Cu o tradiție de 10 ani în grupul Daikin, competiția „Daikin Service Games” este organizată
anul acesta, pentru prima dată în istoria companiei, și în Europa Centrală și de Est.
Concursul se adresează tehnicienilor și inginerilor de service ai partenerilor Daikin din
întreaga Europă, iar finaliștii vor putea participa, alături de tehnicienii finaliști de pe toate
continentele, la „Daikin World Wide Service Olympics”, eveniment care va avea loc în
Japonia, în noiembrie 2020.
„Această competiție reprezintă o provocare pentru angajații partenerilor noștri, dar și un
prilej de a-și depăși limitele și de a transforma un concurs într-o adevărată oportunitate de
dezvoltare, atât profesională, cât și personală. Suntem convinși că această inițiativă va fi
primită cu entuziasm și ne dorim ca tehnicienii români să ajungă cât mai departe în
competiție și de ce nu, să reprezinte țara noastră la «Daikin World Wide Service Olympics», în
2020”, a declarat Nicolaie Cozma, Service Manager Daikin România.
„Daikin Service Games 2019” este un eveniment organizat de Daikin Central Europe și se
adresează tuturor partenerilor autorizați Daikin, fiecare dintre aceștia având ocazia să își
desemneze reprezentanții din echipele de tehnicieni de service. În cadrul competiției,
participanții vor răspunde unor provocări unice, câștigând astfel posibilitatea de a-și testa și
îmbunătăți cunoștințele teoretice, precum și de a-și dezvolta abilitățile profesionale, cu
beneficii multiple pentru activitățile viitoare.
Specialiștii de service ai partenerilor Daikin vor trece în luna martie printr-o etapă de
preselecție care constă într-o testare online, iar primii trei participanți cu cele mai bune
rezultate din țară vor lua parte, în luna mai, la „Finala DACE Service Games 2019”, de la
sediul Daikin Central Europe din Viena. În cadrul acestui eveniment, tehnicienii de service din
fiecare regiune se vor întrece în trei probe diferite: o probă scrisă pentru testarea
cunoștințelor tehnice, o probă practică care constă într-un test de diagnosticare pe unități cu
agent frigorific R-32 și o probă de sudură, în cadrul căreia vor înlocui părți de traseu frigorific
prin sudură.
Câștigătorii finalei vor avea șansa de a participa mai departe la “Daikin Europe Service
Games”, de la fabrica Daikin din Oostende – Belgia, în luna octombrie 2019, aceasta fiind și
ultima etapă dinaintea “Daikin World Wide Service Olympics”, eveniment care va avea loc în
Japonia, în noiembrie 2020.
Tehnicienii de service ai partenerilor Daikin România au oportunitatea să participe la competiția Daikin Service Games 2019
Cursuri de pregătire pentru admiterea 2019 la UNATC
Încep pregătirile pentru admiterea 2019 în învăţământul superior. Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) anunţă că organizează cursuri de pregătire pentru admiterea din toamnă la Facultatea de Teatru și Facultatea de Film:
– Pentru toate specializarile din domeniile Teatru-Artele spectacolului (Actorie, Regie, Păpuși-marionete, Coregrafie) și Scenografie – cursuri pe module de specialitate, din 15 februarie, ora 10.00 (modul I 15, 16, 17 februarie; modul II 15, 16, 17 martie; modul III 12, 13, 14 aprilie)
– Pentru specializările Artele spectacolului (Actorie) – câte două cursuri a câte trei ore fiecare, în zilele programate, orele 10.00-13.00; 14.00-17.00
– Pentru specializările Artele spectacolului (Păpuși-marionete, Regie, Coregrafie) și Scenografie – câte un curs a câte trei ore fiecare, în zilele programate, orele 10.00-13.00
Taxă: 100 lei/curs
– Pentru specializarea Teatrologie-management cultural, jurnalism teatral – în zilele de sâmbătă, 2, 9, 16, 23 şi 30 martie 2019, orele 11.00, în sala 1 Teatrologie; cursurile sunt gratuite
– Pentru toate specializările din domeniul Film-regie de film și televiziune, Imagine de film și televiziune, Multimedia: sunet, montaj, Animație, Comunicare audio-vizuală: scenaristică, publicitate media, filmologie – din 16 februarie
– Pentru specializarea Fotografie – din 23 februarie
Toate cursurile sunt programate sâmbăta, orele 10.00-13.00
Pentru fiecare specializare sunt prevăzute zece cursuri
Taxă: 100 lei/curs.
Detalii: http://unatc.ro/admitere/pregatire.php.
Înscrieri: http://unatc.ro/prezentare/contact.php.
Impactul OUG 114/28.12.2018, analizat de Consiliul IMM-urilor
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a făcut o analiză de impact asupra OUG 114/28.12.2018 printr-un sondaj la nivelul întreprinzătorilor având ca obiectiv evaluarea măsurilor de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, de creştere a salariului minim şi de limitare a activităţii zilierilor. Au participat 387 de respondenți, majoritatea din microîntreprinderi. Din diversitatea exprimărilor, reţinem câteva date elocvente. Suprataxarea băncilor declară că o susțin doar 38,7% din respondenți (61,3% au răspuns negativ), suprataxarea companiilor din energie are susținători în proporţie de 29,7%, în timp ce 70,3% se declarî împotriva taxării respectivelor companii, iar suprataxarea companiilor din telecomunicaţii este susţinută de 33,8% dintre cei chestionaţi şi respinsă de 66,2%. Ca efecte generate de suprataxarea băncilor au fost enunţate transferarea costurilor către clienți (69,3%), „accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație, și pentru companii, în special microintreprinderile și pentru statul român, care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei” (64%), „scăderea creditelor nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economică” (56%), „creșterea încasărilor la bugetul de stat” (46,7%). Ca efecte ale suprataxării companiilor din energie, „78,70% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 54% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice, 48% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat”. Drept efecte ale suprataxării companiilor din telecomunicaţii au fost estimate transferul costurilor către clienți persoane fizice și juridice (75%), creșterea încasărilor la bugetul de stat (50%), reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice (47,20%).
Ca măsuri pentru stabilirea de noi obligații fiscale au fost enumerate, în ordine, „asigurarea stabilității și predictibilității legislației fiscale” (81,30%), „necesitatea fundamentării riguroase și realizarea unui studiu de impact” (78,70%), „dezbateri publice cu toate părțile interesate” (68%), „modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” (66,70%), „asigurarea din timp a informării contribuabililor” (58,7%), „consultarea confederațiilor patronale” (56%), „Testul IMM” (53,30%).
Cele mai multe (68,1%) întreprinderi dintre cele supuse sondajului au între 1 şi 5 angajaţi la nivelul salariului minim brut pe economie. „74,30% din respondenți își exprimă dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferențiat pe diferite criterii”. Scumpirea produselor şi serviciilor este indicată a fi cea mai mare dificultate provocată de creşterea salariului minim pe economie, cu o pondere de 61,40%. Disponibilizările de salariaţi sunt indicate ca posibil efect în proporţie de 57,10% la nivelul respondenţilor. Scăderea fiscalităţii şi simplificarea birocraţiei sunt indicate cel mai frecvent drept măsuri în vederea creşterii salariului minim.
Pogtrivit sondajului, „79% din respondenți nu susțin limitarea numărului de zile pentru prestarea activ ităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri”, context în care „83,3% din respondenți nu susțin eliminarea mai multor domenii de activitate în care se putea apela la munca necalificată cu caracter ocazional”.
Măsurile considerate de respondenți ca „necesare pentru îmbunățirea pieței muncii în 2019” sunt: „Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare mai flexibile (28%), reglementarea convențiilor civile pentru prestarea de activități ocazionale (22,70%), extinderea domeniilor pentru prestarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri (12%), îmbunătăţirea reglementării contractelor individuale de muncă (12%), simplificarea birocratiei (10,70%)”.
CNIPMMR declară că „nu poate susține măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalității (modificarea Codului fiscal prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I și predictibilității impunerii fiscale, cu asigurarea stabilității impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii, pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii, aceste măsuri urmând a avea efecte negative asupra mediului de afaceri”. De asemenea, CNIPMMR se pronunţă pentru „un singur salariu minim brut pe ţară, și nu trei salarii minime”.
ROMGAZ vizează expansiunea pe pieţele internaţionale
Directorul general al ROMGAZ, Adrian Volintiru, a afirmat, după întâlnirea cu reprezentanţii companiei SOCAR, că implicarea companiei azere alături de ROMGAZ în cadrul unor proiecte de anvergura duce la crearea unei oportunităţi majore şi deschide drumul expansiunii Romgaz pe pieţele internaţionale.
“Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar ROMGAZ cât şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. ROMGAZ doreşte să îşi extindă activitatea pe pietele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei”, a afirmat Volintiru.
In cadrul întâlnirii au fost aduse în discuţie, punctual, proiecte de interes comun. Mai exact, oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea off-shore, în parteneriat cu ROMGAZ, a gazelor din Marea Neagră, dacă compania română decide să se implice în acest proiect. De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează Conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul TransAdriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro, s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018).
Directorul general al ROMGAZ, Adrian Volintiru, a efectuat o vizita oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia oficialilor SOCAR. Aceştia au discutat, la Baku, şi despre intenţia companiei române de a colabora atât în zona on shore din Azerbaidjan cât şi în cea off- shore din Marea Carspică.
„Întâlnirile vor continua în perioada următoare, pentru a concretiza cele discutate. Am indentificat inclusiv varianta de schimb de expertiză pe partea de depozitare gaze întrucât în cele două companii situaţia este similară, avem capacităţi mari de depozitare (3 mld mc) şi intenţii comune de a dezvolta această activitate în ambele ţări”, a adăugat directorul general al ROMGAZ.
Despre TANAP Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, SOCAR, şi 30% de compania energetică turcă Botas.
Despre TAP Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. În anul 2020, când este programată să aibă loc prima livrare de gaze spre Europa, TAP va fi primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. 2
Despre SOCAR Compania petrolieră de stat a Republicii Azerbaidjan (SOCAR) este implicată în explorarea câmpurilor de petrol și gaze, producerea, prelucrarea și transportul de petrol, gaze și gaze condensate, comercializarea petrolului și a produselor petrochimice pe piețele interne și internaționale și furnizarea de gaze naturale industria și publicul din Azerbaidjan. Trei divizii de producție, două rafinării de petrol și o unitate de prelucrare a gazelor, o flotă de petrolier, o platformă de producție a platformelor de adâncime, două trusturi, o instituție și 22 de subdiviziuni funcționează ca entități corporative în cadrul SOCAR. Întreprinderile mixte (inclusiv întreprinderile din Georgia și Turcia), consorțiile și companiile care operează cu participarea SOCAR desfășoară activități în diferite părți ale industriei petroliere. SOCAR are birouri reprezentative în Georgia, Turcia, România, Austria, Elveția, Kazahstan, Marea Britanie, Iran, Germania și Ucraina și companii comerciale din Elveția, Singapore, Vietnam, Nigeria și alte țări.
Despre ROMGAZ Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacționare pe piața Bursei de Valori din București şi a Bursei din Londra (LSE). Acționar principal este statul român cu o participație de 70%. Compania are o experiență vastă în domeniul explorării şi producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani în 1909. Romgaz face cercetare geologică în scopul descoperirii de noi zăcăminte gazifere, produce gaz metan prin exploatarea zăcămintelor din portofoliul companiei, depozitează subteran gaze naturale, efectuează intervenții, reparații capitale şi operații speciale la sonde şi asigură servicii profesioniste de transport tehnologic. Din 2013, Romgaz şi-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător şi furnizor de energie electrică.
Cristian Roșu (ASF): Asigurările de sănătate și educația financiară, provocările anului 2019
Prezent astăzi la evenimentul „XPRIMM Time for business – Provocările anului 2019” Cristian Roșu – vicepreședintele ASF, a declarat:
„Din datele disponibile pe baza raportărilor primite la 30.09.2018, valoarea totală a primelor brute subscrise de către cele 29 de societăți de asigurare active a fost de 7,47 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 2% fată de aceeași perioadă a anului 2017, când valoarea înregistrată a fost de 7,32 miliarde lei.
Piața a continuat să fie dominată de asigurările generale – pondere 79% – cu un volum de prime brute subscrise de 5,88 miliarde lei, în creștere cu 2% față de perioada similară a anului 2017, în timp ce asigurările de viață au reprezentat 21% din totalul primelor brute subscrise, cu un volum de prime brute subscrise de 1,59 miliarde lei înregistrând o creștere de 4% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Asigurările de raspundere civilă auto (RCA), cu un volum de prime brute subscrise de 2,69 miliarde lei, au continuat să dețină ponderea principală – 46% – în totalul de prime brute subscrise pentru asigurările generale.
În cazul asigurărilor RCA s-a înregistrat o scădere a volumului de prime brute subscrise cu 6% față de primele 9 luni ale anului precedent, însă numărul contractelor de asigurare încheiate a crescut (6.093.155 față de 5.643.732).
Din datele statistice disponibile în acest moment se poate aprecia ca piața asigurărilor nu a înregistrat modificări semnificative și apreciem că aceeași va fi tendința și pentru anul 2019.
Cu toate acestea, apreciem anul 2019 ca unul plin de provocări în activitatea industriei, pornind de la obiectivele pe care ni le-am propus.
Unul dintre acestea este legat de consolidarea implementării noilor directive care au generat modificări de substanță în 2018, și anume GDPR și IDD, aceasta din urmă vizând două direcții extrem de importante, pe de o parte distribuția, reglementă recent prin Norma 19/2018 și pe de altă parte pregătirea profesională reglementată prin Norma 20/2018.
Preocuparea noastră principală va fi îndreptată în direcția punerii corecte în aplicare a prevederilor celor două norme, având ca rezultat conduita în relația cu consumatorul.
Dealtfel, conduita în relația cu consumatorul trebuie să aibă ca rezultat creșterea gradului de cuprindere în asigurare, România înregistrând un grad de penetrare de doar 1,21% din PIB față de valori mult mai mari care se înregistrează în țările dezvoltate (12% Franța și 6% Germania).
Cei doi indicatori care dau imaginea de ansamblu asupra pieței asigurărilor, și anume gradul de penetrare și gradul de concentrare, denotă o piață mică comparativ cu PIB, ceea ce, la prima vedere constituie un aspect negativ.
Acest lucru trebuie văzut însa ca o oportunitate întrucât există loc de creștere, piața românească dispunând de un potențial înca foarte mare.
În acest sens, vom continua să ne implicăm în acțiunile de educație financiară începute și, de asemenea, vom avea în vedere demararea altor activitați noi, astfel încat consumatorul de produse de asigurare să înteleagă care sunt produsele de care are nevoie și ce asteptări trebuie să aibă, atât de la produsele achiziționate cât și de la serviciile pe care trebuie să le primească din partea distribuitorilor și a societăților de asigurare.
Pornind de la aceste lucruri, provocările anului 2019 sunt legate de:
– Revizuirea Legii 132/2017 a RCA, în acord cu Directivele Europene care se vor produce în prima parte a anului 2019, cu câteva modificări ce vor avea menirea de a crea mai multă flexibilitate și premisele maturizării acestui segment de asigurări;
– Modificări aduse Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva dezastrelor ce au ca scop creșterea gradului de penetrare;
– Modificarea Legii 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, prin care vom crea de fapt o lege comună cu Legea 246/2015 privind redresarea și rezoluția asigurătorilor astfel încât să rezulte un cadru complet de intervenție timpurie în situații nefavorabile;
– Legea privind societațile mutuale de asigurare, aflata înca în dezbatere și care va constitui un element de noutate pe piața românească de asigurări;
Cea mai mare provocare a anului 2019 este dată însă de asigurările de sănătate, care vor trebui acceptate și în mediul public, un posibil parteneriat având ca rezultat crearea de surse alternative de finanțare pentru prestatorii publici de servicii medicale și nu în ultimul rând, creând consumatorului accesul la servicii medicale complete, de calitate și alternative.”
Evenimente la Romexpo în semestrul I 2019
Romexpo deschide seria eveniementelor din acest an cu Târgul de turism al României (I) – 21-24 februarie, concomitent cu Romhotel – Expoziția internațională de echipamente, mobilier și dotări pentru hoteluri și restaurante.
Urmează:
14-17 martie – Construct-Ambient Expo – Târgul internațional de tehnologii, echipamente, utilaje și materiale pentru construcții, amenajări interioare și exterioare, decorațiuni și piscine; Romtherm – Expoziția internațională pentru instalații, echipamente de încălzire, răcire și de condiționare a aerului; Expo Flowers & Garden – Expoziția internațională de flori, amenajări peisagistice, horticultură și grădinărit; Mobila Expo – Târgul de mobilă cu vânzare; Modexpo I – Expoziția internațională de țesături textile, îmbrăcăminte, pielărie, blănărie, încălțăminte și marochinărie, accesorii; Antique Market I – Târgul de obiecte de artă și antichități
11-13 aprilie – Rommedica – Târgul internațional de medicină și farmacie; Denta I – Expoziția internațională de produse și echipamente pentru medicină și tehnică dentară; Somn Expo – Expoziția de produse și servicii care asigură un somn liniștit
14-17 mai – Metal Show & TIB – unificarea pieței târgurilor industriale în folosul expozanților și vizitatorilor; Inventika – Salonul de invenții și inovații
30 mai-2 iunie – Tibco – Târgul internațional de bunuri de larg consum; Bio Life & Style Expo – Expoziția pentru o viață verde; Senior Expo – Târgul dedicat seniorilor; Expo Funerare – Salonul pentru servicii funerare
12-15 iunie – Bucharest DigIT Expo – provocări și oportunități ale digitalizării și inovației tehnologice
Romexpo anunţă că „urmărește atragerea și organizarea de noi festivaluri, concerte, manifestări sportive dedicate publicului larg și de evenimente corporate (conferințe, congrese, seminarii, sesiuni de networking) dedicate specialiștilor din diverse sectoare de activitate socio-economice și adaptate nevoilor mediului de afaceri”.
Băncile caută soluţii pentru stabilitate financiară
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au organizat o conferinţă cu tema „Provocările industriei bancare în anul deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene”. Au fost reprezentate la nivel de conducere bănci de referinţă care, după cum a subliniat Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, s-au pronunţat „în calitate de finanţatori ai economiei româneşti” asupra implicaţiilor la zi şi de perspectivă ale măsurilor fiscale stabilite la nivel guvernamental prin OUG 114/29 decembrie 2018.
Ca bază de discuţie, Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a făcut o expunere asupra provocărilor deschise mediului de afaceri la confluenţa reglementărilor interne cu contextul economic şi politic internaţional. Semnalarea sa a fost că „în Europa, creşterea economică tinde spre zero”, iar „în România se acumulează dezechilibre”. Referitor la subiectul presant al impozitării activelor financiare ale băncilor dacă nivelul ROBOR trece de 2%, a explicat că „profitabilitatea băncilor nu are cum să fie legată de dimensiunea ROBOR”, acesta fiind legat de inflaţie: „Întotdeauna când inflaţia creşte, ROBOR creşte; când inflaţia scade, ROBOR scade. Dobânzile trebuie să reflecte inflaţia şi apoi riscul din piaţă şi lichiditatea din piaţă”.
Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al ARB, a apreciat că decizia Executivului „nu este funcţională în clipa de faţă şi poate să producă efecte” şi, mai mult, „e foarte greu de reparat pe planul credibilităţii răul produs”; totuşi, „se mai poate repara pe planul stabilităţii, dacă intrăm într-un dialog, dacă găsim soluţiile, dacă parametrizăm această iniţiativă astfel încât să devină funcţională. E o problemă şi de stabilitate financiară. Încercăm să înţelegem care sunt nevoile administraţiei, nevoile guvernului, nevoile societăţii, ca să putem să venim cu răspunsuri coerente, validate de economia de piaţă pentru aceste nevoi”. Totodată, Sergiu Oprescu a făcut observaţia că de fapt (şi de drept) în discuţie se află un set de măsuri, din moment ce mai „sunt trei iniţiative legislative care au trecut de Parlament” şi „se discută şi de o altă iniţiativă, referitoare la provizioane”. Aceste iniţiative, a afirmat preşedintele Consiliului Director al ARB, „vin cu o cadenţă demnă de un scop mai bun şi nu ştim încotro împing lucrurile, dar creează premisele unei furtuni perfecte pentru economie”.
Sergiu Manea, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR), a enunţat ca impact imediat al ordonanţei guvernamentale în discuţie revizuirea planurilor de investiţii: „Noi am început să ne uităm ce putem raţionaliza din punctul de vedere al cheltuielilor. Revizuim toate planurile de investiţii pe care le aveam până acum. Probabil că unele dintre investiţiile pe care doream să le facem le vom pune în aşteptare. Nu vom discuta niciodată despre revizuiri privind clienţii. Clienţii sunt principala noastră preocupare”.
La iminenta reducere a investiţiilor, cu efectele implicite, s-a referit şi Omer Tetik, directorului executiv al Băncii Transilvania: „Noi am dat mii de credite, am investit miliarde. Acum vom reduce investițiile, vom face mai puțin training, mai puține parteneriate. Va trebui să fim foarte selectivi, dar nu ca să sufere clienţii. IMM-urile nu pot digera o creștere agresivă a dobânzilor”.
Reamintind că CEC Bank este „o bancă de drept privat cu capital de stat”, Radu Grațian Ghețea, președintele Consiliului de Administrație al CEC Bank a subliniat: „Nu avem alte preocupări, avantaje sau dezavantaje față de ce au toate băncile din sistemul bancar. Suntem preocupați să găsim soluții prin care să reducem cheltuielile, investițiile”.
Penny Market a investit in remodelarea retelei de magazine
REWE Romania a finalizat remodelarea a 170 de magazine Penny Market in format Future Store in toata tara prin investitii in valoare de peste 120 milioane de lei, potrivit datelor Wall Street. Procesul de remodelare a fost inceput in martie 2015 si s-a incheiat in luna noiembrie a anului 2018.
Formatul Future Store a fost aplicat fiecarui nou magazin deschis incepand cu 2016, astfel ca, in prezent, toate cele 236 magazine Penny Market din tara sunt construite sub acest format, potrivit sursei citate.
Conceptul Future Store este realizat pe baza unor studii de piata complexe si a avut ca scop principal imbunatatirea experientei de cumparare pentru clientii Penny Market.
“Remodelarea magazinelor in format Future Store a avut un impact pozitiv, iar confirmarea am primit-o chiar de la clientii nostri. Mai mult decat atat, imbunatatirile aduse magazinelor au participat la crearea unor noi locuri de munca prin prisma serviciilor suplimentare pe care le oferim, cum ar fi posibilitatea de a alege produse din vitrine asistate. Vom continua sa investim in imbunatatirea experientei de cumparare pentru cei care aleg sa viziteze magazinele Penny Market,” a declarat Daniel Gross, Director General Penny Market Romania.
Penny Market este conceptul de succes al grupului german REWE si unul dintre cei mai activi retaileri din Romania, cu primul magazin deschis pe piata locala in anul 2005. In prezent, REWE Romania detine 236 de magazine Penny Market la nivel national si activeaza cu un numar de peste 4.300 de angajati.
Prețul electricității pentru clienții casnici rămâne constant în următorii 3 ani
Producătorii de energie electrică cu costuri de producție scăzute (Hidroelectrica, Nuclearelectrica și centralele în cogenerare care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus) vor fi obligați să ofere Furnizorilor de Ultimă Instanță (FUI) energia electrică necesară alimentării tuturor clienților casnici la un preț constând în costul de producție plus un profit reglementat de 5%, precizează un proiect de ordin al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Nu este însă clar ce se va întâmpla cu clienții casnici care au semnat contracte cu furnizori concurențiali. Dacă ordinul ANRE va conduce la înghețarea actualelor prețuri de pe piața de serviciu universal (fosta piață reglementată), așa cum își propune, deocamdată nu este nicio problemă, contractele aflate în vigoare fiind semnate la prețuri inferioare, conform Profit.ro.
De asemenea, ordinul prevede că „FUI pot solicita la ANRE modificarea cantităților lunare/totale de energie electrică din contractele reglementate, în cazul unor majorări/reduceri de cel puțin 10% ale consumului prognozat pentru clienții proprii casnici cărora le asigură furnizarea de energie electrică la reglementate, ca urmare a migrării acestora”.
Investiție de 50.000 euro la BistroMar
Alfredo Seafood – nume de referinţă „în selectarea, importul, prelucrarea și distribuția produselor de pește și fructe de mare de cea mai bună calitate” – a extins restaurantul propriu BistroMar, din Piaţa Floreasca, strada Banul Antonache nr. 41, printr-o investiție de aproximativ 50.000 de euro. Prin mărirea suprafeţei cu 30 mp, restaurantul dispune acum de 80 mp, cu 55 de locuri. Exact spus, este un Gourmet Bistro (restaurant și magazin fanion), în sistem live cooking (specialități pregătite pe loc, în fața clienților), cu atmosferă marină în plin oraş. Oferta cuprinde specialități din pește sălbatic, de acvacultură și fructe de mare exclusiv marca Alfredo Seafood, inclusiv noutatea lansată odată cu extinderea: caviarul Alfredo Seafood, din somon sălbatic de Alaska. De asemenea, se remarcă lărgirea gamei de soiuri de pește sălbatic cu specii precum amberjack, halibut, undițar, grouper, dentex, creveți sălbatici de Sicilia „Carabiniero”, midii românești, rapane de Marea Neagră. În ansamblu, topul preferinţelor publicului cuprinde cacaratița „à la Galiego”, supa siciliană de pește și fructe de mare „Caciucco”, scoicle „Saint Jacques”, tartarul de ton. La pescărie, peștele sălbatic, într-o mare varietate, este pescuit și transportat în țară într-un timp de la 10 la maximum 60 de ore, de pe coastele Mediteranei (Grecia, Italia) sau mai de departe (Spania, Danemarca, Norvegia, Franţa). Produse congelate sunt aduse din SUA, Rusia, Africa de Sud, India, Argentina.
Deschis la începutul lui 2018, BistroMar înregistrează o creștere a numărului clienților cu 15% față de prima jumătate a anului. Acesta este şi argumentul extinderii, reliefat de Mihai Cristian Dărmănescu, directorul general al BistroMar, fondatorul Alfredo Seafood: „Am decis să ne extindem datorită cererii din ce în ce mai mari. În afară de experiența culinară deosebită, clienții noștri apreciază calitatea produselor Alfredo Seafood, care este furnizor exclusiv al BistroMar și are o experiență de aproape 20 de ani în importul, prelucrarea și distribuirea peștelui și fructelor de mare. Noi ne ocupăm cu tot ce înseamnă alegerea apelor de unde provine peștele, supraveghem procesul de capturare, procesare, ambalare, depozitare și transport. Aşadar, știm exact cum se mănâncă corect această afacere. Certificările bio MSC și ASC pe care le avem, varietatea extrem de mare de pești sălbatici pe care îi aducem și echipa de bucătari extrem de talentați sunt garanții ale implicării și pasiunii noastre”.
Evenimentul internațional BACK 2 BUSINESS revine în București cu cea de-a treia ediție
Evenimentul internațional BACK 2 BUSINESS revine în București cu cea de-a treia
ediție pe data de 11 martie 2019, la hotel JW Marriot. Tradiția se continuă și anul acesta cu
participarea liderilor din mediul de business internațional, prin implicarea Camerelor de Comerț, a ambasadelor și a numeroaselor asociații ale oamenilor de afaceri din România.
BACK 2 BUSINESS aduce împreună antreprenori și membri ai organizațiilor de business
într-un cadru formal și creează oportunități de networking pentru profesioniștii din comunitatea de afaceri românească. Organizat în întreaga lume, evenimentul oferă participanților posibilitatea de a explora perspective de business internaționale și de a realiza conexiuni dincolo de granițele țării.
BACK 2 BUSINESS 3rd Edition Bucharest pune la dispoziția invitaților o platformă
online pe care aceștia o pot accesa pentru a prestabili întâlniri cu participanții care prezintă
interes în Business Lounge, spațiu conceput special în cadrul evenimentului pentru găzduirea discuțiilor. Înregistrarea în această platformă oferă posibilitatea de a intra în contact direct cu persoanele care vor participa la viitoarele evenimente globale BACK 2 BUSINESS.
În egală măsură, prin intermediul evenimentului, companiile se pot bucura de expunere și
pot fi mai aproape de comunitatea internațională a oamenilor de afaceri accesând pachetele de sponsorizare.
Anul acesta, organizatorii îl aduc în calitate de guest speaker pe Roger Harrop, The
CEO Expert, autor și speaker internațional, prezent în Top 10 Management & Strategy
Speakers Worldwide. Prezentarea sa “WIN! How to succeed in the new game of business” face
parte din seria discursurilor adunate sub umbrela conceptului ”Staying in the Helicopter®” și se axează pe idei și tehnici prin care antreprenorii și managerii de top pot dezvolta afacerile dintr-o perspectivă simplă și aplicată.
BACK 2 BUSINESS 3rd Edition din 2019 se bucură de sprijinul a peste 10 Camere de
Comerț, a numeroase asociații ai oamenilor de afaceri și a câtorva sponsori globali, cum ar fi:
Nomade Communication
COBCOE, The Corporate Group, FARAZAD INVESTMENTS, MoneyCorp și Oil & Gas
ALLIANCE, dar și locali.
Prima carte apărută în România despre Internetul Lucrurilor (IoT)
O premieră deosebită sub aspect ştiinţific, într-un domeniu în plină expansiune – Internet of Things (IoT)/ “Internetul lucrurilor” – o constituie cartea „ESP32 Programming for the Internet of Things”, de prof. univ. dr. Sever Spânulescu, rectorul Universității Hyperion. Lucrarea este prima carte de profil apărută în România, dedicată „celei mai noi apariţii de succes în arena IoT, microcontrolererul WiFi Esp32”, utilă specialiștilor în IT, studenților şi masteranzilor la automatica, informatică aplicată, fizică, tuturor pasionaţilor în domeniu.
Actualitatea cărţii este susţinută de faptul că „în ultimele decenii, din ce în ce mai multe obiecte din industrie, comerț, infrastructură și chiar consum au fost dotate cu diverse aplicații de automatizare, electronică și informatică, care includ deja procesoare cu un grad de inteligență în creştere. Tot mai multe dintre aceste subsisteme au fost interconectate, în special în mediul industrial, schimbând informații și îmbunătățind considerabil productivitatea prin astfel de comunicații de la mașină la mașină (M2M). În același timp, rețeaua globală de comunicații – Internetul – a crescut și s-a dezvoltat, conectând dispozitive desktop, laptop, tablete, dispozitive smartphone, destinate în special utilizatorilor umani. Următorul pas a fost, desigur, fuziunea tuturor acestor schimburi de informații într-un nou nivel – Internetul Lucrurilor – IoT. Prin aceasta, dispozitivele inteligente au căpătat acces la comunicaţiile globale prin intermediul Internetului, iar utilizatorii umani au căpătat acces la monitorizarea și comandarea acestora de la orice distanță. Conform statisticilor, începând cu anul 2009 numărul dispozitivelor cu acces la Internet l-a depăşit pe cel al utilizatorilor umani şi continuă să crească accelerat. Se estimează că numărul componentelor IoT va ajunge la 12 trilioane în 2030, ceea ce va genera probabil o a patra revoluție industrială, numită deja „Industry 4.0”, o sarcină uriașă, care necesită specialiști cu înaltă calificare și soluții simple, cât mai puțin costisitoare. Lucrarea de faţă face o prezentare cursivă, practică, a utilizării celei mai noi apariţii de succes în arena IoT, microcontrolererul WiFi Esp32, permiţând calificarea rapidă şi independentă a celor care au deja cunoștințe clasice de IT și doresc să performeze in acest domeniu”.
Cartea în format print și în format eBook poate fi cumpărată de pe Amazon – amzn.to/2QuoUe7 și Lulu – bit.ly/2RXnIww.
Consorţiul universitar CIVIS: integrarea europeană prin educație, cercetare, inovare
CIVIS – Universitatea Civică Europeană este un consorţiu format din opt universităţi europene, ai căror exponenţi – rectori, președinți, prorectori și alţi membri ai comunităţilor academice s-au reunit la Universitatea din București în perioada 8-11 ianuarie 2019 (foto UB). Au participat: Yvon Berland (președinte, Universitatea Aix Marseille, Franța), Napoleon Maravegias (prorector, Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Grecia), Mircea Dumitru (rector, Universitatea din București, România), Yvon Englert (rector, Universitatea Liberă din Bruxelles, Belgia), Rafael Garesse (rector, Universitatea Autonomă din Madrid, Spania), Eugenio Gaudio (Universitatea Sapienza din Roma, Italia), Astrid Söderbergh Widding (președinte, Universitatea din Stockholm, Suedia), Monique Scheer (prorector, Universitatea Eberhard Karls din Tübingen, Germania). După cum informează organizatorii reuniunii, reprezentanții alianței universitare „au discutat despre viziunea și scopurile comune ale parteneriatului, pentru a contura un proiect pe termen lung”. Reprezentanţii consorţiului subliniază: „Fundamentul acestei alianțe academice transnaționale este incluziunea, CIVIS propunându-și ca, prin activitatea sa, să contribuie la reducerea decalajelor, creșterea accesului la educație și la crearea de șanse reale la succes pentru studenții noștri. Alianța celor opt universități își propune ca, prin educație, cercetare și inovare, să contribuie la întărirea procesului de integrare europeană, la dezvoltarea unei cetățenii europene active și la rezolvarea problemelor societale cu care se confruntă țările de proveniență, și nu numai”. Consorțiul CIVIS anunţă că „își propune să fie un important vector al schimbării și inovării în domenii precum dezvoltare socială, cultură, mediu, sănătate și energie și să promoveze o abordare bazată pe răspunsuri la provocări care să integreze activități de educație, cercetare și inovare. De altfel, excelența în cercetare va reprezenta un element de bază al noii rețele, contribuind la consolidarea legăturilor de cercetare existente între cele opt universități prin interdisciplinaritate. CIVIS va acționa atât la nivel local, prin implicarea directă în problemele comunităților lor, cât și global, prin abordarea unor probleme ce țin de sustenabilitate și dezvoltare globală durabilă”.
Analiză în perspectiva unui model economic românesc în UE
Fundamentarea unui model economic românesc în UE în orizontul 2040, sub egida Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), a continuat cu o nouă dezbatere, având tema „Unde se află Romania din punct de vedere economic, social și managerial în UE în anul 2018? Analiza SWOT – puncte tari, puncte slabe. Ce avantaje are România? Amenințări și oportunități”. Desfăşurat, ca de altfel toate dezbaterile acestui demers, sub egida Academiei Române – Secţia de Ştiinte Economice, Juridice şi Sociologie, preşedinte acad. Mugur Isărescu, evenimentul a fost găzduit de Banca Naţională a României şi a avut ca parteneri în organizare Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), Asociaţia Facultăţilor de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociaţia Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
În expunerea de deschidere a reuniunii, dr. ec. Constantin Boştină, președintele ASPES, a pornit de la încadrarea dezbaterii în contextul celebrării Zilei Cultrii Române, 15 ianuarie, evidenţiind locul şi rolul culturii economice în cadrul larg al culturii naţionale. Pe această bază, a accentuat dr. ec. Constantin Boştină, este necesar „să definim poziţia României în Uniunea Europeană. Aderarea europeană reprezintă un mare avantaj pentru ţară, ceea ce impune o paralelă între potenţialul economic, uman, social şi valorificarea acestuia în realitate”. Preşedintele ASPES a oferit o serie de argumente prin poziţiile de top european şi global ocupate de ţara noastră în sectoare economice precum resurse energetice, ţiţei şi gaze, producţie de autoturisme, potenţial agricol. Acestor atuuri li se contrapune situarea pe poziţia ultimă în spaţiul european la indicatori cum sunt PIB/ locuitor, speranţa de viaţă, progresul social. Momentul unei schimbări este oportun pe plan mondial, a semnalat dr. ec. Constantin Boştină: „Asistăm la o reechilibrare în valorificarea interesului naţional. Uniunea Europeană trece printr-o reconsiderare a unor politici într-un mod care nu poate fi ignorat”.
Exponenţi ai mediului universitar şi de cercetare au prezentat rezultate de analiză şi aprecieri tematice. Prof. univ. dr. Eugen Dijmărescu a subliniat că „dezvoltarea economică are nevoie de o viziune politică”. În sens larg, a remarcat că „în Europa se deschide un proces de reformă a statului”, odată cu cerinţa situării cetăţeanului într-o poziţie de prim-plan.
„Repere privind resursele umane ale României” au fost prezentate de prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, cu un veritabil semnal de alarmă asupra fenomenului de polarizare a societăţii: „Pe măsură ce literatura despre sărăcie este din ce în ce mai bogată, săracii par a fi din ce în ce mai săraci”.
În calitate de președinte al Societății Academice de Management din România, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu a expus rezultate de cercetare privind „Punctele forte şi punctele slabe ale managementului din România”. Principalul punct forte al managementului românesc, potrivit raportului de cercetare pe 2017, îl constituie „centrarea pe obţinerea de performanţe”. În acelaşi timp, absenţa focalizării pe priorităţi este principalul punct slab în domeniul managementului.
Provocări în marginea întrebării „Unde se află România din punct de vedere economic, social și managerial în UE în anul 2018?” a lansat prof. univ. dr. Constantin Anghelache.
A urmat o dezbatere animată, generatoare de repere pentru noi abordări şi pentru aprofundare tematică. Secretarul de stat Dan Octav Paxino, din Ministerul Fondurilor Europene, a pledat pentru dezvoltare pe baza industriei naţionale. Consonant, din perspectiva mediului de afaceri s-a pronunţat. dr. ing. Emanuel Babici (Uzinsider). La rolul unei strategii naţionale în domeniul informaţional s-a referit prof. univ. dr. Doina Banciu. Prof. univ. dr. Radu Rey a oferit o imagine asupra stării la zi şi a perspectivei tezaurului de cultură pe care-l deţine muntele. Dezideratul coerenţei strategiilor sectoriale în concretizarea unei „declaraţii de ambiţie” privind perspectiva evoluţiei României a fost reiterat de prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj. O observaţie a prof. univ. dr. Gabriel Popescu a vizat perseverenţa noastră de 160 de ani în a urma modelul european.
Dezbaterile privind elaborarea unui model economic al României europene în orizontul anului 2040 vor continua, cu obiectivul realizării unei lucrări de sinteză, adresate factorilor de decizie la nivelul statului.
Prețul energiei a atins un nou record
Prețul mediu al energiei cu livrare în ziua de joi a atins pe piața spot nivelul record de 507 lei/MWh, mai mare cu 2 lei decât precedentul record, înregistrat pe 31 ianuarie 2017, conform Profit.ro.
Producția internă care nu face față consumului, greva de la Complexul Energetic Oltenia și importurile ridicate au contribuit la majorarea prețului cu 21,55% într-o singură zi. Exprimat în moneda euro însă, noul record, de 108,3 euro/MWh, se situează sub cel de pe 31 ianuarie, când prețul de 505 lei/MWh echivala cu unul de 112 euro/MWh.
De asemenea, prețul din România este cel mai ridicat din Europa, fiind cu 17 euro peste cel din Ungaria, cu 57 de euro peste cel din Slovacia și cu 61 de euro peste cel din Cehia, state cu care România este interconectată, potrivit sursei citate.
Opt unități de producție de energie electrică, toate aparținând unor companii de stat sau la care statul este acționar majoritar, s-au aflat în avarie în ultimele două zile. Printre acestea se numără unități de producție de la Turceni, parte a Combinatului Energetic Oltenia (CEO), unde minerii au declanșat un protest spontan, dar și unități de la Iernut sau București.
Sistemul bancar a înregistrat excedent de lichiditate, după 5 luni de stagnare
Sistemul bancar a înregistrat un stoc net zilnic de lichiditate de circa 1,9 miliarde de lei în decembrie 2018, marcând prima lună cu exces de lichiditate după iulie, conform Profit.ro.
Evoluția, confirmată de datele BNR, s-a văzut din scăderea operațiunilor repo, dar și din reducerea dobânzilor din piața monetară interbancară. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Băncile au plasat în decembrie circa 2,53 miliarde de lei (medie zilnică) la facilitatea de depozit a băncii centrale și au luat împrumuturi repo de 0,66 miliarde de lei, situație ce contrastează puternic cu cea apărută în vară, când băncile au fost pe deficit de lichiditate, potrivit sursei citate.
De asemenea, ratele pe termen mai lung, de la 3 luni în sus, au scăzut și ele. Acestea sunt influențate și de perspectivele inflației și a majorărilor de dobândă operate de banca centrală. Cum inflația anuală a scăzut și a intrat în ținta de sus a BNR (de 3,5%), analiștii și-au redus așteptările pentru o majorare a dobânzii cheie de la 2,5% în prezent.
Renault lansează noul Kadjar în România
Renault a anunţat, miercuri, că lansează în România noul SUV Kadjar, la preţuri începând de la 18.600 de euro, TVA inclus, potrivit News.ro.
Noul model a fost dezvăluit în exclusivitate la Salonul Auto de la Paris, iar acum este disponibil şi în România. Lansat în 2015, Kadjar a devenit un model de bază în gama Renault, un produs pentru care au optat deja peste 450.000 de utilizatori din peste 50 de ţări, conform Economica.net.
Noul SUV are un motor 1.3 TCe cu două versiuni de putere: TCe140 GPF ( cuplu de 240Nm la 1600 rpm) şi TCe 159 GPF ( cuplu de 260 Nm la 1750 rpm), ambele disponibile cu o cutie manuală sau cu o cutie automată cu dublu ambreiaj EDC şi o transmisie de tipul 4×2, potrivit News.ro.
În gama diesel, Noul Kadjar propune două motoare echipate cu un sistem selectiv de reducere catalitică (SCR), considerat un sistem eficient de post-tratare a oxizilor de azot (NOx).
Totodată, motorul 1.5 Blue dCi 116 este disponibil cu o cutie de viteze manuală şi este echipat cu „overboost”., iar 1.7 Blue dCi 150, motorizarea diesel de top, este cuplată la o cutie de viteze manuală şi o transmisie 4×4, având o putere mai mare cu 20 CP faţă de modelul precedent, conform surselor citate.
Sondaj BestJobs: 1 din 5 angajați români crede că lucrează în domeniul nepotrivit și își dorește o reconversie profesională
București, 16 ianuarie 2019. Doi din cinci angajați români se declară nemulțumiți de situația lor profesională actuală și iau în calcul o schimbare de job anul acesta, iar unul din cinci se gândește chiar la o schimbare de carieră, considerând că lucrează în domeniul nepotrivit pentru el, arată un sondaj realizat de BestJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Dintre aceștia, puțin peste 10% se gândesc să își caute de lucru în afara țării.
Cel mai important motiv pentru care românii și-ar schimba jobul sau chiar cariera rămâne salariul, pentru mai mult de jumătate dintre cei care iau în calcul să facă un astfel de pas în 2019, urmat de lipsa oportunităților suficiente pentru dezvoltare profesională (39%) sau de nevoia de schimbare a angajatorului, a mediului de lucru ori a echipei (28,5%). Alți aproape 18% dintre cei care se gândesc să-și schimbe jobul nu se simt motivați în poziția actuală, 14% își doresc mai mult timp liber, iar pentru 10,7% dintre respondenți este dificil să avanseze în cadrul companiei. Nu în ultimul rând, aproximativ 27% susțin că nu le place ceea ce fac sau consideră că domeniul în care lucrează nu se potrivește cu aptitudinile lor profesionale, majoritatea fiind din rândul angajaților care se gândesc la o reconversie profesională.
Când evaluează o nouă oportunitate de job, cele mai importante două criterii sunt, la egalitate, salariul și beneficiile extra-salariale împreună cu programul de lucru, pentru circa 86% dintre respondenți. Urmează domeniul de activitate al companiei, de care țin cont 39,3% dintre angajați, și proximitatea biroului față de casă, care contează la fel de mult ca perspectivele de dezvoltare în cadrul companiei, după cum au punctat 32% dintre respondenții sondajului BestJobs. Totodată, candidații mai evaluează poziția în piață și reputația angajatorului (14,3%) și inclusiv părerile despre angajator din social media (7,7%).
„Interesant este că, în premieră, programul de lucru contează la fel de mult ca pachetul salarial la evaluarea unei oferte de job. Cu alte cuvinte, oamenii pun tot mai mult preț pe echilibrul dintre viața la job și timpul personal, pe care nu mai sunt dispuși să-l sacrifice atât de ușor în folosul companiei. În plus, generația tânără este mult mai flexibilă și dispusă la schimbări radicale în carieră, pe care le vede ca pe o provocare, dar și ca pe un mod de a-și descoperi talentele. De aceea vedem un procent atât de mare de salariați care vor să își schimbe jobul sau, mai mult, să ia decizia radicală de a-și schimba complet domeniul de activitate”, a declarat Călin Fusu, CEO al companiei de recrutare BestJobs.
Flexibilitatea când vine vorba despre programul de lucru, dar și în ceea ce privește evoluția profesională în cadrul companiei, este principalul beneficiu pe care și-l doresc de la un potențial angajator aproximativ 68% dintre cei chestionați, urmat de posibilitatea de a lucra de acasă (52%), precum și de acordarea mai multor zile de concediu de odihnă (44%). Totodată, jumătate dintre respondenți și-ar dori de la viitorul angajator abonamente la clinici medicale private și programe de dezvoltare/training-uri. Un sfert dintre salariați pun preț pe programele de reduceri pentru serviciile oferite de către partenerii agreați ai companiei, alți 17,8% vor abonamente la săli de sport, iar 7,2% și-ar dori un spațiu pentru recreere la birou.
Peste jumătate dintre angajatori vor reduce costurile cu personalul din cauza majorării salariului minim pe economie
De cealaltă parte, peste jumătate dintre angajatorii care au răspuns sondajului au declarat că, în urma creșterii salariului minim pe economie de la 1 ianuarie, vor lua măsuri pentru reducerea cheltuielilor cu personalul. Astfel, aproximativ un sfert dintre angajatori iau în calcul reduceri de personal, fie prin comasarea anumitor funcții/responsabilități, fie prin restructurarea anumitor poziții sau prin automatizarea de procese care ar elimina resursa umană aferentă, iar alți 14% analizează restrângerea pachetelor de beneficii extra-salariale. Pentru 12% dintre companii, majorarea salariului minim va determina cel mai probabil înghețarea altor creșteri salariale planificate la nivel de companie pentru acest an. Restul de 49% nu prevăd vreun impact pe care salariații să îl resimtă.
Efervescența pieței muncii determină însă mulți angajatori să continue procesul de recrutare și în 2019, atât pentru poziții noi, cât și pentru acoperirea pozițiilor existente pe care se înregistrează fluctuații de personal. Cei mai mulți angajatori (44%) estimează că vor deschide până în 10 poziții noi în primul semestru din 2019, iar 37,2%, între 10 și 50 de poziții, existând totodată și cazuri unde vor fi deschise peste 100 de poziții. O treime dintre pozițiile noi vor fi acoperite de un singur candidat, în timp ce pentru aproximativ jumătate companiile caută să recruteze între 2 și 5 angajați. Deși angajații speră la salarii mai mari de la viitorul job, cei mai mulți angajatori (46,5%) spun că ofertele salariale ale companiei vor fi similare celor din 2018. Numai un sfert dintre companii spun că vor oferi un salariu mai mare cu până la 5%, alți 16,3% vor crește ofertele salariale cu 6-9%. Există însă și angajatori pregătiți să ofere salarii cu 10-15% mai mari noilor angajați anul acesta (7%) sau chiar cu 20% mai mari (2,3%), mai arată sondajul BestJobs.
În privința beneficiilor extra-salariale noi pe care le vor oferi salariaților în acest an, companiile au precizat că acestea vor fi: petreceri pentru angajați (11,7%), teambuilding-uri (10,7%), prime pentru ocaziile speciale (10,2%), bonuri de masă (10,2%), abonamente la clinici medicale private (8,8%), cursuri și training-uri de dezvoltare personală (8,3%). Doar 5,4% dintre angajatori spun că vor oferi program flexibil, iar mai multe zile de concediu de odihnă vor fi acordate de către 3,4% dintre respondenți. Printre beneficiile ce vor mai fi acordate se numără transport gratuit, fructe și/sau cafea gratuite la birou, abonamente la săli de sport etc.
Sondajul BestJobs a fost efectuat în perioada 23 decembrie 2018 – 9 ianuarie 2019 pe un eșantion de 1.411 utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban, și pe un eșantion de 382 companii mici, medii și mari din România.
Despre BestJobs
BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România. Cu o experiență de peste 18 ani în domeniu, BestJobs a fost implicată în transformarea și inovarea industriei de recrutare online și integrează astăzi tehnologii digitale de ultimă generație pentru a oferi cele mai eficiente soluții de angajare. Cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate, BestJobs creează conexiuni între toți cei care vor să găsească un job mai bun și angajatorii care caută noi talente. Recent, portalul de recrutare online a lansat serviciul de recrutare pentru perioade scurte, prin care utilizatorii au posibilitatea să experimenteze mai multe joburi și să nu mai depindă de un program fix de lucru.
Deloitte: Piața de fuziuni și achiziții va însuma în jur de 100 de tranzacţii în 2019, iar tranzacţiile cu credite neperformante vor continua să scadă
Cele mai dinamice sectoare pe piața de fuziuni şi achiziții în 2019 vor fi tehnologia, retailul, industria farmaceutică și servicii medicale, bunuri de larg consum şi imobiliar
Media multiplilor de evaluare pentru tranzacţiile anunțate în România în perioada 2016-2018 a fost de 8,5 x EBITDA, ușor peste media din Europa Centrală și de Est, de 7,8 x EBITDA
Portofoliile de credite neperformante vândute de băncile româneşti au scăzut semnificativ, de la o valoare nominală de 2,1 miliarde de euro în 2017, la o valoare estimată de 1 miliard de euro în 2018
Bucureşti, 16 ianuarie 2019 – Piaţa de fuziuni şi achiziţii va însuma în jur de 100 de tranzacţii în 2019, păstrând o tendinţă similară cu cea din perioada 2008-2018, potrivit estimărilor departamentului de Consultanţă Financiară din cadrul Deloitte România. De asemenea, valoarea medie a tranzacţiilor pentru anul 2019 este estimată de Deloitte România între 40 şi 50 de milioane de euro, uşor peste media de 40 de milioane de euro din ultima decadă.
„În ciuda contextului fiscal aspru de la începutul lui 2019, nu anticipăm consecinţe majore asupra pieţei de fuziuni şi achiziţii în prima jumătate a acestui an, ci mai degrabă spre sfârşitul anului, când, în funcţie de contextul macroeconomic, fereastra de oportunitate s-ar putea închide. Ne aşteptăm ca sectoarele cele mai dinamice ale pieţei de M&A în 2019 să fie tehnologia, retailul, industria farmaceutică și serviciile medicale, bunurile de larg consum şi imobiliarele”, a spus Ioana Filipescu, Partener Consultanță în Fuziuni și Achiziții, Deloitte România.
Piaţa de M&A din 2018, cu o valoare estimată de Deloitte România între 3,8 şi 4,3 miliarde de euro incluzând tranzacţiile cu valoare nedeclarată, a fost mai puţin transparentă decât în anii precedenţi, cu o scădere semnificativă a numărului de tranzacţii cu valori comunicate. Piaţa tranzacțiilor cu valori declarate a continuat să fie dominată în 2018 de investitorii strategici, care au fost implicaţi în 56% din tranzacţii, în timp ce firmele de private equity s-au regăsit în 39% din volumul tranzacțiilor cu valori declarate.
În ceea ce privește tranzacțiile M&A declarate din perioada 2016-2018, valoarea totală a companiilor din România a fost evaluată la o medie de 8,5 x EBITDA, ușor peste valorile medii înregistrate în Europa Centrală si de Est, de 7,8 x EBITDA, potrivit unei analize realizate de Deloitte România bazată pe datele Mergermarket.
„În ultimii trei ani, domeniile din România cu cei mai mari multipli cheie în evaluare au fost bunurile de larg consum, industria farmaceutică și a serviciilor medicale și domeniul TMT – tehnologie, media și telecomunicații -, la polul opus fiind construcțiile și retailul”, a adăugat Marius Vasilescu, Director Consultanță Financiară, Deloitte România.
Băncile din România au vândut portofolii de credite neperformante (NPL) cu o valoare nominală de 1 miliard de euro în 2018, conform estimărilor Deloitte România, semnificativ sub nivelul din 2017, de 2,1 miliarde de euro.
„Scăderea semnificativă a volumului tranzacțiilor cu NPL din 2018 este rezultatul reducerii volumului de credite neperformante și al schimbărilor legislative. În continuare, ne așteptăm la o diminuare a volumului tranzacțiilor cu portofolii de NPL în 2019, având în vedere contextul actual, deși băncile au un stoc bilanțier de credite neperformante estimat la 3-4 miliarde de euro, precum și un volum similar în afara bilanțului“, a declarat Radu Dumitrescu, Partener Servicii Suport în Tranzacții, Deloitte România.
În 2018, echipa de Consultanță Financiară a Deloitte România a fost implicată în peste 100 de proiecte complexe prin intermediul tuturor tipurilor de servicii, care includ consultanță ]n fuziuni și achiziții, investigarea fraudelor, evaluare, economie și modelare financiară, precum și suport în tranzacții și reorganizare. Cu o echipă de 60 de specialiști dedicați, departamentul de Consultanță Financiară al Deloitte este unul dintre cei mai importanți jucători din acest domeniu din România, oferind servicii către clienți locali și multinaționali, atât din sectorul privat, cât și public.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 286.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice (prin cooperarea cu Reff & Asociații SCA), de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.200 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.infografic_M&A si NPL in 2018 si 2019
Rata anuală a inflației a scăzut la finalul anului trecut
Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a scăzut în decembrie 2018 la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie, în condiţiile în care gazele naturale s-au scumpit cu 16,61% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În noiembrie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 3,43%, de la 4,25% în octombrie, transmite news.ro.
În decembrie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului 2017, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,10%, preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,75%, iar preţurile serviciilor au crescut cu 2,44%, potrivit Antena3.
Preţul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte preţuri, a crescut, în decembrie 2018 faţă de decembrie 2017, cu 4,57%.
Salariul mediu net a crescut la 600 de euro
Câștigul salarial mediu brut pe luna noiembrie 2018 a fost de 4.658 lei, cu 2,8% peste cel din luna precedentă, potrivit datelor publicate de INS.
De asemenea, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,6% şi a ajuns la 2.792 lei, adică a atins în premieră pragul de 600 de euro la cursul mediu al lunii decembrie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii câştigaţi, conform Curs de guvernare.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din media UE, conform celor mai recente date Eurostat) puterea de cumpărare în euro a urcat la 1.123 euro. Adică cei 600 de euro câştigaţi în ţară au avut acelaşi efect, potrivit metodologiei statistice oficiale, cu 1.123 de euro câştigaţi într-o ţară europeană care ar avea preţurile la nivelul mediu ( cea mai apropiată de această situaţie este Italia).
În același timp, salariul real de referinţă (puterea de cumpărare a banilor încasaţi exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) a urcat semnificativ, cu 5,3 puncte procentuale, până la 198,7%.
România a înregistrat al doilea deficit de cont curent din UE, în trimestrul al treilea
România a înregistrat un deficit de cont curent de 3,2 miliarde de euro, în trimestrul al treilea al anului trecut, al doilea ca valoarea din Uniunea Europeană (UE), arată datele publicate luni de Eurostat – Biroul de Statistică al UE, potrivit Mediafax.
Acesta reprezintă o creștere cu 18,5% față de trimestrul anterior și de 2,5 ori față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cel mai mare deficit de cont curent l-a înregistrat Marea Britanie, de 35,4 miliarde de euro, iar pe locul al treilea au fost, fiecare cu 2,5 miliarde de euro, Franța și Polonia, conform Hotnews.ro.
De asemenea, zona euro a obținut un surplus de cont curent de 76,2 miliarde de euro, o scădere de 20,7% față de trimestrul anterior și de 29,4% față de același trimestru al anului trecut, potrivit sursei citate.
De Ziua Culturii Naţionale, acces gratuit la Muzeul Naţional de Istorie a României
Muzeul Național de Istorie a României anunţă că de Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie 2019 accesul va fi gratuit, conform programului obișnuit, 09.00-17.00. În intervalele orare 11.00-13.00 și 15.00-17.00, va fi prezentat filmul documentar „Cartea de aur a Centenarului Marii Uniri” (foto), ecranizarea volumului omonim de Bogdan Bucur (istoric, lector universitar la Facultatea de Științe Politice a SNSPA), Editura RAO; regia filmului – Titus Scurt, producţia – Centrul Multicultural București, cu participarea unora dintre cei mai importanți istorici români contemporani: acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Facultatea de Istorie a Universităţii din București, conf. univ. dr. Adrian Niculescu, Facultatea de Științe Politice a SNSPA București.
Inițiativă civică europeană pentru educație incluzivă
O premieră pentru Uniunea Europeană s-a petrecut la București: de la nivel cetăţenesc, a fost lansată către Comisia Europeană o iniţiativă juridică în beneficiul persoanelor cu dizabilităţi – Inițiativa Civică „Europe CARES” prin care părinți ai unor copii cu dizabilități din şapte state ale UE (România, Belgia, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Ungaria) solicită Comisiei Europene o directivă europeană pentru educația copiilor cu dizabilități la nivelul UE.
În calitate de reprezentant al iniţiativei, Mădălina Turza, președinte al Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități (CEDCD), subliniază: „Este momentul ca noi, părinții de copii cu dizabilități, să preluăm inițiativa și să ne asigurăm că există un viitor al copiilor noștri. Cred cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să răspundă nevoilor unei largi categorii sociale, neglijate de foarte mulți ani, cu atât mai mult cu cât guvernele naționale nu prioritizează viețile copiilor noștri. O astfel de lege federală există și în Statele Unite încă din 1975, când a început cu adevărat reforma în sistemul american de educație”. De asemenea, semnalează că, deşi educaţia incluzivă are un set amplu de reglementări internaţionale, ratificate de statele europene, inclusiv România, abordarea este fragmentară, la nivel conceptual. De aceea, „este nevoie de o legislaţie cu mecanisme concrete de implementare”.
Iniţiatorii, precum şi alţi părinți de copii cu dizabilități din mai multe orașe ale României, reuniţi la Bucureşti într-un cadru consonant cu lansarea preşedinţiei româneşti a Consiliului UE, oferă o serie de argumente ale demersului lor: „La nivelul UE, doi din cinci elevi cu dizabilități nu depășesc învățământul gimnazial și peste 40% rămân fără nicio calificare.
În România, 46% dintre copiii cu dizabilități sunt izolați în școli speciale, iar cei care învață în școlile de masă nu beneficiază de sprijinul necesar. Există județe în România în care există un profesor de sprijin la 150 de copii cu dizabilități, programa nu este adaptată, nu există accesibilizări și tehnologii asistive. Cel mai adesea, elevii cu dizabilității sunt victimele discriminării, excluziunii sau abuzurilor în sistemul de educație actual. Părinții cheltuiesc între 4000 şi 18.000 de euro pe an pentru terapiile copiilor cu dizabilități și profesori de sprijin privați, iar cei care nu își permit rămân izolați în case sau instituții. 93% dintre DGASPC-urile din cele 42 de județe din România au raportat inexistența serviciilor de intervenție timpurie pentru copiii cu dizabilități în comunitate”.
BNR: Rolul nostru este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe pieţele valutară şi monetară interbancară
Rolul Băncii Centrale este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe piaţa valutară şi pe cea monetară interbancară, în condiţiile în care noile măsuri intrate în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe, astfel încât se caută noi niveluri de echilibru, a declarat joi, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României, Dan Suciu.
„În semestru doi al anului trecut, am avut o stabilitate relativă a cursului de schimb, cu o variaţie în jur de 1 procent, între 4,62 – 4,67 (lei/euro – n. r.), ca urmare a îmbunătăţirii unor indicatori fundamentali, cum ar fi rata inflaţiei, dar şi a unei stabilităţi în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, inclusiv o marjă uşor pozitivă comparativ cu alte pieţe din zonă. Noile măsuri care au intrat în vigoare la începutul acestui an schimbă datele pe cele două pieţe – valutară şi monetară interbancară – care sunt strâns corelate şi, ca urmare, pe aceste pieţe, se caută noi niveluri de echilibru. În condiţii de maximă incertitudine, rolul BNR este de atenuare a mişcărilor excesive care pot apărea pe aceste pieţe”, a explicat Suciu.
SpaceX restrânge numărul angajaților
SpaceX, compania lui Elon Musk, va concedia aproximativ 10% din cei peste 6.000 de angajați ai săi, potrivit unei surse citate de Reuters.
Compania nu a comentat numărul disponibilizărilor, dar a declarat că trebuie să devină o organizație „mai suplă”, motiv pentru care se va „despărți” de o parte a angajaților, conform Hotnews.ro
„Pentru a continua livrarea către clienții noștri și pentru a reuși să dezvoltăm nave spațiale interplanetare și un Internet global bazat pe spațiu, SpaceX trebuie să devină o companie mai suplă”, a spus un purtător de cuvânt al SpaceX.
Concedierile au fost raportate de LA Times.
Arabia Saudită își va reduce producția de petrol cu 10%
Arabia Saudită va reduce în ianuarie exporturile de petrol cu 10% în raport cu noiembrie, pentru a stabiliza prețurile, a anunțat miercuri ministrul Energiei din regat, citat de AFP, potrivit Hotnews.ro.
Cel mai mare exportator mondial de petrol își va reduce exporturile cu 800.000 de barili pe zi la 7,2 milioane, față de 8 milioane în noiembrie, a precizat Khalid al-Falih. O reducere suplimentară de 100.000 de barili pe zi este prevăzută în februarie.
Această cădere a prețurilor se explică în special prin supraproducție și prin teama de un eventual război comercial între cel mai mare importator mondial, China, și cel mai mare producător, Statele Unite, conform sursei citate.
Cotația a revenit însă în creștere în ultimele zile, în special după intrarea în vigoare în ianuarie a limitării producției țărilor din OPEC.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România celebrează un secol de la înființarea sa
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România anunță un eveniment de mare însemnătate, prin care va marca împlinirea unui secol de activitate neîntreruptă a organizației: dezvelirea, în ziua de 11 ianuarie a.c., ora 11.00, a unei plăci omagiale pe clădirea care a găzduit, în urmă cu 100 de ani, înființarea primei organizații a ziariștilor profesioniști din România reîntregită. Acest lucru se întâmpla sub imboldul entuziasmului conferit de Marea Unire de la Alba Iulia. Vor fi prezenți numeroși membri ai Uniunii, și nu numai, care vor sărbători momentul aniversar alături de conducerea UZPR, pe str. Constantin Mille nr.4 (fostă Sărindar), clădirea fostei berării Berlin (astăzi localul Alt-Shift și clubul Control). Dezvelirea plăcii omagiale va da startul unei serii de manifestări prin care UZPR dorește să marcheze o perioadă de sărbătoare pentru întreg jurnalismul profesionist din România și care va include întâlniri, Convorbiri Jurnalistice și dezbateri, vizând perspectivele presei prezente și viitoare, acțiuni în peste 35 de filiale ale UZPR din toată țara și din diaspora.Toate acestea vor avea ca punct culminant – Celebrarea Centenarului printr-o amplă manifestare la Ateneul Român, programată pentru a doua jumătate a lunii martie.
Locurile de muncă vacante
Agenţii economici din judeţul Ilfov anunţă 301 locuri de muncă vacante, înregistrate în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov (AJOFM). Oferta cuprinde 24 de locuri pentru absolvenţi de studii superioare, 143 pentru studii medii, 52 pentru muncitori calificaţi, 82 pentru muncitori necalificaţi. Profesiile, meseriile sau ocupaţiile cu locuri de muncă disponibile sunt: asistent manager, polizator, mecanic auto, şef serviciu pază, îngrijitor clădiri, bucătar etc.
Condiţiile de angajare, valabilitatea ofertei şi informaţiile suplimentare despre fiecare loc de muncă în parte se pot obţine la sediul AJOFM Ilfov din Bucureşti, str. Ruginoasa, nr. 4, sector 4, la telefon (021)332.37.08/105, pe site-ul AJOFM Ilfov (www.ilfov.anofm.ro) sau la punctele de lucru ale AJOFM Ilfov.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împlineşte 100 de ani
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împlineşte un secol de existenţă. Organizaţia a fost constituită la 11 ianuarie 1919, în atmosfera generată de înfăptuirea Marii Uniri şi de încheierea Primului Război Mondial. Între fondatori se află nume de referinţă pentru presa românească, pentru cultura naţională, precum Victor Iamandi, Pamfil Şeicaru, Eugen Filotti, Nicolae Batzaria, Ion Minulescu, Ion Pas, Cezar Petrescu, Brunea Fox, I.G. Peltz, Heinric St. Streitman – primul preşedinte ales.
„Jurnalismul a fost și rămâne o breaslă de frunte care are ca etalon, la rându-i, efigia jurnalistului Mihai Eminescu și, ca reper actual, o renăscută Uniune profesională”, subliniază Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, accentuând că „alături de conducere se află filiale puternice, în toată țara și în diaspora, care coagulează cele mai bune idei și acțiuni ale jurnalismului profesionist actual și în care sunt provocați la inițiative atât jurnaliștii seniori, cât și aspiranții și cei aflați în plină maturitate creatoare”.
Aniversarea centenară este marcată la 11 ianuarie 2019, ora 11, prin dezvelirea unei plăci memoriale în locul unde a avut loc întrunirea de constituire a UZPR, pe strada Constantin Mille nr. 4. Se deschide astfel un amplu program de acţiuni şi manifestări profesionale; după cum spune preşedintele UZPR, „debutează secolul al doilea al jurnalismului profesionist, care începe, iată, cu o sărbătoare a tuturor ziariștilor din România și va continua cu fiecare cuvânt pe care profesioniștii «istoriei în viteză» îl vor așterne în numele deontologiei, al slujirii opiniei publice mai presus de vreme și de vremuri”.
Contrabanda: media anuală în creștere În nord-est, piața neagră depășește 40%
Piața neagră a țigaretelor a crescut ușor în noiembrie 2018, la 15,4% din totalul consumului (cu 0,1 p.p. mai mult față de septembrie 2018). Media anuală a comerțului ilegal cu țigarete în 2018 este de 16,3%, față de 16% în 2017.
„Regiunea nord-est se află în luna noiembrie 2018 în creștere accelerată a contrabandei, cu 7,6 p.p. față de septembrie, ajungând la 41,1%. Un reviriment negativ semnificativ, de 4,9 p.p. se înregistrează și în sud-vest, unde studiul precedent notase cea mai importantă scădere. Pe de altă parte, în zona București, se înregistrează o scădere consistentă de aproape 6 p.p., iar în vest, cu 5,7.p.p. până la 20,4%. Din punct de vedere al provenienței, „cheap whites” (țigarete no-name, produse legal sau ilegal și destinate pieței negre) continuă să fie principala sursă, cu aproape 60%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova se află în creștere (cu 5,6 p.p. până la 27,2%), iar Ucraina și Serbia rămân relativ constante”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.
„În condițiile în care contrabanda a crescut în ultimul an ne surprinde decizia Guvernului României de a taxa suplimentar industria legală și consumatorii corecți prin introducerea celei mai mari creșteri a accizei la țigarete din 2010 încoace. Riscăm să ajungem într-o situație de prohibiție dictată de preț, în care tot mai mulți români se vor îndrepta către piața neagră, unde produsele costă mai puțin de jumătate. Decizia de a crește valoarea accizelor peste nivelul cerut de reglementările europene este cu atât mai neașteptată cu cât românii plătesc deja cele mai mari prețuri pentru țigări din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare. Putem doar spera ca această decizie a Guvernului de a obține rapid fonduri suplimentare să fie dublată de măsuri ferme împotriva contrabandei, în caz contrar fiind periclitate nu doar industria și încasările statului ci, îndeosebi, comunitățile cele mai expuse traficului ilicit”, a declarat Ileana Dumitru, director Juridic și Relații Publice, British American Tobacco.
„Pentru că politica fiscală se face impulsiv, fără analiză de impact și fără un plan coerent de combatere a efectelor negative, există riscul real să asistam la un reviriment spectaculos al contrabandei și la un impact semnificativ asupra inflației. În ultimii opt ani, creșterea accizelor a fost moderată: 2-3 euro, în aprilie. Creșterea accizelor anunțată de ministrul Finanțelor pentru 1 ianuarie este mai mare decât necesarul pentru ajustarea la cerințele Directivei Europene. Practic, acciza se mărește într-un interval de 12 luni cu 10 euro per total (în aprilie 2018 și în ianuarie 2019), ceea ce nu s-a mai întâmplat din ianuarie 2010, când contrabanda a explodat, ajungând la peste 36% și devenind cel mai important jucător de pe piață. Statul a înregistrat atunci pierderi anualizate la buget de un miliard de euro, iar producătorii legali au fost impactați semnificativ. Și în cazul de față, ceea ce se ia pe mere din creșterea bruscă și nejustificat de mare a accizei, se va da pe pere prin pierderile cauzate de expansiunea contrabandei”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova și Bulgaria.
„Creșterea contrabandei în noiembrie 2018 are loc în condițiile în care autoritățile de aplicare a legii au continuat să realizeze capturi importante, în condiții dificile: peste 40.000 pachete depistate de IPJ Galați, aproape două milioane de țigarete confiscate și un grup infracțional destructurat de polițiștii din Iași, două tiruri cu mii de baxuri de țigarete oprite în Vama Siret. Sunt câteva exemple, care ilustrează eforturile depuse de autoritățile de aplicare a legii în absența scanerelor și echipamentelor de ultimă generație. Aceste acțiuni trebuie să fie intensificate în 2019, an în care contrabanda poate deveni o problemă națională, din cauza creșterilor de accize planificate pentru începutul lunii ianuarie”, a declarat Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
„Unul dintre obiectivele prioritare ale Vămii Române este combaterea traficului ilicit cu țigarete și produse din tutun, dat fiind că pierderile produse bugetului de stat sunt majore. Ca urmare, acțiunile noastre au continuat și pe parcursul anului 2018, cu rezultate foarte bune. Astfel, în primele 11 luni ale anului, echipele de supraveghere și control vamal au confiscat peste 45 de milioane de țigarete. Acțiunile concertate ale structurilor vamale de supraveghere și control de la nivel central, regional și local vor continua și pe parcursul anului 2019, având la bază și o Strategie a autorității vamale în domeniul prevenirii și combaterii traficului ilicit cu tigarete și produse din tutun 2018-2020, care definește planul de activitate și principalele direcții ale autorității vamale din România pentru următorii doi ani. Totodată, doresc să evidențiez și să salut faptul că este pentru prima dată în ultimii patru ani când nivelul pieței ilicite scade la final de an față de nivelul înregistrat la începutul anului.” , a declarat Vicepreședintele ANAF, Bogdan Lari Mihei.
„Contrabanda cu țigarete reprezintă una dintre principalele manifestări ale criminalităţii organizate la frontiera țării. Mijloacele și metodele folosite de grupările specializate în transportul peste frontieră și comercializarea țigaretelor de contrabandă sunt diversificate, particularizate și adaptate permanent, atât în funcție de măsurile adoptate de autorități, cât și de condițiile concrete de derulare a operațiunilor. Cea mai mare captură din acest an a polițiștilor de frontieră s-a înregistrat la Punctul de Trecere a Frontierei Siret – ITPF Sighetu Marmației, unde au fost descoperite în două camioane aproximativ 1.000.000 de pachete cu ţigări. Măsurile ferme întreprinse împreună cu celelalte autorități cu atribuții pe linia prevenirii și combaterii contrabandei și traficului ilicit de țigări, dar și cu autoritățile similare din statele vecine vor continua și în anul 2019”, a declarat Comisar șef de poliție Adrian Popescu, Împuternicit inspector general al Poliției de Frontieră Române.
Producătorii de țigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare adoptarea unei Strategii naționale de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, pe modelul celei elaborate în 2011, precum și mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autoritățile de aplicare a legii, le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunii de contrabandă cu țigarete, este necesară intensificarea operațiunilor la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, locurile de acces pentru produsele „cheap whites”, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară aproape nestingherit în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.
Planul de investiții pentru Europa: BEI și Garanti Bank își unesc forțele pentru a sprijini firmele conduse de femei în România
Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă Garanti Bank România un împrumut în valoare de 22,3 milioane EUR pentru a sprijini firmele din România. Din valoarea împrumutului, 5 milioane EUR se alocă femeilor antreprenoare, sumă care va fi suplimentată cu 5 milioane EUR din partea Garanti Bank. Această tranzacție este sprijinită de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), pilonul financiar al Planului de investiții pentru Europa, numit și „Planul Juncker”.
– Prima tranșă a împrumutului BEI dedicat femeilor antreprenoare din UE
– Se preconizează că aproximativ 260 de IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie vor beneficia de valoarea totală a împrumutului, care va sprijini 6 100 de locuri de muncă
– Prima operațiune cu Garanti Bank ridică la 16 numărul instituțiilor de finanțare partenere din România
Această tranșă inovatoare a împrumutului va oferi acces la o sursă de finanțare mai favorabilă pentru femeile antreprenoare care reprezintă întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderi cu capitalizare medie. Pentru a avea acces la aceste împrumuturi, întreprinderile trebuie să fie deținute în proporție de peste 50 % de una sau mai multe femei, ori să fie deținute în proporție de 26 % până la 50 % de una sau mai multe femei, iar funcția de director general, director administrativ sau director financiar să fie deținută de o femeie.
Promovarea egalității de gen și a diversității face parte din obiectivul BEI de a garanta că proiectele pe care le finanțează sunt în beneficiul tuturor membrilor comunității. Această operațiune, primul împrumut intermediat al BEI în UE care sprijină în mod specific antreprenoarele, va susține participarea femeilor ca actori economici esențiali și este în conformitate cu Strategia BEI privind egalitatea de gen și emanciparea economică a femeilor.
Comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, a declarat: „Mă bucur foarte mult că Planul Juncker acordă o mână de ajutor femeilor antreprenoare din România, asistându-le să își exprime talentele și să își transforme ideile în proiecte concrete. Emanciparea femeilor și punerea la dispoziția acestora a mijloacelor financiare de care au nevoie pentru a reuși vor aduce beneficii directe economiei României. Salut acest nou acord și sper să văd multe astfel de acorduri încheiate în viitor.”
Vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, a declarat: „Acest proiect inovator sprijinit de Planul de investiții pentru Europa permite BEI, pentru prima dată în UE, să ofere un împrumut dedicat sprijinirii investițiilor realizate de antreprenoare. Femeile antreprenoare sunt o sursă importantă de dezvoltare economică și pot contribui mai substanțial la creșterea economică dacă au un acces mai bun la finanțare”.
Ufuk Tandogan, CEO Garanti Bank a declarat: „Spiritul antreprenorial este un motor important care a contribuit la dezvoltarea economiei românești. Garanti Bank este un susținător activ al antreprenorilor în general și al femeilor antreprenoare în special. Vom continua să fim un partener solid pentru clienții noștri și să oferim cele mai bune opțiuni de finanțare, sprijinind creșterea durabilă. Acest nou parteneriat cu BEI înglobează asistența continuă pentru emanciparea economică a femeilor în România. Suntem încântați să semnăm acest nou acord și să ne reiterăm angajamentul pe termen lung față de comunitatea de afaceri din România”.
Informații generale:
Banca Europeană de Investiții (BEI) este banca Uniunii Europene. Aceasta este instituția de creditare pe termen lung a UE și este singura bancă deținută de statele membre ale Uniunii Europene și care reprezintă interesele acestora(link is external). Ea pune la dispoziție finanțări pe termen lung pentru investiții solide, cu scopul de a contribui la obiectivele de politică ale UE. BEI cooperează îndeaproape cu alte instituții ale UE(link is external)pentru punerea în aplicare a politicii UE.
BEI este cel mai mare debitor(link is external) și creditor multilateral ca volum al tranzacțiilor, oferind fonduri și expertiză pentru proiecte de investiții solide și viabile, care contribuie la avansarea obiectivelor de politică ale UE. Peste 90 % din activitatea BEI este concentrată în Europa(link is external), însă banca sprijină și politicile externe și de dezvoltare ale UE(link is external).
BEI a aprobat Strategia privind egalitatea de gen și emanciparea economică a femeilor(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• în 2016, cu scopul de a integra egalitatea de gen și, în special, emanciparea economică a femeilor în modelul de activitate al BEI vizând activitățile de creditare, finanțare mixtă și consultanță desfășurate în interiorul și în afara UE. Planul de acțiune pentru egalitatea de gen(link is external), aprobat în ianuarie 2018, constituie un ghid de punere în aplicare a strategiei. Pentru mai multe informații cu privire la activitățile BEI de sprijinire a egalității de gen, faceți clic aici(link is external)Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••.
Planul de investiții pentru Europa
Planul de investiții pentru EuropaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentDE••• (Planul Juncker) este una dintre măsurile esențiale ale UE destinate stimulării investițiilor în Europa, contribuind astfel la crearea de locuri de muncă și la stimularea creșterii economice. În acest scop, vor fi utilizate în mod mai inteligent resursele financiare noi și cele existente. Grupul BEI joacă un rol vital în acest plan de investiții. Datorită garanțiilor din partea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), BEI și Fondul european de investiții (FEI) sunt în măsură să își asume o parte mai mare din riscurile proiectelor, încurajând investitorii privați să participe la proiecte. Inițial, s-a intenționat ca FEIS să mobilizeze investiții în valoare de 315 miliarde EUR în întreaga UE, pe o perioadă de trei ani, până la jumătatea anului 2018. În decembrie 2017, Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord în sensul prelungirii duratei FEIS până în 2020 și al creșterii capacității financiare a acestuia până la 500 miliarde EUR. Pe lângă asistența din partea FEIS, noua Platformă europeană de consiliere(link is external) în materie de investiții (EIAH) sprijină, la rândul său, promotorii de proiecte din sectoarele public și privat pentru ca aceștia să poată structura într-un mod mai profesionist proiectele de investiții. Planul de investiții îmbunătățește, de asemenea, mediul de investiții din Europa.
În decembrie 2018, Planul Juncker mobilizase deja investiții suplimentare în valoare de 371,2 miliarde EUR, inclusiv peste 2,7 miliarde EUR în România, urmând ca 856 000 de întreprinderi mici și mijlocii să beneficieze de un acces mai bun la finanțare.
Garanti Bank România
Garanti Bank face parte din grupul financiar-bancar Garanti România, care reunește Garanti Leasing (marca prin care își desfășoară activitatea compania Motoractive IFN SA) și Garanti Consumer Finance (marca prin care operează Ralfi IFN). Fiind prezentă în România din 1998, Garanti Bank a dezvoltat în timp un portofoliu solid și variat de clienți și și-a extins în permanență rețeaua națională și portofoliul de produse pentru toate segmentele de activitate: servicii bancare pentru persoane fizice, IMM-uri și corporații.
Anul trecut, Garanti Bank a fost numită Superbrand, pe baza unei liste de peste 1 500 de mărci analizate de Superbrands România. Mai mult, în luna august, Garanti Bank a primit din partea prestigioasei reviste Global Finance premiul „Best Consumer Digital Bank in Romania”. Distincția a fost acordată în cadrul evenimentului „The World’s Best Consumer Digital Banks In Central & Eastern Europe 2018” și este cel de-al unsprezecelea premiu pe care Garanti Bank îl primește din partea revistei Global Finance în ultimii zece ani.
Garanti Bank România este deținută de Turkiye Garanti Bankasi AS (TGB), a doua bancă privată ca mărime din Turcia, cu o prezență importantă în toate liniile de activitate și cu peste 16 milioane de clienți. Grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA) este acționarul majoritar al TGB.
Pentru informații suplimentare, consultați pagina www.garantibank.ro(link is external).
Leul s-a depreciat în raport cu euro
Media calculată de BNR pentru tranzacțiile efectuate miercuri în piața valutară a fost de 4.67 lei/euro, 4.08 lei/dolarul SUA și respectiv 4.16 lei pentru un franc elvețian, cu un ban mai depreciat față de marți. Este cea mai slabă cotație a leulului în raport cu euro, de la începutul măsurătorilor în 2005 încoace, conform datelor oferite de Hotnews.ro
Deprecierea vine într-un complicat context economic, dar reflectă și dezechilibre din piață. Miercuri, Statistica a publicat deficitul din comerțul exterior, datele după primele 11 luni fiind mai mare cu aproape 20%, depășind 15 miliarde de euro.
De asemenea, potrivit unui sondaj efectuat în rândul celor mai buni analiști financiari, membri ai Chartered Financial Analyst România (CFA), 83% dintre aceștia estimează un curs euro de 4.69 lei pentru luna mai 2019 și de 4.74 lei peste 12 luni, se arată într-un comunicat al CFA România, transmis vineri.
Totodată, inflația anticipată de aceștia pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2019/decembrie 2018) este de 4,23%, iar rata medie a ROBOR cu scadență de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,64%.
Rata șomajului în zona euro a scăzut la 7,9% în noiembrie 2018
Rata medie a șomajului în zona euro a scăzut la 7,9% în noiembrie 2018, cel mai mic nivel din octombrie 2008 până în prezent, potrivit datelor publicate, miercuri, de Eurostat, conform Profit.ro.
În octombrie 2018, rata șomajului în zona euro era 8%. În noiembrie 2017, aceasta era 8,7%, scrie News.ro. În România, rata șomajului în noiembrie 2018 a scăzut la 3,9%, date ajustate sezonier, față de luna precedentă, arată datele transmise miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).
La nivelul Uniunii Europene (UE), rata media a șomajului a rămas la 6,7% în noiembrie 2018, același nivel fiind înregistrat în luna anterioară, potrivit Eurostat. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat din anul 2000, când Eurostat a început să publice date lunare referitoare la rata șomajului în UE.
Analiză Deloitte: Activitate intensă de M&A în 2018 în România
Piața de fuziuni și achiziții din România s-a apropiat de 2 miliarde de euro în 2018, arată o analiză a Deloitte România realizată pe baza surselor publice și a tranzacțiilor cu valoare comunicată. Luând în calcul și tranzacțiile a căror valoare nu a fost comunicată, piața totală a fuziunilor și achizițiilor din România se situează între 3,8 și 4,3 miliarde de euro, potrivit estimărilor Deloitte, puțin sub nivelul anului precedent.
„Am asistat la o ușoară diminuare a activității de M&A în 2018, după ce în 2017 a existat un context particular, cu o valoare record a tranzacțiilor între 100 și 500 de milioane de euro. În pofida acestei evoluții, piața rămâne la un nivel robust, specific unui an de creștere economică. Premiera anului 2018 a fost reprezentată de cele două finanțări prin care startup-ul românesc UiPath a atras puternice fonduri de investiții din lume, devenind primul unicorn din sectorul IT din România”, a spus Ioana Filipescu, Partener Corporate Finance, Deloitte România.
În 2018, au fost anunțate 14 tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 de milioane de euro. În total, numărul tranzacțiilor contabilizate de către Deloitte a fost de 96 în 2018. Valoare medie a tranzacțiilor cu valoare comunicată a fost de 50 de milioane de euro.
Cele mai mari tranzacții anunțate în 2018 au fost:
- achiziția de către Vodafone a acțiunilor Liberty Global din Germania, Republica Cehă, Ungaria și România (valoare necomunicată pentru România);
- achiziția de către Advent International a grupului Zentiva, inclusiv Zentiva SA România, fostul Sicomed (valoare calculată la 287 de milioane de euro, aplicând multiplul EBITDA al tranzacției la rezultatele Zentiva SA din 2017);
- vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, cea mai mare tranzacție din agricultură în România (valoare: 200 de milioane de euro);
- achiziția de către frații Pavăl a proiectului de birouri The Bridge de la Forte Partners (valoare necomunicată);
- achiziția unui pachet de 7,5% din startup-ul românesc UiPath, specializat în dezvoltarea de soluții pentru automatizarea proceselor interne cu ajutorul roboticii, de către un consorțiu de investitori condus de Sequoia Capital, care a dus compania la o evaluare de 2,6 miliarde de euro (valoare: 194 de milioane de euro). Aceasta a reprezentat a doua finanțare atrasă în 2018 de către UiPath, la șase luni de la prima rundă;
- preluarea proiectului de birouri Oregon Park din zona Barbu Văcărescu din Pipera de către Lion’s Head Investment, care realizează prima achiziție în România (valoare necomunicată);
- achiziția de către grupul german Phoenix a distribuitorului Farmexim și a rețelei Help Net (valoare necomunicată);
- vânzarea de către SIF Oltenia a participației de 6,3% pe care o avea la BCR către Erste Group Bank (valoare: 140 de milioane de euro);
- prima finanțare atrasă de către UiPath, acordată de către Accel, Capital G și Kleiner Perkins Caufield & Byers (124 de milioane de euro). În urma acestei tranzacții, UiPath a devenit primul unicorn românesc – un startup a cărui evaluare a depășit un miliard de dolari;
- vânzarea de către fondul de investiții Abris a firmei de curierat Urgent Cargus către fondul de investiții Mid Europa, cea mai mare tranzacție din acest domeniu de până acum (valoare necomunicată);
- preluarea de către Liberty House a combinatului ArcelorMittal Galați, alături de combinatele din Macedonia, Italia și Cehia (valoare necomunicată);
- achiziția unui pachet de 23% din producătorul de aluminiu Alro din Slatina de către Pavăl Holding, un vehicul deținut de către frații Pavăl (valoare: 108 milioane de euro);
- achiziția de către Unilever a producătorului de înghețată Betty Ice, la finalul unei proceduri competitive de vânzare (valoare necomunicată);
- preluarea de către dezvoltatorul imobiliar Immofinanz a centrului comercial Sun Plaza, a hotelului Novotel şi a birourilor Sun Offices (valoare necomunicată).
Activitatea fondurilor de private equity s-a menținut la un nivel ridicat în 2018, cu 12 tranzacții anunțate, la vârful clasamentului fiind preluarea Zentiva (inclusiv producătorul local Zentiva SA) de către Advent International. Valoarea totală a achizițiilor realizate de fonduri a fost de peste 1,1 miliarde de euro, potrivit estimărilor Deloitte.
„Interesul investitorilor financiari pentru România s-a păstrat, în condițiile în care companiile românești au continuat să crească, iar fundamentul macroeconomic nu s-a schimbat semnificativ față de anul precedent”, a adăugat Ioana Filipescu.
În 2018, echipa de Corporate Finance a Deloitte România a asistat acționarii Farmexim/Help Net în vânzarea către Phoenix, a acordat asistență Oresa Ventures la vânzarea producătorului de vopsele Fabryo către AkzoNobel, a asistat de asemenea acționarii Animax în vânzarea către TRG, precum și acționarii IKB în vânzarea către BNP Paribas.
Alături de experți ai Deloitte Marea Britanie și Reff & Asociații, echipa de Corporate Finance a oferit consultanță companiei Chimcomplex SA Borzești în demersul de obținere de finanțare pentru a susține preluarea activelor Oltchim SA, aflată în insolvență. În urma acestei tranzacții, va rezulta cel mai mare producător de produse chimice din România.
Piața de M&A din România, în 2018:
- valoare piață (tranzacții cu valoare comunicată): 1,9 miliarde de euro;
- valoarea medie (tranzacții cu valoare comunicată): 50 de milioane de euro;
- valoare piață (inclusiv tranzacții cu valoare necomunicată – estimare Deloitte): între 3,8 și 4,3 miliarde de euro;
- număr tranzacții (inclusiv cele a căror valoare nu a fost comunicată oficial): 96;
- număr tranzacții cu o valoare comunicată sau estimată de cel puțin 100 de milioane de euro: 14.
* Notă: Graficul include tranzacțiile anunțate în perioada relevantă cu valoare declarată mai mare de 5 milioane de euro. Cifrele istorice sunt ajustate la zi cu valoarea tranzacțiilor rezultată din ultimele informații disponibile.
„Comunicare și media emergente”, specializare nouă la SNSPA
Facultatea de Comunicare și Relaţii Publice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) anunţă lansarea unei specializări noi, cu predare în limba engleză: „Comunicare și media emergente”/„Communication and Emerging Media”. Este un program de studii universitare de licență, învățământ cu frecvență. Planul de învățământ este caracterizat de inişiatori prin aceea că „reflectă tendințele din programele de studii similare oferite de universități din Statele Unite ale Americii, din Europa și din țară”, în condiţiile în care, „odată cu dezvoltarea pieței dispozitivelor mobile, proliferarea diverselor formate media și creșterea interconectării și a accesului la informație, a apărut și cererea pentru specialiști care să comunice strategic, eficient, sigur, corect în aceste noi media”.
Prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice, subliniază: „Am inițiat programul de Comunicare și media emergente cu gândul de a încuraja tinerii talentați și ambițioşi să îmbrățișeze lumea digitală și să valorifice, pentru ei și pentru organizațiile în care vor lucra, revoluţia tehnologică. Tot ce se întâmplă în acest moment în jurul nostru confirmă ideea că viitorul este al comunicării, iar când se face joncțiunea și cu tehnologia, putem spune că avem șansa de a le oferi studenţilor și absolvenţilor de comunicare tot ce le trebuie pentru a izbândi”.
Absolvenţii pot deveni „specialiști în marketing digital, specialiști în Social Media, experți în performance media, consultanți în PR online; specialiști în comunicare și relaţii publice, consultanţi în PR comercial, instituţional, politic, cultural, sportiv, internaţional; brand manageri și directori de produs, consultanţi de marketing și comunicare electorală, specialiști și consultanţi în resurse umane și traineri”.
Stagiunea lunii ianuarie la UNATC
Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) prezintă în luna ianuarie producţiile studenţilor:
– „Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams – anul III licență Actorie,
clasa conf. univ. dr. Andreea Vulpe, coordonator proiect Iulia Lumânare, traducerea și adaptarea Iulia Lumânare, scenografie și costume Gabriela Petrov – 12 ianuarie, 13 ianuarie, 19 ianuarie, 20 ianuarie, 26 ianuarie, 27 ianuarie, ora 19:00, la ONE UNATC (str. Matei Voievod, nr. 75-77), intrarea liberă în limita locurilor disponibile, rezervate la rezervari.unatc@gmail.com
– „Pescărușul” după A. P. Cehov – anul II master Arta Actorului, clasa prof. univ. dr. Tania Filip, regia Tania Filip, asistent regie Vlad Trifaş, scenografie Mădălina Sandu, Mădălina Niculae – 17 ianuarie, ora 19:00, la Teatrul Mic, sala Studio (Str. Gabroveni 57), intrarea cu bilet cumpărat de la Teatrul Mic și de pe www.teatrulmic.ro (30 de lei / 20 de lei pentru elevi, studenți și pensionari)
– „12 oameni furioși” de Reginald Rose – anul III licență Actorie, clasa conf. univ. dr. Mircea Gheorghiu, lector univ. dr. Mihai Brătilă, drd. Bogdan Dumitrescu – 14 ianuarie, 15 ianuarie, 25 ianuarie, 26 ianuarie, 27 ianuarie,
ora 20:00, sala Atelier UNATC (str. Matei Voievod, nr.75-77).
Campania „Apăr apa!”, adresată fermierilor mici
Ministerul Apelor și Pădurilor a lansat campania națională de informare „Apăr apa!”, adresată în principal „fermierilor mici care, fie din lipsă de informare, fie din lipsă de mijloace, nu respectă condițiile minimale pentru protecția apelor împotriva poluării cu nutrienți.” Campania face parte din proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienți”, implementat de MAP, finanțat dintr-un împrumut al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).
Ministrul apelor şi pădurilor, Ioan Deneș, argumentează utilitatea proiectului şi a campaniei: „Avem nevoie ca micii fermieri să înțeleagă legătura directă între felul în care își gestionează gunoiul de grajd și nivelul de poluare cu nitrați al fântânii din curte. Nitrații nu dispar la fierbere și ajung în mâncarea gătită cu apa din fântână. Practic, primii care sunt afectați de această poluare sunt chiar fermierii și familiile lor”.
Prin proiect este finanțată „înființarea de platforme comunale pentru gunoiul de grajd și a sistemului de colectare aferent de la populație, stații de compostare și perdele de vegetație pentru protecția apelor de suprafață. Beneficiarii și gestionarii acestor investiții sunt exclusiv autoritățile locale care au depus proiecte eligibile și care au obținut finanțarea”. Au fost depuse și evaluate „173 de note conceptuale, din care s-au selectat 97 de sub-proiecte: 92 investiții în platforme pentru colectarea și managementul gunoiului de grajd, 4 stații de compostare și o perdea forestieră”. Ministrul Ioan Deneş precizează: „La finalul anului 2018 am semnat contracte de finanțare pentru 12 din cele 97 de sub-proiecte selectate privind platforme comunale pentru colectarea și managementul gunoiului de grajd și pentru 10 seturi de utilaje necesare întăririi capacității de operare a unor platforme finanțate anterior. Valoarea acestor investiții este de 24,95 milioane lei, din care 23,41 milioane lei finanțare MAP. Diferența o reprezintă contribuțiile UAT-urilor beneficiare”. Un set de utilaje alocat unei platforme este format din: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat gunoi și o cisternă vidanjă.
Amazon este cea mai valoroasă companie listată la bursă din lume
Amazon, înființată în urmă cu 25 de ani, a eclipsat Microsoft, devenind pentru prima dată cea mai valoroasă companie listată la bursă din lume, transmite BBC.
La finalul ședinței de luni a Bursei de la New York, acțiunile Amazon au urcat cu 3,4%, astfel încât capitalizarea bursieră a companiei a ajuns la 797 de miliarde de dolari, depășind Microsoft, a cărei capitalizare bursieră s-a situat la 789 miliarde de dolari, scrie Agerpres.
Jeff Bezos, fondatorul retailerului online Amazon, este cel mai bogat om din lume, cu o avere estimată la 135 de miliarde de dolari, conform indicelui miliardarilor realizat de Bloomberg. El l-a depășit anul trecut pe fondatorul Microsoft, Bill Gates.
Isărescu: Roborul continuă să scadă
Indicele Robor scade de două luni, în contextul în care anticipaţiile inflaţioniste au fost în scădere încă din vara anului trecut, iar această scădere nu are legătură cu „taxa pe lăcomie”, anunţată recent de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a spus, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, potrivit News.ro.
În 6 decembrie, potrivit datelor afişate de BNR, indicele Robor la trei luni a scăzut atunci la 3,08%, cel mai mic nivel din luna iulie a anului 2018, conform Economica.net.
În 18 decembrie, Eugen Teodorovici a anunţat că, Guvernul va introduce, de la 1 ianuarie 2019, o „taxă pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul Robor la 3 şi la 6 luni. Guvernul speră să obţină suplimentar 3,6 miliarde de lei în 2019, din această nouă taxă.
Totodată, întrebat ce va face în acest an, după expirarea mandatului, Isărescu a spus că „Parlamentul va hotărî”.
Samsung a lansat televizoare la care utilizatorii vor putea modifica mărimea ecranului
Samsung a prezentat la târgul CES Las Vegas noi televizoare modulare la care mărimea ecranului poate fi modificată, compania expunând un model de 75 de inci, dar și unul uriaș, de 219 inci. Samsung a prezentat acum un an tehnologia prin care mărimea ecranului poate fi ajustată, iar despre modelul The Wall s-a scris mult, potrivit Hotnews.ro
Tehnologia MicroLED nu are nevoie de lumină de fundal, LED-urile generând propria lumină, iar compania spune că această tehnologie oferă contraste mult mai bune la culorile luminoase în comparație cu tehnologia OLED promovată de Sony și LG.
”Datorită structurii modulare a micro-LED-urilor, această tehnologie oferă flexibilitate în ceea ce privește dimensiunea ecranului, care permite utilizatorilor să-l personalizeze pentru a se încadra în orice cameră sau spațiu. Prin adăugarea modulelor Micro LED, utilizatorii își pot extinde ecranul la orice dimensiune dorită. Funcționalitatea modulară a micro-LED-urilor va permite utilizatorilor să creeze un display final, chiar și la dimensiunile neregulate de 9×3, 1×7 sau 5×1, care să se potrivească nevoilor lor spațiale, estetice și funcționale.
Eminescu şi gândirea economică
„Ierarhia socială n-ar trebuii să fie decât o ierarhie a muncii”. (Mihai Eminescu).
În fiecare an, la 15 ianuarie, sărbătorim „ziua lui Eminescu” care, din anul 2010, a fost instituită „Ziua Culturii Naționale”. Dintre multiplele manifestări ale geniului lui Eminescu, în articolul de faţă doresc să prezint o parte din gândirea sa economică, din care politicienii, parlamentarii și guvernanţii noştri au multe de învăţat, dacă vor, și dacă au şi capacitatea.
Despre „Eminescu economistul” s-au publicat numeroase articole (inclusiv pe Internet) şi chiar o carte remarcabilă, prima şi, se pare, unica în România pe acest subiect, intitulată „Eminescu, economistul”, de Alexandra Olivia Nedelcea, prin Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2000, 206 p.
Geniul lui Eminescu se regăseşte şi în gândirea sa economică, inclusiv în abordarea problemelor fiscale, de mare fineţi, pe care politicienii, parlamentarii şi guvernanţii noştii le ignoră şi în prezent.
Edificatoare pentru gândirea economică a lui Eminescu sunt fie şi numai articolele publicate în ziarul Timpul, cele mai multe în lunile iulie şi august din anul 1881, dintre care exemplificăm „Creditul mobiliar”, „Creditul mobiliar şi jocul la bursă”, „Creditul mobiliar şi presa capitalei”, „Statutele creditului mobiliar”.
Din scrierile economice ale lui Eminescu rezultă:
1) exactitate, conştiinciozitate şi corectitudine în cercetarea fenomenelor descrise;
2) polemicile sale (necruţătoare), care sunt făcute numai şi numai în slujba interesului naţional;
3) concepţia sa unitară despre economia politică privită ca factor esenţial al propăşirii şi al independenţei economice, sociale şi politice a României, concepţie a cărei actualitate este de netăgăduit.
Foarte interesante sunt analizele critice, fundamentate pe o temeinică documentare, despre deficitele bugetare existente în perioada analizată a anilor 1862 – 1879.
Eminescu aduce numeroase argumente despre necesitatea echilibrării bugetelor, şi cu atât mai mult despre crearea unor excedente bugetare care ar avea ca efect ridicarea nivelului de trai, care este scopul oricărei economii naţionale, deoarece numai în aceste condiţii „poporul, căci numai de el poate fi vorba, s-ar îmbrăca mai bine, s-ar hrăni mai bine, şi-ar dura locuinţă mai încăpătoare şi mai sănătoasă şi în fine s-ar înmulţi”[1].
În ceea ce priveşte „dările”, Eminescu atrage atenţia asupra adevărului conform căruia folosirea chibzuită a banului public (perceput pe calea dărilor de la cetăţeni) este o problemă foarte importantă:
„Nu ceea ce percepe de la contribuabil e cestiunea principală, ci întrebuinţarea productivă sau improductivă pe care el o face de acele venituri. Dacă cele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a-şi susţine luxul clasei guvernante, fie pentru necesităţi politice, în disproporţie cu însemnătatea şi puterea unei ţări, banul perceput nu e aproape de nici un folos economic pentru popor”[2].
Versurile din poezia Scrisoarea III-a, a lui Eminescu, prezintă modul în care:
1) saltimbanci şi irozii[3] ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filozofie; spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi, a ajuns-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!, care numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă;
2) fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii, bâlbâiţi cu gura strâmbă, au ajuns stăpânii astei naţii!, sfâşiind această ţară, făcând neamul nostru de ruşine şi ocară.
Tot Eminescu ne oferă soluţia prin care putem scăpa de aceştia, respectiv cu ajutorul unui Vlad Ţepeş care, punând mâna pe ei, să-i împartă în două cete: în smintiţi şi în mişei, şi în două temniţi large cu de-a sila să-i adune, să dea foc la puşcărie şi la casa de nebuni!
Un stat care nu se bazează pe „ierarhia meritului”, pe „criteriul valorii muncă”, este un stat bolnăvicios.
„Secretul vieţii lungi a unui stat este păstrarea ierarhiei meritului”. (Mihai Eminescu).
Ca un finanţist foarte bine documentat, Eminescu dă exemplul altor ţări în care banii contribuabililor sunt folosiţi cu chibzuinţă, contribuind la creşterea bunăstării cetăţenilor săi:
„dar serviciile pe care statul le aduce în schimb cu banul contribuabilului sunt nu numai echivalente, ci întrec cheltuiala făcută. Prin sumele ce le consumă mecanismul statului se înlătură pierderile ce se opun producţiunii şi schimbului; prin cheltuielile făcute se uşurează oricărui producător condiţiile în cari munceşte, încât producţiunea creşte în proporţie cu cheltuielile statului şi viceversa. Bunăstarea fiecărui individ sporeşte şi, fiindcă bunăstarea e condiţia bunului trai, media vieţii fiecăruia devine mai lungă, copiii crescuţi în condiţii mai bune de cum fuseseră părinţii lor, o generaţie şi mai viguroasă şi mai aptă pentru producţiune ia locul celei ce se stinge.”[4].
Eminescu atrage atenţia şi asupra unor adevăruri care, parcă sunt scrise pentru zilele noastre:
„la noi sporirea veniturilor statului înseamnă totdeauna diminuarea veniturilor fiecărei economii private, nu din prisosul producţiunii, ci, la clasele de jos, de-a dreptul din primele necesităţi, din plata muncii zilnice se percepe darea; mărimea contribuţiilor statului este echivalentă cu mărimea mizeriei populaţiunii”[5].
Şi atunci, ca şi acum, politicile economice și sociale greşite în creşterea poverii fiscale (a impozitelor, a taxelor, a contribuţiilor etc.) are drept consecinţă diminuarea nivelului de trai al tot mai multor cetăţeni, descreşterea numerică a populaţiei manifestată în zilele noastre prin plecarea a aproape 4 milioane de persoane (dintre cele mai productive) din ţară.
Eminescu nu este împotriva redimensionării dărilor fiscale, dar el atrage atenţia asupra necesităţii stabilirii impozitelor în funcţie de posibilităţile de plată ale fiecăruia, principiu exprimat astăzi pin noţiunea de „puterea contributivă”: „suntem mai departe decât oricând de cea elementară facultate a poporului de a-şi face singur dările în proporţie cu puterile lui”.
Această elementară facultate a guvernanţilor, de „a stabili dările în proporţie cu puterea de plată ale fiecărui contribuabil (plătitor de impozite)” înseamnă aplicarea principiului „impozitării în cote progresive compuse”, care se aplică în (aproape) toate ţările dezvoltate ale lumii, nu și în România.
Eminescu atrage şi atenţia şi asupra adevăraţilor vinovaţi, cei din conducerea ţării, care adoptă impozite istovitoare, în special pentru marea majoritate săracă a ţării, precizând că orice ban care i se ia cetăţeanului-contribuabil, printr-o impozitare inechitabilă (precum în România, cu cota unică) „se scade din greutatea pâinii săracului, deci din puterea lui musculară, din putinţa lui de a produce”[6].
Eminescu, îngrijorat profund şi de faptul că, tot mai mulţi străini acaparau, sau conduceau, importante sectoare de activitate, că foloseau sume tot mai mari în scopuri speculative, în special pe calea „capitalului parazitar bancar” (precum și în zilele noastre), a atras atenţia şi asupra faptului că
„În societatea despotică, ca şi în cea demagogică, omul prin sine însuşi nu înseamnă nimic, banul e totul. Banul devine semnul distinctiv care clasează şi deosebeşte oamenii între ei şi, fiindcă el are o mobilitate proprie naturii lui, trece din mâini în mâini, transformă condiţiile indivizilor, ridică sau înjoseşte familii, de aceea nu e aproape nimeni care să nu fie obligat a face încercări disperate şi continue pentru a-l păstra sau pentru a-l câştiga”[7].
Fără a aborda și gândirea politică a lui Eminescu, doresc totuşi să dau următorul citat din Eminescu, care ar trebui să constituie „crezul fiecărui partid politic, și al fiecărui politician”:
„Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se împiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se împiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”.
Cu toate că excelenta carte menţionată mai sus, este o carte cu o temeinică fundamentare ştiinţifică, consider că cercetarea nu a reuşit să identifice şi să evidenţieze toate scrierile (şi concepţiile) lui Eminescu despre economia politică şi politica economică privite ca factori decisivi pentru dezvoltarea ţării şi pentru asigurarea independenţei sale, concepţie a cărui actualitate este de netăgăduit.
***
[1] Ziarul Timpul, VI, nr. 23, 30 ian / 11 febr. 1881, p. 1.
[2] Idem.
[3] „Saltimbanci”: oameni care trec cu ușurință de la o atitudine la alta, dovedind lipsă de seriozitate și de caracter. „Irozii”, de la „Irodieni”, susținători ai lui Irod cel Mare, fost rege al Iudeii între anii 37 î.Hr. şi 4 d.Hr., despre care în Biblie se menţionează că ar fi ordonat uciderea tuturor pruncilor sub 2 ani la Betleem, cel care a fost descris de istoricul Flavius Josephus ca fiind „cel mai crud tiran suit vreodată pe tron”, care „a domnit ca o fiară” treizeci şi şase de ani.
[4] Ziarul Timpul, VI, nr. 26, 5 / 17 febr. 1881, p. 1.
[5] Idem.
[6] Idem
[7] Ziarul Timpul, VII, nr. 67, 25 mart. 1882, p. 1.
Nouă intrare în categoria produselor cu potențial de risc redus JTI România lansează Logic Compact
București, 7 ianuarie, 2019 – JTI România lansează Logic Compact, țigaretă electronică disponibilă începând de astăzi într-o serie de magazine din București și online. JTI este prima companie multinațională de tutun care intră pe piața locală a produselor cu risc redus în segmentul țigaretelor electronice, diferențiindu-se astfel de competitori, care au optat pentru produse cu tutun încălzit.
„Logic Compact, lansat recent în Marea Britanie, a fost foarte bine primit de consumatori, iar România este acum a doua țară în care produsul este prezent. Ne bazăm pe moștenirea japoneză și expertiza globală, ca urmare calitatea este pe primul loc în tot ceea ce facem. Vom aplica aceleași standarde înalte și acum, la intrarea în categoria produselor pentru vapat, în România”, a declarat Mark Rock, General Manager JTI România, Moldova și Bulgaria.
Logic Compact este un dispozitiv de tip „închis”, cu capsule care se înlocuiesc. Produsul este disponibil în trei culori metalizate (gri, albastru, roz auriu). Capsula se atașează magnetic la dispozitiv, la fel ca un încărcător de baterie. Lichidul cu nicotină din capsulele Logic Compact, produs în Uniunea Europeană, va avea patru arome: tutun, mentol, fructe de pădure și cireșe (tobacco, menthol, berry mint, cherry).
Recent, un raport al Ministerului Sănătății din Marea Britanie a confirmat, pe baza dovezilor științifice disponibile, că țigaretele electronice au un potențial de risc redus. https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/684963/Evidence_review_of_e-cigarettes_and_heated_tobacco_products_2018.pdf
„Creșterea segmentului produselor pentru vapat reflectă o schimbare profundă în stilul de viață al oamenilor. Pentru noi, la JTI, viitorul categoriei produselor cu risc redus înseamnă inovație, care răspunde cerințelor consumatorilor adulți. Întreaga noastră activitate se concentrează pe consumatorul adult, despre care suntem ferm convinși că trebuie să aibă libertatea de a alege din toată gama de produse convenționale din tutun sau de nouă generație”, a explicat Mark Rock.
În ultimii trei ani, Japan Tobacco Group a investit la nivel global circa un miliard de dolari în produsele cu potențial de risc redus. Până în 2020, pentru dezvoltarea viitoare a acestei categorii, compania va investi încă un miliard.
JTI este lider global în segmentul țigaretelor electronice, cu o prezență puternică în piețe mature pentru produse de vapat, inclusiv Marea Britanie, Franța, Italia și SUA. La nivel global, țigaretele electronice din familia Logic sunt prezente în 12 țări, reprezentând 75% din valoarea pieței globale.
JTI este membră a Grupului Japan Tobacco (JT), unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun. Compania are operațiuni în peste 130 țări și deține Winston, marca numărul doi la nivel global, precum și Camel, în afara SUA. Prin Logic, JTI este, de asemenea, un jucător major pe piața țigaretelor electronice. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are aproape 40.000 de angajați. În România, compania a aniversat în 2018, 25 de ani de când este prezentă pe piață. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com.
Romsilva a regenerat pădurea în 2018 pe 14.083 ha
Ministerul Apelor şi Pădurilor anunţă că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a regenerat anul trecut 14.083 ha de pădure, suprafață cu 1.202 ha mai mare decât se planificase la începutul anului (foto de la o acţiune de împădurire din 2018). Rezultatul este cu atât mai important, cu cât condițiile meteorologice nu au favorizat plantarea puieților forestieri. În cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, au fost efectuate regenerări naturale pe 9.501 ha și regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, pe 4.582 ha. Bugetul alocat de Romsilva pentru toate lucrările de regenerare din 2018 a fost de 167,4 milioane de lei.
Alte lucrări efectuate de Romsilva anul trecut:
– completări în plantații pe 1.760 ha, refacere în urma calamităților pe 191 ha, prin plantarea a aproximativ 25,5 milioane puieți forestieri
– achiziționarea din fondul de conservare și regenerare, în numele statului român, a 1.445,63 ha de terenuri forestiere, păduri aflate în proprietate privată, cu alocarea în acest scop a 12,16 milioane lei
– înființarea de perdele forestiere, prin Direcția Silvică Călărași, pe 8,2 ha pe raza localităților Dor Mărunt și Jegălia şi demararea procedurilor de expropriere a unor imobile proprietate privată, pe suprafața totală de 176 ha, în vederea înființării de perdele forestiere de protecție a autostrăzii A2 și a unor drumuri naționale, pe raza localităților Medgidia, Ciocârlia, Murfatlar, Bărăganu, Cumpăna și Valul lui Traian (județul Constanța), Lehliu Gară, Ileana, Lehliu Sat, Lupșanu, Vlad Țepeș, Independența, Grădiștea, Perișoru, Ștefan cel Mare, Borcea, Dragoș Vodă Vâlcelele și Dragalina (județul Călărași) și pe raza localităților aferente drumului national DN2B (județul Brăila)
– alocarea din fonduri proprii a unui buget de 62,4 milioane lei pentru investiții în centre de producție, pepiniere, amenajări piscicole și vânătorești
– realizarea din fondul de accesabilizare a 37 km noi de drumuri forestiere, reabilitarea a 240 km de drumuri forestiere cu o investiție totală de 93 milioane lei, cu sublinierea că Romsilva administrează o rețea de drumuri forestiere cu o lungime totală de 26.562 km și 67 km de cale ferată forestieră
– prin programul de investiții cu fonduri de la bugetul de stat – 12,45 milioane lei – punerea în funcțiune a trei obiective de corectare a torenților cu o lungime de 5,43 km de albie corectată, reabilitarea a patru drumuri forestiere pe o lungime cumulată de 50,6 km, lucrări de reconstrucție ecologică în Insula Mare a Brăilei pe o suprafață de 1.779,7 ha
– realizarea în proporție de 99,2% a programului de investiții din creditele externe – 2,4 milioane lei – prin reabilitarea a două drumuri forestiere cu o lungime cumulată de 36,8 km.
Oportunităţi de afaceri în industrii creative
Organizațiile Junior Achievement din România și din Norvegia au stabilit la Oslo „premisele dezvoltării unui parteneriat care să contribuie la susținerea tinerilor interesați de afaceri în sectorul industriilor creative și culturale”. Acțiunea se înscrie în parteneriatul România-Norvegia şi este finanțată din Fondul pentru relații bilaterale, în cadrul programului Antreprenoriat cultural, patrimoniu cultural și schimb cultural – RO-Cultura, prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, destinat reducerii diferențelor economice și sociale din Spațiul Economic European și dezvoltării relațiilor bilaterale.
În context, Junior Achievement România, organizație de educație economică și antreprenorială cu 170.000 de elevi beneficiari din 2001, subliniază că „sectorul industriilor creative și culturale a cunoscut cea mai dinamică creștere în rândul sectoarele economice de la nivelul Uniunii Europene, generând peste 12 milioane de locuri de muncă”. Parteneriatul cu organizaţia similară din Norvegia este prevăzut a fi „oportun elevilor și profesorilor, atât din punctul de vedere al posibilității de finanțare facilitate de Mecanismul Financiar SEE 2014-2021, Programul RO-Cultura, cât şi mai ales datorită interacțiunii și schimbului de experiență (educație, cultură, valori) dintre elevii și profesorii din cele două țări. Prin intermediul colaborării dintre parteneri, elevii și profesorii vor putea avea acces la materiale educaționale moderne, la sesiuni de lucru online și față în față, atât în Norvegia, cât și în România, precum și la interacțiuni directe cu reprezentanți ai mediilor de afaceri din cele două țări, care îi vor sprijini în identificarea și implementarea unor idei de afaceri care să contribuie la îmbunătățirea situației economice a comunității din care fac parte”.
Opțiunea 5g ar putea fi implementată în 2019
În 2019 o să începem să vedem o mulţime de reclame pentru telefoane cu 5G şi beneficiile pe care noua tehnologie le va aduce. Însă, chiar şi cel mai bun telefon cu 5G va fi limitat de actuala infrastructură, iar cel mai ieftin smartphone va fi în continuare foarte costisitor în comparaţie cu unul 4G, potrivit Economica.net.
Reţeua 5G promite viteze incredibile de până la 10 gigabiţi pe secundă care ne vor da posibilitatea să conectăm mult mai multe device-uri ca în prezent. Trecerea la noile reţele 5G promite să facă posibile noi servicii mobile şi chiar noi modele de business, dar ar putea, de asemenea, reprezenta o provocare pentru industriile care nu sunt capabile să investească în modernizarea echipamentelor, conform sursei citate.
Preţul ridicat al noii generaţii de smartphone-uri vine şi de la costul noilor procesoare care, la rândul lor, au nevoie de un modem nou şi de module de antene necesare pentru ca telefoanele să funcţioneze în 5G.
Fondurile de pensii trebuie să producă 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor
Administratorii fondurilor de pensii private trebuie să majoreze capitalul social cu cel puțin 3,7 miliarde de lei până la finele anului viitor și să vină cu cel puțin jumătate din această sumă până la finele lunii iunie, potrivit ordonanței de urgență avizată vineri seara de Guvern.
Guvernul menționează, în OUG, că administratorii trebuie să vireze, până la 30 iunie, 50% din capitalul social minim și diferența până la finele anului, în baza unor noi cote minime impuse, conform Profit.ro.
Pragurile erau menționate în prima formă a OUG publicată de Guvern, însă în forma finală au fost introduse și termenele până la care majorările de capital trebuie efectuate. Calculele Profit.ro, realizate anterior, arată că necesarul de capital suplimentar se ridică la 3,7 miliarde de lei.
Ar fi fost cât pe ce să avem piață liberă şi drepturi…
Anul 2018 a început bine în piața de energie electrică din România: avem astăzi o lege care creează o piață liberă pentru toţi consumatorii de energie electrică şi fiecare are dreptul să aleagă de unde vrea să cumpere energie electrică pentru acasă. De mai bine de douăzeci de ani s-a lucrat la asta, s-au creat reguli, instituții, business-uri, companii, s-au deschis oportunități pentru investiții, s-au recreat reguli, instituții, companii, business-uri, a fost un proces evolutiv al cărui beneficiar final este cetățeanul.
Dar se pare că anul 2018 nu se termină bine pentru consumatorii casnici. Pe pagina de internet a Ministerului de Finanțe a apărut propunerea unei ordonanțe de urgenţă „cu de toate”, prin care Guvernul s-a hotărât să decidă, cu putere de lege, amânarea cu trei ani a acordării dreptului consumatorilor de a cumpăra energie electrică pentru acasă, la cea mai bună ofertă care ar rezulta din concurenţa dintre furnizorii din segmentul casnic. Ordonanţa modifică Legea 123/2012 – Legea energiei electrice şi a gazelor naturale astfel: „La articolul 22, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins: (1^1) Pentru perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022 pentru clienții casnici furnizarea de energie electrică se realizează în condiții reglementate, de către ANRE.”
Din păcate, Guvernul nu explică deloc de ce sunt necesare aceste modificări legislative în cadrul celor 8 pagini de justificări din preambulul a acestui act normativ. Fiind luna decembrie, cu toţii devenim mai sensibili la orice lucru care afectează o libertate câştigată după ani şi ani de nebuloasă captivitate. Aşa că ne întrebăm care este raţiunea pentru care există, în anul 2018, această încercare de a i se lua un drept câştigat cetăţeanului.
Directiva Europeană privind normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice începe astfel: „Piaţa internă a energiei electrice, care a fost implementată treptat în întreaga Comunitate începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor consumatorilor din Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, posibilităţi reale de alegere (…)”. Cu alte cuvinte, elementul central în orice reglementare internă ar trebui să fie consumatorul. În plus, limitarea unui drept câştigat nu poate să intervină decât în condiţii constituţionale: “Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”, conform Constituţiei României.
Energia electrică pe care ar urma să o primească consumatorul casnic în regim reglementat va fi produsul unei alte restricţionări a drepturilor: producătorul de energie electrică, indiferent că acesta este companie mare de stat, că produce energia din cărbune sau din surse regenerabile, că are o producţie mică sau mare de energie, devine obligat „să livreze furnizorilor de ultimă instanţă, în perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, energia electrică necesară asigurării consumului clienţilor casnici pentru care aplică tarife reglementate”.
La prima vedere, pare a fi o măsură socială prin care consumatorul casnic devine protejat de stat şi Guvernul consideră că acest lucru justifică reîntoarcerea la controlul statului asupra mecanismelor concurenţiale de ofertare de pe piaţă. Ar fi fost minunat să existe un studiu de impact din care să înţelegem cu toţii ce se întâmplă cu banii noștri până la urmă, dar, în lipsa datelor, nu putem decât să ne întrebăm şi să ne răspundem singuri. Știm însă că s-a analizat, s-au făcut studii, s-a experimentat și s-a dovedit că, dacă energia electrică este tranzacționată în mod concurențial oriunde pe lanțul economic de la producător la consumator, prețul scade.
Principiile pieței libere sunt reglementate la nivel european, chiar Tratatul Unional interzice denaturarea concurenței, orice decizie în acest sens fiind nulă de drept. Directiva Europeană privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice a fost implementată prin Legea 123/2012 – Legea energiei electrice și a gazelor naturale și s-a stabilit că funcționarea pieței de energie electrică din România în sistem reglementat încetează definitiv în decembrie 2017. Azi, decembrie 2018, printr-o ordonanță guvernamentală, statul român vrea să intervină în piața de energie electrică pentru a reinstitui controlul.
Regulamentul UE nr. 1227/2011 al Parlamentului European și al Consiliului privind integritatea și transparența pieței angro de energie spune simplu și la obiect: „Se interzice manipularea sau tentativa de manipulare a pieței pe piețele angro de energie”. Ironia tristă este că piața angro de energie electrică ar urma să fie afectată tocmai prin decizii ale instituțiilor de stat, instituții care, de fapt, ar trebui să controleze și să corecteze orice acțiune cu potențial distructiv pentru integritatea pieței de energie.
În anul 2018 nu poate fi considerată legitimă limitarea unor drepturi câștigate și nici legiferarea prin Guvern a unor măsuri cu potențial distructiv pe termen lung doar pentru soluționarea unor nefuncționalități instituționale sau de afaceri. Evoluția obligă la schimbare, la integrarea noilor tehnologii, la adaptarea cadrului normativ și economic și la integritate. Într-o epocă a diversificării, descentralizării, decarbonificării și a mobilității, piața de energie electrică trebuie să aibă ca element central consumul și să se adapteze cu rapiditate la nevoile fiecărui consumator. Era cât pe ce să fie așa. Poate va fi cândva. Există deja instrumente legale pentru asta, doar aplicarea lor cu responsabilitate lipsește pe alocuri.
Poziţia CNIPMMR faţă de proiectatele măsuri fiscal-bugetare şi de investiţii
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că ordonanţa de urgenţă al cărei proiect a fost pus în dezbatere publică de către guvern generează următoarele efecte asupra forţei de muncă şi asupra cetăţenilor, în general: „Prin reducerea domeniilor în care pot fi angajaţi zilieri, de la 26 la 6, se îngreuneză accesul pe piaţă muncii a persoanelor necalificate care desfăşoară activităţi sezoniere, sporadice sau accidentale (de exemplu au fost eliminate domeniile hoteluri şi facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – domenii care sunt prin sezoniere). Adoptarea proiectului în forma actuală va avea ca rezultat creşterea numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi de obicei fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţă muncii. Pentru salariaţii din sectorul bugetar nu se mai plătesc orele suplimentare, acestea putând fi compensate doar prin timp liber. Pensiile din sistemul public nu mai cresc de la 1 ianurie 2019, ci de la 1 septembrie 2019. Creşterea costurilor pentru credite, prin tranferul impozitului suplimentar în nivelul dobânzilor”.
Asupra mediului de afaceri, în special asupra IMM-urilor, preconizata ordonanţă de urgenţă va avea, în aprecierea CNIPMMR, următoarle consecinţe, în condiţiile în care „modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”: „Creșterea fiscalității. Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii. Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative. Creșterea cheltuielilor de personal. Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare. Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice. Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective). Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export. Crearea de probleme financiare companiilor din domeniul Energiei, Romgaz şi OMV Petrom, în care statul român este acţionar. Rezultatul instituirii taxei pe lăcomie va fi creşterea costurilor de creditare pentru debitorii băncilor, deoarece băncile vor transfera orice impozit suplimentar în cadrul dobânzilor, taxelor şi comisioanelor suportate de clienţi, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. Creşterea numărului de falimente în cadrul IMM-urilor din domeniile în care statutul va stabili în mod arbitra nivelul salariului minim brut pe ţară în mod diferenţiat, cu posibial problemă de constituţionalitate raportat la dispoziţiile art. 41 alin. 2 din Constituţie. Slăbirea pilonului II de pensii, prin acordarea posibilităţii retragerii sumelor strânse de contribuabili, fapt care va determina scăderea investiţiilor făcute de aceste fonduri în economia privată, concomitent cu un puseu inflaţionist prin aruncarea pe piaţă a unor mari sume de lichidităţi”.
Pentru eficientizarea politicilor publice, CNIPMMR propune următoarele soluţii: ANAF să verifice şi să impoziteze preţurile de transfer, acestea fiind venituri care scapă controlului. Eficientizarea serviciilor publice, prin stabilirea de criterii de performanţă. Realizarea de investiţii publice, aceste având efect multiplicator în economie. Asumarea responsabilităţii în mod trasnparent şi democratic de către decidentul politic şi nu impunerea de soluţii”.
CNIPMMR anunţă că „respinge ferm proiectul de OUG întrucât dispoziţiile afectează mediul de afaceri, măsurile de completare a cadrului legal fiind de mare amploare cu efecte negative multiple asupra întreprinzătorilor”.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR, semnalează: “Consecințele acestei ordonanțe le vedem deja pe bursă iar prețul va fi plătit de către toate categoriile sociale: IMM-urile pentru care costurile de creditare vor crește, prețul energiei deja a crescut iar impredictibilitatea e la cote alarmante; companiile mari, de stat, au deja de suferit, bursa a căzut astăzi într-un mod amețitor și foarte periculos; angajații din mediul public si privat ale căror pensii private vor dispărea. De remarcat și faptul că pentru mediul privat se restrâng de la 26 de domenii, la numai 6 unde, existând posibilitatea de a angaja zilieri, acest lucru vine după ce Guvernul deja supraimpozitase contractele part- time. În plus, se instituie, de asemenea, un al treilea salariu minim, pe domeniul constructiilor. Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă, nu vor mai beneficia de indexarea pensiei dar vor ,beneficia de scumpiri în lanț. Soluțiile pe care noi le identificăm sunt reprezentate de stoparea din a transfera responsabilitatea pe umerii celor care muncesc, controlarea imediată de către ANAF a companiilor care practică prețuri de transfer, folosirea de către mediul public a unui aparat limitat de oameni eficienți, profesioniști și remunerați pe măsură, folosirea fondurilor europene pentru investiții și rezolvarea problemelor economiei și societății și instituirea responsabilității în toate acțiunile desfășurate de către Guvern”.
Leroy Merlin recuperează brazi
Retailerul de bricolaj, construcții, decorațiuni și grădinărit Leroy Merlin recuperează brazi naturali cumpăraţi din magazinele proprii, folosiţi de sărbători şi oferă în schimb vouchere de câte 25 de lei. Cumpărătorii pot aduce brazii folosiţi, prezentând bonul fiscal, la magazin în perioada 5 ianuarie-3 februarie şi primesc voucherele aferente.
Pe baza semnalării silvicultorilor că un brad are nevoie de aproximativ 12 ani pentru a ajunge la înălțimea de 180-200 cm, Frederic Lamy, CEO Leroy Merlin România, subliniază: „Pornind de la angajamentul pentru grija faţă de mediu și de la tăierea masivă a brazilor în perioada sărbătorilor de iarnă, Leroy Merlin continuă și în acest an programul de reciclare a brazilor, pentru a contribui la scăderea numărului de brazi aruncați atunci când devin inutili. Ne dorim să educăm clienții cu privire la utilizarea lemnului în manieră responsabilă.”
Integrarea socială a migranţilor prin sport
Organizaţia Terre des hommes România oferă un exemplu de contribuţie într-o temă de actualitate cum este integrarea socio-economică a migranţilor: proiectul „Move together – Sportul ca instrument de integrare și incluziune socială pentru refugiați” (manager de proiect, Rodica Novac). Proiectul şi-a derulat conferința finală, cu prezentarea rezultatelor şi perspectivelor.
Întregul proiect a reprezentat un demers cu obiectivul integrării în comunitate a refugiaţilor prin mijlocirea sportului, a unor activităţi bazate în general pe joc necompetitiv (foto TDH). În sens larg, au fost evidenţiate beneficiile sportului ca mijloc de incluziune socială şi ca formă de contribuţie la înțelegerea, respectul și toleranța dintre refugiați și comunități locale. Deschiderea este către formarea unor specialişti de profil dintre lucrători în protecţia copiilor, profesori etc. şi către dezvoltarea interesului cluburilor sportive pentru a le oferi servicii copiilor migranţi. Au fost angrenaţi 338 de participanţi, inclusiv localnici, cu vârste de la 3 luni la 62 de ani (67% copii), dintre care 51% migranţi. Activităţile s-au desfăşurat la București și Constanța, cu implicarea profesionistă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa şi cu sprijinul Palatului Copiilor Constanţa şi al complexului sportiv Tei din Bucureşti, care au oferit servicii gratuite participanţilor. Metodologia de lucru a reprezentat aplicarea conceptului Mișcare, Joc și Sport (MJS), bazat pe formare, continuat prin coaching şi valorificat la nivel individual prin dezvoltarea resurselor personale. În esenţă, este o formă de animaţie psihosocială dezvoltată pe plan mondial din 2005 (Anul Internaţional al Sportului şi Educaţiei Fizice), continuată sub egida UEFA, dezvoltată la noi şi acreditată la Autoritatea Naţională a Calificărilor de Terre des hommes România. Publicarea unor studii de caz şi a unui ghid al organizării de activităţi psihosocciale destinate refugiaţilor reprezintă contribuţii de început la o necesară bibliografie de specialitate.
România, locul opt la producţia de bere în UE
Ediția 2018 a raportului Beer Statistics, realizat de Brewers of Europe, situează România pe locul opt în 2017 în topul țărilor mari producătoare de bere din spațiul UE, cu o producție de 16,05 milioane hl. România se clasează astfel îmediat după Cehia și înaintea Italiei. După criteriul volumului de consum, România ocupă locul șapte, cu 16,11 milioane hl, înaintea unor țări cu tradiție în fabricarea și consumul berii: Cehia, Austria, Belgia. Volumul importurilor de bere în România și-a păstrat în 2017 ponderea de 3% din consumul intern, cu sublinierea că sectorul local al berii şi-a păstrat nealterat caracterul profund național. Ţara cu cea mai mare pondere a importurilor în consumul intern de bere este Marea Britanie (23%).
Julia Leferman, director general al Asociației Berarii României, apreciază că „sectorul local al berii este parte a marii familii a berarilor europeni. Eforturile pe care producătorii de bere le fac la nivel local, de a genera valoare adăugată și de a crea locuri se muncă pe întreg lanțul de activități conexe, au un impact pozitiv și dincolo de granițe, plasând România pe un loc de cinste în rândul țărilor UE. Sectorul berii reprezintă în egală măsură un motor de creștere atât pentru economia României, cât și pentru cea a Europei, iar asigurarea predictibilității fiscale și a unui context economic stabil la nivelul fiecărei țări membră UE rămâne factorul determinant pentru conservarea echilibrului piețelor și asigurarea unei dezvoltări locale durabilă”.
Asociația Berarii României (membră din 2008 a organizației Berarii Europei) include producătorii autohtoni Bergenbier SA, Heineken România, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Brewerieis, microberăria Clinica de Bere (toţi furnizând peste 80% din berea băută în România), precum și reprezentanții producătorilor de materii prime Soufflet Malţ România, Asociaţia Producătorilor de Hamei din România.
Senatul a acceptat proiectul privind creditele pentru „Prima Casă”
Senatul a adoptat, miercuri, proiectul iniţiat de parlamentarul ALDE Daniel Zamfir, prin care prevederile Legii privind darea în plată vor fi aplicate şi creditelor acordate prin programul „Prima Casă”, potrivit Mediafax.
Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (4) al art. 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite a fost adoptată de către senatori cu 73 de voturi „pentru”, 26 „împotrivă” şi o abţinere.
„Propunera legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea prevederilor alin 4 al art 1 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, prevederi potrivit cărora au fost eliminate din domeniul de aplicare a legii creditele acordate în cadrul programului -Prima Casă-”, se arată în raportul Comisiei pentru buget a Senatului, care a întocmit un raport de admitere cu amendamente.
Iniţiatorul proiectului, senatorul ALDE Daniel Zamfir, a afirmat că proiectul legislativ clarifică situaţiile de „impreviziune” care apar atunci când instanţele ajung să judece dosare în care debitorii vor să se elibereze prin Legea dării în plată.
BVB: Cea mai mare scădere din ultimii 10 ani. ”Măsurile Guvernului pun în pericol piața și dezvoltarea României”
Bursa de Valori București (BVB) „este îngrijorată de schimbările legislative planificate de Guvern”, în domeniul pensiilor private dar şi de cele legate de marile companii energetice listate la cota sa, potrivit unui comunicat al BVB, emis miercuri.
Principalii indici bursiri ai BVB s-au prăbușit miercuri, după anunțul măsurilor guvernului, potrivit site-ului Curs de guvernare.ro.
Scăderile variau între 7 și 9%, miercuri după prânz.
Indicele de referință BET înregistrează cea mai mare scădere din ultimii 10 ani – spun oficialii Bursei. În primele 3 ore s-au făcut tranzacții cât într-o săptămână normală de funcționare, conform sursei citate.
Taxare activelor sectorului bancar in functie de nivelul ROBOR – o masura nejustificata economic si rational, cu efecte puternic negative in economie
Bucuresti, 19 decembrie. Masurile propuse de proiectul de OUG privind taxarea activelor sectorului bancar in functie de amplitudinea deviatiei mediei trimestriale a indicelui ROBOR fata de pragul de referinta (1,5%), va genera o serie de efecte puternic negative in economie, deoarece:
⦁ Lipseste motivatia rationala – in conditiile in care motivatia acestei taxe face referire la lacomia sectorului bancar, in contextul profitului inregistrat la nivelul intregului sector bancar de 1,3 miliarde euro in primele 9 luni ale acestui an (ceea ce reflecta un randament al capitalului investit de aproape 16%), comparativ cu 1,2 miliarde euro pentru tot anul 2017. Acest lucru este normal, si reflecta performanta sectorului bancar ca urmare a proceselor indelungate de restructurare si reducere a ratei creditelor neperformante aproape de 5% (de cinci ori sub nivelul de acum un deceniu). De asemenea, se desconsidera total randamentul capitalului reinvestit la nivelul intregului sector bancar pentru ultimul deceniu, respectiv 3%, extrem de redus avand in vedere riscul asumat. Desigur, la un randament al capitalurilor de 3%, nu se poate vorbi despre lacomie. Costul crizei financiare anterioare a fost de aproape 9 miliarde euro, iar statul roman nu a ajutat bancile (asa cum s-a intamplat in alte tari) pentru a depasi problemele din recesiune.
⦁ Lipseste motivatia economica – analizand evolutia din ultimul deceniu, media indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni s-a pozitionat la 1% (un punct procentual) peste media inflatiei. Fundamentele economice indica o corelatie pozitiva foarte apropiata dintre cei doi indicatori. Astfel, AAFBR a avertizat inca din luna August 2017, ca indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni (situat la 0,9% la acel moment) va depasi pragul de 2% in primul semestru din 2018, respectiv 3% in a doua jumatate a anului, din cauza presiunilor inflationiste. Avand in vedere ca rata medie a inflatiei pentru ultimele 12 luni este de 4,6%, respectiv 3,4% in luna Noiembrie 2018 fata de aceeasi luna a anului anterior, apreciem ca nivelul actual al indicelui ROBOR cu maturitate la 3 luni de 3,04% este chiar scazut (situat sub nivelul inflatiei anuale). Spre exemplu, la finalul anului 2012, indicele ROBOR cu maturitate la 3 luni era situat la 6,04%, in conditiile in care inflatia anuala la vremea respectiva era aproape de 5%. Variabilele esentiale care determina evolutia indicelui ROBOR nu se refera la preferintele unor anumitor banci, ci reflecta nivelul de lichiditate din piata (corelatie inversa), inflatiei (corelatie pozitiva) si al riscului de creditare, aspecte care sunt imputabile unei intregi natiuni.
⦁ Efectele asupra economiei sunt negative – consumatorul roman, si companiile active in Romania, nu sunt sprijinite de aceasta masura, deorece conditiile de finantare se vor inaspri iar costurile aditionale se pot transfera partial catre consumatorul final. Chiar daca aceasta masura exista si in alte tari din UE, mediul de afaceri activ in Romania difera semnificativ fata de media din UE, din mai multe considerente: gradul foarte ridicat de indatorare (respectiv 75%, maximul din UE), capitalul de lucru negativ (companiile nu se pot autofinanta pe termen scurt), nivelul de polarizare foarte ridicat (primele 1% din companiile active concentreaza 67% din veniturile inregistrare de intregul mediu de afaceri) si varsta foarte redusa (durata medie de viata a unei firme active in Romania este de aproape 10 ani), termenul de incasare al creantelor este foarte extins. Astfel, companiile active in Romania sunt mult mai vulnerabile la socurile externe, accesul la finantare sau costul capitalului influentand semnificativ supravieturirea acestora. Pe termen mediu, inclusiv statul roman urmeaza sa aibe foarte mult de suferit, din cauza cresterii insolventelor si a disponibilizarii personalului din companiile foarte vulnerabile.
⦁ Comparatie cu alte tari din UE – chiar daca aceasta masura exista sub diferite forme si in alte state din UE (exemplu: Polonia, Ungaria, Franta, Germania sau Austria), exista diferente majore privind modalitatea de aplicare si destinatia fondurilor. Majoritatea tarilor respective au implementat aceste masuri dupa dezbateri cu sectorul bancar (oferind astfel predictibilitate si perspectivele unor masuri finale optime) si utilizeaza fondurile astfel colectate pentru eventuale ajutoare viitoare care urmeaza sa fie oferite sectorului bancar in contextul unei crize financiare majore. Astfel, ratiunea acestor masuri este oferirea unei stabilitati sectorului bancar, care sa poata continua finantarea economiei si pe durata de recesiune, diminuand astfel efectele negative resimtite de populatie si companii in diferite etape ale ciclului economic.
⦁ Impact asupra bursei locale este negativ – indicele BET, al celor mai lichide actiuni de la BVB, se deprecia in jurul orei 13.30 cu circa 11% fata de ziua anterioara, in timp ce actiunile marilor banci pierdeau din valoare intre 15%-17% fata de inchiderea din ziua precedenta. Evolutia bursei este un indicator de predictie economica si duce la deteriorarea increderii in evolutia economica viitoare. Cresterea volatilitatii indicelui bursier, din cauza fluctuatiilor majore pe termen scurt, reflecta majorarea riscului din economie, ceea ce poate duce la diminuarea investitiilor straine directe si a investitiilor companiilor pe termen lung. Toate acestea contribuie la scaderea competitivitatii companiilor active in Romania si pericliteaza siguranta locurilor de munca.
Un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro de la BEI pentru a susține dezvoltarea României
WDP și BEI au semnat un acord pentru un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro. Fondurile vor fi destinate finanțării proiectelor de dezvoltare nou construite în faza de dinaintea închirierii din regiunile de convergență UE din România.
UN NOU PACHET DE FINANȚARE DE LA BEI ÎN VALOARE DE 150 DE MILIOANE DE EURO
În urma cooperării inaugurale din 2010, WDP și Banca Europeană de Investiții (BEI) au semnat un acord pentru un nou pachet de finanțare în valoare de 150 de milioane de euro. Împrumuturile vor fi structurate sub forma unor împrumuturi la termen care vor fi acordate în funcție de distribuția capitalului către proiecte realizate începând cu anul 2018 și privind viitoarea conductă, destinate regiunilor de convergență UE din România.
Noile locații ale depozitelor vor fi închiriate pe termen lung, punându-se accentul pe stabilirea unor noi operațiuni logistice sau din industria ușoară și vor fi situate pe unul dintre cele cinci coridoare naționale cheie identificate în cadrul Master Planului General de Transport al României. Aceste proiecte vor cuprinde infrastructura pentru depozite moderne și vor fi dezvoltate pe o bază durabilă. Proiectele vor contribui la diversificarea ulterioară a economiei României și vor promova generarea de locuri de muncă prin stabilirea unor depozite logistice suplimentare și a unui lanț de aprovizionare modern, ducând astfel la o productivitate îmbunătățită a comerțului en-gros și cu amănuntul.
CITAT
Jeroen Biermans, Director General al WDP în România: „Acest pachet de finanțare confirmă și susține misiunea companiei noastre de a contribui la economia reală prin dezvoltarea unei infrastructuri logistice moderne pentru clienții noștri, astfel ducând la un lanț de aprovizionare asigurat pe viitor și favorizând generarea de locuri de muncă în această regiune.”
„Din nou, avem ocazia să diversificăm și să extindem și mai mult sursele de finanțare ale companiei prin intermediul acestui pachet de finanțare BEI”, a adăugat Mickael Van den Hauwe, Directorul Financiar al WDP.
Willem Schoeber a decis să renunțe la funcția de membru al Consiliului de Administrație al Electrica SA
Consiliul de Administrație al Electrica SA a luat act de decizia domnului Willem Schoeber de a renunța, începând cu data de 7 februarie 2019, la calitatea domniei sale de membru în Consiliul de Administrație al companiei.
Willem Schoeber va continua să-și îndeplinească responsabilitățile în calitate de membru al Consiliului de Administrație al Electrica SA până la data de 6 februarie 2019.
ALTE INFORMAȚII
Willem Schoeber are experienţă de peste 40 de ani în domeniul energiei. Cea mai mare parte a activităţii sale profesionale a fost derulată în cadrul grupurilor Royal Dutch Shell şi EWE, unde a deţinut diferite poziţii în top managementul filialelor din Olanda, Franta, Germania, Turcia şi SUA.
Începând cu anul 2013, Willem Schoeber este consultant independent în afaceri și membru al Consiliului de Administratie al Neste Oyj (Helsinki, Finlanda), al Consiliului de Supraveghere al Gasunie NV (Groningen, Olanda) și al comitetelor de audit ale acestor consilii.
Willem Schoeber a devenit membru al Consiliului de Administrație al Electrica SA în mai 2016.
DECLARAȚIE
Valentin Radu, președinte al Consiliului de Administrație al Electrica SA: „În numele companiei, vreau să mulțumesc domnului Willem Schoeber pentru activitatea desfășurată în beneficiul Electrica, începând din 2016, când a devenit membru al Consiliului de Administrație. În numele colegilor din Consiliul de Administrație, îi urez succes în activitățile viitoare”.
Grupul Electrica este un jucător-cheie pe piața de distribuție și furnizare a energiei electrice din România, precum și unul dintre cei mai importanți jucători din sectorul serviciilor energetice.
Grupul Electrica oferă servicii la peste 3,7 milioane de clienți și are o arie de cuprindere națională – cu organizare în trei zone pentru distribuția energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord, și pe cuprinsul întregii țări pentru furnizarea energiei electrice și pentru întreținere și servicii energetice.
Din iulie 2014, Electrica este o companie cu capital majoritar privat, listată pe bursele de valori din București și Londra. Electrica este singura companie românească listată din domeniul distribuției și furnizării energiei electrice din România.
Sprijin pentru angajatorii care încheie contracte de ucenicie
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Ilfov îi susţine pe angajatorii care încheie contracte de ucenicie în condiţiile Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, acordându-le sprijin financiar în cuantum de 2.250 lei/lună pentru fiecare contract de ucenicie încheiat, sumă acordată la cererea angajatorului, proporţional cu timpul efectiv lucrat de ucenic, pe întreaga perioadă de derulare a contractului: „Prin ucenicia la locul de muncă, se urmărește obținerea unei calificări pentru tinerii cu vârsta de peste 16 ani, care doresc să se concentreze pe învățare pornind de la situațiile profesionale reale, concrete, cerute de practicarea unei ocupații direct la locul de muncă. Durata contractului de ucenicie se stabilește în funcție de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul. Prin această formă de pregătire, ce poate fi între 6 luni și trei ani, pentru calificări de la nivelul 1 până la 4, ucenicul poate dobândi competențe profesionale, angajatorul obligându-se să-i asigure condițiile necesare pregătirii teoretice și practice. Durata timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână, iar în cazul tinerilor cu vârsta de până la 18 ani, durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână. Programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă se finalizează printr-un certificat de calificare profesională. De asemenea, pentru a asigura tranziția absolvenților de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii, angajatorii pot organiza programe de stagiu conform Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului de către absolvenţii de învăţământ superior, pe o perioadă de şase luni de la debutul lor în profesie. Durata contractului de stagiu este de şase luni. În termen de cinci zile de la finalizarea stagiului, pe baza referatului de evaluare, angajatorul eliberează un certificat/o adeverinţă de finalizare a stagiului”.
Romexpo, record de evenimente în 2018
Romexpo, cel mai mare organizator de târguri și expoziții de la noi, anunţă „reunirea unui număr record de evenimente din domenii de interes pentru specialiști și publicul larg”, oferind mai multe informaţii de bilanţ din care reţinem: 143 de târguri, expoziții, festivaluri și alte tipuri de manifestări (sportive, de business, culturale, religioase); 34 de târguri/expoziții organizate de Romexpo (peste 3.500 companii din 45 de țări, pe o suprafață expozițională de 143.000 mp, peste 142.000 de vizitatori); 29 de târguri/expoziții organizate de terți și găzduite de Romexpo; 9 târguri/expoziții organizate de Romexpo în parteneriat cu terți; 71 de evenimente organizate de terți și găzduite de Centrul Expozițional Romexpo; târgurile și expozițiile tradiționale Indagra, BIFE-SIM, Târgul de Turism al României; evenimente organizate de parteneri, precum Internet & Mobile World, Târgul Ghidul Miresei, Târgul Internațional de vinuri Good Wine, East European Comic-Con; concertele The Scorpions, Bucharest Street Food Carnival, Nightwish etc. Este de subliniat că „vedeta programului expozițional al anului 2018 a fost Salonul Internațional de Automobile București (SIAB), organizat de ROMEXPO, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a României și împreună cu Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). La 11 ani distanță de la ultima ediție SIAB, organizată în 2007, evenimentul emblemă al industriei auto din România a întâmpinat vizitatorii în anul 2018 cu 20 dintre cele mai cunoscute mărci, cu peste 150 de modele de automobile și vehicule pe două sau trei roți, 3 premiere europene, 16 premiere naționale și 3 automobile concept sau prototip”.
Majoritatea evenimentelor s-au desfășurat în Pavilioanele B1 și B2 (foto), cele mai moderne spații de expoziție la nivel național, cu o suprafața totală utilă de 27.270 mp, cu facilităţi şi servicii noi.
Romexpo a primit în 2018 Premiul de Excelență la Topul Național al Firmelor. Mihai Costriș, directorul general al Romexpo, subliniază: „Această apreciere a performanțelor ne determină să devenim și mai buni, astfel încât clienții noștri să primescă servicii de înaltă calitate, aliniate la standardele pieței conturate de marii organizatori de evenimente din Europa și din lume. Ne bucurăm să constatăm că și în 2018 ROMEXPO a fost cel mai cunoscut și căutat loc de întâlnire dintre companii și publicul lor. În fiecare an, prin implicare și profesionalism, Centrul Expozițional reușește să fie un punct de deschidere a pieței românești către exterior și să ofere un schimb de experiență benefic pentru economia românească. Ne propunem ca și în 2019 să ne păstrăm poziția de lider pe piața din România”.
Dintre noutăţile promise de Romexpo pentru anul viitor se remarcă: redefinirea conceptului târgurilor de construcții și home & deco prin reunirea târgurilor de referinţă în domeniu Construct Expo și Ambient Expo într-o singură manifestare: Construct-Ambient ExpoXPO – Târgul internațional de tehnologii, echipamente, utilaje și materiale pentru construcții, amenajări interioare și exterioare, decorațiuni și piscine (14-17 martie 2019, Pavilionul B2); Somn Expo – Expoziție de produse și servicii care asigură un somn liniștit, „cea mai relaxantă expoziție din România” (11-13 aprilie 2019, pavilionul B1); Bucharest DigIT Expo, pentru specialiști „care înțeleg provocările și oportunitățile digitalizării și inovației tehnologice” (12-15 iunie 2019).
Compania CTP, laureată a industriei de real estate
CTP – cel mai mare dezvoltator și administrator de spații logistice și industriale de clasa A în România (peste 850.000 m² suprafață închiriabilă în Arad, București, Cluj-Napoca, Deva, Ineu, Pitești, Salonta, Sibiu, Timișoara, Turda) – a primit noi confirmări ale poziției de lider pe piaţa locală de profil, fiind laureat al premiilor Best Warehouse Development and Developer of the Year și Dezvoltatorul Industrial al anului.
Premiul Best Warehouse Development and Developer of the Year a fost obţinut la Gala Premiilor CIJ România 2018, „pentru dezvoltarea accelerată a proiectului CTPark Bucharest West”, cu sublinierea că „ritmul de creștere al acestui proiect a depășit performanțele înregistrate în 2017, iar în prezent a fost atinsă o suprafață construită de aproximativ 400.000 m². Acesta este al doilea an consecutiv în care CTP câștigă această importantă distincție pentru CTPark Bucharest West”.
Premiul Dezvoltatorul Industrial al anului a fost primit în Gala Real Estate 2018 pentru activitatea în parcurile din jurul Bucureștiului și la nivel național, prin care „CTP a atins și a depășit pragul de 850.000 m² în România, cu 300.000 m² livrați în acest an atât în zona limitrofă Bucureștiului (CTPark Bucharest, CTPark Bucharest West și CTPark București Chitila), cât și în țară, în Cluj-Napoca, Pitești și Timișoara”.
Iuliana Bușcă, Commercial & Business Development Manager al CTP Romania, subliniază: „Suntem onorați să primim aceste premii. Pentru noi, ele sunt dovada faptului că munca în echipă dă roade. Ne-am propus să ajungem cel mai mare dezvoltator și administrator de parcuri industriale și logistice premium din România și Europa Centrală și de Est și am reușit cu o strategie bună și cu multă muncă din partea unei echipei talentate și pasionate care constituie motorul creșterii noastre. De asemenea, pentru această reușită le suntem recunoscători tuturor partenerilor noștri bancari, furnizorilor și colaboratorilor. Suntem încrezători că în următorii ani vom reuși să consolidăm poziția României pe harta industrială și logistică a Europei, având ca pilon principal de susținere CTPark Bucharest West”.
CTPark Bucharest West este caracterizat de către dezvoltatorul său ca „un adevărat ecosistem care să înglobeze spații de depozitare, dar care să fie un loc de muncă civilizat pentru angajații companiilor chiriașe. Parcul va dispune de un cabinet medical, de un supermarket pentru cumpărăturile zilnice, de un restaurant cu mâncare sănătoasă, dar și de unități de cazare pentru forța de muncă. De asemenea, vor fi prevăzute piste de biciclete atât pentru o deplasare mai ușoară în incinta parcului, cât și pentru a oferi un mediu de lucru sănătos prin adoptarea bicicletei ca mijloc de transport sustenabil. Proiectat a fi cel mai important hub logistic din România și Europa Centrală și de Est, CTPark Bucharst West va include și un spațiu de servicii pentru transportatori, prevăzut cu benzinărie și spălătorie pentru tiruri. Toate aceste servicii, specificațiile tehnice ale clădirilor, flexibilitatea spațiilor, precum și poziționarea excelentă în vestul capitalei cu acces direct la autostrada A1, au determinat companii importante precum Ekol Logistics, Quehenberger Logistics, DSV, Yusen Logistics, KLG Europe Logistics Romania, Geodis, Cargo Partner, Gefco, NOD (Network One Distribution) să-și instaleze operațiunile aici”.
Grupul Volkswagen își mărește aria de producție
Grupul auto Volkswagen AG (VW) a anunţat luna trecută că îşi va extinde capacitatea de producţie prin deschiderea unei noi fabrici în Europa de Est, potrivit Economica.net.
Producătorul german Volkswagen a anunţat luna trecută întenţia de a construi o fabrică în Europa de Est, printre ţările cu potenţial fiind România, Bulgaria dar şi Turcia.
Ian Worboys, CEO P3, unul dintre cei mai mari dezvoltatorii de spaţii logistice şi industriale de pe plan local, spune că orice fabrică auto aduce un plus valoare ţării, iar noi încă avem un lucru de care se pare că producătorul auto ar fi interesat. Însă, pe lângă acest factor, decizia va lua în calcul mai mulţi indicatori, potrivit sursei citate.
Producţia modelelor Karoq şi Ateca din fabrica din Kvasiny va fi transferată către o nouă locaţie din Europa de Est, care ar aduce un plus de 4.000 – 5.000 de noi locuri de muncă.
Numărul pensionarilor din România a scăzut
Numărul mediu al pensionarilor din România a fost de 5,201 milioane în al treilea trimestru, în scădere cu 6.000 față de trimestrul precedent, în timp ce pensia medie a crescut la 1.222 de lei, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Totodată, indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum a fost de 108,7%, conform Profit.ro.
Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (76,8%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinși în categoriile de pensii – anticipată și anticipată parțial – au reprezentat 2,1%.
În 2017, numărul mediu al pensionarilor din România a fost de 5,228 milioane, în scădere cu 29.000 față de anul anterior, în timp ce pensia medie a crescut cu 12,8%, la 1.069 de lei.
Emmanuel Macron – mărire și decădere
În urmă cu un an, Macron era văzut de foarte mulți francezi ca un salvator al națiunii, un lider puternic și carismatic, care poate reda gloria și influența statului francez, puternic erodate în ultimii 20 de ani. Azi, și mai mulți francezi îl percep ca o mare dezamăgire, ca un pariu pierdut. Așa se explică că doar 25% dintre conaționali mai cred în Macron, fiind cel mai scăzut nivel al încrederii într-un președinte francez în ultimii ani. E începutul sfârșitului pentru tânăra speranța a politicii franceze, mai ales după amplele demonstrații de stradă ale puternicelor sindicate franceze, care au afectat și mai mult încrederea în Emmanuel Macron.
Franța s-a confruntat, în ultimele săptămâni, cu cele mai violente demonstrații din 1968 încoace, soldate cu mii de victime și tot atâtea arestări. După revendicările economice și sociale ale „vestelor galbene” și după satisfacerea lor de către președintele francez, protestatarii și-au radicalizat și politizat solicitările, cerând nici mai mult nici mai puțin decât demisia lui Macron, a guvernului condus de Édouard Philippe și prerogative legislative pentru popor prin intermediul referendumului cetățenesc. Manifestanții solicită o schimbare radicală a sistemului politic prin impunerea unei democrații directe, participative, adică o guvernare a poporului prin popor și pentru popor, principiu enunțat în însăși Constituția Franței. Francezii de rând, din mediul rural și de la periferia marilor orașe, care trăiesc în sărăcie, s-au săturat de politicieni și de partide care fac jocurile și promovează interesele marilor corporații financiare globale în detrimentul proprilor cetățeni. Ceea ce se întâmplă azi în Franța face parte dintr-o mișcare politică mai amplă, ce a cuprins deja America și Europa. Populiștii, adepții protecționismului și suveranismului, câștigă teren în fața progresiștilor adepți ai globalizării, dereglementării și liberalizării piețelor. Vom asista la o schimbare de paradigmă, la o resetare a scenei politice globale. Vedem o acțiune de emancipare a popoarelor împotriva multinaționalelor care au devalizat economiile naționale cu complicitatea unor politicieni, partide și guverne impuse și cumpărate de marea finanță mondială. Europarlamentarele de anul viitor vor confirma acest trend.
Neoliberalul Macron a coborât socialismul din pod
Peste noapte, Macron s-a transformat, cel puțin declarativ, dintr-un președinte al bogaților într-unul al săracilor. Ba mai mult, neoliberalul Macron a coborât socialismul din pod. Cine ar fi crezut că, după 30 de ani, sceneta din balconul Comitetului Central, prezentată publicului pe 21 decembrie 1989, avându-i în rolurile principale pe Leana și Nicu, va fi readusă în actualitate și interpretată magistral de nimeni altul decât superstarul Emmanuel Macron? Dacă în ’89 cuplul didactorial încerca să cumpere tăcerea și supunerea poporului cu 100 lei, mai marele progresiștilor europeni, în anul de grație 2018, face aceeași încercare în fața poporului francez, promițând câte 100 euro fiecărui cetățean. Chiar plusează cu scutiri de impozite pentru pensiile mai mici de 2.000 euro și pentru orele suplimentare, precum și cu o primă generoasă de Crăciun.Toate pomenile, oferite cu generozitate de chiriașul de la Palatul Élysée, vor costa statul francez vreo 8 miliarde euro. Consecința va fi depășirea pragului de 3% în ceea ce privește deficitul bugetar. Iată, deci, că se întâmplă și la case mai mari.
Ce au în comun Macron, Iohanis si Dragnea
Matteo Salvini ministru de Interne al guvernului italian şi liderul extremei drepte din Italia l-a atacat pe președintele Macron, afirmând despre acesta că este „un produs de laborator inventat de sistem” pentru a zădărnici ascensiunea lui Marine Le Pen. Există o similitudine între Macron și Iohannis. Amândoi sunt percepuți ca manifestând o anumită aroganță în discurs și atitudine, o incapacitate de comunicare și empatizare. Macron a fost acuzat, precum Dragnea, de o verticalizare a puterii, în sensul în care cei doi lideri nu se mai consultă cu colegii de partid în luarea deciziilor. Macron a fost forțat de recentele proteste din Franța să abandoneze această atitudine de frondă, apărând în fața națiunii cu o figură spășită și resemnată. „Mea culpa” președintelui francez din discursul de la începutul săptămânii trecute, adresat națiunii, pe lângă faptul că nu a fost convingătoare, vine, oricum, prea târziu pentru a-i mai salva cariera politică. În curând, tânăra speranță a politicii franceze va deveni istorie.
Deputat,
Av. Dr. Remus Borza
Laureaţii speranţei academice
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, în parteneriat cu ARCUB, a acordat, şi în acest an, titlul de Laureat al speranţei academice unor studenți în ciclurile de licenţă, masterat şi doctorat din universități bucureștene remarcaţi pentru creativitate și inovataţie. Îndemnându-i pe cei care, în diverse contexte, reproşează lipsa de experienţă a tinerilor „să observe surplusul de creativitate”, conf. univ. Dr, Nicolae Mandea, rectorul UNATC, a evidenţiat că ne găsim într-o ofensivă a creativităţii, accentuând că „războaiele le câştigă cei creativi“.
Laureaţii ediţiei 2018 sunt:
– Bogdan Ioan Guiu, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” – arhitect și doctorand la Şcoal doctorală de arhitectură, cu tema „Nevoia de repere în arhitectura orașului”
– Eduard Andrei Simion, Universitatea Națională de Arte – anul II master, Departamentul de pictură, considerat de mentorii săi „un pictor autentic, care știe să îmbine cu măsură cunoștințele teoretice, tehnica și limbajul picturii”
– Andreea Luminița Dedulescu, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară – licenţă despre monitorizarea patrimoniului cultural cu ajutorul informațiilor furnizate de satelitul Sentinel-1, 10 pe linie la master în Geomatică pentru ingineria mediului, asistent cercetător în cadrul Agenției Spațiale Române
– Bianca Maria Alecu (foto), Universitatea din București – studentă la Facultatea de Litere, premii multiple la competiții științifice universitare literare și de traduceri, performanţe studii literare, pragmatică, traductologie și studii culturale
– Iulia Alexandra Neacșu, Universitatea Hyperion – a absolvit Facultatea de Arte, actriță, preferă cinematografia, roluri în seriale naționale, internaționale, în scurt și lung-metraje, membru cofondator al Teatrului Nou, autoare a unei cărţi de poeme
– Ioan-Alexandru Mirea, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol
Davila” – anul VI la Facultatea de Medicină Genrală, organizator științific al Societății Studenților în Medicină din București, proiecte umanitare și artistice (pictură, teatru, literatură, istorie, filosofie, religie, divertisment prin karaoke și stand-up comedy
– Andrei Petrache, Universitatea Națională de Muzică – anul II, secția de Compoziție clasică (pian, muzică de cameră, muzică pentru cor), improvizează jazz
– Oana-Maria (Manta) Bălaş, Universitatea Politehnica – doctorand la Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice cu o temă de cercetare privind zgomotul produs de valurile din interiorul rezervorului de carburant din autovehicule (fenomenul „slosh noise”)
– Oana Oprea, Școala Națională de Studii Politice și Administrative – studentă în anul III la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, pasionată de advertising și comunicare, portofoliu apreciat de directorii de creație ai marilor agenții de publicitate din organizația ADC România
– Cristian Lucian Ginghină, Universitatea Tehnică de Construcții – masterand la Proiectarea construcţiilor civile şi industriale în zone seismice, coordonează echipa „EERI UTCB Seismic Design Team”, participantă la Los Angeles la concursul de specialitate organizat de Earthquake Engineering Research Institute
– Ilinca-Anamaria Prisăcariu, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” – anul I la masterat Scriere dramatică, Facultatea de Teatru, regizoare a spectacolului de absolvire „Absinth” de Magda Fertacz (premiile pentru cea mai bună regie, cea mai bună scenografie, cea mai bună interpretare feminină și masculină în cadrul Galei Absolvenților UNATC 2018, spectacol invitat la mai multe festivaluri din România)
– Loránd Gábor, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” – anul II la masterat Regie de film, Facultatea de Film, autor al filmului „Aterizare de urgență“, realizat în anul III de licență, premiat în festivaluri naționale și internaționale, autor al filmului „Cum înalți un zmeu?“ realizat în anul I de masterat, premiul de regie „Cristian Nemescu“ la Festivalului Internațional de Film Studențesc CineMAiubit ediția 22.
Piața produselor pentru copiii mici, creştere de 5% în 2018
Compania germano-română Superfood Company, reper pe piața locală de import și distribuție de produse pentru copii de 0-3 ani, anunţă că piața de profil a înregistrat o creștere de aproximativ 5% în 2018, comparativ cu 2017. Cifra de afaceri a Superfood Company a crescut cu 8% față de anul trecut, „atingând valoarea de 105 milioane lei (22,5 milioane euro), pe fondul creșterii consumului şi a intensificării preocupării românilor pentru achizițiile destinate copiilor”. Brandurile noi în portofoliu sunt Babyworks, Dreambaby, Nattou – „o varietate de produse, de la articole pentru siguranţa copilului în casă, la jucării moi din pluş, accesorii pentru somn şi produse de unică folosinţă ce uşurează viaţa mamelor.
Din punctul de vedere al clienţilor, definitorii pentru anul care se încheie sunt orientarea spre produsele de calitate superioară şi alimentația bio.
Pornind de la aceste rezultate şi caracteristici, Daniel Dărăban (foto), directorul general al Superfood Company, subliniază: „Așa cum prognozam, piața produselor de îngrijire a copiilor până în trei ani și-a menținut stabilitatea în 2018, ba chiar a crescut ușor. Principalii factori care au dus la această majorare sunt consumul, care a continuat să fie ridicat, și atenția tot mai mare pe care românii o acordă produselor destinate copiilor. Superfood Company a avut un ritm de dezvoltare peste nivelul pieţei, reușind astfel să creștem cota de piață pentru mai multe game, printre care se află
Baby Nova, gamă ce cuprinde produse de puericultură mică, Organix, produse alimentare ecologice sau Colief, suplimentul alimentar împotriva colicilor”.
Fonduri europene în Bucureşti-Ilfov: azi, comparativ cu 2011
Conferinţa Regio „Politica de coeziune – Valori europene, naționale și locale”, organizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI) în Aula Magna a Palatului Patriarhiei Române, a oferit inclusiv prilejul unei comparaţii în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene între momentul actual din Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 şi momentul echivalent din POR 2017-2013, adică la aproximativ câte cinci ani de la lansarea fiecărui program.
Pentru justeţea comparaţiei, sunt de luat în considerare axele pe care s-au acordat fonduri în ambele perioade; axa pentru dezvoltarea mediului de afaceri nu mai există în actuala perioadă. Rezultă că în actualul exerciţiu financiar, în noiembrie 2018, sunt semnate 104 contracte, în valoare de 995,89 milioane lei, pe când în 2011 pe vremea aceasta, pe axele active şi atunci, erau semnate 41 de contracte, în valoare de 718,91 milioane lei.
Inclusiv cu axa pentru mediul de afaceri, în noiembrie 2011 erau semnate 188 de contracte, în valoare de 894,59 milioane lei.
În noiembrie 2018, numărul şi valorile contractelor pe axele accesabile în prezent sunt: Axa 3 Creşterea eficienţei energetice – semnate 94 de contracte, 862,92 milioane lei solicitaţi; Axa 5 Monumente istorice şi regenerare urbană – semnate 9 contracte, 110,24 milioane lei solicitaţi; Axa 6 Infrastructură rutieră – un proiect în evaluare; Axa 9 Dezvoltare locală sub responsabilitatea comunităţii – nu a fost lansată; Axa 10 Infrastructură educaţională – semnat un contract, 22,73 milioane lei solicitaţi.
Delta Studio a lansat albumul „Lifestyle Design Interior 2019”
Delta Studio, lider pe piața amenajărilor interioare de lux din România, a lansat albumul anual „Lifestyle Design Interior 2019”, care prezintă 41 dintre cele mai reușite amenajări de interior realizate de arhitecți și designeri români în 2018.
Este a treia ediție a unei creaţii publicistice singulare de acest tip la noi. „Primele două ediții ale albumului anual au fost un adevărat succes, fiind apreciate de specialiști și publicul larg deopotrivă”, subliniază editorii, care oferă o caracterizare a noii apariţii:
„Albumul 2019 prezintă 41 de proiecte de amenajări interioare rezidențiale și HoReCa, diferite ca stil, suprafață, buget, abordare și natură (unele implică reabilitări, restaurări complexe sau construcții de la zero). Noutatea acestei ediții o reprezintă secțiunea de proiecte HoReCa, zona proiectelor publice fiind în continuă dezvoltare și oferind exemple spectaculoase de amenajare.
Fiecare proiect de amenajare prezentat în album este însoțit de un sfat al arhitectului/designerului, referitor la amenajarea realizată de acesta, precum și de testimonialul beneficiarului. Albumul conține o serie de interviuri despre arhitectură și locuire, realizate cu arh. Dorin Ștefan, arh. Anda Ștefan, arh. Silvia Pintea și arh. Radu Negoiță.
Cele 41 de proiecte din album sunt redate în ordine alfabetică, după numele biroului de arhitectură sau design interior care le semnează.
Albumul se remarcă prin calitatea premium a tipăriturii și este comercializat la un preț de numai 29 lei, costurile fiind susținute de Delta Studio și sponsori. Rolul publicației nu este unul comercial, ci de educare și informare a persoanelor care urmează să își amenajeze locuința sau sunt pasionate de domeniu. Cei care citesc albumul vor descoperi care sunt tendințele în materie de design interior și care sunt motivele pentru care trebuie să lucreze cu specialiști în domeniu.
Albumul va fi distribuit în toată țara prin librăriile Cărturești, Inmedio, benzinăriile OMV&Rompetrol, Aeroport și punctele de presă din Cora, Kaufland, Tabac Xpress, în showroom-urile Delta Studio și online pe emag.ro și deltastudio.ro.
La evenimentul de lansare din showroom-ul principal Delta Studio au participat peste 300 de invitați: arhitecți, designeri, colaboratori și clienți. Evenimentul a fost acompaniat de aranjamente Floria, preparate gourmet și băuturi fine de la Naan Food&Drink Studio, vinuri de la Crama Gîrboiu și cafea Dolce Gusto.
Proiectele din album sunt semnate de: 2deco Studio, Alexandra Crișan, Alfa Invest, Alina Aldea, Anda Ștefan, Ateliero, COSS Studio, CraftHouse, Creative Interior, Cristiana Zgripcea, Cristina Micu, Cumulus, DAAA Studio, Enterprise AD, Eunice Pantea, Gavia Concept, Grosu Art Studio, Highlight, iDecorate Studio, Interiology, KiwiStudio, Laboratorul De Arhitectură, Magdalena Ancu, MB Studio, Miso Architects, Modulor, NBC Architect, Pick Two Studio, Pure Mess Design, Republic of Architects, Simona Ungurean, Space Casuals, Studio 2.1, Studio 28G.
Sponsorii albumului și ai evenimentului: Alukönigstahl, Blum, Bosch, Brikston, Egger, Fir Italia, Franke, Grohe, Ideal Standard, Kerama Marazzi, Kludi, Laufen, Magniflex, Neff, Porcelanosa, Porta Doors, Ravak, Roca, Saint Gobain, Venis.
Parteneri: Crama Gîrboiu, Floria, LG, Nescafe Dolce Gusto, Naan Project. Albumul anual Lifestyle Design Interior 2019 se înscrie în demersul Delta Studio de susținere și promovare a designerilor și arhitecților români și a designului de interior inteligent”.
Delta Studio are o experiență de peste 20 de ani şi deţine 12 showroom-uri în nouă orașe din țară.
Românii, în febra cumpărăturilor. Retailul alimentar românesc depășește granița istorică de 100 mld.lei
Românii aloca cei mai mulți bani pentru alimente și băuturi din Uniunea Europeană, iar acest lucru se vede poate cel mai bine în cifrele de afaceri spectaculoase înregistrate de retaileri. Potrivit unei analize KeysFin, afacerile companiilor din comerțul alimentar românesc vor depăși, în acest an, nivelul record de 100 miliarde de lei.
Următoarele două săptămâni se anunță a fi cele mai profitabile pentru retailerii alimentari din tot anul 2018. Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017, estimează analiștii de la KeysFin.
Business-ul din sectorul alimentar a crescut anul trecut cu 7,7% față de 2016 și cu 135% față de 2007 la 97 miliarde de lei. Iar profitul net a avansat cu 16,8% față de 2016 și cu 174,5% față de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.
Potrivit analizei, sectorul de retail se află, în prezent, în plin proces de maturizare, după expansiunea galopantă din anii 2000-2010. Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% față de 2016 și rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52 de mii în 2017.
Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 mld.lei), 2469 firme mici (15,6 mld..lei) și 49.258 microîntreprinderi (14,5 mld.lei).
„Principalii jucători din piață, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image și-au consolidat rețelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investițiile semnificative în deschiderea de noi unități și mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurența micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezența tot mai rară. Confruntate cu dificultăți financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente și băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, arată analiza KeysFin.
Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, față de 32% în 2007.
TOPUL JUCĂTORILOR DIN RETAILUL ALIMENTAR
Potrivit analizei KeysFin, cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount şi cash & carry și generează peste 53% din cifra de afaceri totală.
Liderul pieței continuă să fie KAUFLAND ROMANIA, cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul business-ului la nivel național.
CARREFOUR ROMANIA SA se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de LIDL DISCOUNT SRL (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), AUCHAN ROMÂNIA SA (5.2 miliarde de lei, 5,4% din total) și MEGA IMAGE SRL (4.9 miliarde de lei, 5,1% din total).
„Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controland peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale .Din prisma capitalurilor proprii deținute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmați de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioți și turci. Împreună, primii cinci jucători din piața de retail alimentar, toți controlați de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului’’, arată analiza KeysFin.
Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 milioane de lei. În top urmează LIDL (352,8 mil.lei), CARREFOUR (209,7 mil.lei), MEGA (201,8 mil.lei) și PROFI (130,9 mil.lei).
La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras, cum era de așteptat și cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează județele Prahova(8,2 miliarde de lei), Timiș (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) și Brașov (4,8 miliarde de lei). Împreună primele 5 județe au generat 67% din cifra de afaceri totală în 2017.
TOPUL ANGAJATORILOR DIN RETAILUL ALIMENTAR
În acest sector lucrează peste 223.000 de angajați. Potrivit datelor KeysFin, numărul acestora a scăzut cu 2,3% față de 2016 și cu 1,4% față de 2007, în condițiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaționale.
Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% față de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% față de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.
„Creșterea costurilor cu forța de muncă în acest sector a intervenit odată cu majorarea salariilor la nivel național și ca urmare a provocărilor tot mai accentuate din piața muncii. În condițiile crizei de personal, mulți dintre rataileri au investit puternic în modernizarea proceselor tehnologice, iar unul dintre efectele cele mai vizibile îl reprezintă extinderea semnificativă a caselor automate, unde clienții gestioneaza singuri plata. Automatizarea serviciilor se va extinde, cel mai probabil, la nivelul întregii piețe, în următorii ani”, estimează analiștii de la KeysFin.
Cei mai importanți angajatori din sectorul de retail alimentar sunt KAUFLAND ROMANIA SCS (13.519 angajați), PROFI ROM FOOD SRL (11.662), CARREFOUR ROMANIA SA (9.939), MEGA IMAGE SRL (9,313) și AUCHAN ROMÂNIA SA (9.290 de angajați).
Potrivit analizei, Lidl are cea mai bună profitabilitate a forței de muncă, cu 73,3 mii de lei per angajat urmat de Kaufland, Metro, Mega și Carrefour.
„Interesant este și faptul că, pe fondul extinderii lanțurilor de magazine. jucătorii mari au ajuns să atragă mare parte din forța de muncă. Dacă în 2007 angajau 12% din forța de muncă, în 2017 s-a ajuns la 38%. La polul opus, cel mai mult au pierdut magazinele de cartier, de la 46,7% din total în 2007 la puțin peste o treime în 2017”, mai arată analiza.
CUM AU AJUNS ROMÂNII CAMPIONI EUROPENI
Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente și băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) și bulgarii (19,5%)
Cifra din dreptul României reprezintă de peste 2 ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puțin restaurantelor și hotelurilor (doar 3,3% față de o medie UE de 8,8% din total).
„Statistica prezintă o consecință directă a nivelului de trai scăzut din România. Românii nu mănâncă mai mult decât alți europeni, ci cheltuie mai mult raportat la veniturile lor. Una este să ai un salariu de 3000 de euro și să aloci 800 de euro pentru mâncare, și alta e să trăiești la limita subzistenței, cum o fac mulți dintre români. Dincolo de raportul cheltuieli alimentare – salarii, o altă mare problemă o reprezintă obiceiurile alimentare nesănătoase, care au făcut ca România să se claseze pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Este o consecință a mâncării proaste și ieftine, puternic calorice, pe care majoritatea o consumă”, spun analiștii.
Obiceiurile de consum ale românilor țin și de tradiție. „După 40 de ani de comunism în care achiziția de bunuri alimentare reprezenta o provocare, o întreagă generație și-a găsit satisfacția în consumul alimentar. Ideea de a mânca mult și bine – o conotație a prosperității, s-a transmis din generație în generație, farfuria plină continuând să fie principala satisfacție a unei mari părți a populației”, mai afirmă aceștia.
Companiile din retailul românesc continuă, din păcate, să exploateze din plin acest fenomen.
„Consumul responsabil reprezintă încă un concept pe care jucătorii din piață întârzie să îl promoveze. Se marjează în continuare pe prețuri și volum, semnalele privind educarea populației către cumpătare fiind încă foarte reduse. S-au făcut pași înainte cu promovarea băuturilor fără zahăr, unii producători au redus valoarea calorică a produselor, însă este nevoie de o strategie eficientă la nivel național, care să promoveze acest demers. Altfel, românii, dincolo de faptul că sunt din ce în ce mai puțini, vor fi tot mai bolnavi, afecțiunile asociate consumului excesiv de produse alimentare și băuturi fiind deja la nivelul de alarmă”, se mai precizează în analiza KeysFin.
Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: 4639 (Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi și tutun), 4711 (Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi si tutun), 4721 (Comerț cu amănuntul al fructelor si legumelor proaspete, in magazine specializate). Toate cifrele sunt exprimate în lei iar datele au fost extrase la sfârșitul lui noiembrie 2018. Estimările au la bază rata medie anuală, calculată pe o perioadă de cel puțin 5 ani.
Peste 200 de finanţişti au fost instruiţi de Asociaţia CFA România
Ministerul Finanţelor Publice, prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă, în colaborare cu Asociaţia CFA România au organizat în perioada octombrie – decembrie 2018 un amplu program de pregătire profesională a personalului din cadrul ministerului şi al instituţiior subordonate.
Peste 200 de angajaţi au fost instruiţi de 15 traineri voluntari, care deţin titlul CFA (Chartered Financial Analyst), cel mai prestigios din lume în domeniul analizei financiare, şi lucrează în instituţii bancare, în societăţi de asigurări, în companii din piaţa de capital sau a pensiilor private, în universităţi din România.
„Formarea profesională continuă a specialiştilor MFP în domenii precum analiza financiară, instrumente financiare derivate sau managementul riscului este absolut necesară, iar prestigiul CFA România asigură succesul dezvoltării competenţelor profesionale, un pas important în reformarea administraţiei publice”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice.
Principalele teme au vizat domeniile specifice precum macroeconomia, analiza financiară, finanţe corporatiste, managementul riscului, instrumente cu venit fix şi derivate, piaţa de capital, finanţarea proiectelor, etică, finanţe comportamentale şi, nu în ultimul rând, guvernanţă corporativă.
“Obiectivele CFA România au în vedere sprijinirea educației în domeniul financiar atât în scopul promovării celor mai bune practici etice şi profesionale, cât şi al contribuţiei la dezvoltarea pieţelor financiare locale. În acest scop, dezvoltăm parteneriate cu autorităţi publice şi cu instituţii de învăţământ superior şi acordăm burse pentru susţinerea examenelor CFA. Suntem bucuroşi că Ministerul Finanţelor Publice colaborează cu CFA România pentru realizarea unor workshopuri în care voluntarii CFA România, unii dintre cei mai bine pregătiţi specialişti români din industria financiară, prezintă atât aspecte tehnice, cât şi practice cu privire la funcţionarea pieţelor financiare”, a precizat preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, CFA.
Biroul de presă
office@cfaromania.ro
