Academia Română își prezintă punctul de vedere privind situația creată în jurul pilonului românesc al infrastructurii ELI-NP:

Recentele evenimente din jurul proiectului de infrastructură de cercetare paneuropeană distribuită Extreme Light Infrastructure (ELI) ne determină să luăm act cu îngrijorare de presiunile, mediatice și politice, asupra pilonului românesc al acestei infrastructuri – ELI-Nuclear Physics (ELI-NP). Acestea aduc gravă atingere valorilor și scopurilor promovate prin implementarea acestuia în România și pot pune sub semnul întrebării eforturile făcute de toți cei implicați pentru crearea și consolidarea unui Spațiu Comun al Cercetării în Europa.

Proiectul ELI a fost propunerea Franței, la inițiativa profesorului Gerard Mourou, laureatul Nobel pentru Fizică 2018, pentru prima Foaie de parcurs a Forumului Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare (eng. ESFRI) din anul 2006. Până în anul 2009, cu sprijinul Comisiei Europene, organizații de cercetare din 13 țări – Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Republica Cehă, Ungaria, România, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Lituania, Polonia – au realizat un parteneriat pentru a pregăti implementarea și a oferi soluții de rezolvare a problemelor științifice, tehnologice, financiare și legale pe care un proiect de o asemenea noutate și anvergură le-ar putea întâmpina.  

Pe baza soluțiilor și recomandărilor acestui proiect, în decembrie 2009, trei țări noi membre ale UE – Republica Cehă, Ungaria și România – în cadrul Consiliului Competitivitate și-au asumat găzduirea și construirea, din fonduri structurale, a celor trei piloni ai infrastructurii de cercetare distribuite ELI. Începând cu anul 2010, ELI-NP, împreună cu celelalte două componente din Ungaria (ELI-ALPS) și Cehia (ELI-Beamlines), alături de organizații reprezentative de cercetare din Italia, Germania, Franța, Marea Britanie, au constituit un parteneriat având personalitate juridică, ELI-Delivery Consortium (ELI-DC), în scopul operării și utilizării infrastructurii ELI, după finalizarea implementării celor trei proiecte, sub forma unui ELI-ERIC. ERIC este, conform legislației europene, un consorțiu european pentru o infrastructură de cercetare având personalitate juridică, iar ca acționari state membre UE sau asociate, care se obligă să finanțeze accesul comunității științifice la utilizarea infrastructurii. Principalele beneficii ale acestei forme de organizare sunt scutirea de TVA a cheltuielilor pentru operarea infrastructurii și adoptarea propriilor reguli și proceduri de achiziție pentru bunurile și serviciile necesare funcționării infrastructurii.

ELI-NP, a cărui construcție la Măgurele a început în anul 2012, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților naționale și Comisiei Europene, instituția gazdă și responsabilă fiind Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH), reprezintă o investiție a României din fonduri structurale și fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 310 mil. euro.

Centrul ELI-NP construit la Măgurele cu eforturi și dăruire remarcabile de către echipa condusă de colegul nostru, Acad. Nicolae-Victor Zamfir, este pentru noi toți, o dovadă a capacității României de a realiza proiecte de excelență și de a fi un partener respectat în cercetarea științifică la frontiera cunoașterii. Prin ELI-NP se demonstrează, încă o dată, că cercetarea românească are capabilitatea să-și exploateze potențialul și educația deosebite și să fie un model inspirațional pentru tânăra generație și pentru societate.

Urmărind îndeaproape cu satisfacție deosebită succesul și realizările ELI-NP, apreciate de actori importanți în domeniul cercetării științifice mondiale, Biroul Prezidiului Academiei Române nu poate rămâne indiferent la acțiunile concertate de discreditare a României, Centrului ELI-NP și conducerii instituției care a asigurat construcția acestui centru. Dezavuăm cu tărie astfel de manifestări, a căror virulență și lipsă de etică nu pot decât să plaseze autorii acestora în sfera unor interese obscure, care aduc prejudicii grave României, și care se situează în afara normelor și valorilor unanim acceptate în comunitatea științifică.

Ne exprimăm convingerea că demersul nostru va avea ecoul potrivit în rândul societății și la nivelul autorităților românești și că astfel de acțiuni nu își vor mai găsi locul în Europa.

Biroul Prezidiului Academiei Române

Foto ELI-NP

Comisia a anunțat astăzi, 20 mai, că va angaja aproape 41 de milioane de euro prin intermediul programului Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE, pentru a sprijini 9 proiecte care vizează găsirea de soluții inovatoare în materie de securitate cibernetică și de protecție a vieții private.

Cinci dintre aceste noi proiecte se vor concentra pe soluții de securitate cibernetică și de protecție a vieții private destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Celelalte patru proiecte vor contribui la îmbunătățirea unor sisteme de securitate critice, cum ar fi infrastructurile de sănătate și sistemele de transport multimodal. În plus, 21 de proiectevor fi finanțate prin Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programul european pentru rețele și infrastructuri, care acoperă și sectorul digital.

Cu un total de 7,6 milioane de euro, aceste din urmă proiecte vor consolida capacitatea UE în materie de securitate cibernetică, pentru ca aceasta să fie mai bine pregătită și să contracareze mai eficient amenințările și incidentele cibernetice. De exemplu, trei spitale din Croația și Letonia își vor spori gradul de pregătire prin implementarea unor îmbunătățiri tehnice și organizatorice, iar în Italia va fi înființat un centru de schimb de informații și de analiză (ISAC) pentru sectorul aviației.

Sprijinul pentru noile proiecte face parte din angajamentul UE de a construi o cultură și capacități solide de securitate cibernetică, pentru a rezista și a răspunde la viitoarele amenințări și atacuri cibernetice. Mai multe informații cu privire la acțiunile UE de consolidare a capacităților de securitate cibernetică, inclusiv în ceea ce privește rețelele 5G, sunt disponibile în cadrul acestui set de întrebări și răspunsuri Informații despre proiectele din domeniul securității cibernetice finanțate de UE sunt disponibile aici, iar pentru noi oportunități de finanțare, a se vedea actualul program Orizont 2020 și viitoarele cereri de propuneri din cadrul MIE privind securitatea, securitatea digitală, inteligența artificială și protecția infrastructurilor.

• Pentru producătorii de lactate și mezeluri, creșterea populației poate genera o majorare a vânzărilor de circa 340 milioane lei, respectiv 550 milioane lei pentru următoarele 12 luni;
• Astfel, creșterea consumului de lactate și mezeluri poate produce o creștere a veniturilor retailerilor de aproximativ 1,4 – 1,5 miliarde lei în următoarele 12 luni, conform unui studiu coordonat de Horváth & Partners, ale cărei rezultate finale vor fi publicate în iunie;
• Cererea pentru alte produse de consum care satisfac nevoile de bază ale populației suplimentare ar putea genera o creștere a vânzărilor pentru retaileri de 700 milioane lei în următoarele 12 luni. 

Din perspectiva cererii, producătorii de mezeluri și lactate ar putea reprezenta unul din sectoarele mai puțin afectate de criza COVID-19 și criza financiară care ar putea fi generată de aceasta. Scăderea consumului de mezeluri și lactate din categoria HoReCa, rezultat din închiderea temporară a restaurantelor și limitarea semnificativă a turismului, ar putea fi parțial compensată de o creștere a consumului produsă de cei 1,3 milioane de români reveniți în țară pe perioada pandemiei, potrivit unei analize a companiei de consultanță în management, Horváth & Partners. Aceste date au fost extrase din concluziile preliminare ale studiului „Cum va arăta viitorul pentru producătorii de lactate și mezeluri din România?”, pe care compania îl derulează în prezent cu ajutorul mai multor experți din industriile cercetate. 

Din analizele reprezentanților Horváth & Partners, vânzarea produselor de bază, cum sunt produsele din carne și lactatele, se va majora datorită afluxului de români reîntorși în țară, având potențialul de a crește consumul cu aproximativ 550 milioane lei în cazul produselor din carne și cu circa 340 milioane lei pentru lactate în următoarele 12 luni, valori exprimate în prețuri de producător. Astfel, vânzările retailerilor pe cele două categorii ar putea crește cu aproximativ 1,4 – 1,5 miliarde lei. 
De asemenea, veniturile suplimentare apărute ca urmare a creșterii cererii pentru alte categorii de produse ar putea fi de aproximativ 700 milioane lei. Aceste categorii de produse satisfac nevoile de bază ale populației și includ fructele, legumele, uleiul, orezul, făina, mălaiul, pastele, produsele de igienă etc.

Cel mai probabil, această cerere suplimentară, datorată românilor reveniți în țară, va crește consumul produselor de tip private label și economice din portofoliile retailerilor. Acest fapt va face necesară colaborarea eficientă între marile lanțuri de magazine și producătorii cu capacități de producție utilizate sub capacitate. 

„Criza cauzată de coronavirus afectează multe domenii, dar poate contribui semnificativ și la creșterea vânzărilor în industrii ca cea a producătorilor de carne și lactate sau retail. Românii care lucrau în diferite țări europene au revenit în țară, începând cu debutul pandemiei. În prezent, statisticile arată că avem 1,3 milioane de oameni care s-au întors în România și care vor rămâne, cel mai probabil, până când pandemia va trece și economiile dezvoltate din vestul Europei își vor reveni. Aceștia vor contribui într-o mare măsură la creșterea vânzărilor de carne, mezeluri și produse pe bază de lapte, precum și la creștere altor categorii de produse de subzistență”, a explicat Kurt Weber (foto), Director General al Horváth & Partners România.

Reprezentantul Horváth & Partners consideră că este important ca statul să încerce să îi convingă pe românii reveniți temporar să rămână permanent în țară. Acest lucru s-ar putea realiza prin politici guvernamentale de educație, respecializare, specializare digitală și susținere financiară. Astfel se pot crea premisele ca acest consum suplimentar să rămână în România și chiar să se diversifice, cuprinzând și alte categorii de produse. “În prezent, derulăm un studiu la nivel local, al cărui scop este determinarea impactului pe care pandemia îl are și îl va avea în viitor asupra industriei cărnii și lactatelor, precum și asupra comportamentului consumatorului român, a frecvenței cumpărăturilor și a modului în care marile lanțuri de retail se adaptează perioadei post pandemie”, a conchis Kurt Weber. 

În definirea planurilor de dezvoltare, directorii executivi trebuie să țină seama de patru forțe majore care transformă peisajul global al afacerilor: globalizarea și apariția unui nou tip de regionalizare; accelerarea concurenței globale în domeniul tehnologiei; demografiile îmbătrânite și cursa împotriva schimbărilor climatice. Pandemia COVID-19 nu modifică fundamental arhitectura gestionării eficiente a riscurilor geopolitice, dar va accelera traiectoria fiecăreia dintre aceste tendințe, se arată în raportul EY Perspective geostrategice în 2020.

„Impactul pandemiei provocate de COVID-19 asupra companiilor va fi multidimensional, afectând lanțurile de aprovizionare, resursele umane, veniturile, reputația și gradul de conformitate. <<Cartografierea>> acestor efecte este extrem de importantă în contextul schimbărilor rapide din mediul guvernamental și din cadrul politicilor publice. La fel de importante sunt monitorizarea modului în care pandemia va interacționa cu aceste  patru  megatendinte  – globalizarea, tehnologia, demografia și mediul înconjurător – și evaluarea rezultatelor acestora în întreaga organizație”, spune Bogdan Ion (foto), Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Globalizare: un nou curent regionalist prinde avânt

În doar câteva săptămâni, COVID-19 a determinat țările din toată lumea să își închidă granițele. În același timp, instituțiile guvernamentale multilaterale nu au reușit să ofere un răspuns de combatere a efectelor pandemiei coordonat la nivel global. Cu toate că acestea nu reprezintă semne ale sfârșitului globalizării, este clar că pandemia, care ar putea intensifica sentimentele naționaliste și populiste, va genera noi tendințe. Companiile vor fi nevoite să își ajusteze planurile în zone precum diversificarea lanțului de aprovizionare, în care numeroase multinaționale adoptaseră deja o strategie de tipul „China plus o altă sursă”. Preocupările legate de biosecuritate vor amplifica regionalizarea și localizarea.

Tehnologie: competiția globală se intensifică

Tehnologia și inovația s-au dovedit esențiale pentru supraviețuirea și succesul afacerilor, iar criza îi forțează pe întârziații în materie de digitalizare, telemuncă și comerț electronic să recupereze peste noapte. Atât soluțiile pe termen scurt, cât și cele pe termen lung pentru situația provocată de COVID-19 vor depinde de tehnologie, cu atât mai mult cu cât escaladarea rapidă a activității sociale și profesionale în online a creat un mediu mai vulnerabil la campanii de dezinformare și atacuri cibernetice. Implicațiile economice și de securitate națională ale acestor schimbări și provocări vor accelera și intensifica natura geopolitică a competiției tehnologice.

Demografie: îmbătrânirea populației este
determinantă pentru reechilibrarea globală

Pandemia accentuează consecințele sociale, economice și politice ale îmbătrânirii populației. Profilul demografic al unei țări va modela poverile operaționale și în materie de costuri impuse de pandemie: societățile mai îmbătrânite se vor confrunta cu consecințe mai grave din punct de vedere economic și al pierderilor de vieți omenești provocate de această boală și, posibil, cu o revenire mai lentă a economiei. Națiunile cu o populație preponderent tânără, care se confruntă cu rate mari ale șomajului și cu fenomene de dislocare economică din cauza pandemiei, prezintă riscuri mai mari de tulburări sociale.

Protecția mediului: cursa contra-cronometru continuă

Chiar dacă a contribuit la reducerea drastică a emisiilor, COVID-19 a eliminat din prim plan tema politicilor privind schimbarea climatică. Nu se știe când și cum va reapărea acest subiect, dar va reapărea. Se știe că incertitudinile și dificultățile economice diminuează importanța preocupărilor legate de mediu, dar legiuitorii din Europa și poate și cei din Statele Unite s-ar putea folosi de această criză pentru a acorda o mai mare prioritate energiei și investițiilor „verzi”.

Pandemia accelerează transformări fundamentale în activitatea economico-socială, cum ar fi reducerea deplasărilor la și de la locul de muncă și numărul călătoriilor cu avionul. Aceste tendințe s-ar putea păstra și după atenuarea crizei, iar companiile și oamenii vor învăța să lucreze, să formeze și să-și susțină echipele, să-și deservească clienții și să trăiască fără a se urca în avion. În același timp, numeroși mari investitori instituționali vor continua să se concentreze asupra sustenabilității business-ului, chiar și în plină criză provocată de COVID-19.

Cum va afecta COVID-19 riscurile politice la nivel mondial?

Pandemia evoluează în moduri și ritmuri diferite în regiunile din jurul lumii, având drept rezultat implicații economice, politice și sociale divergente. COVID-19 a accentuat încetinirea creșterii economice a Chinei, dar Beijingul are antecedente în a profita de crize pentru a face schimbări geostrategice cu beneficii pe termen lung și ar putea să procedeze la fel.

În Uniunea Europeană, presiunile în direcția fragmentării au fost evidențiate de un răspuns la pandemie care, cel puțin până în acest moment, a fost greoi și lipsit de coordonare. În Statele Unite, pandemia amână alegerile prezidențiale și convențiile partidelor și nu anunță o posibilă schimbare politică majoră după luna noiembrie.

Într-un context mai larg, piețele emergente sunt afectate semnificativ de scăderea abruptă a exporturilor de mărfuri, a remiterilor și a încasărilor din turism. Pe fondul creșterii costurilor cu gestionarea pandemiei, astfel de șocuri de cont curent ar putea cataliza tulburări politice.

Ce înseamnă toate acestea pentru companii?

În prezent, companiile se concentrează asupra continuității afacerilor, dar trebuie și să monitorizeze situația și să evalueze riscul expunerii angajaților lor la noul coronavirus și efectele asupra întregului lor lanț valoric. Deși COVID-19 monopolizează acum titlurile de presă și a pus în așteptare toate celelalte teme economice și politice geostrategice, subiectul se va stinge și puterea sa va dispărea. Companiile ar trebui să înceapă să se gândească la următorul pas, adică reluarea sau revenirea la un nivel normal al activității. Să înceapă să facă planuri pentru ceea ce se va întâmpla dincolo de noua normalitate care va apărea când pandemia va fi de domeniul trecutului

Acțiunea Societății Naţionale de Gaze Naturale ROMGAZ se află pe un trend ascendent, asta după ce compania a publicat Strategia de Dezvoltare/ Investitii pentru perioada 2020-2025, prin care se previzionează un program de investiţii de circa 15,69 miliarde de lei. Adrian Volintiru, directul general al ROMGAZ a declarat: „ Investiţiile joacă un rol determinant în reducerea declinului natural al producţiei, atât prin descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi cât şi prin îmbunătăţirea gradului de recuperare actual, prin reabilitarea, dezvoltarea şi modernizarea facilităţilor existente, dar şi în valorificarea unor noi oportunităţi de creştere şi diversificare. Astfel, programul de investiţii pe perioada de referinţă, va fi orientat în cea mai mare parte către producţia de gaze naturale (circa o treime din sumă), asocieri/parteneriate în proiecte offshore (Marea Neagră) şi producere- stocare energie electrică (o altă treime din sumă, respectiv 5, 475 miliarde lei), diversificare –petrochimie şi producţia energie electrică, diferenţa până la 15,69 miliarde de lei total investiţii pentru următorii 5 ani. Doresc să menţionez însă că elaborarea strategiei s-a bazat pe scenariul business as usual, neţinând cont de situaţia curentă a pandemiei de COVID 19 şi se impune revizuirea informaţiilor îndată ce vor exista prognoze macroeconomice cu un grad de certitudine mai ridicat”.

De asemenea, domnia sa este de părere că investitorii au înțeles programul ambițios de investiții pe care managementul și l-a asumat, iar creșterea prețului acțiunii reprezintă un plus de încredere pe care aceștia îl investesc în companie. În ciuda perioadei grele ( iarnă caldă și pandemia de COVID) și a reducerii prețului gazelor și a cifrei de afaceri, Romgaz a reușit o scădere a cheltuielilot cu 22% generând pe primul trimestru un profit mai mare cu 114 milioane de lei față de cel bugetat.

Apariţia pandemiei de COVID 19 a general turbulenţe semnificative la nivelul economiei globale precum şi un grad ridicat de incertitudine. Revenirea la ritmul iniţial de creştere economică depinde într-o măsură covârşitoare de capacitatea de adaptare a companiei la cerinţele pieţei şi la diversificarea tipurilor de servicii şi produse pe care aceasta le oferă.

Luând în considerare cele de mai sus, Romgaz îşi propune să fie un jucător activ, profitabil şi competitiv pe piaţa de producţie de gaze naturale şi a energiei electrice precum şi să intre pe noi pieţe, cum ar fi piaţa produselor petrochimice.

Comisia Europeană salută acordul încheiat între statele membre în cadrul Consiliului cu privire la regulamentul de instituire a unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE). Decizia reprezintă un pas important în lupta comună a UE împotriva consecințelor socioeconomice ale pandemiei de coronavirus.

Sprijinul financiar acordat statelor membre în cadrul SURE va deveni disponibil odată ce toate statele membre își vor fi asumat și vor fi semnat în mod voluntar acorduri de garantare cu Comisia. Apoi, inițiativa SURE va deveni operațională, iar UE va fi în măsură să sprijine statele membre în ceea ce privește protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de coronavirus prin acordarea de împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde de euro în condiții avantajoase.

Aceste împrumuturi vor contribui la finanțarea programelor de lucru cu normă redusă ale statelor membre și a altor măsuri similare, precum și a unor măsuri de sănătate auxiliare la locul de muncă, instituite pentru a se asigura că lucrătorii și persoanele care desfășoară o activitate independentă continuă să primească un venit adecvat, iar întreprinderile își mențin personalul și se asigură că acesta poate lucra într-un mediu sigur.

Prin protejarea capacității de producție a economiilor noastre, SURE va contribui, de asemenea, la o redresare mai rapidă și completă odată ce urgența sanitară va fi depășită.

Comisia a mobilizat încă 122 de milioane EUR din programul său de cercetare și de inovare, Orizont 2020, pentru activitățile de cercetare urgent necesare în ceea ce privește noul coronavirus. Noua cerere de exprimare a interesului contribuie la angajamentul în valoare de 1,4 miliarde EUR al Comisiei în favoarea inițiativei „Răspunsul mondial la coronavirus”, lansată de președinta Ursula von der Leyen la 4 mai 2020.19/05/2020

Noua cerere de exprimare a interesului este cea mai recentă din seria unor acțiuni de cercetare și de inovare finanțate de UEîn vederea combaterii coronavirusului. Ea completează acțiunile anterioare vizând dezvoltarea de metode de diagnosticare, de tratamente și de vaccinuri prin consolidarea capacității de a producție și prin implementarea unor soluții ușor disponibile pentru a rezolva rapid nevoile urgente. De asemenea, ea va îmbunătăți înțelegerea impactului comportamental și socioeconomic al pandemiei.

Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat: „Mobilizăm toate mijloacele de care dispunem pentru a combate această pandemie prin testări, tratamente și măsuri preventive. Pentru a reuși să combatem coronavirusul, însă, trebuie să înțelegem, de asemenea, cum afectează aceasta societatea noastră, precum și care ar fi modul optim de implementare rapidă a acestor intervenții. Trebuie să explorăm soluții tehnologice pentru a produce mai rapid echipamente și materiale medicale, pentru a monitoriza și a preveni răspândirea bolii, precum și pentru a asigura o mai bună îngrijire a pacienților.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a adăugat: „Sprijinim autoritățile din domeniul sănătății, profesioniștii din domeniul sănătății și publicul larg din toate statele membre în ceea ce privește combaterea crizei cauzate de coronavirus. În acest scop, implementăm tehnologii și instrumente inovatoare care pot fi utilizate rapid pentru prevenție, pentru tratamente optime și pentru redresarea în urma acestei pandemii, precum și pentru a ne pregăti să facem față urmărilor sale. Printre acestea se numără soluții și tehnologii digitale, precum telemedicina, datele, inteligența artificială, robotica și fotonica.”

Proiectele finanțate în temeiul prezentei cereri de exprimare a interesului ar trebui să transforme procesele de fabricație în vederea producerii rapide de materiale și de echipamente medicale vitale necesare pentru testare, tratare și prevenire, precum și să dezvolte tehnologii medicale și instrumente digitale pentru a îmbunătăți detectarea, supravegherea și îngrijirea pacienților. Noile activități de cercetare vor folosi cunoștințele obținute de la grupuri mari de pacienți (cohorte) din întreaga Europă, iar o mai bună înțelegere a impactului comportamental și socioeconomic al pandemiei de coronavirus ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de tratament și de prevenire.

Termenul de depunere a propunerilor este 11 iunie 2020, deoarece cererea de exprimare a interesului se va concentra pe obținerea de rezultate rapide. Europa și lumea în general au nevoie urgentă de soluții inovatoare pentru limitarea și atenuarea pandemiei, precum și pentru o mai bună îngrijire a pacienților, a supraviețuitorilor, a grupurilor vulnerabile, a personalului medical din prima linie și a comunităților acestora. Din acest motiv, Comisia are ca scop să permită demararea cât mai rapidă a activităților de cercetare, prin intermediul unor termene mai scurte de pregătire a propunerilor și de evaluare a acestora.

Noile soluții trebuie să fie disponibile și accesibile ca preț pentru toți, în conformitate cu principiile răspunsului mondial la coronavirus. În acest scop, Comisia va include clauze de partajare rapidă a datelor în acordurile de grant care rezultă în urma acestei noi cereri, pentru a se asigura că rezultatele și constatările pot fi utilizate imediat.

CONAF solicită Ministerului Fondurilor Europene accesul echitabil al tuturor companiilor la finanțare europeană

Deși România a înregistrat cea mai semnificativă expansiune anuală din UE în perioada ianuarie-martie 2020 (2,7%), în ciuda declinului economic din întreaga Europă, tendința la nivel mondial este una de scădere, iar menținerea unei traiectorii pozitive constă în capacitatea statelor de a se adapta noilor condiții, într-o economie aflată sub semnul unei puternice scăderi și a unei pandemii care a afectat întreaga lume.

Guvernele caută soluții pentru a stopa declinul, în timp ce mediul privat încearcă pe cât posibil să se adapteze unei noi economii. 

Economia României, în ciuda datelor statistice preliminare prezentate, suferă de pe urma pandemiei de COVID-19, datele indică afaceri închise, mai mulți șomeri și sectoare întregi aflate la cota de avarie.

Unul dintre principalele instrumente care pot susține creșterea economică în România, îl reprezintă fondurile europene. Deși în prezent, sunt discuții aplicate la Bruxelles privind fondurile ce vor fi alocate pentru stimularea economică a zonei euro și lupta împotriva pandemiei, autoritățile au la îndemână cea mai simplă pârghie – absorbția fondurilor europene și relansarea afacerilor care par a fi fără viitor economic.

Zona metropolitană, București-Ilfov, unde sunt înregistrate oficial circa 270.000 de firme dintr-un total de peste 990.000 la nivel național, nu poate beneficia în prezent de fonduri europene.

La jumătatea anului trecut, cifrele centralizate arătau că Ilfov, Bucureşti, Constanţa, Cluj şi Bihor se aflau în vârful clasamentului zonelor care au atras cele mai multe fonduri europene în actualul exerciţiu financiar (2014-2020), datele fiind furnizate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Vorbim de proiecte care sunt realizate atât de autorităţile publice, cât şi de companii, ONG-uri, instituții de învățământ. 

Prin prisma acestei centralizări, Bucureștiul și Ilfovul sunt excluse de la zonele de investiție ale majorității axelor de finanțare, MFE considerând că acestea sunt acum zone cu o absorbție foarte bună și evaluând necesitatea de finanțare către celelalte regiuni mai puțin dezvoltate.

Cristina Chiriac, președintele CONAF declară:” În situația în care ne aflăm în prezent, când fiecare euro contează, când afacerile din zona București – Ilfov au fost afectate în urma pandemiei de COVID-19 mult mai tare decât în alte zone din țară, este impetuos necesar ca Ministerul Fondurilor Europene să regândească abordarea anterioară. Cred că firmele din zona metropolitană au dat dovadă de maturitate și au reușit, majoritatea, să facă față crizei COVID-19. Stimularea lor, printr-un acces echitabil la aplicații pe fonduri europene, ar ajuta deopotrivă antreprenorii și economia să își revină mult mai rapid.”

Anul trecut România a atras cu puțin peste 30% din fondurile europene alocate. Ca urmare, pentru a stimula creșterea procentului de absorbție, CONAF crede că singura soluție este ca firmele din București-Ilfov, care reprezintă o treime din totalul companiilor din România, să aibă acces la acest tip de finanțare.

Președintele CONAF concluzionează: “Aproximativ 270.000 de companii ar putea beneficia de finanțare prin fonduri europene. Dacă măcar jumatate din acestea ar depune proiecte eligibile, rata de absorbție va crește și astfel România, pe lângă expansiunea economică la nivel național, va putea beneficia de fonduri europene în cuantum crescut pentru exercițiul financiar următor și ar conduce implicit la reinserția persoanelor aflate în șomaj tehnic, de exemplu, și revigorarea segmentelor economice grav afectate de pandemie. Mai mult, adoptarea acestei măsuri ar putea fi un scut pentru o eventuală replică a pandemiei, în toamna acestui an. Este știut faptul că, alocarea viitoare se face pe baza realizărilor din exercițiile financiare anterioare. Interesul nostru ca stat membru, este să stimulăm inițiativele private, să creăm un parteneriat public-privat solid, pentru ca astfel, să putem să atragem cât mai mulți bani pentru România.”

Avem un exercițiu financiar nou, cu sume considerabile, dar care presupune o reformă structurală atât la nivelul părții publice cât mai ales la nivelul mediului de afaceri, care trebuie să își regândească modelul de business, calibrându-se spre procese inovative. Astfel, cu cât mai multe firme au acces echitabil la finanțare europeană, cu atât România va ieși câștigătoare din această criză financiară care începe să se resimtă în toate statele lumii.

Datele publicate pe site-ul ONRC relevă faptul că în  perioada ianuarie-martie 2020 au fost dizolvate peste 7700 de companii, iar Bucureștiul și Ilfovul  dețin peste 20% din totalul acestora, situându-se astfel în top. Același lucru se poate observa și în cazul suspendărilor și radierilor.

Incubatorul de Afaceri de la Sf. Gheorghe al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA oferă sprijin gratuit pentru IMM-uri din Transilvania prin rețeaua de afaceri şi inovare BISNet Transylvania, consorțiu format împreună cu 6 parteneri, afiliat la „Europe Enterprise Network”. Sprijinul constă în: servicii de informare și consultanță privind legislația europeană, standarde și drepturi de proprietate intelectuală (IPR); informații și aspecte practice legate de reglementările și oportunitățile pieței europene a bunurilor și serviciilor, inclusiv sisteme de impozitare şi alte taxe aplicabile la export; acces la cadrul legislativ european și posibilitatea de a contribui la formarea și îmbunătățirea politicilor UE pentru IMM-uri prin transmiterea punctului de vedere în cadrul consultărilor publice europene; oportunități de cooperare în afaceri – accesul la noi piețe și internaționalizare prin asistență pentru identificarea de parteneri de afaceri sau tehnologii, organizarea de evenimente de brokeraj, misiuni economice, conferinte și ateliere de lucru, realizarea profilului companiei și publicarea lui în baza de date a EEN (rețeaua gestionează cea mai mare bază de date cu oportunități de afaceri din Europa prin intermediul căreia companiile pot stabili parteneriate internaționale); servicii de inovare și transfer tehnologic – consilierea IMM-urilor inovatoare pentru a cunoaște oportunitățile de finanțare pentru proiecte de cercetare și inovare (Orizont 2020 sau Instrumentul pentru IMM-uri); identificarea de soluții tehnologice și de transfer tehnologic în procesul de inovare; informații despre politicile și programele de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică; pachete personalizate pentru îmbunătățirea managementului inovării.

Detalii, la adresa http://www.bisnet-transylvania.ro/  sau prin email la adresa een@een-transilvania.ro.

Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară în cadrul ASF, domnul Valentin Ionescu a declarat:

„În ciuda șocurilor pe termen scurt resimțite, în contextul situației actuale declanșate de pandemia COVID-19, sistemul financiar non-bancar din România are un grad relativ ridicat de rezistență la efectele economice generate de criza sanitară.

Analiza făcută pe rețelele de expuneri arată că, în cazul tuturor celor trei sectoare financiare non-bancare supravegheate de ASF, principala expunere este față de statul român, prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu. În comparație cu aceasta, nivelul de interconectare cu piețele bursiere are o amploare medie spre redusă, în vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusiv din perspectiva activelor bilanțiere) este foarte redusă.

Evoluția Indicatorului mixt de stabilitate financiară, construit de noi, oferă informații despre  evoluția actuală a intermedierii financiare non-bancare analizând dependența dintre cele trei sectoare. Acesta indică o oarecare deteriorare a stabilității financiare, fără a se atinge însă un nivel critic.

Datorită structurii și mecanismelor specifice de funcționare aferente entităților financiare non-bancare, unele sectoare sunt mai susceptibile de a amplifica și de a transmite mai departe șocurile venite din exterior către alte părți ale sistemului financiar (ex. bursele de acțiuni, piețele de obligațiuni suverane, piețele de instrumente financiare derivate, fondurile deschise de investiții etc.). În același timp, altele (atunci când funcționează adecvat și nu sunt afectate de vulnerabilități) acționează cel mai adesea ca stabilizatori ce amortizează sau chiar absorb șocurile primite, protejând astfel restul sistemului financiar.

Companiile de asigurări de viață și fondurile de pensii sunt în mod tradițional investitori pe termen lung, ceea ce îi situează pe poziția de amortizor de volatilitate și furnizor de lichiditate sistemică.

Piața bursieră din România, încă insuficient dezvoltată, poate constitui un potențial factor de amplificare a șocurilor primite prin contagiune dinspre bursele externe. Aceeași situație se poate constata și în cazul fondurilor de investiții, susceptibile în special de a constitui canal de transmitere și factor de amplificare în cazul unei potențiale crize de lichiditate. 

Evoluțiile adverse cumulate în această perioadă indică un dublu impact în cazul asigurătorilor, atât pe partea de active, cât și în ceea ce privește datoriile, cu potențiale consecințe negative asupra solvabilității și poziției financiare a societăților. În contextul măsurilor stricte impuse de state în vederea prevenirii răspândirii COVID-19, cu impact asupra activității economice, acestor riscuri li se poate alătura și riscul de afaceri, generat de o scădere a volumului de prime brute subscrise și o creștere a răscumpărărilor polițelor în vigoare. 

Criza generată de pandemie a avut un impact semnificativ asupra economiei globale, astfel că toate estimările făcute arată scăderi ale PIB în majoritatea statelor, dar si creșteri de deficite bugetare, șomaj etc. În aceste condiții, ASF va continua să urmărească minimizarea riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor financiare non-bancare, alături de obiectivele asumate prin Strategia 2019 – 2023.  

Deși am luat în considerare principalele riscuri și vulnerabilități identificate de autoritățile europene, ESRB, ESMA, EIOPA, analizăm la nivel macro-prudențial piețele financiare non-bancare, dar și distinct stabilitatea pieței pensiilor private, a pieței de capital și a pieței asigurărilor, subliniind potențiale riscuri și vulnerabilități.

Interconectarea segmentelor pieței financiare locale și eventualele influențe transfrontaliere, pe care acestea le resimt, reprezintă o componentă importantă, atunci când vorbim de stabilitate financiară.

În acest context, putem spune, ca o concluzie, că trunchiul sistemului financiar din România este relativ solid, chiar dacă anumite părți ale sale sunt sau vor fi afectate de pandemia COVID-19.

ASF a publicat, recent, prima ediție pe anul 2020 a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare. Documentul poate fi consultat aici.”

Grupul Romgaz a înregistrat în primul trimestru al anului 2020 o cifră de afaceri de 1.430,3 mil.lei, în scădere cu 16,51%, respectiv 282,8 mil.lei, comparativ cu cea realizată în primul trimestru al anului 2019.

Profitul net de 571,9 mil.lei a fost mai mare cu 5,54%, respectiv 30,1 mil.lei, comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Profitul net consolidat pe acţiune (EPS) a fost de 1,5 lei. Marjele realizate ale profitului net consolidat (40,0%), EBIT consolidat (46,8%) şi EBITDA consolidat (56,1%) sunt în creştere faţă de T1 2019 (31,6%; 36,8% şi respectiv 52,2%) şi arată o îmbunătăţire a activităţii Grupului, chiar dacă cifra de afaceri a înregistrat o scădere. Consumul de gaze naturale estimat la nivel naţional pentru T1 2020 a fost de 45,85 TWh, cu aproximativ 3,7% mai mic decât cel înregistrat în T1 2019. Producţia de gaze naturale a fost de 1.362,3 mil.mc, fiind cu 4,7%, respectiv 67,7 mil.mc sub cea înregistrată în T1 2019.

Cantitatea de energie electrică emisă a fost de 240,2 GWh, cu 54,17% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (155,8 GWh). Cantitatea de energie electrică produsă a fost de 258,9 GWh în T1 2020, cu 51,5% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut (170,8 GWh), diferenţa faţă de energia emisă în SEN reprezentând consumul propriu tehnologic al termocentralei.

“Temperaturile mari din această iarnă precum şi situaţia economică inedită cauzată de pandemie, au diminuat anumite rezultate financiare. Trăim timpuri în care ne adaptăm şi gândim strategii de dezvoltatre pentru a face faţă provocărilor ce ne aşteaptă” a declarat Adrian Volintiru, directorul general ROMGAZ.

Rapoartele complete (în limba romană şi în limba engleză) sunt disponibile pe website-ul societăţii: https://www.romgaz.ro/ro/rapoarte-interimare

Alpha Bank lanseaza pe piata din Romania ultima generatie de terminale EFT-POS in parteneriat cu Printec

O nouă generatie de terminale EFT-POS – Verifone Engage – este lansata in Romania de Alpha Bank, marcand un pas evolutiv pe piata locala a platilor. Aceste terminale au fost dezvoltate utilizand cele mai noi standarde, oferind o experienta imbunatatita utilizatorului, au o viteza crescuta, securitate maxima si o integrare usoara cu alte sisteme. Cu generația anterioara (VX) Alpha Bank Romania si Printec au castigat deja o experienta solida pe piata locala, integrand cu succes terminalele de plata cu sisteme de fidelizare, solutii ERP diferite si alte tipuri de sisteme self-service si kiosk.

Certificarea noilor terminale a fost finalizata, noile modele vor fi introduse in portofoliul Bancii in zona serviciilor de acceptare, iar terminalele vor fi disponibile in curand pentru comercianti.

Noile terminale Verifone Engage folosesc o platforma foarte sigura si stabila atat la nivel de hardware, cat si de software; operatiuni complexe putand fi astfel initiate respectand cele mai noi standarde PCI si EMV. Pe o piata care prezinta o cerere in crestere permanenta pentru o mai buna eficienta operationala, experienta de utilizare superioara si functii diverse, si complexe cu valoare adaugata, terminalele Verifone Engage fac diferenta. Funcțiile diferentiatoare, cum ar fi memoria crescuta si  puterea interna de procesare, ecranul color de inalta rezolutie cu capacitati grafice imbuntatite, controlul ecranului tactil si comunicatie radio 3G / 4G / WiFi / Bluetooth, toate contribuie la o experienta superioara in utilizare.

Desi tehnologia contactless a castigat teren in ultimii ani, situatia generata de pandemia COVID-19 a dus la o adoptare mai larga si mai rapida de catre consumatori. Datorita functionalitatii lor portabile, terminalele Engage nu permit doar tranzactii contactless la punctul de vanzare, dar sunt, de asemenea, si o optiune foarte buna pentru servicii de livrare, curierat si orice alt serviciu care este utilizat din ce in ce mai mult in aceasta perioada in care nevoia de siguranta digitala, dar si de distantare sociala este ridicata.

„Alpha Bank Romania este alaturi de clientii sai, asigurandu-le suportul necesar pentru a depasi cu succes acest moment dificil si pentru a beneficia de oportunitatile de crestere viitoare. Impreuna cu partenerul nostru Printec, punem la dispozitia clientilor nostri o infrastructura de plata noua, avansata si flexibila. Suntem increzatori ca noua generatie de terminale POS va fi bine primita de catre clientii nostri, oferind o experienta de plata superioara pe piata locala. ” a declarat domnul Cristian Dragos, Vicepresedinte Executiv Retail Banking, Alpha Bank Romania.

“Ne bucura colaborarea cu Alpha Bank in acest proiect, iar finalizarea intregului proces reprezinta o noua borna in industria de plati din Romania. Partea noastra implica livrarea dispozitivelor EFT- POS, mentenanta si suportul tehnic necesare, alaturi de analiza, designul si intretinerea aplicatiilor de baza si ale tuturor celorlalte functionalitati ale platformei software. Prioritatea Printec ramane aceea de a combina expertiza tehnica cu cea de dezvoltare software, astfel ca nevoile si cerintele partenerilor sa le traspunem in solutii personalizate care genereaza valoare adaugata”. a spus Ionut Cristea, Director General, Printec Romania

Forbes a lansat ediția 2020 a topului “Global 2000”. Xiaomi Corporation (“Xiaomi” sau “Grupul”; cu indicele bursier:1810), o companie de internet care produce telefoane și hardware inteligent conectate printr-o platformă “IoT”, a anunțat că s-a clasat pe locul 384 în cadrul topului Forbes Global 2000, în urcare cu 42 de poziții față de anul trecut.

Revista Forbes realizează anual clasamentul „Forbes Global 2000”. Această listă cu înaltă autoritate în lumea afacerilor este considerată una dintre cele mai reprezentative clasamente corporative și se bazează pe ratingul integrat de venituri, profit, active și capitalizare de piață. Pe baza listei din anul 2020, veniturile Xiaomi au ajuns la 29,8 miliarde USD, cu un profit de 1,5 miliarde USD, active de 26,4 miliarde USD, iar capitalizarea de piață a fost de 31,5 miliarde USD.

În 2019, Xiaomi a înregistrat o creștere solidă pe toate segmentele de afaceri. Veniturile totale ale Grupului au depășit 200 miliarde RMB pentru prima dată, ajungând la 205,8 miliarde RMB, ceea ce reprezintă o creștere de 17,7% față de anul anterior, cu o rată de creștere anuală compusă („CAGR”) de 112% pe parcursul a 9 ani. Profitul net ajustat a fost de 11,5 miliarde RMB, în creștere cu 34,8% prin comparație cu anul anterior, ceea ce a întrecut așteptările pieței.

Lei Jun, Fondator, Președinte și CEO Xiaomi a declarant: “Pentru Xiaomi este o onoare prezența în topul Global 2000 pentru prima dată anul trecut. Recunoașterea pieței ne motivează să trecem la nivelul următor. În ultimul an, am făcut ajustări cheie la brandurile noastre, la portofoliile de produse, la structura organizațională și la sistemele de management. În perioada cheie de tranziție de la 4G la 5G, am ajuns la un portofoliu financiar solid. Am accelerat expansiunea internațională, iar acum aproape jumătate din veniturile noastre sunt din piețele internaționale, ceea ce a transformat Xiaomi într-o companie cu adevărat globală. Deși industria se confruntă cu provocări, Grupul a continuat creșterea, în ciuda provocărilor din piață. Vom continua să ne concentrăm asupra strategiei noastre „5G + AIoT” și să creștem investițiile, pentru a le permite utilizatorilor din întreaga lume să se bucure de o calitate mai bună a vieții prin tehnologie inovatoare”.

Conform celor mai recente date oferite de cercetările de piață, vânzările de telefoane mobile ale Xiaomi au înregistrat o creștere în primul trimestru al anului 2020, în ciuda scăderii pieței. Potrivit Canalys, vânzările de smartphone-uri la nivel global au scăzut cu 13% față de anul anterior, la 272 milioane de unități, dar Xiaomi a înregistrat o creștere de 9% în perioada respectivă, depășind alți mari producători de telefoane inteligente. Cota de piață a Xiaomi a crescut la 11,1%, clasându-se în mod constant printre primii patru jucători la nivel global. Conform IDC, vânzările mondiale de smartphone-uri au scăzut cu 11,7% față de anul anterior,  la 276 milioane de unități, dar vânzările Xiaomi au crescut în continuare cu 6,1%, compania atingând o cotă de piață de 10,7%.

Deși pandemia provocată de COVID-19 a dus la restricții în multe orașe din lume, în cel mai recent raport al companiei Canalys se arată că Xiaomi se află pe locul al 3-lea la vânzări în CEE, cu o creștere de 45% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu o cotă de piață de 21%. În Europa, același studiu arată că Xiaomi se află pe locul al 4-lea la vânzări, cu o creștere de 58% față de anul anterior și o cotă de piață de 14% pe segmentul de telefoane mobile.

În 2019 veniturile din piețele internaționale ale Xiaomi au ajuns la 91,2 miliarde RMB, reprezentând 44,3% din veniturile totale ale Grupului. La 31 decembrie 2019, produsele Xiaomi erau vândute în peste 90 de țări și regiuni.

Xiaomi inițial a emis obligațiuni prioritare negarantate cu rată fixă pe 10 ani, în valoare de 600 milioane USD și cu o rată a cuponului de 3.375%. La început, tranzacția a avut cel mai scăzut randament pentru obligațiuni emise pe 10 ani de o companie TMT chinezeasca, reducând ratele de finanțare pe termen lung ale companiei. În final însă subscrierea a fost de 8.5 ori mai mare, arătând că obigațiunile au fost primite cu entuziasm pe piața de capital. Succesul obligațiunilor crește încrederea investitorilor în dezvoltarea pe termen lung a Grupului.

Xiaomi va lansa anul acesta cel puțin 10 smartphone-uri 5G și va crește investiția în cercetare și dezvoltare la 10 miliarde RMB. În următorii cinci ani, investiția sa în 5G + AIoT va crește de la 10 miliarde RMB la peste 50 miliarde RMB, pentru a-și asigura poziția de lider absolut în smart living. În timp ce se extinde pe piața premium, Grupul va rămâne fidel misiunii de a oferi produse impresionante la prețuri juste.

• La nivel consolidat, profitul net al Grupului Electrica, în T1 2020, este de 80 milioane RON
• EBITDA realizată de Grupul Electrica a crescut cu 201,6%, respectiv până la valoarea de 224 milioane RON

Grupul Electrica a obținut, în primul trimestru al anului 2020, un profit net consolidat de 80 milioane RON, înregistrând o creștere de 121 milioane RON, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.  

EBITDA consolidată a atins valoarea de 224 milioane RON, fiind mai mare cu 150 milioane RON față de valoarea din T1 2019.

Creșterea EBITDA a fost generată, în principal, de segmentul de furnizare, care a înregistrat o majorare de 150 milioane RON față de nivelul T1 2019, îndeosebi pe seama costurilor mai reduse de achiziție a energiei electrice, coroborat cu creșterea veniturilor.

Veniturile Grupului Electrica, în T1 2020, s-au ridicat la valoarea de 1,658 milioane RON, reprezentând o creștere de 4,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Pe segmentul de furnizare, veniturile au fost mai mari cu 5,4%, în contextul creșterii prețurilor de vânzare a energiei electrice pe piața cu amănuntul, cu 4%, și a creșterii cantității furnizate, cu 2%, dar și a creșterii veniturilor din certificate verzi, acestea din urmă având impact neutru în marja de furnizare.

În ceea ce privește segmentul de distribuție, veniturile au fost cu 3,2% mai mari, în principal ca efect al creșterii tarifelor de distribuție, care a anulat impactul negativ al reducerii cantității de energie electrică distribuite.

Costurile consolidate pentru achiziția de energie electrică s-au redus cu 8,6%, la 1.037 milioane RON în primele 3 luni din 2020.

Această evoluție a fost generata desegmentul de furnizare, prin scăderea cu 15,4% a costului energiei electrice achiziționate pentru activitatea de furnizare, în principal în urma reducerii prețurilor de achiziție a energiei electrice pe segmentul reglementat.

Efectul favorabil generat de evoluția segmentului de furnizare a fost ușor redus de creșterea costurilor cu achiziția de energie electrică pentru acoperirea pierderilor în rețea aferente segmentului de distribuție, cu 10 milioane RON, ca urmare a prețului mediu de achiziție a energiei electrice efectiv realizat pentru consumul propriu tehnologic în T1 2020, comparativ cu T1 2019.

ALTE INFORMAȚII IMPORTANTE

• În T1 2020, Grupul Electrica a distribuit aproximativ 4,5 TWh (în scădere cu 1% față de T1 2019) către un număr de aproximativ 3,8 milioane de utilizatori.
• În primul trimestru al acestui an, Grupul Electrica a furnizat pe piața cu amănuntul aproximativ 2,5 TWh (în creștere cu 2% față de T1 2019) către un număr de aproximativ 3,6 milioane de consumatori.
• Electrica Furnizare are o cotă de piață de 20,03%. Este lider pe piața reglementată, cu o cotă de piață de 53,29%, iar pe piața concurențială are o cotă de 11,90% (conform raportului ANRE pentru primele două luni din 2020).
• În contextul epidemiologic actual, companiile din Grupul Electrica au donat pentru sprijinirea sistemului medical din România, începând cu luna martie și până în prezent, suma de 339.000 EUR. Fondurile au fost distribuite către spitale, Crucea Roșie și alte organizații non-profit din București, Ploiești, Brașov, Cluj și Drobeta Turnu Severin, pentru achiziția de echipamente, materiale și servicii medicale.
• Ca urmare a declanșării pandemiei COVID-19, companiile din Grupul Electrica au implementat planuri de măsuri organizatorice specifice, absolut necesare pentru desfășurarea activității și asigurarea continuității în alimentarea cu energie electrică. Astfel, s-au realizat cheltuieli suplimentare față de cele incluse în bugetele aprobate inițial pentru anul 2020, pentru achiziția de echipamente de protecție, materiale, servicii de igienizare și alte dotări speciale. Companiile de distribuție au efectuat demersuri către ANRE pentru recunoașterea acestor cheltuieli extraordinare în categoria cheltuielilor necontrolabile, în plus față de valorile aprobate anterior de reglementator pentru anul 2020.
• Începând cu data de 15 mai, odată cu încheierea stării de urgență, companiile din cadrul Grupului Electrica vor adopta planuri de revenire treptată la activitatea normală, desigur, cu reevaluarea riscurilor specifice fiecărui loc de muncă și definirea măsurilor organizatorice, igienico-sanitare și de altă natură, în funcție de gradul de expunere și coeficientul de risc.

Mai multe informații despre rezultatele financiare ale Grupului Electrica în trimestrul I al anului 2020 puteți găsi la acest link: https://www.electrica.ro/investitori/rezultate-si-raportari/raportari-interimare/situatiile-financiare-pentru-t1-2020/.

Declarație Corina Popescu, Director General Electrica SA: “Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele trei luni ale acestui an sunt peste așteptări în situația existentă. Începând cu finalul primului trimestru, ne-am confruntat cu o situație nemaiîntâlnită, dar pe care am reușit să o gestionăm bine, reacționând prompt și făcând față unor provocări operaționale fără precedent.

În această perioadă dificilă, de constrângeri și neajunsuri, am încercat să fim alături de comunitățile în care ne desfășurăm activitatea, oferind sprijin unităților medicale din prima linie pentru achiziția de echipamente și materiale igienico-sanitare vitale în gestionarea crizei COVID-19.

Electrica a dovedit și în această perioadă că rămane unul dintre pilonii economiei, un Grup strategic, format din companii solide atât din punct de vedere operațional, cât și financiar, cu cash-flow stabil și potențial de menținere a investițiilor asumate.

Creșterea de peste 200 la sută a EBITDA față aceeași perioadă din 2019 este remarcabilă. De asemenea, sporirea veniturilor și scăderea cheltuielilor sunt deja efectele implementării noii strategii, a proceselor de transformare și de eficientizare la nivel de Grup.

Suntem încrezători și ne menținem planurile ambițioase de investiții pentru acest an, desigur, sub rezerva limitărilor impuse de evoluția contextului epidemiologic și, implicit, de disponibilitatea contractorilor și a partenerilor implicați în realizarea lucrărilor de investiții sau în livrările de echipamente și de materiale.

Electrica rămâne una dintre companiile în care investitorii au în continuare încredere, remarcându-se chiar, în ultimele luni, o consolidare a pozițiilor deținute de investitori instituționali, cei care au o strategie de investire pe termen mediu și lung, în linie cu planurile noastre. Asta ne bucură și ne arată că suntem pe drumul cel bun”.

Romgaz sprijină Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina alocând suma de 1.500.000 lei pentru achiziţionarea de materiale necesare luptei împotriva Coronavirus.

Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz a declarat: “Preocuparea constantă a companiei noastre este de a-şi oferi suportul pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale din România, confirmând astfel angajamentul ferm asumat de a fi mereu alături de comunitate şi de autorităţi în lupta cu pandemia. Împreuna cu Ministrul Economiei, Energiei Şi Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu, am identificat spitalele cu cele mai mari nevoi şi am decis să susţinem financiar achiziţionarea de produse necesare şi echipamente pentru a elimita efectele produse de Coronavirus”.

ROMGAZ vine în întâmpinarea nevoilor societăţii, la fel cum a făcut-o până în prezent, cu atât mai mult, cu cât este extrem de important ca fiecare să contribuie la combaterea efectelor provocate de Coronavirus şi să susţină spitalele care depun un efort incredibil pentru a avea succes în tratarea pacienţilor bolnavi de COVID 19.

„Doar împreună putem să acţionam rapid, eficient şi corelat! Este lăudabil efortul Ministrului Virgil Popescu de a coordona acţiunile companiilor din subordine astfel încât cât mai multe unităţi spitaliceşti să beneficieze de sprijin financiar important. Am spus prezent cu fiecare ocazie şi nu vom întârzia să susţinem spitalele şi implicit cadrele medicale care fac un efort supromenesc în lupta cu Coronavirus”, a conluzionat directorul general al ROMGAZ.

Alianța „Danube Furniture Cluster” a producătorilor și comercianților de mobilă din România, îndeamnă la regândirea afaceriilor, privind cu mai mare atenție la comportamentul consumatorului și nișele de piață externe. Ei cred că brandul colectiv la export le va aduce un plus de competitivitate și de comenzi, dacă vor încerca să găsească cele mai bune canale de a ajunge la clienți, atât prin strategii individuale de firmă cât și prin platfoma de promovare colectivă.

În cadrul unui unui nou workshop digital organizat la inițiativa USH Pro Business, membru al alianței, eveniment cu titlul “Internaționalizarea clusterului DFC”, managerii au concluzionat că sunt necesare eforturi conjugate din partea membrilor DFC în ceea ce privește promovarea clusterului, sub aspectul intensificării eforturilor de comunicare colectivă și a dezvoltării unei identități competitive, bazate pe inovare.

În cadrul unei prezentări efectuate de Alexandru Horațiu Didea, managerul firmei Workspace Studio, acesta a subliniat importanța canalizării pe clienți, pe nevoile acestora, identificarea de oportunități chiar și în condiții de criză și identificarea de nișe de piață neacoperite, generate de noua conjunctură. „Reconfigurarea spațiilor comune de lucru, ca și a spațiilor individuale, cu măsuri de protecție a angajaților, oferă acum oportunități de dezvoltare de noi produse în industria mobilei, fie prin soluții de separare, dar și de ergonomie și confort acustic” a declarat Alexandru Horațiu Didea, care a mai adăugat că „firmele care știu să formuleze și să comunice clar acea ofertă unică de vânzare (unique selling propostion) adaptată noii conjuncturi, vor căștiga”.

De asemenea, membrii clusterului au reanalizat ideea unei stimulări a cererii prin măsuri conjugate cu insituțiile statului cum ar fi: includerea în lista de infrastructură critică a produselor de mobilă, program coerent de promovare a consumului de mobilă românească, precum și alte soluții.

„Actualul context obligă firmele să regândească afacerile de export și rolul strategic al clusterelor, în sensul intensificării eforturilor de cooperare și comunicare. Brandul de cluster devine prioritar în activitatea de promovare colectivă, iar digitalizarea este soluția esențială în activitatea de export, cel puțin în etapa actuală. Am analizat multe oportunități de expoziții virtuale de mobilă ale marilor piețe externe, care au proliferat uimitor de repede în ultima lună și vom încerca să găsim soluții de participare. Am dori ca autoritățile publice care susțin exporturile să considere și finanțarea unor astfel de participări, ca măsură concretă de susținere a producătorilor de mobilă în condițiile contracției expozițiilor cu prezența fizică a expozanților și exponatelor, fară a uita totuși că treptat se vor relua și acestea”, a declarat conf. univ. dr. Costin Lianu, director general USH Pro Business, membru al clusterului și vicepreședinte al Asociației DFC.

„Strategia clusterului trebuie să atace mai mult ca oricând comunicarea, ca instrument de promovare și de accesare de noi piețe, printr-o serie de instrumente și tehnici de marketing mai agresive. Prezența pe canalele de comunicare, actualizarea permanentă a conținutului site-ului, digitalizarea activității firmelor, dezvoltarea unei strategii mai ample de vânzare, utilizarea în comun a unei platforme tehnologice, devin instrumente cheie pentru repornirea motoarelor clusterului și implicit a firmelor care îl compun.” a declarat Gabriel Nafureanu, director general Luxartim Onești și președintele clusterului.

Compania Naţională Poşta Română a lansat o aplicaţie mobilă pentru platformele Android care oferă acces rapid şi direct la serviciile online ale operatorului naţional de servicii poştale. Descărcarea aplicaţiei este gratuită şi se poate efectua direct din magazinul virtual Google.

          Cu ajutorul aplicaţiei „Poşta Română”, clienţii pot verifica cu uşurinţă statusul trimiterilor poştale înregistrate cu Track&Trace, îşi pot calcula singuri tarifele pentru fiecare serviciu în parte, pot căuta un oficiu poştal după mai multe criterii (din localitate, din apropiere, după denumire, oficii PostCollect etc), pot afla orice cod poştal şi au posibilitatea de a-şi crea un cont de utilizator unde pot completa formulare electronice şi pot urmări istoricul pentru toate serviciile cu plată utilizate.

          De asemenea, aplicaţia oferă vizitatorilor care vor avea cont înregistrat şi posibilitatea de a accesa servicii cu plată, cum ar fi realizarea de abonamente de presă sau E-mandat, serviciul prin care clienţii pot face transfer de bani online. Alte servicii cu plată, disponibile în aplicaţie, sunt MyPostalcard (creare şi expediere de cărţi poştale personalizate cu imagini încărcate de pe telefonul mobil), MyMark (creare şi expediere de etichete tip timbru, personalizate cu imagini încărcate de pe telefonul mobil) şi MyLetter (creare şi expediere de plicuri personalizate cu imagini încărcate de pe telefonul mobil).

          Serviciile cu plata online vor putea fi folosite doar de către utilizatorii aplicaţiei înregistraţi, în timp ce serviciile gratuite vor putea fi utilizate fără crearea unui cont, cu excepţia notificărilor Track&Trace. Cei care au deja un cont creat pe site-ul www.posta-romana.ro îl pot utiliza şi pentru accesul în aplicaţia de mobil.

          Aplicaţia este realizată în limba română şi poate fi descărcată, gratuit, direct din Google Play Store.

            „Având în vedere că un procent destul de mare din traficul total de pe site-ul Poştei Române provine de pe dispozitive mobile (smartphone şi tablete), ne-am gândit să venim în întâmpinarea clienţilor cu această aplicaţie, pentru a le facilita accesul cu uşurinţă la informaţii. Deocamdată, aplicaţia este disponibilă doar pe dispozitivele care folosesc sistem de operare Android, urmând ca, în curând, să fie dezvoltată şi pentru iOS”, a declarat Horia Grigorescu, Directorul General al Poştei Române.

Băncile din România au donat peste 23,5 milioane lei, până în prezent, în lupta împotriva pandemiei COVID-19, contribuțiile fiind destinate achizițiilor de echipamente și aparatură medicală pentru sprijinul sistemului sanitar local și al populației afectate, potrivit datelor centralizate de la bănci.

            Astfel, peste 220 de spitale au fost susţinute de băncile din România pentru achiziția de aparatură și materiale sanitare și peste 100 de ONG-uri au beneficiat de suport financiar și de altă natură în activitățile pe care le desfășoară în combaterea efectelor pandemiei. Prin acțiunile sistemului bancar au fost achiziționate aparate de ventilație mecanică de înaltă performanță, echipamente de protecție medicală, teste COVID-19, dezinfectanți și alte materiale esenţiale pentru desfăşurarea activităţii medicale în condiţii optime. În cadrul campaniei  #Dreptullabanking sunt comunicate contribuțiile consecvente ale băncilor la creșterea economică a României.

Încă de la debutul crizei de sănătate, băncile au acordat sprijin clienților și autorităților pentru limitarea efectelor negative asupra bunăstării economice individuale, a economiei României și a sănătății și siguranței publice. Pe lângă măsurile de protecție a sănătății clienților și angajaților și de suport pentru domeniul sanitar, sistemul bancar a fost printre singurele industrii care au adoptat măsuri de sprijin pentru clienții afectați financiar de efectele pandemiei.

În toată această perioadă, angajații băncilor au fost și sunt la datorie în prima linie, pentru a asigura nevoile clienților și lucrează pentru a deservi, atât populația, cât și mediul de afaceri. Activitatea angajaților băncilor a permis consolidarea unui sentiment important de încredere, atât de necesar în această perioadă, în rândul populației și a mediului de afaceri, oferind garanţia că circulația resurselor financiare continuă, alimentând buna derulare a proceselor sociale și economice.

La nivelul industriei bancare, acționăm ca un întreg și înaintăm  în discuțiile cu autoritățile, într-o manieră atât proactivă cât și reactivă, propuneri de măsuri care să protejeze clienții băncilor: peste 1,5 milioane persoane fizice cu credite din care 485.000 de clienți persoane fizice cu credite pentru locuințe sau alte investiții imobiliare, 100.000 de companii cu credite, peste 15 milioane de titulari de depozite, milioane de clienți titulari de conturi curente, 18 milioane de clienți cu carduri de debit și de credit, etc.

            Băncile din România se implică în continuare în combaterea pandemiei, fiind conștiente că numai prin efortul comun al autorităților, al sectorului public și privat, al populației, vom putea reduce efectele acesteia asupra României.

Fluxurile de bază ale societății sunt acoperite, însă, trebuie să ne cadențăm pașii pentru a stabili tacticile necesare pentru turarea motoarelor întregii economii. Apreciem că este recomandabil ca sistemul bancar să fie partener în această criză, fiind soluția de redresare a economiei românești în contextul recesiunii ce va urma. Sistemul bancar susține încheierea unui parteneriat constructiv cu autoritățile pentru a finanța economia în condiții de predictibilitate.

Alpha Bank Romania a demarat un amplu proces de extindere a serviciilor tip self-service prin inlocuirea echipamentelor ATM cu terminale de generatie noua, ce permit clientilor sa efectueze operatiuni de depunere numerar 24/7, fara a mai depinde de programul de lucru al unitatilor.

Clientii posesori de carduri Alpha Bank, persoane fizice sau companii, pot utiliza noile ATM-uri multifunctionale pentru efectuarea unor operatiuni multiple precum: depuneri in conturile curente de LEI, EUR, USD, plata ratelor aferente creditelor contractate sau plata facturilor de utilitati.

Echipamentele de ultima generatie dispun de cele mai noi sisteme de operare, ecran touchscreen de inalta rezolutie, oferind o experienta superioara in utilizare si un standard de securitate sporit.

50 de terminale noi sunt deja disponibile in mari orase precum: Bucuresti, Cluj, Timisoara, Iasi, Constanta sau Pitesti; conceptul ATM 24/7 Banking urmand a fi extins prin inlocuirea progresiva a actualei flote de ATM-uri cu modele de ultima generatie.

Alpha Bank Romania ofera servicii bancare universale printr-o retea de 130 unitati teritoriale si 250 de terminale de tip ATM ce accepta tranzactii efectuate cu carduri emise sub siglele Visa, MasterCard si UnionPay.

După două luni de stare de urgență, 63% dintre angajații români care au răspuns la un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs spun că au reușit să pună bani deoparte în această perioadă, iar cei mai mulți nu intenționează să renunțe la acest obicei nici după 15 mai. Perioada stării de urgență i-a prins însă pe ceilalți 37% dintre intervievați fără nicio rezervă de bani, situație care nu s-a schimbat nici între timp.

Perspectiva recesiunii generate de actuala criză de sănătate i-a determinat pe respondenții la sondajul BestJobs să-și prioritizeze cheltuielile și să pună deoparte cel puțin la fel (23%) sau chiar mai mulți bani decât înainte de pandemia de Covid-19 (26%). Sumele economisite provin în mare parte din cheltuielile pe care le-ar fi avut în această perioadă pentru transport, spre exemplu, dacă lucrează acum de acasă, pentru ieșiri în  oraș sau pentru cumpărături care nu sunt necesare.

Dintre cei care au strâns bani în cele două luni de stare de urgență, 59% au de gând să continue să economisească, 23,2% vor să cheltuie o parte din economii pentru achiziții mărunte, 16,5% spun că vizează achiziții importante, iar 11% vor să plece în vacanță. De altfel, 60% dintre respondenți spun că primul lucru pe care au în plan să-l facă după terminarea stării de urgență este să plece într-o scurtă vacanță în țară sau în străinătate (38,6%), să se vadă în oraș cu prietenii (31,5%) sau să meargă la mall, la teatru sau la film (28,5%).  

Unul din trei angajați vrea să-și schimbe jobul în perioada următoare

Pe plan profesional, 34,3% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs spun că primul lucru pe care vor să-l facă după întoarcerea, cel puțin parțială, la activitatea normală este să își caute un alt job, după care să-și dea demisia. Alți aproape 18% dintre intervievați au de gând să ceară o mărire de salariu (8,8%) sau să devină antreprenori (9,1%).

73,7% dintre respondenți nu cred că  angajatorul va lua vreo măsură în ceea ce-i privește după revenirea la birou, însă 14% se așteaptă să le fie tăiat salariul, iar alți 5,2% chiar să fie concediați, în contextul în care multe firme își vor reveni foarte greu după această perioada de criză.

Sondajul a fost efectuat în perioada 20 aprilie – 4 mai 2020, pe un eșantion de 1.042 de utilizatori de internet din România.

După două luni de stare de urgență, 63% dintre angajații români care au răspuns la un sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs spun că au reușit să pună bani deoparte în această perioadă, iar cei mai mulți nu intenționează să renunțe la acest obicei nici după 15 mai. Perioada stării de urgență i-a prins însă pe ceilalți 37% dintre intervievați fără nicio rezervă de bani, situație care nu s-a schimbat nici între timp.

Perspectiva recesiunii generate de actuala criză de sănătate i-a determinat pe respondenții la sondajul BestJobs să-și prioritizeze cheltuielile și să pună deoparte cel puțin la fel (23%) sau chiar mai mulți bani decât înainte de pandemia de Covid-19 (26%). Sumele economisite provin în mare parte din cheltuielile pe care le-ar fi avut în această perioadă pentru transport, spre exemplu, dacă lucrează acum de acasă, pentru ieșiri în  oraș sau pentru cumpărături care nu sunt necesare.

Dintre cei care au strâns bani în cele două luni de stare de urgență, 59% au de gând să continue să economisească, 23,2% vor să cheltuie o parte din economii pentru achiziții mărunte, 16,5% spun că vizează achiziții importante, iar 11% vor să plece în vacanță. De altfel, 60% dintre respondenți spun că primul lucru pe care au în plan să-l facă după terminarea stării de urgență este să plece într-o scurtă vacanță în țară sau în străinătate (38,6%), să se vadă în oraș cu prietenii (31,5%) sau să meargă la mall, la teatru sau la film (28,5%).  

Unul din trei angajați vrea să-și schimbe jobul în perioada următoare

Pe plan profesional, 34,3% dintre angajații care au răspuns sondajului BestJobs spun că primul lucru pe care vor să-l facă după întoarcerea, cel puțin parțială, la activitatea normală este să își caute un alt job, după care să-și dea demisia. Alți aproape 18% dintre intervievați au de gând să ceară o mărire de salariu (8,8%) sau să devină antreprenori (9,1%).

73,7% dintre respondenți nu cred că  angajatorul va lua vreo măsură în ceea ce-i privește după revenirea la birou, însă 14% se așteaptă să le fie tăiat salariul, iar alți 5,2% chiar să fie concediați, în contextul în care multe firme își vor reveni foarte greu după această perioada de criză.

Sondajul a fost efectuat în perioada 20 aprilie – 4 mai 2020, pe un eșantion de 1.042 de utilizatori de internet din România. 

Indicatorul de Incredere Macroeconomica a crescut in luna aprilie

In luna aprilie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Society Romania a crescut fata de luna anterioara cu 11,6 puncte pana la valoarea de 32,4 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 14,2 puncte). Aceasta evolutie s-a datorat in special componentei de anticipatii a Indicatorului.

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescut, fata de luna anterioatra cu 1,4 puncte, pana la valoarea de 14,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 45,3 puncte). Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 16,6 puncte pana la valoarea de 41,3 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 1,4 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 90% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9180, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9710.  

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (mai 2021/mai 2020) a inregistrat o valoare medie de 3,37%.

Sunt de remarcat anticipatiile de majorare a primei de risc a Romaniei, aproximativ 77% dintre participanti prevazand o crestere a pretului CDS cu scadenta de 5 ani. De asemenea, peste 65% dintre participanti considera preturile proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluate.

Ca si in luna martie, si in luna aprilie se observa o majorare, chiar dublare a abaterii medii patratice a raspunsurilor la intrebarile cantitative, ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la evolutia viitoare a parametrilor economici.

In cadrul sondajului pentru luna aprilie 2020 au fost adaugate si patru intrebari suplimentare, cu privire la:

• Impactul economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (37,2%) anticipand ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul I al anului 2021;
• Deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 7,8%;
• Evolutia, in termeni reali a PIB in 2020: valoarea medie a anticipatiilor este -5,2%;
• Rata somajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 8,3%.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre Asociatia CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia organizatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul in baza caruia este calculat Indicatorul include si intrebari referitoare la evaluarea conditiilor curente macroecnomice.

Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atat elemente specifice unui indicator de sentiment (incredere) care arata perceptia grupului de analisti membri ai Asociatiei CFA Romania privind evolutia pietelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor si riscurilor, cat si un indicator fundamental de prognoza privind evolutiile cursului de schimb, a ratelor dobanzilor si inflatiei.

Sondajul este realizat in ultima saptamana a fiecarei luni iar participantii sunt membri ai Asociatiei CFA Romania si candidatii pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Indicatorul de Incredere Macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca) si este calculat pe baza a 6 intrebari cu privire la:

• Conditiile curente – referitoare la mediul de afaceri si piata muncii;
• Anticipatiile, pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piata muncii, evolutia venitului personal la nivel de economie si evolutia averii personale la nivel de economie.

Pe langa intrebarile necesare pentru calculul Indicatorului de Incredere Macroeconomica, sondajul evalueaza si anticipatiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflatiei, ratele de dobanda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, conditiile macroeconomice globale si pretul petrolului.

Titlul CFA® este unul dintre cele mai prestigioase din lume in randul profesionistilor din domeniul financiar. Administrat de catre CFA Institute, programul CFA este un program post-universitar, care pregateste si testeaza candidatii in domeniul eticii si standardelor profesionale, analizei situatiilor financiare, economiei, managementului de portofoliu, analizei si evaluarii diverselor instrumente financiare si de investitii.

Astazi, in lume exista peste 170.000 de detinatori ai acestui titlu, majoritatea fiind afiliati la cele 159 societati membre ale CFA Institute.

Candidatii pentru titlul CFA® trebuie sa promoveze o serie de trei examene cu frecventa anuala. Fiecare examen presupune cca. 250-300 de ore de studiu individual. In plus, sunt necesari 4 ani de experienta profesionala relevanta in domeniul financiar, precum si aderarea la un cod de standarde etice si profesionale stricte.

 Asociatia CFA Romania este organizatia profesionistilor in investitii din Romania, detinatori ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrata de CFA Institute (USA). Asociatia CFA Romania este una dintre cele peste 159 de societati membre ale CFA Institute, si are  misiunea de a promova interesele specialistilor in investitii si de a mentine standarde ridicate de integritate si excelenta profesionala.

In prezent, Asociatia CFA Romania are 250 de membri, detinatori ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA®). Profesionistii care sunt membri ai Asociatiei CFA Romania lucreaza pentru institutii de reglementare, institutii supranationale, institutii bancare, firme de asigurari, firme de intermediere de valori mobiliare, firme de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanta, sectorul public, institutii de invatamant, companii care activeaza in diverse sectoare economice etc.