentru organizare și, mai ales,
pentru consecvență în promovarea antreprenoriatului românesc. (…) avem nevoie
să pregătim cu maximă seriozitate cele mai adecvate proiecte, care să-și
multiplice efectele în dezvoltarea pe termen lung a României. Un nou model
economic pentru țara noastră înseamnă accelerarea digitalizării, securitate
energetică, investiții în infrastructură și dezvoltarea de competențe relevante
pentru piața muncii. Acestea sunt doar câteva dintre direcțiile de dezvoltare
pentru care Guvernul acordă o importanță sporită contribuției mediului de
afaceri”.
Ludovic Orban, prim-ministru
al Guvernului României: „Obiectivul
nostru e ca în următorii doi ani să dăm drumul la aproape toate proiectele de
care are nevoie România, pentru a-și asigura suportul indispensabil pentru
dezvoltarea economică. Obiectivul meu e ca, în maxim 5 ani, România să
depășească Produsul Intern Brut pe cap de locuitor mediu la nivel european și,
evident, venitul mediu pe care-l înregistrează cetățenii la nivel european.
Acest lucru se va baza pe piloni foarte solizi”.
Cosmin
Marinescu, consilier prezidențial: „Avem convingerea că toate
aspectele cu privire la inovație și tehnologie preocupă acum poate mai mult
decât oricând IMM-urile și businessurile din economie. Proiectul Romania Tech
Nation pe care l-ați menționat a fost lansat în octombrie anul trecut și credem
că este unul dintre cele mai aplicate proiecte promovate de Președintele
României. Va asigur că Administrația Prezidentiala va susține în continuare
acest demers al mediului privat. Merită să invocăm câteva proiecte sau direcții
de dezvoltare în legătură cu Romania Tech Nation. La doar câteva luni de la
debutul proiectului, erau deja lansate
două apeluri de proiecte pentru dezvoltarea de competențe digitale ale
salariaților în valoare de 30 milioane de euro. Acum sunt disponibile alte 20
de mil de euro pentru finanțarea de
scheme antreprenoriale inovatoare ale studenților, iar ca sprijin pentru
relansarea economiei în perioada următoare, vor fi acordate în continuare
granturi în valoare de peste 200 de milioane de euro pentru digitalizarea
companiilor, educație digitală, susținerea antreprenoriatului inovativ la
nivelul studenților. (…) În opinia noastră, România Tech Nation poate reprezenta
cel mai propice cadru de încurajare, de promovare și de sensibilizare al interesului pentru o românie cu adevărat
digitală. În această privința, Administrația Prezidențială și Guvernul vor
lucra îndeaproape cu sectorul privat pentru a accelera schimbările către
România digitală. Puteți să contați pe noi în continuare și vom fi factor activ
in desfășurarea acestui proiect”.
Sergiu Manea, CEO BCR: „Am
descoperit că tehnologia datelor înseamnă siguranță, înseamnă conveniență, că
reziliența manufacturior e dată de procese industriale robotizate și adaptive.
Așadar este necesară coagularea în parteneriat public privat a actorilor cheie
în 3 direcții, ecosistemul de educație, ecosistemul antreprenorial și
bineînțeles politicile publice. E de fapt
sumarul celor trei piloni menționați odată cu lansarea programului Romania Tech
Nation. România Tech Nation trebui să fie un impuls de transformare și
conturarea unei agende publice în acord cu prioritățile României în contextul
global accelerat în ultimele 3 luni. Sunt absolut convins ca uitându-ne cu un
ochi măcar la viitor și încorporând modul nostru de a gândi viitorul în
măsurile pe care le luam azi vom ieși mai întăriți, mai flexibili, mai
competitivi, și mai plini de succes. Noi, sistemul financiar bancar, suntem
parte din această soluție și ne dorim acest succes”.
François Coste, CEO Groupama Asigurări: „Este
momentul să construim și să reconstruim împreună, iar a fi lângă IMM-uri este
important, mai ales în această perioadă. La Groupama, asigurăm continuitatea și
avem o abordare care implică cunoașterea nevoilor reale ale clienților noștri,
cele peste 90.000 de companii. Vom continua să lansăm produse și servicii
relevante, inovatoare si la un preț corect.
Am făcut-o deja cu asigurările de viață, de sănătate și de călătorie, cu
asigurarea pentru secetă în cazul fermierilor și vom continua cu soluții reale
și cu o abordare segmentată pentru industrii precum transport, HoReCa,
producție, astfel încât să putem veni în întâmpinarea nevoilor specifice ale
clienților noștri și să le asigurăm continuitatea”.
Parteneriatul în
activități de protecție a mediului și conservare a biodiversității dintre Universitatea
de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV, foto) și compania Brother, unul dintre cei mai
mari furnizori de soluții pentru mediul de afaceri, continuă și în acest an
universitar. Parteneriatul a fost inițiat anul trecut la nivelul programelor de
master din domeniul ingineriei mediului de la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului
(FIFIM). În cadrul parteneriatului, Brother va acorda o bursă de susținere
pentru cea mai aplicată lucrare de disertație de la programul de master
de Ingineria și protecția mediului în spațiul rural sau de la programul de
Geomatică pentru ingineria mediului.
Înscrierea
lucrărilor se face în aceeași perioadă cu depunerea lucrărilor de disertație,
15-17 iunie 2020, pe baza formularului dedicat, care se va depune online la
FIFIM, însoțit de CV-ul candidatului și de lucrarea de disertație; termenul
limită este același cu termenul de înscriere la susținerea lucrării de
disertație. Criteriile de evaluare au în vedere o serie de punctaje care se
bazează pe evaluarea câtorva aspecte concrete: conținutul și calitatea lucrării
de disertație și aplicabilitatea ei în domeniul protecției mediului – până la 4
puncte, elementele de originalitate și inovație – până la 2 puncte, calitatea
prezentării lucrării – 2 puncte, implicarea în activități axate pe protecția
mediului dovedite prin CV – 2 puncte. Evaluarea se va face de către membrii
comisiilor de examinare în cadrul sesiunii de susținere a lucrărilor de
disertație pentru cele două programe de studiu, participând și un reprezentant
al companiei. Valoarea premiului este de 500 de euro, acordat în echivalentul
în lei, alături de diploma de recunoaștere a implicării absolventului în
activitățile de protecție a mediului.
Monica Otlăcan,
Country Manager Brother România, subliniază: „Întotdeauna Brother a fost și
rămâne un producător preocupat de calitatea mediului înconjurător și de
protejarea acestuia, participând activ și încurajând cu fiecare ocazie
utilizatorii sa se implice în protejarea mediului. Începând de la idee și
design, până la etapele de colectare și reciclare, în fiecare stadiu din ciclul
de viață al unui produs avem în vedere impactul asupra mediului. Ne dorim ca și
viitorii specialiști în protecția mediului să urmărească aspectele practice ale
protejării mediului, prin lucrări cu un grad de aplicabilitate avansat – acesta
este motivul pentru care am ales aceste criterii în a oferi premiul celui mai
potrivit absolvent de master al USAMV”.
Brother își
reafirmă misiunea „de a dezvolta soluții, echipamente și tehnologii eficiente
care să permită organizațiilor să își îmbunătățească performanțele și
operabilitatea, simultan cu reducerea costurilor. Reducerea impactului asupra
mediului reprezintă una din temele cheie ale implicării sociale a companiei
Brother, inclusiv în România. Angajamentul
Brother de a susține specialiștii și activitățile de cercetare în domeniul
protecției mediului derulate în cadrul universității se vor concretiza și prin
alte acțiuni corelate din cadrul parteneriatului. La nivel
internațional, Brother colaborează cu diverse organizații și se implică în multiple
acțiuni menite să reducă nivelul de poluare a mediului înconjurător. Iar România nu face excepție, astfel
colaborarea companiei cu USAMVB, începută în 2019, are ca scop un mod practic
de conștientizare asupra riscurilor pe care le prezintă lipsa de atenție a
oamenilor față de mediu, susținând rolul practic al viitorilor specialiști în
protecția mediului înconjurător”.
Facultatea de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului
a USAMV București este unica în
ţară care pregăteşte ingineri prin programul de studii de licenţă Îmbunătăţiri
funciare şi dezvoltare rurală, cu sublinierea că „absolvenții dobândesc
calificări pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, fiind pregătiți pentru a
lucra în următoarele sectoare de activitate/instituții: construcții –
proiectare și execuție, agenții de mediu, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate
Imobiliară, servicii/cadastru, administrația centrală și locală, cercetare și
consultanță, Real Estate & Business”.
Cele două luni de izolare și situația încă fragilă în ceea ce privește pericolul de infectare cu virusul Covid-19 își vor pune amprenta asupra comportamentului de consum al românilor, aceștia fiind tentați să aleagă mai multe activități în aer liber și vacanţe în interiorul ţării, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox și compania de cercetare MKOR Consulting.
Odată cu
ridicarea restricțiilor, proces ce are loc treptat, începând cu 15 mai,
principalele activități pe care românii își doresc să le facă mai des sunt
plimbările în parc (32%), petrecerea vacanţelor în România (26%) și
activitățile sportive în aer liber (25%), urmate de participarea la evenimente
culturale (17%), antrenamente la sala de fitness (15%) și vizite la locurile de
joacă pentru copii (14%).
La polul opus,
principalele activități care vor fi realizate mai rar sunt legate de ieșitul la
masă în mall (53%), călătoriile în străinătate (45%) și mersul la cinematograf
(45%), reiese dintr-un sondaj realizat pe un număr de 600 de respondenţi din
toate județele ţării. Sondajul a fost realizat în perioada 14 – 18 mai, cele
mai multe răspunsuri provenind de la persoane din București – Ilfov (45%),
Prahova (7%), Constanţa (4%), Cluj, Iași, Timiș, Brașov și Galați (cate 3%).
Desi românii
sunt mari consumatori de centre comerciale, 30% dintre respondenţi declarând că
obișnuiau să meargă cel puțin o dată pe săptămână la mall pentru a lua masa, în
timp ce 18% vizitau mallurile cel puțin o dată pe săptămână pentru cumpărături
de articole vestimentare, comportamentul lor se va schimba cel puțin pe termen
scurt, atât pe fondul tendinței de a evita spaţiile aglomerate, cât și ca
urmare a constrângerilor de natură economică. În plus, perioada petrecută în
izolare a crescut ponderea consumatorilor familiarizați cu comerțul online, iar
retailerii din aceasta categorie vor caută să își mențină clienții și cota de
piață.
Achizițiile
de produse electronice și electrocasnice și cele de articole pentru casa și
gradina sunt mai „protejate”, în condițiile în care consumatorii caută să își
upgradeze device-urile pentru a rămâne conectați și a avea opțiuni pentru
petrecerea timpului liber indoor, dar și să își îmbunătățească gradul de
confort din propriile locuințe, în cazul impunerii unor noi restricții de
deplasare.
Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox (foto): „După trei luni de restricții, în care principala temă de discuție pe agenda publică a fost evoluția pandemiei Covid-19 și măsurile de limitare a răspândirii virusului, este normal să existe o reticenţă faţă de comerțul fizic, care presupune contact direct cu persoane necunoscute, din afara cercului restrâns. Cu toate acestea, pe măsură ce oamenii se vor adapta la noua normalitate, situația medicală fiind una controlabilă, suntem convinși că instinctele de a socializa și de a experimenta vor răzbate, oamenii urmând să își reia în cea mai mare parte vechile obiceiuri. Este rezonabil să considerăm că numărul de vizitatori ai centrelor comerciale va scădea, dar ne așteptăm la o creștere a numărului de produse și implicit a bonului mediu de consum la fiecare vizită de cumpărături. În ciuda faptului că multe din cumpărături în această perioadă s-au concentrat în mediul online, suntem încrezători că oamenii vor îmbrățișa redeschiderea centrelor comerciale atât pentru experiența de shopping, cât și pentru numeroasele activități sociale pe care centrele comerciale le oferă, lucruri ce greu pot fi redate pe monitorul unui device, indiferent de diagonala acestuia.”
Magazinele considerate neesențiale
din cadrul centrelor comerciale din România și-au suspendat activitatea la
finalul lunii martie, proces ce a afectat peste 9.000 de unități comerciale.
Începând cu 1 iunie, magazinele situate în centre comerciale cu o suprafață mai
mică de 15.000 de metri pătrați, precum și cele cu acces direct din exterior,
și-au reluat activitatea, iar din 15 iunie a fost anunțată redeschiderea
magazinelor din proiectele de peste 15.000 de metri pătrați, activitatea
restaurantelor și a locurilor de joaca urmând a fi în continuare
restrictionata.
Clasamentul activităţilor care vor fi practicate mai des, dupa ridicarea
restricţiilor
Clasamentul activităţilor care vor fi practicate mai rar, dupa ridicarea
restricţiilor
Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă
imobiliară de top pe piaţa locală, ce activeaza ȋn toate segmentele pieţei
imobiliare este afiliatul
exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent.
Echipa de peste 60 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de
servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru
mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com
Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul
serviciilor imobiliare comerciale, cu 53.000 de angajați în peste 60 de țări,
ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor.
Cu venituri de 8,8 miliarde de euro, serviciile principale ale companiei sunt:
consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital,
închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, servicii
de proiect și evaluare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei
www.cushmanwakefield.com
Pentru piețele de capital, dilema formei revenirii a fost deja
soluționată: în SUA vorbim despre un V destul de clar desenat, cu toate că a
doua ramură a sa e ușor aplecată spre dreapta, ca și cum ar fi fost schițată
într-un mod puțin mai ezitant decât prima, se arată într-o analiză realizată de XTB România, unul dintre cei
mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și companie de investiții
listată pe Bursa de la Varșovia.
Rezultatele bune așteptate sau semnalizate deja
pentru unele nume din tehnologie/IT au conturat o performanță relativă mult mai
bună pentru indicele Nasdaq. Marți, Amazon, Apple, Facebook și Microsoft au
atins niveluri record, înregistrând o capitalizare totală de aproape 5
trilioane de dolari. De asemenea, preferințele investitorilor s-au văzut mai
ales pe companiile de dimensiuni mari, sau cele cu poziții financiare solide,
în timp ce companiile mici și foarte mici au rămas în urmă, raportat la
primele.
În Europa, amploarea revenirii a fost mai redusă,
indicele DAX din Germania este la sub 10% distanță de maximele istorice, iar
Euro Stoxx 50 la mai puțin de 15% de acestea. Se poate argumenta că aici
nivelul de sprijin monetar și fiscal nu este la fel de înalt ca în SUA, însă și
structura economiei și a piețelor financiare poate juca un rol în viteza mai
lentă a redresării.
„Economia reală
este, totuși, diferită de burse. Aici problema ar fi văzută nuanțat: anumite sectoare
cunosc o revenire rapidă, altele însă au nevoie de timp, și de măsuri de
adaptare, atât în timpul perioadei de restrângere a activității publice, cât și
după încetarea graduală a acesteia. Cum interacțiunile sunt numeroase, e nevoie
de timp pentru a evalua efectul de durată al perioadei dificile. În segmentul
de transport, în special aerian internațional, și în cel de turism transformări
ale modului de operare sunt necesare, iar recuperarea se poate realiza în
trepte. În domeniul serviciilor, în Europa și în unele regiuni din SUA, o
revenire este probabil deja în derulare. Cu toate acestea, un V perfect
simetric sau unul care să oglindească foarte fidel răspunsul burselor din
aprilie-iunie este dificil de întrezărit. O redresare inițial rapidă urmată de
o fază oarecum mai lentă pentru 1-2 trimestre e în prezent ipoteza noastră
principală. Cu alte cuvinte, linia revenirii ar urma o pantă variabilă, cu o
curbă inițial rapidă, care încetinește ulterior, atunci când vorbim de anul în
curs. În speranța că situația de sănătate publică va fi ținută sub control spre
finalul anului, 2021 ar putea aduce, însă, o redresare consistentă, mai ales în
acele state care vor utiliza rațional stimulentele oferite de bănci centrale și
guverne”, explică Claudiu Cazacu,
Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist, XTB Romania
„Acest context
optimist a favorizat reapariția unui subiect popular în rândul investitorilor,
dar și al economiștilor. Este posibilă o revenire economică în formă de V? Deși
un astfel de scenariu a fost vehiculat încă de la izbucnirea crizei,
probabilitatea de materializare părea destul de redusă, mai ales pe măsură ce
datele macroeconomice au indicat efecte negative ample asupra economiei.
Totuși, se pare că ne-am confruntat cu cea mai adâncă, dar, în același timp,
și cea mai scurtă recesiune din istorie, aspect care reprezintă principalul
factor de optimism pentru investitori”, spune,
la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.
Raportul NFP privind situația din piața forței de
muncă din SUA a indicat că economia a creat 2,5 milioane de locuri de muncă
în mai, deși se previziona o pierdere de 8 milioane. Acest rezultat a
reprezentat o surpriză majoră, mai ales dacă îl comparăm cu ipoteza indicată de
raportul ADP, care a adus o scădere de 2,7 milioane. Aceste rezultate vin după
ce peste 40 de milioane de cereri de șomaj au fost depuse de la sfârșitul lunii
martie și era greu de crezut că toți acești oameni își vor recăpăta rapid
locurile de muncă pe măsură ce economiile se vor redeschide. Totuși, această
opinie optimistă este împărtășită și de analiștii
de la Morgan Stanley, care au estimat o recesiune „mai accentuată, dar mai
scurtă”, considerând că o recuperare în formă de V este posibilă având în
vedere datele recente.
„Unul dintre
pilonii cheie este reprezentat de mobilitatea populației, care a început să se
redreseze în ultimele săptămâni la nivelul economiilor dezvoltate, precum SUA,
Franța și Germania. Această evoluție reprezintă un factor pozitiv pentru
activitatea economică. Ipoteza este confirmată de datele privind mobilitatea
furnizate de către Apple care au indicat că cererile de direcții de condus și
mers din SUA au revenit până la 1 iunie aproape de nivelurile pre-pandemice.
Creșterea cererii de transport s-a putut observa și la nivelul zborurilor,
marile companii aeriene anunțând în această săptămână că vor reintroduce în
ofertă o parte din zborurile pe care le-au suspendat din cauza pandemiei. Acest
aspect are o importanță și mai mare dacă ținem cont de faptul că sectorul
aerian era unul dintre puținele care încă nu dădea semne de redresare, având în
vedere numărul destul de mare de restricții care încă se aplică”, mai explică Radu Puiu.
Și consumul oferă semnale optimiste, în SUA, datele
privind tranzacțiile cu cardul de credit arată că vânzările au crescut cu 5%,
ceea ce reprezintă o revenire remarcabilă față de scăderea de 30% înregistrată în
urmă cu câteva săptămâni. Această evoluție ne sugerează posibilitatea ca
nivelul consumului din SUA să poată fi impulsionat mai rapid.
Totuși, trebuie să subliniem că bursele tind să ofere o imagine asupra viitorului, investitorii incluzând acum în preț așteptările legate de o condiție economică mai bună în următoarele luni. Trebuie avut în vedere că investitorii tind totuși să se lase duși de val, excluzând aproape în totalitate anumiți factori negativi, precum revizuirea descendentă a rezultatelor financiare ale companiilor sau potențialul de apariție a unui nou val de infecții. Această ipoteză este susținută și de evoluția indicelui de volatilitate VIX, care se află la cele mai mici niveluri de la începutul lunii martie, fapt ce ne indică încrederea actuală a investitorilor. În acest context, apariția unor corecții pe termen scurt nu poate fi exclusă.
______________________________
Despre XTB:
Cu mai mult de 15 ani de experiență în piețele financiare,
XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate
din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. Cu
birouri în peste 10 țări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania și Franța,
XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorități de
supraveghere din lume incluzând FCA și KNF.
Avertisment cu privire la riscuri:
81% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci
când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare
dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.Orice
opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de
comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este
răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la,
orice pierdere sau câştig care poate lua naștere direct sau indirect din
utilizarea sau bazarea pe astfel de informații. Vă aducem la cunoştinţă că
informațiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare
performanțe sau rezultate.
Centrele comerciale finalizează în aceste zile pregătirile pentru redeschidere, începând din 15 iunie, așa încât să asigure respectarea măsurilor de siguranță și de distanțare socială care sunt în continuare necesare pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. În total, investițiile pentru toate echipamentele, consumabilele și personalul necesar aplicării acestor măsuri depășesc jumătate de milion de euro în cazul marilor centre comerciale, apreciază consultanții Colliers International. Cumpărătorii își vor relua gradual obiceiurile de dinainte de pandemie, iar traficul din centrele comerciale ar putea reveni la normal în sezonul sărbătorilor de Crăciun.
Retailerii de produse nealimentare au
fost printre cei mai afectați de măsurile luate în timpul stării de urgență
pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. Închiderea centrelor comerciale
a determinat chiriașii din retail să-și revizuiască așteptările privind cifra
de afaceri estimată pentru acest an, 45% așteaptându-se la o scădere de peste
30%, iar 39% la o scădere de până la 30%, după cum a arătat un studiu efectuat
în martie de divizia retail a Colliers International în rândul a 84 de chiriași
și 21 de proprietari din sectorul de retail din România. Chiriașii mizează însă
pe lunile de vară pentru a începe să recupereze din pierderile acumulate în
perioada în care magazinele au fost închise, chiar și în contextul unui număr
de vizitatori estimat la jumătate față de o perioadă obișnuită. Traficul este
așteptat să crească în perioada următoare și ar putea reveni la normal din
decembrie.
Statisticile de mobilitate publicate de
Google, în baza datelor obținute prin telefoanele mobile ale utilizatorilor,
sugerează o revenire graduală, dar destul de consistentă a traficului în zonele
comerciale și de petrecere a timpului liber. În București, Cluj-Napoca și
Timiș, traficul pedestru în aceste zone era la începutul lunii iunie cu
aproximativ 30-40% sub media normală a acestei perioade, față de valori cu 80%
sub nivelul normal cu doar câteva luni în urmă. În țările care au relaxat mai
devreme restricțiile, cifrele arată ceva mai bine și oferă speranțe că
îmbunătățirea treptată va continua și în perioada următoare.
„Redeschiderea centrelor comerciale începând din 15 iunie este privită cu optimism de proprietarii și chiriașii centrelor comerciale, care se așteaptă să înceapă astfel să-și revină după perioada de inactivitate, chiar dacă într-un ritm nu foarte accelerat, având în vedere că vizitatorii își vor relua treptat obiceiurile de dinainte de pandemie. Pentru siguranța cumpărătorilor, mall-urile și galeriile comerciale au luat în această perioadă toate măsurile de siguranță necesare și au stabilit proceduri clare pentru dezinfectarea zonelor comune și pentru asigurarea distanțării sociale, iar mulți retaileri vor veni totodată cu măsuri suplimentare în spațiile proprii”, spune Simina Niculiță (foto), Partner & Head of Retail Agency la Colliers International.
Astfel, printre măsurile luate de marile
centre comerciale pentru redeschidere se numără porți sau camere speciale prin
care poate fi măsurată temperatura corporală a vizitatorilor sau sisteme de
monitorizare a numărului total de vizitatori aflat în orice moment în cadrul
centrului, astfel încât să poată limita accesul altor vizitatori atunci când
este atinsă limita maximă stabilită conform indicațiilor autorităților. În
același timp, centrele comerciale sunt pregătite să dezinfecteze constant
spațiile comune și scările rulante cu substanțe specializate sau cu lămpi UV și
vor pune la dispoziția vizitatorilor dozatoare cu dezinfectanți, iar ca măsură
suplimentară vor opta pentru introducerea de aer proaspăt din exterior în locul
procedurilor anterioare de recirculare a aerului din interiorul centrului.
„Centrele comerciale au făcut și continuă
să facă investiții consistente pentru a putea oferi o experiență sigură
cumpărătorilor, respectând toate măsurile de prevenire a răspândirii
coronavirusului. Tranziția de la perioada de inactivitate la noile norme din
retail se poate face astfel mai ușor, pe măsură ce încrederea vizitatorilor
crește, iar activitatea are toate premisele să revină cât mai rapid. Aproape
70% dintre proprietarii de spații de retail și aproximativ jumătate dintre
chiriași se așteaptă să revină la un nivel satisfăcător al afacerilor, în
raport cu nivelurile de dinainte de epidemia de Covid-19, în decursul anului
viitor”, spune Simina Niculiță, Partner & Head of Retail Agency la Colliers
International.
Despre
Colliers International
Colliers
International Group Inc. (NASDAQ: CIGI) (TSX: CIGI) este unul dintre liderii
globali în domeniul consultanței imobiliare și al managementului investițiilor.
Cu operațiuni în 68 de țări, cei peste 15.000 de specialiști întreprinzători
lucrează împreună pentru a oferi consultanță și servicii de specialitate pentru
a maximiza valoarea proprietății pentru chiriași, proprietari și investitori.
Timp de peste 25 de ani, echipa noastră experimentată de management, care
deține aproximativ 40% din capitalul nostru, a oferit acționarilor profituri
investiționale anuale de aproape 20%. În 2019, veniturile corporate au fost de
peste 3 miliarde de dolari (3,5 miliarde de dolari inclusiv afiliații), cu
active gestionate de 33 miliarde de dolari. Pentru mai multe detalii despre
Colliers International puteți accesacorporate.colliers.com sau ne
puteți urmări pe Twitter@Colliers șiLinkedIn.
Unitate patronală, consens social și politic pentru o
piață a forței de muncă eficientă
Timişoara, 09.06.2020 – România are nevoie de unitate
patronală, de consens social și politic pentru elaborarea unei Strategii pe
termen mediu și lung privind ocuparea forței de muncă. Aceasta esteconcluzia primei dezbateri din acest an a „PACTULUI
PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA”, ce a avut loc la Timişoara, pe 9 iunie, un eveniment inițiat de CONAF
și FPPG, în parteneriat strategic cu Concordia, moderat de Adrian Măniuțiu.
Reprezentanţi ai patronatelor, autorităților publice
locale și centrale, antreprenoriatului și multinaţionalelor, au dezbătut la
Timişoara problemele cu care se confruntă piaţa forţei de muncă din România și
au lansat soluţii pentru depăşirea situaţiei actuale.
“Vrem să muncim în România! Vrem
să învățăm o meserie în România!” a declarat Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru
Antreprenoriat Feminin – CONAF. Ea a mai adăugat că este timpul să
conștientizăm că cea mai importantă resursă a României o reprezintă oamenii și
avem datoria morală să le creăm toate condițiile pentru creșterea
calității vieții în România. “Pactul
pentru Muncă este un instrument prin care invităm la dialog toți actorii
principali, patronate, sindicate, guvern, pentru a stabili și construi cu
prioritate, o strategie pe termen mediu si lung în ceea ce privește politica de
ocupare a forței de muncă. Se spune des despre mediul antreprenorial, că nu
reușește să se coaguleze și să acționeze unitar nici măcar atunci când avem obiective
de interes național. Iată că Pactul pentru Muncă este mai mult decât un instrument, este un
integrator de forțe, poate chiar fi denumit sugestiv Partidul Antreprenorilor”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.
La
rândul său, Franck NEEL, preşedintele Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze – FPPG,
a arătat că, deşi la nivel guvernamental s-au luat măsuri pentru relansarea
economică post-pandemie, este nevoie de mult mai multe măsuri pentru a ajuta
economia României. „Sunt necesare investiţii, singurele
capabile să creeze noi locuri de muncă. Dar, pentru asta, este nevoie şi de
modificări legislative. Şi este nevoie de ele acum! Un exemplu în acest sens îl
reprezintă gazele din Marea Neagră. Investiţiile în acest sector au nu
numai avantajul de a asigura securitatea energetică a ţării, ci şi de a crea
zeci de mii de noi locuri de muncă direct şi pe orizontală”, a mai spus
Franck Neel.
Secretarul de stat în Ministerul
Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor DragoșCosmin Lucian PREDA a anunţat că autorităţile
guvernamentale, împreună cu reprezentanţi ai mediului antreprenorial, vor să
alcătuiască o listă cu oportunităţi în România. Potrivit acestuia, pandemia a
dat şansa României de a se restarta, de a implementa noile tehnologii,
digitalizarea, 5G etc. ”Probabil că va fi nevoie şi de o listă de
noi meserii, odată cu apariţia noilor tehnologii”, a mai spus Dragoș Cosmin Lucian PREDA .
Pe de altă parte, Christian
von ALBRICHSFELD , directorul general al Continental România a declarat că, în
industria automotive, puternic afectată de criza pandemică, se fac eforturi
pentru găsirea de soluţii care să conducă la păstrarea locurilor de muncă. Un
neajuns în România îl reprezintă faptul că, în ultimii 4 ani, s-a pierdut din
competitivitate, cea mai importantă cauză fiind aceea că au crescut salariile,
fără a creşte şi productivitatea muncii.
”Pentru o strategie în domeniul ocupării forţei de muncă este nevoie de
consens politic”, a declarat Dănuț GROZA primarul oraşului Sânnicolau Mare. Potrivit
acestuia, în România nu se mai găsesc
meseriaşi, nu se mai găsesc sudori, strungari etc. ”S-au desfiinţat şcolile profesionale, s-au transformat în licee în
care media de promovabilitate a examenului de bacalaureat este un dezastru: aproape 0%! Avem nevoie de şcoli de
meserii”, a mai spus primarul Dănuț GROZA.
Vicepreşedintele CONAF, Nicoleta Munteanu, expert în
insolvenţă strategică, a adăugat că ar trebui modificată şi legislaţia, pentru
că dispar meserii, după cum altele noi apar odată cu digitalizarea şi
utilizarea noilor tehnologii. “După
ce trece această pandemie, nu ştiu câţi dintre cei reîntorşi în ţară vor rămâne
aici. Avem nevoie de politici coerente şi inteligente pentru o dezvoltare
economică durabilă a ţării“, a mai spus Nicoleta Munteanu.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF și Federaţia Patronală Petrol şi
Gaze – FPPG, în parteneriat
strategic cu Confederația Patronală CONCORDIA,
organizează conferinţele “PACTUL PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA“ şi în 2020. Prima conferință a avut loc pe 9 iunie, la
Timișoara, Sala Vieneză.
Din cauza restricțiilor provocate de pandemia de
COVID-19, dezbaterile, până la normalizarea situației în țară, sunt transmise
live pe platformele online (Youtube) și pe rețelele de socializare (Facebook).
În sălile de conferințe sunt prezenți doar vorbitorii, participanții –
reprezentanți ai companiilor, precum și micii întreprinzători – putând
interacționa cu speakerii prin intermediul platformelor online. Pentru
conectarea la videoconferință cu ajutorul unui PC / laptop sau smartphone toate
informațiile utile se regăsesc pe www.conaf.ro.
La
evenimentul de la Timișoara au participat direct sau prin intermediul
platformelor digitale Cristina Chiriac – președinte CONAF, Franck Neel –
președinte FPPG și membru în boardul Concordia, Dragoș Cosmin Lucian Preda –
secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor, Marilen – Gabriel Pirtea – rector al Universității de Vest din
Timișoara, Dănuț Groza – primar al orașului Sânnicolau Mare, Horia Grigorescu –
director general al Companiei Naționale “Poșta Română“, Ioana Hațegan – managing partner la Hategan
Attorneys, Călin Ilie – președinte al Federației Industriei Hoteliere din
România – FIHR și membru în board-ul Concordia, Emanuel Victor Picu –
președinte ANOFM, Cristian Secoșan – director general Siemens România și
Republica Moldova, Christian von Albrichsfeld – director general Continental
România și Republica Moldova, Elisabeta Moraru – director general Google
România, Mihai Mareș – delegat permanent al adimistratorului Zoppas Industries
România, Dragoș Damian – director general Terapia Cluj, Nicoleta Munteanu –
managing partner Euro Insol SRL și Silvia Terziu – reprezentant CONAF pe
județul Timiș. Conferința va fi moderată de către Adrian Măniuțiu, fondatorul
EM360.
Evenimentul
de la Timișoara este primul din acest an, urmând ca dezbaterile din cadrul Pactul pentru Muncă. Împreună Reconstruim
România să continue la Brașov (pe 23 iunie) și la Constanța (pe 7 iulie).
La
finalul a doi ani de dezbateri, concluziile și soluțiile constatate în cadrul
discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding –
agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi înaintat Guvernului
României și va include principalele soluții identificate de mediul
antreprenorial pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu
efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al
românilor.
Inițiatorii
proiectului sunt CONAF și FPPG, iar partener strategic este Confederația
Patronală Concordia. Parteneri principali sunt EM360 și KeysFin, iar partener
al evenimentului este Hategan Attorneys. Sponsorii principali sunt OMV Petrom,
SNGN Romgaz și SN Nuclearelectrica, iar sponsor al evenimentului este Siemens
România.
Parteneri
media sunt Adevărul, Agerpres, G4Media, TVR Timișoara, Radio România Timișoara,
Profit.ro. EVZ, Capital, Ziarul Bursa, Canal 33, Focus Energetic, Revista
Cariere, Opinia Timișoarei, Energy Industry Review, Energynomics, Insight,
money.ro, The Diplomat, Transilvania Business Magazine, Newsnational,
ziare.com, Business 24, ANAA, ADAA, Ultima oră, Bună ziua Bistrița, Radio
Brașov, Radio Mix Brașov, Mixtv TV Bv, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul,
Mujer, și Fashion8.
Informaţii
suplimentare privind proiectul iniţiat de CONAF şi FPPG, sunt disponibile pe www.conaf.ro.
București,
11 iunie 2020 –
Cu doar 20 zile înaintea liberalizării pieței de gaze marii furnizori de gaze
către populație nu au venit cu scăderi ale prețului la gazele naturale pentru
populație. Cauzele care determină această poziție a furnizorilor de gaze sunt
datorate comportamentului consumatorului român de gaze, a legiferării în
detrimentul populației, a mesajelor autorităților de justificare a menținerii
unor prețuri ridicate pentru consumatorii casnici, a fake-news-urilor, se arată
într-o analiză realizată de Asociația
Energia Inteligentă (AEI).
În
anul 2005 cei doi mari furnizori de gaze ai României au fost privatizați și
cumpărați de două companii: una germană și una franceză. Acestea au dominat
piața achiziților de gaze și piața vânzărilor de gaze, acționând ca un duopol
în ultimii 15 ani. Astăzi cele două companii dețin împreună 90 % din consumatorii
casnici care urmează să fie liberalizați peste doar 20 de zile. Deși prețul
gazelor achiziționate de aceste companii este în scădere, acestea nu oferă
prețuri mai mici ale gazelor naturale pentru consumatorii casnici care îi au în
portofoliu.
Analiza Asociației Energia Inteligentă, arată că ultima
ofertă pusă pe piață de către E.ON (care deține cca. 40% din piața
consumatorilor casnici), conține prețuri similare cu prețul existent, iar cea a
Engie (care deține cca 50% piața consumatorilor casnici), oferă un preț cu 0,2%
mai mic decât prețul existent. Asta în condițiile în care pentru aceste
companii estimăm că marjele comerciale sunt de peste 9 lei pentru fiecare MWh
consumat.
În
același timp companii mici de furnizare a gazelor naturale au făcut oferte cu
reduceri importante de preț față de prețul existent (Tulcea Gaz a prezentat o
reducere cu 20% a prețului ofertat față de prețul din prezent), de frica că
urmare a liberalizării și a ofertelor concurenței pot să piardă un număr
important de clienți, fapt care îi aduce la limita subzistenței, astfel că au
preferat să-și reducă câștigurile pentru a-și păstra clienții.
Asociația
Energia Inteligentă,
arată că decizia marilor furnizori de gaze de a nu scădea
prețul la gaze se bazează pe studiul comportamentului consumatorului casnic de
gaze din România:
Consumatorii casnici sunt confuzi în lipsa
cunoștințelor minime privind negocierea, în general și a celor privind gazele
naturale în speci,al. Aceasta se datorează lipsei oricăror programe de
informare privind liberalizarea pieței de gaze, deși acestea erau obligatorii
conform înțelegerilor internaționale semnate de statul român;
Neîncrederea românilor față de nou
(acordarea unui nivel de încredere altor companii de furnizare gaze în afara
celor tradiționale);
Dezinteresul larg față de subiectul
liberalizării pieței;
Atitudinea majorității românilor “noi
nu putem face nimic” și ca atare “ce va fi, va fi”.
La
acestea se adaugă:
Comportamentul instituțiilor de stat care
“s-au purtat cu mănuși” față de unii furnizori de gaze în ultimii 15
ani;
Intervenționismul ANRE, prin poziții
publice neconforme cu realitatea, în care se explică consumatorului casnic că “prețul
gazelor la furnizorii finali nu va scădea semnificativ la 1 iulie 2020”,
respectiv că “prețul practicat de furnizori este corect datorită
înmagazinării gazelor din anul 2019”, a legitimat comportamentul actual
al furnizorilor de a nu scădea prețul gazelor la populație și le justifică
poziția abuzivă de a practica prețuri incorecte pentru populație;
ANRE a defavorizat consumatorii casnici de
gaze prin “legiferarea” dreptului furnizorilor de a impune unilateral prețul consumatorului
casnic de gaze. Această abordare a permis furnizorilor să nu depună nici un
efort în raport cu clienții lor, fiind interesați ca aceștia să fie cât mai
neștiutori, cât mai liniștiti și astfel furnizorul să le poată impune ce preț
doresc. În lipsa acestei intervenții a ANRE, era necesar un efort important din
partea furnizorilor de a încheia un nou contract de gaze, situație în care
consumatorul avea posibilitatea reală de a refuza prețurile incorecte și a
încerca negocierea prețului, așa cum îi dă dreptul legea. Furnizorii nu au
dorit acest lucru și ANRE le-a îndeplinit dorința.
Lipsa unor instituții care să protejeze în
mod real consumatorii casnici și mai ales acționând proactiv (excepție făcând
în ultima perioadă Ministerul Economiei);
Fake news-urile lansate masiv pe piață
privind riscul la care se supun cei care vor schimba furnizorul:
Probabilitatea de a rămâne fără gaze în
plină iarnă deoarece acești mici furnizori nu vor avea de unde să ia gazele la
iarnă;
Falimentul micilor furnizori care vin cu
prețuri mai mici deoarece aceste prețuri mici nu vor putea fi susținute și
astfel vor rămâne fără gaz;
Prețurile mici pe care le oferă ceilalți
furnizori sunt în fapt prețuri de dumping care nu pot să fie susținute pe
perioada contractului.
Având
în vedere aceste elemente putem înțelege de ce furnizorii mari, nu vor vinde
gaze mai ieftine către populație, dar probabil le vor scumpi imediat ce vor
apărea orice modificări în piață se precizează în analiza Asociației.
”1
iulie 2020 nu este o revoluție pe piața de gaze, este însă un moment unic în
care se stabilește dacă în România vor urma alți ani, în care furnizorii vor
”mărșălui” pe umerii consumatorilor români sau este momentul în care un număr
suficient de mare de consumatori români vor lua atitudine și vor arăta că
românii nu mai acceptă jocul unilateral al unor furnizori și că este timpul ca
aceștia să se schimbe astfel încât într-un termen scurt
să existe o piață liberă pe gaze care să aducă beneficii consumatorului
de gaze.” a declarat președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Asociația Energia Inteligentă reunește profesioniști din domeniul energiei electrice și
gazelor naturale, care militează pentru un preț corect al gazelor naturale și
pentru creșterea transparenței în piața de energie din România. Misiunea
asociației este de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor de gaze
și de energie din țara noastră.
Marele câstig al actualei crize este faptul că pandemia a pus pe lista de priorităţi digitalizarea universităţilor şi pregătirea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru a desfăşura activităţile didactice în sistem online, susține Nicolae Istudor, rector Academia de Studii Economice (ASE) București. În aceste condiţii, activităţile care erau la nivel de intenţii sau obiective în planuri de dezvoltare instituţională au devenit de stringentă actualitate şi au constituit soluţiile pentru depăşirea crizei. “Suntem pregătiţi şi hotărâţi să perfecţionăm sistemul de comunicare online pentru a-l implementa cu succes în cadrul procesului complex de digitalizare a activităţilor ce au loc în universitatea noastră”, declară Nicolae Istudor. Mai multe despre modul în care criza provocată de COVID 19 a afectat învățământul românesc și despre soluțiile avute în vedere aflăm din interviul acordat de Nicolae Istudor revistei FoodBiz.
Cât de afectat este învăţământul românesc de criza provocată de coronavirus?
Este greu de cuantificat cât de mult este afectat învăţământul românesc de criza provocată de COVID 19. În mod paradoxal, criza a însemnat multe provocări, precum şi oportunităţi de dezvoltare personală. Cert este faptul că învăţământul românesc a fost supus aceloraşi transformări, adaptări şi provocări, ca şi învăţământul de pe toată planeta, afectată de pandemie.
Principala provocare, căreia a trebuit să-i facem faţă cât mai bine în această perioadă, a constituit-o mutarea, practic peste noapte, a întregului proces educaţional (cu infrastructura şi logistica sa specifică), respectiv translatarea universităţii în mediul exclusiv online, în camera de acasă. Studenţii, cadrele didactice, personalul didactic şi didactic-auxiliar, cu toţii am fost nevoiţi să reconfigurăm puzzle-ul comunicării noastre instituţionale în varianta virtuală, în care aproape toţi ne aflăm la domiciliu.
Cadrul formal, cu regulile sale riguroase, şi, mai ales, prezenţa faţă-în-faţă a principalilor actori ai procesului educaţional s-a transformat radical în acest context. Este o realitate în care toţi am plonjat defavorizaţi de macrocontextul psihologic complex în care ne-am aflat, asociat dilemelor şi grijilor legate de sănătatea noastră şi a celor dragi, de situaţii cu totul noi, cum ar fi starea de urgenţă, pe care practic majoritatea nu am întâlnit-o vreodată în viaţă şi care te marchează atât psihologic, cât şi ca mod de viaţă. În aceste condiţii, prioritară a fost, să o recunoaştem, asigurarea sănătăţii noastre, a studenţilor şi profesorilor noştri.
Totodată, pandemia a pus pe lista de priorităţi digitalizarea universităţilor şi pregătirea cadrelor didactice şi a studenţilor pentru a desfăşura activităţile didactice în sistem online. Acesta este, paradoxal, marele câstig al actualei crize. În aceste condiţii, activităţile care erau la nivel de intenţii sau obiective în planuri de dezvoltare instituţională au devenit de stringentă actualitate şi au constituit soluţiile pentru depăşirea crizei pe care o traversăm.
Restrângând discuţia la Academia de Studii Economice din Bucureşti, voi fi sincer spunând că nu a fost o perioada chiar simplă pentru comunitatea noastră universitară. Avantajul nostru a fost acela că aveam o platformă de învăţământ online, funcţională, pe care ne desfăşuram activitatea la învăţământul la distanţă, respectiv la cel cu frecvenţă redusă, utilizată şi ca resursă suplimentară de lucru pentru cadrele didactice de la programele cu frecventă. Prin urmare, nu a trebuit decât să ajutăm toate cadrele didactice şi studenţii să îşi însuşească principiile utilizării acestei platforme, alături de alte mijloace de comunicare virtuală, cunoscute nouă tuturor acum dupa aceste două luni atipice de activitate.
Mulțumesc, pe această cale, membrilor comunităţii noastre universitare pentru receptivitatea şi flexibilitatea de care au dat dovadă şi pentru că procesul de învăţământ a putut continua în condiţii destul de bune. Am dovedit, încă odată, că suntem o echipă, reuşind să trecem prin această perioadă uniţi şi cu dorinţa de a ne susţine reciproc spre binele universității noastre.
Totodată, va trebui să fim concetraţi pentru desfăşurarea, în continuare, a examenelor de semestru în sistem online, inclusiv susţinerea examenelor de finalizare a studiilor de licenţă şi de masterat, respectiv a procesului de admitere la programele de licenţă, masterat şi doctorat din acest an. Suntem pregătiţi şi hotărâţi să perfecţionăm sistemul de comunicare online pentru a-l implementa cu succes în cadrul procesului complex de digitalizare a activităţilor ce au loc în universitatea noastră. După păreare mea, acesta este marele câştig al acestei crize neaşteptate.
Când evaluați că se va relua activitatea normală?
Revenirea la activitatea normală va fi decisă de evoluţia contextului pandemic care, sperăm noi, să fie cât mai rapidă. Ştiu sigur că Academia de Studii Economice din Bucureşti îşi va relua activitatea, cu prezenţa tuturor membrilor comunităţii în universitate, numai atunci când se va asigura siguranţa deplină a stării de sănătate a cadrelor noastre didactice, a studenţilor şi personalului didactic şi didactic-auxiliar.
Sigur că aşteptăm cu nerăbdare să auzim din nou vocile tinere şi pline de energie ale studenţilor noştri în clădirile universităţii, să ne revedem în cadrul proiectelor comune cu partenerii noştri naţionali şi internaţionali, să construim planuri de viitor, însa avem maturitatea de a ne pregăti şi aştepta să facem ca aceste lucruri să se întâmple numai atunci cand cu toţii vom fi în siguranţă.
Seria conferințelor „Round Table România. Quo Vadis
Cultura?”, inițiate de CREDIDAM – Centrul Român pentru Administrarea
Drepturilor Artiștilor Interpreți și UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă
a Muzicienilor din România, în parteneriat cu Universitatea Națională de Muzică
din București și Exces Music, programează o nouă ediție joi,
11 iunie, de la ora 17:00,
transmisă în direct pe platforma EnjoyTV.ro.
Tema, informează inițiatorii, o constituie „domeniul fiscal și al drepturilor
de autor. Care sunt necesitățile artiștilor pe marginea acestui subiect? Și
care sunt cu adevărat avantajele lor? Un scurt chestionar cu completare anonimă
este disponibil online, pentru pregătirea celor mai importante răspunsuri în
timpul evenimentului: https://www.smartsurvey.co.uk/s/PBPUBI/”.
Participă la dezbatere Valentina Sandu-Dediu –muzicolog, moderatorul reuniunii, Alexandra Velniciuc – actriță, Mădălin Niculeasa – jurist specializat
în domeniul fiscal, Ștefan Gheorghiu – directorul
executiv al CREDIDAM; invitat special,
actorul Ștefan Velniciuc; în completare, intermedii artistice live. Înregistrarea integrală a
evenimentului rămâne disponibilă pe canalul de YouTube al EnjoyTV România.
Dezbaterile anterioare sunt disponibile la
https://bit.ly/3chgEEy
(ediția I), https://bit.ly/3cLhWI5
(ediția II). Următoarele ediții Round Table România vor avea
loc în fiecare joi, de la ora17:00,
pe EnjoyTV.ro, una dintre teme fiind educația vocațională și perspectivele tinerilor
într-o carieră în cultură.
Concursul Internațional „George Enescu”, 29 august-20 septembrie 2020, a
încheiat înscrierile, cu admiterea a 272 de concurenți (dintr-un total de 292 de candidați) din 41 de țări, după
preselecția la secțiunea violoncel, singura care a necesitat preselecție. Pe secțiuni, vor concura: violoncel – 85 de
candidați; vioară – 80 de candidați; pian – 86 de candidați; compoziție – 21 de
candidați cu 26 de lucrări. Pe țări, cele mai numeroase participări vor
fi din Coreea de Sud – 50 (19 la violoncel, 11 la vioară, 18 la pian), România
– 27 (5 la violoncel, 9 la vioară, 13 la pian), China – 21 (5 din Hong Kong).
Din Europa: 131 de concurenți, dintre care, după România, Franța – 13, Rusia –
13, Italia – 12, Germania – 10, Mare Britanie – 10; Cele mai îndepărtate țări
de unde provin concurenți: Noua Zeelandă – 3, Australia – 2; America de Sud și
Mexic – 2. Cei mai tineri concurenți: JaeMin
Han, 14 ani, Coreea de Sud, violoncel; Siyang Rao, 14 ani, China, pian;
Nakyung Kang, 17 ani, Coreea de Sud, vioară; Eden Lonsdale, 24 ani, Marea
Britanie, compoziție. Lista completă a concurenților: www.festivalenescu.ro.
Vladimir Jurowski, directorul artistic
al Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, le adresează
concurenților mesajul: „Apreciem extraordinar disponibilitatea uimitoare
manifestată de tinerii muzicieni din întreaga lume în înscrierea la Concursul
Enescu din 2020. Decizia vostră de a vă prezenta la București în septembrie și
de a concura în contextul haotic al lumii post-pandemice ilustrează nu numai
devotamentul vostru pentru muzică, pentru atingerea excelenței în performanța
artistică, ci și o viziune îndrăzneață pentru viitor. De asemenea, este
mărturia pasiunii de neclintit pentru muzică și a rezilienței spirituale care
vă caracterizează. Vă mulțumim că v-ați ridicat la înălțimea acestei provocări!
Concursul Enescu s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, o oportunitate majoră
pentru tinerii muzicieni la început de drum, cu un impact imens asupra carierei
lor muzicale și puterea de a le schimba viața artistică pentru totdeauna. Fiți
inspirați, urmați-vă visul și bucurați-vă de această experiență, căci aceasta
va fi aventura vieții voastre!”
Organizatorii
anunță că „ediția din această toamnă a Concursului Enescu este în curs de
pregătire, urmând să fie implementate o serie de măsuri de siguranță.
Organizatorii competiției au încredere în efectele măsurilor implementate pe
plan național și internațional pentru gestionarea Covid-19. în caz de forță
majoră, taxa de participare va fi returnată integral tuturor celor înscriși
(inclusiv celor care nu au trecut de etapa de preselecție). Concursul George
Enescu funcționează ca o platformă internațională de lansare pentru viitorii
interpreţi de marcă ai lumii și de promovare a lucrărilor marelui muzician
român în rândul noii generații de artiști din toată lumea, fiind astfel o
completare firească a Festivalului George Enescu, cel mai important eveniment
cultural internațional organizat în România”. Concursul din acest an are
programate 19 concerte și recitaluri deschise publicului larg.
Centrul de Inginerie Renault Technologie Roumanie, prin Centrul Tehnic Titu
(Dâmbovița), a produs prin imprimare 3D racorduri în formă de Y utilizabile ca soluție
temporară de urgență pentru situații de suprasolicitare a nevoilor de
ventilatoare și a donat 700 de astfel de piese prin Fundația Groupe Renault
România, în parteneriat cu Automobile Dacia, Fundației pentru Smurd.
Ing. Mihai
Enculescu, coordonator în cadrul Departamentului prototipuri RTR, subliniază: „Ne-am mobilizat într-o echipă dedicată acestei urgențe
medicale. Am testat mai multe variante, validând prototipul cu medici
specialiști în terapie intensivă de la Târgu Mureș, iar acesta a fost lansat în
fabricație prin imprimare 3D. Cadența de imprimare a fost de 20 de piese în 26
de ore. Am optimizat timpii de fabricație prin imprimarea pieselor în poziție
verticală și reducerea pierderilor de material necesar utilizat, folosind
astfel capacitatea de imprimare la maximum”.
Până în prezent,
Groupe Renault România a pus la dispoziția Ministerului Sănătății 150 de mașini
Dacia și Renault, în vederea distribuirii cu ajutorul rețelei de dealeri Dacia
și Renault, către spitale din România. Comunitatea din Argeș beneficiază de un
aparat de teste la Spitalul Suport Covid-19 din Mioveni printr-o sponsorizare
de peste jumătate de milion de lei, cu sprijinul Fundației Groupe Renault
România și al Automobile Dacia. Împreună cu Acarom și Parteneriatul Auto Român,
Groupe Renault România a contribuit la repararea a 50 de ventilatoare, în
colaborare cu DSU și IGSU.
Fundația Groupe
Renault România,cu sprjinul
AutomobileDacia, va achiziționa
laptop-uri și tablete pentru copiii din mediile defavorizate. Angajații
Grupului și oricine dorește să susțină accesul la educație școlară pot să
direcționeze cei 3,5% din impozitul pe venit și completa formularul 230 până la sfârșitul lunii
iunie.
Universitatea din
București și Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca sunt singurele
universități din România prezente în clasamentul Quacuarelly Symonds World
University Rankings (QS) 2020 aferent anului 2021, în zona locurilor 801-1000.
Universitatea din
București (foto) este clasată în marja locurilor 301-500 în top QS –
Employability 2020, singura universitate din România prezentă în categoria care
vizează reputația în rândul angajatorilor, rezultatele alumnilor,
parteneriatele cu angajatorii, conexiunile dintre angajatori și studenți, rata
angajabilității absolvenților.
În clasamentul QS
World University Rankings by Subject pe domenii fundamentale, Universitatea din
București figurează în 10 domenii și subdomenii din 53 analizate: locurile 201-250
– subdomeniul lingvistică (singura universitate din România), locurile 251-300
– subdomeniul limba și literatura engleză(singura universitate din România), locurile 401-450 – domeniul științe ale
naturii (singura universitate din România), prima universitate din România –
domeniul arte și științe umaniste, subdomeniul chimie, subdomeniul fizică și
astronomie.
CHICAGO –Deși pandemia COVID-19 e încă în plină desfășurare, au și apărut speculațiile despre cum va arăta societatea post-pandemie. Cetățenii, șocați de cât de ușor li se întorc pe dos viețile, vor dori să reducă riscul. Un nou consens global prinde forță: oameni sunt în favoarea mai multor intervenții guvernamentale menite să stimuleze cererea (prin pomparea a miliarde de dolari în economie), intervenții ale statului pentru a proteja lucrătorii, pentru a extinde asistența medicală și, desigur, pentru a aborda schimbările climatice.
Dar fiecare stat are mai multe niveluri de guvernare, iar întrebarea
este care anume ar trebui să capete mai multă putere? În mod
clar, în Statele Unite, numai guvernul federal are resursele și mandatul
deciziilor la nivel național cu privire la aspecte precum îngrijirea sănătății și
schimbările climatice. Cu toate acestea, nu trebuie neapărat ca acest nivel de
guvernare să crească în continuare. La urma urmei, ar putea adopta politici
care să protejeze unele circumscripții, în timp ce astfel ar crește riscurile cu care se confruntă altele.
În cazul COVID-19, unele țări au
centralizat procesul decizional cu privire la momentul impunerii și ridicării măsurilor de blocare, în timp ce
altele au lăsat aceste decizii la alegerea administrațiilor regionale, locale
sau chiar a municipalităților. (Alte țări, precum India, sunt în tranziție între aceste abordări.) E clar însă că nu toate localitățile
se confruntă cu aceleași compromisuri.
Într-un New York City extrem de aglomerat, o blocare strictă
ar fi putut fi singura modalitate de a ține oamenii în casă, iar șocul economic
ar fi putut fi “îndulcit” de faptul că mulți lucrează în servicii calificate,
precum finanțele, care pot fi realizate de la distanță. Mai mult, chiar și ospătarii și lucrătorii hotelieri știu că
nu își vor primi locurile de muncă până când publicul nu se va simți în siguranță
să iasă din pe stradă. Îngrijorările de sănătate rămân primordiale.
În schimb, în Farmington,
New Mexico, New York Times relatează
că, „puțini oameni cunosc pe cineva bolnav de coronavirus, dar aproape toată lumea
cunoaște pe cineva șomer din cauza Covid-19”. Blocajul, impusă de guvernatorul democrat
al statului, pare a fi nepopular într-o comunitate care era deja în declin
economic înainte de pandemie. În acest caz, preocupările economice au trântit
la pâmânt mai modestele îngrijorări de sănătate.
Aceste diferențe arată dezavantajele
unei abordări centralizate, gen “soluție unică la toate problemele”. Dar
descentralizarea poate fi și problematică.
Dacă regiuni diferite au izolat virusul în grade diferite, mai este posibilă deplasarea
între acestea? E clar că regiunile mai sigure ar dori să
interzică vizitatorii din zonele fierbinți – sau cel puțin să-i supună carantinei de lungă durată. Un test rapid, ieftin și fiabil ar putea
rezolva problema, dar în prezent nu este disponibil.
Prin urmare, un anumit grad de
armonizare între regiuni poate fi benefic, nu în ultimul rând în achiziționarea de materiale
medicale. În absența coordonării federale, statele americane s-au aflat într-un
război de licitație unul cu celălalt pentru proviziile medicale rare venite din
China. În perioadele normale, piețele competitive ar aloca astfel de bunuri în
mod eficient. Dar, în situații de urgență pentru sănătate, piețele pot avea performanțe slabe, alocând
bunuri în funcție de capacitatea de plată a cumpărătorilor, mai degrabă decât
de nevoia acestora din urmă; statele americane bogate ar cumpăra toate
ventilatoarele și kiturile de testare, lăsând statele
mai sărace fără niciunul. Capacitatea țării în
ansamblu ei de a administra
pandemia ar avea de suferit.
În această situație, achizițiile centralizate ar putea
menține prețurile mai mici, ceea ce ar putea permite o potențială alocare bazată
pe necesități.
Dar „ar putea” și „potențial”
sunt doar cuvinte pe hârtie. Dacă un guvern central are motive discutabile sau
pur și simplu este incompetent, calculul se schimbă. Așa cum am văzut în Brazilia,
Mexic, Tanzania și SUA,
atunci când șefii
guvernului ignoră pericolele pandemiei, ei pot face rău considerabil răspunsului
țării lor la aceasta.
Printre alte eșecuri, guvernul federal
din Brazilia pare să fi avut dificultăți în distribuirea ventilatoarelor pe
care le-a cumpărat. În Statele Unite, se presupune că statele guvernate de
republicani au avut acces mai ușor la livrările medicale centrale decât statele
în care democrații sunt sub control. Și în India, guvernul central a impus o
blocare strictă, fără a lua măsurile necesare pentru milioane de lucrători migranți, care au fost nevoiți să fugă din orașe către satele lor de
origine. Familii cu copii au mers sute de kilometri, ajutați doar de bunătatea
străinilor și a autorităților locale, dar ducând probabil și virusul cu ei. Un
proces de luare a deciziilor descentralizat ar fi permis statelor care au fost închise
mai târziu (pentru că inițial au avut mai puține cazuri) să învețe o mai bună administrare
a situației de la cele care au reacționat primele.
Dat fiind că extremele centralizării și descentralizării pot fi ambele problematice, o
cale de mijloc poate funcționa cel mai bine. Guvernul federal ar putea stabili
standarde minime de închidere și deschidere, lăsând decizia reală statelor și municipalităților. Aceasta fiind spusă, dacă trebuie
să existe o părtinire,
aceasta ar trebui să fie spre descentralizare, urmând principiul subsidiarității,
prin care competențele sunt delegate la nivelul administrativ cel mai scăzut
posibil, care va fi și cel mai eficient.
Există motive importante pentru a
favoriza o descentralizare gestionată cu atenție. Nu numai că membrii entităților
politice mai mici tind să se confrunte cu probleme similare; de asemenea,
acestea demonstrează de obicei o solidaritate socială și politică mai mare, ceea ce le face mai ușor să
se conlucreze și să găsească împreună soluții.
În timp ce politica locală poate semăna
ocazional cu feudele Hatfield-McCoy din Kentucky și Virginia de Vest din
secolul al XIX-lea, în general suferă mai puțin blocaj și antagonism decât ceea ce se găsește în legislaturile
centrale de astăzi. Și
oamenii simt un sentiment mai mare de proprietate față de deciziile luate de către
organele lor alese sau numite local. Această abilitare îi poate ajuta să elaboreze politici
care să beneficieze de piețele naționale și globale, mai
degrabă decât să rămână la
mila lor.
Acesta este motivul pentru care, pe măsură
ce pregătim politici pentru a ajuta recuperarea și consolidarea sistemelor de sănătate, educație și reglementare post-pandemice, ar
trebui să ne gândim
și la cine va lua deciziile și unde. De exemplu, o pondere corectă a
cheltuielilor de stimulare pentru infrastructură ar trebui să ia forma unor
subvenții blocate pentru comunități, care sunt în cea mai bună poziție de a
aloca fonduri în funcție de necesități. Deși
politicile naționale pentru climă nu pot fi determinate separat în fiecare
comunitate, ele pot reflecta cel puțin un consens de jos în sus.
Creșterea autoritarismului din întreaga lume reflectă dorințele răspândite pentru lideri politici carismatici cu care oamenii obișnuiți se pot identifica. Astfel de demagogi și-au folosit sprijinul popular pentru a evita controalele și echilibrele constituționale, conducând țările lor către ruină. Extinderea guvernului în continuare, în timp ce se limitează riscul autoritarismului, necesită organisme independente, care se bucură și de sprijin popular. Este o cale de descentralizare constituțională a mai multor puteri către guvernul regional și local.
București, 10 Iunie 2020 Valoarea de piață a celor mai mari 100 de companii
listate la nivel global a scăzut cu 15%, însemnând 3,9 trilioane dolari, în
primul trimestru al anului, ca urmare a pandemiei COVID-19, după un avans de
20% în perioada martie – decembrie 2019, potrivit clasamentului global realizat
de PwC. Cele mai afectate sunt companiile care activează în sectorul petrol și
gaze.
Ca urmare a acestei
evoluții, în perioada 31 martie 2019 – 31 martie 2020, pentru care este
realizat clasamentul, valoarea de piață a celor mai mari 100 de companii
listate din lume a atins 21,5 trilioane dolari, în creștere cu 2% față de
perioada corespunzătoare anterioară.
”În mod cert, această
criză medicală a condus la o scădere pe termen scurt a performanței și a
valorii de piață a multor companii, care riscă să aibă un efect negativ și pe
termen mediu și lung. În primele trei luni din acest an, piața pare și-a
ales câștigătorii și perdanții la nivel
de sectoare. Deși vedem pierderi pe toată linia, impactul negativ a fost
evident mai puternic pentru industria financiară și cea de petrol și gaze. Se
observă că investitorii sunt mai prudenți față de evaluările cu risc ridicat și
se concentrează asupra companiilor care generează profit și numerar”, a
declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Lider Consultanţă pentru afaceri, PwC
România.
Energia și sectorul financiar, cele mai mari scăderi. La
polul opus, utilitățile, tehnologia și sănătatea
În primele trei luni ale
anului 2020, toate sectoarele au avut scăderi. Cel mai afectat a fost cel de
petrol și gaze, cu scădere de 37%, urmat de cel financiar cu 23%.
Cele mai mici scăderi au
fost înregistrate de companiile din sectorul de utilități, de 1%, de cele de
tehnologie, care au pierdut 11% din capitalizarea de piață, și de firmele de servicii pentru consumatori, cu
minus 6%. Evoluția acestuia din urmă a fost sprijinit de creșterea cu 16% (23
miliarde de dolari) a Netflix, una dintre cele zece companii a căror valoare de
piață a crescut în perioada menționată.
Top 10 cele mai valoroase companii. Saudi Aramco, pe primul
loc
Saudi Aramco s-a alăturat
Top Global 100 în acest an după cel mai mare IPO din istorie derulat în
decembrie 2019, intrând direct pe prima poziție, pe care încă și-o păstrează,
cu o valoare de piață în martie 2020 de 1,6 trilioane dolari. Saudi Aramco a
depășit, astfel liderul de anul anul trecut, Microsoft care, acum, este pe a
doua poziție, urmată de Apple.
”Ca urmare a evoluției
rapide a pandemiei globale, bursele cheie globale au suferit în martie cea mai
dură cădere a tranzacțiilor intraday de la criza financiară globală din 2008.
În aceeași lună, volatilitatea pieței a atins cele mai ridicate niveluri de la
criza financiară globală, datorită impactului fără precedent al COVID-19.
Aceasta a provocat distorsiuni semnificative pe piață într-o perioadă scurtă,
iar efectele se văd în continuare”, Sorin Petre, Partener PwC România.
Chiar și cu perturbarea
COVID-19, capitalizarea bursieră a Microsoft și Apple se ridică la peste un
trilion de dolari în martie 2020. Evoluția Amazon, plasată pe locul patru, a
fost susținută de creșterea cererii creată de restricțiile instituite de
pandemie.
Top 10 mondial, format preponderent
de companiile de tehnologie și comerț electronic, este completat de Alphabet,
Alibaba, Facebook, Tencent, Berkshire și
Johnson&Johnson.
Chiar și cu impactul
COVID-19, Tesla a avut cea mai mare creștere a capitalizării în perioada
ianuarie-martie 2020, de 28%, la polul opus situându-se Citigroup, cu o scădere
de 49%.
SUA continuă să domine la nivelul regiunilor
Pentru al șaselea an consecutiv, SUA
se află pe primul loc, având mai mult de jumătate (57) dintre companii în clasament,
urmate de Europa, cu 21 de companii, și China și regiunile sale, cu 12
companii.
Pe regiuni, companiile europene din
Top 100 global au experimentat cea mai semnificativă reducere în primul
trimestru din 2020, de 25% (956 miliarde dolari). Capitalizarea de piață a
companiilor americane din clasament a scăzut cu 14% (2,2 trilioane dolari), iar
cea a firmelor din China cu 11%. Brazilia, Australia și Africa de Sud nu mai
figurează în clasament, după ieșirea Petrobras, BHP și Naspers.
Valoarea
unicornilor, în creștere
În ceea ce privește unicornii,
valoarea primelor 100 de companii de acest tip, listate la bursă, a crescut cu
5% până la 853 miliarde dolari în perioada
31 martie 2019 – 31 martie 2020.
”Perspectivele pentru unicorni rămân
pozitive pe termen mediu. Unele companii listate au înregistrat o creștere a
cererii pe fondul COVID-19, ceea ce s-a tradus în creșterea capitalizării
bursiere. Este vorba despre sectoare precum tehnologie sau sănătate, unde
unicornii sunt bine reprezentați. Prin definiție unicornii sunt perturbatori,
fie prin intermediul unei noi tehnologii sau prin valorificarea unor schimbări
de tendințe ale consumatorilor sau ale societății. Astfel pot exista
oportunități de creștere dacă COVID-19 accelerează aceste schimbări”, a arătat
Ileana Guțu, Senior Manager PwC Romania.
În mod similar Top Global 100, SUA
domină Top 100 unicorni, reprezentând jumătate din listă în ceea ce privește
numărul de companii și valoarea, China ocupă locul doi cu 26 și Europa poziția
trei, cu 10 companii din care șase din Marea Britanie și trei din Germania.
Regia Națională a
Pădurilor – Romsilva anunță că în campania de împăduriri de primăvară din acest
an a plantat peste 27 milioane de puieți forestieri.
La sfârșitul
campaniei, Romsilva informează că „în total, în fondul forestier de stat
administrat, a regenerat 10.065 hectare, cu 11,8% mai mult peste programul
campaniei, din care 6.449 hectare fond forestier au fost regenerate pe cale
naturală, iar 3.616 hectare pe cale artificială, prin împăduriri, inclusiv 17
hectare perdele forestiere înființate în proximitatea autostrăzii A2. Programul
de regenerări artificiale, prin împăduriri, a fost depășit, datorită
condițiilor meteorologice favorabile, de 32 de direcții silvice, cele mai mari
suprafețe împădurite peste program fiind înregistrate la direcțiile silvice
Suceava, cu 90 de hectare, Bacău, cu 60 de hectare, Neamț, cu 35 de hectare și
Mureș, cu 33 hectare fond forestier. Direcția Silvică Bacău a regenerat natural
cu 306 hectare în plus față de programul inițial, fiind urmată de direcțiile
silvice Suceava, cu 88 de hectare, Mehedinți, cu 59 hectare, și Mureș, cu 60 de
hectare fond forestier regenerate natural peste programul campaniei de
împăduriri de primăvară.
De asemenea, s-au
realizat lucrări de completări pe 1.469 hectare și de refacere a plantațiilor
calamitate pe alte 178 hectare. În fondul forestier privat, administrat pe bază de
contract, Romsilva a regenerat, în această primăvară, 1.503 hectare.
Campania de
împăduriri de primăvară s-a desfășurat în cadrul proiectului O pădure cât o
țară inițiat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și derulat sub înaltul
patronaj al Președinției României.
Programul anual de
regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în
cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, regenerarea a
12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale și 4.458 prin
regenerări artificiale, cu o investiție de 199,2 milioane lei.
În ultimii șapte
ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat și a plantat,
în acest interval, peste 200 milioane de puieți forestieri”.
Romsilva
reamintește că „administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea
publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național”.
Grupul CVW Technologies, producător de tehnologii inovatoare de tratare a
apei potabile și epurare a apei uzate în aplicații rezidențiale, industriale și
municipale, deținător al brandurilor C&V Water, IntelliBIO, Smartech Automation, intelliFilter și magazinulapei.ro, anunță
rezultatele financiare la zi și stadiul investițiilor în curs:
venituri din vânzări în primul trimestru 2020 – valoare 4.278.000 lei;
afaceri în 2019 – total 24.500.000 lei;
rezultatele sunt repartizate pe segmentele de activitate alimentări cu apă și canalizare, automatizări industriale, stații de tratare și epurare a apei – segment care în primul trimestru din 2020 a înregistrat o creștere cu 47,5% (3.127.000 lei) față de perioada echivalentă din 2019
afaceri în 2019 – total 24.500.000 lei; rezultatele sunt repartizate pe segmentele de activitate alimentări cu apă și canalizare, automatizări industriale, stații de tratare și epurare a apei – segment care în primul trimestru din 2020 a înregistrat o creștere cu 47,5% (3.127.000 lei) față de perioada echivalentă din 2019
proiecte
contractate în primul trimestru 2020 – cinci stații de epurare ape uzate din
județele Maramureș, Prahova, Timiș pentru localități cu 1.600-3.000 de locuitori;
șase stații de tratare apă potabilă în vederea distribuirii către consumatori
în județele Botoșani, Maramureș, Mureș, Timiș, Constanța.
Cătălin Negoiță
Cătălin Negoiță, CEO CVW Technologies: „Anul acesta, deși a venit cu provocări pentru
întreg mediul de business la nivel mondial, este unul în care ne propunem să
finalizăm implementarea tuturor proiectelor aflate în diverse stadii de
execuție pe aproape întreg teritoriul României. De asemenea, planul nostru
cuprinde modernizarea fluxului de producție al fabricii din Măgurele, dar și a
echipamentelor de producție, precum și dezvoltarea și diversificarea
portofoliului propriu de produse. Totodată, vizăm și extinderea prezenței
noastre regionale, prin dezvoltarea rețelei de distribuție în aplicații
rezidențiale sub brandul IntelliBIO, dar și dezvoltarea laterală a platformei
magazinulapei.ro, dedicată echipamentelor pentru stațiile de tratare și epurare
a apei”.
Grupul CVW
Technologies se recomană printr-un istoric cu „sute de proiecte realizate pe
teritoriul României și numeroase altele în afara țării și contribuie
responsabil la protejarea mediului înconjurător, prin asigurarea unei calități
optime a apei. Produsele grupului sunt realizate în concordanță cu standardele
de protejare a mediului înconjurător. Toate echipamentele de tratare a apei
sunt proiectate astfel încât să se obțină o cantitate minimă de deșeuri; sunt
incluse în această categorie toate componentele refolosibile, fabricate din
părți reciclabile și materiale compostabile”.
The Diplomat Bucharest organizează pe 16 Iunie, în intervalul 14.30-16.30, conferinţa online SUSTAINABILITY IN BUSINESS.
Abordarea aspectelor ce țin de siguranța la locul de muncă și dezvoltarea afacerilor în mod durabil a început să fie în ultimii ani, un obiectiv major pentru companii și toți cei implicați. O mai bună înțelegere a sustenabilității necesită o cercetare profundă, o mulțime de bani implicați, o analiză a datelor de mari dimensiuni și dezvoltarea unei platforme comune de discuții care e la îndemâna companiilor cu amprentă internațională mai degrabă. La o scară mai simplă, o companie durabilă este una al cărei scop și acțiuni sunt întemeiate în egală măsură pe date concrete ce țin de afaceri, de mediu și sociale.
Care este anul acesta VALOAREA ADĂUGATĂ în abordarea aspectelor ce tin de SUSTENABILITATE, VIZIUNEA LIDERILOR și ACȚIUNI pentru a atinge obiectivele?
Evenimentul beneficiaza de sprijinul Gold Partners Wipro, Arval, Enel Partners Borsec, Sea
One, Wave, cu sprijinul ACUE, AHK (German-Romanian Chamber of Commerce), ASR
(Sustainability Embassy in Romania), ClujIT, Parteneri Media Outsourcing
Today, Financial Intelligence, Economistul, Romania Durabila, Club Economic
Conservarea resurselor a devenit unul dintre
principalele obiective în agenda companiilor. Energia electrică, apa, deșeurile, hârtia, diferitele tipuri de
resurse sunt astfel de exemple. Sesiune dedicată programelor dezvoltate în cadrul companiilor, soluțiilor găsite pentru a răspunde obiectivelor de mediu, reguli UE și stimulente fiscale.
SOLUȚII DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Utilizarea produselor și resurselor cu amprentă mică de carbon, eficiență energetică, selecția furnizorilor în acest context, politicile de achiziție în vigoare, idei și aplcații inovatoare.
POLITICI
DE MUNCĂ DURABILE
Dezvoltarea de politici și proceduri de sustenabilitate pentru a sprijini
eforturile și a permite cadrul necesar
pentru atingerea obiectivelor de mediu în cadrul companiilor.
OAMENI
IMPLICAȚI
Soluții și programe de implicare a oamenilor în atingerea țintelor de eficiență energetică și mediu. Investiții în training-uri, care să permită derularea programelor la
nivelul companiilor prin schimb de resurse și informații relevante.
ABORDAREA
SUSTENABILITĂȚII ÎN MANIERĂ NOUĂ– IDEI CREATIVE ȘI SOLUȚII
INOVATOARE
Principalul diferențiator al oamenilor în întregul peisaj este
creativitatea. Noile realități necesită idei noi, iar oamenii sunt capabili să construiască ceva nou și inovativ creat din fundamentele clasice.
Această secțiune este dedicată celor mai bune practici și soluțiilor identificate la nivel de companii.
Seria de evenimente The Diplomat-Bucharest e-conferences îşi propune să vină în spriiinul comunităţii de afaceri şi a sectoarelor economiei cu un produs media actualizat, adaptat la nevoile actuale de informare şi care să sprijine în această perioadă provocările impuse de situaţia globală.
Autor: Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY
România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în
clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală
(CESA)
Salariile minime în
statele membre ale Uniunii Europene (UE) au variat de la 312 EUR la 2,142 EUR în
luna ianuarie 2020, conform datelor Eurostat. În România, salariul minim este
de 2.230 lei, adică, aproximativ, 460 EUR, care ne poziționează mult sub media
europeană.
Încă de la începutul
anului, UE a cochetat cu ideea de a introduce un salariu minim la nivelul
statelor membre și, în acest sens, a fost lansată o consultare cu părțile
interesate, menită să vină cu o propunere concretă până în toamna acestui an.
Nicolas Schmit,
Comisarul UE pentru locuri de muncă și drepturi sociale a declarat la începutul
anului că oamenii „trebuie să fie plătiți pentru munca lor pentru a duce o viață
decentă” – el fiind și promotorul acestei inițiative.
În general, orice
perioadă de criză produce inegalități în rândul oamenilor. În contextul generat
de Covid-19, impactul măsurilor luate de state, cum ar fi distanțarea socială, șomajul
tehnic, închiderea unor activități a avut ca urmări un declin al economiilor,
iar aceste elemente produc inegalități în rândul oamenilor.
Comisia Europeană
(CE) nu a renunțat la ideea salariilor minime, prin care să se asigure că lucrătorii
din UE își câștigă un trai decent. Mai mult, CE este de părere că un venit
minim este crucial pentru relansarea economiilor statelor membre în urma
acestei pandemii.
În acest context,
pe 3 iunie s-a lansat o nouă rundă de consultări cu partenerii sociali în ceea
ce privește salariul minim la nivelul UE. Acum, Comisia are în vedere atât
instrumente obligatorii (directive), cât și non-obligatorii (recomandări ale Consiliului
European) pentru o inițiativă a salariului minim în statele membre ale UE, iar
punerea în aplicare ar fi la latitudinea guvernelor. Această abordare este
efectul diferențelor din cadrele naționale. Spre exemplu, în statele membre
nordice, salariul minim este rezultatul negocierii colective, în timp ce în
alte state, precum România, standardul minim este stabilit de guvern.
Obiectivul
acestei inițiative nu este de a impune un salariu minim sau de a armoniza
abordarea diferitelor state membre, ci de a asigura un cadru pentru o remunerație
echitabilă, obiectivul fundamental fiind acela ca toți cetățenii UE să poată
beneficia de protecție prin salariul minim. Un salariu minim adecvat ar trebui
să-i ajute pe cei cu salarii mici să urce scara de venituri. Un studiu al Eurofound susține că introducerea unui nivel al salariului minim
de 60% din salariul mediu național ar crește considerabil câștigul persoanelor
cu venituri mici care lucrează în majoritatea statelor membre ale UE.
În conformitate
cu Tratatul Fundamental al UE, înainte de a prezenta propuneri în domeniul
politicii sociale, CE trebuie să consulte părțile interesate cu privire la
posibila direcție a acțiunii Uniunii. Prin urmare, consultarea publică inițiată
are acum scopul de a colecta opinii, iar ulterior să se creeze cadrul
legislativ.
În concluzie, deși
introducerea unui salariu minim la nivelul statelor membre ale UE părea acum
mai puțin de un an un subiect utopic, ca urmare a contextului creat de COVID-19,
care a afectat în special sectoarele cu o pondere mai mare a lucrătorilor cu
salarii mici, precum retail și turism, această idee a prins și mai multă viteză
și se văd inițiativele CE în acest sens. Pe lângă beneficiul de a reduce
inegalitățile între cetățeni, creșterea salariului minim lărgește baza de
impozitare, stimulează consumul intern și cererea, lucruri ce ajută la
relansarea economiei. Astfel, consider că rolul salariilor minime pentru
protejarea lucrătorilor cu salarii mici devine din ce în ce mai important și că
acestea pot ajuta la susținerea cererii interne în timpul redresării economice,
protejând în același timp locurile de muncă ale cetățenilor.
Pentru o lungă perioadă de timp, pe lista de priorități a liderilor aproape din toate statele lumii, vor rămâne între primele rânduri preocuparea pentru sănătatea populației și controlul efectelor pandemiei, precum și pentru reconstrucția economiei. Unul dintre motivele esențiale pentru aceasta este că, așa cum se poate deja observa din statisticile care au început să redevină disponibile, efectele pandemiei și blocajele generate de aceasta agravează inegalitățile preexistente și accentuează deteriorarea țesutului social, element vital pentru viitorul comunităților în care trăim. Toți am observat în această perioada a măsurilor dure de interdicție privind circulației persoanelor o acutizare a tensiunilor. Din cauza efectelor economice ale crizei, aceasta ar putea continua, adăugându-i-se creșterea polarizării sociale și eroziunea sentimentului de apartenență (la comunitate), ceea este posibil să alimenteze în continuare neliniștea socială la nivel global și regional.
Deși poate părea surprinzător, pandemia pe care o traversăm acum nu este excepțională în exacerbarea inegalităților preexistente. De-a lungul istoriei (îndepărtate), acest scenariu s-a repetat nu de puține ori. Un studiu publicat in luna mai 2020 de Davide Furceri, Prakash Loungani, Jonathan Ostry și Pietro Pizzuto (cercetători din cadrul FMI și Universității din Palermo), au studiat date privind cinci epidemii majore care au avut loc în ultimul secol și care au afectat mai multe țări/zone geografice. Autorii argumentează că, în medie, o astfel de epidemie majoră conduce la creșterea semnificativă și persistentă a coeficientul gini al unei țări (una dintre cele mai populare măsuri ale inegalității) cu o valoare considerabilă, respectiv 1,25 puncte procentuale în medie în cinci ani de la respectiva criză epidemiologică.
Rezultatele studiului menționat confirmă că, de regulă, episoadele de criză sanitară majoră afectează mai acut populația săracă, acesteia lipsindu-i rezervele financiare pentru a se pune la adăpost, iar veniturile sale nete fiind într-o mai mare proporție vulnerabile față de efectele crizei. Există mai multe căi pentru combaterea acestui efect nociv, dar cea mai eficientă rămâne probabil creșterea economică robustă și inclusivă, care poate că nu neutralizează în totalitate fenomenul de creștere a polarizării sociale dar cel puțin are efecte puternic pozitive asupra nivelului de trai al tuturor categoriilor sociale. De aici rezultă nevoia de stimulare a refacerii cât mai rapide a economiei după ameliorarea crizei sanitare și concluzia că politicile de austeritate (pentru stăpânirea deficitului și datoriei) nu sunt o soluție din acest punct de vedere. De altfel chiar și autorii studiului menționat argumentează în favoarea acestei ipoteze, rezultatele cercetării lor arătând că nivelul creșterii coeficientului gini ulterior episoadelor de epidemie majoră se dovedește a fi foarte sensibil la ritmul de creștere economică post-epidemică (ex. amplificarea inegalității este mai redusă dacă recuperarea economică este mai accelerată).
De altfel, creșterea economică sustenabilă mai accelerată ar ajuta și la ameliorarea altor probleme importante cu care se confruntă acum economiile lumii ca efect al pandemiei COVID-19, de exemplu deficitele bugetare în creștere accelerată și amplificarea nivelului datoriei publice raportate la PIB.
În cazul unei economii deschisă, emergentă, de dimensiune relativ mică precum cea a României, soluția pentru o astfel de creștere presupune identificarea setului optim de măsuri care să satisfacă un sistem foarte complex de restricții. Dintre aceste măsuri, probabil cele mai importante sunt:
găsirea surselor bugetare de finanțare a măsurilor de stimulare a economiei în condițiile unui spațiu fiscal redus fără a avea ca unică soluție creșteri de taxe care ar genera exact efectul contrar de împovărare a populației și mediului de afaceri, putând fi eficiente în schimb măsurile de redistribuire a avuției care nu ar afecta populația cu venituri medii și mici.
masuri privind securitatea sanitară și socială a oamenilor pentru a creste încrederea generală in capacitatea de reacție si adaptare a societății
atragerea și fructificarea la maxim a resurselor financiare disponibile în cadrul pachetelor de asistență și programelor Uniunii Europene adresate statele membre
mai mult ca oricând masuri care vizează încurajarea capacitații de a construi sisteme inovative
Situația actuală determinată de criza pandemică COVID-19 a generat o afectare gravă a economiei, simultană pe partea cererii și a ofertei. De aceea este necesar un răspuns de amploare aproape fără precedent (pe timp de pace) al guvernelor, care trebuie să abordeze problemele induse de pandemie pentru a preveni intrarea economiei în colaps, creșterea prețurilor, sărăcirea populației și accentuarea inegalităților sociale.
Din această perspectivă, efortul autorităților se canalizează, pe de o parte pe necesitatea vitală de operaționalizare rapidă a programelor de susținere a economiei și acordarea de sprijin agenților economici, iar pe de alta parte pe nevoia de a asigura resursele de finanțare a acestor măsuri de la nivelul bugetului de stat.
În acest context, pentru a avea resurse interne de combatere a efectelor crizei și stimulare a creșterii economice pe termen mediu, reformarea sistemului fiscal este crucială. Ar trebui să aibă prioritate regândirea taxelor pe avere și combaterea (în cadrul unui efort conjugat la nivel global) practicii de evitare a impozitării prin domiciliere fiscală în jurisdicții cu fiscalitate redusă (paradisuri fiscale). Pe cât posibil instrumentele de taxare a muncii și a consumului ar trebui să fie trecute în planul secund. Probabil că în anii următori, pe plan european și internațional, presiunile pentru accentuarea măsurilor de redistribuire a avuției și bunăstării în scopul reducerii inegalităților, prin revizuirea în acest scop a sistemului fiscal, vor fi din ce în ce mai accentuate.
Din perspectivă monetară, dacă pe partea ofertei de bunuri și servicii de bază furnizarea acestora este asigurată, atunci riscurile de inflație vor fi probabil reduse. Deși măsurile de prudență sanitară și distanțare socială ce vor fi aplicate în continuare implică cheltuieli mai mari și eficiență mai scăzută a activității pentru o serie de companii, probabil că într-o primă fază antreprenorii vor pune pe primul plan reluarea activității și salvarea afacerii, profitul venind abia pe planul secund. De aceea este de așteptat ca, acolo unde este posibil, aceste costuri să fie preluate prin diminuarea marjei de profit și doar o parte mai mică să fie transmisă în prețul final al bunurilor și serviciilor. Acest comportament ar fi cu atât mai mult încurajat cu cât va fi mai repede restabilită încrederea în revenirea la o funcționare a României, în condiții de (nouă) normalitate și previzibilitate, astfel ca mediul de afaceri să fie stimulat să gândească pe termen mediu și lung, de manieră constructivă și orientată spre dezvoltare (inclusiv creștere de productivitate și reducere de costuri), nu în regim de criză și cu scopul de fructificare și recuperare rapidă a resurselor investite. Desigur, vor exista și excepții, domenii înguste de activitate în care creșterea de costuri nu va putea fi acoperită în acest fel sau în care concurența este redusă, cazuri în care prețurile vor crește. Ca acest lucru să se întâmple este importantă și refacerea (redesenarea) cât mai eficientă și rapidă a lanțurilor de aprovizionare, cu scopul de menținere a unui nivel de competitivitate prin costuri cât mai apropiat de cel anterior crizei.
De asemenea, efectul psihologic la nivelul consumatorilor, pe care inevitabil, l-a produs decelerarea sau recesiunea economică în urma șocului pandemic va determina probabil creșterea inclinației spre economisire a populației (acumularea de rezerve sau „solduri de precauție” de către gospodării și persoane fizice), ceea ce va acționa de asemenea, cel puțin pe un orizont previzibil de timp, împotriva unui șoc inflaționist. Mai mult decât atât, guvernele vor trebui să acopere o parte din deficitul de cerere care probabil va rezulta în urma reducerii consumului populației, și să adopte inițiative pentru susținerea ocupării forței de muncă și protejarea veniturilor angajaților. Acesta este motivul pentru care numeroase guverne din țări avansate economic vizează programe de investiții publice complementare sprijinului acordat sectorului privat prin linii de credit de refinanțare pentru bănci, astfel încât acestea, la rândul lor, să poată menține linii de credit pentru capitalul de lucru al companiilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Aceste linii de refinanțare oferite prin canalul bancar ar trebui să sa fie condiționate de angajamentul întreprinderilor de a menține angajații cel puțin cu nivelul de salarizare actual.
Băncile centrale, acum la fel ca oricând, pe timp de criză sau de dezvoltare economică, continuă să joace un rol cheie. Noua normalitate pe care băncile centrale din economiile dezvoltate o traversează deja de mai bine de 10 ani (ulterior declanșării crizei financiare globale) implică folosirea, în funcție de necesități, și a instrumentelor neconvenționale de politică monetară, care stabilesc diverse canale de injectare a lichidității în economie (Díaz-Bonilla 2016 și 2018).
În conjunctura economică actuală, sprijinirea ofertei și a cererii de bunuri și servicii de bază va necesita o extindere a ofertei de bani. De aceea băncile centrale trebuie să-si diversifice în continuare panoplia instrumentelor de politică monetară. În paralel, pe parcursul acestui proces, sistemul bancar trebuie monitorizat continuu pentru a asigura funcționarea corectă și menținerea robusteții acestuia. Așa cum în prezent este necesară o anumită flexibilitate pentru debitori, pe cale de consecință abordarea flexibilă este necesară și în cazul instituțiilor de credit atunci când acestea sunt evaluate de autoritățile de supraveghere. Din fericire, sistemul bancar, pe ansamblu, a intrat în această criză cu un nivel confortabil al rezervelor de capital și lichiditate, mult mai ridicat prin comparație cu situația anilor 2006-2007 dinaintea crizei financiare globale.
Situația economică de complexitate și dificultate extremă, fără precedent în epoca modernă, necesită în continuare, uneori, și răspunsuri neconvenționale, deși acestea pot ascunde riscuri și vulnerabilități privind evoluția viitoare a sistemului economic și financiar, dacă nu sunt evaluate și gestionate adecvat, la fel ca orice medicament care în cadrul unui tratament potrivit aduce beneficii iar administrat în exces sau de o maniera inadecvată poate genera neplăceri. Da, există mai multe exemple de țări care, în trecutul mai îndepărtat, au abuzat de abordări monetare neconvenționale, ceea ce a dus la șocuri inflaționiste de amploare, devalorizări puternice, crize în cadrul sistemelor de plăți etc. De aceea cuvintele de ordine în conduita de politici a băncilor centrale trebuie să rămână prudența, echilibrul, evaluarea atentă și amănunțită, acțiunea graduală și proporțională, în folosirea oricăror instrumente, inclusiv a celor neconvenționale.
Este important ca toți participanții în economie să fie conștienți că instrumentele de politica monetară, cu atât mai mult cele neconvenționale, deși sunt necesare și eficiente atunci când sunt utilizate adecvat, nu constituie un panaceu al rezolvării tuturor problemelor economice. Aplicarea acestora depinde de foarte multe constrângeri existente la nivelul economiei în funcție de dimensiune, structură, grad de dezvoltare tehnologică și complexitate, deschidere față de exterior și integrare regională, competitivitate externă, poziționarea în cadrul relațiilor comerciale internaționale, amploarea capitalului autohton, circulația monetară, natura și mecanismele sistemului de plăți, rezervele disponibile (de orice fel), alcătuirea socială, nivelul de educație financiară, gradul de intermediere și incluziune etc. Practic instrumentele de politică monetară acționează asupra unui organism extrem de complex, a cărui funcționare depinde de enorm de multe variabile și caracteristici (inclusiv comportamentale), de aceea eficacitatea acestora variază de la o economie la alta și de la un moment de timp la altul, calibrarea lor fiind extrem de delicată.
Politicile publice care pot contribui la relansarea economică nu se limitează la domeniul fiscal-bugetar și monetar. De exemplu, un aport la finanțarea economiei reale o are și sectorul financiar nebancar, prin fondurile de investiții și de pensii precum și prin societățile de asigurare. Acestea din urmă pot contribui mai mult la gestionarea adecvată a riscurilor de către mediul de afaceri, în viitor (pentru că în domeniul asigurărilor este inadecvat să existe acțiuni noi retroactive, acolo unde evenimentele sunt deja produse și riscurile/pierderile sunt certe atât din punct de vedere etic dar si actuarial), prin produse și mecanisme de asigurare adaptate nevoilor companiilor în noua economie, cu respectarea principiilor de prudență, solvabilitate, lichiditate și viabilitate specifice acestui sector (inclusiv conform cadrului european de reglementare Solvency II).
Contribuția și suportul comunității europene la relansarea economiilor naționale din spațiul UE sunt la fel de importante ca și acțiunile guvernelor naționale. Sprijinul financiar alocat prin bugetul și mecanismele comunitare se adaugă efortului financiar al guvernelor statelor membre și compensează diferențele mari dintre state în ceea ce privește capacitatea de stimulare a economiei ca urmare a decalajului de spațiu fiscal al bugetelor naționale.
Așa cum am mai afirmat momentul actual este un test important pentru manifestarea solidarității Europene și a celei internaționale. Au existat în perioada acută a crizei pandemice momente emoționante de solidaritate spre exemplu Franța a donat un milion de măști, Germania a livrat 7 tone de echipamente medicale inclusiv ventilatoare și măști anestezice, Polonia, România și Germania au trimis echipe de medici specialiști, Cehia a livrat costume de protecție și aparate de ventilație pentru Italia iar Austria, Germania și Luxemburg au internat si tratat pacienți din Italia și Franța.
În acest moment de start al refacerii economiei, un nou gest de solidaritate ar însemna prioritizarea folosirii fondurilor europene de către țările cu situații economice complicate. La nivelul UE avem o unitate în diversitate iar în situația actuală este crucial să facem această prioritizare pentru a nu permite adâncirea abruptă a decalajelor economice existente între statele membre. Pachetele financiare prezentate până în acest moment de instituțiile europene pentru sprijinirea statelor membre au amploarea și adresabilitatea necesare. Astfel, pe 27 mai Comisia Europeană și-a prezentat propunerea pentru planul de recuperare, inclusiv un buget UE revizuit pentru perioada 2021-2027 de 1,1 trilioane de euro și o consolidare temporară de 750 de miliarde de euro (programul Next Generation EU). Acestea se adaugă celor trei plase de siguranță de 540 miliarde EUR deja instituite de UE pentru a sprijini companiile, salariații și instituțiile administrative din spațiul comunitar. În total efortul financiar al UE pentru reconstrucția post-pandemică se ridică la circa 2,4 trilioane de euro. României îi sunt alocate peste 71 de miliarde de euro, circa 40 de miliarde în cadrul bugetului multianual și aproximativ 31,2 miliarde de euro ca parte a programului de consolidare temporară. Dintre acestea cea mai mare pondere o reprezintă finanțări nerambursabile. România trebuie să facă o prioritate majoră din absorbția și utilizarea eficientă a acestor finanțări, pentru susținerea și dezvoltarea economiei locale, așa cum este de așteptat că vor proceda toate celelalte state membre.
Consecințele socio-economice ale pandemiei sunt și probabil vor continua să fie distribuite in mod diferențiat la nivel regional în România, datorită unor eterogenității semnificative a volumului de investiții și nivelului de productivitate a muncii, precum și a diferitelor modele de specializare între regiuni. Aceasta implică un risc substanțial de extindere a disparităților regionale în România, între capitala și restul regiunilor sau între zonele urbane și rurale. Îmbinată cu riscul încetinirii sau chiar a inversării temporare a procesului de convergență economică spre media UE, situația actuală necesită răspunsuri politice specifice.
Având în vedere toate acestea, devine de maximă importanță colaborarea în cadrul unui parteneriat cât mai larg care să includă instituțiile fundamentale ale statului si pe cele reprezentative ale mediului de afaceri, și care sa permită identificarea soluțiilor adaptate fiecărui sector al economiei locale, pentru a depăși abordările care oferă soluții generale, unilaterale, fără a se face corelația necesară între nevoi si resurse, ceea ce ar putea produce dezechilibre macroeconomice majore în viitor. Un succes în acest demers va contribui la recâștigarea încrederii tuturor categoriilor de participanți în economie, ceea ce se va dovedi cu siguranță cel puțin la fel de important și eficient ca și stimulii financiari, pentru că va contribui la readucerea pe făgaș a consumului și investițiilor, implicit stimulând creșterea economică mai rapidă și mai echilibrată decât ar putea să o facă doar injecțiile de bani (din elicopter sau nu). Dovadă stau experiențele din ultimii zece ani din economii dezvoltate care și-au permis să elibereze capitaluri importante către circuitul economic, dar pentru că nu au reușit să readucă și încrederea într-un parcurs stabil și previzibil al economie și societății, creșterea a revenit doar foarte timid.
Dezvoltatorul imobiliar GTC – deținător
în proprietate și administrare în București al clădirilor de birouri Turnurile
City Gate, Cascade Office Building, Premium Plaza și Premium Point și
constructor în curs al complexului City Rose Park, din Bulevardul Expoziției –
prezintă o analiză a situației actuale și a evoluției spațiilor de birouri din
perspectiva noilor cerințe de asigurare a condițiilor de lucru.
City Gate Premium Point
Bogdan Jigman, director general al
GTC România:
„Este posibil ca spațiile de birouri să fie reconfigurate de către chiriași,
astfel încât să îndeplinească normele impuse de autorități. Noi am făcut deja
schimbări în zonele comune ale clădirilor, pentru a asigura o minimă distanțare
socială. Pe viitor, vom implementa toate măsurile generate de noul context post
Covid. Acestea includ ajustări ale căilor de acces în clădiri, în așa fel încât
să asigurăm fluxuri separate de intrare și ieșire și un control mai strict al
vizitatorilor și al curierilor, precum și creșterea cererii de locuri de
parcare, pentru că tot mai mulți angajați vor prefera, cel puțin în perioada
imediat următoare, să vină cu mașinile personale la birou, în detrimentul
mijloacelor de transport în comun. În prezent, este dificil să estimăm valoarea
totală a investițiilor pe care le vom face în următoarele 18 luni, pentru
adaptarea la noul context al spațiilor de birouri, atât cele din proiectele
finalizate cât și cele din clădirile în curs de dezvoltare. Este posibil să
asistăm și la o scădere a costurilor de construcție, în funcție de evoluția
pieței forței de muncă și a prețului materiilor prime”.
Configurația
proiectelor de clădiri de birouri demarate înainte de declanșarea pandemiei:
„Majoritatea sunt clădiri de clasă A, ceea ce înseamnă că sunt proiectate să
aibă suprafață generoasă pentru spațiile de birouri, astfel că viitorilor
chiriași nu le va fi dificil să opteze pentru compartimentări diferite față de
ceea ce aveau planificat. Așadar, schimbările vor interveni doar în modul în
care companiile vor organiza spațiile pentru fiecare angajat în parte. De
asemenea, cred că acesta poate fi sfârșitul erei spațiilor deschise și
reapariția micilor birouri, poate nu individuale, ci pe departamente sau echipe”.
Cererea
de spații de birouri în următoarea perioadă: „Este
încă devreme pentru a putea prognoza cum se va schimba piața imobiliară, în
special din punctul de vedere al cererii. Un prim scenariu este că nu vor
exista scăderi semnificative, ci chiar o posibilă creștere, deoarece
distanțarea socială va genera o nevoie mai mare de spațiu. Desigur, al doilea
scenariu presupune o diminuare a nevoii de birouri clasice. Mai mulți analiști
anticipează posibilitatea ca peste 20% dintre angajați să muncească în continuare
de acasă, deoarece companiile au realizat că aceasta este o opțiune viabilă și
mai puțin costisitoare din punctul de vedere al angajatorului. Oricum, pe
termen scurt, estimez că cererea nu va fi afectată major”.
GTC
România (www.gtcromania.ro)
informează că „a alocat un buget de peste 70.000 de euro pentru cele cinci proiecte
pe care le deține în București, în contextul măsurilor dispuse de autorități și
de comun acord cu chiriașii, pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.
Investițiile vor continua pe termen mediu și lung și vor viza măsuri
suplimentare de siguranță și confort în clădiri. De la fondare în 1999, compania
a dezvoltat și vândut clădirile emblematice de birouri America House și Europe
House, în centrul Capitalei, centrele comerciale marca Galleria (Arad, Buzău,
Piatra Neamț, Suceava) și ansamblurile rezidențiale FeliCity și Rose Garden din
București. Printre proiectele GTC deținute de companie, se numără: complexul de
birouri City Gate (primul proiect de birouri funcțional din București care a
obținut certificare Leed Gold în 2013), Premium Plaza, Cascade, City Rose Park,
Premium Point. „Viziunea GTC România este centrată pe sustenabilitatea
construcțiilor și pe transformarea modului în care clădirile sunt proiectate,
dezvoltate și administrate, astfel încât să contribuie la crearea unui mediu
sănătos și la creșterea calității vieții”.
Grupul
GTC, companie publică fondată în 1994 în
Polonia, listată la bursa din Varșovia și Johannesburg, este unul dintre cei
mai importanți dezvoltatori de spații comerciale și de birouri din Europa
Centrală și de Sud-Est: Polonia, România, Ungaria, Croația, Serbia și Bulgaria.
Deține un portofoliu de proiecte evaluat la aproape 2,3 miliarde euro, cu 46 de
clădiri (1.300.000 mp). Are în construcție clădiri în Budapesta, Belgrad,
Sofia, Zagreb. La sfârșitul lui 2019, profitul net al companiei a fost de 75
milioane euro; conform estimărilor preliminare, prima jumătate din 2020 este
stabilă la principalii indicatori financiari.
Unitate patronală, consens social și politic pentru o
piață a forței de muncă eficientă
Timişoara, 09.06.2020 – România are nevoie de unitate
patronală, de consens social și politic pentru elaborarea unei Strategii pe
termen mediu și lung privind ocuparea forței de muncă. Aceasta esteconcluzia primei dezbateri din acest an a „PACTULUI
PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA”, ce a avut loc la Timişoara, pe 9 iunie, un eveniment inițiat de CONAF
și FPPG, în parteneriat strategic cu Concordia, moderat de Adrian Măniuțiu.
Reprezentanţi ai patronatelor, autorităților publice
locale și centrale, antreprenoriatului și multinaţionalelor, au dezbătut la
Timişoara problemele cu care se confruntă piaţa forţei de muncă din România și
au lansat soluţii pentru depăşirea situaţiei actuale.
“Vrem să muncim în România! Vrem
să învățăm o meserie în România!” a declarat Cristina Chiriac, preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru
Antreprenoriat Feminin – CONAF. Ea a mai adăugat că este timpul să
conștientizăm că cea mai importantă resursă a României o reprezintă oamenii și
avem datoria morală să le creăm toate condițiile pentru creșterea
calității vieții în România. “Pactul
pentru Muncă este un instrument prin care invităm la dialog toți actorii
principali, patronate, sindicate, guvern, pentru a stabili și construi cu
prioritate, o strategie pe termen mediu si lung în ceea ce privește politica de
ocupare a forței de muncă. Se spune des despre mediul antreprenorial, că nu
reușește să se coaguleze și să acționeze unitar nici măcar atunci când avem obiective
de interes național. Iată că Pactul pentru Muncă este mai mult decât un instrument, este un
integrator de forțe, poate chiar fi denumit sugestiv Partidul Antreprenorilor”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.
La
rândul său, Franck NEEL, preşedintele Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze – FPPG,
a arătat că, deşi la nivel guvernamental s-au luat măsuri pentru relansarea
economică post-pandemie, este nevoie de mult mai multe măsuri pentru a ajuta
economia României. „Sunt necesare investiţii, singurele
capabile să creeze noi locuri de muncă. Dar, pentru asta, este nevoie şi de
modificări legislative. Şi este nevoie de ele acum! Un exemplu în acest sens îl
reprezintă gazele din Marea Neagră. Investiţiile în acest sector au nu
numai avantajul de a asigura securitatea energetică a ţării, ci şi de a crea
zeci de mii de noi locuri de muncă direct şi pe orizontală”, a mai spus
Franck Neel.
Secretarul de stat în Ministerul
Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor DragoșCosmin Lucian PREDA a anunţat că autorităţile
guvernamentale, împreună cu reprezentanţi ai mediului antreprenorial, vor să
alcătuiască o listă cu oportunităţi în România. Potrivit acestuia, pandemia a
dat şansa României de a se restarta, de a implementa noile tehnologii,
digitalizarea, 5G etc. ”Probabil că va fi nevoie şi de o listă de
noi meserii, odată cu apariţia noilor tehnologii”, a mai spus Dragoș Cosmin Lucian PREDA .
Pe de altă parte, Christian
von ALBRICHSFELD , directorul general al Continental România a declarat că, în
industria automotive, puternic afectată de criza pandemică, se fac eforturi
pentru găsirea de soluţii care să conducă la păstrarea locurilor de muncă. Un
neajuns în România îl reprezintă faptul că, în ultimii 4 ani, s-a pierdut din
competitivitate, cea mai importantă cauză fiind aceea că au crescut salariile,
fără a creşte şi productivitatea muncii.
”Pentru o strategie în domeniul ocupării forţei de muncă este nevoie de
consens politic”, a declarat Dănuț GROZA primarul oraşului Sânnicolau Mare. Potrivit
acestuia, în România nu se mai găsesc
meseriaşi, nu se mai găsesc sudori, strungari etc. ”S-au desfiinţat şcolile profesionale, s-au transformat în licee în
care media de promovabilitate a examenului de bacalaureat este un dezastru: aproape 0%! Avem nevoie de şcoli de
meserii”, a mai spus primarul Dănuț GROZA.
Vicepreşedintele CONAF, Nicoleta Munteanu, expert în
insolvenţă strategică, a adăugat că ar trebui modificată şi legislaţia, pentru
că dispar meserii, după cum altele noi apar odată cu digitalizarea şi
utilizarea noilor tehnologii. “După
ce trece această pandemie, nu ştiu câţi dintre cei reîntorşi în ţară vor rămâne
aici. Avem nevoie de politici coerente şi inteligente pentru o dezvoltare
economică durabilă a ţării“, a mai spus Nicoleta Munteanu.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF și Federaţia Patronală Petrol şi
Gaze – FPPG, în parteneriat
strategic cu Confederația Patronală CONCORDIA,
organizează conferinţele “PACTUL PENTRU MUNCĂ – ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA“ şi în 2020. Prima conferință a avut loc pe 9 iunie, la
Timișoara, Sala Vieneză.
Din cauza restricțiilor provocate de pandemia de
COVID-19, dezbaterile, până la normalizarea situației în țară, sunt transmise
live pe platformele online (Youtube) și pe rețelele de socializare (Facebook).
În sălile de conferințe sunt prezenți doar vorbitorii, participanții –
reprezentanți ai companiilor, precum și micii întreprinzători – putând
interacționa cu speakerii prin intermediul platformelor online. Pentru
conectarea la videoconferință cu ajutorul unui PC / laptop sau smartphone toate
informațiile utile se regăsesc pe www.conaf.ro.
La
evenimentul de la Timișoara au participat direct sau prin intermediul
platformelor digitale Cristina Chiriac – președinte CONAF, Franck Neel –
președinte FPPG și membru în boardul Concordia, Dragoș Cosmin Lucian Preda –
secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor, Marilen – Gabriel Pirtea – rector al Universității de Vest din
Timișoara, Dănuț Groza – primar al orașului Sânnicolau Mare, Horia Grigorescu –
director general al Companiei Naționale “Poșta Română“, Ioana Hațegan – managing partner la Hategan
Attorneys, Călin Ilie – președinte al Federației Industriei Hoteliere din
România – FIHR și membru în board-ul Concordia, Emanuel Victor Picu –
președinte ANOFM, Cristian Secoșan – director general Siemens România și
Republica Moldova, Christian von Albrichsfeld – director general Continental
România și Republica Moldova, Elisabeta Moraru – director general Google
România, Mihai Mareș – delegat permanent al adimistratorului Zoppas Industries
România, Dragoș Damian – director general Terapia Cluj, Nicoleta Munteanu –
managing partner Euro Insol SRL și Silvia Terziu – reprezentant CONAF pe
județul Timiș. Conferința va fi moderată de către Adrian Măniuțiu, fondatorul
EM360.
Evenimentul
de la Timișoara este primul din acest an, urmând ca dezbaterile din cadrul Pactul pentru Muncă. Împreună Reconstruim
România să continue la Brașov (pe 23 iunie) și la Constanța (pe 7 iulie).
La
finalul a doi ani de dezbateri, concluziile și soluțiile constatate în cadrul
discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding –
agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi înaintat Guvernului
României și va include principalele soluții identificate de mediul
antreprenorial pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu
efecte benefice asupra întregii economii, precum și asupra nivelului de trai al
românilor.
Inițiatorii
proiectului sunt CONAF și FPPG, iar partener strategic este Confederația
Patronală Concordia. Parteneri principali sunt EM360 și KeysFin, iar partener
al evenimentului este Hategan Attorneys. Sponsorii principali sunt OMV Petrom,
SNGN Romgaz și SN Nuclearelectrica, iar sponsor al evenimentului este Siemens
România.
Parteneri
media sunt Adevărul, Agerpres, G4Media, TVR Timișoara, Radio România Timișoara,
Profit.ro. EVZ, Capital, Ziarul Bursa, Canal 33, Focus Energetic, Revista
Cariere, Opinia Timișoarei, Energy Industry Review, Energynomics, Insight,
money.ro, The Diplomat, Transilvania Business Magazine, Newsnational,
ziare.com, Business 24, ANAA, ADAA, Ultima oră, Bună ziua Bistrița, Radio
Brașov, Radio Mix Brașov, Mixtv TV Bv, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul,
Mujer, și Fashion8.
Informaţii
suplimentare privind proiectul iniţiat de CONAF şi FPPG, sunt disponibile pe www.conaf.ro.
Agenția Internațională pentru Energie consideră că pandemia de coronavirus a deschis calea celui mai mare declin al investițiilor energetice globale din istorie, cheltuielile urmând să se reducă în fiecare sector important în acest an.
AIE a avertizat că impactul economic al crizei de
sănătate publică ar putea avea implicații „grave” pentru securitatea energetică
și tranzițiile la energia curată.
AIE se așteaptă ca investițiile globale să scadă cu 20%
față de anul trecut. Aceasta este o cădere de aproape 400 de miliarde de dolari
de la an la an.
Agenția a mai declarat că o combinație între scăderea cererii,
scăderea prețurilor la energie și o creștere a cazurilor de neplată a
facturilor înseamnă că veniturile din energie care vor merge la guverne și
industrie vor scădea cu „mult peste” 1 trilion de dolari în 2020.
În acest context, la nivel european, planul Green Deal
reprezintă un pilon esenţial al strategiei de redresare a UE, după pandemia
COVID 19.
Pe lângă temele globale, sectorul energetic din România
are de dezbătut teme fierbinți, precum liberalizarea prețurilor, investițiile
sau cadrul de reglementare pentru exploatările offshore.
Reputați specialiști
din domeniul energiei vor discuta, mâine, în cadrul Forumului Energiei
Online, organizat de Financial Intelligence, în
intervalul orar 11:00 – 15:30.
Evenimentul poate fi
distribuit de parteneri pe paginile lor de Facebook, iar participanții vor
putea transmite întrebări speakerilor prin intermediul paginii de Facebook
Financial Intelligence.
AGENDA EVENIMENTULUI
Green Deal –
pilon esenţial al strategiei de redresare a UE, după pandemia COVID 19
Redresarea
Ecologică a Uniunii Europene și, implicit, a României
Strategia de
investiții a companiilor de stat din energie
Liberalizarea
prețurilor la gaze naturale de la 1 iulie
Modificările
Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012
Consecințe ale
reducerii consumului de energie în perioada pandemiei
Securitatea
alimentării cu energie a României
Plafonarea
prețului la utilități în acest an – soluții pentru cetățeni, probleme pentru
furnizori
Listarea
Hidroelectrica
Investiția la
bursă în acțiuni ale companiilor din energie
Cum a influențat
pandemia activitatea companiilor din energie
Prețurile la
energie din România comparativ cu alte state din UE
SPEAKERI CONFIRMAȚI
11:00 Deschidere eveniment
Moderator: Remus VULPESCU, Membru Fondator Think-Tank Financial Intelligence
Niculae HAVRILEȚ, Secretar de stat, Ministerul Economiei, Energiei și
Mediului de Afaceri
Iulian Octavian
STANA, Secretar de Stat, Ministerul, Mediului, Apelor
și Pădurilor
Siegfried MUREȘAN, Raportor în Parlamentul European pentru Green Deal
Petrică – Lucian RUSU,
Secretar de Stat, Secretariatul General
al Guvernul României
Răzvan NICOLESCU, Energy&Resources Industry Leader, Deloitte Central
Europe
Adrian TĂNASE, Director General, Bursa de Valori Bucureşti
Călin METEȘ, Vicepreședinte și Director Executiv, Franklin Templeton
Investments România
Bogdan BADEA, Președintele
Directoratului, Hidroelectrica
Corina POPESCU, Director General, Electrica
Zoltan NAGY-BEGE, Vicepreședinte, ANRE
(Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
George VIȘAN, Director al Direcției Piețe de Energie, Transelectrica
Asociația Administratorilor de Fonduri (AAF), organizație profesională
independentă neguvernamentală, reiterează aprecierea potrivit căreia piața de
capital este „unul dintre motoarele de bază ale dezvoltării economiei, oferind
companiilor acces la finanțări durabile și populației soluții pentru investiții
și economisire inteligentă. În toate statele dezvoltate, piața de capital
funcționează ca un barometru al sănătății economiei, datorită principiilor de
transparență și performanță pe care le impune companiilor”. Pe această bază,
AAF semnalează într-o analiză efectele pe care le poate genera adoptarea unui
act normativ privind piața de capital.
Asociația
Administratorilor de Fonduri din România: „Un proiect de lege care blochează dezvoltarea pieței de capital
contravine intereselor economiei”
Administratorilor de Fonduri (AAF), organizație profesională,
independentă, neguvernamentală consideră piața de capital drept unul dintre
motoarele de bază ale dezvoltării economiei, oferind companiilor acces la
finanțări durabile și populației soluții pentru investiții și economisire
inteligentă. În toate statele dezvoltate, piața de capital funcționează ca un
barometru al sănătății economiei, datorită principiilor de transparență și
performanță pe care le impune companiilor.
Asociația
Administratorilor de Fonduri din România atrage atenția că adoptarea
proiectului Legii privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale
în activitatea economică prin care „se interzice pe o perioadă de doi ani
înstrăinarea participațiilor statului la companiile și societățile naționale,
la bănci și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar,
indiferent de cota de participație deținută” este o decizie care riscă să afecteze pe termen mediu și lung dezvoltarea
pieței de capital, dar și întreg procesul de revenire și dezvoltare a economiei
românești la nivel micro și macro.
În opinia
Asociației, adoptarea unui proiect de lege care oprește timp de doi ani listări
la Bursă pentru companii de stat riscă să influențeze negativ percepția investitorilor despre piața de
capital, dar mai ales încrederea acestora în economie și în viziunea statului
român pe termen mediu și lung. În plus, măsura pare arbitrară, în condițiile în
care Bursa de la București se află în plin proces de trecere la statutul de
piață emergentă, transfer ce reprezintă o recunoaștere implicită a dezvoltării
pieței de capital în ultimii 25 de ani. Adoptarea unui astfel de act normativ
ar putea avea ca efect compromiterea
îndeplinirii acestui obiectiv susținut public de reprezentanții statului român
și ar anula efortul conjugat din ultimii ani al tuturor actorilor implicați
(bursă, companii, autorități, investitori).
„Proiectul de lege care interzice
înstrăinarea participațiilor statului la companii vine în contradicție cu
interesele economice imediate și pe termen lung atât ale statului cât și ale
companiilor și populației. Piața de capital oferă companiilor acces la resurse
financiare și degrevează statul de povara unor
împrumuturi suplimentare necesare pentru a asigura dezvoltarea acestora.
O piață de capital ofertantă din perspectiva numărului și diversității companiilor
prezente poate fi mult mai interesantă pentru populație, mai ales în condițiile
de acum când observăm o creștere a interesului pentru economisire și investire.
O piață de capital atractivă, susținută de stat, prin listarea de pachete la
companiile pe care le deține încurajează antreprenorii locali să se dezvolte
folosind Bursa ca instrument de finanțare. Blocarea acestui proces evolutiv nu aduce beneficii reale niciunuia
dintre actori – stat, companie, investitori”, a declarat Călin Meteș, membru în Consiliul
Director al Asociației Administratorilor de Fonduri din România.
Reprezentanții
Asociației Administratorilor de Fonduri apreciază că statul român și economia
locală pot obține beneficii reale din continuarea proiectelor de listare a
companiilor pe piața de capital.
Material de opinie de Andreea Judy, Manager Soluții de
Servicii Externalizate, Andreea Vlad, Manager Taxe Directe, și Cătălina
Cojocaru, Manager Taxe Indirecte, Deloitte România
Activitatea comercianților, cu excepția câtorva categorii, a fost grav afectată de restricțiile impuse în contextul pandemiei de COVID-19. În aceste condiții, utilizarea voucherelor poate reprezenta o modalitate de a crește vânzările în perioadă care urmează. Practica nu este una nouă, însă, în condițiile distanțării sociale,cei mai mulți comercianți s-au orientat tot mai mult către comerțul online, astfel că punctele cadou și tichetele valorice au devenit instrumente frecvent folosite în atragerea clienților. Utilizarea acestora, însă, presupune o serie de implicații contabile și fiscale.
Cum contabilizăm programele pentru menținerea clienților?
Din punct de vedere contabil, pot fi întâlnite mai multe situații în utilizarea voucherelor. O primă astfel de situație este cea în care societatea acordă puncte cadou și ține o evidență clară a acestora, în ceea ce privește valoarea, termenele scadente, valoarea folosită și cea rămasă de utilizat. În acest caz, vânzarea punctelor-cadou trebuie să se reflecte distinct în contabilitate, ca venit înregistrat în avans, și ulterior, pe măsura folosirii voucherelor sau la scadență, se recunoaște venitul aferent.Concomitent, societatea va constitui un provizion pentru costurile pe care estimează că le va avea în contul voucherelor emise (taxe datorate statului).
Situația este diferită când societatea acordă puncte–cadou, de exemplu în funcție de valoarea produselor cumpărate, dar nu are posibilitatea să țină o evidență clară a lor. În acest caz, compania va înregistra ca venit suma totală în momentul acordării lor și va constitui un provizion aferent costurilor estimate.
De asemenea, dacă societatea acordă cupoane valorice (vouchere) sau tichete, va înregistra ca venit suma totală la momentul acordării lor și, la fel ca în situațiile anterioare, va constitui provizion pentru obligațiile care îi revin în urma utilizării acestor instrumente.
Societatea care acordă tichete valorice contra cost, spre exemplu sub forma cardurilor–cadou, va înregistra aceste tichete în cont distinct, de venituri înregistrate în avans, chiar la momentul încasării contravalorii acestora.Ulterior, societatea va trece în contul de rezultate venitul aferent la momentul folosirii lor sau la scadență, dacă este cazul.
Provocările fiscale ale utilizării voucherelor
Indiferent de modalitatea aleasă de comercianți
pentru a-și stimula vânzările, aceștia ar trebui sățină cont și de implicațiile
fiscale aferente. În acest sens, pentru a stabili un tratament fiscal corect, trebuie
să se țină cont de datele înregistrate în contabilitate.
Pe deo parte, orice venit obținut de
comercianți ca urmare a derulării unui astfel de program va fi impozitat, în funcție de momentul recunoașterii acestuia. Este
vorba inclusiv de cazurile în care voucherele sau punctele cadou expiră,
nefiind utilizate de clienți în perioada lor de valabilitate.
Pe de altă parte, având în vedere că vorbim de tranzacții strict legate de activitatea de retail, toate cheltuielile generate de aceste operațiuni vor putea fi deduse, fie că este vorba de costuri cu imprimarea voucherelor, cheltuieli de promovare a noilor campanii de marketing sau acordarea de pachete de tip „1+1 gratis”. Însă este important de reținut că, pentru a fi acceptate spre deducere de către autoritatea fiscală, toate aceste cheltuieli trebuie susținute cu documente corespunzătoare.
Lista documentelor necesare diferă în funcție de modalitatea
aleasă pentru promovarea produselor, dar aceasta ar trebui să cuprindă cel puțin
un regulament al campaniei de marketing derulate. În egală măsură, comercianții
ar trebui să aibă, pe cât posibil,o evidență clară a voucherelor sau a
punctelor cadou acordate, de preferat nominală, astfel încât să se asigure că
dețin controlul asupra costurilor aferente și pot demonstra oricând scopul lor
de business.
O situație specială este cea a punctelor cadou în cazul cărora nu se poate urmări în mod distinct termenul scadent sau valoarea acestora și este necesară contabilizarea unui provizion. Din punct de vedere fiscal, cheltuiala înregistrată la constituirea provizionului va fi considerată nedeductibilă. Ulterior utilizării sau expirării punctelor cadou, provizionul se va anula, fiind înregistrat un venit neimpozabil.
Din perspectiva TVA, tratamentul fiscal al voucherelor se
stabilește în funcție de tipul acestora. Diferența principalăeste dată de momentul în care
intervine obligația firmei emitente de a colecta TVA.
Pentru acele vouchere cu scop unic, pentru care TVA datorată este cunoscută la momentul emiterii (bunurile/serviciile sunt identificate și se poate determina cota de TVA aplicabilă), obligația de colectare a taxei intervine la momentul acordării cuponului.
În acest caz este de menționat faptul cătaxava
rămâne colectată chiar dacă voucherul respectiv nu este utilizat de către
client (a expirat și nu mai poate fi utilizat), ajustarea TVA colectatănefiind permisă.
În cazul voucherelor cu scop multiplu, pentru care valoarea TVA nu poate fi determinată până la utilizarea efectivă de către client, obligația de colectare a TVA intervine în momentul utilizării cuponului valoric. O astfel de situație poate apărea, de exemplu, atunci când voucherul poate fi utilizat pentru achiziționarea de bunuri/servicii pentru care se aplică cote diferite de TVA.
Așadar,
modalitatea de emitere a voucherelor, respectiv opțiunile de achiziție incluse în
acestea (tipurile de bunuri/servicii care pot fi cumpărate), precum și încadrarea
corectă din perspectiva TVA, sunt extrem de importante.
Mai multe informații
și recomandări pentru companii legate de modul în care se pot pregăti în contextul pandemiei de COVID-19 sunt
disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Deloitte
România.
Pentru cele
mai recente modificări legislative adoptate în contextul coronavirus, experții Reff & Asociații au creat și
vor actualiza în permanență o secțiune dedicată, disponibilă aici.
Competiția „Susțin educația financiară în comunitatea mea”, organizată de Junior Achievement (JA) România cu sprijinul Raiffeisen Bank, a reunit la ediția din acest an (martie-mai) 120 de licee din 77 de localități. Cele mai active licee s-au dovedit Colegiul Economic „Virgil Madgearu” București, Liceul Tehnologic „Marmația” Sighetu Marmației, Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” Ploiești, Colegiul Național „Mihai Viteazul” București, Colegiul Național „Avram Iancu” Ștei. Cele cinci licee beneficiază de finanțări în valoare totală de 30.000 de lei pentru dotarea cu echipamentele tehnice necesare pentru facilitarea educației în școală sau la distanță. În total, 25.600 de elevi au urmat cursul online de educație financiară „ABCdar bancar”, utilizând orice dispozitiv conectat la internet (smartphone, tabletă, laptop sau PC) ori prin intermediul aplicațiilor Android și iOS. Modulul educațional „ABCdar bancar” este dezvoltat pe platforma internațională LMS JA Inspire™ și le oferă elevilor un model de învățare asincron și autonom, prin exerciții interactive cu feedback imediat, materiale video, simulări și sugestii de documentare suplimentară.
Corina Vasile, director de comunicare și relații publice la Raiffeisen Bank România, subliniază: „Suntem bucuroși să vedem interesul tot mai mare al tinerilor pentru cursurile de educație financiară pe care le organizăm în parteneriat cu Junior Achievement în școlile din România, în urma cărora învață noțiuni pe care le pot aplica deja în gestionarea bugetelor proprii. Avem nevoie de educație financiară de la vârste cât mai fragede, pentru a ne asigura că adulții de mâine vor avea un comportament financiar chibzuit și responsabil”.
Compania de consultanță imobiliară clujeană Impakt Imobiliare, specializată pe segmentele rezidențial, office și retail a avut în luna martie încasări similare cu media a 6 luni precedente, însă în luna aprilie s-au înregistrat încasări de doar 36% față de media primului trimestru din 2020, pe fondul stopării planurilor de expansiune a companiilor privind piața de office.
Principalul motiv al scăderii a fost blocajul din punctul de vedere al mobilității clienților, mai puțin frica de o evoluție negativă a prețurilor din piața imobiliară sau senzația de incertitudine. Cea mai mare scădere, 83% s-a înregistrat în segmentul spațiilor comerciale și de birouri, companiile și-au adaptat activitatea conform contextului iar angajații și-au mutat activitatea de la birou, la domiciliu, în telemuncă.
„ Ca și echipă, am activat într-un număr foarte redus și doar pentru situațiile necesare de finalizare a unor tranzacții pregătite anterior, am respectat normele impuse privind mobilitatea și necesitatea deplasărilor, totodată peste 60% dintre clienții Impakt Imobiliare vin prin recomandări sau sunt clienți fideli”, declară Cornelia Ștețco, Managing Partner, Impakt Imobiliare.
Ce caută în această perioadă românii, în materie de imobiliare în Cluj-Napoca
Tinerii și familiile la început de drum caută să își achiziționeze prima locuință, în scop personal și preferă apartamentele de 2 – 3 camere în general, pentru această categorie, prețurile se mențin la o medie de 1.800 Euro/mp, dar sunt cereri și pentru apartamente mai mari sau case pentru românii cu un buget de minimum 150.000 Euro.
În același timp, românii au încredere în continuare în investițiile imobiliare deoarece le consideră sigure iar cele mai căutate imobile pentru investiție sunt apartamentele de 2 camere, cu suprafețe între 45 – 55 mp pătrați, cu prețuri de pornire de la 85.000 Euro în zone centrale și semicentrale, zonele Iulius Mall, Sopor, cartierele din apropierea facultăților clujene.
Segmentul de chirii pe termen lung va fi afectat până în toamnă, datorită faptului că 60% dintre studenți au reziliat contractele de închiriere și vor reîncepe să închirieze în august-septembrie pentru viitorul an universitar, iar cei care nu au optat pentru reziliere, au solicitat reducerea chiriei lunare la jumătate, la fel ca și în perioada vacanței de vară.
Însă o pierdere intre 60-75% se va înregistra și în segmentul închirierilor de imobile pe termen scurt sau în regim hotelier datorită faptului că evenimentele de renume din Cluj-Napoca care atrăgeau turiști s-au anulat dar și limitarea mobilității și a mutării zonei de business în online. Acești factori influențează scăderea cererii de închirieri pe termen scurt.
Planurile Impakt Imobiliare
Anul 2020 a început cu multe tranzacții, ca urmare a contractelor finale de vânzare la imobilele noi, contractate în 2019 și cu inaugurarea primului birou sub franciza Impakt Imobiliare, Impakt Imobiliare Elite.
Pe termen lung, agenția imobiliară vizează expansiunea în Cluj-Napoca prin lansarea mai multor birouri sub Franciza Impakt Imobiliare dar și deschiderea de noi birouri în franciză în alte orașe precum Brașov, Timișoara, Iași, București și Oradea.
Cu privire la măsurile fiscale luate de autorități, Cornelia Ștețco, Managing Partner, Impakt Imobiliare declară:
„În sectorul comercial, pentru domeniile de activitate unde s-a impus sistarea activității, posibilitatea amânării sau reducerii unor cheltuieli ca și chiria spațiilor, taxelor, ratelor, posibilitatea accesării șomajului tehnic, aceste măsuri sprijină companiile să-și continue activitatea și astfel nu avem un val de eliberări de spații industriale, comerciale sau de birouri, care ar genera o adevarată criză a chiriilor pe aceste segmente.
Decizia de școlarizare online va îngreuna nivelul de activitate și mobilitate al părinților. Mulți dintre părinți depindeau de creșe, grădinițe sau școli cu program prelungit pentru a-și putea desfășura activitatea profesională, deschiderea acestora ar fi ajutat la capacitatea de repornire a activității și în consecință ar fi ajutat la revenirea mai rapidă a economiei.
S-a redus birocrația în multe instituții publice și se lucrează mult online, ceea ce ne salvează timp valoros, procedurile anevoioase și oarecum depășite pentru vremurile actuale s-au simplificat, activitatea cotidiană în relația cu instituțiile statului este mai ușor de implementat. M-aș bucura să văd în continuare această modalitate de lucru online cu instituțiile publice chiar și după această perioadă”.
Relațiile sociale înregistrează o dublare de la o lună la alta (aprilie-mai) ca importanță la nivelul subiecților noii ediții a studiului Reveal Marketing Research „Românii AZI”, realizat de compania cu capital românesc Reveal Marketing Research, specializată în cercetare de piață, strategie și consultanță în crearea mărcii și abordarea clienților.
Studiul „Românii AZI” este definit ca „instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru partenerii din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea româneasca din acea perioada. Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Studiul este reprezentativ național urban, completat de 1010 respondenți (în lunile aprilie, respectiv mai) și marja de eroare este de +/-3%”.
Ediția la zi a studiului arată că relațiile sociale sunt percepute ca importante în proporție de 23% de către subiecți, de unde în aprilie erau văzute ca importante cu o pondere de 11%. Au crescut de asemenea ca importanță perfecționarea și puterea: 8%, față de 5% în aprilie. Ca stare de spirit, au crescut oboseala și plictiseala (38% față de 27%), au scăzut nervii și furia (51% de la 60%), precum și motivația și bucuria (7% față de 10%) și se mențin, practic, la același nivel relaxarea și liniștea (4% față de 3%). Sunt percepute ca nevoi în creștere substanțială dezvoltarea personală, stima de sine, integrarea.
În funcție de profilul subiecților, „cei mai plictisiți sunt tinerii fără partener (49%, față de 39% la nivel național)”; tinerii preocupați de carieră sunt cei mai mulțumiți de starea lor generală de spirit (18% se declară foarte mulțumițifață de 14% la nivel național) și declară „că au făcut mai multe cumpărături ce acoperă nevoi de bază (51% față de 41% la nivel național)”; familiile moderne consideră prioritară depășirea obstacolelor (43%față de 36% la nivel național) și „au făcut mai multe cumpărături ce acoperă nevoi din vârful piramidei (41% față de 33% la nivel național)”; membrii familiilor tradiționale sunt cei mai nemulțumiți de relația cu partenerul de viață (15% se declară nemulțumițifață de 11% la nivel național); maturii fără partener sunt cei mai liniștiți și calmi (9%față de 4% la nivel național) și au făcut mai multe cumpărături care acoperă nevoia de stimă (52% față de 40% la nivel național); seniorii pensionari consideră importantă menținerea relațiilor sociale în proporție mai mare decât celelalte categorii investigate (33%față de 23% la nivel național).
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA București a obținut noi performanțe internaționale în cercetarea cu aplicabilitate în domenii de vârf ale economiei, de data aceasta, la Târgul European de Creativitate și Inovare Euroinvent 2020, Iași, 21-23 mai.
Cele 11 invenții prezentate de ICPE-CA București au obținut 5 diplome și medalii de aur, o medalie de aur, 5 diplome și medalii de argint, o diplomă și medalie de bronz, o diplomă specială pentru rezultate în domeniul protecției mediului, precum și premiul „Pro scientia et innovation award”.
Evenimentul științific european a fost organizat de Forumul de Inventatori Români, Europe Direct Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Compania Phonetastic GSM, distribuitor
de telefoane, tablete, accesorii GSM și gadget-uri în România și în toată Uniunea
Europeană, a devenit distribuitor oficial pe piața autohtonă al
smartwatch-urilor Amazfit, produse de Huami Corporation (companie fondată în China,
listată la Bursa din New York), comercializate în peste 70 de țări (100
milioane de unități), de la lansare, în 2015.
Ștefan Rădoi
(foto), director de vânzări al Phonetastic GSM, subliniază: „Încheierea
parteneriatului cu Huami ne bucură foarte mult, pentru că de acum le vom pune
la dispoziție partenerilor și clienților noștri una dintre cele mai
prestigioase mărci de smartwatch-uri din lume. Ne-am orientat către Amazfit,
deoarece apreciem calitatea deosebită a acestor produse și prețul accesibil,
raportat la ceea ce oferă. Cred că piața de smartwatch-uri trece printr-un
moment prielnic și că va continua să crească în viitor. Odată cu ieșirea din
perioada de izolare, oamenii simt nevoia să se miște tot mai mult în aer liber,
iar un asemenea dispozitiv, care măsoară în mod inteligent și corelează
parametri care țin de răspunsul organismului la activitatea fizică, va deveni
tot mai căutat”. Totodată, Ștefan Rădoi face o observație de ordin cuprinzător: „Am
observat, atât din solicitările pe care le-am primit direct, cât și din
studiile de piață, că românii își doresc să aibă grijă de sănătatea lor,
într-un mod disciplinat. Acest lucru era valabil și înainte de criza Covid-19,
dar acum este și mai pregnant. Așadar, am avut o cerere semnificativă la care
răspundeau doar două, trei opțiuni pe piața locală. Această situație ne-a făcut
să gândim la scară mare și să ne îndreptăm atenția spre unul dintre jucătorii
puternici la nivel global. Intrarea oficială a Amazfit în portofoliul
Phonetastic GSM cred că este de bun augur și pentru piață, deoarece crește
nivelul de competitivitate”.
Pe piața locală, în 2019 au fost vândute
peste 350.000 de dispozitive pentru monitorizarea activității fizice, cum sunt
brățările fitness și ceasurile inteligente. Phonetastic GSM semnalează că de la
declanșarea pandemiei Covid-19, produsele de acest tip ale unor branduri mai
puțin consacrate și mai accesibile ca preț (produse de brand B) au înregistrat
creșteri importante.
Caracteristicile ceasurilor inteligente
Amazfit evidențiate de distribuitor sunt „compatibilitatea completă cu sisteme
iOS și Android, sistem de operare Amazfit OS, cadran Amoled de 43/47 mm,
monitorizarea unor parametri precum viteza și cadența alergării, distanța
parcursă, timpul, ritmul cardiac, caloriile consumate, altitudinea la care te
afli etc., sincronizare prin Bluetooth și suport GPS, primirea notificărilor de
pe telefon prin intermediul afișajului permanent etc. Datele care rulează pe
ecran pot fi sincronizate prin aplicația Strava”., Phonetastic GSM informează
că „din luna iunie va începe distribuția întregii game de ceasuri inteligente
Amazfit, care cuprinde aproape toate versiunile de culoare și specificații,
inclusiv variantele cu certificare militară sau cu aliaj din titan sau
zirconiu, rezistente la apă. Produsele vor fi comercializate pe piața locală
atât prin intermediul partenerilor Phonetastic GSM, cât și al companiilor care
vor fi interesate de încheierea unui contract de distribuție”.
Ștefan Rădoi conchide: „Planurile
noastre pentru acest brand includ prezența în România la scară mare, pe toate
canalele de vânzări, de la operatorii de telefonie mobilă, la magazinele
online, marii retaileri, segmentul de business și magazinele de articole
sportive. Preconizăm că piața ceasurilor inteligente va crește accelerat și ne
așteptăm ca gradul de interes pentru aceste produse să cunoască noi vârfuri
începând cu sosirea verii, iar la finalul anului să constituie cadoul sau
achiziția preferată de mulți în perioada Black Friday sau de Crăciun”.
În seria evenimentelor interactive prin care Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) analizează aspecte la zi și de perspectivă ale antreprenoriatului, a avut loc dezbaterea online „VorbIMM despre: relansare economică și managementul crizei”. Dintre punctele de vedere exprimate, reținem:
Florin Jianu, președintele CNIPMMR – „Suntem la al 5-lea eveniment de dezbatere cu privire la această perioada pe care sperăm că am depășit-o, deoarece urmează foarte multe măsuri de relansare economică, de redeschidere a domeniilor. În cadrul celoralte evenimente, am avut invitați miniștrii, astăzi am considerat că este cel mai eficient pentru ultimul eveniment să avem invitați antreprenori, oameni de business, din prima linie”.
Dragoș Anastasiu, președintele AHK România – „Cred că noi, antreprenorii români, suntem permanent pregățiți de crize, suntem antrenați la câtă lipsă de predictibilitate am trăit în ultimii 10-12 ani. Antreprenorii care au avut succes în România, pot avea succes oriunde în lume, dacă treci de provocările României nu ai cum să mai greșești radical în altă parte. Chestiunile de care m-am lovit din nou în această perioadă: 1. Trebuie să pui deoparte ceva atunci când ți-e bine pentru ca atunci când ți-e rău, să ai de unde să cheltui și să supraviețuiești 2. Solidaritate – lucrurile sunt executate în echipă. Per total, că țară mai avem de învățat în legătură cu solidaritatea, dacă noi, guvernul și președenția ne-am uni în grupuri efective de lucru, nu doar tip talk show, ne-ar fi fost mai ușor pe de-o parte. Sunt firme care se pregătesc de criză, au continuity management, crisis management, resurse, provizioane făcute pentru crize, așa trebuie să se acționeze”.
Ionut Stanimir, Director of Marketing & Communication at BCR – „Cred că pentru prima dată descoperim că situația nu este o salvare individuală, ci chiar suntem în asta împreună, ceea ce ar trebui să ne stimuleze să ne gândim la toate aceste lanțuri de producție, unde sunt vulnerabilitățile noastre și unde avem posibilitatea de a crește. Lecția la fel de importantă este cea a vitezei, timpul nu are răbdare într-o asemena criză, deci ori acționezi foarte repede, ori mai târziu spațiul îl poți recupera, dar timpul niciodată. Nu în ultimul rând, chestiunea pe care o simțim cu toții, nu o vedem, dar ne va afecta foarte puternic (ceea ce descoperim cu toții), este că digitalizarea este aici pentru a rămâne foarte multă vreme. Asta ne va afecta și businessurile bancare, și businessurile din HoReCa și businessurile din turism și businessurile din toate domeniile. Dacă ar trebui să aleg trei direcții foarte importante: 1. Să ne mișcăm foarte repede 2. Să ne mișcăm foarte smart pe lanțurile de producție unde credem că avem avantaje și putem fi câștigători 3. Să nu uităm că viitorul deja a ajuns, 2030 este deja aici. Înainte de orice, la BCR am amânat rate și am prelungit linii de creditare pentru firme care angajează un total de 150 de mii de oameni, împreună asta înseamnă de fapt, 150 de mii de oameni care pot să spere că se vor întoarce la lucru”.
Dragos Petrescu, președinte HORA – „Am identificat cu Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Secretarul de Stat, Liviu Rogojinaru, cele 350 de milioane de euro care vor fi distribuite către HoReCa, transport internațional și industria de spectacole în următoarea lună. Aceste 350 de milioane de euro, vor fi distribuite în funcție de aceste două criterii: numărul de angajați și cifra de afaceri din 2019 și vor fi distribuiți către mii de IMM-uri”.
Sven Marinus, CEO Sodexo – „Analizând modul în care sectoarele Turismului și Horeca au devenit fundamentale în viața noastră de zi cu zi, realizam ca ele au patruns tot mai mult la toate nivelele sociale, reprezentand de fapt nevoia de a ne conecta cu prietenii și familia. Prin urmare, cred că, atunci când va avea loc redeschiderea restaurantelor și hotelurilor, oamenii vor reveni la viata normala si vor folosi din nou aceste servicii, respectand in acelasi timp masurile de protectie atat de necesare pentru pastrarea “normalitatii” castigate. Sistemul nostru de tichete de asemenea, va sprijini revenirea acestor sectoare extrem de afectate”.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul BCR, BT și Sodexo.
La inițiativa Ministerului Culturii, cu sprijinul eMAG, al Uniunii Scriitorilor din România şi al Asociației Editorilor din România, a fost lansată Campania „Citește românește”, de promovare a cărților românești. Obiectivul „este de a promova cărțile autorilor autohtoni și de a realiza o comunicare mai bună între aceștia și cititorii lor” și de a crește „consumul de carte, în general, România aflându-se pe ultimele locuri din Europa la acest capitol, cu aproximativ 20 de milioane de cărți vândute anual, în timp ce în Italia se comercializează aproximativ 190 de milioane, iar în Franța, 430 de milioane”. Pe platforma eMAG vor fi disponibile peste 2100 de titluri provenind de la peste 1100 de autori din domenii variate: ficțiune, istorie, economie, cărți pentru copii etc. Pe pagina dedicată campaniei „Citește românește” de pe site-ul eMAG, cititorii au la dispoziție topuri de carte românească și o secțiune cu cele mai noi apariții.
Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, subliniază: „Unul dintre primele obiective pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de ministru al culturii a fost să găsim pârghiile pentru creșterea consumului de carte românească și a numărului de cititori. Deși am fost încetiniți în implementarea unor proiecte, de situația neprevăzută creată de pandemie, reușim să venim cu unul nou, în parteneriat cu mediul privat, pe care ne propunem să îl desfășurăm pe o perioadă cât mai lungă de timp. Prin campania Citește românește, dorim să promovăm autori români și să convingem din ce în ce mai mulți oameni să cunoască și să citească cărți ale scriitorilor, poeților, autorilor noștri, în general. Am căutat un partener care să poată implementa un astfel de proiect, iar eMAG a răspuns imediat, cu solidaritate, inițiativei noastre, punând la dispoziție toate resursele necesare desfășurării unei astfel de campanii. Totodată, campania este deschisă tuturor librăriilor, magazinelor online sau distribuitorilor de carte, astfel încât, împreună, să promovăm literatura românească și să o facem cunoscută publicului larg. Mulțumesc, pe această cale, partenerilor și tuturor scriitorilor și personalităților care se alătură acestui demers de promovare. Putem să arătăm autorilor noștri o adevărată apreciere cumpărându-le cărțile, citindu-le și vorbind despre ele”.
Iulian Stanciu, CEO al eMAG: „Prin programele desfășurate de Fundația eMAG susținem atât copiii olimpici români, care au rezultate deosebite în competițiile internaționale, cât și copiii din comunitățile defavorizate, aflați în prag de abandon școlar. Însă, noi credem că, la baza educației, stă lectura. De aceea, ne alăturăm inițiativei Ministerului Culturii de a susține cartea și scriitorii români. Ne bucură faptul că instituțiile statului caută din ce în ce mai mult soluții digitale și suntem pregătiți să ne punem cunoștințele și infrastructura la dispoziție pentru a susține astfel de demersuri ori de câte ori va fi nevoie”.
Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România: „Piețele de carte mature se bazează, în principal, pe cărțile autorilor autohtoni. România este una dintre excepțiile Europei, din acest punct de vedere, și este în interesul întregului lanț editorial ca acest lucru să se schimbe. O campanie de promovare a cărților autorilor români este un pas foarte bun către așezarea lucrurilor pe drumul lor firesc”.
Prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, evidențiază importanța cărților de autori români, validați de critica literară, formând scara de valori a literaturii contemporane.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul aparatului de lucru al Guvernului României, în parteneriat cu UNICEF în România, a organizat astăzi videoconferința „Împreună pentru dezvoltare durabilă – noi suntem generația următoare”. Din intervențiile participanților, am reținut o serie de repere privind importanța sustenabilității și a implicării în acest sens a copiilor și tinerilor.
FOTO: Ministrul educației și cercetării, Monica Anisie, consilierul de stat László Borbély, departamentului, și reprezentantul UNICEF în România, Pieter Bult, alături de reprezentanți ai Bordului Copiilor.
László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă: „Esența dezvoltării durabile este să ne gândim permanent la generațiile viitoare, la ceea ce vrem să le lăsăm moștenire. Eu cred că, de fapt, cu toții îmbrățișăm principiile sustenabilității, deoarece cu toții ne dorim să le lăsăm copiilor și nepoților noștri un mediu curat și o societate echitabilă. Un pas esențial în această direcție este să punem în practică Strategia pentru dezvoltare durabilă. În demersul pe care l-am pornit avem nevoie de creativitatea și inițiativa tinerei generații, așa că suntem permanent deschiși către dialog și parteneriate”.
Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România: „Pandemia de Covid-19 a scos la iveală vulnerabilitățile economice și sistemice. Acum, mai mult ca niciodată, trebuie să construim o lume în care nimeni nu este lăsat pe dinafară, iar această situație gravă în care ne aflăm reprezintă o oportunitate pentru a re-imagina lumea și țările în care trăim. Re-imaginarea începe cu copiii. Copiii din România și din lume au nevoie ca drepturile lor să fie asigurate: dreptul la sănătate, la educație de calitate și la o planetă curată. Copiii prezentului sunt adulții care vor conduce lumea de mâine, iar abilitatea lor de a proteja viitorul pentru noi, toți, depinde de ceea ce facem pentru a le proteja lor drepturile astăzi și de felul în care îi împuternicim”.
Silvia, membră a Boardului Copiilor: „Cunoașterea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ar trebui făcută prin intermediul școlilor, conform răspunsurilor a 45% dintre U-Reporteri. Pe de altă parte, 28% doresc o prezentare constantă a acestora în media și social media, iar 20% consideră că parteneriatele Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă cu grupuri și organizații de copii sunt eficiente pentru îmbunătățirea gradului de cunoaștere”.
Monica Anisie, ministrul educației și cercetării: „Educația pentru dezvoltare durabilă înseamnă o educație PENTRU dezvoltarea durabilă, nu o educație DESPRE dezvoltarea durabilă. Prezența prepoziției „pentru” scoate în evidență faptul că educația modernă, în secolul 21, are ca misiune realizarea dezvoltării durabile, utilizând educaţia ca strategie pentru atingerea durabilităţii. Sunt încrezătoare că dacă școala reușește să se transforme pentru a răspunde corespunzător nevoilor voastre, și voi veți ști cum să aduceți echilibru în societate!”
Au fost prezentate rezultatele unui sondaj desfășurat pe platforma U-Report adresat copiilor și tinerilor privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la care s-au înregistrat peste 3000 de răspunsuri. Participanții la videoconferință și-au testat cunoștințele despre dezvoltare durabilă într-un joc interactive. Coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a anunțat pregătirea mai multor inițiative destinate elevilor, inclusiv lansarea unei platforme online adresată celor interesați de sustenabilitate.
Consorțiul CIVICA − Universitatea Europeană de Științe Socialereuneșteimportante
instituții de învățământ superiorale continentului nostru. România este
reprezentată de Școala Națională de Studii Politice și Administrative – SNSPA.
Liderii instituțiilor care formează Consorțiul CIVICA prezintă o analiză asupra
lumii contemporane într-o declarație comună privind rolul științelor sociale în
înțelegerea provocărilor curente și viitoare și în furnizarea de idei și
experiențe pentru depășirea lor.
Științele sociale în timp de criză. Declarație comună a rectorilor din
cadrul universităților care formează consorțiului european CIVICA −
Universitatea Europeană de Științe Sociale
A fi european:
Leadershipul în învățământul superior, o necesitate
Criza generată de
noul coronavirus ne-a schimbat modul de viață și a zguduit bazele sociale,
politice și economice ale societăților noastre.
În calitate de
lideri ai unor importante instituții europene de învățământ superior, reunite
în consorțiul CIVICA−Universitatea Europeană de Științe Sociale,
știm că științele sociale vor juca un rol vital în înțelegerea provocărilor
curente și viitoare și, totodată, în furnizarea de idei și experiențe care să
ajute lumea să le depășească cu succes. Prin această declarație, ne angajăm să
acționăm clar, astfel încât să îndeplinim rolul pe care ni l-am asumat și să
stabilim modul în care factorii de decizie din Europa ne pot ajuta, sprijinind
acest efort crucial.
Dată fiind natura
globală a crizei, cooperarea internațională în învățământul superior și în
cercetare este mai importantă ca niciodată. Cu siguranță, așa stau lucrurile în
Europa, care se confruntă cu provocări profunde în ceea ce privește sistemele
noastre comune sociale, politice, economice, de sănătate și de mediu. Nevoia
urgentă de a gestiona împreună aceste provocări presupune o cooperare
organizată și eficientă și, în același timp, mobilizarea atât a resurselor, cât
și a cunoștințelor de pe întregul continent. Aceasta trebuie să includă metode
noi de colaborare, mai profunde, între științele medicale, naturale și sociale.
Lumea
învățământului superior se schimbă și ea rapid, iar universitățile își modifică
în mod dinamic misiunea și responsabilitățile în lumina acestei noi realități.
Elementele de bază ale experienței universitare, cum ar fi primirea studenților
internaționali în campusurile noastre, trimiterea studenților în programe de
schimburi universitare, găzduirea cercetătorilor invitați și întâlnirea
colegilor la conferințe, nu mai sunt posibile și vor rămâne dificile pe termen
nelimitat. Trebuie să ne adaptăm modalitățile de lucru și să fim siguri că cel
mai bun mediu pentru învățare și cercetare este acela în care ideile pot
călători liber, iar studenții, profesorii și cercetătorii din întreaga lume pot
interacționa în mod direct.
Ca Universitate
Europeană, obiectivul nostru este să oferim și să promovăm răspunsuri clare la
criză, bazate pe cercetările din științele sociale. Solicităm factorilor de
decizie de pe întreg continentul să ne sprijine în acest demers și să
colaboreze cu instituțiile de învățământ superior pentru a se asigura că
educația și cercetarea vor continua să se desfășoare indiferent de granițele
din interiorul Uniunii Europene și să rămână deschise pentru interacțiuni
multilaterale cu restul lumii.
Partenerii CIVICA
au fost de acord, ca rezultat al cooperării lor, asupra următoarelor acțiuni
imediate:
Vom
accelera dezvoltarea unei infrastructuri de învățare digitală. Acest
fapt va conecta mai bine studenții, facultățile și cercetătorii, în primul rând
din Europa, dar nu exclusiv, în toată perioada pandemiei și nu numai.
Infrastructura de învățare digitală va contribui la un sistem de învățământ
superior și de cercetare mai durabil și interactiv. Campusul transeuropean
CIVICA este deja activ și va constitui principala bază de la care vom porni
această dezvoltare.
Vom
încuraja schimburile de studenți între instituțiile noastre, inclusiv
schimburile virtuale, chiar dacă deplasarea fizică nu se poate relua,
concentrându-ne pe experiențe de învățare hibridă și mixtă, ca parte a
campusului nostru european comun. Vom promova oportunități similare cu alți
parteneri europeni și internaționali din întreaga lume.
Vom
fi conectați cu întreaga lume, recrutând studenți, profesori și cercetători
internaționali talentați pentru a consolida poziția Europei drept centru global
de cercetare inovatoare în științe sociale.
Vom
comunica rezultatele activităților noastre de cercetare în științele sociale
atât factorilor de decizie, cât și publicului larg pentru a contribui cu
răspunsuri eficiente la criză și pentru a oferi beneficii semnificative la
nivelul societății.
Pentru a avea
succes în aceste eforturi, avem nevoie de sprijin din partea factorilor noștri
politici. Solicităm tuturor liderilor politici europeni și naționali:
Să
recunoască și să susțină programele europene de studiu și de schimb care ar trebui deocamdată să aibă loc în întregime sau
parțial în mediul online. Blocarea mobilității studenților − o caracteristică
care a contribuit la crearea sentimentului de apartenență europeană − ar fi
devastatoare. Schimbul fizic și mobilitatea europeană trebuie păstrate în
viitor.
Să
considere redeschiderea granițelor drept una dintre cele mai acute priorități, imediat ce condițiile de sănătate și de siguranță vor
putea fi asigurate. Baza noastră comună europeană de cercetare trebuie
păstrată, în special pentru că a face față unei crize transnaționale este
necesar un răspuns transnațional.
Să
ne sprijine în a rămâne deschiși și accesibili pentru restul lumii, oferind
studenților și cercetătorilor internaționali regimuri flexibile de viză și de
imigrare adaptate la situația actuală și asigurând că Europa rămâne una
dintre cele mai atractive destinații pentru învățământul superior și de
cercetare din lume.
Deși nimeni nu știe
când se va încheia pandemia, suntem hotărâți să înfruntăm împreună criza și
urmările ei, ca parteneri în rețeaua CIVICA. În aceste timpuri provocatoare,
vom face ceea ce este necesar pentru a menține strâns conectate comunitățile
noastre de studenți și de cercetători. Ca o alianță universitară specializată
în științele sociale, credem în responsabilitatea și capacitatea noastră de a
oferi răspunsuri la criză. Ca Universitate Europeană credem în viziunea noastră
comună și în consolidarea unui spațiu european de învățământ superior și de
cercetare.
Președinții
instituțiilor partenere din consorțiul CIVICA − Universitatea Europeană de
Științe Sociale:
Președinte Mario
Monti, Università Bocconi (Italia)
Președinte și
Rector Michael Ignatieff, Central European University (Ungaria și Austria)
Președinte Renaud
Dehousse, European University Institute
Președinte Henrik
Enderlein, Hertie School (Germania)
Rector Remus
Pricopie, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (România)
Președinte Frédéric
Mion, Sciences Po (Franța)
Președinte Lars
Strannegård, Stockholm School of Economics (Suedia)
Director Minouche
Shafik, The London School of Economics and Political Science (Marea Britanie)
Foto: Reuniune a
Consorțiului CIVICA la SNSPA București, februarie 2020 (foto SNSPA)
Redresarea (dacă nu cumva, pe alocuri, repornirea) economiei a constituit provocarea webinarului „Business în Noua Economie”, organizat de România Durabilă și EM360. Amfitrionii ciclului de dialoguri de acest fel, Daniel Apostol și Adrian Măniuțiu, au avut interlocutori din zona patronală, asociativă și din cea guvernamentală.
Tănase Stamule: „Statul susţine producătorii în domeniile care produc deficit în balanţa comercială”
Remarcând existența unui dialog consistent cu guvernul, Florin Jianu, președinte Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a semnalat și viteza redusă a implementării măsurilor sprijinire a IMM-urilor. Fiecare zi s-ar putea, pentru multe dintre IMM-uri, să reprezinte ultima zi. Programul IMM Invest l-a caracterizat ca bun și necesar, nu însă şi suficient: „Ce facem cu microîntreprinderile? Ele niciodată nu vor ajunge la bănci şi atunci, intervenţiile tip microgranturi, pe care le-am discutat cu guvernul, trebuie puse imediat în aplicare”.
Președintele CNIPMMR a estimat că „orice zi de întârziere în implementarea măsurilor de sprijin reprezintă o dramă pentru întreprinzători şi pentru economie în ansamblul ei. Nu vedem consecinţele acestei crize acum. Le vom vedea peste două-trei luni, când se vor rupe lanţurile comerciale, lanţurile valorice, când consumul nu va mai fi la acelaşi nivel”. Învăţămintele actuale, a spus Florin Jianu, trebuie să ne facă „să nu ne mai întoarcem la perioada de dinainte şi la vechile metehne în care puneam oamenii la cozi şi îi puneam să plimbe o hârtie dintr-o parte în alta”.
În urmărirea ideii, Tănase Stamule, consilier economic al prim-ministrului Ludovic Orban, a subliniat: „Încercăm prin digitalizare să creăm un stat cât mai eficient şi suplu. Nu credem în politicile şoc, ci căutăm să stimulăm cererea agregată. Din fericire, structura PIB-ului României este în așa fel făcută, încât nu va afecta foarte tare zonele închise astăzi. Dacă lumea va respecta regulile, nu vedem de ce nu am redeschide cea mai mare parte a economiei. Pentru liniștea socială și confortul social al oamenilor, este bine ca toată economia să se redeschidă. Suntem optimişti că aşa cum funcţionează şomajul tehnic, va funcţiona şi IMM Invest foarte bine. Pregătim o schemă de garantare a creditului comercial. Sunt 15,3 miliarde de lei credit comercial în România, de trei ori mai mult decât creditul bancar. Trebuie să ne asigurăm că nu se opreşte creditul furnizor pentru firme. Suntem cu ochii pe toate zonele de risc pentru economie. Am analizat balanţa comercială pentru a vedea exact de unde vine deficitul comercial. Finanţările IMM-urilor de la Ministerul Dezvoltării şi de la Ministerul Economiei vor avea în componenţă o grilă întocmai pentru a vedea ce mai putem produce intern din ce importăm, mai ales dacă importăm lucruri care au marjă mare de profit. Asta înseamnă că putem face capacităţi de producţie în România. Am avut discuţii în acest sens cu retailerii, există o deschidere din partea lor să cumpere româneşte şi să vândă româneşte atâta timp cât există producţie românească. Statul va susţine producătorii în domeniile care produc deficit mare în balanţa comercială”.
Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), a anunțat că în programul IMM Invest s-au înscris 57.807 de IMM-uri.
Liviu Rogojinaru: „Companiile vor fi ajutate cu granturi până în 800.000 de euro”
Cu o sintagmă reactualizată, „Din nou, prin noi înşine”, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice Sebastian Burduja a apreciat că „ne-am dat seama în actuala criză că avem nevoie de o economie sigură, de ceea ce americanii şi britanicii numesc «resilience» – rezistenţă, durabilitate, baze solide prin producţie autohtonă. Guvernul e pregătit să suplimenteze finanţările pentru sectorul privat, dar mai important este cum cheltuim, aşa cum e importantă și acordarea priorităților în investiţii, inovare, creșterea productivității”.
La rândul său, Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a anunțat că „un miliard de euro vor veni pentru a fi ajutate firmele românești. Avem în vedere firmele din horeca, transporturi, companiile închise în această perioadă nenorocită. De asemenea, vrem să ajutăm companiile fără niciun angajat, care au fost uitate și cărora le-a fost foarte greu în perioada asta”. Concret, în ansamblu, „companiile – și mijlocii, și mici, şi mari – vor fi ajutate cu granturi probabil până în 800.000 de euro, gândite bine și date firmelor românești, agenților economici care își desfășoară activitatea în România”.
Adrian Badea: „România are în Marea Neagră un potențial semnificativ pentru repornirea economiei”
Adrian Badea, vicepreședintele Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), a reamintit că „România are în Marea Neagră un potențial semnificativ pentru repornirea și sprijinirea economiei – resursele de gaze naturale. Prin investițiile de la Marea Neagră pot fi generate beneficii în economia românească în privința locurilor de muncă (30.000 pe an), a veniturilor la bugetul de stat (un miliard de euro annual), a creșterii PIB, a sprijinirii producției autohtone și reducerii deficitului commercial. Pentru realizarea investițiilor, e nevoie de corectarea cadrului legislativ specific investițiilor offshore”.
Invocând nevoia de responsabilitate în domeniu, Mihaela Virginia Toader, director de strategie, relații internaționale, fonduri europene la Romgaz, a făcut apel la responsabilitate în exploatarea resurselor de gaze: „În contextul european legat de Green Deal, Romgaz, cel mai mare producător intern de gaze naturale, vrea să fructifice oportunitățile tranziției spre economia neutră din punct de vedere climatic și să fie un partener de încredere. Companiile statului roman care-și permit ar fi bine să încerce să câștige niște piețe regionale. Romgaz dorește să-și găsească loc pe piața de cercetare”.
Gilda Lazăr: „În condițiile crizei, industriile legale și contribuția lor la buget nu pot fi contestate”
Gilda Lazăr, corporate affairs director la JTI, a oferit argumentul propriei companii pentru afirmația că în condițiile crizei „industriile legale nu pot fi contestate, și nici contribuția acestora la buget. JTI România a virat în aprilie la buget suma de 318 milioane de lei, reprezentând accizele și TVA pentru produsele puse pe piață în martie. Pentru luna martie 2020, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei. În contextul scăderii abrupte a încasărilor din accizele provenite din sectorul energetic, tutunul a devenit cel mai solid contribuabil la bugetul statului”. Schițând o prefigurare, Gilda Lazăr a accentuat: „Noi continuăm. Ne vedem de treabă. Valoarea totală a exporturilor de tutun brut și prelucrat în 2019 a fost de 948,4 milioane euro, cu 37% mai mult decât anul precedent, iar tutunul a avut o contribuție pozitivă la balanța comercială a României de aproape 600 milioane euro. România e al treilea producător de țigarete din Europa, după Germania și Polonia. Ca țară, avem aici un avantaj competitiv. Suntem parte din multinaționale, dar companiile care produc în România sunt companii românești, care au angajați români și care plătesc taxe statului român. Reprezentăm o industrie rezilientă, cu produse conservatoare și consum inelastic. Avem motive să fim optimiști. Credem că economia României va rezista. Am avut ani buni de creșteri economice, fără dezechilibre majore, iar cursul de schimb s-a menținut. Ne vom reveni repede”.
Administratorul companiei Tabac Express, Cristian Popescu, s-a arătat sceptic: „Nu știu când companiile vor începe să revină la viață. Prevăd o revenire în formă de radical (nu de V, cum se tot spune), cu o creștere mai mică și o oarecare stagnare pe recuperare. În segmentul în care noi activăm, e o scădere de trafic, nu de consum. Ce ne dorim e o platformă pentru facturare la nivel național”.
Constantin Rudnițchi: „Companiile se vor lovi de nevoia de a-și plăti furnizorii de utilități”
Constantin Rudnițchi, directorul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC), s-a referit la estimări potrivit cărora cifra de afaceri a companiilor membre ale coaliției va înregistra scăderi între 10 și 40%: „Companiile, în special cele din domeniile hoteluri, restaurnate, ospitalitate, se vor lovi de nevoia de a-și plăti furnizorii de energie, apă, gaze, or cele care au fost închise sunt decapitalizate. În același timp, tot în coaliție, unii membri continua să facă investiții”.
Marius Ștefan, cofondator al companiei Autonom, a mărturisit o anume frustrare văzând că măsurilor din zona privată (disponibilizări, contracte de muncă suspendate etc.) nu le corespunde un echivalent din zona publică. Pentru relansare, consider că „trebuie să conservăm cash-ul, să reducem costurile, ca să trecem mai departe şi să-i ajutăm pe clienţi. Companiile mari şi medii, majoritatea vor trece, nu uşor, dar vor trece peste perioada asta pentru că ştim ce avem de făcut”.
„Următoarele șase luni sunt esenţiale pentru economie şi tind să nu fiu atât de optimist pe cât sunt unii reprezentanţi ai guvernului”, a spus Dragoș Roșca, președintele Romanian Business Leaders (RBL), adăugând părerea că „vor fi şi multe companii mari care din păcate vor intra în dificultăţi financiare serioase”, ceea ce ar impune „o decizie rapidă a guvernului privind echilibrarea cheltuielilor cu sectorul public”, dincolo de asumări într-un an electoral.
„Din punctul de vedere al guvernanților, consumatorii sunt alegători”, a intervenit Remus Ștefureac, coordonatorul proiectului strategic Thinking Group, făcând trimitere la un studiu propriu care arată că „aproape 90% din populația României vede un nou rol al statului în economie prin sprijinirea marilor investiții și o relaționare mult mai bună cu mediul privat”.
Răzvan Predica: „Încă nu suntem la stadiul când știm ce urmărim”
Indicatorul de Încredere Economică realizat de CFA România arată o revenire a încrederii după ce aprilie a fost considerat „punctul cel mai de jos al economiei”, a spus Adrian Codîrlașu, președinte al CFA România. Estimarea sa a fost că „în semestrul al doilea vom avea o cădere”. Ca remarcă integratoare, a adăugat că „orice lună de oprire a economiei mănâncă din PIB”.
Într-o sinteză măsurilor necesare pentru relansarea economiei, Răzvan Predica, consultant al proiectului strategic Thinking Group, a enunțat digitalizarea, revizuirea sistemului sanitar, dezvoltarea strategică a turismului, susținerea unui program tip „Fabricat în România” etc. La nivel general, a conchis că „încă nu suntem la stadiul când știm ce urmărim. Ceea ce ne propunem trebuie să corectăm pe parcurs”.
În prezent, pot fi identificați cel puțin cinci factori, generați de deciziile luate de guverne în cazul pandemiei de COVID-19, care contribuie la criza economică[1] și care vor redefini tendințele economice, tehnologice, educative, sociale și de mediu cel puțin în acest an. Acești factori sunt următorii:
redefinirea priorităților în sectorul sănătății publice (în ceea ce privește finanțarea, direcționarea cheltuielilor, respectiv alocarea resurselor umane);
stoparea/întârzierea/fragmentarea procesului de educație;
distanțarea socială (cu efect asupra: utilizării în creștere a internetului și mijloacelor de plată electronice, scăderii numărului de locuri de muncă, consumului, sănătății emoționale a publicului sau a utilizării cash-ului);
redefinirea eficienței în ceea ce privește stocurile (abandonarea politicii de stocuri „just in time”);
limitarea lanțurilor de producție transfrontaliere (revenirea la asigurarea producției la nivel național pentru anumite produse, respectiv limitarea varietății produselor din anumite materii prime). Redeschiderea, fie ea și treptată, a activității se va face cu modificarea cel puțin a două caracteristici ale modelului de business de dinainte de pandemie:
reziliența, capacitatea de a rămâne în piață, va înlocui căutarea continuă, fără considerarea costurile sociale, a creșterii eficienței/productivității.
politica stocurilor „just in time” va fi înlocuită cu politica stocurilor pentru orice eventualitate „just in case”.
În plus, companiile se vor confrunta cu o piață a muncii în care deși șomajul va fi mare, ele nu vor putea sa își manifeste puterea de negociere, pentru că regulile de distanțare socială le vor impune să lucreze cu mai puțini angajați concomitent. Pe de altă parte, salariile nu vor mai putea crește, având în vedere că atât companiile cât și guvernele vor fi nevoite să conducă o politică de austeritate, în care vor fi susținute doar investițiile. Pe piața muncii vor avea căutare calificările deja dobândite din experiență sau cele pentru care trainingul poate fi făcut rapid și de la distanță. Tinerii aflați în procesul de educație vor avea o înclinație mai mare să își caute un loc de muncă decât să rămână interesați de obținerea peste câțiva ani a unei diplome care atestă că au parcurs o programă de instruire.
Tendințele anului 2020 în economie
Pierderile economice cauzate de criza provocată de coronavirus le depășesc pe cele rezultate în urma crizei financiare din 2008, iar circumstanțele actuale fac necesară o altfel de politică economică și monetară, căci rețeta stimulării cererii agregate nu este aplicabilă[2].
Economia globală va înregistra o recesiune din cauza crizei determinată de coronavirus. Impactul crizei va fi diminuat în a doua jumătate a anului, iar reluarea activităților economice se va întâmpla ca trade-off cu creșterea sărăciei, pe măsură ce rata de transmitere a virusului scade, dar fără certitudinea controlului său total. Locurile de muncă, lanțurile de producție și stocurile au fost afectate de pandemie și nicio țară nu poate reveni anul acesta la nivelul de activitate de dinainte de criză, așa cum deja o dovedește cazul Chinei sau pierderea locurilor de muncă create în ultimii 11 ani în SUA. FMI apreciază că nici în anul 2021 nu se va înregistra o revenire a PIB mondial la nivelul de dinainte de declanșarea pandemiei și nu există optimism că, în structura de până acum a economiei mondiale, mai există forța unei creșteri ca cea precedentă.
Economia UE va înregistra o scădere a economiei comparabilă sau chiar mai mare cu cea din timpul crizei începută în 2007 și întinsă până în 2012. Sunt cel puțin trei factori care complică reluarea activității economice, la nivelul blocului comunitar și în zona euro[3], după ce extinderea virusului va încetini. În primul rând, industriile (exemplu industria auto) care au susținut cererea agregată după criza financiară nu mai pot fi ajutate și acum, ceea ce înseamnă că revenirea activității în industriile care implică lanțuri de producție transeuropene va fi încetinită, chiar dacă au fost industrii care s-a reconvertit către cererea agregată reflectată de nevoile sectorului medical și de susținere a consumului de produse de bază în perioada de izolare a populației. În al doilea rând, capitalul uman a fost afectat de perioada de stopare a activității, iar reluarea locurilor de muncă nu se va putea face rapid la același nivel. În sfârșit, guvernele sunt angrenate în eforturi financiare, de dimensiuni mult mai mari decât la criza financiară, în susținerea sectorului medical și susținerea cheltuielilor de protecție socială, și vor avea puțin spațiu de manevră pentru a susține cererea agregată.
Statele membre din estul UE vor înregistra recesiune atât prin prăbușirea cererii externe (în special cea intracomunitară) cât și a celei interne (din cauza reducerii consumului ca urmare atât a scăderii veniturilor cât și a creșterii șomajului, dar mai ales a amânării cheltuielilor). Creșterea șomajului în perioada de izolare va determina scăderea acută a consumului și va afecta și mai mult revenirea economică în aceste zone. Chiar dacă guvernele pot apela pe termen scurt la fondurile puse la dispoziție de instrumentele instituțiilor financiare internaționale sau de politicile monetare neortodoxe, cererea efectivă generată de sectorul public se poate concentra pe investiții doar în măsura în care există spațiu pentru renunțarea la alte cheltuieli mai puțin importante, considerând și presiunea pusă de cheltuielile legate de susținerea șomerilor.
În contextul reanalizării, de către toate statele membre, a gradului de dependență economică reciprocă, impus de efectul închiderii granițelor și libertății de mișcare a forței de muncă, Uniunea devine obligată să aleagă rapid forma viitoare de existență (dat fiind că lacunele de pe plan social îi evidențiază limitele funcționării pe baza tratatelor în vigoare). Fără o mutualizare a datoriei publice, șansele unei Uniuni în Europa sunt sever afectate.
Tendințele anului 2020 în tehnologie
Principalele tehnologii care vor afecta economia globală în anul 2020 sunt tehnologiile legate de telemuncă și de automatizarea bazelor mari de date (tehnologia registrelor partajate, inteligența artificială, realitatea extinsă – care include atât realitatea virtuală cât și cea augmentată). Există și alte aspecte de ordin tehnologic, care vor influența eficiența mediului de afaceri și care decurg din cele de mai sus. Un astfel de exemplu îl constituie piețele momentane. Eficiența pe aceste piețe (în special în retail) va fi rezultatul capacității de a combina capacitatea de analiză în timp real cu platforme care să surprindă modificările continue ale nevoilor consumatorilor. Un al doilea domeniu este cel al automatizării, care va afecta în 2020 în special sectorul comerțului. În sfârșit, un al treilea sector, care va suferi modificări din cauza trendului tehnologic, va fi cel al forței de muncă. Deși educația este făcută încă în jaloanele epocii predigitale, forța de muncă va trebui să se integreze pe o piață pe care calificările elementare vor necesita aspecte de realitate augmentată, realitate virtuală sau inteligență artificială.
Cred în iminența unui declin economic pe care nu reușim încă să-l evaluăm cu realism și pentru care nu avem încă nicio strategie de fugă. Prognozele PIB-ului global (este așteptat să scadă cu 3,9% în 2020) indică o recesiune „de profunzime inedită în perioada postbelică”, potrivit economistului-șef al Fitch Ratings, Brian Coulton, ceea ce ar fi o cădere economică de două ori mai severă decât recesiunea din 2009. Scăderea PIB-ului echivalează cu o micșorare cu 2.800 de miliarde de dolari a nivelului veniturilor globale față de 2019. În zona euro, Fitch se așteaptă ca PIB-ul să scadă cu 7%, PIB-ul american ar urma să aibă o contracție de 5,6%, iar PIB-ul britanic va fi mai sărac cu 6,3% în 2020.
Efectele coronavirusului asupra economiei globale nu sunt centrate într-un singur sector, lovitura e mult mai periculoasă, mai amplă și mai complexă decât criza financiară survenită în 2008. Statul trebuie să se afirme astăzi față de comunitatea de afaceri mai ales în ceea ce priveşte mutările strategice. Forțați de împrejurări, oamenii au băgat economia într-un fel de comă artificială și o regăsim azi încă oarecum „intubată”, așteptând pe „ventilație” oxigenul ei: banii pompați de guvern pentru reanimarea unor sectoare productive și pentru susținerea unor lanțuri de aprovizionare, a unor rețele comerciale și a unor necesare culoare de transport.
Primăvară de primăvară analiza și recomandările Comisiei Europene pentru România vin în notă critică pentru guvernele de la București, indiferent de culoarea și orientarea politică ale acestora. Iar politicienii români – fie ei pro-europeni, fie eurosceptici – cel mai adesea nu văd cu ochi buni analiza Comisiei, tocmai pentru că aceasta pune tot timpul degetul pe rană: recunoscând realizările, nu ezită să sublinieze eșecurile politicilor dâmbovițene. Anul acesta, Comisia remarcă faptul că creșterea economică rapidă din ultimii ani a dus la o îmbunătățire a condițiilor sociale, dar atrage atenția asupra sărăciei agravate de pandemia de COVID-19. Venitul brut disponibil al gospodăriilor a crescut cu 5,7% în 2019, dar asta nu înseamnă neapărat că românii sunt mai puțin săraci. Riscul de sărăcie și de excluziune socială în România a fost din nou printre cele mai ridicate din UE (de 31,2% în 2019), deși urmează o traiectorie descendentă constantă. CE susține că vor crește inegalitatea veniturilor, sărăcia și excluziunea socială, iar statul român continuă să aibă măsuri subdimensionate de protecție socială.
Lumea afectată de pandemie pare că încearcă să gândească un alt model. Probabil un model economic nou, bazat pe o relocalizare a industriilor dar și pe o reconversie de forță de muncă și o reconversie de capacități de producție. Se va schimba stilul de muncă, oamenii vor sta mai mult acasă, fie voluntar, fie ținuți în continuare în „telemuncă” de companile care văd în asta oportunitatea reducerii de costuri operaționale.
Repornirea economiei cere bani mulți, proiecte majore de investiții, fonduri europene considerabile. Dezvoltarea economiei cere însă și mai mult decât atât: cere în primul rând o gândire clară, strategică, pe termen lung care să spună limpede de unde strângem banii necesari și mai ales cum și cheltuim inteligent. Simpla repornire a economiei nu este echivalentă cu economia viitorului, poate fi însă momentul propice în care începem să o construim. Avem gânduri mari, dar de unde vin banii pentru reconstrucție?
Interviu cu Eugen Dijmărescu, economist, membru al Consiliului Director al ASPES
Să încercăm să punem laolaltă câteva idei de valoare cu privire la forma în care ar trebui să se manifeste economia de acum încolo. Cum stăm și cum credeți că vom sta? Foarte greu de răspuns cum vom sta. Cum stăm vedem cu toții, stăm prost. Stăm prost pe de o parte din punctul de vedere al pandemiei, din punctul de vedere al influenței acesteia asupra comportamentului uman. Pe de altă parte iată că această pandemie a devenit o cauză exogenă pentru o criză în plină desfășurare care a început. Există anumite, să spunem așa, prognoze sau evaluări preliminare potrivit cărora primul trimestru al acestui an din punct de vedere economic înseamnă pe plan mondial o pierdere cam de 7-8% din produsul global brut. Fără îndoială lucrurile nu se vor închide aici, probabil că odată cu reluarea activității în mai multe țări lucrurile se vor mai îndrepta, da tot vom rămâne în teritoriul negativ. Cât de mare va fi prăpastia sau nu, deocamdată este iluzoriu.
Prognozele așteptau ca PIB-ul global să scadă cu aproape 4% la final de 2020, ceea ce ar indica o recesiune de o profunzime inedită de la război încoace. În zona euro Fitch Ratings se așteaptă ca PIB-ul să scadă cu 7%, PIB-ul american cu aproape 6%, PIB-ul britanic cu peste 6,3%. Cifrele sunt de natură să ne îngrijoreze și să ne facă conștienți că rezolvarea nu vine de la sine. Nu? Și nici nu suntem o țară în care helicopter money – soluția de a tipări bani și a le da drumul în piață – nu este chiar la îndemâna noastră. Ce soluție întrevedeți, totuși? Vedeți cifrele pe care dumneavoastră le-ați menționat vin ca un addendum la o constatare pe care o făcea Fondul Monetar Internațional acum, la sesiunea din primăvară. Mă rog, o sesiune virtuală, de fapt, când constata că față de ceea ce gândise în toamna anului trecut, că 170 de state vor avea creștere economică în acest an, acuma lucrurile s-au întors pe dos și constată că 160 de state vor fi în teritoriu negativ. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că este vorba de un fenomen care ne-a lovit pe toți concomitent și ale cărui resorturi nu sunt în piață. Ca atare trebuie intervenit cu măsuri care vin în urma unei situații excepționale și care trebuie să dea niște rezultate pe care cu toții le așteptăm. Le așteptăm în sensul termenului scurt, odată a reporni economia, este prima cerință, ea trebuie să repornească. Dar repornirea economiei nu va însemna că aceasta va fi economia viitorului.
7 din 10 angajați români își doresc să continue să lucreze o bună parte din timp de acasă și după relaxarea măsurilor pentru prevenirea răspândirii coronavirusului și ieșirea din starea de urgență, arată datele Colliers International.
Dintre aceștia, 60% cred că lucrul la distanță ar fi util cel puțin 1-2 zile pe săptămână, iar 10% ar vrea să lucreze chiar 3-4 zile de acasă în perioada următoare.
Clădirile de birouri din portofoliul administrat de Colliers International au continuat să fie funcționale în perioada stării de urgență, fără proiecte în conservare, astfel că este de așteptat ca activitatea să fie reluată gradual chiar începând din 18 mai.
Un sfert dintre angajați se așteaptă într-adevăr să revină la birou în luna mai, dar activitatea acestora în clădirile de birouri va fi reluată treptat, în funcție de evoluția pandemiei de COVID-19 și de măsurile anunțate mai departe de autorități. Totodată, este de așteptat ca unele companii să continue să aplice politici de lucru de la distanță pe o perioadă mai îndelungată, cel puțin pentru angajații care au copii, în contextul suspendării activității unităților de învățământ până în toamnă.
„Distanțarea socială ar putea fi menținută pe perioade mai extinse, ceea ce poate însemna un mix între munca de la birou și cea de acasă la scară mai largă. Adaptarea și acțiunile rapide sunt cuvintele cheie în aceste zilele, dar și preocuparea pentru sănătatea oamenilor și a afacerilor sunt esențiale. De la începutul pandemiei, la Colliers am pornit acest proces cu un lucru clar în minte, anume că trebuie să acționăm imediat, cu soluții inovatoare, ținând cont că proprietarii și chiriașii din clădirile de birouri au nevoie să recalibreze serviciile în această perioadă, dar și mai departe”, spune Andrei Voica, director project management and workplace consultancy, office advisory la Colliers International.
Pentru a asigura angajaților distanțarea socială la birou, angajatorii trebuie să ia în considerare unele modificări de amenajare a spațiului și a mobilierului, mai ales în cazul birourilor de tip open space. Este necesară asigurarea unei distanțe recomandate de doi metri liniari între angajați, ceea ce înseamnă că va fi necesară creșterea spațiului alocat per angajat de la 8 metri pătrați, cât este în prezent media în clădirile de birouri de clasă A, la peste 15 metri pătrați per angajat. În acest context, anumite companii vor trebui să permită unui procent din angajați să continue lucrul de acasă, astfel încât regulile privind distanțarea socială, dar și de rotație să poată fi respectate.
Noi măsuri de siguranță în clădirile de birouri
Printre măsurile care pot fi implementate de companii, pentru a-și pregăti birourile pentru revenirea angajaților, se numără rotirea birourilor din spațiile deschise astfel încât aceștia să nu stea față în față și direcționarea echipei către spații alternative de lucru din birou. Totodată, în recepții pot fi instalate bariere temporare de plastic transparent, pentru a separa vizitatorii de biroul de recepție, iar în birouri pot fi instalate partiții înalte între birourile care se află față în față. Nu în ultimul rând, în sălile de conferințe, după îndepărtarea unui număr de scaune, pot fi aplicate marcaje cu bandă pe pardoseală pentru a indica distanța de siguranță de doi metri între scaune, recomandă consultanții de la Colliers International. Pentru a reduce atingerea mânerelor ușilor, este indicat să fie lăsate deschise ușile birourilor și sălilor de conferințe, cu excepția cazului în care există o nevoie absolută de confidențialitate. Din clădirile de birouri nu trebuie să lipsească nici indicatoarele care informează vizitatorii despre regulile de păstrare a distanței, de spălare și igienizare a mâinilor sau de purtare a măștilor în zonele publice. Folosind semnalizare, pot fi create căi unice, în sensul acelor de ceasornic prin spațiu, iar prin adăugarea de bandă cu săgeți pe pardoseala biroului poate fi indicată direcția recomandată.
Nu numai oamenii, ci și toate activitățile lor sociale au de suferit de pe urma enigmaticei COVID-19. Între altele, pandemia de COVID-19 a răvășit, mai mult sau mai puțin grav, economiile multor țări, fiind, se pare, mai îngăduitoare doar cu industria medicamentelor și rețeaua farmaciilor, cărora le-a cruțat sau chiar sporit profiturile.
Se știe, de pildă, că pentru Rusia industria petrolieră constituie un inestimabil izvor de venituri. Dar, de pe urma pierderilor provocate de virus, a reducerii producției și scăderii prețului țițeiului pe piețele internaționale, profiturile industriei petroliere rusești vor suferi, în 2020, pierderi de 18 miliarde dolari, iar din cauza diminuării impozitelor petroliere bugetul de stat va pierde 50 miliarde ruble (vezi „Kommersant”, din 28 aprilie 2020). Potrivit acordurilor încheiate cu OPEC, Rusia trebuie să-și reducă producția de țiței, în 2020, cu 511 milioane tone, în timp ce prețul țițeiului Urals ar putea scădea la 27,7 dolari/baril, iar al țițeiului Brent până la 19 dolari/baril. Din această cauză, deficitul balanței externe de plăți a Rusiei se ridică la 10 miliarde dolari lunar (vezi „Kommersant”, din 2 mai 2020).
Cunoscutul economist Arkadii Dvorkovici consideră că Rusia se află doar într-o fază incipientă a crizei economice cu care se va confrunta în viitoarele luni, iar banca centrală a țării anticipează o diminuare anuală a PIB-ului național cu 4-5 la sută.
Pentru a face față pierderilor în urma reducerii activităților economice, managerii diferitelor întreprinderi private au adoptat măsura trimiterii salariațiilor în concedii fără plată sau a reducerii salariilor. Așa se face că, în luna aprilie, numărul șomerilor din în Rusia a crescut doar cu 250.000, șomajul afectând, pe ansamblu, doar 5 la sută din populația aptă de muncă. Pentru circa 45 la sută din salariați s-a redus timpul de muncă. Și-au păstrat veniturile anterioare doar 29 la sută din salariați, iar, datorită orelor suplimentare efectuate, 20 la sută au obținut chiar venituri mai mari. Efect al măsurilor de carantină, a luat amploare munca la domiciliu, care, în unele privințe, cum ar fi economia de timp pentru transport, s-a dovedit mai eficientă decât la locul de muncă. Bineînțeles că rezolvarea online a problemelor presupune ca întreprinderile în cauză să fie conectate la rețeaua informatică și ca salariații lor să dispună acasă de computere corespunzătoare.
Testarea stresului bancar de către Centrul de Macroanaliză și Prognoză pe Termen Scurt de la Moscova a relevat că, deși în luna aprilie a.c. capitalizarea sistemului bancar s-a resimțit de pe urma unui gol de 110-120 miliarde ruble, aceasta nu pune în pericol stabilitatea sistemului. Se speră că prin măsurile preventive adoptate ea va putea fi asigurată pe întreg intervalul 2020-2021. În contextul variantelor de stres posibil, s-a avut în vedere căderea cursului rublei, eventual, până la 100 ruble/dolar, devalorizarea cu 40 la sută a diferitelor obligații, scăderea cu 25 la sută a schimburilor bancare sau reducerea portofoliului de credite cu 10 la sută. Pierderile de pe urma devalorizării hârtiilor de valoare s-ar putea ridica la 1.700 miliarde ruble. Sunt anticipate și pierderile datorate producerii unor „găuri negre” și falimente în sistem. Se estimează că pentru 228 de bănci va fi necesară o anumită recapitalizare, pentru care va trebui găsite resursele adecvate în afara acționariatului. O mână de ajutor este așteptată din partea statului.
Criza atipică generată de pandemia de COVID-19 afectează în mod diferit sectoarele economiei, comparativ cu evenimentele care au generat, în trecut, recesiune. Domeniul imobiliar reacționa, în mod tradițional, cu un decalaj de aproximativ șase luni față de restul economiei, însă de data aceasta a reacționat mult mai rapid, din cauza extinderii, a adâncimii și a lipsei de predictibilitate a acestei crize. Cum ar putea arăta revenirea la normalitate în segmentul comercial al pieței imobiliare?
De-a lungul secolului trecut, șocuri externe, cum ar fi o epidemie sau o pandemie, urmate de o încetinire economică, au avut un impact imediat sau pe termen scurt asupra prețurilor activelor imobiliare comerciale, dar o influență minimă asupra activității de tranzacționare, reiese dintr-o analiză a Deloitte care ia în calcul evoluția acestui domeniu în timpul a patru mari evenimente din trecut, respectiv gripa asiatică din 1957, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, epidemia SARS din 2002 și criza financiară din 2008 – 2009. Sectorul imobiliarelor comerciale a recuperat pierderile cauzate de aceste evenimente în ritmuri diferite. În timp ce după evenimentele punctuale a avut loc o revenire mai rapidă, evenimentele pe termen lung, cum ar fi recesiunea din 2008, au dus la o redresare mai îndelungată, de mai multe trimestre.
Piața imobiliară comercială, înainte de izbucnirea epidemiei
Înainte de pandemia de COVID-19, piața imobiliară comercială se afla într-o poziție bună, comparativ cu perioada de încetinire a creșterii economice din 2008. Liderii din domeniu care au participat la un studiu global derulat de Deloitte în vara anului 2019 se așteptau la o creștere a investițiilor în domeniu în acest an.
Însă, din a doua săptămână a lunii martie, când epidemia de COVID-19 a fost declarată pandemie, piețele financiare au scăzut brusc, iar domeniul imobiliar comercial a fost afectat imediat, în special ca urmarea deciziilor autorităților de a închide numeroase activități.
În starea de urgență, pădurea a crescut și a primit un plus de protecție. Campania „O pădure cât o țară”, cea mai mare campanie de împăduriri de la noi, începută în primăvară și continuată în toamnă, va lăsa în urmă 2.500 de păduri ridicate de la zero și 7.000 de păduri completate.
18 milioane de puieți plantați de Romsilva
Pe durata stării de urgență, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat peste 13,4 milioane de puieți forestieri. În toată campania de împăduriri de primăvară, în fondul forestier administrat de Romsilva au fost plantați peste 18,1 milioane de puieți. De asemenea, au fost regenerate 6.186 ha fond forestier: 3.857 ha, regenerări naturale, 2.329 ha, regenerări artificiale, prin împăduriri. Perdelele forestiere au crescut cu 17 ha. Plantațiile calamitate au fost refăcute pe 172 ha și completate pe 1.264 ha. În fondul forestier aflat în alte forme de proprietate administrat de Romsilva s-au făcut lucrări de regenerare pe 624 ha. Pentru tot anul, Romsilva are în program regenerarea a 12.531 ha: 8.073 ha, regenerări naturale, 4.458 ha, regenerări artificiale. Este prevăzută plantarea a peste 28 milioane de puieți forestieri. Investiția se ridică la 199,2 milioane lei. În ultimii șapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 ha fond forestier de stat și a plantat peste 200 milioane de puieți forestieri.
SUMAL 2.0 vede tot ce mișcă în pădure
– A început să funcționeze SUMAL – Sistemul Informațional Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase. I se poate spune SUMAL 2.0 pentru că a renăscut. Cum anume, explică ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe:Când am preluat mandatul de ministru, noul SUMAL 2.0 era doar un plan bun pentru stoparea tăierilor ilegale, dar care a fost întârziat sistematic și nejustificat de fosta guvernare. Iată că planul este deja în acțiune. Am început să-i testăm toate funcțiile, esențiale pentru a scăpa odată pentru totdeauna de tăierile ilegale din pădurile României, pentru că digitalizarea supravegherii pădurilor ne dă posibilitatea să vedem în timp real orice mișcare din pădure.
– Concret?
– Cu noul SUMAL 2.0 putem urmări prin coordonate GPS orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare. În acest fel, va fi extrem de dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. SUMAL 2.0 obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea în pădure a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se efectua tăierea. Mai mult, în noul SUMAL 2.0 se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de lemn din depozite vor fi actualizate automat de SUMAL 2.0, fără să mai poată fi făcute uitate alte volume. Cu aceste funcții și cu altele, pădurea românească va fi sub lupă în timp real, iar autoritățile de control vor putea interveni la fiecare alarmă forestieră. Acei agenți economici și acei silvicultori care vor o industrie debirocratizată și mai eficace se vor putea bucura de eliminarea unui număr însemnat de documente redundante. Odată cu implementarea SUMAL 2.0, se vor elimina o sumedenie de registre, rapoarte și hărți cerute de lege, multe dintre ele redundante. Estimăm că noile soluții vor reduce birocrația și timpul consumat ineficient cu cel puțin 50% față de situația de astăzi.
Ar fi fost mai eficient dacă se confiscau camioanele
Peste 2.500 de inspectori ai gărzilor forestiere, ocoalelor și direcțiilor silvice au făcut parte din filtrele de verificare de pe drumuri, împreună cu poliția, jandarmeria și armata. O analiză concentrată la perioada 4-26 aprilie arată că au verificat peste 3.600 de transporturi de lemn. „Așa cum am bănuit, au existat și unii care au încercat să profite de pe urma stării de urgență”, spune ministrul Costel Alexe și oferă un bilanț: „Volumul total de lemn transportat ilegal ajunge la aproape 1.000 mc. Pentru aceste fapte, inspectorii au aplicat 150 de sancțiuni în valoare de 415.000 lei. Adică vorbim despre 150 de transporturi ilegale de lemn descoperite de inspectori, în perioada analizată”. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate în județele Suceava (24), Dâmbovița și Timiș (câte 11), Prahova (10). „Cred că ar fi fost mult mai eficient ca pe lângă suma de 415.000 de lei, contravalorea amenzilor, să fi avut și 150 de camioane confiscate”, consideră ministrul și adaugă o propunere de perspectivă: „Să găsim o formulă juridică care să nu mai fie invalidată de CCR”.
Lupta mea cu hoții, cu cei care taie ilegal pădurea, nu se oprește. Suntem la un pas de operaționalizarea și implementarea noului SUMAL la nivelul întregii țări. După ce vom finaliza acest proces, voi putea spune cu conștiința împăcată că am lăsat în urma mea la minister un instrument atât de puternic, încât nu va mai putea fi ocolit de niciun hoț de lemn din România. Abia de acum statul va fi echipat pe măsura unei lupte de la egal la egal cu hoții de lemn care ne jefuiesc de 30 de ani.
Costel Alexe, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
Tăierile din pădurile statului, în scădere față de anul trecut
Tot în timpul stării de urgență, angajații Romsilva au efectuat 2.720 de controale de fond sau parțiale în fondul forestier administrat. Cu totul, în primul trimestru al anului, Romsilva a făcut 6.180 de controale de fond și parțiale. În urma controalelor, în fondul forestier proprietatea publică a statului au fost constatate tăieri ilegale cu un volum cumulat de 6.538 mc, în scădere cu 9,32% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane ha păduri aflate în proprietatea publică a statului * 80% au certificarea managementului forestier la nivel internațional * Romsilva asigură servicii silvice pe bază de contract pentru circa 1 milion ha păduri aflate în alte forme de proprietate.
Anul 2020 ar putea fi începutul unei etape a dezvoltării economiei mondiale după criza financiară internaţională (CFI) prelungită, izbucnită în toamna anului 2007.
Nu mai este un secret pentru nimeni că actuala pandemie reliefează în plan economic necesitatea adoptării unei terapii complexe care să aibă ca rezultat final ieşirea din actuala situaţie, pe cât posibil, cu pierderi cât mai mici pentru economie şi populaţie. Organismele internaţionale cunoscute în faptul că elaborează estimări şi prognoze cu marje mici de eroare, sunt acum în situaţia de a schimba frecvent cifrele, ca efect al existenţei unei mari necunoscute: durata şi amploarea pandemiei. Iar cifrele publicate de marile economii ale lumii, aflate în criză, precum SUA, China, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, îngrijorează prin numărul record de şomeri sau persoane care sunt declarate temporar inactive, prin scăderea puternică a ritmului PIB în primul trimestru al anului în curs, şi prin estimări economice deloc optimiste pe termen scurt şi mediu.
Analiştii şi decidenţii se întreabă: cât timp vom putea continua în actualele condiţii?
Particularitatea principală a acestei crize este dependenţa de evoluţia pandemiei, în funcţie de care se va decide asupra reluării activităţii economice în statele lumii, cu acceptarea unor riscuri mai mari sau mai mici. Profesorul american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel pentru economie în 2008, aprecia în cadrul unei emisiuni la CNN din aprilie 2020 că economia este în comă indusă. Cu această particularitate de inducere a stării de somnolenţă, nu ne-am mai confruntat vreodată în economia mondială.
S-au făcut o serie de comparaţii despre actuala criză cu Marea Criză din 1929-1933, precum şi cu criza financiară internaţională din 2008. Dacă primele două crize mondiale, cea din 1929-1933 şi cea din 2008, au izbucnit în SUA (prima putere economică a lumii), cea actuală a început în China (a doua mare putere economică a lumii). S-a mai comparat actuala criză pandemică cu o stare de război, dar în opinia mea, actuala situaţie este mai complicată, mai gravă, deoarece în timp de război există victime directe ale bombardamentelor care au loc, iar acum, în timp de pandemie, victimele coronavirusului produc alte victime, pericolul de contaminare fiind periculos de mare.
Cum trecem de criza actuală şi cât de rezilientă este economia mondială? Am văzut aproape peste tot în lume că s-a decis închiderea parţială a economiei, cu oferirea unor mari cantităţi de bani sub forme diverse în scopul supravieţuirii, fie că este vorba de populaţie sau de firme.
Indiferent de mărimea statului respectiv, fie că vorbim de SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie, Franţa, este important să se ia în considerare abordarea planificată a alocării acestor resurse.
În mod clar că pentru a avea fonduri de alocat este necesară o redistribuire raţională a resurselor economice care să permită o asemenea abordare. Cu cât raportul dintre oferta şi cererea de fonduri financiare este mai mic, cu atât creşte vulnerabilitatea statului în cauză.
Orice amânare în trecerea la masa de lucru ne va costa, direct proporţional cu durata şi amploarea efectelor pandemiei asupra cererii şi ofertei, sub toate formele sub care se regăsesc acestea în plan economic.
Nu este benefic să aşteptam să treacă criza, ci, dimpotrivă, să fim pragmatici şi să valorificăm toate oportunităţile care există şi se pot dezvolta în viitor. Să păstrăm distanţa socială, dar să nu fim pasivi deoarece lipsa de acţiune ne costă.
În spatele deciziei macroeconomice, suntem de părere că ar trebui să existe scenarii elaborate de specialişti şi care să pornească de la următoarele trei ipoteze de bază:
persistenţa prăbuşirii economice şi sociale,
stagnarea declinului,
creşterea economică.
Avem multe necunoscute, dar cea mai importantă este durata şi amploarea pandemiei. Toate scenariile ar trebui să pornească de la un adevăr: nu putem evita recesiunea economică. Dar putem să estimăm costurile aferente variantelor, astfel încât să se alegaă soluţia optimă.
de dr. Napoleon Pop, Florin Luca şi Sorin-Nicolae Curcă
NECESITATEA DE A ÎNVINGE LIMITE OSIFICATE
Preocuparea pentru un model economic performant al României este una necesară, dar acesta nu trebuie căutat în afara resurselor de orice fel – efective și potențiale – de care dispunem în prezent. Variabila de care trebuie să ne ancorăm în orice demers de optimizare a unui model economic este mixul de politici publice prin care să demonstrăm că avem cunoaștere și cunoștințe cât mai variate, dincolo de teoriile economice. România anului 2040, văzută prin prisma unui demers academic, are de confruntat două realități față de care clasa politică le acordă încă puțină atenție.
Modul în care sunt tratate aceste realități îl putem denumii eufemistic „încăpățânări”, dacă nu altceva, cum ar fi un profesionalism slab. Dacă aceste „încăpățânări” nu sunt eliminate din modul de abordare și construcția politicilor economice, prăpastia dintre așteptările cetățeanului și capacitatea/calitatea guvernării politice se poate adâncii periculos, iar vremurile au demonstrat acest lucru cu consecințele de rigoare. Ambele realități țin de educație, iar atunci când vorbim despre greutatea transformărilor pe care trebuie să le facem – perena temă a reformelor structurale mereu amânate – atunci să nu ne întrebăm de ce unii analiști vorbesc de faptul că România se îndreaptă către o înfundătură.
O problemă de fond a perspectivei României este lipsa unui obiectiv politico-economic clar pe termen lung, care să răspundă întrebării ce dorim să devină România, dorința pentru simpla creștere economică fiind insuficientă dacă ea nu este durabilă și sustenabilă și fără sensul care să dea calitate standardului de viață a cetățenilor României. Putem să facem abstracție de realitățile deviante ale unei dezvoltări robuste, prezumând că vor fi rezolvate până la momentul descrierii României anului 2040 prin câțiva indicatori economici, dar nu putem să le omitem din setul de ipoteze de lucru prin care vrem să dăm imaginea macroeconomică viitoare a țării.