Acasă Blog Pagina 248

PACTUL PENTRU MUNCĂ ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA!

0

Conferințele PACTUL PENTRU MUNCĂ, organizate de către Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF,  Federaţia Patronală Petrol şi Gaze – FPPG, în parteneriat strategic cu CONCORDIA, continuă şi în 2020. Dacă, anul trecut, dezbaterile au avut loc în București, Iași și Cluj-Napoca, anul acesta evenimentele vor avea loc în alte trei mari orașe, dar care sunt, în același timp, și mari centre universitare: Timișoara, Brașov și Constanța.

De altfel, aceste orașe sunt și capitalele județelor cu cel mai mare aport la produsul intern brut (PIB) al României. Potrivit statisticilor aferente anului 2018, județul Timiș a contribuit cu aproape 46 miliarde lei la PIB-ul României, Clujul – cu 45 miliarde lei, Constanța – cu 42 miliarde lei, Brașov – cu 32 miliarde lei, Iași – cu 30 miliarde lei, iar Bucureștiul (împreună cu județul Ilfov) – cu circa 23% din PIB-ul României.

Adaptarea la situația actuală a forței de muncă la nivel național și identificarea unor soluții viabile cu aplicabilitate imediată sunt prioritățile majore ale dezbaterilor PACTUL PENTRU MUNCĂ. La fel ca la București, Cluj Napoca și Iași, la dezbaterile din Timișoara, Brașov și Constanța, ce vor avea loc în perioada următoare, vor participa reprezentanți ai autorităților centrale și locale, renumiți specialiști în domeniu, antreprenori și manageri ai unor companii naționale și multinaționale.

Criza COVID-19, starea de urgență și de alertă, impunerea măsurilor de distanțare socială, de carantină și izolare au afectat și afectează în continuare un număr însemnat de companii și angajați în România, dar și la nivel mondial. Toate acestea au generat efecte devastatoare atât asupra economiilor dezvoltate, cât și a celor emergente. Relocarea activității la domiciliu, reducerea numărului de ore lucrate, pierderea locurilor de muncă influențează în aceeași măsură piața globală a muncii, precum și pe cea din România.

Aceleași restricții ne-au determinat să organizăm evenimentele, în premieră, sub forma unor emisiuni TV (online). Dezbaterile, până la normalizarea situației în țară, vor fi transmise live pe platformele online (Youtube) și pe rețelele de socializare (Facebook). În sălile de conferințe vor fi prezenți doar vorbitorii și reprezentanții mass-media (într-o zonă special amenajată, respectând condițiile impuse de legislația în vigoare), participanții putând interacționa cu speakerii prin intermediul platformelor online.

PACTUL PENTRU MUNCĂ reprezintă dovada de unitate antreprenorială a două mari entități patronale, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze, care-și unesc eforturile , în susținerea proiectelor economice naționale.

“Epidemia mondială de coronavirus ne-a schimbat obiceiurile și, cel mai probabil, normalitatea dinainte de pandemie va fi diferită de cea de după pandemie. Dar, această epidemie a avut și efecte benefice: ne-a arătat tuturor cât de importantă este digitalizarea și revoluția industrială 4.0. Multă lume se teme de această nouă eră digitală a tehnologiei industriale! Se teme că roboții vor lua locurile de muncă ale angajaților! Cel mai probabil, unele locuri de muncă, într-adevăr, vor dispărea, dar, obligatoriu, vor apărea altele, mai multe și mai bine plătite! Dar, pentru aceasta, este nevoie de o colaborare mult mai strânsă între companii și școală, între companii și autorități! Nu întâmplător am ales ca dezbaterile PACTULUI PENTRU MUNCĂ să se desfășoare în centre universitare puternice! Sigur, nu vor avea mai multe locuri de muncă și mai bine plătite doar cei ce termină o facultate! Un strungar va câștiga mai mult dacă “va lucra” pe mai multe mașini! De fapt, dacă va supraveghea mai multe mașini unelte cu comandă numerică și va interveni doar când și dacă va fi cazul! La fel, un electrician, doar utilizând tableta, va ști exact unde trebuie să intervină! Operatorii la instalaţii de foraj şi sonde de extracţie a ţiţeiului și gazelor naturale sunt printre cei mai avansați în acest domeniu! PACTUL PENTRU MUNCĂ își dorește să găsească soluții pentru ca sistemul de învățământ să se coreleze cu necesitățile de pe piața muncii, soluții pentru creșterea calității vieții astfel încât să stagneze migrarea forței de muncă, ba, mai mult, astfel încât românii să se reîntoarcă acasă, dar și pentru creșterea natalității, soluții pentru o legislație predictibilă și favorabilă noilor investiții și, în consecință, pentru crearea de noi locuri de muncă, în final, soluții pentru o economie stabilă și dezvoltată și un nivel de trai cât mai ridicat! Acum, când criza din sănătate se transformă în criză economică, un astfel de PACT este cu atât mai necesar! Guvernanții au venit cu propuneri pentru relansarea economică. Vor participa și la dezbaterile noastre și vom căuta cele mai bune soluții. Sigur, ceea ce ne propunem nu este ușor, dar ÎMPREUNĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA!”, a declarat Cristina Chiriac, președintele CONAF.

”Pandemia ne-a obligat să ne regândim planurile, să ne pregătim pentru un viitor pe care ni-l imaginam ușor diferit și a accelerat o serie de trenduri pre-existente, cum ar fi digitalizarea, automatizarea sau flexibilizarea proceselor. Acestea se adaugă provocărilor generale ale pieței de muncă din România, provocări care țin de lipsa personalui calificat și, în cadrul industriei pe care o reprezint, de îmbătrânirea forței de muncă.  Toate aceste aspecte trebuie reflectate pe piața muncii și credem că Pactul pentru Muncă este un punct de plecare. PACTUL PENTRU MUNCĂ va trebui să fie un integrator de politici, de la educație și sănătate, la schimbări climatice, taxare și investiții, astfel încât, în final, ÎMPREUNĂ SĂ RECONSTRUIM ROMÂNIA!”, a declarat, la rândul său, Frank Neel, președintele FPPG.

La finalul celor doi ani de dezbateri, organizate în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov și Constanța, concluziile și soluțiile identificate în cadrul discuțiilor se vor concretiza într-un acord – Memorandum of Understanding – agreat de participanții la conferințe. Documentul va fi înaintat Guvernului României și va include principalele soluții identificate de mediul antreprenorial pentru o piață a muncii flexibilă, eficientă și competitivă, cu efecte benefice asupra întregii economii, dar și asupra nivelului de trai al românilor.

Companiile şi micii înterprinzatori pot participa online la conferința organizată la Timișoara, Sala Vieneză, în data de 9 iunie 2020, începând cu ora 10:00.

Pe agenda evenimentului se află reprezentanți ai guvernului, ai autorităților centrale și locale, renumiți specialiști în domeniu, antreprenori și manageri ai unor companii naționale și multinaționale. Aceasta va fi publicată pe site-ul www.conaf.ro.

Moderatorul acestei conferințe este Adrian Măniuțiu, fondatorul EM360.

Inițiatorii proiectului: CONAF, FPPG

Partener strategic: CONCORDIA

Parteneri principali: EM360, KeysFin

Partener al evenimentului: Hategan Attorneys

Sponsori principali: OMV Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica

Sponsor al evenimentului: Siemens

Parteneri media: Adevărul, Agerpres, G4Media, TVR Timișoara, Radio România Timișoara, EVZ, Capital, Ziarul Bursa, Canal 33, Focus Energetic, Revista Cariere, Opinia Timișoarei, Energy Industry Review, Energynomics, Insight, money.ro, The Diplomat, Transilvania Business Magazine, Newsnational, ziare.com, Business 24, ANAA, ADAA, Ultima oră, Bună ziua Bistrița, Radio Brașov, Radio Mix Brașov, Mixtv TV Bv, La pas prin Brașov, Iubim Brașovul, Mujer, Fashion8.

Informaţii suplimentare privind proiectul iniţiat de CONAF şi FPPG, sunt disponibile pe www.conaf.ro.

Declarație de presă a Guvernatorului BNR

După depășirea, la finele lunii martie 2020, a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19 pe piața financiară internă, obiectivul imediat al BNR a fost păstrarea stabilităţii recâștigate și asigurarea lichidităţii necesare finanțării în bune condiții a sectorului public, firmelor și populației. În acest scop, BNR a sporit considerabil volumul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale (al căror stoc mediu zilnic a ajuns în perioada 1 aprilie – 15 mai 2020 la aproximativ 13 miliarde lei) şi a inițiat, continuând apoi, cumpărarea de titluri de stat de pe piața secundară (stocul lor însumând la mijlocul lunii mai 3,1 miliarde lei). Amploarea acestor infuzii de lichiditate este reliefată şi de faptul că în luna februarie a.c. BNR a efectuat operaţiuni de absorbţie de lichiditate, media zilnică fiind de cca 3 miliarde de lei. După ajustarea descendentă consemnată ca reacție la reducerea de la 2,50 la sută la 2,00 la sută a ratei dobânzii de politică monetară, cotația ROBOR3M a coborât de la 3,24 la sută (20 martie a.c.) la 2,61 la sută (23 martie a.c.), iar apoi la 2,44 la sută (15 mai a.c.). În același timp, cursul de schimb leu/euro și-a atenuat fluctuațiile, oscilând într-un interval restrâns (de 0,4 la sută), cu implicații favorabile asupra serviciului datoriei în valută și a costului importurilor, precum și asupra așteptărilor privind evoluțiile macroeconomice.

Pe acest fond, în perioada 1 aprilie – 15 mai, Ministerul Finanțelor Publice a lansat cu succes pe piața primară internă a titlurilor de stat un număr de 14 emisiuni, în valoare totală de circa 11 mld. lei, majoritatea fiind consistent
suprasubscrise, mai cu seamă cele din prima parte a lunii mai. Cotațiile de referință de pe piața secundară a titlurilor de stat și-au accentuat mișcarea descendentă de la debutul lunii aprilie până în prezent. Astfel, în cazul maturităților de până la 1 an, acestea au revenit recent în preajma valorilor prevalente anterior izbucnirii turbulențelor pe piața financiară internațională. Cele aferente maturității de 10 ani au rămas cu doar 0,5 puncte procentuale deasupra nivelurilor înregistrate în prima decadă a lunii martie, iar în raport cu luna decembrie 2019, aceste cotaţii au scăzut cu 0,15 puncte procentuale. Pe segmentul primar al pieței titlurilor de stat avansul randamentelor medii acceptate la cele mai recente licitații față de perioada imediat premergătoare declanșării tensiunilor financiare s-a redus la circa 0,5 puncte procentuale în cazul titlurilor cu maturitate reziduală de aproximativ 11 ani (randament de 4,77 la sută) și la 0,25 puncte procentuale în cazul celor pe 5 ani (3,82 la sută).

Pentru perioada următoare, obiectivul imediat al Băncii Naţionale a României rămâne asigurarea lichidităţii necesare finanţării cheltuielilor statului şi economiei reale în condiţii de stabilitate relativă a cursului de schimb a leului şi de reducere graduală şi sustenabilă a ratelor de dobândă. Vom urmări evoluţia situaţiei sanitare şi a măsurilor întreprinse de autorităţi în scopul adoptării deciziilor adecvate. Raportul asupra inflaţiei corespunzător trimestrului I al anului curent va fi dat publicităţii la sfârşitul acestei luni.

Studiu: Cum s-au schimbat preferințele românilor cu privire la activitățile din domeniul imobiliar

Un studiu realizat pe Storia.ro arată care sunt intențiile, așteptările și deciziile românilor cu privire la activitatea imobiliară în contextul pandemiei

74% dintre respondenții studiului Storia.ro aveau în plan să facă o tranzacție imobiliară în acest an, cei mai mulți dintre ei fiind interesați de vânzare sau de cumpărare (63%).

Întrebați dacă informațiile noi despre pandemie ar putea să le schimbe planurile, 56% dintre participanții la studiu au răspuns afirmativ, cele mai afectate proprietăți fiind apartamentele (43%), urmate de case (41%), terenuri (11%) și alte tipuri de proprietăți (5%).

Cum se schimbă procesul de achiziție și de închiriere în domeniul imobiliar și în ce fel sunt influențate planurile românilor atunci când vine vorba despre tranzacțiile imobiliare sunt doar câteva dintre informațiile scoase la iveală de studiul Storia.ro.

În ce fel sunt influențate planurile românilor
de informațiile despre COVID-19

Dintre cei care plănuiau să cumpere sau să închirieze o locuință, 44% declară că planurile lor nu sunt influențate în niciun fel de informațiile cu privire la COVID-19. Totuși, 27% se gândesc să aleagă o proprietate mai ieftină, iar 14% se gândesc să renunțe la cumpărare și să ia în calcul închirierea.

Cei mai mulți dintre români cred că prețurile ar putea să scadă, în timp ce un procentaj mai mic crede că acest lucru este greu de estimat în acest moment.

„Perioada pe care o traversăm i-a făcut pe oameni să reevalueze și să reorganizeze mai multe aspecte ale vieții lor, așa că ne-am dorit să aflăm dacă și în ce măsură s-au schimbat intențiile, așteptările și deciziile românilor cu privire la activitatea imobiliară. Aceștia sunt în continuare interesați să cumpere și să închirieze proprietăți și decizia celor mai mulți dintre ei nu a fost influențată de pandemie, în timp ce unii români se gândesc la o posibilă amânare a deciziei, de la trei luni și până la un an. Un punct comun pe care l-am întâlnit la mulți dintre respondenți se referă la alegerea de a lucra cu un agent imobiliar. Dintre respondenții care vor să cumpere sau să închirieze, 59% intenționează să folosească serviciile unui agent, a declarat Mihai Sava, Real Estate Business Manager OLX Group.

Cum se schimbă procesul de achiziție în contextul
pandemiei pentru cumpărători

Întrebați în ce fel le-a influențat pandemia momentul cumpărării, 30% dintre respondenți au declarat că nu intenționează să amâne achiziția. Doar 8% se gândesc să renunțe la achiziție, în timp ce 31% dintre respondenți doresc să amâne achiziția cu maxim 3-6 luni. 8% dintre potențialii cumpărători vor chiar să grăbească procesul. 

Întrebați cum plănuiesc să finanțeze achiziția imobiliară în plan, 53% dintre români spun că vor alege varianta unui credit ipotecar, în timp ce 35% dintre români declară că au toată suma necesară.

În viitorul apropiat, 49% dintre românii care vor să achiziționeze o locuință plănuiesc să exploreze online ofertele interesante, în timp ce 37% sunt dispuși să meargă la vizionări.

Întrebați care sunt factorii care le-ar face mai ușoară decizia de a cumpăra o proprietate, 50% au declarat că i-ar ajuta să vizioneze proprietatea printr-un tur virtual, în timp ce 22% au declarat că i-ar ajuta vizionarea unui video de prezentare.

Cum se schimbă procesul de închiriere în
contextul pandemiei pentru cei care își caută o locuință

În ceea ce privește procesul de închiriere, 43% dintre români spun că pandemia nu le influențează în niciun fel momentul deciziei. În același timp, 22% dintre respondenți vor să grăbească procesul închirierii, iar 31% se gândesc să amâne procesul de închiriere – 20% pentru trei luni, 6% pentru șase luni și 5% pentru până la un an.

Întrebați cum plănuiesc să achite chiria, 73% dintre respondenți au declarat că dețin toată suma necesară, 16% au spus că vor locui cu cineva și că vor împărți plata, iar 10% vor apela la împrumuturi.

În viitorul apropiat, 40% dintre românii care vor să închirieze plănuiesc să exploreze online ofertele interesante și alți 40% sunt dispuși să meargă la vizionări, iar 12% urmează să semneze actele finale.

Pentru cei care vor să închirieze, factorii care le-ar face mai ușoară decizia sunt similari celor menționați de potențialii cumpărători – 52% au declarat că ar fi de folos să vizioneze proprietatea printr-un tur virtual, iar 19% au fost de acord că i-ar ajuta vizionarea locuinței printr-un video de prezentare.

Cum se schimbă procesul pentru cei care vor să vândă o proprietate

30% dintre românii care plănuiau să scoată la vânzare o proprietate au publicat deja anunțul online, 19% sunt în etapa în care au renovat proprietatea pentru a-i crește valoarea, urmați de 14% care caută un agent care să intermedieze procesul.

În viitorul apropiat, proprietarii care vor să vândă plănuiesc să publice un anunț (54%), iar alți 31% vor primi potențialii cumpărători la vizionări. Întrebați care sunt factorii care ar face vânzarea mai ușoară, 35% dintre respondenți au ales filmarea unui tur virtual și 23% cred în posibilitatea de a semna un contract fără ieșirea din casă, doar cu mijloace digitale.

Cum se schimbă procesul de închiriere în contextul
pandemiei pentru cei care vor să dea în chirie o locuință

În momentul de față, 36% dintre românii care plănuiau să dea în chirie o locuință sunt în etapa în care au renovat proprietatea pentru a-i crește valoarea, urmați de 29% care au postat deja anunțul în mediul online.

În viitorul apropiat, toți proprietarii care vor să dea în chirie un apartament, respondenți la studiu, plănuiesc să publice un anunț (100%). Întrebați care sunt factorii care ar face închirierea mai ușoară, 25% au ales filmarea unui tur virtual și alți 25% au ales ca răspuns filmarea unui video de prezentare a proprietății.

Studiul a fost realizat în luna mai 2020, prin chestionar online aplicat vizitatorilor Storia.ro. Eșantionul cuprinde 2565 de respondenţi.

Despre Storia.ro

Storia.ro este platforma de anunțuri dedicată exclusiv sectorului imobiliar, lansată de OLX. Cu peste 200.000 de anunțuri active, Storia.ro oferă cele mai multe anunțuri din piață și are peste 3 milioane de vizite lunar. Platforma se poate accesa atât de pe desktop, cât și din aplicațiile mobile iOS și Android (Google Play Store și Huawei AppGallery).

ANALIZĂ KEYSFIN: COMPANIILE ROMÂNEȘTI CAUTĂ METODE DE REDRESARE

Numărul companiilor suspendate, intrate în insolvență sau radiate a scăzut în primele patru luni ale anului, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, potrivit noului studiu  KeysFin, Quarterly Macro Update.

Astfel, numărul firmelor suspendate a scăzut cu 39% în primele 4 luni din 2020, față de aceeași perioadă din 2019, ajungând la 3.323 de companii, iar numărul companiilor care au intrat în insolvență a scăzut și el cu 33%, la  3.323 de companii.

Radierile și dizolvările s-au redus și ele cu 35% în primele luni din 2020 față de aceeași perioadă din 2019, la 23.550, iar numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a crescut în acest an cu 4%, la 1.378.806 în 30 aprilie 2020.

Ne bucură să lansăm un nou raport, extrem de util partenerilor noștri, și anume KeysFin Quarterly Macro Update, care își propune să ofere o analiză obiectivă, concisă și, totodată, complexă, a stării economiei locale. Bineînțeles, va fi un efort susținut să actualizăm acest raport, însă considerăm că mediul antreprenorial românesc are nevoie de toti acești indicatori pentru a lua deciziile potrivite la momentul oportun. Cu atât mai mult cu cât vedem un răspuns rapid din partea companiilor, care își reorganizează activitatea, întrucât, în mod evident, își doresc să se redreseze.  adeclarat Roxana Popescu, Managing Director KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Cele mai multe companii suspendate sunt din sectoarele: comerț (973 de companii, respectiv 29% din total), activități profesionale (287 de companii, respectiv 8.6% din total) și industria prelucrătoare (247 de companii respectiv 7,4% din total).

Din punct de vedere geografic, cele mai multe companii suspendate sunt înregistrate în București (320 de companii respectiv 9,6% din total), Cluj (182 de companii, respectiv 5,5% din total) și Bihor (165 de companii respectiv 5% din total.

După cum era de așteptat, pe fondul incertitudinilor generate de pandemia de coronavirus înmatriculările de companii au scăzut în primele 4 luni din acest an cu 47% față de aceeași perioadă din 2019, la 29.780 de companii nou-înființate.

IMM INVEST , COLACUL DE SALVARE CARE
ÎNCĂ NU SALVEAZĂ PE NIMENI

Băncile au aprobat mai puțin de 1% dintre cererile de credit venite prin intermediul programului IMM Invest în aproape 2 luni de la debutul programului, respectiv aproximativ 5.000 de credite dintre cele peste 58 de mii declarate eligibile în prima etapă de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Aproximativ 500 de credite, în valoare de 330 milioane de lei au fost transmise către FNGCIMM pentru acordarea garanției, precum și a ajutorului de stat.

Cu toate acestea, analiștii KeysFin subliniază faptul că în primă fază băncile sunt cele care finanțează companiile (Guvernul oferă doar garanții băncilor) și acestea vor alege firme respectiv proiecte bancabile, iar majoritatea IMM-urilor nu îndeplinesc criteriile minime.

COMPANIILE FUNCTIONEAZĂ LA TURAȚII SCĂZUTE, CU
MAI PUȚINI ANGAJAȚI

Pe 28 mai existau aproape 596 mii de contracte de muncă suspendate (în șomaj tehnic) cu 167 de mii în industria prelucrătoare (28%), 99 mii (18%) în hoteluri și restaurante și aproape 94 de mii în comerț (16%). Indicatorul a scăzut cu 43% față de vârful din 13 aprilie și a rămas cu 19% peste nivelul din 30 martie, data la care Ministerul Muncii a început publicarea datelor.

Șomajul tehnic a ajutat temporar companiile puternic afectate de pandemie, care aveau nevoie de această facilitate pentru a-și păstra angajații, pe termen scurt (aproximativ 1,1 milioane de angajați la solicitarea a 129 de mii de angajatori). Ca rată, urmărind metodologia de calcul a ratei șomajului, numărul de contracte de muncă suspendate/populația activă (9 milioane de persoane în T4 2019 potrivit INS) în prezent avem un procent de 7%.

Spre deosebire de caracterul temporar al suspendărilor, îngrijorătoare rămâne tendința neîntreruptă de creștere a numărului contractelor de muncă încetate (creștere de 286% față de 30 martie), la aproape 430 de mii în 28 mai, evoluție care se va transmite însă doar parțial și în creșterea ratei șomajului (în contextul continuării sprijinului guvernamental anunțat recent: 41,5 % din salariul de bază la revenirea din șomaj tehnic și sprijin pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani, tinerilor și a cetățenilor români reveniți în țară după pierderea locurilor de muncă din străinătate).

Pe sectoare, distribuția diferă de cea a contractelor suspendate: comerțul și industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 18% din total, fiecare, urmate de construcții cu 15%.

Potrivit datelor INS, numărul de șomeri (15-74 ani) a crescut în aprilie la 432.000, rata șomajului majorându-se cu 0,2 puncte procentuale față de martie, la 4,8% (cel mai ridicat nivel din ultimii 2 ani și jumătate.

VENITURILE LA BUGETUL DE STAT, ÎN SCĂDERE

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 26,8 miliarde lei (2,5% din PIB), în creștere cu 135% față de aceeași perioadă din 2019. 

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 98,2 miliarde de lei (9,1% din PIB) în primele patru luni ale anului 2020, în scădere cu 1,3% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat de 125 miliarde de lei (11,6% din PIB) au crescut în primele 4 luni din 2020 cu 12,7% față de aceeași perioadă a anului precedent.

STATUL SE ÎMPRUMUTĂ MAI MULT, IAR POPULAȚIA
ECONOMISEȘTE MAI MULT

Potrivit datelor BNR, creditul guvernamental s-a majorat în aprilie cu 3,0% față de martie 2020, la 130,1 miliarde de lei. În raport cu aprilie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 29% (25,6% în termeni reali).

De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în aprilie cu 0,5%(-0,8% în termeni reali) față de martie 2020, ajungând la 271,1 miliarde de lei.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în aprilie cu 0,7% față de luna martie 2020, la nivelul de 378,4  miliarde de lei și au crescut cu 12,2% (9,2% în termeni reali) față de aprilie 2019.

BNR INTERVINE ÎN FAVOAREA MEDIULUI PRIVAT

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis pe 29 mai 2020 reducerea ratei dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an (minimul din 8 noiembrie 2017) de la 2% pe an începând cu 2 iunie și continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.

A fost a doua decizie de relaxare monetară din acest an, după cea din 20 martie când BNR anunța reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, până la 2,00% și îngustarea coridorului ratelor dobânzilor facilităților permanente la ±0,5 puncte procentuale. Tot atunci, s-a decis efectuarea de operațiuni repo în vederea furnizării de lichiditate instituțiilor de credit, precum și cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară fapt care a însemnat o adevărată gură de oxigen pentru Ministerul Finanțelor (randamentul obligațiunilor cu scadența la 10 ani coborând de la aproape 6% pe 19 martie la 4% la începutul lui iunie), evitând astfel o transmisie a scumpirii finanțării la nivelul economiei reale (populație și companii).

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă solutii de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 500 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa usor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.

Eurolife ERB Asigurări devine Eurolife FFH

0

Compania Eurolife ERB Asigurări, cu o prezență de 12 ani pe piața locală, își anunță apartenența la holdingul financiar internațional Fairfax Holding Limited și trecerea într-o nouă etapă de dezvoltare, devenind Eurolife FFH. Eurolife ERB Asigurări de Viață devine Eurolife FFH Asigurări de Viață, Eurolife ERB Asigurări Generale devine Eurolife FFH Asigurări Generale.

Anita Nițulescu (foto), CEO Eurolife FFH, subliniază: „Este un moment important în viața companiei Eurolife și o continuare firească a evoluției noastre de până acum. Această schimbare susține angajamentul nostru de a gândi și a acționa diferit în piața de asigurări. Eurolife FFH își sustine clienții, îi înțelege și dezvoltă soluții noi, inovative, adaptate ritmului de viață al acestora. Credem în asigurări diferite, în asigurări ușor de înțeles, dar și de accesat, aflate la doar un click distanță, și vom continua să investim astfel încât să oferim clientului final o experiență relevantă atât în mediul offline, cât mai ales în online. Ne urmărim strategia de business sub un nume nou, îmbinând cu succes valorile pe care am clădit până aici: creativitatea, perseverența, integritatea, simplitatea și inovația. Facem un pas înainte și pornim într-o nouă călătorie alături de toți clienții și partenerii noștri care ne-au investit cu încrederea lor”. 

Alexander Sarrigeorgiou, CEO Eurolife FFH Insurance Group:Acest moment reprezintă începutul unei noi ere pentru Eurolife. Facem astfel un pas important și îndrăzneț către viitorul EUROLIFE FFH. Începând de astăzi, avem un nou nume care reflectă promisiunea noastră de a fi aproape de oameni, oferindu-le produse de asigurare și servicii care să îi ajute să viseze la un viitor mai bun. Odată cu schimbarea numelui și a logo-ului, obiectivul EUROLIFE FFH este continuarea expansiunii pe piața din România și întărirea prezenței în industria locală de asigurări. Astăzi mergem mai departe, susținuți de loialitatea tuturor celor care ne-au acordat încrederea lor”.

Eurolife FFH accentuează că „adoptă astfel o filosofie de business diferită născută din viziunea de a reinventa asigurările prin îmbinarea a două elemente esențiale: simplitate (asigurări ușor de înțeles, accesate rapid, online, de oriunde ești și oricând ai nevoie) și inovație (asigurări care evoluează odată cu clienții săi). Sloganul «Visează. Evoluează. Asigură» sintetizează misiunea Eurolife FFH: asigurări care să inspire, să susțină și să încurajeze planurile de viitor, să ofere garanția unui parteneriat de încredere. Asigurări care să lase loc pentru a trăi la maximum momentele simple și extraordinare din viața fiecăruia dintre noi. Noua poziționare este sumarizată aici https://bit.ly/2z1M0Bu. Eurolife FFH dispune de un portofoliu extins de produse dedicate atât clienților persoane fizice, cât și juridice, portofoliu susținut de canale diversificate de vânzare: bancassurance, parteneri, brokeri și online”. 

Achizițiile de energie electrică au scăzut cu 9%

0

Cererea de energie electrică din România a scăzut cu 9.3%, în timp ce producţia a crescut cu 30%, iar preţurile pe bursa de electricitate (PZU) au scăzut cu 34% în perioada 2 Martie — 25 Mai 2020 comparat cu perioada similară a anului 2019. Cererea de energie electrică din România a scăzut cu 9.3%, în timp ce producţia a crescut cu 30%, iar preţurile pe bursa de electricitate (PZU) au scăzut cu 34% în perioada 2 Martie — 25 Mai 2020 comparat cu perioada similară a anului 2019, scrie Adevărul.ro.

De asemenea, producţia de energie electrică a acoperit 97% din cererea locală în 2020 faţă de doar 67% în 2019. Situaţia de urgenţă impusă de criza sanitară, o perioadă excelentă pentru producţia de energie solară şi eoliană şi funcţionarea la capacitate maximă a reactoarelor de la Cernavodă sunt principalele cauze ale acestor evoluţii. Implicaţiile pe termen scurt asupra producătorilor de energie regenerabilă variabilă şi noilor proiecte în stadiu de dezvoltare sunt relativ negative, potrivit sursei citate. Totodată, scăderi ale cererii de energie electrică au avut loc în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, diferenţa majoră reprezentând-o gradul de stricteţe al măsurilor pentru combaterea crizei sanitare. Franţa, Italia şi Spania au înregistrat cele mai mari scăderi ale cererii de energie electrică în perioada restricţiilor impusă de COVID-19 (sursa).

INS: Preţurile producţiei industriale s-au diminuat cu 1,6%

0

Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut în luna aprilie cu 1,6% faţă de luna martie 2020 şi tot cu 1,6% faţă de aprilie 2019, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”În luna aprilie2020, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,6% faţă de luna martie 2020. În luna aprilie2020, comparativ cu luna aprilie 2019, preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au scăzut cu 1,6%.

Ca urmare a izbucnirii epidemiei de coronavirus, au existat întreprinderi care şi-au închis temporar activitatea, au lucrat la intensitate mai mică sau şi-au schimbat parţial activitatea economică de la momentul adoptarii restricţiilor guvernamentale privind limitarea răspândirii virusului, scrie News.ro.

Scumpiri au fost şi la fabricarea altor produse din minerale nemetalice, unde a existat o creştere de 6,38% în luna aprilie faţă de anul trecut.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,27%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut miercuri la 2,27%, de la nivelul de marţi de 2,29%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Acesta este cel mai redus nivel consemnat de ROBOR la 3 luni după data de 23 aprilie 2018, când a fost de 2,22%, potrivit News.ro.

Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 2,39% la 2,37%, cel mai redus nivel după cel de 2,38% înregistrat pe 26 martie 2018.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Rezervele valutare ale BNR au crescut cu 2,5 miliarde de euro

0

Rezervele valutare administrate de Banca Națională a României se situau la nivelul de 35,65 miliarde de euro la finele lunii mai, față de 33,16 miliarde de euro la 30 aprilie 2020, conform Profit.ro.

Creșterea rezervei vine după ce Guvernul a împrumutat 3,3 miliarde de euro de pe piețele internaționale, fără de care deținerile de valută ar fi continuat să scadă. În cursul lunii trecute au intrat 8 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor Publice în valoare nominală de 3,3 miliarde de euro), alimentarea contului Comisiei Europene și altele.

De asemenea, conducerea BNR arăta, în cea mai recentă decizie de politică monetară, că leul și-a atenuat fluctuațiile în raport cu euro, dar menționa, în premieră, că va urmări menținerea rezervelor internaționale la un nivel optim. Plățile scadente în luna iunie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 98 milioane euro.

Rottaprint, producție crescută cu 25%, în martie-mai față de aceeași perioadă din 2019

0

Rottaprint, cea mai mare tipografie flexografică producătoare de etichete autoadezive și ambalaje flexibile din România, a înregistrat în martie-mai anul acesta un volum al producției cu peste 25% mai mare față de aceeași perioadă din 2019. Creșterea se datorează comenzilor din industria dezinfectanților și industria alimentară. În aceeași perioadă, au scăzut semnificativ solicitările din industrii precum chimică (etichete pentru vopseluri) și industria HoReCa. Producția Rottaprint a funcționat la capacitate maximă. Pentru protecția angajaților și a famillilor acestora, compania a luat măsuri suplimentare de igienă și a investit până în prezent circa 40.000 euro în echipamente de protecție (măști de protecție, viziere, mănuși, combinezoane), dezinfectanți și pastile de cloramină. Pentru perioada următoare, compania estimează că volumul producției va reveni la un nivel mediu normal; deocamdată majoritatea campaniilor promoționale desfășurate de clienți în lunile de vară sunt în acest moment oprite.

Cristi Nechita-Rotta (foto), directorul general al Rottaprint, subliniază: „În primele 3 luni de pandemie am înregistrat o creștere de peste 25% a volumului de producție, creștere susținută și de solicitările în număr foarte mare a etichetelor pentru dezinfectanți dar și a celor pentru produsele alimentare. Pentru perioada imediat următoare, ne așteptăm la o revenire către o cerere constantă, lipsită de fluctuații, mai ales în contextul în care companiile sunt în expectativă și așteaptă să vadă modul prin care se va reporni economia după această perioadă dificilă. De aceea, cred că este foarte important să încurajăm mai mult producătorii locali și să educăm consumatorii să aleagă produsele autohtone. Numai așa îi vom putea susține pe cei care încearcă să facă economia să funcționeze”.

Universitatea din București, contribuție la diagnosticarea SARS-CoV-2

Universitatea din București este parteneră în proiectul „Tehnici avansate și creșterea performanței în detecția precoce a virusului SARS-CoV-2”, selectat pentru finanțare prin competiția Soluții 2020. Echipa de specialiști care asigură contribuția Universității în proiect este de la Facultatea de Biologie (foto), coordonată de cercetător științific dr. Grațiela Grădișteanu. Proiectul va permite testarea periodică personalului medical din spitale, a personalului din școli și instituții publice, autotestarea la domiciliu, fabricarea unor kituri de testare SARS-CoV 2 în România.

Proiectul este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT) și beneficiază de expertiza unor colaboratori din instituții de cercetare de prestigiu: Harvard University, GeneScript, CNRS Paris/Orsay, KAUST University și Singapore Institute of Manufacturing Technology.

Fiecare partener va avea o contribuție proprie. Echipa Universității din București va fi implicată în optimizarea unui protocol rapid de detecție a agentului Covid-19, în optimizarea primerilor de detecție a infecției cu SARS-CoV-2 și în validarea sistemelor de detecție realizate de IMT.

Universitatea din București informează de asemenea că „soluțiile propuse de proiectul coordonat de dr. Ciprian Iliescu, cercetător științific în cadrul IMT România și al Bigheart Singapore (Institutul Biomedical pentru Cercetarea și Tehnologia Sănătății Globale) vizează dezvoltarea unei metode rapide, fiabile și ieftine de detecție precoce a virusului SARS-CoV-2, bazate pe amplificarea izotermă a ARN viral (LAMP) și a unui instrument de tip Point of care (POC). Metodele folosite, de ultimă generație, îmbină instrumente de diagnosticare rapidă, specifice laboratoarelorx clinice. Astfel, se va realiza transferul tehnologic al metodelor de diagnostic elaborate în cadrul actualului proiect către laboratoarele clinice românești, în vederea extinderii și eficientizării rețelei naționale de diagnostic al infecției cu SARS-CoV-2, precum și dezvoltarea unei platforme tehnologice pentru fabricarea sistemelor de tip POC în Romania, cu setarea unei capacități de microproducție a testelor”.

BestJobs: Record de candidați în luna mai și 50% mai multe aplicări la joburi

0

Luna mai a adus o creștere a numărului de aplicări la job-uri cu peste 50% față de luna aprilie și cu mai bine de 45%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Odată cu relaxarea restricțiilor impuse pe perioada stării de urgență, a crescut și interesul românilor de a-și căuta un nou job sau, cel puțin, de a evalua ofertele angajatorilor. Dacă în lunile anterioare cele mai multe căutări erau pentru joburi remote sau work from home, în luna mai angajații români au fost mai puțin interesați de această opțiune (-35% mai puține căutări pentru joburi remote).

Angajații din transport, financiar, inginerie, vânzări și medical&pharma au fost cei mai activi în căutarea unui nou loc de muncă în luna mai, cu un volum total de căutări pentru aceste domenii de peste 120.000. Domeniile retail și BPO au înregistrat și ele un interes crescut din partea candidaților comparativ cu luna aprilie, cu peste 14.000 de căutări fiecare, pe fondul creșterii cu circa 45% a numărului de poziții deschise în aceste domenii, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Job-ul vedetă al lunii mai, care a strâns cele mai multe aplicări (2.321), vine de la retailerul de îmbrăcăminte Takko Fashion care a căutat să recruteze prin BestJobs lucrători comerciali pentru magazinele sale.

Enel, Metro Cash & Carry și Dona Logistica au atras cei mai mulți candidați în luna mai, cu peste 9.000 de aplicanți

În luna mai candidații s-au uitat mai ales la companiile din zona de energie, retail și farma. Printre companiile care au atras cei mai mulți candidați luna trecută se numără: Enel (3.556 candidați), Metro Cash & Carry (3.242 candidați), Dona Logistica, parte din grupul Dona (2.802 candidați), Takko Fashion (2.447 candidați), Deichmann (2.254 candidați) și Genpact (1.984 candidați).

Despre BestJobs

BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută noi talente.

Recesiunea comerțului mondial

Euler Hermes, lider mondial în soluții de asigurare a creditelor, prezintă o analiză asupra comerțului cu mărfuri în primul trimestru al anului 2020, semnalând cea mai accentuată contracție în domeniu din 2009 încoace:

Comerțul mondial: recesiunea a fost confirmată,
atenție la dublul efect generat de valul protecționist

Primul trimestru al anului 2020 a adus cea mai accentuată contracție a comerțului cu mărfuri din 2009 până în prezent, fiind doar prima parte a poveștii. Indicele Trade  Momentum dezvoltat intern de catre Allianz indică faptul că trimestrul 2 poate avea o contracție chiar și mai puternică (a se vedea figura 1). Într-adevăr, luna aprilie ar putea înregistra o scădere de -13% în acest an față de anul 2019. Comerțul mondial per ansamblu  s-a contractat  cu -2,5% trimestrul acesta, față de același trimestru al anului trecut,  în luna martie înregistrandu-se o a treia cifră negativă (-1,4% față de aceeași lună a anului trecut și o scădere de -4,3% anual). În martie, exporturile Chinei și-au revenit,  crescând cu + 12,4% față de aceeași lună a anului 2019 (+ 2,3% anual) pe măsură ce economia a fost repornită, în timp ce zona euro a suferit cea mai mare lovitură, o scădere de -7,7% față de aceeași lună a anului trecut (-10% anual), întrucât au fost afectate marile economii. Ne așteptăm ca în al doilea trimestru să se ajungă la nivelul cel mai de jos, jumătate din PIB-ul global fiind sub influența măsurilor de urgență în aprilie, iar exporturile chineze fiind direct influențate de căderea cererii.

Prețurile mărfurilor la nivel mondial exprimate în USD s-au contractat și mai mult în luna martie (înregistrând o scădere de -3.6% față de aceeași perioadă a anului 2019), cifra trimestrului 1 înregistrând o scădere de -6.2%. Acesta este rezultatul șocului prețului petrolului și al scăderii globale a prețurilor materiilor prime pe măsura ce China și apoi Europa au încetinit  cererea de mărfuri, timp în care dolarul s-a apreciat în mod semnificativ. Pentru exportatori, efectul asupra prețurilor ar trebui să agraveze șocul asupra cererii, afectând  veniturile din export.

Totuși, această imagine ignora  comerțul cu servicii, care a cunoscut probabil o scădere și mai puternică, de două cifre, în primul trimestru, din cauza prăbușirii  serviciilor în turism și transport din întreaga lume. Comerțul cu servicii ar trebui să își revină  într-o perioadă mai lungă de timp, deoarece restricțiile de transport și de călătorie rămân în vigoare chiar și atunci când se  elimina restricțiile interne. Din acest motiv, nu ne așteptăm ca, până la sfârșitul acestui an, comerțul mondial cu bunuri și servicii să depășească 90 % din nivelul anterior crizei.

Figura 1:  – Indicele comerțului cu mărfuri la nivel mondial și Indicele EH Trade  Momentum

Cu albastru – Indicele EH Trade Momentum (scala din dreapta)
Cu roșu – Creșterea volumului global de comerț cu mărfuri (bunuri) anual (CPB, stanga)
Cu verde – Producția mondială globală (anual, stânga)
Sursa: CPB, Euler Hermes, Allianz Research

Ce înseamnă acest lucru pentru companii? În 2020, ne așteptăm ca sectorul energetic să fie cel mai grav afectat (o scădere de -433 miliarde de dolari pentru  exporturi), urmat de metale ( -420 miliarde de dolari) și de servicii de transport legate de producătorii de automobile (-270 miliarde de dolari). În timp ce utilajele și echipamentele, industria textilă și furnizorii pentru industria automobile vor pierde mai puțin în valoare absolută, valoarea exporturilor lor va scădea cu peste 15%. Singurele sectoare neafectate ar trebui să fie sectoarele software și cele de servicii IT (+51 miliarde de dolari obținuți din export) și produsele farmaceutice (+27 miliarde de dolari). Cotațiile  pieței bursiere  încorporează, de asemenea, daunele semnificative din sectoarele pe care le-am identificat: de la începutul anului, indicele MSCI Energy a pierdut -37% din valoarea sa, sectorul auto -18%, cel de transport -16% și metale și minerit -11%, în timp ce indicele Global MSCI a pierdut -12%. Acțiunile din sectorul bancar au scăzut sever cu  -39%.

Figura 2:  Variația exporturilor pe sectoare în 2020 (in miliarde dolari) și ponderea in exporturile totale în 2019 (%)

Sursa: UCNTAD, Euler Hermes, Allianz Research

Ce țară va pierde cel mai mult? Anul acesta, aproape nimeni nu va înregistra câștiguri la export în comparație cu 2019. Cel mai grav afectate țări în ceea ce privește valoarea totală a pierderilor la export sunt, deloc surprinzător, cei mai mari exportatori: China (-275 miliarde de dolari), Statele Unite (-246 miliarde de dolari) și Germania (-239 miliarde de dolari). Clasificăm țările în funcție de pierderile la export în valoare absolută și în funcție de cota lor din totalul exporturilor in 2019. Țările care ar putea înregistra pierderi mari la exporturi în valoare absolută și ca parte din totalul exporturilor lor sunt: Rusia, Regatul Unit, Mexic, Spania, Emiratele Arabe, Belgia și Arabia Saudită.

Figura 3: Variația exporturilor pe țări în 2020 (miliarde de dolari) și ca pondere in exporturile totale în 2019 (%)

Pierdere mai mare la export în valoare absolută, pondere moderată din total exporturi în 2019
Pierdere mai mica in valoare absoluta și pondere mai scazută din total exporturi în 2019
Pierdere mai mică în valoare absolută și pondere mai mare din total exporturi în 2019
Pierdere mai mare in valoare absolută, pondere mai mare din total exporturi în 2019
Sursa: IHS Markit, Euler Hermes, Allianz Research

Figura 4: Variația exporturilor totale pe țări (miliarde de dolari)

Sursa: IHS Markit, Euler Hermes, Allianz Research

România nu apare în tabelul de mai sus, nefiind însă nici în topul celor mai mari exportatori. Adepții unor convingeri populiste ar putea chiar sugera că performanța în cazul unei țări care a „sfidat” scăderea din primul trimestru a economiei Uniunii Europene înregistrând aproape în oglindă o creștere de 2.7%, s-ar putea replica și în al doilea trimestru.

Reversul așteptat pentru aprilie (ca și lună plină în materie de impact al stării de urgență) și parțial pentru luna mai pare însă să fi fost deja anunțat din primul trimestru. Importurile s-au dovedit mult mai inelastice la măsurile restrictive aplicate economiei începând cu luna martie, scăzând cu doar 1.8% în timp ce exporturile s-au prăbușit cu 11.3%. De altfel, la nivelul întregului trimestru 1, exporturile au pierdut 2.6% în timp ce importurile au urcat ușor cu 1,3%, adâncind deficitul comercial deja existent.

Desigur, scăderea abruptă din luna aprilie care ar fi după toate așteptările de ordinul a doua cifre ar trebui să se manifeste prin scăderi similare atât la nivelul exporturilor cât și al importurilor.

Fiind totuși o țară cu o diversificare mai redusă a economiei în sectorul de servicii, impactul asupra României deși major nu ar trebui să se situeze chiar în chenarul de țări cel mai grav afectate. Reluarea pruducției de mașini la începutul lunii mai chiar dacă este un semnal pozitiv menține gradul de incertitudine asupra evoluției exporturilor în  2020. Scăderea chiar și de 2% a exporturilor din primul trimestru pentru segmentul mașini și echipamente pentru transport este îngrijorătoare atât din perspectiva cererii în scădere pronunțată cât și al ponderii uriașe de 48% în total exporturi.   

Sursa: Eurostat, INS mai

În sfârșit, întorcându-ne la situația globală, măsurile protecționiste pe termen scurt privind bunurile medicale, reapariția discursurilor de patriotism economic și a pozițiilor politice de relocalizare ar putea perturba lanțurile de aprovizionare în faza de redresare și ar putea încetini reluarea activității în al doilea semestru. În timp ce China a lovit recent exporturile de orz australiene cu un tarif vamal de 80%, zvonurile despre tarifele la importurile din China ale Statelor Unite  cresc, deoarece acuzațiile asupra rolului jucat de Beijing în criza Covid-19 se intensifică. Tachinările comerciale pe termen scurt ar putea diminua încrederea,  creând confuzie în piețe și  încetinind ciclul investițional. Istoricii în economie au demonstrat că marea depresiune economică din anii ”30 a fost probabil agravată de adoptarea unor politici comerciale restrictive. Ca și în 2019, conflictul comercial SUA-China și recesiunea producției pe care a creat-o au redus peste 300  miliarde de dolari din comerțul mondial.

De asemenea, trebuie monitorizate și schimbările de politici comerciale pe termen mediu. Reprezentantul comercial al Statelor Unite a aclamat sfârșitul politicii de relocare („offshoring”), în timp ce parlamentul European a declarat că „sprijină reintegrarea lanțurilor de aprovizionare în interiorul UE”. Ar putea avea sens  o mișcare generalizată de relocalizare și decuplare de economia chineză?

În primul rând, dependența de producția chineză a crescut în ultimii 20 de ani, ceea ce a făcut ca transferul activităților de producție înapoi în țara de origine  să fie cu atât mai dificilă: începând din 2004, producția chineză a crescut, ca proporție din producția mondială, de peste două ori, in plus  țările și-au sporit dependența directă și indirectă de factorii de producție chinezi (Baldwin și Servet, 2020). Într-adevăr, China este un furnizor de produse intermediare pentru SUA, dar este, de asemenea, un furnizor major de piese auto catre Germania, Japonia, Mexic și Canada. Aceste țări, la rândul lor, utilizează produse chinezești atunci când produc piese și componente auto pe care le vând producătorilor de automobile din SUA, ceea ce creează o dependență indirectă de China, mult mai importanta decât dependenta directa.

În al doilea rând, transferul activitatilor de producție nu înseamnă neapărat o reducere a riscurilor: aceasta poate însemna și plasarea ouălelor în același coș, creând astfel un risc de pro-ciclicitate în momentul declanșării crizei. Imaginați-vă că toate sectoarele devin expuse fluctuațiilor interne ale economiei. Dacă o economie este in tare de urgenta și fabricile sale trebuie blocate, nu poate produce într-adevăr tot ceea ce are nevoie la nivel local.

În al treilea rând, nemulțumirea socială în creștere ar putea fi incompatibilă cu transferul activitatilor de producție, deoarece aceasta ar presupune costuri ridicate ale forței de muncă transferate consumatorilor. Deși independența strategică este promovata  de factorii de decizie, creșterea prețului pentru produsele cheie de folosință îndelungată, cum ar fi automobilele sau articolele electronice de zi cu zi, ar putea fi nepopulare și delicate din punct de vedere politic.

În cele din urmă, dincolo de argumentele politice, lipsesc în continuare stimulentele pentru ca întreprinderile să transfere activitatea de producție, iar acestea ar putea costa mulți bani publici, eventual transferați către contribuabili. Vor prelua companiile aceste costuri in dauna marjelor de profit? Vor reuși toate guvernele să evite efectele teoriei avantajului comparativ al lui Ricardo și alocarea forței de muncă acolo unde este mai ieftin? La acest moment,  pare că există o discrepanță între declaratiile  politice ambițioase  și stimulentele acordate  întreprinderilor.

Dar nu numai comerțul ar putea fi perturbat, deoarece o selectare mai judicioasa  a investițiilor străine directe (ISD) ar putea încetini fluxurile transfrontaliere de capital. Potrivit OCDE, în ultimii ani, aproximativ 55% până la 65% din intrările de investiții străine directe la nivel mondial au fost catre țări ce aplică procese de monitorizare transsectorială a ISD – de două ori mai mult decât procentul de fluxuri globale de ISD care ar fi putut face obiectul unei examinări motivate de securitate pentru majoritatea anilor 1990. Criza Covid-19 va accelera probabil această tendință, având în vedere că normele de control ale UE și Regatului Unit ar putea fi mai stricte. Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) preconizează o scădere drastică a fluxurilor globale de ISD – până la 40% – în perioada 2020-2021, atingând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii.

***

Previzionarea riscurilor comerciale și de neplată de astăzi, înseamnă protejarea trezoreriei de mâine

Euler Hermes este liderul mondial în domeniul soluțiilor de asigurare a creditelor și un specialist recunoscut în domeniile acoperirii și asigurării creditelor. Cu o experiență de peste 100 de ani, Euler Hermes oferă o gamă completă de servicii de gestionare a creanțelor clienților. Rețeaua sa internațională de supraveghere permite analizarea stabilității financiare a IMM-urilor și a marilor grupuri active pe piețe reprezentând 92% din PIB-ul mondial. Societatea cu sediul social la Paris este prezentă în peste 50 de țări având peste 5800 de angajați. Membră a Grupului Allianz, Euler Hermes a obținut ratingul AA din partea Standard & Poor’s. Societatea a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 2,9 miliarde de euro în 2019 și garanta tranzacții comerciale în valoare de 950 miliarde de euro în întreaga lume la final de 2019. Pentru mai multe informații: eulerhermes.com

Notă de avertizare privind declarațiile de perspectivă: Afirmațiile conținute în acest document pot include perspective, afirmații privind așteptările legate de viitor precum și alte declarații prospective care sunt bazate pe opiniile și ipotezele actuale ale conducerii și implică riscuri și incertitudini cunoscute și necunoscute. Rezultatele, performanța și evenimentele efective pot diferi substanțial de cele exprimate sau sugerate în aceste declarații de perspectivă. Astfel de devieri pot surveni din următoarele cauze, fără limitare la, (i) modificări ale condițiilor economice generale și ale situației privind competitivitatea, în special în activitatea principală și pe piețele principale ale Grupului Allianz, (ii) performanța piețelor financiare (în special volatilitatea pieței, lichiditatea și evenimentele legate de credite), (iii) frecvența și gravitatea evenimentelor care cauzează prejudicii asigurate, incluzând de la catastrofe naturale până la realizarea de cheltuieli pentru acoperirea prejudiciilor, (iv) nivelurile și tendințele de mortalitate și morbiditate, (v) nivelurile de persistență, (vi) cu precădere în activitatea bancară, amploarea riscurilor de credit, (vii) nivelurile ratei dobânzii, (viii) cursurile de schimb valutar, incluzând cursul de schimb EUR/USD, (ix) modificările legilor și ale reglementărilor, inclusiv ale reglementărilor fiscale, (x) impactul achizițiilor, incluzând aspectele legate de integrare și măsurile de reorganizare, și (xi) factorii generali privind competitivitatea, în fiecare caz, la nivel local, regional național și/sau global. Mulți dintre acești factori pot avea o probabilitate mai mare de a se produce, sau pot fi mai pronunțați, ca urmare a activităților teroriste și a consecințelor acestora.

Agricover Holding S.A. majorează capitalurile proprii ale subsidiarelor sale printr-o investiție de 63 milioane de lei

0

Agricover Holding S.A., acționarul majoritar al Grupului Agricover, raportează pentru anul 2019 venituri consolidate de peste 1,65 miliarde de lei și împrumuturi acordate în valoare de 1,88 miliarde de lei, obținute din operațiunile derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover Credit IFN și Abatorul Periș S.A.

Adunarea Generală a Acționarilor Agricover Holding S.A. a aprobat situațiile financiare pentru anul 2019 și a decis majorarea capitalului social al subsidiarelor sale Agricover Credit IFN și Abatorul Periș S.A. cu suma de 10 milioane de lei pentru fiecare societate, reafirmând astfel angajamentul acționarilor pentru dezvoltarea sustenabilă a afacerilor Grupului, chiar și în contextul impactului economic negativ generat de pandemia COVID-19.

Prin această decizie, capitalul propriu al Agricover Credit IFN se majorează cu 46,8 milioane de lei, reprezentând profitul net realizat în anul 2019, în valoare de 36,8 milioane de lei, integral reinvestit, la care se adaugă suma de 10 milioane de lei, atribuită suplimentar de către Agricover Holding S.A. Pentru Abatorul Periș S.A. majorarea capitalului social oferă continuitate strategiei de business a subsidiarei și suport pentru finalizarea investițiilor în achiziția de echipamente performante pentru protecția mediului și creșterea capacității de producție.

„Rezultatele excelente obținute la nivelul Grupului ne-au determinat să decidem reinvestirea integrală a profitului obținut în capitalurile proprii pentru a asigura continuitate în dezvoltarea modelului nostru inovativ de business. Perioada post-pandemie va produce schimbări pe termen lung pe mai multe niveluri, iar noi trebuie să fim pregătiți, să fim cu un pas înainte, pentru a putea oferi partenerilor noștri fermieri soluții concrete, adaptate noilor condiții,” a declarat Liviu Dobre, Director General, Agricover Holding S.A.

Agricover Holding S.A. – Rezultate financiare consolidate 2019

  • Venituri: 1.654.328.944 lei
  • Împrumuturi acordate clienților: 1.883.795.000 lei
  • Profit net: 62.819.888 lei

Agricover Credit IFN, principala instituție financiară dedicată finanțării directe a agriculturii românești, a acordat anul trecut credite pentru un număr de 3.434 fermieri, în creștere cu 23% față de 2018.

Agricover S.A., societate specializată în distribuția de input-uri pentru agricultură, a continuat creșterea numărului de clienți, ajungând la un portofoliu de 6.362 de fermieri, continuând trend-ul ascendent din ultimii ani.

Abatorul Periș S.A., subsidiară a Agricover Holding S.A., înființată în martie 2019, deține cea mai modernă unitate de procesare a cărnii de porc din România, a doua ca mărime din țară, cu o capacitate de abatorizare de peste 500.000 de capete porc pe an. Abatorul Periș S.A. are peste 600 de angajați, operează un lanț propriu de 23 de magazine de desfacere în București și împrejurimi, susține în mod activ peste 46 de ferme de porci din România și deține parteneriate cu cele mai importante lanțuri comerciale din țară. Încă de la preluarea sa de către Agricover în 2015, Abatorul Periș S.A. a beneficiat de investiții de peste 100 de milioane de lei, iar unitatea de producție a trecut printr-un proces continuu de modernizare și retehnologizare a liniilor de procesare, extinderea capacității de producție și achiziționarea unei infrastructuri logistice specializate pentru a îndeplini cele mai înalte standarde de siguranță alimentară și eficiență operațională.

Strategia de dezvoltare a Grupului Agricover se bazează pe anticiparea nevoilor fermierilor, aflate într-un complex proces evolutiv, optimizarea continuă a portofoliului de produse și servicii destinate acestora și dezvoltarea de parteneriate strategice.

În octombrie 2019, ADAMA Agriculture BV, membră a Grupului Syngenta, unul dintre liderii globali recunoscuți pentru producția de produse pentru protecția culturilor agricole, a cumpărat un pachet minoritar de acțiuni, reprezentând 10% din capitalul social al Agricover S.A. În noiembrie 2017, Banca Europenă de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a intrat în acționariatul Agricover Holding S.A., cu o participare de 12.7%.

***

Despre Agricover Holding S.A.

Cu o activitate de peste 20 de ani, Grupul Agricover este principalul jucător din agribusiness-ul românesc. Agricover Holding S.A. este acționar majoritar și investitor în activitățile de Agri-Business, Agri-Finance și Agri-Food, derulate prin subsidiarele sale: Agricover S.A., Agricover Credit IFN și Abatorul Periș S.A. Cu un model de business puternic integrat și original, Grupul Agricover este veriga cheie ce susține eficiența întregului lanț valoric din agricultură, oferind soluții specializate pentru dezvoltarea afacerilor fermierilor din România. În prezent, în cadrul subsidiarelor Agricover Holding S.A. își desfășoară activitatea peste 1.050 de angajați. Grupul deservește un portofoliu de peste 6.500 de clienți fermieri, care exploatează peste 2,4 milioane de hectare de teren arabil la nivel național. Pentru mai multe referințe accesați www.agricover.ro

ELKO Romania, donație pentru învățământ la distanță

0

Compania ELKO Romania, compnentă a Grupului ELKO, specializată în distribuție de echipamente și soluții IT (PC-uri, componente, electronice home & office, telefoane mobile, software, soluții de infrastructură IT și de stocare, soluții de securitate, echipamente industriale, sisteme de comunicații, soluții smart building și smart city) și electronice de consum, a făcut o donație de calculatoare și alte echipamente pentru acces la educația online, parte a programului de responsabilitate socială al companiei. Beneficiari sunt 20 de copii de la Școala Gimnazială „Ion Lovinescu” din Rădășeni, județul Suceava, zonă puternic afectată de actuala pandemie. Donația a fost făcută la recomandarea învățătoarei Loredana Grumăzescu din comună, care subliniază:„Am primit astăzi la Rădășeni, Suceava, darurile din partea dvs. și vă mulțumim din suflet! Atât copiii, părinții, cât și eu, ca și cadru didactic de la clasă, ne bucurăm mult de cele primite! Dumnezeu să vă răsplătească pentru ceea ce faceți! Vă îmbrățișăm cu drag!”.

La rândul său, Carmen Stanciu, General Manager ELKO România, transmite fiecărui beneficiar: „Educația este primul pas cu care pornești în viață. Îți dorim ca acest calculator, pe care l-ai primit astăzi în dar, să te ajute să mergi cât mai departe pe calea ta minunată de a contribui la frumusețea lumii”.

Calculatoarele sunt asamblate de echipa tehnică a ELKO Romania, dotate suplimentar cu monitoare, UPS-uri și camere web și expediate prin Asociația StartEvo, fondată de Alina Ferseta, Constantin Ferseta şi Iulian Crăciun, asociație iniţiatoare a Burselor Ambiţiei şi a Sistemului Naţional de Mentorat StartEvo. Asociația StartEvo va ține legătura cu școala din Rădășeni pentru implicare în activități și jocuri pe platforma educaţională proprie gratuită KIDIBOT.

Proacta EDU, campanie de susținere a candidaților la examenele naționale

Asociația Proacta EDU, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, lansează campania „EU POT!”, destinată elevilor de gimnaziu și de liceu care se pregătesc pentru examenele naționale.

Prezentând în deschiderea campaniei clipul motivațional „#EUPOT” psiholog  Nicoleta  Larisa Albert, inițiatorul proiectului AMBASADOR pentru COMUNITATE și președintele Asociației Proacta EDU, subliniază: „Ne-au spus-o răspicat nu doar în clipul acesta, dar și în alte interacțiuni pe care le-am avut cu ei – absolvenții 2020 de gimnaziu și liceu nu sunt o generație de sacrificiu! Sunt deschizători de drumuri, sunt luptători. Elevii din clasele a VIII-a și a XII-a au trecut deja marele examen al neprevăzutului și au luat nota 10 la capitolul adaptabilitate. Sunt convinsă că ceea ce au învățat în această perioadă reprezintă o resursă importantă pentru modul în care își vor construi viața de aici încolo. În cadrul proiectului AMBASADOR pentru COMUNITATE, lansat la începutul stării de urgență, ca urmare a pandemiei cu noul coronavirus, am pus la dispoziția elevilor, cadrelor didactice și părinților linii telefonice gratuite pentru a primi suport emoțional. Ceea ce trebuie să remarc, după după mai bine de două luni în care oferim acest sprijin, este faptul că am auzit din partea elevilor foarte mulți de «noi». Nu am auzit, în cadrul apelurilor telefonice primite la liniile gratuite, de povești individuale, ci de exprimări ca «noi, cei de-a VIII-a» sau «noi, cei de-a XII-a». Este emoționant să vezi cât sunt de uniți și să auzi forța din glasul lor. Cred că după această perioadă adulții au fost cei care au avut de învățat de la copii, iar pentru acest lucru trebuie să le mulțumim”.

Monica Anisie, ministrul educației și cercetării, accentuează: ,,Am încredere în elevii din România și sunt convinsă că vor ajunge acolo unde își doresc pentru că sunt puternici și determinați. Noi, cadrele didactice și părinții, suntem alături de ei pentru a-i îndruma cât mai bine astfel încât să fie pregătiți să facă față oricărei provocări, într-o societate care este mereu în schimbare”.

Asociația Proacta EDU mulțumește protagoniștilor clipului motivațional Ruxandra Necula – clasa a XII-a Liceul de Coregrafie Floria Capsali, Fadi Octavian Ionuț Al Rifai – clasa a VIII-a Școala Gimnazială Nr. 1 Voluntari, Rareș Mutescu – clasa a VIII-a Școala Gimnazială Ferdinand I, Andrei Dobre –  clasa a XII-a Colegiul Național Matei Basarab; Colegiului Național Matei Basarab, Liceului de Coregrafie Floria Capsali, Școlii Gimnaziale Ferdinand I, Școlii Gimnaziale Nr. 1 Voluntari, Inspectoratului Școlar al Municipiului București, Inspectoratului Școlar al Județului Ilfov, Fundației Leonardo Murialdo Popești Leordeni; sponsorilor DIGI România, Fan Courier, Autonom; echipei de producție Zepelin Production.

Partener oficial al campaniei este Ministerul Educației și Cercetării.

Top 5 greșeli comune făcute înainte sau în timpul unui incident informatic

Autor: Cristian Zaharia, Manager, Forensic, EY România (foto)

Dinamica societății și tehnologizarea tot mai evidentă a tuturor ramurilor de care omul modern se lovește zi de zi a creat cadrul favorabil apariției și dezvoltării unui fenomen care nu mai este deloc nou în România: criminalitatea informatică. Fie că își are originea în țara noastră, fie că o „importăm”, din ce în ce mai multe persoane fizice sau juridice cad victimă și, nu de puține ori, pierderile sunt greu de recuperat.

1. „Mie nu mi se poate întâmpla”

Este poate cea mai mare eroare pe care atât persoanele fizice, dar mai ales factorii de decizie ai unor societăți comerciale o pot face. Plecând de la premisa enunțată, acțiunile lor sunt în această direcție. Astfel, lipsa alocării unui buget în vederea protejării împotriva atacurilor informatice sau o instruire deficitară a personalului în acest sens sunt doar câteva dintre „strategiile” care transformă companiile într-o victimă sigură.

Concepția des întâlnită precum că, atâta timp cât nu ai nimic de ascuns și de interes pentru atacatori, ești în siguranță, este greșită. Cele mai multe dintre atacurile informatice au drept scop obținerea unor foloase materiale și, în egală măsură, a unor resurse informatice care să fie folosite ulterior în generarea altor atacuri. Practica judiciară în domeniu este bogată în cazuri în care infrastructura unor terțe societăți comerciale a fost folosită în săvârșirea unor infracțiuni informatice.

2. Protejarea împotriva atacurilor informatice
nu este o activitate care se face o dată și bine

Achiziția și configurarea inițială a unor soluții hardware și/sau software care să ajute la stoparea sau reducerea unor astfel de atacuri este o primă acțiune pe calea protejării datelor și activelor companiei. Nu este însă suficientă.

Nu de puține ori s-au întâlnit situații când licențele de antivirus erau expirate și semnăturile nu erau la zi sau regulile din firewall nu mai erau de actualitate. O practică trecută des cu vederea este acumularea de privilegii în rândul angajaților care sunt de o perioadă mai mare de timp în companie. Pe măsură ce ocupă mai multe roluri cu sarcini diferite, ei ajung într-un final să aibă mult mai multe drepturi de acces în sistemele informatice decât au nevoie. Astfel, managementul „user-ilor” este deficitar, putând facilita fie o eventuală fraudă din partea acelui angajat, fie mărirea suprafeței de atac împotriva companiei, în cazul în care contul este compromis de terțe persoane.

Poate cel mai răsunător caz generat de această greșeală este „Wannacry”, iar principala cauză care a generat acest atac a fost tocmai lipsa instalării unor update-uri de securitate menite să remedieze anumite vulnerabilități cunoscute deja de către profesioniștii în domeniu ca fiind ușor exploatabile. Rezultatul a fost un atac informatic de tip ransomware de proporții, fiind criptate peste 230.000 de calculatoare de pe întreg mapamondul, cu pierderi totale de peste 1 miliard de dolari.

3. „Încerc să fac totul de unul singur”

Nevoia de a ține costurile sub control împinge multe companii să încredințeze management-ul soluțiilor de securitate unei persoane interne al cărei rol de zi cu zi este cu totul altul. Cel mai des întâlnit caz este acela de a apela la persoana responsabilă cu gestionarea echipamentelor de IT, care, pe parcurs, instalează și configurează și echipamentele de rețea (router/switch), firewall, soluțiile software de pe stații, cloud, etc.

Fiecare dintre tehnologiile anterior enumerate are caracteristici diferite, iar gestionarea acestora și configurarea de către o persoană care nu are pregătirea necesară reprezintă încă un risc pentru compania respectivă. De foarte multe ori, percepția că ești protejat, când în realitate ai o mare vulnerabilitate, este mai periculoasă, întrucât compania va desfășura activități și va expune în mediul online date informatice care, în alte condiții, ar fi mult mai bine protejate.

4. Folosirea inadecvată a parolelor de acces și a
altor metode de autentificare

Managementul parolelor de acces nu este un lucru ușor, mai ales când sistemele în care user-ul se va autentifica sunt multiple, politicile de complexitate și de expirare a acestora sunt diferite de la un serviciu la altul, iar persoana care le folosește nu are o pregătire minimă în legătură cu modul de păstrare al acestora.

Un exemplu des întâlnit este cel al sticky-note-urilor lipite de monitor sau agende uitate printr-o sală de conferință, conținând parolele de acces într-un anumit sistem informatic. Aceste incidente au generat adoptarea clară a unei politici de „clean desk”, care ar putea crea cadrul favorabil prin care angajații să fie instruiți pentru a nu expune parolele de acces.

5. Lipsa unor procese clare în cazul unui
incident informatic sau aplicarea lor haotică

Companiile care sunt conștiente de aceste riscuri au investit, în mod constant, în remedierea problemelor mai sus amintite. Cu toate acestea, oricât de puțin s-ar reduce suprafața de atac, oricâte tehnologii de prevenție, detecție și stopare s-ar implementa, nu toată lumea joacă după aceleași reguli. Un atac informatic se va întâmpla oricând, e doar o chestiune de timp.

Mai mult, prin Legea 362/2018 care transpune directiva europeană 1148/2016 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice, toate companiile care furnizează servicii esențiale către populație trebuie să minimizeze riscurile și să ia măsuri interne manageriale și de natură tehnică, astfel încât să diminueze riscul cibernetic. Ceea ce înseamnă că vor fi obligate să bugeteze și să realizeze investiții în această direcție, având în vedere că, de multe ori, acest aspect nu a fost unul de o importanță majoră pentru managementul unui operator de servicii esențiale.

Art. 42 al acestei legi intrată în vigoare în ianuarie 2019 indică faptul că entitățile care acționează în sectoarele vizate au un termen de 2 ani în care să depună documentația de autoevaluare a îndeplinirii cerințelor minime de securitate și notificare. Sunt prevăzute și o serie de contravenții substanțiale în cazul în care, după producerea unui incident informatic grav, se constată că acea companie nu a întreprins măsurile necesare pentru a-l împiedica sau pentru a-i diminua efectele.

Producerea unui incident informatic, de orice natură ar fi el (phishing, malware infection, DDOS attack, website defacement etc.), obligă la acționarea imediată a unui plan de răspuns care să ducă la înlăturarea efectelor negative sau măcar la diminuarea lor pe cât posibil.  Nu întâmplător, la nivel internațional, au fost create mai multe cadre de reglementare a acestor situații în care sunt descrise activitățile care trebuie întreprinse.

Cele mai populare două astfel de cadre de lucru sunt cele elaborate de cǎtre NIST (National Institute of Standards and Technology) și SANS (SysAdmin, Audit, Network, and Security). Acestea nu sunt substanțial diferite, oricare dintre cele două metodologii ajută la formularea unui răspuns mai bun în cazul unui atac informatic, bazat pe un set de pași pe care oricine din organizație ar trebui să îi aplice, atunci când își propune să investească în această zonă. Sigur că aceștia trebuie adaptați specificului organizației și implementați, de preferat, înaintea producerii unui atac informatic.

Conștientizăm greșelile: care este următorul pas?

Unele dintre aspectele menționate mai sus sunt ușor de remediat, necesitând doar o conștientizare mai mare din partea factorilor de decizie dintr-o companie a pericolelor la care o expun atunci când aplică ceea ce mulți specialiști consideră a fi o strategie cunoscuta drept „security through obscurity”.

În baza acesteia, mecanismele de securitate sunt cunoscute doar de către membrii care o aplică și o folosesc, iar un eventual atac informatic ar putea reuși doar dacă acestea sunt cunoscute, lucru considerat puțin probabil. Practica a dovedit că această strategie este drumul sigur către o țintă ușoară a hackerilor. Dinamica atacurilor informatice și versatilitatea lor fac imposibilă aplicarea unei rețete universale care să funcționeze ca un „panaceu”. Factorii de decizie care își desfășoară chiar și o mică parte din activitatea lor prin utilizarea unor servicii și tehnologii informatice trebuie să-și adapteze strategia de securitate în funcție de specificul și natura activității întreprinse, iar apelarea la servicii profesioniste în domeniu ar putea ca pe termen lung să facă diferența între existența și prosperitatea pe piață sau disoluție.

Restart pentru forța de muncă

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a organizat o nouă dezbatere din seria de evenimente interactive online cu subiecte de actualitate pentru domeniul antreprenorial, de data aceasta, „VorbIMM despre: restartarea și flexibilizarea forței de muncă”. Prezentăm o sinteză a intervențiilor.  

Florin Jianu, președinte CNIPMMR: „Ne pregătim pentru revenirea economică, se redeschid multe sectoare economice odată cu data de 1 iunie. Dintre măsurile puse în aplicare până în acest moment, cu precădere cea a șomajului tehnic, a fost o măsură eficientă, măsură discutată cu mediul de afaceri. În această perioadă, sunt de parere că trebuie să avem aceleași etape eficiente, simple, pe înțelesul oamenilor și aplicabile pe scară cât mai largă. Să facem uz de toate instrumentele, cu precădere la cele europene care ne vor fi puse la dispoziție”.

Violeta Alexandru, ministrul muncii și protecției sociale: „Am încredere în antreprenori că sunt conștienți că nu pot să țină un business în picioare dacă nu își respectă angajații și dacă nu le creează condiții în care să lucreze eficient. Condiții care să pună accent pe rezultatul muncii acestora și mai puțin pe proceduri, pe birocrație, pe lucruri care de fapt justifică existența unui aparat public. Sunt lucruri care sunt rămase in urmă, însă trebuie actualizate, aduse la zi, după această perioada care a fost concentrată pe măsurile de sprijin. Eu am reținut absolut toate oportunitățile care le-a ridicat perioada de pandemie și pe care le cunoșteam dinainte, venind din mediul privat”.

Sven Marinus, CEO Sodexo Pass Romania: „Sistemele de vouchere se bazează pe mecanisme și instrumente care pot ajuta la direcționarea fondurilor alocate către domeniile în care este nevoie, cele care au fost cel mai afectate în contextual actual, precum turism, horeca, fitness și sport, organizatori de evenimente sau sectorul cultural. În plus, aceste sisteme permit cheltuirea exclusivă a sumelor aferente pe teritoriul țării, contribuind astfel la relansarea economiei romanești”.

Andreea Voinea, director de resurse umane la BCR: „Pe perioada stării de urgență și a stării de alertă am ținut deschise toate unitățile, mai puțin cele din mall-uri. Pentru a asigura protecția oamenilor noștri, am lucrat în rotații de două săptămâni, având două echipe pentru a putea în permanentă să asigurăm serviciile clienților noștri. Am introdus pauze de masă și am scurtat programul, astfel încât la prânz să putem trece prin dezinfectarea unității, pentru siguranță angajaților. Am asigurat infrastructură colegilor pentru a le putea faclita teleworkingul, astfel încât să nu ne oprim activitatea. Ceea ce am identificat în această perioada, în afară măsurilor primare de protecție și lucru acasă, este nevoia colegilor de comunicare, chiar dacă nu mai poate fi pe cale fizică”.

Tinerii antreprenori, în competiție pentru Compania Anului 2020

0

Compania Anului, întrecerea de tradiție cu profil antreprenorial organizată de Junior Achievement România, și-a desemnat laureații ediției 2020 printr-o finală națională în care competitorii și-au expus afacerile pilot în fața juriului prin intermediul unei platforme online. Domeniile reprezentate au fost cu precădere tehnologie, e-commerce, afaceri sociale, industrii creative, educație, agricultură. Au participat 16 echipe de studenți și 18 echipe de elevi, cele mai bune din 243 de mini-companiicare și-au pilotat anul acesta ideile de afaceri în cadrul incubatorului educațional JA BizzFactory™. Tinerii au beneficiat de consultanță din partea voluntarilor JA și au participat la 45 de webinarii live susținute de specialiști din business. Juriul finaleia fostformat din profesioniști ai partenerilor și susținătorilor competiției (Romanian-American Foundation, Citi România, Metropolitan Life, Accenture, Accelera Consulting, Bayer Fund, EY, FedEx, HP România, KPMG, NN România), care au interacționat cu concurenții, au verificat fezabilitatea start-up-urilor și au oferit sfaturi de bună practică. Laureații sunt:

Secțiunea elevi

Marele Premiu – Echipa Cyber Coffee, Colegiul Național Mihai Eminescu București,coordonator prof. Gabriela Ianoș, pentru „un ecosistem inteligent care utilizează o aplicație mobilă și un aparat inteligent pentru a oferi o cafea fără eroare, adaptată preferințelor individuale ale consumatorilor. Clienții au posibilitatea de a comanda cafeaua personalizată în depline condiții de siguranță. Tinerii din clasa a X-a au proiectat acest serviciu având în vedere principii de etică și de utilizare responsabilă a resurselor”; echipa va reprezenta România la finala onlineEuropean Company of the Year 2020, secțiunea elevi,22‐24 iulie 2020, organizată de Junior Achievement Portugalia.

Premii speciale

Innovation Award,susținut deAccenture Romania–echipaMSC Modern Software Corporation,Liceul Teoretic O.C. Tăslăuanu Toplița

Access Award, susținut de FedEx Romania–echipa Track Plans & Schematic, Colegiul Național I. L. Caragiale București

Best Financial Plan,susținut de EY Romania–echipa Home Solution Innovators, Liceul Teoretic Aurel Lazăr Oradea

Agribusiness Award,susținut deRomanian-American Foundation –  

echipa Rainbow, Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu Miroslava; echipa Ferma Măriucăi, Liceul Teoretic Dimitrie Cantemir Iași; echipa Agra, Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir Huși

Best Business Plan, susținut de Citi Romania – echipaPet Pub Pet & Play, Colegiul Național Gheorghe Tițeica, Drobeta Turnu Severin

Best Business Concept forCommunity, susținut de Metropolitan Life –echipa Vidys, Colegiul Național Alexandru Odobescu Pitești.

Secțiunea Studenți

Marele Premiu, susținut deRomanian-American Foundation – echipa VMP Volunteering Management Platform, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, coordonator prof. Anca Șerban, pentru „o platformă online – Evenss – care include și o aplicație mobilă pentru organizatorii de evenimente, dar și pentru voluntari. Soluția echipei eficientizează munca coordonatorilor de voluntari, aducându-le toate uneltele necesare pentru organizarea și administrarea unui eveniment și este un instrument util unde voluntarii pot găsi evenimentele preferate din care vor să facă parte, își pot genera un CV de voluntar, pot fi parte dintr-o rețea națională de voluntari”;echipava reprezenta România la finalaonline European Enterprise Challenge,secțiunea studenți,24-26 iunie 2020, organizată de Junior Achievement Grecia.

Premiul Best Tech Idea, susținut de HP, prin programul HP Life – echipa Eco World, Universitatea din București, coordonator prof. Ana-Maria Grigore

Premii speciale

Best Business Plan,susținut de Citi Romania – echipa Umalo, Universitatea Politehnica din București

Best Marketing Plan – echipa Wash Point, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Best Financial Plan– echipa Wash Up, Universitatea Politehnica Timișoara.   

Câștigătorii vor beneficia de mini-granturi pentru dezvoltarea antreprenorială a echipelor și proiectelor.

RBL, soluții pentru tineri de a depăși procrastinarea

0

Sub egida organizației Romanian Business Leaders (RBL), în cadrul bootcamp-ului Insights generator de soluții inovatoare la probleme concrete de business ale companiilor din România, desfășurat de data aceasta online, cu tema „Cum putem ajuta tinerii să combată procrastinarea”, 6 echipe formate din câte 3 tinerii de 16-21 ani au oferit soluțiile:

1) O aplicație care te încurajează să fii concentrat pe ce ai de făcut, oferindu-ți recompense pentru că nu folosești telefonul mobil, prin care hrănești și interacționezi cu un cățeluș virtual (Bobi Pet)

2) o aplicație care conectează rapid utilizatorii cu pasiuni și interese similare și le permite să alcătuiască și să urmărească liste comune de „to do”(Buddy Up)

3) o aplicație de organizare a sarcinilor, personalizată cu profilul, stilul personal de învățare și calendarul

4) o serie de podcast-uri în care influenceri și oameni de succes vorbesc despre cum au trecut peste propriile procrastinări (Daily Insights)

5) o pagină de Instagram cu informații și resurse care trezesc nevoia tinerilor de a fi productivi (ideIQs)

6) un program de dezvoltare personală adaptat la tipurile de procrastinatori pentru a-i ajuta să-și depășească problema – Pro(active)crastination.

Tema procrastinarea a fost aleasă pentru amploarea și efectele ei asupra tinerilor, încrederii în sine și percepției realității, mai ales în condițiile actuale: anxietate, stres, instabilitate emoțională. Mălin-Cristian Ungur, coordonatorul evenimentului, subliniază: „Tinerii au o capacitate mare de a empatiza și a înțelege provocări complexe, mai ales că sunt direct afectați de contextul actual. Totodată au și un puternic spirit antreprenorial prin care își doresc să rezolve provocări reale iar aceste lucruri au contribuit la succesul proiectului. Tinerii au propus și au început să implementeze deja soluțiile propuse de ei pentru a combate procrastinarea. Ne așteptăm și la un business care să iasă de aici în curând”.

Deciziile în Noua Economie. Pe ce se va baza Planul național de recuperare economică

0

România va primi sume suplimentare considerabile de la Comisia Europeană în următorii șapte ani, care să ajute economia națională. Alocarea acestor fonduri se va face în urma unui Plan național de recuperare economică, ce trebuie elaborat de Guvern. În total, România va avea la dispoziție fonduri structurale în valoare de 85 miliarde de euro, o sumă impresionantă. Ce trebuie să facem cu acești bani, pentru a nu se scăpa iar printre degete? Care sunt problemele fundamentale ale economiei?

Aceste lucruri au fost dezbătute în cadrul dezbaterii „Deciziile în Noua Economie”, de invitații prezenți alături de moderatorii Daniel Apostol, jurnalist economic, fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG, și Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor EM360 Studio.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat că în cadrul financiar multianual 2021 – 2027, România va avea la dispoziție suplimentar suma de 31 miliarde de euro, printr-o nouă facilitate de finanțare denumită Next Generation EU. Care vor fi cei 3 piloni ai Planului național de redresare economică pentru cheltuirea acestor bani:

Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, și Sebastian Burduja, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prezintă abordarea pe care și-o propune Guvernul în următoarea perioadă, destinată redresării economice post COVID-19.

Dumitru Nancu, Director General FNGCIMM, a prezentat ultimele noutăți legate de programul IMM Invest. De asemenea, Guvernul pregătește un nou instrument pentru relansarea IMM-urilor din România.

„Suntem prea săraci să ne treacă printre degete aceste resurse”, a afirmat Cristian Păun, cercetător ASE-ASPES. Ce fel de viziune pe termen lung în economie trebuie să aibă însă România:

România are o oportunitate imensă de investiții, care poate aduce beneficii imense pentru economie, însă pentru a se concretiza, e nevoie de câteva lucruri esențiale din partea statului, afirmă Alina Popa, CFO al OMV Petrom.

În condițiile în care încasările la bugetul de stat din sectorul energetic au scăzut,  tutunul a devenit principalul plătitor de accize, cu peste 60% din total, spune Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director JTI.

Mihaela Toader, director al Direcției Strategie, Relații Internaționale, Fonduri Europene în cadrul Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, este optimistă vizavi de contextul economic post-coronavirus. Este nevoie, însă, de predictibilitate și stabilitate legislativă și de pornirea unor proiecte mari care să readucă la viață economia țării.

Când se reiau toate activitățile economice din țară: terase, restaurante, plajele? Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, vine cu niște răspunsuri foarte clare în ceea ce privește redeschiderea economiei românești și propune o serie întreagă de măsuri destinate sprijinirii afacerilor care au fost afectate de pandemia COVID-19. Economia are nevoie de decizii, nu de momente de ezitare, de contre sau orgolii politice și electorale.

Avocatul Gabriel Biriș, Managing Partner Biriș Goran, trece în revistă cele mai importante aspecte la zi ale economiei Românești, punctând câteva subiecte sensibile care ar putea fi motorul și începutul unui nou model economic românesc.

Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați profesori de economie România, ne răspunde la întrebarea care se află pe buzele tuturor în perioada aceasta: ce decizii trebuie luate pentru relansarea economică a țării noastre?

NOUA ECONOMIE este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri. Mulțumim partenerilor media ai evenimentului „Deciziile în Noua Economie”: Agerpres, Profit.ro, Money.ro, Financial Intelligence, Europa FM, e-nergia.ro, The Diplomat, G4Media.ro, Economistul, Club Economic.

Rata dobânzii pe termen lung este în creștere

0

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a continuat să crească în luna aprilie 2020 și a ajuns la 4,83%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Acest indicator este critic pentru plățile de dobânzi de la bugetul statului pentru mulți ani de acum înainte și este utilizat drept criteriu Maastricht pentru adoptarea euro, potrivit Curs de guvernare.ro.

Situația rămâne astfel sub cota atinsă în urmă cu 12 luni (valoarea din mai 2019 a fost de 4,93%) dar semnalează o majorare evidentă în raport cu platoul situat semnificativ mai jos consemnat în intervalul august – octombrie 2019 (4,12%).

De asemenea, la mare distanță în urma noastră ca nivel mediu al dobânzilor la care ne-am putut împrumuta pe termen lung se situează Ungaria (2,49%, adică aproape la jumătate față de cotația României), Grecia (2,05%), Cipru (1,87%) și Polonia (1,46%, adică la mai puțin de o treime și, atenție, în scădere).

Deficitul bugetar a ajuns la 2,5% din PIB

0

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele patru luni ale anului în curs un deficit de aproape 27 miliarde lei, echivalent cu 2,48% din PIB estimat pentru anul în curs după luarea în considerare a efectelor pandemiei, potrivit Curs de guvernare.ro.

Rezultatul este semnificativ mai slab decât în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la doar -1,08% din PIB.

De asemenea, la final am ajuns atunci la -4,63% iar acum vizăm -6,73%, ceea ce ne spune că spațiul disponibil s-a cam epuizat, conform sursei amintite.

În același timp, deși veniturile la patru luni au fost cu doar -1,3% sub cele din aceeași perioadă a anului anterior, iar cheltuielile s-au majorat (după cum era de așteptat dar mai puțin decât atât) cu 12,7%, deficitul bugetar a atins un plus de +135%, adică a fost de 2,35 ori mai mare.

BNR a decis reducerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an

0

Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus – de natură să provoace o turnură abruptă în cursul economiei românești la mijlocul acestui an – a început să fie reflectat de cele mai recente date statistice.

De asemenea, rata anuală a inflației IPC a rămas constantă în luna martie, la 3,05 la sută, pentru ca în aprilie să coboare la 2,68 la sută (de la 4,0 la sută în luna decembrie 2019), scrie Hotnews.ro.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a tins însă să crească ușor pe parcursul primelor patru luni ale acestui an, contrar previziunilor, ajungând în aprilie la 3,7 la sută, de la 3,66 la sută în luna decembrie 2019.

Totodată, creșterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 – la 2,7 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior –, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă.

Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dar și funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul proiectelor legislative care vizează sistemul bancar, potrivit sursei amintite.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas constant

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut vineri la 2,40%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Un nivel mai scăzut al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 24 aprilie 2018, de 2,28%, potrivit News.ro.

Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 2,49%, nivel înregistrat ultima oară pe 23 aprilie 2018.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Studiu Deloitte: Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de cele legate de locul de muncă, în contextul COVID-19

0

Consumatorii europeni sunt mai preocupați de sănătate decât de problemele financiare și de cele legate de locul de muncă, în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, potrivit studiului Deloitte State of Consumer Tracker, respondenții fiind îngrijorați în principal pentru sănătatea familiei (62%) și pentru bunăstarea fizică (48%). De asemenea, studiul evidențiază apariția unor dificultăți financiare, 42% dintre consumatorii europeni plănuind să amâne cumpărările costisitoare, în timp ce 38% dintre ei sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă. Tendințele europene sunt în linie cu cele globale, sănătatea familiei (65%) și bunăstarea fizică (54%) fiind principalele preocupări indicate și de respondenții la nivel global, urmate la distanță mare de problemele legate de situația financiară. Astfel, 43% dintre consumatorii la nivel global iau în calcul amânarea cumpărăturilor costisitoare și 41% din aceștia sunt îngrijorați pentru stabilitatea locului de muncă. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 15.000 de respondenți din 15 țări, dintre care șapte state europene – Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda și Spania -, în a doua jumătate a lunii mai 2020.

Consumatorii din Spania sunt cei mai îngrijorați cu privire la sănătatea familiei lor (76%), urmați de cei din Franța (72%) și Irlanda (65%). În același timp, aceste trei țări se numără printre cele mai preocupate de bunăstarea fizică – Spania (70%), Franța și Irlanda (50%). La polul opus, Olanda este mai relaxată în privința problemelor legate de sănătatea familiei (43%) și bunăstare (32%). În ceea ce privește frica de a-și pierde locul de muncă, respondenții spanioli simt cea mai mare presiune (59%), urmați de italieni (45%) și britanici (38%).

Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail

„Influențate de anxietate, mentalitatea și comportamentul consumatorilor s-au schimbat și au intrat într-o nouă normalitate în timpul pandemiei de COVID-19, pe măsură ce oamenii și-au reajustat prioritățile. Fără îndoială, aceste schimbări au fost alimentate și de restricțiile anunțate de autorități, care au avut un impact asupra comerțului cu amănuntul încă de la începutul epidemiei. În contextul în care țara noastră beneficiază de servicii de internet de calitate, românii au fost mai înclinați spre cumpărături în mediul virtual, așa cum arată creșterea vânzărilor raportate de marii retaileri on-line”, a spus Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.

Un sfert din consumatorii europeni spun că intenționează să cheltuiască mai mult pe alimente și 21% dintre aceștia pe bunuri de uz casnic în următoarele patru săptămâni, irlandezii și italienii fiind cei mai interesați de aceste categorii de bunuri. Chiar și în contextul îngrijorării pentru sănătate și siguranță, europenii încă preferă să facă cumpărături în mediul off-line, având în vedere că mai mult de jumătate dintre aceștia intenționează să meargă în magazine pentru a cumpăra alimente (72%) și bunuri de uz casnic (74%). De asemenea, în contextul în care tot mai multe persoane lucrează de acasă, consumatorii intenționează să cheltuiască mai mult pe servicii de internet și comunicații mobile, în principal în Olanda (17%), Spania (13%) și Germania (11%). În plus, pentru bunuri mai degrabă discreționare, cum ar fi mâncarea de la restaurant și cea comandată acasă, studiul subliniază că 26% dintre respondenții europeni vor să cheltuiască mai puțin.

În baza analizei comportamentului de consum, studiul delimitează patru profiluri ale consumatorilor. Profilul european predominant este cel al cumpărătorului responsabil din punct de vedere social (peste 45%), care intenționează să cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe. Consumatorul care își face provizii, adică acela care intenționează să-și facă rezerve de produse ce pot acoperi mai mult decât nevoile imediate, este regăsit în principal în rândul italienilor (43%), britanicilor (41%) și irlandezilor (39%). Vânătorii de chilipiruri, care cumpără spontan articole de care nu au neapărat nevoie, dar pentru care găsesc oferte convenabile, se regăsesc în principal în Germania (47%) și Marea Britanie (46%). Consumatorii comozi, numeroși în Irlanda, Marea Britanie (46%) și în Spania (41%), sunt cei care cumpără mai degrabă din magazine de proximitate.

De asemenea, studiul subliniază că, în contextul actual, intenția europenilor de a economisi bani în următoarele patru săptămâni este, în medie, zero. Țările care se confruntă cu un nivel mai mic de îngrijorare pentru problemele financiare, precum Olanda, ai cărei locuitori sunt cel mai puțin preocupați de plățile pe care urmează să le facă (21%) sau de amânarea cumpărăturilor costisitoare (33%), sunt mai înclinate către economisire (18% dintre olandezi).

Studiul Deloitte State of Consumer Tracker este realizat în baza unor chestionare aplicate bilunar în Australia, Canada, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Spania și Statele Unite, folosind chestionare on-line. Mai multe detalii despre studiu sunt disponibile aici.

Prezentare de tehnologie ATEN de ultimă generație în audiovizual

Compania ATEN International, lider mondial în soluții de conectivitate AV/IT și sisteme complete de administrare, își anunță participarea la InfoComm 2020 Connected, ediția 28, online, a celei mai mari expoziții și conferințe tehnologice a industriei pro AV, eveniment produs de Asociația Experiențelor Audiovizuale și Integrate (AVIXA). Tema supusă dezbaterii la actuala ediție este „Cum să alegi între diferite tehnologii de streaming și de ce”.

Rochelle Richardson, CEM, vicepreședinte senior al expozițiilor și evenimentelor AVIXA, subliniază: „Este deosebit de important pentru AVIXA să aibă abilitatea de a se adapta cu ușurință și de a crea o experiență virtuală sustenabilă pentru ca profesioniștii AV din întreaga lume să se reunească. Prin InfoComm 2020 Connected ne extindem acoperirea și vom oferi un program plin de conținut pentru toate regiunile și toți profesioniștii din domeniul audio vizualului”.

Bogdan Mihalcea, Country Manager ATEN România: „În această perioadă cu toții am fost nevoiți să ne adaptăm la noile reguli de distanțare socială impuse de pandemie. Astfel, show-ul experiențial propus de InfoComm din luna iunie este un prilej de a demonstra facilitățile pe care le oferă tehnologia ATEN în domeniul transmisiilor live pentru facilitarea celei mai bune calități audio și video. Pentru a răspunde diferitelor provocări cu care profesioniștii din domeniul audio vizualului se confruntă, am pregătit prezentări ale soluțiilor profesionale de top din portofoliul ATEN care oferă conectivitate sporită, calitate excepțională a semnalului 4K, simplificarea controlului prin interfața intuitivă și multe alte facilități”.

Principalele produse supuse atenției la actuala ediție sunt VM3250, VP2120, VE8950, VE66DTH, UC9020 și alte soluții Hero/VIP din portofoliu, disponibile și pe piața din România prin rețeaua de parteneri locali. ATEN evidențiază o serie de trăsături ale unora dintre produse: „Switch-ul modular VM3250 este dedicat profesioniștilor care au nevoie să combine până la 32 de surse video pentru a afișa pe un număr de până la 32 de ecrane folosind soluția ATEN Modular Matrix, totul prin intermediul butoanelor frontale. Echipamentul asigură suport pentru rezoluție True 4K. VM3250 este o soluție care permite transmisia unui flux live pentru mai multe canale video conectate. Prin intermediul interfeței web intuitive, sursele video pot fi previzualizate în timp real prin streaming live și interfața permite configurarea facilă a videowall-ului. Echipat cu conversie automată a semnalului, VM3250 permite diverse combinații de interfețe video digitale și analogice, inclusiv Fiber Optic, HDBaseT, DisplayPort, HDMI, DVI, 3G-SDI și VGA. Flexibilitatea și extensibilitatea fac ca această soluție să fie ideală pentru aplicații A/V la scară largă, precum stații de radiodifuziune, centre de control al traficului și al transporturilor, centre de servicii de urgență, precum și orice aplicație care necesită rutare de mare viteză specializat pentru semnalul A/V.

O soluție dedicată organizării de meetinguri în cadrul companiilor care sunt nevoite să-și adapteze dotările pentru noile condiții este switch-ul de prezentare ATEN VP2120. Acesta integrează un switch de matrice video, streaming AV, mixare audio și funcții de colaborare într-un singur echipament compact. Cu o singură intrare HDMI, ieșiri duale HDMI, plus patru canale de streaming bidirecționale, VP2120 asigură colaborarea cu echipamente de tip BYOD pentru a avea întâlniri mai eficiente și mai productive în spații reduse și săli de întâlnire de nivel mic și mediu”.

Înregistrarea pentru a urmări live sesiunile de prezentare ale tehnologiei ATEN se face gratuit la link.

Alpha Bank Romania lanseaza solutiile de plata Garmin Pay si Fitbit Pay

0

Alpha Bank Romania introduce in ecosistemul de plati Garmin Pay si Fitbit Pay, solutii de plata contactless, disponibile pentru clientii posesori de carduri de debit sau credit AlphaCard Visa ce utilizeaza dispozitive smart Garmin sau Fitbit.

Este usor, rapid, sa utilizezi solutiile Garmin Pay sau Fitbit Pay atunci cand faci cumparaturi de orice tip, dar si in deplina siguranta datorita celei mai noi tehnologii de securitate a platilor electronice utilizate de Visa.

Activarea acestora se realizeaza intr-un mod facil, din sectiunea Wallet a aplicatiilor, de pe dispozitivele Android sau iOS.

“Ne bucuram sa adaugam Garmin Pay si Fitbit Pay gamei de solutii de plata contactless disponibile clientilor nostri. Intr-o lume dinamica, in care nevoia de siguranta si protejare a sanatatii a devenit esentiala, lansarea platilor contactless prin intermediul ceasurilor si dispozitivelor inteligente confirma angajamentul Alpha Bank Romania de a extinde permanent optiunile digitale oferite clientilor sai”, a declarat Cristian Dragos, Vicepresedinte Executiv Retail Banking, Alpha Bank Romania.

„Felicităm Alpha Bank Romania pentru această realizare. Vedem cele două soluții de plată nou lansate ca pe o oportunitate excelentă de a crește numărul de consumatori români care au posibilitatea de a plăti prin metoda cea mai potrivită stilului lor de viață. În ultimii ani, am observat un apetit ridicat al consumatorilor români pentru adoptarea inovațiilor în domeniul plăților. Peste 90% din toate tranzacțiile cu carduri Visa în România sunt contactless, ceea ce ne plasează pe locul 4 în Europa și pe locul 7 la nivel global din acest punct de vedere. Vedem deja că plățile cu ceasuri inteligente, telefoane mobile și alte dispozitive conectate au început să fie parte din viața de zi cu zi a tot mai multor români”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager România, Visa.

Garmin Pay si Fitbit Pay folosesc cea mai noua tehnologie de securitate Visa pentru platile contactless, de tip token, ce permite utilizatorilor sa introduca in siguranta credentialele utilizate la efectuarea platilor. Informatiile confidentiale sunt criptate, asigurand siguranta tranzactiilor contactless.

Noile metode de plata introduse de Alpha Bank Romania raspund nevoii in crestere a utilizatorilor de carduri pentru platile contactless. Astfel, indiferent cand sau unde alegi sa folosesti Garmin Pay sau Fitbit Pay, folosind cardul Visa atasat acestuia, vei plati in siguranta, rapid si usor. In cazul in care inca nu ai un card Visa emis de Alpha Bank Romania, il poti cere online aici.

Utilizarea Garmin Pay si Fitbit Pay este gratuita, atat in tara, cat si in strainatate, iar platile cu ceasul Garmin sau dispozitivul Fitbit sunt realizate fara taxe sau comisioane suplimentare la orice terminal ce accepta platile contactless.

Pentru mai multe informaţii, va rugam sa vizitati paginile dedicate celor doua produse Garmin Pay – aici si Fitbit Pay – aici.

Când trimiți un consumator neinstruit pe câmpul de luptă, al liberalizării pieței, nu este vina furnizorilor că-l va înfrânge

0

Într-un interviu acordat presei Dl Ministru al Economie Virgil Popescu afirmă că ”Furnizorii de gaze fac o golănie cu preţurile din ofertele pe care le trimit în prezent clienţilor casnici”, dar va rezolva această problemă printr-o: ”modalitate de intervenţie, pe Legea Concurenţei”.

Cu tot respectul, dar dl Ministru Popescu, cred că nu înțelege modul în care funcționează o piață și care trebuie să fie Politicile Publice care trebuie aplicate pentru a asigura funcționarea pieței de gaze.

Piața nu se formează prin „Ordonanțe, militare sau civile” care să scadă marja furnizorilor.

Piața se formează prin educare, prin legi funcționale și prin instituții profesioniste și capabile să verifice respectarea legilor și care mai ales să intervină proactiv pe piață. Piața înseamnă încredere.  

Dle Ministru, responsabilitatea educării unui popor (consummator) revine instituților statului. Deși pregătim liberalizarea pieței de gaze de 15 ani, nu a existat din partea statului, nici un proiect, o intenție, o tentativă de educare a consumatorului. În momentul în care trimiți un consummator neinstruit/neînvățat pe câmpul de luptă, al liberalizării pieței, nu este vina furnizorilor ca-l va înfrânge.

Dle Ministru, nu poti să primești respect de la un furnizor sau asteptări să respecte legile, dacă însuși Statul Român nu respectă legile. ”Gas release” la care faceți referire, este aprobat print-un Ordin care el însuși încalcă legea gazelor (art 177 Legea 123/2012), încalcă Directivele Europene (Directiva 73/2009), este în fapt neaplicabilă (nestabilind elemenete concrete de aplicare , cum ar fi indicarea referinței produsului de pe Bursa de la Viena care este luat în considerare; stabilește obligația producătorilor de a oferta și nu cea de a vinde etc.) si favorizează înțelegeri în piață având în vedere elementele mai mult decât vizibile ale ofertelor.

Dle Ministru, nu poti să aștepți de la furnizor să vină cu marje mici de furnizare, când instituțile statului care veghează piața pun pe piață instrumente care încurcă consumatorul (comparatorul de preț la gaze), care conține date eronate, care nu este actualizat, în care nu verifică nimeni și nu elimină ofertele incorecte. Dacă instituțile statutului nu sunt interesate de modul în care ajung ofete corecte la consumatori, de ce ar fi furnizorii interesați?

Furnizorii sunt ”răi”, că asta le cere legea (maximizarea profitului), dar poate mai rău este statul român care nu își educă poporul, nu-l apără, nu-l sprijină și nu-l susține, îl trimite într-un război, al liberalizării, din care puțini vor ieși câștigători.

Asociația Energia Inteligentă solicită constituirea de urgență a unei entități de tip SAL, așa cum este definită de Ordonanța 38/2015, care transpune directiva europeană 11/2013. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Gazelor Naturale (SAL-GAZ) pentru desfășurarea de programe de informare pentru pregătirea consumatorilor casnici, pentru ca aceștia să-și negocieze contractele de achiziție de gaze naturale pe o piață liberalizată și să permită soluționarea alternativă a litigiilor de pe piața de gaze.

Dumitru Chisăliță

Președintele Asociației Energia Inteligentă

București, 29 Mai 2020

Așteptăm decizii curajoase, fără lumină verde de la Bruxelles

0

 „În plină pandemie și război anti-tutun, am plătit taxele și ne-am văzut de treabă. Ieri, JTI România a virat la buget 243 milioane lei, însemnând accize și TVA pentru produsele puse pe piață în aprilie, precum și alte taxe. Pe tot anul 2019, am virat la buget peste 4,2 miliarde lei, cu aproape 30% mai mult față de 2018. Potrivit execuției bugetare anunțate ieri, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat în primele patru luni ale anului un avans semnificativ de 40,34% (an/an), ceea ce înseamnă că tutunul este cel mai solid contribuabil la buget.

Acestea sunt aspecte pozitive, dar deficitul e de natură să ne dea tuturor frisoane și nu e exclus ca decidenții să-i împovăreze tot pe cei care trag. În criză generalizată nu mai putem vorbi de stabilitate, dar predictibilitatea e încă posibilă, dacă deciziile vor fi transparente, vor implica actorii economici și vor fi luate la timp, adică din vreme, pentru ca planurile de afaceri să poată fi adaptate”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria la conferința „Deciziile în Noua Economie”, organizată de EM360 și România Durabilă.

 Oficialul JTI a adăugat că, în toată această perioadă, de la declararea pandemiei și până în prezent, JTI nu a trimis pe nimeni în șomaj tehnic și nu a făcut disponibilizări. Salariile au fost plătite integral, la fel taxele pe fiecare salariu. Într-un an, un angajat JTI generează, colectează și plătește către stat acciza, TVA, taxe pe profit și impozite locale în valoare de aproximativ 3,5 milioane lei.

„Ca urmare, acești angajați ar vrea să fie și ei parte din ceea ce li se întâmplă, să fie consultați și respectați. Ne așteptăm, așadar, să se renunțe la moda atât de tentantă a ordonanțelor și a deciziilor luate peste noapte și să se revină la legiferarea normală, cu respectarea principiilor Codului Fiscal”, a punctat Gilda Lazăr. 

„Putem da aceste vești bune pentru că anul trecut nu am avut parte de mari schimbări legislative, calendarul de accizare a fost respectat, cu modificările generate de cerințele europene, iar nivelul pieței negre a țigaretelor a fost sub 14%. În anul în curs lucrurile se schimbă. Guvernul din Moldova a dat liber la import de țigări fără taxe unor firme din Transnistria, ceea ce se va reflecta în nivelul contrabandei din România”, a mai spus directorul JTI. 

Contrabanda ar putea fi impulsionată și de eventuala schimbare a cadrului de reglementare. „În Parlament se află în dezbatere un proiect al activiștilor anti-tutun, depus de USR, care prevede vânzarea țigaretelor pe sub tejghea, ceea ce ar duce la o creștere fără precedent a pieței negre. Industria tutunului e rezilientă și conservatoare, dar este una dintre cele mai reglementate și depinde de deciziile administrației. Iar schimbările legislative și fiscale, care pot impulsiona contrabanda, sunt cele mai mari pericole pentru companiile din domeniu, pentru angajații noștri și pentru bugetul statului”, a adăugat Gilda Lazăr. 

Ce decizii de relansare economică sunt așteptate în 2020?

„Se vorbește mereu despre relansarea economiei prin atragerea de noi investitori. Dar trebuie să ne gândim și la investitorii captivi, care sunt deja aici și au tot interesul să continue să investească. Industria noastră a investit recent în produse de nouă generație, cu potențial de risc redus. Sunt presiuni pentru creșterea taxării acestor categorii.

În mod normal, se așteaptă să crească o piață și abia apoi e taxată suplimentar. Să nu uităm că fiscalitatea funcționează pe principiul subsidiarității. Amintesc despre o decizie extraordinară pe care a luat-o un guvern liberal, și anume cota unică. Nu trebuie să ne dea nimeni voie să luăm decizii care să ne avantajeze ca țară. Nu trebuie să așteptăm lumină verde de la Bruxelles în materie de fiscalitate. Așteptăm din partea guvernării decizii pe cât de cumpănite pe atât de curajoase”, a concluzionat reprezentantul JTI. 

Acord Hagag Development Europe-Global Vision pentru proiectul H Victoriei 109

0

Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe specializat în proiecte rezidențiale și comerciale și compania Global Vision au semnat un acord de colaboare în servicii de tip property management pentru proiectul de spații de birouri H Victoriei 109 (foto). Global Vision preia administrarea proprietății de pe Calea Victoriei. Proiectul este finalizat și va avea primii chiriași în iulie. Până la sfârșitul acestui an se estimează atingerea unui grad de ocupare de 85%. Imobilul (P+7) are 7300 mp suprafață totală construită, 5685 mp suprafață totală închiriabilă, din care peste 85% spații de birouri, aproximativ 11% spații comerciale și 3,59% spații de depozitare.

Yitzhak Hagag, Chairman and Board Controller Hagag Group: „Global Vision este o companie cu un portofoliu impresionant, experință relevantă și capacitatea dovedită a de livra servicii de înaltă calitate. Know-how-ul și pasiunea comună pentru dezvoltările imobiliare inovatoare și durabile sunt doar două dintre aspectele care ne vor servi drept catalizator pentru o colaborare pe termen lung. Avem încrederea că alături Global Vision vom crește valoarea și gradul de rentabilitate al proprietății noastre, asigurând, în același timp, cel mai înalt nivel de servicii pentru chiriașii H Victoriei 109”.

Sorin Preda, CEO Global Vision: „Mă bucură încrederea și respectul reciproc cu care demarăm acest partneriat și cred cu tărie că valorile și viziunea comună sunt atributele definitorii care ne vor ghida pașii în parcursul colaborării noastre. Hagag este un dezvoltator inovator, cu renume și expertiză internațională, iar contribuția Global Vision va aduce plusvaloare brandului de dezvoltator prin serviciile de property management concentrate pe întreg ciclul de viață al proprietății, inclusiv gradul de satisfacție al chiriașilor”.

Dezvoltatorul a lucrat cu experți și consultați cu experiență și a implementat toate măsurile de siguranță și prevenție prevăzute de Organizația Mondială a Sănătății și recomandate de autoritățile competente. Proiectul va găzdui companii cu renume internațional, case de avocatură, mărci de lux. Lucrările de restaurare și consolidate ale imobilului au fost întreprinse cu respectarea celor mai înalte standarde, vizând, totodată, obiectivele de mediu corporative și organizaționale. Trasăturile arhitectonice ale clădirii au fost prezervate, fațada a fost readusă la imaginea originală. H Victoriei 109 dispune de toate facilitățile oferite de clădirile de birouri moderne: pardoseală flotantă, sistem de ventilație cu admisie de aer proaspăt, consum redus de energie, lumină naturală, spații de tip open space.

Genesis College, acțiune umanitară pentru acces la educație

0

Genesis College, singura școală din România complet digitalizată, desfășoară o colectă de fonduri în beneficiul unor copii care nu au acces la dispozitive electronice cu ajutorul cărora să participle la lecții în această perioadă. Elevi, profesori și un colaborator ai școlii au donat 13 lucrări de artă realizate de ei, pentru a strânge banii din care cinci copii din București din familii cu posibilități materiale reduse, unii și cu probleme de sănătate, vor putea să-și cumpere tablete performante. Lucrările pot fi admirate într-o expoziție virtuală, pe site-ul Genesis College: https://genesis.ro/. Cei care doresc să susțină acțiunea caritabilă a școlii o pot face printr-o donație pe platforma Galantom: https://genesis.galantom.ro/event-projects/view?id=2653. Strângerea de fonduri se desfășoară până la 1 iunie inclusiv; pe 2 iunie vor fi achiziționate tabletele și dăruite copiilor. 

Ioana Necula, fondator al Genesis College, subliniază: „În această perioadă dificilă, ne îndreptăm din nou atenția către cei care au nevoie de sprijinul nostru. După cursurile gratuite oferite copiilor cadrelor medicale, în luna aprilie, ne dorim acum să facilităm accesul la educație pentru 5 copii defavorizați din Capitală. Cu fondurile strânse în urma acestei acțiuni caritabile, le vom putea cumpăra echipamente electronice, esențiale învățării online”.

Campusul Genesis College este acreditat pentru toate ciclurile de învățământ preuniversitar. În 2018 a aderat la organizația International Baccalaureate (IB), oferindu-le elevilor programe de excelență, urmând curriculumul românesc, combinat cu cerințele programelor PYP (Primary Years Programme), pentru grădiniță și ciclul primar și MYP (Middle Years Programme), pentru gimnaziu și liceu. 

Consum’Actor, proiect de încurajare a consumului de produse locale

0

La Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, 12 studenți români și străini ai masterului francofon „Médias, développement, sociéte”, coordonați de conf. univ dr. Silvia Branea, drd. Irina Ghineț și lector univ. dr. Ioana Avram, au creat o platformă gratuită de promovare a micilor afaceri și inițiative autohtone, pentru încurajarea consumului de produse locale: www.consumactor.wixsite.com/website, bilingv (română și franceză), realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei. Sunt prezentate afaceri din domeniile alimentație, design și artă, produse de îngrijre, îmbrăcămine, decorațiuni interioare, produse de branduri precum Simina Filat, Alisia Enco, Băcănia Veche. Antreprenorii  promovați au fost selectați în  funcție de accentul pe care îl pun pe folosirea materiilor prime din surse locale, a reciclării, a tehnologiilor de producție nepoluante precum și pe dezvoltarea de tradiții locale.

Conf. univ. dr . Silvia Branea: „Proiectul are scopul de a-i sprijini pe studenți să treacă mai ușor, după absolvire, de la statutul de student, la cel de angajat/expert sau antreprenor în media și/sau comunicare. Am reușit să îi ajutăm pe studenți să se auto-descopere, să creadă în valorile lor și în forța cuvântului și imaginii bine mânuite”.

Drd. Irina Ghinet: „În această perioadă în care obiceiurile noastre de consum au suferit transformări importante și economia locală a fost și este în continuare afectată, proiectul francofon Consum’Actor își dorește să atragă atenția că prin investiția în comunitățile locale și cumpărarea de produse autohtone sustenabile si prietenoase cu mediul, susținem relansarea economiei românești afectată de criza Covid-19”.

Programul masteral „Médias, développement, sociéte” coordonat de prof. univ. dr. Camelia Cușnir are ca scop formarea viitorilor jurnalişti şi comunicatori. Proiectul Consum’Actor este recomandat ca „o oportunitate extraordinară pentru ei de a pune în practică abilitățile editoriale, atât în limba română, cât și în limba franceză deprinse pe parcursul anilor de studii, dar și de a gândi și implementa strategii de comunicare și promovare”.

Deciziile în Noua Economie. Pe ce se va baza Planul național de recuperare economică

0

România va primi sume suplimentare considerabile de la Comisia Europeană în următorii șapte ani, care să ajute economia națională.

Alocarea acestor fonduri se va face în urma unui Plan național de recuperare economică, ce trebuie elaborat de Guvern. În total, România va avea la dispoziție fonduri structurale în valoare de 85 miliarde de euro, o sumă impresionantă. Ce trebuie să facem cu acești bani, pentru a nu se scăpa iar printre degete? Care sunt problemele fundamentale ale economiei?

Aceste lucruri au fost dezbătute în cadrul dezbaterii „Deciziile în Noua Economie”, de invitații prezenți alături de moderatorii Daniel Apostol, jurnalist economic, fondator România Durabilă, Director de relații externe FPPG, și Adrian Măniuțiu, jurnalist și antreprenor EM360 Studio.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a declarat că în cadrul financiar multianual 2021 – 2027, România va avea la dispoziție suplimentar suma de 31 miliarde de euro, printr-o nouă facilitate de finanțare denumită Next Generation EU. Care vor fi cei 3 piloni ai Planului național de redresare economică pentru cheltuirea acestor bani:

Virgil Popescu, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, și Sebastian Burduja, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prezintă abordarea pe care și-o propune Guvernul în următoarea perioadă, destinată redresării economice post COVID-19.

Dumitru Nancu, Director General FNGCIMM, a prezentat ultimele noutăți legate de programul IMM Invest. De asemenea, Guvernul pregătește un nou instrument pentru relansarea IMM-urilor din România. „Suntem prea săraci să ne treacă printre degete aceste resurse”, a afirmat Cristian Păun, cercetător ASE-ASPES.

Ce fel de viziune pe termen lung în economie trebuie să aibă însă România: România are o oportunitate imensă de investiții, care poate aduce beneficii imense pentru economie, însă pentru a se concretiza, e nevoie de câteva lucruri esențiale din partea statului, afirmă Alina Popa, CFO al OMV Petrom.

În condițiile în care încasările la bugetul de stat din sectorul energetic au scăzut, tutunul a devenit principalul plătitor de accize, cu peste 60% din total, spune Gilda Lazăr, Corporate Affairs Director JTI.

Mihaela Toader, director al Direcției Strategie, Relații Internaționale, Fonduri Europene în cadrul Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, este optimistă vizavi de contextul economic post-coronavirus.

Este nevoie, însă, de predictibilitate și stabilitate legislativă și de pornirea unor proiecte mari care să readucă la viață economia țării. Când se reiau toate activitățile economice din țară: terase, restaurante, plajele?

Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, vine cu niște răspunsuri foarte clare în ceea ce privește redeschiderea economiei românești și propune o serie întreagă de măsuri destinate sprijinirii afacerilor care au fost afectate de pandemia COVID-19. Economia are nevoie de decizii, nu de momente de ezitare, de contre sau orgolii politice și electorale.

Avocatul Gabriel Biriș, Managing Partner Biriș Goran, trece în revistă cele mai importante aspecte la zi ale economiei Românești, punctând câteva subiecte sensibile care ar putea fi motorul și începutul unui nou model economic românesc.

Mircea Coșea, unul dintre cei mai apreciați profesori de economie România, ne răspunde la întrebarea care se află pe buzele tuturor în perioada aceasta: ce decizii trebuie luate pentru relansarea economică a țării noastre?

NOUA ECONOMIE este un demers inițiat de România Durabilă și EM360 care susține un dialog permanent între Executiv și mediul de afaceri.

Activitatea marilor companii, desfășurată 40% de acasă minimum 6 luni

0

Un studiu al companiei de consultanță și strategie în resurse umane Human Performance Development International (HPDI) arată că aproximativ 40% din timpul de lucru în marile companii se va derula de acasă, cel puțin până la sfârșitul lui 2020.Studiul a cuprins peste 3.000 de participanți la webinariile organizate din a doua jumătate a lunii martie, din domenii precum IT, bănci, industria de componente auto, industria farmaceutică etc. Ca principale inconveniente ale lucrului la distanță au fost invocate lipsa înțelegerii emoțiilor și a trăirilor personale – 36% dintre respondenți, transmiterea defectuoasă a informației – 28%, creșterea timpilor de răspuns – 23%, probleme legate de canalele de comunicare, (diversele platforme video folosite) – 13%.

Petru Păcuraru (foto), fondator al HPDI, subliniază: „Companiile vor funcționa într-un melanj între munca de la birou și munca de acasă în următoarea perioadă, iar unul dintre puținele segmente unde vor investi va fi cel al digitalizării. Cei mai mulți angajatori au observat că oamenii își pot desfășura majoritatea activităților și de la domiciliu, dar în același timp încep să înțeleagă că aceștia trebuie sprijiniți pentru a funcționa la capacitate optimă în acest sistem, nou pentru mulți. Cercetarea noastră și-a propus să îi ajute atât pe angajați, cât și pe angajatori să stabilească principalele inconveniente și să le depășească. Mă bucură să văd un reviriment al interesului pentru programele de învățare, de la traininguri, sesiuni de coaching și chiar și teambuildinguri. Desigur, reintrarea într-un ritm normal pentru piața acestui tip de servicii se va produce gradual”.

Ca perspectivă, interlocutorul estimează: „În scenariul cel mai optimist, doar 2020 va fi un an de sacrificiu în industria noastră, urmând ca în 2021 să ne concentrăm pe construcție, în noul context. În scenariul pesimist, și anul viitor va sta sub semnul reconstrucției, mai ales dacă va mai exista un val pandemic, în această toamnă. Oricum, migrarea în digital continuă să fie principala tendință pe piața de traininguri și teambuildinguri. Dacă, în prima parte a perioadei de izolare, majoritatea clienților erau în expectativă, acum cele mai multe bugete au început să se îndrepte exclusiv către webinarii și evenimente online, în ciuda începerii relaxării”. Un orizont de revenire pentru teambuildinguri, în grupuri mai mici și respectând normele de distanțare socială, se conturează în iulie-august.

EXCLUSIV: Cum a gestionat Germania pandemia Covid-19

De Jens Spahn. Traducere, Editare și Adaptare: Daniel Apostol

BERLIN – Germania este adesea menționată ca un exemplu pozitiv al modului de gestionare a pandemiei COVID-19. Am avut succes în prevenirea supraîncărcării sistemului nostru de sănătate. Curba infecțiilor este clar aplatizantă. Iar proporția cazurilor grave și a cazurilor de deces este mai mică în Germania decât în ​​multe alte țări. Dar acest lucru ne face să fim smeriți, mai degrabă decât a ne arăta prea siguri de noi înșine.

Eu văd trei motive pentru care, deocamdată, Germania trece relativ bine prin această criză. În primul rând, la momentul intrării în criză, sistemul german de asistență medicală era într-o formă bună; toată lumea a avut acces complet la îngrijiri medicale. Acesta este un merit nu doar al guvernului actual, ci al unui sistem care a fost construit de-a lungul multor guvernări. Cu o rețea excelentă de medici generaliști disponibili pentru a face față cazurilor mai ușoare de COVID-19, spitalele s-au putut concentra pe cei grav bolnavi.

În al doilea rând, nu Germania a fost prima țară lovită de virus, având astfel timp să se pregătească. Deși am păstrat întotdeauna un număr relativ mare de paturi de spital disponibile, în special în unitățile de terapie intensivă, am luat, de asemenea, în serios amenințarea COVID-19. În consecință, capacitatea de intervenție a țării a crescut foarte rapid cu 12.000 de paturi, până la 40.000.

În al treilea rând, Germania găzduiește multe laboratoare care pot cerceta virusul și mulți cercetători remarcabili în domeniu, ceea ce explică de ce a fost dezvoltat aici primul test rapid COVID-19. Cu o populație de aproximativ 83 de milioane de oameni, suntem capabili să efectuăm până la un milion de teste de diagnostic pe zi și în curând vom avea capacitatea de a efectua aproximativ cinci milioane de teste de anticorpi pe lună. Testarea extinsă este ca și cum ai aprinde  o lanternă în întuneric: fără ea, nu poți vedea decât nuanțe de gri; dar cu ea, puteți vedea detaliile în mod clar și imediat. Iar atunci când vine vorba de un focar de boală, nu poți ține sub control ceea ce nu poți vedea.

Cu siguranță, în calitate de ministru federal al sănătății din Germania, recunosc că vedem acum doar instantanee. Nimeni nu poate prezice cu deplină certitudine cum se va dezvolta pandemia în câteva săptămâni sau luni. Nu am impus “stare de asediu” la nivel național, dar am solicitat cetățenilor să rămână acasă în mod voluntar. Ca în multe alte țări, de două luni încoace trăim și noi sub restricții severe impuse vieții publice și private. Din ceea ce știm, a fost necesar și eficient acest răspuns la pandemie.

Cu toate acestea, consecințele blocării nu pot fi ignorate, motiv pentru care încercăm treptat să revenim la normal. Provocarea este că reducerea măsurilor de protecție este la fel de problematică precum impunerea lor. Deși funcționăm în condiții de profundă incertitudine, putem fi siguri cu privire la pericolul pe care îl prezintă un al doilea val epidemic. Astfel, rămânem vigilenți.

Numai timpul ne va spune dacă am luat deciziile corecte, așa că în acest moment sunt precaut în privința lecțiilor învățate din criză. Dar câteva lucruri mi se par clare deja.

În primul rând, este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce știu, ci și despre ceea ce nu știu. Acesta este singurul mod de a construi încrederea necesară pentru a lupta împotriva unui virus letal într-o societate democratică. Nicio democrație nu își poate obliga cetățenii să își schimbe comportamentul – cel puțin nu fără a suporta costuri mari. În urmarea de către toți a unui răspuns coordonat, colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.

În Germania, am reușit să încetinim răspândirea virusului, deoarece marea majoritate a cetățenilor dorește să coopereze, dintr-un sentiment de responsabilitate față de ei și de ceilalți. Dar pentru a menține acest succes, guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară pentru recuperare.

În al doilea rând, pe lângă informarea publicului, guvernele ar trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce li se cere. Deoarece sunt informați, cetățenii germani știu că revenirea la normalitate nu este posibilă fără un vaccin. Când ne gândim la noile noastre rutine zilnice, formula noastră este să furnizăm cât mai multă normalitate cu cât mai multă protecție necesară.

Atâta timp cât deciziile noastre despre locul și modul în care slăbim restricțiile se iau conform unor criterii clare și sensibile, avem încredere că cetățenii germani le vor susține. Deciziile noastre ar trebui să fie determinate de dovezi și să sublinieze reducerea riscului de infecție. Știm că distanțarea socială este cea mai eficientă protecție. Atunci când oamenii păstrează între ei o distanță de cel puțin 1,5 metri, riscul de infecție este redus substanțial. Și dacă putem asigura respectarea regulilor de bază de igienă, riscul scade și mai mult. Riscurile reziduale rămase pot fi gestionate în diferite moduri, în funcție de situație.

În al treilea rând, pandemia a arătat de ce o lume interconectată global are nevoie de gestionarea globală a crizelor. Din păcate, cooperarea multilaterală a devenit mai dificilă în ultimii ani, chiar și în rândul aliaților apropiați. Acum, când vedem cât de mult avem nevoie unul de celălalt, criza actuală ar trebui să fie un apel de trezire. Nici o țară nu poate gestiona de una singură o pandemie. Avem nevoie de coordonare internațională și dacă instituțiile care există în acest scop nu funcționează suficient de bine, trebuie să lucrăm împreună pentru a le îmbunătăți.

În al patrulea rând, noi europenii trebuie să ne reconsiderăm modul în care abordăm globalizarea, recunoscând că este esențial să producem  în cadrul Uniunii Europene bunuri esențiale necesare, cum ar fi echipamente medicale. Va trebui să ne diversificăm lanțurile de aprovizionare pentru a evita dependența totală de oricare dintre țări sau regiuni. Dar regândirea globalizării nu înseamnă reducerea cooperării internaționale. Dimpotrivă, eforturile comune dintre statele membre ale UE aduc deja progrese către obținerea un vaccin. Odată descoperit, va fi indicat să ne asigurăm că vaccinul este produs în Europa, chiar dacă va fi făcut disponibil la nivel mondial.

Ca majoritatea crizelor, și aceasta oferă oportunități. În multe domenii, a scos la iveală cel mai bun din noi: un nou simț al comunității, o mai mare dorință de a-i ajuta pe ceilalți și o flexibilitate și o creativitate reînnoite. Fără nicio îndoială, consecințele pe termen mediu ale pandemiei vor fi dure. Dar, în ciuda tuturor dificultăților și incertitudinilor care există, rămân optimist. În Germania și în alte părți, asistăm la ce sunt capabile democrațiile noastre liberale și cetățenii deopotrivă.

Jens Spahn este ministrul federal al sănătății din Germania.

Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro

Copyright: Project Syndicate 2020

Noi standarde de cost ale serviciilor sociale pentru categorii vulnerabile

0

Executivul a aprobat la inițiativa Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) actualizarea valorii standardelor de cost pentru serviciile sociale adresate categoriilor vulnerabile de beneficiari: copii, adulți cu dizabilități, persoane vârstnice îngrijite în instituții sau la domiciliu și victime ale violenței domestice:
– copiii cu dizabilități din casele de tip familial – de la 33.955 de lei pe an la 65.119 lei pe an 

– copiii fără dizabilități din casele de tip familial – de la 25.955 lei pe an la 42.410 lei pe an 

– adulții cu dizabilități găzduiți în centrele de îngrijire și asistență (CIA) – de la 33.828 lei pe an la 66.852 lei pe an 

– persoanele vârstnice dependente, îngrijite în servicii rezidențiale – de la 23.784 lei pe an, la 50.554 lei pe an.

Elemente de noutate care contribuie la creșterea calității serviciilor sociale furnizate:

– stabilirea valorii cheltuielilor aferente echipelor mobile care oferă servicii de abilitare și reabilitare la domiciliu copiilor cu dizabilități

– diferențierea valorii cheltuielilor efectuate pentru adulții cu dizabilități pe tipuri de locuințe protejate, în funcție de gradul de autonomie al acestora

– diferențierea valorii cheltuielilor efectuate în serviciile rezidențiale pentru vârstnici, în funcție de gradul de dependență al acestora

– crearea cadrului legal necesar pentru stimularea externalizării serviciilor sociale către furnizorii privați de servicii sociale acreditați.

Impactul financiar al măsurilor este de 607.172.000 lei.

Ultima modificare a standardelor minime de cost data din 2015.

  

Relansarea activităților culturale

0

Implicațiile și soluțiile de ordin economic, social și artistic ale relansării activităților culturale constituie subiectul ediției speciale a conferințelor Round Table România de joi, 28 mai, de la ora 17.00, în direct pe platforma EnjoyTV.ro. Este deschisă astfel seria „Quo Vadis, Cultura?” Moderator, Valentina Sandu-Dediu – muzicolog, invitați, Ștefan Gheorghiu – director executiv al Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Dumitru Costin – președintele Blocului Național Sindical (BNS), Lucian Pavel – actor și regizor.

Evenimentul este transmis gratuit pe platforma EnjoyTV.ro, pe canalul de YouTube al EnjoyTV Romania și pe pagina de Facebook Round Table România.

România Eficientă: Cum prevenim răspândirea la locurile de muncă a virusului SARS-CoV-2 prin instalațiile de ventilare și climatizare

0

Criza Covid-19 prin care trecem cu toții acum impune să regândim modul în care ne protejăm sănătatea la locul de muncă, felul în care putem împiedica transmiterea agenților patogeni prin instalațiile de ventilare și climatizare, dar și importanța dimensionării corecte a debitelor de aer proaspăt din încăperi. Astfel, România Eficientă vă prezintă o serie de sfaturi practice pentru a preveni răspândirea la locul de muncă a bolii cauzate de virusul SARS-CoV-2, pe baza recomandărilor Federației Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilare și Aer condiționat (REHVA).

Ținând cont de modul foarte probabil de transmitere pe cale aeriană a virusului SARS-CoV-2, sistemele HVAC (încălzire, ventilare și aer condiționat) pot contribui atât la răspândirea virusului, cât și la reducerea ratei de transmitere. Particulele de mici dimensiuni pot fi transmise prin sistemele de ventilare, așa cum s-a dovedit în cazul tuberculozei, pojarului, gripei și febrei tifoide. Așadar, o cerință preliminară pentru orice strategie de protecție în clădiri este ca sistemul HVAC să fie bine proiectat, executat, pus în funcțiune și întreținut.

„Unele soluții nu sunt legate direct de instalații, ci de acțiune preventivă rezonabilă. De exemplu, locurile de muncă să fie mai puțin aglomerate, cu respectarea regulilor specifice de distanțare socială a oamenilor în încăpere. Ceea ce învățăm azi poate fi utilizat și în viitor, mai ales în clădirile cu risc mare de îmbolnăviri, cum sunt școlile, spitalele, hotelurile, magazinele, restaurantele, închisorile etc.”, declară conf. univ. dr. ing. Cătălin Lungu, vicepreședinte al REHVA și membru în Consiliul Consultativ al proiectului România Eficientă.

Iată, în continuare, o serie de recomandări privind operarea și exploatarea instalațiilor din clădiri:

1. Creșteți debitele de aer de introducere/evacuare în sistemele de ventilare. Intensificarea ratei de ventilare cu aer proaspăt din exterior este utilă, întrucât ajută la diluarea concentrației de particule de virus din clădire și chiar și de pe suprafețe. În clădirile cu sisteme de ventilare mecanică, se recomandă un timp de funcționare prelungit al acestor sisteme. O soluție preferabilă este menținerea în funcțiune a instalației de ventilare 24/7, cu debite de ventilare reduse atunci când oamenii nu sunt în încăperi. Sfatul general este de a introduce cât mai mult posibil aer proaspăt din exterior. Totodată, sistemele de ventilare de evacuare a aerului viciat din toalete trebuie să funcționeze în permanență.

Dacă facem ventilare din anumite zone ale clădirii în alta, de exemplu, transmițând aerul din birou spre zona de holuri, acest lucru trebuie stopat în perioada pandemiei.


2. Utilizați cu precauție sistemele de recuperare a căldurii. În anumite condiții, particulele de virus din aerul extras pot reintra în clădire. Sistemele de recuperare a căldurii pot transporta virusul atașat particulelor din partea de evacuare a aerului în partea de introducere, prin scurgeri/infiltrații. Totodată, se recomandă oprirea (temporară) a schimbătoarelor de căldură rotative în timpul pandemiei Covid-19.

3. Nu utilizați recircularea. Se recomandă evitarea recirculării centralizate în timpul pandemiei Covid-19; se recomandă închiderea clapetelor de recirculare prin sistemul automat de management al clădirii sau manual. Atunci când este posibil, sistemele de climatizare care utilizează componente pentru recirculare locală a aerului interior, cum ar fi ventilo-convectoarele, trebuie oprite, de asemenea, pentru a se evita răspândirea particulelor de virus la nivelul întregii încăperi. Ventilatoarele acestor unități au filtre grosiere, care practic nu filtrează particule cu virusuri. Dacă nu este posibil să fie oprite, aceste unități trebuie incluse în programe de curățare, deoarece pot colecta particule ca orice altă suprafață din cameră.

4. Cum să utilizați aparatele de purificare a aerului. Pentru a fi eficiente, purificatoarele de aer trebuie să aibă cel puțin eficiența filtrului HEPA. Dacă se decide utilizarea unui purificator de aer – deși creșterea aportului de aer proaspăt prin ventilare regulată este adesea mult mai eficientă – se recomandă amplasarea aparatului în apropierea zonei de respirație.

5. Purtați mască de protecție chiar și la birou. Un strănut poate face ca particulele să fie propagate până la o distanță de 8 metri, generând particule fine care nu mai sunt picături, ci se pot transmite aerian. La fel, prin tuse, distanța de propagare poate ajunge la 5 metri. Reiese de aici importanța portului de mască de către utilizatorii unei clădiri, pentru că reprezintă o barieră pentru propagarea particulelor și picăturilor eliminate prin strănut și tuse.

Mai multe detalii despre acest subiect găsiți pe site-ul România Eficientă.

***

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfășoară până în 2022.

Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Companiile rămân optimiste în privința planurilor de investiții străine directe, în pofida îngrijorărilor legate de COVID-19

Pandemia COVID-19 a perturbat multe planuri de afaceri, având drept efect amânarea sau anularea a 35% dintre proiectele de investiții străine directe (ISD) din Europa în 2019, potrivit celei de a 20-a ediții a studiului EY Europe Attractiveness Survey. Totodată, analiza proiectelor de investiții din 2019 evidențiază performanțe anuale mai bune comparativ cu cele din 2018 (0,9%, în creștere de la -4%).

Conform studiului derulat în aprilie 2020, 49% dintre respondenți consideră că Europa riscă să devină o destinație mai puțin atractivă pentru investiții, pe fondul îngrijorărilor legate de o viitoare instabilitate economică provocată de pandemie. Cu toate acestea, pe termen scurt, investitorii își păstrează optimismul, 51% dintre liderii mediului de afaceri anticipează o ușoară scădere a numărului de proiecte inițiate, în timp ce 11% dintre respondenți nu se așteaptă la abateri de la planurile lor de investiții în 2020.

În același timp, 80% dintre liderii chestionați au declarat că pachetele de stimulente guvernamentale le influențează deciziile de investiții și că vor acorda prioritate țărilor care au implementat măsuri de sprijin mai solide în ceea ce privește combaterea efectelor provocate de pandemie.

Bogdan Ion

„Europa se poate menține atractivă pentru investiții cu condiția să acționeze și să reacționeze hotărât în trei direcții majore: adoptarea tehnologiei, sustenabilitate și rezistența la șocuri a lanțului de aprovizionare, deoarece acestea vor influența viitoarele decizii de investiții. E important ca Europa să rămână o destinație favorită pentru proiectele de investiții, iar, în acest sens, este vital ca guvernele să adopte mentalitatea specifică mediului de afaceri, să facă eforturi în direcția inovării și creării de noi strategii de atragere a investițiilor străine directe, nu numai pentru a reduce șomajul, ci și pentru a sprijini o creștere economică echilibrată”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.

Harta investițiilor străine directe  

Datele relevă că 52% dintre proiectele ISD la nivel global din perioada 2015-2019 au provenit din țări europene, ceea ce arată că investițiile străine directe dinEuropa pot reprezenta o forță economică și transformațională incredibilă pentruEuropa. În 2019, șapte dintre principalele zece țări investitoare la nivel global au provenit din Europa. Aproape un sfert dintre proiecte (23%) au provenit din S.U.A.

În privința destinațiilor ISD, în 2019, Franța a înregistrat cea mai mare creștere anuală a proiectelor noi (17%, cu 1.197 de proiecte noi), depășind, pentru prima dată, Regatul Unit în topul celor mai atractive destinații din Europa. În pofida unei scăderi a numărului de proiecte de investiții în 2018, analiza arată că proiectele de investiții din Germania au rămas la același nivel în 2019 (971 de proiecte în 2019, 973 de proiecte în 2018). 

Regatul Unit rămâne însă o destinație atractivă, înregistrând o creștere de 5% a investițiilor, cu 1.109 de proiecte în 2019, la mică distanță în urma Franței. Creșterea investițiilor în Regatul Unit apare concomitent cu o diminuare a preocupărilor legate de Brexit în rândul investitorilor. Aproape un sfert dintre respondenți (24%, față de 38% în 2018) au indicat incertitudinile legate de Brexit drept unul dintre principalele trei riscuri în ceea ce privește atractivitatea la nivelul întregului continent european.

Raportul evidențiază creșterea înregistrată de sectoarele care necesită o forță de muncă specializată. De exemplu, construcțiile au marcat o creștere de 158% a proiectelor de investiții străine directe în 2019 (cu 124 de proiecte în 2019, față de 48 de proiecte în 2018), iar sectorul tehnologiei informației, comunicațiilor și media de 117% (cu 241 de proiecte în 2019, față de 111 proiecte în 2018).

În timp ce sectorul textilelor și articolelor de îmbrăcăminte din Europa Occidentală a înregistrat performanțe solide, proiectele de investiții străine directe în Europa Centrală și de Est au scăzut cu 22% la nivelul întregului sector. Cu toate acestea, studiul arată că aproape patru din zece companii (37%) iau în considerare o extindere a capacităților lor de producție în Europa.

Deși datele sugerează că proiectele din sectorul digital au înregistrat o ușoară scădere anuală (-1%), 55% dintre organizațiile care au participat la studiu intenționează să îmbunătățească experiența digitală a clienților și interacțiunile dintre companie și client. În același timp, 82% preconizează că ritmul de adopție a tehnologiei se va accelera în următorii trei ani.

Proiectele ISD și crearea de locuri
de muncă în Europa – o intersecție esențială

Între 2003 și 2017, proiectele de investiții străine directe au generat peste 11 milioane de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană. Pe fondul pandemiei, raportul indică un potențial declin, de până la 50% al numărului de noi locuri de muncă create ca urmare a finalizării proiectelor de învestiții. Pentru a se proteja de astfel de potențiale scăderi, guvernele trebuie să își adapteze sistemele de educație, de pregătire și dezvoltare, astfel încât să asigure o forță de muncă cu abilitățile potrivite peisajului post-COVID-19.

Datele sugerează că sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi (inclusiv serviciile juridice și profesionale) au generat aproape un sfert (24%) dintre noile locuri de muncă în 2019. Țări precum Irlanda, Polonia și Portugalia, care atrag proiecte de investiții străine directe ce vizează dezvoltarea de software și activități de cercetare-dezvoltare dedicate serviciilor, își vor menține, probabil, niveluri ridicate de noi locuri de muncă create.

Cu toate că pandemia COVID-19 are un impact asupra a numeroase sectoare și industrii, sectorul transporturilor (inclusiv producătorii și furnizorii din industria auto și industria aeronautică) se confruntă cu cel mai mare risc. Acest sector a contribuit cu 23% din numărul de noi locuri de muncă în 2019 (în scădere de la 25% în 2018). Studiul arată că acest sector a înregistrat cele mai mari perturbări la nivelul lanțurilor de aprovizionare și cele mai mari pierderi de venituri, ceea ce a dus la amânarea, reducerea sau anularea unui procentaj mai mare de proiecte în comparație cu alte sectoare.

Lanțurile de aprovizionare, durabilitatea și impactul COVID-19

Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate la scară largă de pandemie, dar, pentru a restabili funcționarea acestora și pentru a asigura rezistența la șocuri în viitoarele lanțuri de aprovizionare de la nivelul întregii Europe, respondenții planifică reconfigurarea acestora, prin intermediul unei noi combinații de reshoring, nearshoring și offshoring.

Mulți respondenți consideră că pandemia COVID-19, riscul unor viitoare pandemii, schimbările climatice și o intensificare a tensiunilor geopolitice vor amplifica nevoia de lanțuri de aprovizionare flexibile și adaptabile la provocările viitoare.

83% dintre companii anticipează că lanțurile de aprovizionare regionalizate vor înlocui actuala lor infrastructură globală.

Pe lângă necesitatea unor lanțuri de aprovizionare regionalizate, pandemia a crescut gradul de conștientizare și exigențele legate de sustenabilitate în rândul consumatorilor, aproape șase din zece respondenți (57%) reiterându-și planurile de a-și concentra atenția asupra schimbărilor climatice și sustenabilității în următorii trei ani.

RAPORT AICI

Sondaj BestJobs: Unul din doi angajați români care au copii lucrează în continuare cu greu de acasă

Aproape jumătate (46,4%) dintre angajații care împart biroul de acasă cu copiii lor recunosc că le este greu să își organizeze eficient activitatea în condițiile în care trebuie să se ocupe, pe lângă sarcinile de serviciu, și de solicitările copiilor, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. Astfel, doi din cinci respondenți și-ar dori să poată lucra de acasă însă cu un program flexibil, astfel încât să se poată ocupa și de cei mici cât timp creșele și școlile sunt închise.

Cu toate acestea, nu toți au susținerea angajatorului să-și organizeze timpul și sarcinile de lucru în funcție de situația personală. Aproape 40% dintre angajații care au participat la sondajul BestJobs susțin că angajatorul se arată deranjat când solicită două ore libere în timpul programului pentru a se ocupa de copii, dar le acordă totuși timpul necesar, în timp ce 28,6% se plâng că angajatorul nu le permite deloc acest lucru.

Chiar dacă lucrează de acasă, un sfert dintre angajați spun că ajung să aloce mai mult de opt ore pe zi activității profesionale, mai ales că sunt adesea întrerupți de copii. În aceste condiții, cei mai mulți dintre ei spun că, atunci când nu pot acorda atenție celor mici, îi lasă să-și ocupe singuri timpul (53,6%) sau cer ajutorul bunicilor sau al altor rude (28,6%) și numai 18% sunt ajutați de celălalt părinte.

Majoritatea părinților (71,4%) reușește să aloce mai puțin de 4 ore pe zi copiilor pentru toate activitățile pe care le desfășoară împreună cu ei, însă 18% spun că depășesc 8 ore, în condițiile în care situația profesională le permite acest lucru. Cea mai mare parte din timpul petrecut împreună este alocat temelor (43%), care sunt urmate de  joacă (21,4%) și diverse activități extrașcolare (18%).

Părinții petrec 2 ore pe zi cu copiii la școala de acasă

De altfel, activitățile școlare le consumă părinților mai mult de două ore zilnic (57,1%), mai ales că învățământul online este considerat ineficient, după cum afirmă 28,6% dintre respondenți. Nici copiilor nu le place prea mult școala  online, dar s-au adaptat (50%), în timp ce 21,4% nu s-au adaptat deloc și lucrează cu dificultate. Doar 28,6% dintre părinții respondenți afirmă că cei mici s-au reacționează destul de bine la cursurile online.

În cele mai multe cazuri, atunci când urmează cursurile online, copiii folosesc laptopul familiei (67,9%), dar sunt și situații în care este folosit un dispozitiv de serviciu al unui membru al familiei, pus la dispoziție temporar pentru activitatea de învățare în detrimentul activității de serviciu (3,6%).

Anul acesta, cei mai mulți dintre salariaţii care au copii spun că vor sărbători ziua de 1 iunie cu o ieșire în jurul locuinței (46,4%), în casă, prin diverse activități distractive (17,9%), sau în parc (17,9%).

Sondajul a fost efectuat în perioada 5-25 mai 2020, pe un eșantion de 862 de utilizatori de internet din România.

Deloitte, desemnată firma de consultanță fiscală a anului în cadrul European Tax Awards 2020

0

Deloitte a fost desemnată firma de consultanță fiscală a anului în Europa și în regiunea Europei Centrale și de Est pentru realizările sale remarcabile din România, Bulgaria, Republica Cehă, Slovenia și Slovacia, în cadrul ediției din 2020 a Premiilor Europene de Fiscalitate, organizate de prestigioasa publicație International Tax Review (ITR). Deloitte a primit și premiile pentru inovație în domeniul fiscal și pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformitate și de raportare fiscală în cadrul celei de-a 16-a ediții a competiției, care oferă recunoaștere proiectelor inovatoare, de impact și valoroase. Câștigătorii sunt desemnați în baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, în urma cercetărilor de piață și a evaluărilor din partea clienților și a experților în domeniu.

Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii fiscale din România, practica sa fiscală oferind un spectru larg de servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe venit, impozitare indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor globali, servicii în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de business, prin intermediul a aproximativ 200 de profesioniști.

„Faptul că primim din nou această recunoaștere remarcabilă reflectă angajamentul profesioniștilor noștri față de clienți, pentru a-i ajuta să depășească provocările complexe cu care se confruntă. Ne bazăm pe experiența echipei puternice de experți din România și din rețeaua globală Deloitte, precum și pe soluțiie noastre tehnologice pentru a sprijini companiile să treacă mai ușor prin această perioadă ce ridică probleme fără precedent în domeniul fiscal. Îi felicit pe colegii mei și sunt onorat să fac parte dintr-o astfel de echipă”, a declarat Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Pe lângă serviciile tradiționale oferite clienților, echipa de experți fiscali a Deloitte România oferă și soluții digitale dezvoltate special pentru clienți, cum ar fi aplicația PartnerSCAN, care permite companiilor să-și evalueze partenerii de afaceri din punctul de vedere al riscului fiscal, D.Tax, o aplicație inovatoare dedicată raportării de TVA, Total Rewards, un instrument automat care permite companiilor să își modeleze politicile de resurse umane, un calculator estimativ de costuri salariale dedicat angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 și care nu mai pot suporta integral plata salariilor.

International Tax Review publică articole și analize prestigioase în domeniul fiscal, recunoscute de experții din domeniu. Acesta transmite știri din întreaga lume legate de fiscalitate și analize axate pe venituri și impozite indirecte, prețuri de transfer, litigii și taxe internaționale. Cele mai importante publicații ale ITR includ World Tax Review și Guide to World’s Leading Tax Advisors.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.

Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal România, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.

Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.

Dan Armeanu (ASF): Pandemia Covid-19 – Impact scăzut asupra sistemului de pensii private

0

Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:

„Impactul pandemiei cu COVID-19 asupra economiei mondiale este semnificativ, estimările organismelor internaționale cu privire la creșterea economică au fost ajustate în sens negativ, din cauza întreruperii unei părți importante a producției, problemelor apărute pe lanțul de aprovizionare și distribuție, simultan cu apariția unor dezechilibre atât pe partea de cerere cât și pe partea de ofertă și incertitudinilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt și mediu.

Instituțiile financiare au făcut față provocărilor pe termen scurt dovedind adaptabilitate în relația cu clientela și reziliență în contextul unei volatilități crescute a piețelor. Și piața financiară și de capital din România, a fost afectată de volatilitățile mari înregistrate pe piețele internaționale, ca rezultat al efectului de contagiune care s-a propagat atât în economie cât și în sistemul pensiilor private.

Impactul crizei generate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de pensii  private este unul limitat și conjunctural, ținând cont de faptul că politica de investiții este prudentă și conservatoare, investițiile realizate de fondurile de pensii sunt pe termen lung, în acord cu durata obligațiilor, iar portofoliile sunt foarte bine diversificate. Într-un orizont de timp de 30-40 ani, caracteristic investițiilor fondurilor de pensii private, perioadele de volatilitate pot fi des întâlnite, în funcție de frecvența apariției crizelor economice, sau de evoluția economiei. Astfel, în ultimii zece ani s-au manifestat două crize globale majore, care au generat volatilități ridicate  în sistemul de pensii private. În criza actuală, determinată de pandemia COVID-19,  impactul maxim a fost unul conjunctural și emoțional în luna martie, când scăderea valorii activelor a fost de aproximativ 11% , iar în luna mai, așa cum se observă și din graficul de mai jos, volatilitățile s-au redus semnificativ până la aproximativ 2% – 3%.

Mai mult, din evoluția valorii unitare a activului net – VUAN-ului- și a numărului de noi cazuri de îmbolnăviri la nivel global se observă că în perioada februarie-martie în care numărul de cazuri a înregistrat o creștere puternică, VUAN-ul s-a diminuat considerabil, după care a urmat o perioadă de stabilizare, în care volatilitățile au fost din ce în ce mai scăzute.

Astfel, între evoluția VUAN-ului fondurilor de pensii private din România și numărul de noi cazuri de îmbolnăviri înregistrate la nivel global, există o corelație negativă puternică, coeficientul de corelație fiind de -0,68448. De asemenea se observă faptul, că valoarea coeficientului de corelație dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri înregistrate în economiile mari, precum  SUA este de -0,645, iar corelația devine și mai puternică, cu o valoare a coeficientului de -0,8837, când ne raportăm la numărul de cazuri de îmbolnăviri din China, astfel cum se observă și în graficul următor.

Astfel, creșterea accentuată a numărului de îmbolnăviri în China, SUA sau la nivel global a determinat o scădere a VUAN-ului fondurilor de pensii private în Romania, iar revenirea semnificativă a VUAN-ului s-a produs pe măsura ce s-a înregistrat scăderea numărului de cazuri.

Evoluția sistemului de pensii private din România este influențată de criza COVID-19 manifestată la nivel global, piața financiară fiind racordată la evoluțiile de pe piețele europene și internaționale. În acest sens, prin intermediul unei estimări pe baza unei regresii simple dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri la nivel global, se observă că o variație a ratei de creștere a numărului de noi cazuri COVID-19 de 1pp ar putea avea un impact negativ de aproximativ 0,021pp asupra activelor din fondurilor de pensii private în scenariul acțiunii acestui factor izolat.

Volatilitățile ridicate de pe piața de capital, reflectate de scăderea cu peste 40% a indicelui BET în luna martie,  au avut un impact limitat asupra activelor fondurilor de pensii, datorită  ponderii acțiunilor în structura portofoliilor. Revenirea pieței de capital, respectiv creșterea indicelui BET cu aproximativ 20% în luna mai, odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu COVID – 19, a condus la diminuarea volatilității VUAN-ului la valori scăzute (între 2% și 3%), în marja obișnuită de evoluție a oricărui activ.

Cu toate acestea, luând în considerare și alți factori, precum ponderea titlurilor de stat în portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii de aproximativ 70%, ponderea acțiunilor în portofolii de aproximativ 22%, revenirea cursului acțiunilor pe piața de capital, buna diversificare a portofoliilor, măsurile luate de guverne pentru limitarea îmbolnăvirilor și evoluția variabilelor din modelul de regresie, putem concluziona că influența crizei COVID-19 asupra variației VUAN-ului este limitată și conjuncturală”.

Laserul de la Măgurele devine obiectiv special de interes naţional

0

ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics a fost inclus prin hotârâre a guvernului în categoria instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional finanţate din fondurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării, „structuri de cercetare-dezvoltare, fără personalitate juridică, ce funcționează în cadrul unei unităţi de cercetare-dezvoltare cu personalitate juridică, acestea asigurând sprijinul științific și tehnologic pentru unul sau mai multe domenii din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, dar și suport logistic pentru cooperări internaționale”. Sunt 30 astfel de instalații și obiective, „selectate în urma evaluării pe baza metodologiei și criteriilor stabilite prin ordin de ministru”. Pe baza criteriilor de evaluare, „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) a atins un nivel de maturitate tehnică și funcțională, laserul fiind în parametrii proiectați, are un rol de suport major pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în domenii strategice, asigurând, totodată, suportul științific, tehnic și logistic pentru cooperări internaționale, inclusiv în diverse programe de infrastructuri pentru cercetare la care România este parte.

La această dată, România dispune de cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare putere. În cadrul acesteia, au fost recepționate și sunt date în exploatare: clădirile speciale și sistemul geotermal care asigură condițiile de mediu necesare funcționării aparaturii științifice, sistemul de lasere de mare putere cu două brațe de 10 PW, două brațe de 1 PW, două brațe de 100 TW, laboratorul de ținte pentru interacția laser cu materia, laboratorul optic, precum și toate ansamblurile experimentale prevăzute de proiectele tehnice ale experimentelor, aprobate de Comitetul Științific Internațional al ELI-NP.

Pe lângă confirmarea funcționalității și livrarea parametrilor proiectați pentru Sistemul Laser de Mare Putere, au fost realizate și primele experimente cu acesta la brațele de putere mai mică, ceea ce reprezintă o premieră mondială. Este absolut necesară susținerea operării acestui sistem pentru demararea experimentelor preconizate în această perioadă, având în vedere că până la șfârșitul anului 2020, urmează să fie montate și camerele de interacție necesare operării laserului la puterea maximă.

Accesul la utilizarea acestei infrastructuri este asigurat nu numai cercetătorilor din unitățile de cercetare-dezvoltare de drept public, ci și cercetătorilor și utilizatorilor din unități de cercetare-dezvoltare de drept privat și agenților economici”.

ELI-NP este administrat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH) București, aflat în coordonarea Ministerulul Educației si Cercetării. Foto ELI-NP

Asistență pentru finanțarea economiei

0

Ministerul Finanțelor Publice a beneficiat de asistența casei de avocatură Filip & Company, împreună cu casa de avocatură Linklaters, în emisiunea de euroobligațiuni pentru atragerea de pe piețele internaționale a 3,3 miliarde de euro în două tranșe: prima tranșă, în valoare de 1,3 miliarde de euro din eurobonduri, scadentă în 2026, cu dobândă de 2,750%; a doua tranșă, în valoare de 2 miliarde de euro, scadentă în 2030, cu dobândă de 3,624%.

Echipa Filip & Company care a asistat Ministerul Finanțelor Publice a fost compusă în principal din Alexandru Bîrsan (partener), Monica Stătescu (counsel), Andreea Bănică (associate). Alexandru Bîrsan (foto) subliniază: „Finanţarea economiei este marea provocare a acestui an. Efectele pandemiei se văd în economie și în societate, iar statul trebuie să acceseze fonduri externe pentru a putea susține programele de suport sau relansare. În această perioadă dificilă, România a reușit o finanțare în termeni buni prin comparație cu țările din aceeași categorie investițională pe baza unui interes relativ ridicat al investitorilor și într-un calendar extrem de comprimat. Ne bucurăm că am putut și noi ajuta și sperăm ca următoarea finanțare să se întâmple în piețe mai calme”.

Filip & Company este recunoscută drept o casă de avocatură cu „una dintre cele mai dinamice practici de finanţări şi pieţe de capital din România”, a cărei echipă de avocați „include specialişti cu un palmares bogat dobândit în cadrul unor tranzacţii complexe desfăşurate atât pe plan intern, cât şi internaţional”.

Studiu PwC România: 65% dintre companii nu au aplicat măsuri de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență

Două treimi (65%) dintre companiile respondente nu au fost nevoite să aplice măsuri invazive de reducere a costurilor cu angajații în cele două luni de stare de urgență, potrivit Barometrului de HR realizat de PwC România în luna mai.

Companiile care au luat decizii de scădere a costurilor au adoptat un mix de măsuri pe care le-au aplicat diferit angajaților în funcție de pozițiile ocupate, fiind vizat, în general, personalul operațional din structurile a căror activitate a fost afectată de starea de urgență. Astfel, 11% au aplicat șomajul tehnic cu ajutor de la bugetul de stat, dar  fără compensarea diferenței, în timp ce 15% au utilizat șomajul tehnic cu acoperirea diferenței de salariu. 17% au redus timpul de lucru cu acordul părților sau au acordat concedii fără plată, iar 4% au făcut concedieri.

”De la apariția acestei crize, cele mai multe companii s-au angajat că vor face eforturi pentru păstrarea locurilor de muncă, așa cum se observă inclusiv din concluziile acestui studiu. După ce activitatea economică a încetinit, în general au optat pentru variante de reducere a cheltuielilor care să nu afecteze angajații, de exemplu amânarea unor investiții sau ajustarea costurilor operaționale. Dacă relansarea economică va fi rapidă, efectul negativ va fi mult atenuat, implicit asupra angajaților. Scenariile optimiste vorbesc de o contracție economică în formă de V, adică o cădere bruscă pe termen scurt și o recuperare rapidă. Însă există riscul ca scăderea consumului și a disponibilității resurselor să nu fie temporară și să aibă impact structural major. În orice caz, toate prognozele arată că anul acesta se va încheia cu o recesiune și că revenirea se va face treptat din a doua parte a anului. Prin urmare, companiile iau în calcul toate scenariile, având ca prioritate menținerea locurilor de muncă și redarea încrederii în economie pe termen mediu”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.

În ceea ce privește salariile, sondajul arată că jumătate din respondenți au aplicat creșterile salariale pentru 2020 înainte de declararea stării de urgență. Creșterea medie a fost de 5,77%, în linie cu prognozele anunțate în 2019. Aproape 30% au spus că nu vor crește salariile în acest an, iar 15% au modificat politica de creșteri salariale, aplicându-le doar pozițiilor critice.  Pachetele de beneficii au rămas la fel în cazul a 80% dintre respondenți. De asemenea, majoritatea (65%) nu intenționează să modifice sistemul de plăți variabile.

Întoarcerea la locurile de muncă

Mai puțin de un sfert dintre companiile chestionate (22%) au revenit la locurile de muncă din 18 mai, în timp ce aproape jumătate nu au decis încă data de revenire.

În acest context, 80% intenționează să îmbine munca de acasă cu cea de la birou și după încheierea stării de urgență (15 mai), o mare parte ținând cont de opțiunile angajaților.

”Până la apariția pandemiei, pentru cei care lucrau în birouri, sănătatea la locul de muncă nu a fost o problemă, dar va deveni de acum înainte. Toate prognozele arată că ne putem aștepta la valuri de carantină sau absenteism. De aceea multe companii își regândesc politicile de sănătate și securitate în muncă, prin reorganizarea spațiului, achiziția de echipamente de protecție pentru angajați și implementarea muncii de acasă acolo unde se poate. Succesul muncii la distanță va fi determinat de oportunitățile pe care le creează companiile pentru ca angajații să interacționeze, să învețe și să facă parte dintr-o comunitate. Această perioadă de lockdown a scos la iveală un decalaj de competențe digitale, iar investițiile în upskilling vor fi esențiale”, a spus Oana Munteanu, Senior Manager People & Organization PwC România.

În privința activităților de HR, 37% dintre respondenți spun că vor păstra neschimbate politicile de recrutare și onboarding, iar 30% că le-au amânat până la ridicarea stării de alertă. De asemenea, 33% au amânat programele de training și dezvoltare, iar același procent a schimbat procesele și instrumentele, în special, în direcția digitalizării acestora.

Despre studiu

Studiul PwC România HR Barometru a fost derulat în perioada 14-18 mai 2020 pe baza informaţiilor furnizate de 46 de companii, din sectoarele: retail/FMCG, farmaceutic, IT&C, servicii financiare, auto, agricultură, industrie. 17% dintre companiile respondente au peste 3.000 angajați, 22% între 1.001 – 3.000 angajați, 17% între 501 – 1.000 angajați, 31% între 101 – 500 angajați și 13% sub 100 angajați.

Noi abordări în domeniul prevenirii fraudei

0

Experți Deloitte România și SAS: Apar noi soluții tehnologice antifraudă, însă companiile trebuie să asigure cooperarea între departamentele antifraudă și de conformitate

Un caz obișnuit de fraudă este depistat în medie într-un interval de 14 luni și provoacă pierderi de peste 8.000 USD/lună, potrivit Raportului adresat Națiunilor din 2020 emis de Asociația Examinatorilor de Fraudă (Association of Certified Fraud Examiners – ACFE). Având în vedere contextul financiar actual, în care tranzacțiile au loc în mai puțin de o secundă, iar economia globală trece printr-o perioadă de instabilitate din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, aceste provocări și riscuri devin cu atât mai mari, au subliniat experții Deloitte România și SAS într-o serie de webinarii despre depistarea fraudei, combaterea spălării banilor (Anti-Money Laundering – AML) și utilizarea funcțiilor analitice în aceste domenii. Cu toate acestea, există motive de optimism, ținând cont de faptul că 55% dintre organizații plănuiesc să investească mai mult în tehnologia antifraudă în următorii doi ani, conform Raportului ACFE din 2020privind soluțiile tehnologice antifraudă. Mai mult decât atât, apar noi abordări în domeniul prevenirii fraudei, care combină sistemele bazate pe reguli cu cele de învățare automată și cu cele de detectare a fraudei cu ajutorul inteligenței artificiale, care permit identificarea a mii de modele de fraudă.

Departamentele de conformitate și antifraudă trebuie să colaboreze

Colaborarea departamentelor de conformitate cu cele antifraudă este una dintre principalele provocări cu care se confruntă organizațiile în lupta împotriva fraudei și a spălării banilor, având în vedere că în prezent cele două funcții nu sunt integrate, au declarat experții Deloitte România. În cazul în care este depistată o infracțiune financiară, cele două departamente solicită în mare măsură informații similare, pentru a lua măsurile adecvate. Cu toate acestea, dacă cele două departamente nu au tabloul complet, demersul devine ineficient atât în ceea ce privește derularea investigației, cât și în ceea ce privește costurile.

„Colaborarea strânsă între departamentul de conformitate și cel antifraudă dintr-o instituție financiară are avantaje foarte mari. Lupta împotriva infractorilor din perspectiva combaterii fraudei și a spălării banilor și descoperirea unor scheme complexe, cum ar fi cea denumită Frauda CEO, sunt posibile doar prin colaborarea celor două funcții”, a declarat Ioana Ungureanu, Forensic Manager, Deloitte România, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor.

Ioana Ungureanu, Deloitte

Spirit de inițiativă și vigilență în privința „cărăușilor de bani”

Grupurile infracționale știu că pot recruta cu ușurință „cărăuși de bani” în orice moment, de aceea companiile trebuie să-și informeze angajații asupra acestui risc, pentru că aceștia devin deseori intermediari în spălarea de bani, fără voința lor, au subliniat specialiștii SAS.

„Trebuie să aveți spirit de inițiativă, și nu o atitudine reactivă. Rămâneți conectați la standardele de referință privind riscurile, pentru a putea identifica și aborda eficient noile amenințări”, a spus Andreas Kitsios, Senior Business Solutions Manager, SAS Grecia & Europa de Est, Fraud & Security Intelligence, în timpul webinariilor.

Tehnologia este un aliat valoros pentru experții antifraudă

Investițiile în tehnologia antifraudă au devenit importante, în contextul în care peste 60% dintre organizații spun că pot analiza un volum tot mai mare de tranzacții cu ajutorul data analytics, potrivit Raportului ACFE din 2020privind soluțiile tehnologice antifraudă.

„Funcțiile analitice avansate îmbunătățesc și eficiența investigațiilor, prin reducerea numărului de alerte care se dovedesc a nu fi fraudă, numite fals pozitive, și a cazurilor în care fraudele nu sunt identificate, numite fals negative. Astfel, experiența clienților este îmbunătățită, iar compania își reduce riscurile”, a explicat Anna Lykourina, Senior Fraud Analyst Expert, SAS EMEA, unul dintre vorbitorii din cadrul webinariilor.

Două din trei organizații utilizează în prezent tehnici de raportare a excepțiilor și de detectare a anomaliilor în demersurile lor antifraudă, astfel că, în următorii doi ani, inteligența artificială și învățarea automată vor fi tot mai des folosite în cadrul a programelor de combatere a fraudei.

„Implementarea de software și de soluții tehnologice adecvate pentru generarea unor sisteme de raportare este un mecanism suplimentar de apărare pe care îl recomandăm pentru reducerea riscului de fraudă. Totuși, acesta ar trebui să fie un demers complementar, care să însoțească verificarea și prelucrarea constantă a datelor de către o echipă specializată”, a subliniat Mihail Bucheru, Forensic IT Manager, Deloitte România, în cadrul webinariilor.

Mihai Bucheru, Deloitte

Înregistrările complete ale webinariilor organizate de Deloitte România și SAS sunt disponibile aici, aici și aici.

Bosch, vânzări în România mai mari cu 18% în 2019 față de 2018

0

Bosch, lider global în furnizarea de tehnologii și servicii, și-a prezentat rezultatele financiare pe 2019 în România. Vânzările consolidate au depășit două miliarde lei (436 milioane euro). Vânzările totale nete au înregistrat o creștere cu 18% față de 2018, fiind de 6,7 miliarde lei (1,4 miliarde euro), inclusiv vânzările companiilor neconsolidate și livrările interne către companii afiliate.

Referitor la acest aspect, Mihai Boldijar (foto), directorul general al Robert Bosch SRL, reprezentantul grupului Bosch din România, subliniază: „Bosch a înregistrat o creștere puternică în 2019, iar compania și-a continuat planurile de investiții și extindere în România, urmând o strategie centrată pe tehnologie și inovație. În pofida economiei globale slabe și a scăderii producției în sectorul auto, grupul Bosch a înregistrat o evoluție pozitivă în România, în toate sectoarele de activitate, la începutul anului 2020. Cu toate acestea, din cauza crizei economice la nivel mondial generată de pandemia Covid-19, anul acesta este unul atipic chiar și pentru Bosch. Având în vedere numeroasele variabile, nu putem oferi o prognoză pentru anul 2020 în ansamblu”.

Mihai Boldijar, directorul general al Robert Bosch SRL

Investițiile făcute de Bosch în România anul trecut au fost de aproximativ 360 milioane lei (peste 76 de milioane de euro), în dezvoltarea uzinelor de producție ale diviziei Soluții de mobilitate din Cluj și Blaj, în cercetare-dezvoltare la Centrul de Inginerie Bosch din Cluj. A crescut semnificativ fabrica de componente auto electronice de la Jucu, județul Cluj (foto), prin extinderea capacităților de producție și depozitare și a portofoliului de produse și inaugurarea unei a doua unități de producție. Valoarea investițiilor se ridică la 40 de milioane de euro. De asemenea, fabrica Bosch din Blaj și-a mărit capacitatea de producție pentru componente auto de înaltă calitate, precum solenoizi și module electronice, a început producția pentru senzorul de particule EGS-PM, a inaugurat o clădire de birouri și laboratoare pentru 250 de angajați și și-a relocat depozitul într-un nou centru logistic de 20.000 mp. Tot la Blaj, în 2019 a fost inaugurat un centru de instruire Bosch. Din 2020, fabrica de la Blaj este unitatea de producție coordonatoare Bosch la nivel global pentru senzori de detonație.

În domeniul cercetării, Centrului de Inginerie Bosch din Cluj are aproximativ 800 de angajați. Inaugurarea noului sediu al Centrului de Inginerie Cluj este planificată pentru acest an. Noua clădire de birouri de ultimă generație va sprijini extinderea Centrului de Inginerie în domeniul mobilității automatizate și conectate.

În sectorul Soluții de mobilitate, divizia Automotive Aftermarket a înregistrat o creștere de două cifre în 2019.

În sectorul Tehnologie pentru construcții și energie, divizia Bosch Tehnologie pentru construcții a avut vânzări în creștere într-un volum reprezentat de două cifre. Bosch Service Solutions Timișoara oferă servicii de externalizare a proceselor de afaceri în 18 limbi, activitate care de asemenea a înregistrat o creștere de două cifre. În 2020, Bosch Service Solutions se va concentra pe servicii specializate de controlling și soluții software.

Sectorul Bunuri de larg consum a avut o performanță bună. Divizia Scule electrice a înregistrat o creștere de două cifre la scule profesionale și telemetre și a lansat pe piața din România sistemul X-Lock, inovație Bosch Scule electrice. BSH Electrocasnice a realizat o creștere de două cifre, depășind concurența pe piața de ​​electrocasnice mari și mici și consolidându-și poziția. În 2020, compania se pregătește să lanseze pe piața românească marca de electrocasnice de lux Gaggenau și o linie de produse Bosch cu mașini de spălat vase, congelatoare XXL și electrocasnice noi pentru  bucătărie cu cântar încorporat.

Sectorul Tehnologie industrială a înregistrat o dezvoltare pozitivă. Divizia Rexroth a urmat strategia duală Bosch în dezvoltarea și promovarea industriei 4.0, implementând soluții industriale conectate în propriile unități de producție pentru a spori eficiența în derularea de proiecte pentru industria locală.

În domeniul educației, aproximativ 1000 de studenți au participat la programe specifice în sediile Bosch din România. Centrul de Inginerie Bosch din Cluj și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca au lansat programul de masterat „Sisteme de management și control ale vehiculelor”. Bosch s-a menținut ca partener de încredere al școlilor locale pentru învățământ dual. Din anul 2013, compania a sprijinit peste 340 de elevi de liceu care au făcut primul pas către o carieră în industria auto, urmând stagii de pregătire practică în domenii specifice în cadrul unităților de producție Bosch din Blaj și Cluj.

Activitățile de responsabilitate socială în România s-au exprimat prin sprijinirea mai multor organizații caritabile și instituții sociale prin peste 30 de inițiative.

În condițiile actuale, pentru 2020 consiliul de administrație al grupului Bosch a anunțat că „pentru a obține cel puțin un rezultat echilibrat, va depune un efort suprem”. Volkmar Denner, directorul executiv al grupului Bosch, a accentuat: „Deși alte probleme sunt în prezent în centrul atenției, nu trebuie să pierdem din vedere viitorul planetei noastre”. Bosch afirmă că „își va atinge țintele globale de acțiune climatică pentru 2020 și se va asigura că toate cele 400 de sedii ale sale vor deveni neutre din punct de vedere climatic. În plus, Bosch și-a setat drept obiectiv alinierea tuturor activităților din lanțul valoric la un punct cât mai neutru din punct de vedere climatic până în 2030, emisiile asociate (domeniul de aplicare 3) trebuie să scadă cu 15 procente. Mai mult decât atât, compania intenționează să-și reunească experiența din peste 1000 de proiecte de eficiență energetică proprii într-o nouă companie de consultanță, numită Bosch Climate Solutions. Întrucât acțiunea climatică accelerează schimbările structurale în numeroase sectoare, hidrogenul devine din ce în ce mai important, atât în industria auto, cât și în tehnologia pentru construcții. Alături de partenerii săi, Bosch lucrează la celule de combustie mobile și staționare”. În privința mobilității, Volkmar Denner semnalează ofensiva tehnologică pe scară largă, care nu numai că stabilește o cale către mobilitatea durabilă pe baza bateriilor electrice, ci și ia în considerare motoarele eficiente cu ardere internă, combustibilii sintetici regenerabili și celule de combustie.

Referitor la stringența medicală la zi, Bosch își reafirmă contribuția la limitarea răspândirii pandemiei, exemple fiind realizarea testului rapid pentru Covid-19 și dispozitivul de analiză Vivalytic. În 2020, intenția este de a produce peste un milion de teste rapide și de a crește producția de teste la trei milioane anul viitor. Bosch produce și măști de protecție și dezinfectanți, în principal pentru protecția propriilor angajați.

În România, Bosch a donat echipamente medicale, echipamente de protecție, electrocasnice Bosch, scule electrice și componente auto Bosch pentru spitalele și pentru personalul medical din prima linie și a contribuit, împreună cu jucători importanți ai industriei auto locale, la punerea în funcțiune a 50 de ventilatoare mecanice. Voluntarii Bosch au donat individual bani, laptopuri și alte dispozitive electronice. Mihai Boldijar subliniază: „Suntem recunoscători tuturor celor care luptă împotriva virusului, în prima linie – personalului medical, forțelor de ordine, oamenilor de știință și lucrătorilor. De asemenea, dorim să mulțumim și angajaților și partenerilor noștri de afaceri pentru solidaritate și implicare”.

Cadrul temporar pentru ajutoare de stat pentru sprijinirea economiei din Uniunea Europeană suferă modificări pentru a doua oară în contextul focarului de infecție cu COVID-19

Autor: Mihaela Mitroi (foto), Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)

Contextul evoluției economiei globale pune sub semnul întrebării care va fi momentul redresării cu adevărat al acesteia. Un termen rezonabil și foarte optimist era probabil până la sfârșitul acestui an, dar există multe semne de îngrijorare pentru Uniunea Europeană ținând cont de rezultatele de până acum. Acesta este motivul pentru care cadrul temporar pentru ajutoarele de stat pentru sprijinirea economiei din Uniunea Europeană suferă modificări pentru a doua oară în contextul focarului de infecție cu COVID-19.

De la primul amendament din 3 aprilie 2020 în care erau prevăzute cinci tipuri de ajutoare pentru statele membre (subvenții directe și avantaje fiscale selective, garanții de stat pentru împrumuturi accesate de companii de la bănci, împrumuturi publice subvenționate către companii și garanții pentru băncile care canalizează sprijinul către economia reală, asigurare de credit la export pe termen scurt), în luna mai apare și cea de-a doua modificare prin adoptarea unor măsuri de recapitalizare și de datorii subordonate.

Până în prezent Comisia a aprobat acordarea de ajutoare de stat de aproximativ 1,9 trilioane euro, din care România a beneficiat doar de 3,3 miliarde de euro. Modificarea din mai stabilește criterii pe baza cărora statele membre pot oferi recapitalizări și instrumente de datorie subordonată societăților aflate în dificultate. Cadrul temporar vizează protejarea condițiilor de concurență echitabile în UE și stabilește o serie de garanții pentru a evita denaturări nejustificate ale concurenței pe piața unică. Acesta va rămâne în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. Pentru măsurile de recapitalizare, Comisia a prelungit această perioadă până la sfârșitul lunii iunie 2021.

În ceea ce privește ajutorul de recapitalizare pentru societăți, cadrul temporar permite prin această modificare intervenții publice punctuale, sub forma unui ajutor de recapitalizare acordat societăților nefinanciare aflate în dificultate. Societățile aflate deja în dificultate la 31 decembrie 2019 nu sunt eligibile pentru ajutor în temeiul cadrului temporar.

Condițiile referitoare la necesitatea, caracterul adecvat și amploarea intervenției statului prevăd faptul că ajutorul de recapitalizare ar trebui acordat numai dacă nu există nicio altă soluție adecvată, iar intervenția trebuie să aibă în vedere interesul comun. Recapitalizările nu ar trebui să depășească minimul necesar pentru a asigura viabilitatea beneficiarului sau ceea ce este necesar pentru a se restabili structura capitalului beneficiarului la nivelul la care se situa aceasta înaintea izbucnirii epidemiei.

Apar și condiții privind participarea statului la capitalul societăților și remunerarea sa, precum și la încetarea participării statului la capitalul societăților în cauză. Astfel, statul trebuie să fie remunerat suficient pentru riscurile pe care și le asumă. În plus, mecanismul de remunerare trebuie să încurajeze societățile beneficiare și/sau pe proprietarii acestora să răscumpere acțiunile dobândite de stat prin intermediul ajutoarelor de stat, pentru a garanta caracterul temporar al intervenției.

În plus, societățile beneficiare și statele membre au obligația să elaboreze o strategie de încetare a participării statului, în special în cazul societăților mari care au primit un ajutor de recapitalizare semnificativ. Există anumite interdicții cu privire la acordarea de dividende și răscumpărările de acțiuni și o limitare strictă a remunerării acordate conducerii, inclusiv o interdicție privind acordarea de prime salariale.

În cazul în care, la șase ani de la acordarea ajutorului de recapitalizare societăților cotate la bursă sau până la șapte ani în cazul altor tipuri de societăți, încetarea participării statului nu este confirmată, va trebui prezentat Comisiei un plan de restructurare a societății beneficiare.

Până la răscumpărarea a cel puțin 75% din valoarea măsurilor de recapitalizare, societăților beneficiare care nu sunt IMM-uri li se interzice în principiu să achiziționeze o participație de peste 10% într-o societate concurentă sau în alți operatori din același sector de activitate.

Cu privire la transparența și raportarea publică, este prevăzut faptul că în termen de trei luni de la recapitalizare statele membre trebuie să publice informații privind identitatea societăților care au primit ajutor și cuantumul ajutorului. Beneficiarii, alții decât IMM-urile, au obligații suplimentare de raportare legate de ajutor.

În ceea ce privește ajutoarele sub formă de instrumente de datorie subordonată acordate societăților, modificarea cadrului prevede și sprijinirea societăților care se confruntă cu dificultăți financiare prin furnizarea de instrumente de datorie subordonată societăților în condiții avantajoase.

Datoriile subordonate nu pot fi convertite în acțiuni atâta vreme cât societatea are capacitatea de a-și continua activitatea, iar statul își asumă riscuri mai mici. Toate condițiile aplicabile măsurilor de recapitalizare menționate anterior se vor aplica și în cazul în care statele membre doresc să acorde instrumente de datorie subordonată al căror cuantum este superior pragurilor stabilite.

Cadrul temporar modificat va rămâne în vigoare până la sfârșitul acestui an, iar pentru măsurile de recapitalizare, perioada a fost prelungită până la sfârșitul lunii iunie 2021. Comisia va evalua ulterior dacă aceste termene vor fi sau nu prelungite în funcție de evoluția crizei actuale.

În concluzie, așteptăm cu nerăbdare adoptarea de către guvern a măsurilor de ajutor de recapitalizare pentru societăți precum și a ajutoarelor sub formă de instrumente de datorie subordonată întrucât este mare nevoie de alte forme de susținere a companiilor în România.

COFACE – Comerțul mondial: Lanțurile valorice mondiale au un viitor strălucit, în pofida unei întreruperi bruște

Începutul anului 2020 a fost marcat de o întrerupere bruscă a comerțului mondial, și frânat de recesiunea globală și incertitudinea în continuă creștere

Recesiunea globală va coincide cu un declin accentuat al comerțului internațional în acest an, în contextul în care comerțul scade mai mult decât PIB-ul pe timp de criză. Cu toate acestea, amploarea este greu de măsurat. Organizația Mondială a Comerțului (OMC) prognozează o scădere de 13-32% a comerțului mondial. Această estimare indică faptul că toate regiunile ar suferi o scădere de două cifre a volumului comercial. Conform modelului de prognoză Coface – care folosește prețurile petrolului, încrederea întreprinderilor în sectorul de producție din SUA, exporturile din Coreea de Sud și indicele Baltic Dry ca variabile explicative pentru comerțul global – acesta ar urma să scadă cu 7% în al treilea trimestru din 2020 comparativ cu anul precedent. Cu toate acestea, rezultatul ar putea fi semnificativ mai rău, deoarece corelația obișnuită măsurată prin modele liniare nu funcționează neapărat în perioadele de criză. În perioadele marcate de condiții economice negative, o creștere accentuată a incertitudinii este unul dintre motivele pentru suprareacționarea comerțului în raport cu PIB-ul – astăzi, însă, această suprareacție se află la cel mai înalt nivel.

Comerțul mondial va fi afectat de un nou tip de protecționism care vizează furnizarea de produse alimentare și produse medicale critice

Protecționismul este un alt factor agravant. De la începutul crizei mondiale de sănătate, protecționismul comercial pare să se concentreze pe asigurarea aprovizionării țărilor cu produse alimentare și medicale esențiale. La 22 aprilie 2020, 56% dintre măsurile comerciale înregistrate de Global Trade Alert (193) erau legate de acest aspect. Majoritatea măsurilor (110) au vizat interdicțiile de export pentru echipamente de protecție, măști de respirat și substanțe chimice necesare pentru producerea de medicamente diverse.

În această perioadă, importatorii facilitează importul produselor medicale, în timp ce exportatorii îngreunează exportul acestora. În contextul dat, cazul Chinei este atipic: deși exporturile lor medicale au scăzut cu 15% în februarie 2020, în mijlocul crizei locale de sănătate, cota dominantă de piață (55,3%) din exporturile globale de măști ilustrează faptul că relația de cooperare cu China a fost esențială în furnizarea lumii cu aceste produse. Producția zilnică a Chinei a sărit la 116 de milioane de măști, producție de 12 ori mai mare decât cea înregistrată înainte de epidemie.

De asemenea, criza a dus la creșterea protecționismului în sectorul agroalimentar. Valurile de consum de panică declanșate de perspectivele de blocaj economic nu s-au limitat doar la gospodării: unele țări vulnerabile încearcă să depoziteze cereale pentru a asigura continuitatea aprovizionării lor naționale de hrană. Astăzi, o treime din oferta de grâu a pieței se află sub incidența măsurilor restrictive prudente de către exportatorii principali, Rusia ocupând prima poziție. În această etapă, interdicțiile de export au condus în mare parte la schimbarea cererii către țările europene, cum ar fi Franța, și mai puțin la deficite de aprovizionare.

Pe lângă grâu, orezul este o altă marfă foarte căutată în această perioadă unică. În India, principalul exportator mondial de orez, livrările nu mai pot fi asigurate: măsurile de carantină au perturbat lanțurile de aprovizionare interne, au redus disponibilitatea forței de muncă și au îngreunat accesul la porturile exportatoare. Deși Thailanda, principalul concurent al Indiei, are stocuri numeroase de orez, exporturile sale sunt împiedicate de măsurile de carantină din Cambodgia, care privează astfel acest sector de lucrătorii sezonieri. În consecință, prețul orezului a atins la sfârșitul lui martie cel mai înalt nivel din ultimii 7 ani.

Singura veste bună este că verificările la frontieră implementate în timpul carantinei au avut un impact limitat asupra comerțului. În prezent, aceste măsuri sunt relaxate treptat în Europa, pentru a reporni turismul și pentru a limita deficitul de forță de muncă, în special în sectorul agricol.

Protejarea producției de șocurile străine
de aprovizionare pare un demers imposibil

Pe termen lung, relocarea etapelor de producție în aceeași țară reprezintă un alt risc pentru comerțul mondial. În prima etapă a crizei din China, companiile din întreaga lume și-au dat seama cât de expuse sunt lanțurile lor de aprovizionare, iar în prezent fac demersuri pentru a întări aceste lanțuri în fața șocurilor străine de aprovizionare. Acest lucru s-ar putea realiza prin două mijloace: prin relocarea completă a producției pe piața internă sau prin implementarea unei strategii globale puternice de diversificare a furnizorilor.

În contextul actual, o potențială relocare completă a proceselor de fabricație la nivel intern sau regional evidențiază probleme legate de creșterea costurilor de producție și de lipsa competențelor domestice. Chiar dacă aceste două probleme sunt soluționate, toate procesele noi de producție locale ar depinde în continuare de aprovizionarea cu materii prime, care nu poate fi relocată.

Rezistența lanțurilor de aprovizionare va necesita, de asemenea, reducerea expunerii specifice fiecărei țări prin diversificarea furnizorilor. La o primă vedere, pare posibilă găsirea alternativei la China, cel mai mare furnizor pentru majoritatea sectoarelor. Dar, deoarece principalii producători dintr-o industrie sunt puternic interconectați, dependența de China nu va dispărea radical, chiar dacă aprovizionarea cu factori de producție către celelalte hub-uri importante din sector ar fi mai diversificată.

Aceasta înseamnă că lanțurile valorice globale încă au un viitor luminos.

RAPORTUL COMPLET

Admitere exclusiv ONLINE la Academia de Studii Economice din București

0

Academia de Studii Economice din București organizează admitere exclusiv ONLINE la la toate programele de studii universitare de licență, masterat și doctorat.

Academia de Studii Economice din București, liderul învățământului superior economic și de administrație publică din România și Europa de Sud-Est, anunță desfășurarea exclusiv ONLINE a Admiterii 2020, pe platforma admitere.ase.ro. ASE scoate la concurs, la cele 35 de programe universitare de licenţă în limbile română, engleză, franceză, germană, peste 7300 de locuri, dintre care peste 6400 la învățământul cu frecvență și 900 la învăţământul la distanţă şi cu frecvenţă redusă. Înscrierile au loc în perioada 13 iulie – 17 iulie a.c.

ASE își diversifică oferta universitară în acest an prin înființarea Facultății de Drept, care va forma viitori profesioniști în activități specifice ariei juridice în diverse domenii din societate, cum ar fi: justiție, business, administrație publică, activități non-profit, pentru care scoate la concurs 150 de locuri, buget și taxă, cu durata cursurilor de 4 ani. Concursul de admitere la ASE la programele universitare de licență este alcătuit din eseul motivațional, testul de competenţă lingvistică – pentru candidaţii care optează pentru programe cu predare în limbă străină și nu au certificate de competență lingvistică recunoscute de ASE – și media generală de admitere, calculată ca medie ponderată între media la examenul de bacalaureat (70%) şi media anilor de studii (30%).

ASE pune la dispoziţia viitorilor săi studenţi peste 3400 de burse de performanță, studii şi sociale, peste 550 de burse Erasmus, peste 5000 de locuri în căminele proprii, numeroase parteneriate pentru stagii și practică la firme de top, 400000 de volume în bibliotecă, spaţii moderne de învăţământ, alte facilităţi de învăţare.

ASE este o universitate de cercetare avansată şi educaţie, bine poziționată la nivel internaţional, fapt atestat de ranking-urile de prestigiu. ASE ocupă locul I în România și locul 201-300 în lume, conform clasamentului „Times Higher Education Impact Rankings 2020”.

ASE este universitatea cu cea mai bună inserție a absolvenților pe piața muncii, conform QS World University Rankings. 85% dintre absolvenți își găsesc de lucru în primele 6 luni de la terminarea facultății, în domeniul studiat.

Informațiile despre Admiterea la ASE pot fi consultate pe pagina site-ului instituțional www.ase.ro și pe pagina oficială de facebook ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI, prin e-mail admitere@ase.ro, telefonic, sau prin Zoom, Skype, Google meet.

ASE urează succes la bacalaureat viitorilor săi candidați! Biroul de presă al Academiei de Studii Economice din București

László Borbély: obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească hidrogenul

0

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a organizat Marți, 26 mai (video) conferința „RO-HYDROHUB, hidrogenul ca vector alternativ de energie”. Evenimentul s-a desfășurat atât fizic, la Palatul Victoria, cât și online pe o platformă de video-conferință, unde au participat peste 70 de persoane.

„Evenimentul a fost primul organizat în România pe această temă și s-a bucurat de participare de la toate nivelurile de decizie. Am reușit să reunim toate părțile interesate, într-o primă dezbatere la nivel național privind implicarea țării noastre în acest parcurs, identificarea oportunităților reale și a șanselor de succes. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă este determinat să fie un catalizator și în acest domeniu inovator care are potențialul să creeze plus-valoare.”, a declarat László Borbély

Scopul videconferinței a fost acela de a explora posibilitățile pe care le oferă hidrogenul pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul. Concret, prin această inițiativă se dorește accelerarea cercetărilor din domeniu și dezvoltarea cadrului instituțional care să stimuleze investițiile și aplicațiile privind folosirea pe scară largă a hidrogenului.

Dezbaterile au reunit specialiști din industrie, cercetare și decidenți de cel mai înalt nivel. Printre cei care au luat cuvântul s-au numărat:

•           Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării;

•           Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene;

•           Antonel Tănase, secretar general al Guvernului;

•           Iulian Iancu, președinte Comisia pentru industrii şi servicii din Camera Deputaților;

•           reprezentați de seamă din mediul academic, cercetare industrie și agenții naționale de reglementare acoperind astfel întreaga gamă de capabilități pe tot lanțul valoric.

Discuțiile s-au centrat asupra dezvoltării HUB-ului Român de Hidrogen și Noi Tehnologii Energetice, pol de competitivitate de cercetare-dezvoltare-inovare în valorificarea hidrogenului, înființat de curând printr-un memorandum adoptat la nivelul Guvernului. Se constituie astfel premisele formării unui grup de lucru format din reprezentanții tuturor segmentelor interesate care să contribuie la dezvoltarea acestui segment.

„Europa pornește pe calea unei tranziții către neutralitatea climatică într-o lume aflată în continuă schimbare. Pandemia de coronavirus nu a oprit ambițiile europene pentru reducerea emisiilor poluante. În ceea ce privește aplicațiile cu hidrogen, vă dau o informație interesantă: obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească această tehnologie. Reconstrucția socio-economică va fi cel mai probabil „una verde” care să țină cont de impactul asupra mediului. România trebuie să devină un actor important și să-și valorifice potențialul în acest domeniu.”,  a încheiat consilierul de stat.

Conferința a fost organizată în parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene; Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea; Universitatea POLITEHNICA din București și Asociația pentru Energia Hidrogenului din România.

(VideoConferința) RO-HYDROHUB. László Borbély: obiectivul UE până în 2030 este depășirea numărului de 2,6 milioane de autoturisme care să folosească hidrogenul

Țiriac Imobiliare, validare pe piața europeană de profil

0

Compania Țiriac Imobiliare este câștigătoarea galei South Eastern Europe Real Estate Awards Varșovia 2020 la categoria Office Developer of the year. A fost ediția numărul 15 a unei competiții de referință pentru industria imobiliară europeană, desfășurată la categoriile office, retail, industrial, rezidențial, arhitectură, legal, property management, agenții imobiliare.

Răzvan Enache, Managing Director al companiei Țiriac Imobiliare, subliniază: „Experiența echipei, munca susținută și dorința de a continua pentru a ne respecta termenele asumate în fața clienților au fost răsplătite de industrie prin aceasta distinctie, Office Developer of the year. Este mai mult decât un premiu. Este o motivație. Este o validare a valorii profesionale și dedicării oamenilor care lucrează în această companie”.

În competiție, compania Țiriac Imobiliare a fost nominalizată la categoriile Office Developer și Future project cu clădirea de birori Țiriac Tower, în construcție pe Șoseaua Buzești (zona Piața Victoriei), în Centrul de Business al Capitalei. Cladirea are 12 etaje, 5 niveluri de parcare subterană, 16.427 mp suprafață închiriabilă; structura clădirii a fost finalizată în luna mai.

În aceeași gală, Bogdan Cernescu a fost desemnat Omul anului în imobiliare pentru munca și implicarea în operațiunile de real estate ale companiei.

Foto Țiriac Imobiliare

Value of the World`s Top 5 Stock Exchanges Dropped by $1.3trn in Q1 2020

0

The coronavirus outbreak has had an enormous impact on the global stock exchange market, causing sharp price falls, and hundreds of billions wiped off values of indexes.

According to data gathered by BuyShares, the market cap of the world’s five largest stock exchanges dropped by $1.3trn in the first quarter of 2020, falling from $52.05trn in January to $50.75trn value in March.

New York Stock Exchange Reached $25.5trn Value in March

As the leading stock exchange market in the world, the New York Stock Exchange was valued at $22.9trn in January, revealed Statista and World Federation of Exchanges data. By the end of the March, the equity market capitalization of New York’s leading stock exchange rose by $2.9trn, reaching $25.5trn value.

With $410.7bn in market cap, the Berkshire Hathaway Inc. represents the highest-priced stock listed in New York and globally. In January, the stock price of one of the largest companies in the world peaked at more than $345,000 value. By the end of the first quarter of the year, this value plunged to $240,000, almost 45% drop in three months. At the end of the last week, the Berkshire Hathaway stock price stood at over $262,800.

Johnson& Johnson ranked as the second most valued company listed in New York, with $380.2bn in market cap as of May. The Black Monday caused a sharp drop in the company’s stock price, falling from $149.9 in February to $111.14 on March 23rd. Statistics show the Johnson $Johnson stock price stood at $144.3 at the end of the last week.

JP Morgan Chase ranked as the third most valued company listed on the New York Stock Exchange with $276.9bn in market cap as of May. During the coronavirus outbreak, the value of one of the largest banks globally dropped by more than 40%, falling from $425.6bn in February to $244.6bn on March 23rd.

Value of Top 3 Nasdaq Companies Halved Amid Coronavirus Outbreak

At the beginning of the year, the world’s second-largest stock exchange Nasdaq reached $13.2trn value. Statistics show that by the end of the first quarter of 2020, this figure fell to $11.2trn.

As the three largest companies listed on Nasdaq, Microsoft, Apple, and Amazon witnessed a massive drop in their market cap value amid coronavirus outbreak. At the end of February, the combined market cap of the three companies stood at $3.8trn. By the end of March, this value halved to $1.9trn.

Statista data revealed that, as the third-largest stock exchange globally, Japan Exchange Group lost almost $1trn in value in the first quarter of the year, with the market cap falling from over $6trn in January to more than $5trn at the end of the March.

Shanghai Stock Exchange and Hong Kong Exchanges have witnessed an $835bn drop in their combined market cap, falling from $9.7trn value in January to $8.9trn at the end of the March.

The full story can be read here: https://buyshares.co.uk/value-of-the-worlds-top-5-stock-exchanges-dropped-by-1-3trn-in-q1-2020/

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut marţi la 2,42%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut marţi la 2,42%, cel mai redus nivel atins din 25 aprilie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la şase luni coborât la 2,52%, nivel înregistrat ultima oară pe 24 aprilie 2018, scrie News.ro.

De asemenea, BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situaţiei generate de epidemia de coronavirus asupra populaţiei şi companiilor româneşti.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Magazinul online Liloo.ro: În lunile martie – aprilie 2020 au crescut vânzările cu 181% față de aceeași perioadă a anului trecut

0

În perioada martie – aprilie, magazinul online Liloo.ro a înregistrat o creștere de 181% a vânzărilor online comparativ cu lunile martie și aprilie ale anului 2019 iar valoarea medie a comenzii a fost de 158,42 lei.  Liloo este un producător român de haine pentru bebeluși și copii, o afacere de familie cu o unitate de producție în Mizil, județul Prahova în care lucrează 11 persoane și un magazin online destinat comercializării articolelor vestimentare unde 3  angajați Liloo își împart responsabilitățile legate de marketing online si procesare comenzi.

Creșterea se datorează mai multor factori: condițiile de limitare a deplasărilor fapt care a impulsionat creșterea pieței de e-commerce – românii au stat mai mult în case și au comandat de pe internet iar Liloo.ro a beneficiat de această creștere, fiind o companie cu desfacere online. Un alt motiv pentru această creștere îl reprezintă venirea primăverii, pentru că este o perioadă în care copiii își schimbă garderoba, iar părinții îi îmbracă cu haine mai subțiri. În plus, în această perioadă, magazinul Liloo.ro a lansat produse noi, cu imprimeuri destinate copiilor.

Comportamentul de achiziție al cumpărătorului de pe Liloo.ro

Articolele vestimentare pentru copii cele mai vândute de pe Liloo.ro în lunile de stare de urgență au fost body-urile cu imprimeuri noi, dar și produsele de vară: fustițe, pantaloni scurți, tricouri cu mânecă scurtă. Totodată, numărul de comenzi achitate online cu cardul a crescut cu 140% față de perioada obișnuită, ca urmare a recomandărilor referitoare la combaterea răspândirii noului coronavirus.

În această perioadă, părinții caută produsele de vară: body-urile cu mânecă scurtă, cu prețuri cuprinse între 15 – 22 lei, pantalonii scurți și trei sferturi, cu prețuri cuprinse între 10 – 22 lei și pijamelele, cu prețuri cuprinse între 20 – 36 lei.

„Pentru noi, ca mică afacere de familie, cel mai important este protejarea sănătății tuturor angajaților și asigurarea unui loc de muncă sigur și stabil în perioada următoare, care este una a incertitudinii. În același context, ne dorim să asigurăm, în continuare, pentru clienții noștri, aceeași calitate a produselor pe care o cunosc, la prețuri rezonabile. Sperăm ca, până la finalul acestui an, să avem o viziune mai bună asupra a ceea ce înseamnă să fii antreprenor în România în această perioadă și să ne adaptăm planurile pentru viitor, în consecință”, declară Alex Onciu, Fondator Liloo.ro.

Influențele pandemiei cauzate de noul coronavirus asupra businessului Liloo.ro

Liloo.ro a înregistrat în anul 2019 o cifră de afaceri de 1 milion de lei iar la începutul anului, înainte de pandemie, estima o creștere a business-ului între 20% – 25%, datorată lansării noilor modele de hăinuțe pentru copii. La acest moment, consecințele pandemiei asupra vânzărilor sunt neclare și Liloo nu face precizări pe acest subiect și nu are o estimare cu privire la cifra de afaceri pe care ar putea să o înregistreze pe parcursul anului 2020.

Pe perioada stării de urgență, Liloo a funcționat la capacitate maximă, deși a fost dificil să asigure un flux continuu cu materii prime (bumbac, capse) pentru că furnizorii au scăzut nivelul producției și al livrărilor. Pentru a se adapta noilor condiții de funcționare, Liloo a avut grijă de sănătatea echipei și a investit în echipamente de protecție (măști, mănuși)  și materiale biocide pentru a se asigura că toți angajații și clienții Liloo sunt protejați.

În lunile martie și aprilie, numărul de comenzi a crescut cu 100% față de primele luni ale anului 2020, ceea ce a însemnat un efort în plus pentru echipa de producție și pentru echipa de curieri.

Cu privire la măsurile fiscale luate de autorități pentru a sprijini mediul de afaceri, Alex Onciu, Fondator Liloo.ro, declară: „Măsurile fiscale bine fundamentate pe realitățile din economie vor constitui un element de ajutor, în restabilirea economiei, după această perioadă dificilă. Cred că cel mai important este să existe o colaborare între autoritățile statului și mediul de afaceri din România, astfel încât să limităm pierderile din această perioadă. Implicațiile acestei pandemii sunt complexe și este esențial ca statul român să fie deschis pentru a înțelege cu adevărat problemele tuturor românilor pentru a trece cu bine peste această criză sanitară și economică”.

Planuri de dezvoltare pe termen scurt și lung

Pe termen scurt, Liloo vizează să lanseze în continuare câteva noi produse de vară, cu materiale, culori și imprimeuri pe placul părinților și al copiilor. În acest sens, sunt deja planificate comenzile de materii prime și producția lor.

Încă de la începutul anului, Liloo și-a propus să lanseze noi articole vestimentare din materiale organice, cu scopul de a diversifica gama de produse. Însă, acest plan este direct influențat de consecințele generate de noul coronavirus.

Riscă România o aterizare forțată?

0

În fața furtunii economice de proporții care se proliferează la orizont, România se află precum un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forțată. Vor supraviețui pasagerii (românii și firmele) manevrelor făcute de un echipaj a cărui principală preocupare a fost până acum să acorde primul ajutor și prea puțin să rezolve problemele tehnice ale aeronavei (economia românească)? Deși echipajul de la Palatul Victoria promite că va scoate România din furtuna economică, realitatea este că niciunul dintre piloți nu are experiența unei asemenea misiuni. Vor reuși la prima tentativă?

Descrierea inedită a situației în care se află România în această perioadă aparține analiștilor de la compania de consultanță Frames care au încercat să pună în oglindă datele economice din prezent cu cele care au dus la aterizarea forțată din 2009, când am evitat o adevărată catastrofă doar urmare a intervenției „operatorilor de zbor” (FMI/CE/BM).

Radarele economice ale Comisiei Europene și FMI indică faptul că România survolează o atmosferă tot mai încărcată. Dinspre Vest se acumulează norii unei crize economice de proporții, o depresiune economică care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini,  se va întinde pe următorii 10 ani.

Nici în țară, atmosfera economică nu este tocmai senină, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autorități.

În primul rând, spun analiștii de la Frames, „aeronava românească” are prea puțin „kerosen” (bani), care să-i permită să survoleze criza în condiții sigure.

„Situația bugetară este extrem de gravă, cu un deficit care crește de la o oră la alta și care poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm faptul că România a reușit performanța, unică la nivelul UE, ca toți banii din taxe și impozite adunați într-o lună să îi folosească pentru plata salariilor și pensiilor”, arată analiza Frames.

Șansele de redresare stau în în principal în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, și lansarea mult-așteptatului program de redresare promovat de autorități.

Chiar și cu ajutorul statului, situația din economia reală se anunță a fi una plină de provocări.

Potrivit analiștilor de la Frames, de la 1 iunie, odată cu încetarea șomajului tehnic asigurat de stat și redeschiderea majorității sectoarelor economice, sunt cel puțin 130.000 de companii care își vor pune problema dacă vor relua activitatea și ce vor face cu angajații plătiți până acum de stat.

„Vorbim de aproape o treime dintre companiile din România, care angajează peste 850.000 de oameni, care se aflau încă dinainte de criza COVID în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar șansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost ținute în viață doar pentru a încasa șomajul tehnic de la stat”, afirmă Adrian Negrescu(foto), managerul Frames.

După 1 iunie, patronii vor trebui să decidă- reiau activitatea, asumându-și plata salariilor, sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecințe în cascadă pe lanțurile economice. Decizia va fi influențată, bineînțeles, și de măsurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajează șomeri.

„Perspectivele arată că, dintre aceste companii aflate în zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, în insolvență sau vor apela la concordatul preventiv, neavând capacitatea economico-financiară și know-how-ul necesar pentru a face față provocărilor generate de scăderea consumului, principalul motor al economiei”, a mai declarat Negrescu.

STĂM MAI BINE CA ÎN 2009?

Economia este, cu siguranță, mult mai solidă ca acum 10 ani. Produsul Intern Brut al României s-a dublat, de la 498 mld.lei în 2009 la 1.059 miliarde de lei în 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 1.082 miliarde de lei în 2008 (aprox. 300 mld. euro) la 360 mld.euro în 2019 (date preliminarii).

Exporturile au avansat de la 33 mld.euro în 2008 la 69 mld.euro din 2019, un record istoric pentru țara noastră.

Numărul salariaților a crescut cu 20%, de la 4,8 milioane în 2008 la 5,2 milioane în 2019, iar salariile au avansat de la 469 de lei (câștigul minim net în 2009) la 1.346 de lei în prezent. Salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei (348 euro) la 3.300 de lei (680 euro) în acest an.

Creșterea salariilor, însoțită de ieftinirea locuințelor cu 30-50%, a dus la scăderea presiunii pe plata ratelor, de la 70% în 2008 la aprox. 30% din venitul mediu al românilor.

Pe acest fond, segmentul imobiliar a crescut semnificativ, iar băncile au ajuns la un portofoliu de credite mult mai sănătos decât acum 10 ani.

Un alt fapt pozitiv este că moneda națională a câștigat, în acești ani, la capitolul stabilitate.

Între 2008 și 2009, cursul euro s-a apreciat față de leu cu 15%, în timp ce în ultimii 2 ani, variația a fost de maxim 2-3%.

În plus, față de acum 10 ani, inflația a scăzut semnificativ, de la 7,85% în 2009 la 3,8% în 2019.

Și dobânzile au intrat într-o zonă mult mai atractivă pentru business.  Dobânda de referință BNR a scăzut de la 10,25% în decembrie 2008 la 2% în prezent,  iar băncile au redus dobânda medie la credite de la 17,3% la creditele în lei în 2008 la 6,86% în prezent.

La precedenta criză, băncile au reprezentat principalul factor de risc. În prezent instituțiile financiare sunt mult mai bine capitalizate.

Dacă în 2008, companiile aveau în bănci 59 mld.lei, în martie 2020 s-a ajuns la 127 mld. lei. Și depozitele populației au crescut, de la 82 miliarde de lei în 2008 la 230 de miliarde de lei în luna martie a acestui an.

BNR, pe de altă parte, are o rezervă de 38,4 mld.euro (valută și aur), față de 28 mld.euro în 2008. Și deficitul contului curent arată mai bine, scăzând de la 16 mld.euro în 2008 la 10 mld euro în 2019.

VULNERABILITĂȚILE ROMÂNIEI

Datele de mai sus și multe altele vin să sugereze perspectiva unei economii mai solide, capabilă să reziste mai bine provocărilor unei crize economice clasice.  

Pe aceste date se bazează autoritățile atunci când preconizează o revenire economică în formă de ,,V’’, cu o scădere totală de 1,9% din PIB, față de estimarea de 6% a Comisiei Europene și de 5% a FMI.

Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de partea plină a paharului, economia se confruntă cu o serie de vulnerabilități care s-au accentuat în acești ani și care vor avea un impact semnificativ în evoluția economică, în contextul unei crize ieșite din tiparele clasice.

În mediul de afaceri, lanțurile comerciale sunt mai vulnerabile ca oricând în condițiile în care creditul comercial s-a accentuat semnificativ, la 125 de miliarde de lei (sold unic) şi la 380 de miliarde de lei (soldul creditelor comerciale extinse) în 2020.

„Dependența financiară pe lanțurile comerciale este mai accentuată față de situația de acum 10 ani. Creditul furnizor, o practică generalizată în economie, este de natură să declanșeze o adevărată implozie. Odată cu shut-down-ul din martie-aprilie, întârzierile la plată au crescut semnificativ, iar mare parte dintre companii, și așa slab capitalizate, s-au trezit prinse într-un blocaj financiar de proporții.  Dacă o firmă intră în blocaj, va atrage cu sine și partenerii de afaceri. Pe ansamblu, creditele comerciale au ajuns să reprezinte de trei ori valoarea creditelor bancare pe termen scurt, de numai 34 de miliarde de lei”, arată analiza Frames.

În plus, față de 2008-2009, economia a devenit mult mai dependentă de importuri, care au crescut de la aprox. 35 de miliarde de euro în 2009 la 86,2 miliarde de euro în 2019.

Nici în privința forței de muncă nu stăm mai bine. Chiar dacă afacerile au crescut, numărul angajaților nu a avansat decât cu 20%, la 5,2 milioane, un număr insuficient, dovadă criza forței de muncă din ultimii ani.

Dincolo de situația din mediul privat, statul se află într-o situație financiară aproape imposibilă. Datoria publică a crescut în martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezentând 37,9% din PIB. În 2008, era de 66 de miliarde de lei, adică 12% din PIB.

Deficitul bugetar se află, de asemenea, într-o zonă roșie. După un 4,6% în 2019, în acest an se va depăși nivelul de 6,7% (72 mld.lei – în scenariul optimist al guvernului), în timp ce Bruxelles-ul și FMI îl văd și mai sus, spre 9,2% respectiv 10%, adică mai degrabă spre 100 mld.lei. Spre comparație, în 2009, România avea un deficit bugetar de 36 mld lei.

Finanțarea deficitului se dovedește a fi o misiune scumpă și dificilă. În condițiile în care Guvernul ezită să împrumute de la instituții care propun condiționalități (FMI), în acest moment statul apelează numai la bănci, iar datele indică faptul că împrumută cu cea mai ridicată dobândă din UE, mult mai mare decât cea percepută țărilor din jurul nostru, precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia. Investitorii speculează, astfel, ezitările de reformă ale cabinetului Orban, îngrijorările majore fiind legate, printre altele, potrivit Comisiei Europene, de preconizata majorare a pensiilor din septembrie, cu 40%, o misiune care riscă să pună bugetul într-o situație de risc major”, arată analiza Frames.

REORIENTAREA CONSUMULUI, O POSIBILĂ SOLUȚIE

Va reuși economia românească să treacă cu bine peste criza de proporții care se profilează la orizont?

Dincolo de mesajele pozitive promovate de autorități, menite să reclădească încrederea românilor în contextul unui an electoral, perspective economice sunt destul de sumbre. 

„Chiar dacă stăm mai bine la nivel macro-economic față de 2008-2009, avem în continuare o economie fragilă, în care peste 80% dintre firme sunt slab capitalizate, sunt microîntreprinderi fără putere financiară. În absența unui ajutor real din partea statului pentru aceste companii, dincolo de șomajul tehnic și IMM Invest – un program de creditare din care doar firmele sănătoase și băncile au de câștigat, marea majoritate a firmelor românești vor trebui să se descurce singure în furtuna perfectă care se proliferează la orizont. Din păcate, multe vor da faliment sau vor intra în insolvență. Altele se vor reinventa în tentativa de a se adapta noii realități – o economie în care consumul va scădea puternic, pe toate palierele”, spun analiștii.

Potrivit acestora, România economică va trebui să își găsească noi repere, dacă nu vrea să repete criza din 2008-2009.

„Dincolo de atragerea optimă a fondurilor UE, este nevoie să ne reorientăm consumul către produse și servicii autohtone. Vom supraviețui aceste crize doar dacă vom cumpăra produse românești, dacă vom stimula astfel producția din țară, dacă vom reuși să reducem importurile și să creștem exporturile, mai ales că o lume întreagă caută alternative la mărfurile ,,made in China. În plus, firmele și statul vor trebui să găsească soluții pentru a absorbi cei aproape 2 milioane de români rămași fără job în țară sau întorși din Occident”, arată analiza Frames.

Va fi de ajuns o astfel de strategie? Analiștii spun că, dincolo de reorientarea consumului, de reclădirea încrederii în lanțurile comerciale interne, este nevoie ca și statul să ia măsuri dure, dar necesare, de reformă.

„Avem un buget în care 80% din venituri sunt alocate salariilor și pensiilor, ceea ce este nesustenabil economic. Este nevoie de o reformă bugetară, de restructurarea aparatului public (1,2 mil.salariați), de un stat mai suplu, mai modern în zona de servicii pentru populație și mediul de afaceri. S-au făcut pași importanți în ultimele două luni însă este nevoie de măsuri suplimentare. Majorarea pensiilor cu 40%, de exemplu, ar trebui regândită în sensul unei reeșalonări pe o perioadă de 2-3 ani. Să crești pensiile în plină criză economică este ca și cum, la nivelul unei familii, îți cumperi o mașină de lux și o vacanță exotică, pe datorie, deși ești plătit cu salariul minim. Asta dincolo de faptul că ar afecta iremediabil credibilitatea României pe plan extern, și așa puternic zdruncinată în ultimii ani. Efectele le vom simți în scumpirea și mai mult a împrumuturilor, și așa aflate la cel mai ridicat nivel de dobândă din UE”, afirmă analiștii.

Reforma din sectorul bugetar, absolut necesară și care, cel mai probabil, va fi pusă în practică după alegerile din toamnă, va afecta și performanța economică a României, astfel că previziunile privind recuperarea rapidă a pierderii economice din perioada pandemiei se vor întinde pe o perioadă mult mai lungă de timp.

„Reformele, dincolo de efectele pozitive, vor afecta consumul, vor accentua starea de incertitudine. Astfel că 2021 va reprezenta, cel mai probabil, un nou an plin de provocări. Chiar și dacă vom reuși să evităm efectele crizei externe, misiune aproape imposibilă, problemele structurale ale României, de la structura bugetară la lipsa infrastructurii, ne vor ajunge din urmă, iar nota de plată va trebui plătită”, mai arată analiza Frames.

Analiza companiei de  consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale prezentate de Institutul Național de Statistică, Comisia Europeană, FMI și estimărilor proprii, în baza statisticilor privind performanța companiilor din România, comunicate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului.

***

Frames este una dintre cele mai vizibile companii din segmentul de studii și analize de business din România, dezvoltând produse de profil pentru o gamă largă de clienți, de la IMM-uri și companii multinaționale la organizații patronale și instituții publice. Studiile macroeconomice dezvoltate de Frames sunt menite să ofere investitorilor o perspectivă concretă legată de evoluția economică a României, în scopul conturării planurilor investiționale.

Analiză Tradeville: Aurul rămâne o investiție atractivă, în contextul incertitudinilor politice și economice

0

Aurul a avut o evoluție spectaculoasă în ultimul an și jumătate, prețul său crescând cu peste 45% față de minimul din august 2018. Incertitudinile politice și economice din ultima perioadă, cât și ratele reale negative ale dobânzilor titlurilor de stat, au creat un cadru perfect pentru creșterea prețului metalului prețios, explică analiștii Tradeville. Pe de altă parte, avansul impresionant al aurului nu s-a reflectat în mod uniform în prețul companiilor miniere, acestea atingând, în urmă cu mai puțin de o lună, minimul ultimilor patru ani și înregistrând la scurt timp o revenire de aproximativ 100%.

Ovidiu Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, Tradeville

„În contextul în care piețele financiare sunt în prezent marcate de incertitudine, iar investitorii consideră instrumentele convenționale riscante, aurul rămâne o investiție atractivă. Este suficient de disponibil pentru comerț, dar în același timp, suficient de rar pentru a fi considerat valoros și, spre deosebire de alte metale, nu este coroziv, ceea ce îl face durabil.”, explică Tradeville.

Principalii factori care influențează prețul aurului sunt: rata reală a dobânzilor, masa monetară precum și incertitudinile și riscurile politice și economice. Astfel, situația din prezent generată de criza coronavirusului creează cadrul perfect pentru revenirea impresionantă a aurului. Însă, raliul curent a început în august—septembrie 2018, când a fost obținut un top al randamentelor titlurilor de stat în termeni reali.

În același timp, creșterea masei monetare are efectul de a reduce valoarea bancnotelor din circulație, producând inflație și/sau reducerea dobânzilor nominale, astfel influențând pozitiv prețul aurului. De altfel, băncile centrale din toată lumea au recurs, printre altele, la programe de relaxare cantitativă pentru a combate efectele crizei provocate de pandemia Covid-19. Analiștii Tradeville mai subliniază un factor pe care investitorii ar trebui să îl ia în considerare atunci când investesc în aur – pozițiile nete speculative ale traderilor pe contracte futures, care reflectă sentimentul pieței privind prețul acestui metal prețios.

Totuși, avansul prețului aurului nu a ridicat în mod uniform și proporțional prețul companiilor miniere, care au atins în urmă cu mai puțin de o lună, minimul ultimilor patru ani, urmând ca ulterior să înregistreze o revenire de aproximativ 100%. Sectorul de minerit aurifer, așa cum este el reprezentat în raportul Tradeville, avea un P/E (raportul preț/câștig) de aproximativ 15 pe 4 mai, comparativ cu un P/E de 20.3 pentru indicele S&P 500, ceea ce indică o posibilă subevaluare a companiilor din acest sector.

Vă invităm să consultați concluziile detaliate ale analizei Tradeville despre evoluția recentă a cotației aurului și a companiilor miniere în documentul atașat.

Raportul aici

Investiții propuse de IMM-ri pentru relansare economică

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită Guvernului României prezentarea pachetului de măsuri de relansare economică într-un format unitar, cu măsuri, termene de implementare și bugete alocate.

Florin Jianu (foto), președinte CNIPMMR, apreciază că „o importanță mai mare decât nivelul pachetului financiar de măsuri o are asumarea unor termene clare, precise și fără echivoc de implementare a unor măsuri menite să relanseze economia României. Până în acest moment au fost prezentate o serie de intervenții economice de la granturi până la flexibilizarea forței de muncă dar nu avem un calendar clar de implementare a acestor măsuri. Cel mai important este nu CÂT, ci CUM și CÂND”. Caurmare, președintele CNIPMMR accentuează: „Cerem guvernului publicarea în această săptămână a calendarului de măsuri cu termene, bugete alocate, responsabili de implementare.”

CNIPMMR propune o sere de investiții pentru relansare economică

INVESTIȚII DE BAZĂ INVESTIȚII LANȚ VALORIC ȘI STIMULARE CONSUM INVESTIȚII SISTEMICE NAȚIONALE INVESTIȚII
DE TIP
SUPORT
Start-upuri digitale, medicale, programele naționale pentru IMM-uri Vouchere turism Autostrăzi Fond national equity – PPP
Transformare digitală societală IMM-uri Vouchere digitalizare Anvelopare blocuri Centre support pentru IMM – preluare costuri (contabilitate, juridice, resurse umane, pachete digitale, 24 h chatbox, mediere credite, etc.)
Educație RU privind digitalizarea Capital de lucru basic IMM max. 10-15.000 eur/ micro firma Centre de colectare, distribuție produse agro-alimentare românești Program național de susținere de parcuri industriale și a centrelor suport pentru IMM-uri
Granturi pentru muncă flexibilă + crearea de noi locuri de muncă Bonuri de CONSUM pentru populația afectată de criză: aceste bonuri se pot folosi pentru masa, servicii pentru populație (frizer, stomatolog, etc) –   VOUCHERE DE CONSUM „LA MINE ÎN ȚARĂ”, „FABRICAT DE UN, „ANTREPRENOR ROMÂN”, „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” Planuri de investiții locale de lucrări publice pentru IMM-uri locale (infrastructură rutieră, trasee de utilități – gaz, energie electrică, etc) Centre regionale de susținere a exportului și atragerii de investiții
  Granturi pentru producători agroalimentari sau fabrici strategice: în fiecare regiune să existe minim o fabrică de materiale medicale și consumabile, minim un depozit multiproduse,    
  Granturi oferite firmelor din IT pentru digitalizarea instituțiilor statului – O INSTITUȚIE DIGITALIZATĂ, O ROMÂNIE DIGITALIZATĂ    

Admiterea 2020 la Universitatea din București

Universitatea din București are anul acesta pentru admitere peste 19.000 de locuri, la cele 19 facultăți ale ei. Formele de admitere în ciclul de licență sunt :

– pe baza mediei/a notelor de la bacalaureat – Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Chimie, Facultatea de Fizică, Facultatea de Geologie și Geofizică, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Neogreacă, Maghiară, Italiană, Portugheză, Rusă, Limbi Slave Croată, Sârbă și Slovacă, Rromani, Filologie Clasică, Limbi Moderne Aplicate, Studii Iudaice), Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Vezi aici

-pe baza mediei de la bacalaureat și a unui eseu motivațional – Facultatea de Biologie, Facultatea de Filosofie (eseu motivațional – scrisoare de intenție), Facultatea de Geografie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Științe Politice. Vezi aici

– pe baza unei formule mixte – Facultatea de Administrație și Afaceri (Business Administration), Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Traducere și Interpretare, Engleză, Germană – avansați și începători, Neerlandeză, Franceză, Spaniolă, Arabă, Chineză, Japoneză, Turcă și Studii Americane), Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Jurnalism, Publicitate, Comunicare și Relații Publice – 40% eseu motivațional/20% media generală a examenului de bacalaureat/20% nota la proba scrisă la limba și literatura română de la examenul de bacalaureat/20% media la prima limba străină pe parcursul anilor de studiu liceal), Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Teologie Baptistă, Facultatea de Teologie Romano-Catolică. Vezi aici

– pe baza unui interviu motivațional – Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul. Vezi aici

– pe bază de examen – Facultatea de Drept. Vezi aici

Pentru ciclul de master, modalitățile de admitere pot fi accesate aici.

Înscrierea pentru toate facultățile se poate face și online, inclusiv achitarea taxei de înscriere, prin completarea formularului disponibil la adresa www.po.unibuc.ro. Candidații care se înscriu online beneficiază de reducere de 25% din taxa de înscriere.

Informații, pe www.admitere.unibuc.ro și pe conturile de Facebook, Instagram și YouTube, precum și pe website-urile și paginile de pe conturile de socializare ale facultăților.

Sectorul 4: investiție în pregătirea școlilor pentru examene în condiții de pandemie

0

Primăria Sectorului 4 a prezentat prima unitate de învățământ din București gata de pe acum pentru reluarea activității la 2 iunie cu pregătire în vederea examenelor naționale și ulterior, pentru examenele naționale: Școala Gimnazială Nr. 194. Intrarea în curtea școlii se face printr-un tunel de dezinfecție, accesul în clădire și ieșirea se află în părți diametral opuse, candidații primesc măști, sunt investigați operativ la intrare de cadre medicale, urmează un circuit delimitat și marcat, nu sunt mai mulți de zece într-o sală, așezați la pupitre cu geam de plexiglas astfel montat încât să protejeze și în același timp să nu incomodeze. Activitatea pregătitoare pentru examene se desfășoară în două schimburi, pe durata a câte două ore, cu acces decalat la intervale de 15 minute și cu pauză de două ore între schimburi, pentru aerisirea și dezinfectarea sălilor. Dezinfecția este asigurată de Primăria Sectorului 4, prin Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ Sector 4.

Prezentând circuitul și dotările, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a precizat că în sector sunt 26 de școli gimnaziale cu 2.600 de absolvenți și 13 licee cu 1.800 de absolvenți, în 107 corpuri de clădire, cu o suprafață totală de 222.400 mp. Toate unitățile, inclusiv grădinițele, au primit până acum 10.000 de recipiente cu săpun lichid de câte 500 ml și 84.000 de role de hârtie igienică, în valoare de 120.000 de lei.

Foto Primăria Sectorului 4

Universitatea Hyperion, 30 de ani de Excelență

1

Prof. univ. dr. SEVER SPÂNULESCU, Rectorul Universității Hyperion:

25 mai 2020 este ziua în care celebrăm  cea de a 30-a aniversare a Universităţii Hyperion şi putem privi cu îndreptăţită mândrie, la paginile de istorie academică pe care această instituţie cu nume de astru le-a scris în acest interval. Atât pentru ansamblul ideilor de progres colectiv, cât şi pentru fiecare dintre noi, Universitatea Hyperion a fost permanent o sursă de mari satisfacţii intelectuale, o zonă a împlinirilor şi un context integrator al pasiunilor. O atmosferă de colegialitate, înţelegere şi prietenie, pe care cei din exterior o invidiază dar care aici ni se pare firească, a contribuit în mod sigur la toate succesele comunităţii academice Hyperion şi ale fiecărui membru al acesteia.

S-a întâmplat ca această aniversare să coincidă cu un moment de sporire a încrederii în viitor, în care devine certă ieşirea cu succes din situaţia de criză mondială a anului 2020, care ne-a adus o mai mare aplecare spre meditaţie şi seriozitate fiecăruia dintre noi.

Principiile de bază ale promovării ştiinţei şi culturii, competenţei și talentului au rămas impenetrabile acţiunilor corozive fireşti ale unui context istoric complex şi frământat. Iar Universitatea Hyperion a dovedit de-a lungul acestor trei decenii o stabilitate remarcabilă, probată în numeroasele încercări pe care le-a traversat.

In imaginile de arhivă ale diverselor evenimente care au marcat această istorie academică putem vedea mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii care şi-au adus contribuţia la evoluţia Universităţii, care ni s-au alăturat în diverse momente sau permanent şi a căror încredere în noi ne-a impulsionat în elita intelectualităţii. Poate nici o altă universitate din ţară nu prezintă o paletă atât de completă de specializari şi competenţe, iar alăturarea acestora creează permanent oportunităţi de progres interdisciplinar, atât ştiinţific cât şi didactic. Poate de aceea zecile de mii de absolvenţi ai Universităţii Hyperion alcătuiesc deja o comunitate solidă, vizibilă şi cu un cuvânt important în cele mai diverse domenii.

Nu întâmplător această aniversare coincide cu aniversarea celui care a canalizat toate energiile, idealurile şi entuziasmul  atât de multor personalităţi – profesorul Ion Spânulescu, Preşedintele Universităţii Hyperion. El este cel care a reuşit să convingă, în momente de început sau de cumpănă, prin propria convigere, toate forţele capabile să obţină pentru această universitate realizările remracabile pe care le contemplăm astăzi. Cu toţii am simţit permanent prezenţa sa, în vâltoarea evenimentelor, ca un punct fix, de sprijin hotărât şi sigur, care a dat forţa şi impulsul permanentei evoluţii a Universităţii Hyperion.

La mulţi ani Universităţii Hyperion, la mulţi ani fondatorului său şi tuturor care poartă în inimă aceasta universitate!

La celebrarea celor 30 de ani de la fondare, Universitatea Hyperion a realizat un film retrospectiv:

https://www.facebook.com/universitateahyperion/videos/238965770883493/

Pentru admitere în anul universitar 2020-2021, Universitatea Hyperion își prezintă oferta educațională:

Cea mai mare extindere a fondului forestier din ultimii 30 de ani

0

Împădurirea terenurilor degradate se află în atenția autorităților și a specialiștilor în domeniul silvic. Prezent pe un asemenea teren din județul Teleorman, pe raza localității Orbeasca, ministrul mediului, apelor și pădurilor Costel Alexe  a prezentat o situație de ansamblu: „Suntem aici pe un teren degradat. Un  teren cu destinație agricolă, dar necultivat de mulți ani. Un teren care nu folosește nici agriculturii și nici nu este împădurit. Astfel de locuri sunt peste tot în țară! Ultimele date de inventar sunt la nivelul anului 2014. Potrivit datelor INS, în România sunt cel puțin 500.000 de hectare de terenuri degradate. Aceste date trebuie actualizate și văzute direct din teren. Pentru că planul nostru este să le împădurim. Urmează etapa de toamnă a celei mai mari campanii de împădurire din ultimul deceniu: «O pădure cât o țară». Gândiți-vă că, dacă planul nostru se implinește, aceasta ar fi cea mai mare extindere a fondului forestier din ultimii 30 de ani! Le-am cerut tuturor primarilor din țară să identifice în timp cât mai util terenurile degradate și să demareze măsurile necesare în vederea completării fișei perimetrului de ameliorare, care va sta la baza împăduririi terenurilor în campania de împădurire din toamnă și în cele din sezoanele următoare. Aștept o implicare serioasă și promptă a tuturor UAT-urilor, mai ales că terenurile degradate pot deveni păduri pentru toți românii. Și mai ales că în România avem foarte multe județe care suferă de lipsa pădurilor. Avem șase județe din țară în care pădurile sunt sub 10% din suprafața totală a județului. Aștept o cooperare care să reînvie pădurile, mai ales acolo unde acestea au dispărut în timp!”

Județele cu cel mai mare deficit de păduri sunt: Călărași (4% păduri din suprafața județului), Teleorman (5%), Constanța (6%), Ialomița (6%), Brăila (6%), Galați (8%). În ultimii 10, au fost împădurite doar 26.000 ha de terenuri degradate.

Admiterea 2020 la Academia de Studii Economice

0

Anul acesta, pentru admitere în ciclul de licenţă, Academia de Studii Economice din Bucureşti scoate la concurs 7350 de locuri, dintre care aproape 3000 finanţate de la buget. Înscrierile sunt programate în perioada 13-17 iulie și se vor desfășura exclusiv online.

ASE este liderul învățământului superior economic și de administrație publică din România și Europa de Sud-Est. În clasamentul la zi Times Higher Education University Impact Rankings, care reflectă impactul universităţii în societate conform obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, ocupă primul loc în România (împreună cu Universitatea din București) și se situează în zona 201-300 în clasamentul general.

Reducerea costurilor cu polițele de asigurare

1

Compania de brokeraj în asigurări Leader Team Broker pune la dispoziția companiilor un produs care ajută la reducerea cu până la 40% a costurilor cu polițele de asigurare: „Auditul programului de asigurare”.

Alexandra Elena Durbacă, director executiv la Leader Team Broker (foto), explică beneficiile aduse de noul produs: „În perioade de criză, primele măsuri pe care le iau companiile au ca scop optimizarea cheltuielilor și un control mai eficient al acestora. De regulă, sunt analizate prioritar costuri ale căror beneficii nu sunt la vedere și, de multe ori, asigurările se numără printre ele. În același timp însă, experiența ne-a arătat că, uneori, companiile plătesc nejustificat de mult pentru programe de asigurări pe care le consideră complexe dar care nu sunt de fapt acoperitoare.  În opinia noastră, optimizarea cheltuielilor se poate face cu ajutorul unui audit al programului de asigurare și nu prin renunțarea la anumite polițe incluse în program. Am descoperit situații în care programul de asigurare era pur și simplu un teanc de polițe care nu protejau  însă clientul pe măsura costurilor plătite. Am descoperit de asemenea situații în care clientul era expus riscului de a nu fi despăgubit din cauza unor detalii juridice cărora nu li se acordase atenție. Astfel de cazuri ne-au determinat să creăm un produs dedicat, realizat de  o echipă de specialiști, cu competențe complementare, capabili să analizeze și să construiască cele mai bune soluții de asigurare pentru clienții noștri. Rezultatul implementării produsului a fost creșterea beneficiilor companiei la costuri mai mici”.

Leader Team Broker are în portofoliu peste 700 de soluții/produse de asigurare oferite de 30 de asigurători naționali și internaționali. Unele sunt produse unicat, inovative pentru piața din România: asigurările de cyber risk, asigurările de răspundere IT, asigurările de răspundere profesională, asigurările de sănătate privată.

Finalizarea primelor structuri din proiectul imobiliar H Pipera Lake

0

Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe a finalizat structura primelor trei imobile din faza I a proiectului rezidențial H Pipera Lake de pe malul lacului Pipera. 60% din apartamentele acestor prime trei blocuri au și fost vândute. Construcția celorlalte două clădiri este în derulare. Cu totul, prima etapă a construcției va livra 5 clădiri cu 435 de unități de tip studio, 2 și 3 camere cu grădini sau terase proprii și penthouse-uri cu terase generoase, în regim de înălțime S+P+6E+7R. Livrarea primelor trei blocuri este programată pentru septembrie, acest an. Clienții pot plăti ratele direct la dezvoltator, cu un avans de minimum 20% din valoarea apartamentului și cu plata lunară timp de până la zece ani. Timpul de răspuns pentru aprobarea dosarelor este de cel mult 72 de ore de la depunerea solicitării. 

Adelina Veneticu, Head of Sales Hagag Development Europe, subliniază: „În aceste momente dificile, provocatoare, prioritare pentru noi sunt siguranța și sănătatea angajaților, colaboratorilor și clienților noștri. Am implementat în toate șantiere noastre măsuri de prevenție și protecție, precum și măsuri foarte stricte de igienă și distanțare socială, premițând doar deplasările necesare. De asemenea, am adoptat un program flexibil cu reguli riguroase în ceea ce privește accesul în locație și monitorizăm constant starea de sănătate a echipelor prezente pe șantier, asigurând astfel continutatea lucrărilor de construcție. Ne-am adaptat rapid noii realități și am rămas aproape de clienții noștri prin intermediul platformelor digitale. Echipele noastre de vânzări s-au concetrat pe a oferi clienților o experiență digitală unică, profesională, venind în întâmpinarea acestora cu soluții menite să facilize procesul decizional. Pipera este, în prezent, unul dintre cele mai puternice hub-uri de business din București, cu peste 65.000 de persoane care își desfășoară activitatea în clădirile de birouri din zonă. H Pipera Lake va aduce, cu siguranță, un plus de valoare zonei nu doar datorită investițiilor în infrastructura care va asigura acccesul în complex sau pozitionării privilegiate, ci și prin ecologizarea împrejurimilor și amenajarea peisagistică a tuturor spațiilor verzi exterioare, generoase, ale proiectului”.

Recomandări pentru România în contextul Covid-19

0

Comisia a prezentat recomandări specifice fiecărei țări în care furnizează orientări de politică economică tuturor statelor membre ale UE, în contextul pandemiei cauzate de coronavirus. În centrul acestor recomandări se află problemele cele mai urgente cauzate de pandemie și relansarea creșterii durabile.

În cazul României, i se recomandă să întreprindă acțiuni astfel încât:

  1. Să aplice politici fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 și să ia totodată toate măsurile necesare pentru a combate în mod eficace pandemia, a susține economia și a sprijini redresarea viitoare. Să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Să consolideze reziliența sistemului de sănătate, inclusiv în ceea ce privește personalul medical și produsele medicale, și să îmbunătățească accesul la serviciile de sănătate.
  2. Să ofere soluții adecvate de substituție a veniturilor și să extindă măsurile de protecție socială și accesul la serviciile esențiale pentru toți. Să atenueze impactul crizei asupra ocupării forței de muncă prin dezvoltarea unor formule flexibile de lucru și a unor măsuri de activare. Să consolideze competențele și învățarea digitală și să asigure accesul egal la educație.
  3. Să asigure sprijin sub formă de lichidități pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile și gospodăriile, în special întreprinderile mici și mijlocii și lucrătorii independenți. Să avanseze finanțarea proiectelor de investiții publice mature și să promoveze investițiile private pentru a favoriza redresarea economică. Să direcționeze cu prioritate investițiile către  tranziția ecologică și digitală, în special către transportul durabil, infrastructura de servicii digitale, producția și utilizarea energiei în mod nepoluant și eficient precum și către infrastructura de mediu, inclusiv în regiunile miniere.
  4. Să îmbunătățească eficacitatea și calitatea administrației publice, precum și previzibilitatea procesului decizional, inclusiv printr-o implicare adecvată a partenerilor sociali.

Recomandările sunt structurate pe două obiective: pe termen scurt, atenuarea consecințelor socioeconomice negative grave ale pandemiei cauzate de coronavirus; pe termen scurt către mediu, obținerea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii, care să faciliteze tranziția verde și transformarea digitală.

De asemenea, recomandările vizează aspecte precum investițiile în sănătatea publică și în reziliența sectorului sănătății, menținerea ocupării forței de muncă prin scheme de sprijin pentru venit în beneficiul lucrătorilor afectați, investițiile în oameni și competențe, sprijinirea sectorului corporativ (în special a întreprinderilor mici și mijlocii) și luarea de măsuri împotriva planificării fiscale agresive și a spălării banilor. Redresarea trebuie să fie însoțită de investiții, astfel încât să poată remodela economia UE, confruntată cu tranziția digitală și cea verde.

Anul acesta, recomandările bugetare specifice fiecărei țări sunt calitative, abătându-se de la cerințele care s-ar aplica în mod normal în acest domeniu. Recomandările țin seama de activarea clauzei derogatorii generale, propunând statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru combaterea eficace a pandemiei, susținerea economiei și sprijinirea redresării. Atunci când condițiile economice vor permite acest lucru, ar trebui ca politicile bugetare să urmărească obținerea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu și asigurarea sustenabilității datoriei, precum și intensificarea concomitentă a investițiilor.

Strategii anticovid- 19

Andrei Marga

 Pandemia  a fost multă vreme temă de literatură, de film, dar nu mai mult. Au fost avertismente, dar insuficient de precise, într-o atmosferă de optimism istoric. Nu se poate spune că vreun stat a fost pregătit, căci nici nu avea cum – surpriza fiind pentru toată lumea. Nici nu ai cum să reproșezi cuiva ceva.

În multe țări, s-au adoptat rapid măsuri. Acestea s-au articulat apoi, sub presiunea urgențelor, în strategii mai mult sau mai puțin coerente. Medicii și-au spus cuvântul, dar deciziile au fost inevitabil politice.

Prin forța lucrurilor, la locul izbucnirii pandemiei, metropola Wuhan și provincia Hubei (China), s-a conturat prima, cronologic vorbind,  strategie.Strategia Wuhan”s-a bazat pe conlucrareaserviciilor de sănătate, a tuturor serviciilor publice chineze, care au acționat imediat  la sfatul celor mai buni epidemiologi – exersați deja în combaterea unor coronaviruși.

S-a mers pe asigurarea de observații medicale exacte, verificând prezența simptomului casă de casă, apartament de apartament, și de carantinizare și izolare în caz de infecție. Simultan, au fost dispuse restricții de călătorie și blocarea activităților, precum și acțiuni de stabilire a rutei contactelor persoanelor infectate.

Strategia aceasta a fost posibilă ca urmare a perspicacității medicale și a posibilității de a circumscrie și delimita zona contaminată. Ea a fost posibilă căci era vorba de a bloca o provincie (este adevărat, cu populație de peste 50 de milioane de oameni!), dar nu o țară. Într-un asemenea cadru era posibilă urmărirea, fie și retroactivă, a contactelor – ceea ce în alte țări s-a dovedit a fi mai greu de pus în practică.

După implementarea „strategiei Wuhan”, trei măsuri au  căpătat aplicare internațională: „spălatul pe mâini”, „purtarea măștii” și „distanțarea fizică” („socială” este greșit, firește!), cu implicațiile lor. Una dintre implicații este evitarea aglomerărilor și socializărilor și  oprirea fluxurilor de vizitatori. Se și observă că țările cu fluxuri de vizitatori mari (Spania, Italia, Franța, Germania, Anglia, SUA etc.) au și avut o infecție mai mare și o mortalitate mai ridicată. Recent, un studiu din SUA a arătat, de altfel, că ținuturile care au luat măsurile amintite și, mai ales, au fost în afara marii circulații, au avut infectați puțini.

Lovită de pandemie ca urmare a fluxurilor de vizitatori, Coreea de Sud a recurs la „testare amplă și rapidă” după primele trei decese, în 22 februarie 2020. Ea a ajuns la 19000 de teste pe zi. S-a mers spre individualizarea situațiilor, recurgând, în premieră, la digitalizare, care putea indica simptome și permitea carantinizarea imediată a persoanelor suspecte de infecție. Nu s-a recurs la oprirea activităților (lockdown) decât în 3 dintre cele 17 provincii. La 51 de milioane de locuitori, țara avea recent  cîteva sute de decese.

Strategia inițială a Marii Britanii”, cum stabiliseră oficialii ei la 12 martie 2020, a mers pe consolidarea imunizării. Strategia a trebuit să fie schimbată în 23 martie a.c. La 7 mai a.c., erau deja peste 30 de mii de decese, încât a trebuit schimbat cam totul. David King, fost medic șef al Marii Britanii, a propus, într-un document demn de atenție (Covid 19: what are the options for the UK…, 12 May 2020), o„nouă strategie”,compusă din măsuri pe gamă largă: a) suprimarea virusului, nu doar controlarea  răspândirii; b) capabilitate în sistemul de sănătate publică pentru identificare, izolare, testare și tratament; c) evidențe și acțiuni la nivele diferite, inclusiv locale; d) diversificarea abordărilor epidemiei; e) asumarea adevărului că, în transmiterea virusului, comportamentul persoanelor este decisiv; f) considerarea specială a locurilor cu riscuri mari; g) măsuri preventive la locurile de muncă – cu „distanțare fizică” și alte măsuri preventive; h) reforma procesului de procurare a hranei și serviciilor – inclusiv pentru deja amenințătorul al doilea val de infectări; i) atenție la importuri; j) consultarea comunităților locale pentru ieșirea din blocare (lockdown); k) copiii să aibă conexiunile internet acasă, pentru învățământ  la distanță, în orice eventualitate ce ar putea interveni; l) guvernul să asigure un sistem de servicii de sănătate eficient; m) consolidarea securității sociale.

Suedia, un alt exemplu, a optat la început pentruneluarea de măsuri speciale, de afectare a tradițiilor de viață. S-a mers pe „strategia derulării naturale a vieții”. Efectivul ridicat de decese a adus, însă, în scenă întrebarea dacă nu cumva acceasta este o strategie eronată. Iar particularitățile covid-19, identificate între timp de cercetători, întăresc întrebarea.

Sunt și acum oameni care cred că pandemia este un„fenomen creat de media”. Strategia  care a rezultat – un soi de „mă doare în cot” – a avut și are adepți. Argumentul ei principal este acela că pe lume nu au murit mai mulți de covid 19, decât de alte boli. Ceea ce este incontestabil.

Numai că nimeni nu ar trebui să își ia răspunderea pentru moartea vreunui om, nici pentru evoluția în continuare a pandemiei, care nu lasă deocamdată să se vadă unde se va opri. Înainte de toate, nimeni nu are dreptul să hotărască, fie și indirect, prin decizii politico-administrative, data la care cineva ar trebui să moară! Altfel, întregul umanism al culturii ar fi pus sub semnul întrebării, de un darwinism social repugnabil, ce părea zăvorât în muzeu.

Nu este fără fisuri grave „strategia rezultată din supoziția că cei mai bogați oameni ai planetei ar fi decis o pandemie” care să-i îmbogățescă și mai mult. Nu există probe valabile pentru o asemenea decizie! Nici nu mai este sigur că cineva, de undeva, poate decide soarta planetei! Personal mă îndoiesc, deși nu ignor forța unică a mecanismelor de manipulare și falsificare din societățile modernității târzii! Supozițiile nu sunt, totuși, automat adevăruri.

Azi, se caută febril vaccinul și tratamentul la covid-19. Unii cercetători americani spun că este vorba de un virus mai parazitar decât ceilalți – care atacă rapace multe organe interne și urcă deja spre vârstele tinere – și un „virus cum nu s-a mai întâlnit” (Nevan J. Krogan, „USA Today”, 16 May, 2020). Este tot mai clar că vaccinul și tratamentul nu vor veni în timpul dorit și că nu va fi ceva universal eficace. Dar, evident, va fi mai bine cu un vaccin sau tratament decât fără!

Fiecare individ, dar și rețelele de sănătate și politicile naționale ar trebui să ajungă în convergență în acțiuni de consolidare a imunității fiecărei persoane. Înainte de a fi trimis la tratament, este crucial să reziști la asalturile virușilor! De orice fel!

Numai că și aici apar greutăți. Profesori de la South Carolina University, care caută de mulți ani vaccinul la SARS, au evocat (vezi Jeff Wise, în „The Intelligencer”, 20 aprilie 2020) dificultățile de a găsi un medicament pentru „consolidarea imunității” față de covid-19. „Anticorpii” descoperiți până acum trec greu examenul efectelor secundare asupra organismului uman, chiar dacă trec la animale și la maimuțe. Asemenea efecte sunt uneori dezastruoase.

S-a spus foarte bine că răspunsul umanității la covid-19 a fost hipermodern, ca mijloace, dar medieval, ca organizare (Bryan Walsh, Covid 19: the history of pandemics, 26 martie 2020). Știm cum se face secvențierea genomului, dar blocarea societății este, într-adevăr, ca în Evul Mediu, în vremea ciumei – nimic nou. Și în secolul XVII se luau măsurile administrative de acum.

Plecând de la această constatare, s-a elaborat„strategia abordării diferențiate”, pe regiuni, localități, grupuri profesionale, indivizi. Această strategie a mutat accentele: eainsistă pe testare și circumscriere a zonei infectate și pe trecerea de la „lockdown total” la „lockdown inteligent”. Iar aceasta este, evident, și soluția rațională.

Epidemiologul care a descoperit virusul SARS, Zhong Nanshan, a fost cel care a atras primul atenția (în 20 ianuarie 2020) că  acest coronavirus-19 se transmite nu numai de la animal la om, ci și de la om la om, ceea ce era atunci o noutate. El a cerut, la o reuniune cu primul ministru chinez, blocarea activităților la Yuhan – ceea ce s-a și aplicat în 23 ianuarie 2020. Zhong Nanshan, care a argumentat că virusul nu a apărut în China, spune că laboratorul din Wuhan nu are capacitatea de a genera asemenea viruși – ceea ce confirmaseră, de fapt, și serviciile secrete americane. Tot el a atras, însă, atenția (CNN, Lack of immunity means China is vulnerable to another wave of coronavirus…, 17 may 2020) că al doilea val al coronavirusului-19 este posibil, iar țara sa, China, este vulnerabilă, datorită „imunității carente”. Țările europene și, poate, SUA au greșit crezând că noul coronavirus ar fi un fel de virus al căilor respiratorii cunoscut (influenza). Se lucrează la vaccin – și China testează deja trei vaccinuri – dar o soluție „perfectă” va cere ani de cercetări.

Se lucrează la vaccin în multe țări. Deduc că solicitarea unor țări arabe de sprijin, adresată Israelului, se bazează pe informația că școala medico-farmaceutică, demult de vârf, a statului evreu este pe drumul reușitei. Firmele americane, în primul rând Johnson & Johnson și Moderna, sunt deja în faza testărilor avansate. Germania, cu Institutul Koch, este în avans, ca și Marea Britanie, cu două universități.

Desigur, interesează, fie și comparativ, strategia adoptată în România. Ea permite câteva observații, pe care doar le enumăr aici.

        Strategia  aplicată în Romania este, din nefericire, un colaj superficial. Medicii care au sfătuit decidenții și-au făcut datoria – ei au fost în linie cu recomandări de pe glob. Dar traducerea administrativă a fost eronată. În fapt, decidenții actuali au politizat vulgar ceea ce nu este politizabil, fiind vorba de însăși viața oamenilor, după ce nepriceperea administrării s-a văzut la fiecare pas.

         Cum se știe, “Apelul Vigano” (7 mai a.c.), avându-l ca purtător de cuvânt pe cardinalul Gerhard Müller, a exprimat îngrijorarea că pandemia poate fi luată ca „pretext” pentru măsuri de „controlare” a oamenilor, de lipsire de drepturi și de sustragere de la controlul democratic. Din păcate, decidenții actuali din România nu contenesc să confirme această îngrijorare. Ei dețin recordul european în  materie de încălcări de constituții.

Bunăoară, din calcule meschine, de genul „guvernului meu”, s-au adus în țară, fără examinare serioasă la frontieră, peste un milion de persoane – „votanții noștri” cum spunea posesiv un purtător de cuvânt al guvernului – care, venind din zonele infectate ale continentului, au infectat în plus populația României. Apoi, societatea a fost blocată cu generalități vagi, fără să se poată individualiza situațiile. La drept vorbind, nu se știe nici acum distribuția efectivă (geografică și de altă natură) a infecțiilor. Nu au fost puse în mișcare autoritățile locale, decât pentru a aplica dispoziții teatrale.

Să fim lucizi, „starea de urgență” („de demență”, cum zicea un parlamentar din arcul guvernării, dar se poate spune liniștit: „starea de prostie și de prostire”) nu a rezolvat, de fapt, nimic. Ea a servit o penibilă campanie pentru ca „președintele” să aibă ocazia să apară la microfoane spre a debita banalități și atacuri de prost gust, culminând cu „furatul Ardealului de către unguri” și noua sa sustragere de la sancțiunile pe care i le-au dat instituții ale statului.

Toate acestea, în vreme ce, pe la spate, se comercializau „niște zilieri” pentru munci refuzate de alții! Și în vreme ce „starea de urgență”, mai nou „starea de alertă”, sunt folosite pentru a feri de răspundere un guvern evident incapabil și a umple abuziv funcțiile sanitare din județe cu neaveniți (șefi la pompe funebre, responsabili de restaurante etc.). Prostocrație pas cu pas!

O încoronare a erorilor este obstinata falsificare a datelor. Se compară „oficial” România cu Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, țări cu incomparabil mai mari populații, cu fluxuri de vizitatori de pe toate continentele, veritabile sugative turistice. Aceasta pentru a ascunde realitatea – o realitate tristă și care iese repede în lumină la comparația, normală, de altfel, cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, chiar dacă și în acestea vizitatorii au fost mai numeroși.

Prin forța lucrurilor, România avea avantaje în fața nenorocirii aduse de pandemie– nefiind masiv vizitată, nici măcar de turiști. Dar le-a irosit cu decizii ale unor nepricepuți, luate cu gândul la altceva decât  la sănătatea populației. Statisticile, chiar falsificate cum sunt, rămân proba zdrobitoare. <a href=”http://www.andreimarga.eu„>Andrei Marga</a>