ULTIMELE ARTICOLE

Super-Eurasia sau Super-Europa?

0

„Supercontinentul” Eurasia se vrea remodelat sub ochii noștri. Încă înainte de izbucnirea războiului din Ucraina mulți se întrebau de nu cumva europenii vor fi lăsați în urmă, iar Europa va rămâne doar o anexă la noul eșafodaj ruso-chinez. Dar – am mai scris – invadarea Ucrainei de către Rusia schimbă totul. Războiul lui Putin are consecințe profunde pentru securitatea și economia Europei și chiar și pentru modelul actual al Uniunii Europene. Vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, menționa recent că, odată cu invazia din Ucraina, Vladimir Putin „ne obligă să regândim urgent multe elemente ale organizării noastre interne și ale viziunii noastre asupra lumii”.

UE este forțată acum să-și construiască o strategie proprie de apărare a securității și a valorilor care sunt însăși temelia blocului comunitar. UE va trebui să-și recalibreze atât structura, cât și principiile fundamentale. Odată ce Putin a readus războiul în Europa, europenii trebuie să se pregătească pentru o nouă lume, în care suveranitatea și securitatea lor sunt puse în joc. Revista „Time” publica încă din ianuarie ideea că deja nu mai trăim în vechea ordine liberală în care regulile trebuie aplicate, iar cei care le încalcă trebuie să fie pedepsiți. Ne regăsim trăind într-o nouă ordine în care puterea trebuie echilibrată cu altă putere. Autorul, Bruno Maçães (fost secretar de stat portughez pentru afaceri europene), sublinia că SUA trebuie să reflecteze dacă își pot permite să-și reducă prezența în Europa înainte ca la Bruxelles să fie creată o contrapondere adecvată pentru Rusia. Iar la Casa Albă, Biden se află în fața unei dileme: să ajungă la un „mare târg” cu Moscova, iar cele două mari puteri să își împartă între ele Europa, sau să sprijine dezvoltarea unui nou pol european capabil să echilibreze puterea rusă? Maçães spune că Europa trebuie să devină un actor suveran în politica externă și de securitate comunitară, și cu cât ezită mai mult să acționeze în acest sens, cu atât mai mult „va permite altora să-și asume rolul de reformatori și inovatori în spațiul european”.

Amenințată cu colapsul, UE trebuie să se relanseze sistemic: nu mai ajunge să fie doar o „simplă uniune economică și monetară”, spune Joschka Fischer – fost ministru german de externe – ci trebuie să se reconstruiască într-o uniune politică, de securitate și de apărare, în care candidații la aderare trebuie să parcurgă mai multe faze, prin îndeplinirea de standarde predeterminate referitoare la economie, stat de drept, securitate și alte domenii. La rândul său, fostul premier suedez Cald Bildt semnează un editorial în „Washington Post” în care susține că, implicațiile noii situații fiind fundamentale, viitorul Europei arată „mult diferit astăzi decât acum o săptămână”.

Așa că în timp ce la Bruxelles sunt decise noi și noi sancțiuni la adresa Rusiei, tot acolo fierbe mocnit o oală sub presiune: din ea va ieși noul model de funcționare a Uniunii Europene. Un model care ar trebui să se bizuie pe demonstrația de unitate făcută în contextul războiului din Ucraina. Un model care să facă „Super-Europa” și nu „Super-Eurasia” învingătoare.

În ce lume vom trăi?

0

În ultimul timp mi-am pus deseori întrebarea dacă ne vom aminti de actuala perioadă pe care o trăim ca pe un vis urât, ca pe un accident al istoriei pe care îl vom depăși și ne vom întoarce la viața dinainte de pandemie sau ne vom aminti de viața dinainte ca la un trecut care nu se va mai întoarce niciodată.

Ne aflăm doar într-o „pauză” fortuită a procesului de implementare și consolidare a modelului global de dezvoltare sau acest model este deja caduc și suntem în pragul apariției unui alt model?

Părerea mea este că trăim un moment de maximă importanță istorică caracterizat prin apariția unor semnale de necontestat ale începutului procesului de schimbare a principiilor și instrumentelor modelului de dezvoltare al economiei globale. Este momentul în care modelul de natură neo liberală „win-win” pe care îl credeam peren și unanim acceptat pare a fi înlocuit cu altul pe care îl percepem a fi diferit dar pe care încă nu îl putem identifica cu precizie.

Sunt totuși evidente anumite tendinței ale schimbării care au o intensitate și o amploare diferită ceea ce ne conduce la concluzii nu îndeajuns de fundamentate în acest moment. Astfel, cu o precauție necesară ar trebui spus că este puțin probabil ca urmările crizei sanitare și ucrainene să vadă apariția unui capitalism radical nou. Mai degrabă, asistăm la o accelerare a tendințelor preexistente înainte de criză sau reorientarea politicilor economice. Cinci tendințe majore care, prin realizarea unui sistem, vor schimba fața capitalismului, într-un sens din ce în ce mai puțin „neoliberal”.

Prima tendință este utilizarea spectaculoasă a datoriei publice pentru a stabiliza economiile. La nivel global, valoarea lor atinge un nivel fără precedent în istoria capitalismului.

Această creștere a datoriei publice a avut loc într-un moment în care ratele reale ale dobânzilor – adică costul real al datoriei către stat, ajustat cu inflația – au scăzut timp de patruzeci de ani. De mai bine de un deceniu, rata dobânzii la datoria publică a fost mai mică decât rata de creștere a economiilor dezvoltate. Un semn că rata globală a economiilor a crescut în raport cu rata investițiilor la nivel mondial. Aceasta este o situație radical nouă, pe care economiștii o descriu drept „ineficiență dinamică”: guvernele pot intra în datorii pentru sume foarte mari și pot aștepta câțiva ani pentru ca creșterea să genereze venituri pentru a finanța taxele de dobândă. Este probabil ca această rată scăzută a dobânzii reale să continue timp de mulți ani, chiar dacă inflația crește, în special ca urmare a scăderii investițiilor chineze. Acestea din urmă reprezintă acum 30% din investițiile globale, în creștere cu 10% față de acum cincisprezece ani. Criza a contribuit la creșterea în continuare a ratei de economisire, deschizând un spațiu bugetar ceva mai mare pentru intervenția statului național.

Întoarcerea statului

A doua tendință notabilă este rolul crescut al statului în orientarea economiei.

Există o conștientizare a faptului că piața singură nu este suficientă pentru a ghida investițiile necesare din punct de vedere social.

A treia tendință este problema climei și rolul statelor în reducerea emisiilor de CO2 și conservarea biodiversității. Deși în prezent există un consens cu privire la această necesitate, COP 26 a ilustrat încă o dată decalajul dintre evoluțiile necesare și angajamentele statelor.

O a patra tendință se referă la dezvoltarea comerțului internațional. Temele reindustrializării, suveranității economice și rezilienței structurii economice în fața șocurilor care împiedică comerțul internațional, toate indică direcția unei noi diviziuni internaționale a muncii. Deficitul actual de materii prime și produse are diverse cauze: oprirea capacității de producție din cauza COVID-ului, capacitate prea mică comparativ cu o cerere mai dinamică decât se preconizase (semiconductori), tensiuni geopolitice (petrol și gaze), creșterea prețurilor de transport de marfă. Identificarea fragilităților lanțului de aprovizionare determină guvernele să direcționeze investițiile către sectoare-cheie, inclusiv prin planurile menționate mai sus. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne așteptăm la o mișcare masivă a transferurilor, ci mai degrabă la o oprire a tendinței de relocare.

Cea mai recentă tendință este evoluția Europei. Comisia Ursulei von der Leyen are ambiția de a afirma Uniunea Europeană ca actor strategic, iar criza a avansat integrarea europeană. Gestionarea tensiunilor geopolitice relativ la invazia Ucrainei arată, de asemenea, o coerență europeană în construcție. Aceste evoluții și mai ales poziționarea față de sancțiunile impuse Rusiei sunt încă precare și, uneori, puțin urmate de efecte. În plus, Europa este încă plină de forțe economice divergente.

În afara acestor tendințe nu putem să o omitem probabil pe cea mai importantă, aceea a începutului procesului de deglobalizare prin limitarea mecanismelor de funcționare a pieței libere globale. Acest lucru a implicat introducerea taxelor vamale și relocalizarea producției, ceea ce, conform criticilor globalizării, trebuiau să facă posibilă absorbția tuturor dezechilibrelor generate de „ultraliberalism”, fie că este vorba de daunele provocate lumii a treia sau de creșterea inegalităților considerate insuportabile în țările bogate. (Vezi impactul la nivel mondial pe care îl are teoria inegalităților capitalismului contemporan promovată prin lucrările lui Thomas Piketty.)

Sub acțiunea forțelor geopolitice dezlănțuite de statele agresive, deglobalizarea are loc și deja putem vedea efectele ei. Acestea sunt rezultatul conjuncției a două fenomene. Prima este epidemia de COVID, care a perturbat toate lanțurile de aprovizionare, cu consecințe dramatice asupra economiei mondiale.

Al doilea este războiul din Ucraina, care instalează în inima Eurasiei un fel de pământ al nimănui rupt definitiv de economia mondială.

Astfel, cele două motoare principale ale prosperității noastre sunt sacrificate pe altarul politicii și al războiului: energia relativ ieftină și comerțul liber.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că economia globală continuă să se redreseze după criza pandemică și chiar în condițiile invaziei Ucrainei, la fel ca și comerțul, ocuparea forței de muncă și veniturile, dar această redresare este plină de dezechilibre: între țări, între companii și între populații, confruntate cu realități economice foarte diferite. Apar schimbări structurale, în care anumite sectoare, meserii, tehnologii și comportamente nu vor fi niciodată la fel ca înainte de pandemie.

Se semnalează de asemenea apariția și altor dezechilibre îngrijorătoare. În primul rând, redresarea variază foarte mult de la o țară la alta, reflectând diferențele în ceea ce privește situația sanitară, politicile publice și compoziția sectorială. În al doilea rând, în unele sectoare au apărut deficite acute de forță de muncă, chiar dacă ocuparea forței de muncă și orele lucrate nu și-au revenit încă pe deplin la nivelurile de dinainte de pandemie. În al treilea rând, decalajul persistent dintre cererea și oferta pentru anumite bunuri, combinat cu creșterea costurilor cu alimentele și energia, a condus la creșteri ale prețurilor mai puternice și mai durabile decât se preconizase.

Inflația este o mare incertitudine. Se preconizează că presiunile din partea ofertei se vor retrage pe măsură ce situația sanitară se îmbunătățește, cererea se stabilizează și tot mai mulți oameni se întorc la locul de muncă. Dacă constrângerile legate de ofertă persistă, întrucât PIB-ul și ocuparea forței de muncă continuă să crească și să alimenteze o creștere generală a prețurilor, intensificarea presiunilor inflaționiste ar putea dura mult.

Cum vom trăi în România? Cât de mult ne afectează criza globală și consecințele ei în viitor?

Deși România este o țară mică în economia mondială, este conectată la toate, la absolut toate fluxurile internaționale de capital, de informații, de materie primă, de alimente, de orice, pentru că trăim într-o economie globală, facem parte dintr-o piață unică europeană. Acest lucru înseamnă că asupra noastră vor veni efectele indirecte ale acestei căderi dar și ale acestor schimbări pe care economia mondială le înregistrează. Trebuie trecut la un nou concept de conducere a economiei care presupune un accent extraordinar de puternic și rapid pe obținerea unei independențe cât mai mari din punct de vedere energetic și alimentar prin resursele proprii pe care le avem.

Ar trebui să începem să refolosim resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare, de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior.

Cred cu tărie că această criză, oricât de mizerabilă poate fi pentru alții, este o oportunitate pentru România de a-și realiza unele obiective pe care, în absența acesteia, nu și le-ar fi putut atinge.

Astfel, devenind un pion de extremă importanță al flancului estic al NATO/UE România poate folosi această poziționare ca pe un motiv de declarare a unei stări excepționale survenite în urma invaziei. Conform normelor UE, o astfel de „stare excepțională” dă posibilitatea cererii renegocierii PNRR prin care s-ar putea revizui unele „capitole problemă” cum ar fi cele ale reformelor salariale, ale pensiilor sau introducerea unor programe privind agricultura bio, irigațiile, deșertificarea.

Se creează posibilități pentru restructurarea și modernizarea industrială ca urmare a inevitabilei ascensiuni a politicii de înarmare. România va fi obligată în actualele condiții ale pericolului rusesc la granițele terestre și la Marea Neagră să aloce mai mult din buget pentru achiziționarea de armament. Achiziționarea poate fi o oportunitate de modernizare industrială dacă se extinde politica de offset prin care s-ar produce în țară părți componente ale produselor sau s-ar extinde operațiunile de mentenanță tehnică (modelul polonez).

Pe fondul acelei revizuiri a Green Deal despre care se vorbește, în noul context geopolitic în Europa, România ar putea folosi resurse de care dispune, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă.

Prin urmare, guvernanții ar trebui să pună imediat la punct un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice prin aducerea pe piața energetică românească a unor resurse interne pentru a reduce cât mai mult posibil importul. Asta înseamnă o atenție sporită la economisirea resurselor, dar și începerea exploatării unor resurse pe care le putem pune în circulație imediat. Cum ar fi cărbunele, repunem în funcțiune Mintia și altele pe o anumită perioadă, continuăm investițiile pe segmentul hidro, continuăm negocierile cu americanii pentru energia nucleară.

În al doilea rând, un program de constituire a unor rezerve alimentare bine puse la punct. România are nevoie de un astfel de fond, pentru că importă prea mult, mai precis 70% din mâncarea de fiecare zi a românului.

Orice vom face și oricum ne-am gospodări, viitorul va fi diferit de ceea ce speram că va fi înainte de pandemie. Speram ca bunăstarea și încrederea noastră în viitor să depindă exclusiv de felul în care va evolua economia prin unii indicatori macroeconomici importanți, cum ar fi: creșterea economică, nivelul PIB, nivelul consumului sau al veniturilor pe cap de locuitor etc. Acum, suntem martorii unor situații pe care nu le mai puteam imagina în secolul XXI, „secolul revoluției verzi, al digitalizării și al inteligenței artificiale”. Realizăm că progresul și bunăstarea pot fi amânate sau chiar oprite cu viruși și cu tancuri. Lumea în care trăim și cu siguranță în care vom trăi va cunoaște un model de funcționare în care principiile și legile economiei vor fi dramatic supuse intereselor politice și violenței militare. Idealul păcii prin piața liberă globală pare din ce în ce mai îndepărtat.

 

În ce lume vom trăi?

0

Invadarea Ucrainei schimbă totul. De la simpla explicație rusească a termenului „invazie” („operațiune specială” precedată de „exerciții militare”), până la aruncarea cu 70 de ani în urmă a întregii Europe. Și până la prăbușirea unor economii naționale. Atacul rus asupra Ucrainei a încheiat ordinea europeană așa cum a fost ea consacrată în actul final de la Helsinki din 1975, potrivit căruia principiul central al păcii europene este (era, până mai ieri) integritatea teritorială a fiecărui stat. Declarația asupra principiilor care acționează în relațiile dintre statele participante la Helsinki – cunoscută și sub denumirea de Decalogul – a enumerat următoarele 10 puncte:

1. Respectarea drepturilor inerente ale suveranității;

2. Nerecurgerea la amenințarea sau la folosirea forței;

3. Inviolabilitatea frontierelor;

4. Integritatea teritorială a statelor;

5. Reglementarea pașnică a diferendelor;

6. Neintervenția în afacerile interne;

7. Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

8. Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor de a dispune de ele însele;

9. Cooperarea între state;

10. Îndeplinirea cu bună-credință a obligațiilor asumate conform dreptului internațional.

În pofida acordurilor de la Helsinki, trăim azi cele mai întunecate zile ale Europei de după Al Doilea Război Mondial. Ordinea de după Primul Război Rece este spulberată de Putin și putinism. Tocmai a răsturnat statu-quo-ul european, a ridicat A Doua Cortină de Fier, iar revizionismul dorit de el este direcția principală pe care mărșăluiește Kremlinul, cu și fără „operațiuni speciale” în Ucraina sau în altă parte. Invadarea Ucrainei va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Politologul Nina L. Hrușciova scria recent că Vladimir Putin pare să fi cedat obsesiei sale conduse de orgoliu de a restabili statutul Rusiei de mare putere cu propria sa sferă de influență clar definită.

Este deja evident că invazia Ucrainei de către Rusia va avea consecințe profunde și de durată nu doar pentru cele două state intrate în conflict, ci și pentru stabilitatea regiunii, pentru viitorul securității europene și pentru economia globală. Ca să nu mai amintim aici imensa suferință umană și criza umanitară fără precedent pe care o trăiește acum Europa, în premieră de la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial. Evaluând modul în care atacul militar asupra Ucrainei va schimba fundamental epoca post-Război Rece, mai mulți cercetători ai fundației Carnegie Europe au opinat că Vladimir Putin „tocmai a răsturnat statu-quo-ul european”.

Printre ei, redactorul-șef al „Strategic Europe”, Judt Dempsey, consideră că invazia Ucrainei de către Rusia semnifică și sfârșitul amăgirii germane: „ostpolitik”, politica specială a Germaniei față de Rusia, s-a încheiat, convingerea că relația economică, comercială și politică de decenii a Germaniei cu Moscova va duce la modernizarea Rusiei a fost dezmințită. „Aceasta este o lovitură imensă pentru Berlin. Fiind cea mai mare economie a UE, Germania spera ca diplomația și arhitectura instituțiilor multilaterale să fie suficiente pentru a menține statutul perioadei post-Război Rece”, apreciază Dempsey.

În același timp, războiul din Ucraina produce serioase tensiuni suplimentare între coloșii economiei globale. America și China trebuie să afle dacă nu cumva soluția de pace în Europa de Est stă pitită undeva în buzunarele lor și ar putea fi scoasă la iveală, dacă vor găsi de cuviință să renunțe la orgolii. Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă de timp.

Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.

Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict. Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China – arată o analiză a EIU – SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.

Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”.

Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

România va avea până în toamnă o Strategie pentru economia circulară. Cum arată evoluția principalilor indicatori

0

Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea rațională și responsabilă a resurselor este una din țintele vizate în cadrul Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. Introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea procentului de reciclare și colectare selectivă în rândul cetățenilor români, înjumătățirea risipei alimentare pe cap de locuitor sunt principalele teme abordate în cadrul obiectivului 12 de dezvoltare durabilă.

În toamna acestui an, va fi aprobată o strategie națională de economie circulară realizată printr-un proiect inițiat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și finanțat prin DG Reform. Strategia se va concentra pe 6 domenii prioritare: construcții; textile; turism; bunuri de consum; industrie; sectorul agro-alimentar. În acest context, vă propunem o analiză realizată în cadrul proiectului România Durabilă, cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, despre evoluția principalilor indicatori privind economia circulară.

Dezvoltarea economiei moderne este determinată de o serie de provocări și oportunități ce pot și trebuie să fie valorificate. În această ordine de idei, putem să evidențiem limitele dezvoltării liniare caracterizate de paradigma resurse, producere, deșeuri. Costurile explicite, dar mai ales implicite ce se manifestă prin creșterea temperaturii globale, reducerea diversității biosferei, înrăutățirea situației ecologice nu mai pot fi neglijate. Trecerea de la economia liniară la cea circulară este un deziderat ce trebuie conceptualizat și realizat la nivel global. Economia circulară este un model complex, ce necesită o restructurare economico-socială a societății. Aceasta include mai multe dimensiuni, aspecte, de la cele mai simple, cum ar fi reducerea nivelului de deșeuri, consumul judicios al resurselor, logistică robustă, până la un redesign al produsului, astfel încât să fie utilizate acele resurse materiale ce ar fi incluse în perspectiva reciclării și/sau utilizării sustenabile.

Experiența UE indică faptul că adoptarea preceptelor privind economia circulară necesită un sistem de reglementare inteligent care implică un plan director bine gândit și un angajament pe termen lung al tuturor părților interesate, cum ar fi autoritățile federale și locale, întreprinderile, cetățenii și consumatorii, împreună cu rețelele de cunoștințe și de încredere respective.

În ceea ce privește rata de utilizare circulară a materialelor, potrivit Eurostat, la nivelul României se constată o scădere a acestui indicator în intervalul 2010-2019, ceea ce se traduce ca fiind o involuție în materie de dezvoltare și aplicare a conceptului de economie circulară.

Figura 1 – Evoluția ratei de utilizare circulară a materialelor în perioada 2010-2019 (EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

România trebuie să-și îmbunătățească considerabil capacitatea de utilizare circulară a materialelor pentru a se apropia cât de cât de țările dezvoltate. Nevoia de acțiune se desprinde și atunci când analizăm evoluția acestui indicator în UE27, în Germania, Franța sau Polonia. Astfel,  Polonia era la un nivel de 10,8% în 2010 și, în ciuda unui progres la 12,6% în 2014, era la 10,3% în 2019 – de aproape opt ori peste România. În Germania, nivelul era de 11% în 2010 și de 12,3% în 2019 – de aproape zece ori peste România. Cât privește media UE27, ea era de 11,1% în 2010 și 12,4% în 2019.

Făcând trecerea spre analizarea volumului de deșeuri generate de fiecare român, se poate observa faptul că situația s-a îmbunătățit simțitor comparativ cu anul 2004, când România genera 1883 kg/capita de deșeuri, în 2018 ajungându-se la o valoare de 1115 kg/capita. Nu multe sunt capitolele la care România să se poziționeze mai bine decât media europeană sau decât țări precum Germania, Franța și Polonia. Astfel, media UE27 era de 1907 kg/capita în 2004, foarte apropiată de valoarea înregistrată de România în același an, pentru ca în 2018 să fie de 1828 kg/capita – o scădere ușoară în 14 ani. În cazul Poloniei, cantitatea de deșeuri era de 1530 kg/capita în 2004 și de 2112 kg/capita în 2018, ceea ce indică un regres net. Pentru Germania se înregistra o valoare de 1473 kg/capita în 2004, pentru ca 2018 să aducă o creștere la 1872 kg/capita.

Figura 2 – Evoluția producției de deșeuri în perioada 2004-2018
(EU27, România, Germania, Franța, Polonia) – Eurostat

Un indicator care poate contribui la mai buna înțelegere a felului în care România evoluează în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului de dezvoltare nr. 12 ține de valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor ecologice[1]. Potrivit Eurostat, sectorul bunurilor și serviciilor de mediu este definit ca acea parte a economiei unei țări care se ocupă cu producerea de bunuri și servicii care sunt utilizate în activitățile de protecție a mediului și de gestionare a resurselor, pe plan intern sau extern.

Figura 3 – Valoarea adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice
(EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În România, valoarea adăugată a sectorului a fost de 3,9% din PIB în 2014 și de 3% din PIB în 2018, o involuție de remarcat. Chiar și așa, această pondere este peste ceea ce s-a întâmplat în UE28, în Polonia sau Germania. Media UE28 a evoluat de la 1,6% din PIB în 2000, la 2,12% în 2014 și la 2,23% în 2018. În Polonia, după 2014 avem practic o stagnare: 2,22% din PIB în 2014 și 2,21% din PIB în 2018. Cât despre Germania, aici observăm valori de 1,82% în 2014 și de 1,96% în 2018, o creștere ușoară. Aceste statistici dezvăluie potențialul real pe care România îl are în ceea ce privește sectorul bunurilor și serviciilor ecologice.

Productivitatea resurselor și consumul intern este un alt indicator asupra căruia se poate face o serie interpretări. Potrivit Eurostat, indicatorul surprinde raportul dintre produsul intern brut și consumul intern de materiale. Diferite unități de măsură sunt disponibile pentru acest indicator, având scopuri diferite în a explica evoluțiile. Astfel, atunci când avem în vedere indicatorul prin prisma euro per kilogram (volume, 2015), putem cel mai bine surprinde schimbările dintr-o țară de-a lungul timpului. Când ne referim la standardul puterii de cumpărare per kilogram, indicatorul devine foarte util în a compara diferite țări într-un anumit an. De asemenea, avem și o măsură care standardizează lucrurile, cu valoarea din anul 2000 considerată ca fiind 100%, iar evoluțiile ulterioare folosind acest termen de referință.

În cazul României, productivitatea scade clar după anul 2000, fiind la 94,6% în 2010 și abia la 62,9% în 2020. În Polonia, productivitatea era la 159,8% în 2020, practic un avans de 60 puncte procentuale față de anul 2000. În Germania, în același an 2020, eram la 153,2%, din nou un progres considerabil față de anul 2000. Media UE28 era de 141,2% în 2019, ultimul an pentru care există date disponibile. România are o mare problemă de productivitate a resurselor atât ca evoluție în timp, cât și din perspectivă comparată – este aici o sursă importantă de dezvoltare durabilă, care trebuie valorificată.

Figura 4 – Productivitatea resurselor și consumul intern de materiale (EU28, România, Germania, Polonia) – Eurostat

În concluzie, din perspectiva datelor obiective, observăm rata scăzută de utilizare circulară a materialelor în România, precum și faptul că țara noastră suferă la capitolul productivitatea resurselor și consumul intern de materiale. Pe de altă parte, România generează mai puține deșeuri decât media UE28 și decât alte țări relevante și are o valoare adăugată brută a bunurilor și serviciilor ecologice din nou peste media UE28 și peste Germania și Polonia. Tranziția către economia circulară necesită în aceste condiții eforturi coordonate de la toate nivelurile, iar o strategie națională coerentă pentru economie circulară reprezintă un pas esențial.


[1]              https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_12_61/default/table?lang=en

Previzionarea Guvernanței 4.0

0

_________________

De Klaus Schwab

Geneva – În 2022, pandemia de COVID-19 și nenumăratele crize pe care le-a generat ar putea începe în sfârșit să se retragă. Dar chiar și în cel mai bun scenariu, avem în fața noastră un tsunami de noi provocări – de la eșecul acțiunii climatice până la erodarea coeziunii sociale. Abordarea acestora va impune ca liderii să adopte un model diferit de guvernare. Când instituțiile noastre sunt bine guvernate, le acordăm puțină atenție. Sunt pur și simplu o infrastructură invizibilă care susține economia și aproape toate aspectele ordinii sociale. Iar guvernarea „destul de bună” din a doua jumătate a secolului al XX-lea a permis creșterea veniturilor și pacea socială.

Astăzi, însă, mulți oameni și-au pierdut încrederea în liderii lor. Confruntați cu riscuri tot mai mari și cu eșecul nostru colectiv de a le aborda, am început să căutăm vinovați. Unii arată cu degetul către lideri politici inepți, alții dau vina pe directorii generali de tip „Davos Man” (“Omul de la Davos”), iar o minoritate disperată, în creștere, vede o conspirație de elită în spatele nenorocirilor actuale. Adevărul este mai complicat. În centrul eșecului nostru de a prevedea și gestiona riscurile globale – nu numai schimbările climatice și adâncirea diviziunilor sociale, ci și recrudescența bolilor infecțioase, crizele datoriilor și reglementarea inadecvată a tehnologiei – se află o problemă nerezolvată a guvernanței globale. Instituțiile noastre și conducerea lor nu mai sunt potrivite scopului. Tindem să privim istoria ca pe o serie de evenimente mari și bruște, asemănătoare cutremurelor. Dar degradarea guvernanței globale a fost în mare parte un caz de eroziune treptată.

În perioada Guvernanței 1.0 imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, atât guvernanța publică, cât și cea corporativă au fost marcate de „domnia unui singur om”: „liderul puternic” ales sau neales, „șeful absolut”. Acest tip de conducere a funcționat bine într-o societate în care costul informației era mare, puterea ierarhică și managementul funcționau relativ bine, iar progresele tehnologice și economice au produs beneficii aproape tuturor.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Talibanii și dolarul

0

În august s-au împlinit 50 de ani de la sfârșitul sistemului Bretton Woods, când președintele american Richard Nixon a suspendat convertibilitatea dolarului american în aur și i-a permis să plutească. Sunt totodată 20 de ani de la retragerea talibanilor de la putere în Afganistan, lăsând țara în mâinile forțelor coaliției conduse de SUA. Acum, că talibanii au câștigat din nou, ar trebui să ne gândim dacă victoria lor asupra celei mai mari puteri militare și celei mai mari puteri economice din lume va avea vreo implicație asupra dolarului și rolului său în lume.

Privind înapoi în cei 50 de ani de când Nixon a închis fereastra de aur (dintre care 39 de ani i-am petrecut ca profesionist pe piețele financiare), cea mai mare învățătură este că sistemul cursului de schimb variabil și rolul dominant al dolarului în acesta s-au dovedit să fie mai robuste decât se aștepta inițial. Chiar știind ceea ce știm acum despre evoluția economiei mondiale, majoritatea experților s-ar fi îndoit că sistemul ar putea supraviețui atât timp cât a făcut-o.

Având în vedere această rezistență, este tentant să respingem eșecul Americii în Afganistan ca nepăsător pentru dolar. La urma urmei, dolarul a rezistat căderii Saigonului în 1975 și dezmembrării din Irak în urma invaziei SUA din 2003. De ce ar trebui să fie de această dată diferit? În cele din urmă, răspunsul depinde de așteptările cu privire la evoluția economiei mondiale și de comportamentul principalilor săi actori financiari, și anume China și Uniunea Europeană.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

RECORDUL ECONOMIC AL CHINEI GENEREAZĂ ÎNCREDERE ÎN LUME

Jiang Yu,
Ambasadorul Chinei în România

În 2020, economia mondială a fost supusă unor teste extrem de severe. Pandemia de COVID-19 a lovit violent și a afectat grav activitățile economice din întreaga lume. Cele trei probleme majore, și anume, lipsa de impuls pentru creșterea economică globală, guvernanța economică globală înapoiată și dezvoltarea dezechilibrată pe plan mondial, au devenit mai evidente, iar perspectivele economiei mondiale sunt sumbre. În contextul integrării profunde a lanțurilor industriale și piețelor globale, redresarea economică a unei țări nu numai că va aduce beneficii țării respective, dar va însemna, de asemenea, că lanțurile de aprovizionare și cererile de piață din alte țări vor fi îmbunătățite și stimulate.

Economia Chinei a rezistat testului șocurilor multiple. În 2020 PIB-ul a crescut cu 2,3% față de anul precedent, țintele și sarcinile majore pentru dezvoltarea economică și socială au fost îndeplinite mai bine decât cele estimate, făcând astfel China singura economie majoră din lume care a obținut o creștere pozitivă. Directorul General al FMI, Kristalina Georgieva, consideră că redresarea viguroasă a Chinei a oferit un „impuls puternic” economiei globale, creând oportunități țărilor care aprovizionează mărfuri precum și produsele solicitate de China în lanțului său de producție.

Acest raport prezintă mai multe caracteristici ale economiei Chinei din ultimul an:

În primul rând, China a obținut un progres în economia de ansamblu. Dimensiunea economică a Chinei a depășit 100 de trilioane de yuani (15,42 trilioane de dolari SUA), marcând un nou nivel al puterii economice, științifice și tehnologice a Chinei și a puterii naționale generale. Sprijinul pentru asigurarea și îmbunătățirea mijloacelor de trai ale oamenilor este mai solid, fundamentul material pentru promovarea dezvoltării de înaltă calitate este mai puternic, iar rezistența și marja de manevră pentru a răspunde diferitelor riscuri și provocări devin mai puternice.

A doua caracteristică este promovarea optimizării structurale. În timp ce dezvoltarea economică și socială se confruntă cu riscuri și provocări severe, China se îndreaptă în direcția de dezvoltare de înaltă calitate și profită de tendința de a promova dezvoltarea de noi industrii, noi formate și noi modele, îndrumând și încurajând transformarea și modernizarea industriilor tradiționale. Producția cu înaltă tehnologie și producția de echipamente au crescut mai repede decât rata medie de creștere industrială, iar industrii precum munca la domiciliu, consultarea medicală la distanță și educația online au realizat o expansiune rapidă.

A treia caracteristică este deblocarea ciclului de cerere și ofertă. Ca răspuns la blocajul circular întâlnit în procesul de reluare a lucrărilor și producției, China a continuat să aprofundeze reforma structurală a ofertei și a acordat atenție gestionării cererii, îmbunătățind în mod eficient ciclul economic. În al patrulea trimestru al anului 2020, rata de utilizare a capacității de producție industrială a ajuns la 78%. În decembrie, rata de vânzare a produselor industriale a ajuns la 98,4%, iar rata de creștere a profitului întreprinderilor a devenit pozitivă.

A patra caracteristică este acoperirea nevoilor de trai ale oamenilor. În 2020, s-au înregistrat mari realizări istorice în finalizarea construirii unei societăți moderat prospere din toate domeniile și a fost obținută victoria decisivă în lupta împotriva sărăciei. 11,86 milioane de noi locuri de muncă au fost create pe tot parcursul anului, îndeplinind 131,8% din obiectivul stabilit; rata șomajului conform sondajelor din zona urbană a scăzut de la 6,2% în februarie la 5,2% în decembrie. Venitul disponibil pe cap de locuitor al rezidenților a crescut cu 2,1%, practic în conformitate cu creșterea economică.

Realizările sunt câștigate prin multe eforturi. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza fără spiritul tenace și unit al poporului chinez în fața crizei și este, de asemenea, inseparabil de politici și măsuri macro și micro luate de guvernul chinez, care au luat în considerare atât condițiile actuale, cât și cele pe termen lung.

Mai întâi de toate, lupta cu tot posibilul împotriva epidemiei. Respectând principiul de a pune oamenii și viața pe primul loc, China a depus efort în lupta împotriva epidemiei, acordând prioritate producției și furnizării de materiale de prevenire a epidemiei și ale necesităților zilnice. După ce epidemia a fost tinuță eficient sub control, a fost stabilit un mecanism regulat de prevenire și control pentru a promova redresarea economică în mod ordonat.

În al doilea rând, este eficiența politicior de ajutoare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, operatorii economici individuali și alte entități de piață cu capacități anti-risc slabe, au fost adoptate măsuri precum reducerea impozitelor și reducerea taxelor, rambursarea creditelor și dobânzilor amânate pentru a reduce presiunea asupra lor. În același timp, pentru întreprinderile mari, a fost adoptată o abordare de serviciu „punct la punct”, vizând exact coordonarea lanțurilor industriale și a lanțurilor de aprovizionare.

Al treilea punct este creșterea bazată pe inovație. În ultimii ani, China a făcut progrese semnificative în inovația științifică și tehnologică. A apărut un număr mare de realizări ale inovației, dând nașterea pe de o parte, a multor noi industrii, noi forme și noi modele de afaceri, și au promovat pe de altă parte, transformarea și modernizarea multor industrii tradiționale. Acest lucru a oferit o forță motrice durabilă pentru dezvoltarea economică în timpul epidemiei.

Al patrulea punct este impulsul adus de reforma și deschiderea. China a continuat să îmbunătățească economia socialistă de piață, a accelerat dezvoltarea unui sistem de piață la standarde ridicate, a concentrat pe aprofundarea reformei alocării pe piață a factorilor de producție, a eliminat cu hotărâre toate barierele din calea dezvoltării entităților de piață și a continuat să se deschidă mai larg spre lumea exterioară, iar rezultatele se manifestă treptat.

În 2021, pe fondul multor incertitudini în dezvoltarea economică globală, economia chineză va avea atât provocări, cât și sprijin. În ansamblu, China a acumulat experiență de răspundere la riscuri și provocări în lupta împotriva epidemiilor și a protecției economice, a demonstrat o rezistență puternică pentru dezvoltare. Acesta este fundamentul dezvoltării economice al Chinei. Avem motive să credem că anul acesta China are capacitatea și condițiile de a consolida stabilitatea și redresarea economică și de a obține un bun început pentru „cel de-al 14-lea plan cincinal”.

În prezent, China este ferm angajată să se deschidă mai larg din toate punctele de vedere, va construi un nou sistem pentru o economie deschisă la un nivel superior și va accelera eforturile de a construi un nou model de dezvoltare în care ciclurile interne sunt dominante, iar cele interne și  cele internaționale se întăresc și promovează reciproc. Îmbunătățirea continuă a economiei Chinei va aduce încredere și energie pozitivă pentru redresarea economiei mondiale.

Privind la epoca post-epidemică, China va promova neclintit globalizarea economică și va colabora cu alte țări din lume, inclusiv cu România, pentru a face piața globală din ce în ce mai mare, pentru a pune în aplicare mecanismul de partajare și metoda de cooperare globală, aducându-și contribuția la menținerea păcii, dezvoltarea mondială și la construirea unei comunități umane cu un viitor comun.

Cum obținem o recuperare verde

Joseph E. Stiglitz
laureat al premiului Nobel pentru economie

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

O șansă în plus

0

Pentru românii care nu își mai pot plăti ratele la bănci, nu este totul pierdut. Pot găsi înțelegere chiar la bănci, iar beneficiile ajung la zeci de mii de euro pentru un consumator. Astfel, suspendarea ratelor nu este singura soluție în perioadă de criză, iar negocierea cu banca în cadrul Centrului de Soluționare a Litigiilor în domeniul Bancar poate avea mai multe avantaje. Acest centru înființat la cererea Uniunii Europene îi ajută pe consumatori să găsească înțelegeri amiabile cu băncile. Daniel Apostol ne spune mai multe. 

Energia – mijloc sau scop

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament.

Forumul România Eficientă: Ne petrecem 90% din timp în clădiri, cu impact asupra sănătății. Nu mai avem luxul să amânăm măsurile legate de eficiență energetică în România

0

 Eficiența energetică a devenit o prioritate la nivel global, dar și în politicile Comisiei Europene, pe care România are obligația să le implementeze. Măsurile concrete de eficiență energetică nu mai pot fi amânate la nivel național, mai ales în clădiri, unde ne petrecem 90% din timp. Creșterea performanței energetice a acestora va conduce nu doar la reducerea facturilor, ci și la îmbunătățirea sănătății și productivității muncii, datorită unei calități mai bune a aerului interior, au susținut experții prezenți la Forumul România Eficientă, organizat de Energy Policy Group.

Unii dintre cei mai cunoscuți specialiști la nivel național și european au dezbătut în cadrul Forumului România Eficientă, organizat ieri în București, beneficiile, dar și dificultățile în implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice, precum gradul redus de informare al populației, dar și problemele clarității legislative și capacității instituționale a autorităților.

„Este momentul să punem vorbele în acord cu faptele la noi în țară, pentru că nu cred că mai avem luxul să menținem la un nivel declarativ proiectele și intențiile noastre legate de eficiență energetică. Este timpul să punem la punct instrumente și programe concrete prin care să finanțăm eficiența energetică în România”, a declarat Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei și coordonator al proiectului România Eficientă.

Curs pentru formarea de manageri energetici

În cele cinci luni de la demararea proiectului România Eficientă, au fost organizate cursuri de formare pe tema managementului energetic pentru funcționari ai administrației publice locale, cu lectori reputați, pentru clarificarea oportunităților și a instrumentelor disponibile. De asemenea, au avut loc acțiuni de informare și educare publică, dar și realizarea unui amplu sondaj cantitativ al opiniei publice pe tema eficienței energetice. În parteneriat cu UPB și ANRE, va fi organizat un curs pentru formarea de manageri energetici, al căror rol este esențial pentru proiectarea și implementarea măsurilor de eficientizare la nivel local.

Beneficiile eficienței energetice se reflectă nu doar în scăderea facturilor, ci și în creșterea confortului și într-un impact mai mic asupra mediului și al consumului de resurse energetice.

 „Cred că eficiența energetică este foarte importantă, pentru că energia reprezintă fundamentul vieții noastre. Nu putem trăi fără căldură, electricitate, mobilitate. Energia consumată are însă și un impact asupra mediului, deci trebuie să o utilizăm eficient. După cum vedem, generațiile tinere au așteptări foarte exigente de la noi”, a declarat, la rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, sponsorul proiectului România Eficientă.

Unul din trei copii trăiește în clădiri nesănătoase

În Europa, peste 65 de milioane elevi și aproape 4,5 milioane profesori petrec între 170 și 190 de zile anual la școală și aproximativ 70% din acest timp este petrecut în interiorul clasei.

„Asigurarea unui climat interior bun în școli este esențial pentru a proteja procesul educațional al copiilor și sănătatea lor. Calitatea aerului ar putea stimula performanța elevului cu până la 15%, cu un efect pozitiv asupra vitezei de lucru, nivelului de atenție și concentrare”, a susținut Mihai Moia, Director Executiv al Asociației pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF), unul dintre partenerii implicați în proiectul România Eficientă.

La nivel european, unul din trei copii trăiește în clădiri nesănătoase, ceea ce îi expune la risc ridicat de a se confrunta cu probleme de sănătate nedorite, precum astmul, a mai spus reprezentantul ROENEF, citând datele unui studiu efectuat în domeniu – Healthy Homes Barometer 2019.

Productivitatea muncii crește cu 12% într-o clădire de birouri renovată

De asemenea, 90 milioane de studenți își petrec zilele în clădiri de învățământ, iar 80 de milioane de muncitori petrec câte 8 ore în fiecare zi la birou, a arătat Mariangiola Fabbri, director de Cercetare în cadrul Institutului European pentru Performanța Clădirilor (BPIE), unul dintre cele mai importante think-tank-uri la nivel european în domeniu.

„Studiile arată că o calitate slabă a aerului interior poate afecta semnificativ sănătatea ocupanților, prezența, concentrarea, ori performanța de muncă sau învățare. Ele mai indică o creștere de 12% a productivității într-o clădire de birouri renovată”, a declarat reprezentanta BPIE, în cadrul Forumului România Eficientă.

Astfel, politicile de sănătate și de energie ar trebui coordonate, iar în sistemele de colectare a datelor privind eficiența energetică ar trebui incluși indicatori privind sănătatea clădirilor.

Despre România Eficientă

România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat cu OMV Petrom, companie care contribuie financiar cu o sponsorizare a programului în valoare de 4 milioane de euro până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național multianual de eficiență energetică, cel puțin până în 2022. România Eficientă își propune să susțină atingerea țintelor de eficiență energetică ale României asumate la nivel european în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea de proiecte concrete de renovare profundă a unor clădiri publice, în diferite regiuni ale țării.

Partenerii principali ai EPG în proiectul România Eficientă  sunt Universitatea Politehnica București (UPB), ANRE și Organismul Național pentru Standardizare (ASRO). Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.

Inițiativa Belt and Road promovează realizarea visului de sute de ani care unește Asia și Europa

0

De mii de ani, continentul eurasiatic a jucat un rol important în dezvoltarea societății umane. În ultimele sute de ani, de la construcția căii ferate din Siberia din secolul al XIX-lea până la construcția podului continental eurasiatic din anii 1990, popoarele din Asia și Europa au început să promoveze Asia-Europa Unicom, dar cu puțin succes. Odată cu trecerea timpului, s-a maturizat sprijinul pentru realizarea visului Asia-Europa Unicom: globalizarea economică a îmbunătățit legăturile dintre țările asiatice și europene, autostrăzile și modernizarea căilor ferate au îmbunătățit accesibilitatea, iar necesitățile de cooperare dintre UE și China au crescut, la fel cum a crescut și atracția dintre Asia și Europa. Asia-Europa Unicom are nevoie de un mecanism echitabil și durabil de coordonare care să răspundă nevoilor tuturor părților și să mobilizeze toate părțile pentru a transforma oportunitățile timpurilor în rezultate reale.


Istoria este cel mai bun profesor. Drumul vechi al mătăsii, primul care a conectat Asia și Europa, poate parcurge mii de kilometri și durează de mii de ani datorită faptului că țările de-a lungul drumului au obținut o cooperare pașnică, deschisă și inclusivă, de învățare reciprocă și beneficii reciproce, ceea ce poate fi considerat cea mai bună referință.
Inițiativa Belt and Road este cea mai bună cale de a revigora spiritul vechiului drum al mătăsii. Principiul de participare egală la negociere și execuție precum și beneficii comune este regula de aur pentru a promova Belt and Road. Indiferent că planifică un plan de cooperare sau de implementare a unui proiect specific, acesta este discutat de către
participanți. Nu există un participant mai important, ci toate părțile participă la nivel de egalitate, nu există o operațiune secretă, ci se insistă asupra deschiderii și transparenței, niciun câștigător nu obține toate avantajele, ci căutând beneficii reciproce și câștigul este unul comun. Cooperarea include comunicarea politică, conectivitatea facilităților, îmbunătățirea comerțului, finanțarea capitalului și unirea inimilor oamenilor. Scopul final este de a consolida interconectarea diferitelor părți, de a aprofunda cooperarea pragmatică și de a spori bunăstarea oamenilor din toate țările.


Acestea sunt acțiunile de care au nevoie Asia-Europa Unicom și întreaga dezvoltare globală. În contextul numeroaselor provocări și incertitudini din economia mondială actuală, Belt and Road pledează pentru construirea unei economii mondiale deschise, inclusive, durabile și concentrate pe oameni pentru a promova prosperitatea comună. Președintele Elveției, Ueli Maurer, a declarat: „Inițiativa Belt and Road este orientată spre viitor și contribuie la promovarea globalizării economice”. Președintele Maurer a vorbit despre aspirațiile comune ale multor țări și a explicat de ce Belt and Road este salutată și susținută de tot mai multe țări. În prezent, peste 150 de țări și organizații internaționale au semnat un acord de cooperare cu China în cadrul inițiativei Belt and Road.


Rezultatele fructuoase sunt cele mai puternice adnotări ale inițiativei Belt and Road. Rata de creștere a importurilor și exporturilor Chinei de-a lungul Belt and Road este cu mult mai mare decât rata generală de creștere a comerțului exterior al Chinei, rata de creștere a importurilor o depășește pe cea a exporturilor, iar dezechilibrul comercial continuă să se îmbunătățească. Construirea a aproximativ 80 de zone de cooperare economică și comercială în țările de-a lungul rutei înseamnă o investiție cumulată de peste 27 miliarde de dolari. Numărul de trenuri China-Europa a atins 13.000, ajungând în 15 țări, inclusiv Regatul Unit, Polonia și Cehia. În Duisburg, Germania, au fost create mai mult de 6.000 de locuri de muncă numai în sectorul logistic legat de trenurile China-Europa. Cercetările recente efectuate de instituții internaționale, cum ar fi Banca Mondială, demonstrează că cooperarea Belt and Road va reduce costurile comerțului mondial cu 1,1% până la 2,2%, ceea ce va spori rata de creștere economică globală cu cel puțin 0,1% în 2019.


Proiectele majore s-a schimbat de la design la program bine conturat. Prin participare la cooperările Belt and Road, Maldivele au creat primul pod transversal, iar Jamaica, Muntenegru, Uganda și alte țări au construit prima autostradă. A început construcția căii ferate de mare viteză din Indonezia și a căii ferate care va uni Ungaria cu Serbia, iar perspectiva interconexiunii se îmbunătățește în mod constant.
Cooperarea financiară în cadrul Belt and Road s-a dezvoltat rapid și a dus la finanțarea proiectelor mari. Acum trei ani, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat primul proiect de finanțare comună cu Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, iar Fondul European de Investiții și Fondul Rutier de Mătase au înființat un fond mutual de investiții și au făcut investiții reale. Participarea instituțiilor financiare internaționale a îmbogățit fondurile, ceea ce reprezintă o manifestare vie a cooperării proiectelor mari în conformitate cu normele și standardele internaționale.


Situată în zona centrală a continentului eurasiatic, România are ieșire la Marea Neagră și este străbătută de fluviul Dunărea, are condiții bune pentru transportul multimodal, cum ar fi transportul maritim, de apă, feroviar și rutier, și poate juca un rol esențial în Asia-Europa Unicom. Inițiativa Belt and Road folosește infrastructura ca piatră de temelie a conectivității. România își poate înlătura neajunsurile în porturi, drumuri și căi ferate prin cooperarea în cadrul Belt and Road, punând bazele unei creșteri economice durabile. „Pentru a fi bogat, mai întâi construiește drumul”, acesta este unul dintre trucurile Chinei de a-și menține creșterea economică rapidă de zeci de ani.


Este de remarcat faptul că de la începutul acestui an China și România au făcut progrese remarcabile în cooperarea proiectelor mari. China General Nuclear Power Corporation, CGN, a semnat un acord cu Nuclearelectrica din România pentru a înființa o societate mixtă. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă se mișcă într-o direcție pozitivă. Grupul China Communications Construction Group, în colaborare cu companii locale din Turcia, Franța și România, negociază cu guvernul român proiectul de autostradă Ploiești-Brașov, deschizând un nou model de cooperare 1 + N pentru a contribui la obținerea de beneficii reciproce și rezultate rentabile. În cazul în care proiectul este finalizat, locuitorii Bucureștiului vor putea avea mai mult timp pentru schi în timpul iernii decât pentru drum. Belt and Road sprijină rețeaua transeuropeană de transport, iar China și România pot găsi multe oportunități de cooperare în viitor.
La cel de-al doilea forum al summit-ului de cooperare internațională Belt and Road, președintele chinez, Xi Jinping, a descris detaliat principiile, conceptele și obiectivele Belt and Road. Aceasta este cea mai recentă evoluție a inițiativei Chinei Belt and Road, bazată pe schimbările și cerințele țărilor de-a lungul timpurilor.


Inițiativa Belt and Road avansează cu timpul, iar cooperarea bilaterală dintre China și România are o istorie îndelungată și arată din ce în ce mai dinamică. Anul acesta marchează aniversarea a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și România și aniversarea celor 15 ani de la stabilirea unui parteneriat amical de cooperare. În fața noilor oportunități istorice, există motive să credem că cooperarea dintre cele două țări în cadrul Belt and Road va găsi mai multe puncte de interes. Adâncirea relațiilor chino-române va contribui mai mult la interconectarea Asia-Europa.

 

***

În cei cinci ani de la propunerea inițiativei Belt and Road, China a semnat acorduri de liber schimb cu 13 țări dezvoltate în comun.
Proiectele de investiții ale Chinei privind co-construirea Belt and Road includ construirea căilor ferate Mombasa-Nairobi, Addis Abeba-Djibouti, China-Thailanda și Ungaria-Serbia.
Cu o creștere anuală de 7,2% și o investiție totală de 70 de miliarde de dolari, aceste proiecte au promovat în mod eficient cooperarea economică cu beneficii reciproce între China și alte țări implicate.

 

 

Bursele JTI pentru Jurnaliști Lansarea ediției 2019-2020

De Ziua Mondială a Presei, Bursele JTI pentru Jurnaliști anunță ediția 2019 – 2020, realizată cu sprijinul foștilor bursieri, al Asociației „Clubul Presei Economice”, al Fundației Art Production și al agenției Ad Media Consult. Programul, aflat la 20 de ani de la prima ediție, este destinat ziariștilor care doresc să-și consolideze experiența profesională și încurajează pregătirea în domeniul politicilor europene. Totodată, contribuie la înțelegerea modului în care temele europene sunt abordate de către mass-media internațională. Bursele JTI pentru Jurnaliști se desfășoară în trei etape:
  • Un training specializat, susținut în România de către experți în teme europene și economice;
  • O călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariștii se vor întâlni formal și informal cu oficiali ai Uniunii Europene;
  • Stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles;
La încheierea primei etape vor fi selectați jurnaliștii care vor continua programul. La ediția 2019 – 2020 sunt invitați ziariști din presa scrisă, radio, TV și on-line, specializați în domeniile economic, politic și social, care trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții:
  • Experiența profesională de minimum doi ani
  • Vârsta de până în 40 de ani
  • Abilități de comunicare în limba engleză.
Dosarul de înscriere va cuprinde:
  • Curriculum Vitae
  • Formular de înscriere disponibil pe site-ul bursejti.ro și www.admediaconsult.ro
  • Portofoliu: trei materiale de presă relevante pentru domeniile enunțate
  • Două scrisori de recomandare, de preferință una de la coordonatorul direct sau managerul instituției unde lucrează.
Preselecția candidaților se va face pe baza dosarului de înscriere, iar selecția pe baza unui interviu. Data limită de depunere a dosarelor de înscriere este 1 septembrie 2019 (inclusiv), cu mențiunea Bursele JTI pentru Jurnaliști. Bursele JTI pentru Jurnaliști au fost lansate în anul 2000, ca o continuare a programului de stagii inițiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoștințelor și abilităților jurnaliștilor, prin expunere la realitățile democrațiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în Statele Unite, iar ulterior la Bruxelles. Participanții ediției actuale se vor alătura astfel celor peste 250 de colegi de breaslă care au beneficiat de-a lungul ultimilor 20 ani de Bursele JTI pentru Jurnaliști. Programul este anunțat în fiecare an pe data de 3 mai, Ziua Mondială a Presei. Ziua mondială a libertății presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare, aşa cum stabilește Declarația Universală a Drepturilor Omului care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”. Dosarele de înscriere se pot depune fie online, prin intermediul site-ului www.bursejti.ro, la adresa contact@bursejti.ro, precum și print la adresa: Ad Media Consult, str. Erou Iancu Nicolae, nr.103, vila i-2 Voluntari, jud. Ilfov, cod postal 077190. Persoana de contact: Irina Apostol, tel: 0744584620,e-mail: irina.apostol@admediaconsult.ro    

România are nevoie de o coaliție pentru dezvoltare durabilă

Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de statele membre ale ONU în 2015, reprezintă un răspuns la problemele sociale, economice și de mediu ale lumii. Într-o abordare holistică, documentul cuantifică 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD/SDG) care țin de toate domeniile vieții noastre, și sociale, și economice, și de mediu și 169 de ținte de care nu putem să nu ținem cont în ceea ce ne propunem să facem în perioada următoare.

Cele 17 obiective ale Agendei 2030 sunt:

1) Fără sărăcie; 2) Foamete „zero”; 3) Sănătate și bunăstare; 4) Educație de calitate; 5) Egalitate de gen; 6) Apă curată și sanitație; 7) Energie curată și la prețuri accesibile; 8) Muncă decentă și creștere economică; 9) Industrie, inovație și infrastructură; 10) Inegalități reduse; 11) Orașe și comunități durabile; 12) Consum și producție responsabile; 13) Acțiune climatică; 14) Viață activă; 15) Viață terestră; 16) Pace, justiție și instituții eficiente; 17) Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. Care dintre aceste obiective e mai important? Toate sunt importante, se intersectează.

Uniunea Europeană a dorit de la început să fie lider în implementarea Agendei 2030 și s-a dovedit cel mai activă în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Totuși, încă nu suntem în faza în care UE să fi definit ce vrea prin strategiile sectoriale pentru 2030. Președinția la Consiliul UE în semestrul I din 2019 aduce României oportunitatea de a juca un rol esențial în acțiunea pentru viitorul Uniunii Europene: avem o ocazie unică, să fim un catalizator al deciziilor UE în ceea ce privește Agenda 2030. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României s-a pregătit în acest sens.

Președinția Consiliului UE aduce României oportunitatea rolului de catalizator al deciziilor europene în implementarea Agendei 2030.

Pentru implementarea obiectivelor Agendei 2030 în România este important să avem o voință politică. Sub acest aspect, ambele camere ale Parlamentului României și-au declarat susținerea pentru implementarea celor 17 obiective și în aprilie 2016 au adoptat o declarație politică foarte puternică pentru instituționalizarea a ceea ce ne dorim legat de obiectivele Agendei 2030. Pentru consolidarea cadrului instituțional, pe baza declarației, în mai 2017 a fost înființat prin HG nr. 313/2017 Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu sarcina de a coordona și monitoriza implementarea celor 17 obiective. În momentul de față, relația interinstituțională se face prin abordare multinivel, multitematic, multisectorial.

 

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Coerența este prima lecție pentru dezvoltarea unui model economic

Banca Națională este o instituție care vede destul de bine problemele cu care se confruntă societatea românească; sunt probleme multe, complicate. Noi suntem foarte interesați de a găzdui, de a organiza dacă ne stă în putință, dezbateri de calitate pe astfel de probleme economice, financiare, evenimente culturale. TDS_0235

Bineînțeles, nu vrem să le mărim frecvența până la a plictisi societatea, nu vrem nici să abuzăm de răbdarea audienței. Totodată, din punctul de vedere al Academiei Române, cred că țara are nevoie de dezbateri pe baze academice în sensul solid al cuvântului. Academic înseamnă un format de dezbateri reglementat, încadrat în niște rigori, pentru ca dezbaterile să aibă un scop și să ajungă la niște concluzii.

Așa se prefigurează tema inițiată de ASPES, cu subiecte extrem de interesante, preocupante. Acesta este motivul pentru care Secția de Științe Economice, Sociologie și Juridice a Academiei Române intră în parteneriat cu ASPES, cu ceilalți organizatori pentru o dezbatere de idei, de teze, de opinii pe baze academice, care să ajungă la rezultate concrete.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

Ce facem cu economia României?

În numărul din decembrie 2018 al revistei ECONOMISTUL, dedicat Centenarului înfăptuirii României Mari, Daniel Apostol se întreba: „Creștem sau descreștem la împlinirea Centenarului? Cum ne pregătim pentru următorii 100 de ani? Și deloc de ignorat: încotro merge astăzi România?”.

Eu mi-aș permite să dau un răspuns la întrebarea lui Daniel Apostol: „Deocamdată România crește, dar nu se dezvoltă”.
Încă din primul număr al apariției publicației ECONOMISTUL ca revistă, subsemnatul am deschis editorialul cu întrebarea: „Ce facem cu economia României?”.
De atunci și până astăzi, cu o consecvență evidentă, în paginile sale
ECONOMISTUL a abordat număr de număr probleme majore ale economiei, prin opinii ale specialiștilor, analize instituționale, dar, mai ales, prin prezentarea de propuneri și soluții pentru reconfigurarea unei economii a României în care să primeze interesul național, dar evident printr-o integrare accelerată în UE, o uniune care ea însăși este într-un proces de restructurare.

Varianta integrală a articolului este disponibilă doar pe bază de abonament

De zece ori, angajator de zece: JTI România

0
JTI este Top Employer (Angajator de Top) pentru al zecelea an la rând, situându-se pe locul al doilea între cele 31 de companii certificate în România.  Institutul Top Employers a evaluat circa 20 de aspecte, cum ar fi strategia de resurse umane, leadership, mediul de lucru, digitalizarea proceselor, integrarea noilor colegi, atragerea talentelor, politicile de dezvoltare și training, starea de bine a angajaților (well-being), beneficiile și recunoașterea meritelor.
Alexander Pitchka
 Alexander Pitchka, General Manager JTI Romania, Moldova și Bulgaria: „În 2023, JTI aniversează 30 ani în România. Este un moment bun să reflectăm cât de departe am ajuns și să mergem înainte cu încredere! Am construit aici o afacere de succes și o organizație extraordinară, datorită muncii dedicate a angajaților. Acest premiu este încă o dovadă că această companie face ceea ce trebuie pentru oamenii săi și îi apreciază la adevărata valoare. Certificarea reprezintă, de asemenea, angajamentul nostru pentru viitor față de cei peste 1.300 de angajați, societate și statul român. Ne dorim să continuăm să investim în dezvoltarea oamenilor, să ne implicăm în viața comunității și să sprijinim autoritățile în acțiunile de combatere a contrabandei. Suntem aici ca să rămânem și să creștem pe termen lung”.
Jamie Dunlop
 „JTI este una dintre primele multinaționale care au început să producă local în România, în 1994. De atunci, am continuat să investim în fabrică, să modernizăm echipamentele și să creștem capacitatea de producție. Suntem în curs de a finaliza un program de investiții de 60 de milioane de euro, anunțat în 2021, în urma căruia fabrica deține un rol major în aprovizionarea piețelor din Uniunea Europeană cu produse JTI. Circa 75% din produsele fabricate în București sunt exportate, datorită calității și standardelor înalte de lucru. Toate acestea înseamnă efort, muncă susținută și dedicare. Membrii echipei din România pot fi mândri de realizările lor, sunt Angajați de Top care lucrează pentru un Angajator de Top”, a adăugat Jamie Dunlop, Factory Lead, JTI Romania.
Vaida Vegelyte
„Această certificare reprezintă o recunoaștere pe termen lung a condițiilor excelente de muncă și a celor mai bune practici în resurse umane. Dacă oamenii noștri își valorifică întregul potential și pot fi ei înșiși în cadrul organizației, compania va reuși să-și depășească obiectivele de afaceri. Avem o cultură organizațională extraordinară, la care contribuie zi de zi fiecare angajat. Vom continua să îmbunătățim procesele și să le adaptăm dinamicii pieței muncii, pentru că vrem să consolidăm acest statut de Angajator de Top, pentru echipa actuală, ca și pentru viitorii colegi. Ne dorim  oameni pasionați, cu spirit de echipă și mintea deschisă. Oameni care vor să știe cine sunt cu adevărat și ce le place să facă”, a spus Vaida Vegelyte-Carvalho, People & Culture Director JTI Romania, Moldova și Bulgaria.  În plus, la finalul anului trecut, JTI România a fost certificată pentru prima dată Global Equality Standard (GES-Standardul global privind egalitatea), după o evaluare realizată de Ernst & Yang (EY).  EY’s GES este singura certificare Diversity & Inclusion (D&I- diversitate și incluziune) care analizează oportunitățile egale la scară globală, evaluând inclusiv Equal Pay (plata egală), care confirmă că JTI România aplică aceleași beneficii pentru competențe similare, indiferent de gen.  La nivel global, JTI a fost recunoscută între primii 15 Angajatori de Top (Top Employers). Compania este certificată Top Employer în 62 țări.
 JTI este una dintre primele multinaționale stabilite local și a investit până în prezent în România peste 250 milioane euro.   JTI și-a început activitatea în România în 1993 (ca R.J. Reynolds) și de atunci se implică activ în comunitate: compania este partener al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), al Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), al „Turneelor de poveste” – serie de turnee muzicale în orașele mici, al Festivalului SoNoRo, al proiectelor CoolSound și Aplauze pentru poet, precum și sponsor oficial al Gigi Căciuleanu Romania Dance Company. JTI a fost premiată de Ministerul de Externe din Japonia pentru promovarea culturii nipone în România. JTI sprijină Grădina Japoneză din Herăstrău, Căsuța de Ceai din Muzeul Național de Artă și Centrul de Studii Româno-Japoneze din cadrul Universității Româno-Americane. „Întâlnirile JTI”, eveniment lansat în anul 2000, a devenit un brand cultural național în dansul contemporan. Compania susține, din anul 2000, Bursele JTI pentru Jurnaliști, fiind de asemenea partener al Internship 2.0. Din 1998, se desfășoară programul Seniorii JTI, prin care 45 de vârstnici din Sectorul 2 primesc zilnic alimente și medicamente, iar de-a lungul anilor compania a colaborat și colaborează cu Samusocial, Ateliere fără frontiere, ARC, SoSiSeSa și alte organizații neguvernamentale, sprijinind proiecte sociale prin care sunt susținute persoane din categorii defavorizate în diverse zone ale țării. JTI este unul dintre cei mai mari producători mondiali de produse din tutun și produse pentru vapat, cu operațiuni în peste 130 de țări. Cu sediul la Geneva, Elveția, JTI are peste 48.000 de angajați, fiind membră a grupului Japan Tobacco. Pentru mai multe informații, vizitați www.jti.com. Institutul Top Employers este o autoritate globală care certifică excelența condițiilor de muncă pe care angajatorii le asigură oamenilor. Înființat cu peste 30 de ani în urmă, Institutul Top Employers a certificat 2 053 de organizații din 121 de țări și regiuni, totalizând peste 9,5 milioane de angajați.

Doar 67 companii de impact au intrat în insolvență în 2022 cu toate că la nivel național sunt peste 13.000 astfel de companii aflate în diverse stadii de dificultate 

0
 
  • Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în 2022, din care doar 67 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro. 
  • Peste 13.000 de companii care însumează peste 93.5 miliarde euro cifra de afaceri și peste 710 mii angajați, sunt restructurabile sau în insolvență iminentă
  • Comerțul, construcțiile și industria prelucrătoare rămân cele mai afectate domenii în 2022. Companiile din aceste domenii reprezintă peste 60% din numărul total al firmelor intrate în insolvență în 2022.
  • București, Bihor și Cluj sunt regiunile cu cele mai multe insolvențe

Peste 6.700 de companii au intrat în insolvență în anul 2022, o creștere de 10% față de anul 2021 (6.144). Dintre acestea, 67 sunt companii de impact, care cumulează peste 5.500 de angajați, înregistrează active în valoare de peste 1,5 miliarde lei și datorii la bugetul statului de peste 170 milioane lei, arată analiza CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România. Numărul companiilor de impact intrate în insolvență rămâne 67, aproximativ 1% din totalul celor aflate în insolvență iminentă, procent similar înregistrat și în anul 2021.

„În pofida încercărilor manifestate de reglementările europene de a încuraja mecanismele de restructurare rapide și eficiente, constatăm o menținere a inerției în ceea ce privește companiile în dificultate. Deși în România avem două mecanisme noi de restructurare introduse la timp în legislația noastră, observăm că doar 1% dintre companiile de impact care ar putea beneficia de pe urma unei restructurări au intrat sub protecția legii insolvenței, majoritatea fiind proceduri la cererea creditorilor, nu din voința proprie” a spus Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR. Studiul companiilor de impact publicat de CITR la finalul anului 2022 arată că 43% dintre companii amână decizia de a lua măsuri de revenire mai mult de 3 ani, consecința fiind creșterea disproporționată a volumului datoriilor pentru a menține activitatea. Amânarea însă diminuează șansele de redresare. Anul trecut s-a înregistrat o creștere a numărului de proceduri de restructurare în zona de preinsolvență sau în afara insolvenței prin aplicarea facilităților fiscale puse la dispoziția companiilor. Această tendință a pieței ne arată că antreprenorii au căutat măsuri punctuale de reducere a datoriilor.  „Cifrele actuale sunt un rezultat al măsurilor fiscale aplicate în ultima perioadă ca răspuns la dificultățile economice și se manifestă printr-o creștere a nivelului datoriilor globale în toate segmentele – public, privat și casnic. Doar o inversare a acestui trend ar conduce la luarea unor măsuri de tratare activă a dificultăților prin care trec companiile de impact. Iar efectul se va vedea în sănătatea companiilor și a economiei noastre”, a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru. După doi ani de scăderi ale insolvențelor la nivel global, cele mai recente cifre confirmă că acestea se intensifică în economiile lumii, având în vedere oprirea treptată a măsurilor temporare de sprijin din partea statelor, care, în cele mai multe cazuri, doar au amânat momentul insolvenței. Cu cât soluțiile de salvare, de restructurare sunt accesate mai târziu, cu atât șansele de revenire scad. Istoric vorbind, valurile semnificative de insolvențe au venit cu un decalaj de câțiva ani față de momentele dificile din economie. De exemplu, după criza din 2008, vârful perioadei de insolvențe a fost înregistrat în 2013-2015. Diferit față de atunci este că acum avem mecanisme noi de restructurare care pot eficientiza sau sprijini companiile în dificultate să își revină mult mai ușor. Mediul de business poate beneficia de proceduri clare, eficiente, respectiv acordul de restructurare și concordatul preventiv, în care au libertate de negociere cu creditorii și de suspendarea executărilor silite, iar în același timp, creditorii companiilor pot beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor prin apelarea la aceste mecanisme de restructurare încă de la primele semne de dificultate.

Acceleratorul InnovX-BCR deschide înscrierile pentru grupa Startups, dedicată antreprenorilor din tehnologie cu afaceri de peste 50.000 de euro

0
InnovX-BCR, programul care a accelerat până în prezent peste 150 de firme de tehnologie, deschide înscrierile pentru grupa Startups din acest an. Sesiunea de înscrieri pentru start-up-uri cu cifra de afaceri de peste 50.000 de euro este deschisă până pe 20 februarie pe bcr.ro/accelerator sau innovx.eu.  În programul de accelerare pentru grupa Startups se pot înscrie companii din tehnologie care au avut în ultimul an o cifră de afaceri sau finanțare atrasă între 50.000 și 500.000 de euro. Programul este deschis atât start-up-urilor din România, cât și celor regionale sau globale.  „În Europa Centrală și de Est avem ecosistemul de afaceri din tehnologie cu cea mai rapidă creștere în ultimi ani, ceea ce crează o premisă favorabilă României, pentru a contribui la dezvoltarea start-up-urilor care aduc valoare adaugată pentru țara noastră. De altfel, obiectivul nostru este să încurajăm inovația și să creăm oportunități internaționale de colaborare, iar în cei cinci ani de la lansarea InnovX-BCR au fost accelerate 152 de business-uri, cu sprijin de la 120 de mentori implicați în program. În 2023 continuăm demersul nostru de a oferi antreprenorilor resursele și sprijinul de care au nevoie pentru a-și duce afacerile la un nou nivel”, a declarat Ana-Maria Crețu, Coordonator Programe Start-ups BCR. 
InnovX-BCR Demo Day, 2022
În urma înscrierilor, până la 20 de start-up-uri vor fi selectate pentru a intra în programul de accelerare. Participanții vor beneficia de mentorat în cadrul bootcamp-ului InnovX-BCR, de masterclass-uri cu fondatori și CEO locali și globali, de acces la investitori locali și internaționali și multiple oportunități de networking. De asemenea, absolvenții grupei vor avea ocazia să își prezinte afacerea în fața investitorilor, în cadrul evenimentului Demo Day de la finalul programului.  „Prin InnovX-BCR, conectăm afacerile din tehnologie ce au viziune internațională cu clienții, partenerii și mentorii de care au nevoie pentru a-și atinge potențialul. Oferim astfel sprijin real antreprenorilor care vor să crească în mod sustenabil, pornind de la baze solide, și îi ajutăm să își transforme ideile în afaceri de succes la nivel regional sau global”, a adăugat Diana Dumitrescu, CEO InnovX-BCR.  Acceleratorul InnovX-BCR este un proiect realizat în parteneriat cu UiPath, Microsoft, Startup Grind, Mindspace și MIT CEE Forum. BCR acoperă costurile pentru toate bursele alocate antreprenorilor din acest proiect, cursurile și costurile logistice.  Mai multe detalii despre Acceleratorul InnovX-BCR: www.bcr.ro/accelerator și www.innovx.eu.  

Ce trebuie să faci dacă ai primit o notificare de la ANAF cu privire la veniturile obținute din străinătate?

0
 

Stela Andrei, Partener, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România Crina Onuţ, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România

Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a intensificat anul trecut inițiativele de control fiscal pentru persoanele fizice. Încet, dar sigur, persoanele fizice au intrat în vizorul ANAF, unele dintre acestea fiind surprinse de notificările primite, mai ales că veniturile vizate erau cele din străinătate.  Tocmai pentru a NU fi luați prin surprindere la primirea din partea ANAF a unei notificări privind veniturile verificate, următorii contribuabili, persoane fizice rezidente fiscal în România, ar trebui să fie atenți la obligațiile fiscale ce le revin: (i) persoanele care lucrează din România pentru angajatori din străinătate cu care au încheiate contracte de muncă și (ii) persoanele care obțin venituri private din străinătate (de exemplu: dobânzi, dividende, câștiguri de capital, chirii). Excludem din prezenta analiză persoanele fizice rezidente care obțin venituri salariale de la un angajator străin pentru activități prestate exclusiv în afara României, întrucât respectivele venituri, în mod normal, nu sunt subiect de impunere și declarare în România, precum și veniturile din activități independente care ar necesita o analiză mai complexă.  Pentru prima categorie, cea a contribuabililor care lucrează în România pentru angajatori din străinătate, din practica recentă (în context pandemic, dar și post-pandemie) putem observa o creștere semnificativă a muncii la distanță (remote), trend care încă este încurajat sau acceptat de unii angajatori și, în consecință, urmat de o parte dintre angajați. Experiența ne-a arătat că, deși multe companii au adoptat varii politici de muncă la distanță la nivel global pentru a preveni inclusiv potențialele implicații fiscale, sunt cazuri de angajați care poate nu-și anunță angajatorul străin de mutarea și munca din România, din varii motive personale, fără a conștientiza posibilele implicații fiscale. De exemplu: o persoană fizică rezidentă lucrează din România pentru o perioadă de două luni pentru un angajator din Polonia (cu care are încheiat un contract de muncă), are familia aici, nu a anunțat angajatorul polonez despre munca din România pe motiv că perioada părea destul de scurtă și intenționa să se întoarcă în Polonia după puțin timp. Taxele salariale au continuat să fie plătite în Polonia și nu s-a obținut nici certificatul A1 care să ateste afilierea persoanei la sistemul de securitate socială din Polonia și care să justifice de altfel scutirea de la plata contribuțiilor sociale în România. În acest caz specific, apar două probleme: expunerea angajatorului din Polonia care, în lipsa certificatului A1, ar avea obligația înregistrării în scop de contribuții sociale în România, depunerii declarațiilor lunare și plății contribuțiilor sociale, dar și expunerea personală a angajatului pentru că nu s-a conformat cu obligația de a depune declarațiile lunare și de a plăti impozitul pe venit. Deși, într-o astfel de situație, în mod normal, problema cu A1 se poate rezolva în anumite cazuri cu o aplicație pe perioada retroactivă, va rămâne problema riscului reputațional al angajatului față de angajator (că nu a anunțat) și a obligației fiscale personale privind impozitul pe venit pe care îl datorează în România. Chiar dacă  se plătește impozit pe venit în Polonia, este important de știut faptul că dreptul de impunere îi revine României, într-o astfel de situație, iar dubla impunere se va evita ținând cont de legislația din Polonia și convenția de evitare a dublei impuneri.   Pentru a doua categorie, și anume cea a veniturilor private din străinătate, acestea trebuie să fie declarate de către toţi rezidenții fiscali din România, fie că sunt prezenți în România sau nu. Evident, dubla impunere, și în acest caz, poate fi evitată în baza convențiilor de evitare a dublei impuneri.  Astfel, luând cazul unui contribuabil rezident fiscal român care a avut dividende din Franța în 2020 și nu le-a declarat la ANAF (în baza declarației unice), poate fi notificat de autorități (în baza schimbului de informații cu Franța) să-și clarifice natura veniturilor realizate.  Ceea ce poate induce confuzie printre contribuabili este faptul că, plătind impozit pe venit în Franța, fie că nu mai au nicio obligație în România, fie că ar fi impozitați de două ori, dacă ar declara. O înțelegere, de altfel, greșită. Ce este important de știut, impozitul plătit în străinătate, Franța în cazul de față, este recunoscut, în baza Convenției de evitare a dublei impuneri, și persoana nu va plăti impozit pe venit, dacă acel impozit este mai mare decât cel datorat în România. Totuși, având în vedere nivelul dividendelor, s-ar putea datora contribuția la sănătate. Ipotetic, dacă impozitul plătit în celălalt stat este mai mic decât 5% (să zicem 3%), în România trebuia să se mai achite diferența de 2% pentru anul 2020. În orice caz, indiferent de materialitatea veniturilor, de impozitarea lor în statul sursă, persoana fizică trebuie să-și declare veniturile și dacă este cazul, să plătească şi taxele datorate.  Notificările primite deja de contribuabili vin ca urmare a schimbului de informații între România și alte state, pentru a cărui fluidizare și rapiditate se lucrează intens. Controale, inițiate ca urmare a schimbului de informații, au fost observate pentru diverse tipuri de venituri: dobânzi, dividende, câștiguri de capital, chirii, inclusiv informații privind achiziționarea de acțiuni la un preț preferențial în cadrul unor planuri de acțiuni, dar ne așteptăm la extinderea acestora și la alte tipuri de venituri. Ca riscuri la care se supun contribuabilii care nu se conformează, pe lângă notificarea primită de la ANAF, enumerăm plata retroactivă de impozit pe venit și/sau contribuții sociale, penalități, dobânzi de întârziere, penalități de nedeclarare, precum și amenzi pentru nedepunerea declarațiilor fiscale în termenul legal. Iar aceste riscuri pot apărea fie pentru angajatorul din străinătate (de exemplu, pentru posibile contribuții sociale datorate), fie pentru persoana fizică, indiferent de natura veniturilor sau sursa acestora.  Ca perspective de viitor, ne putem aștepta la intensificarea controalelor la nivelul persoanelor fizice, fiindcă, dintr-un unghi strategic, conform Strategiei de creștere a conformării voluntare în domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice în România pentru perioada 2023 – 2025, ANAF își propune, pe lângă sprijinirea conformării voluntare prin acțiuni de informare (și în acest sens se pot regăsi diverse ghiduri pe site-ul ANAF și lista de webinarii care se organizează), și reducerea oportunităților de neconformare fiscală prin acțiuni mai ferme.

Studiu Deloitte: 66% dintre participanți se așteaptă la îmbunătățire sau stabilitate pe piața imobiliară

0

Conform  studiului global 2023 Commercial Real Estate Outlook realizat de Deloitte, inflația, provocările legate de forța de muncă, riscurile cibernetice și reglementările legate de climă vor influența cel mai mult veniturile companiilor imobiliare în acest an  .

Însă, în ciuda unor rezerve privind evoluția pieței pe termen scurt, 66% dintre participanți se așteaptă la îmbunătățire sau stabilitate în privința elementelor fundamentale specifice pieței imobiliare – activitate de leasing (78%), reducerea volumului de spații vacante (71%), nivelul chiriilor (70%), prețul proprietăților (65%), activitatea de tranzacționare (63%), costul finanțării (63%) și disponibilitatea capitalului (60%).  Spațiile de birouri din centrele orașelor sau din zonele sub-urbane (36%, respectiv 35%), clădirile asociate economiei digitale (35%) și proprietățile cu funcții logistice (34%) sunt considerate cele mai atractive de către proprietari și investitori în această perioadă. Preferința diferă însă în funcție de regiunea analizată: europenii consideră că birourile din zonele periferice prezintă cel mai mare potențial de creștere (35% dintre participanți), companiile asiatice preferă proprietățile asociate economiei digitale (43%), iar jucătorii din America de Nord mizează pe spațiile cu funcții logistice și de depozitare (43%).  „Piața imobiliară globală este direct conectată la evoluțiile din economie, astfel că prudența jucătorilor din domeniu este justificată în actualul context încă incert. Există momentan o deconectare temporară între așteptările investitorilor și cele ale dezvoltatorilor, însă cred că acestea se vor armoniza în scurt timp. Accesul la finanțare rămâne un element-cheie în domeniul imobiliar, fiind posibil să vedem mai multe parteneriate și surse alternative de finanțare, precum fonduri de investiții sau chiar «family offices». În România, piața a evoluat pozitiv în 2022. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, volumul investițiilor pe piața comercială a crescut cu 16% în primele nouă luni din 2022, față de aceeași perioadă din anul anterior, dar majoritatea tranzacțiilor au vizat proprietăți din București (55%), cu un interes în creștere pentru spațiile de birouri. Petru acest an ne așteptăm la creșteri și pe sectorul de spații comerciale”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar. Acțiunile legate de ESG (environmental, social, governance – protecția mediului, impact social, guvernanță) se află pe lista priorităților companiilor din domeniul imobiliar, însă, conform studiului, doar 12% dintre acestea spun că sunt pregătite pentru implementarea schimbărilor necesare pentru îndeplinirea cerințelor de conformare la reglementările în vigoare. În plus, numai 7% iau în considerare date și analize din zona de ESG în stabilirea strategiei de investiții. Majoritatea plănuiesc să înceapă să utilizeze astfel de date în luarea deciziilor în următorii trei ani. Totodată, din studiu mai reiese faptul că scade interesul companiilor pentru investițiile în tehnologie, pe termen scurt, din cauza contextului economic incert, generat de inflație, costul cu forța de muncă sau incertitudinile din lanțurile de aprovizionare. Aproximativ 30% dintre ele intenționează să reducă investițiile de acest tip, procent în creștere de la doar 7% anul trecut. 
Studiul Deloitte 2023 Commercial Real Estate Outlook a fost efectuat în rândul a 450 de companii cu active de peste 100 de milioane de dolari fiecare, din trei regiuni: America de Nord, Europa și Asia-Pacific.

IKEA începe recrutările în masă pentru magazinul său din Timișoara. Peste 250 de posturi disponibile

0
IKEA a lansat programul de recrutare în masă, deschizând peste 250 de locuri de muncă în cadrul viitorului magazin IKEA Timișoara. Compania a angajat deja aproximativ 50 de persoane pentru noul magazin, iar în prezent caută să recruteze încă 250. Există mai multe roluri disponibile în departamentele operaționale, precum vânzări, logistică, relații cu clienții, restaurant. Viitorii colegi sunt invitați să verifice posturile vacante pe  www.IKEA.ro, secțiunea Lucrând pentru IKEA.  „Suntem foarte entuziasmați de perspectiva întâmpinării noilor colegi, care  vor avea nenumărate oportunități în cadrul unei companii globale”, a declarat Nicoletta Muscinelli, Market Manager IKEA Timișoara. „Ne-am luat angajamentul să ne ridicăm la nivelul așteptărilor colegilor noștri și, acolo unde se poate, chiar să depășim aceste așteptări. Tocmai de aceea, oferim o gamă largă de beneficii profesionale și un mediu de lucru care are în centrul său bunăstarea angajaților, asigurându-ne în același timp că rămânem fideli misiunii noastre de a ajuta cât mai mulți oameni să își împlinească visele legate de amenajarea locuinței.” Compania oferă multiple oportunități de creștere pe plan profesional, dar și pe plan personal, asigurând șanse egale în ceea ce privește recrutarea și dezvoltarea angajaților. Colegii de la IKEA beneficiază de un pachet complet de beneficii, care include abonament medical la o clinică privată, asigurare de viață, tichete de masă, decontare lunară parțială a cheltuielilor de transport, vouchere de vacanță, concediu de odihnă suplimentar, indemnizație suplimentară pentru turele de weekend și de noapte, bonusuri de performanță și planuri de pensie, în funcție de vechimea în cadrul companiei.
Magazinul IKEA Timișoara reprezintă următoarea etapă, după București, în planul de expansiune al IKEA România și IKEA Europa de Sud-Est, iar compania depune toate eforturile pentru a asigura condițiile necesare deschiderii. IKEA își propune să deschidă magazinul din Timișoara în vara acestui an, astfel încât să ofere posibilitatea tuturor oamenilor din vestul României de a se bucura de soluțiile de amenajare bine concepute, funcționale, durabile și sustenabile cu care IKEA și-a obișnuit clienții: o multitudine de servicii, accesibilitate online si offline și o experiență plăcută pentru toată familia!

Bestjobs: în ianuarie s-au înregistrat cu 15% mai multe joburi și cu 34% mai multe aplicări față de aceeași perioadă din 2022

0
După ce 2022 a dus piața muncii pe noi culmi din punct de vedere al activității, 2023 începe la fel de dinamic. În ianuarie, pe platforma de recrutare BestJobs, numărul de aplicări a crescut cu 34% față de 2022, realizând un nou vârf pentru ultimii doi ani, în timp ce ofertele de joburi disponibile sunt cu 15% mai numeroase comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.  Potrivit datelor recensământului INSSE, în România sunt 8,18 milioane de persoane active pe piața muncii. Dintre cei care își caută loc de muncă, cei mai mulți candidați au aplicat pe BestJobs la joburi în domeniile Vânzări (116.000 de aplicări), Management (peste 86.000 de aplicări), Financiar (54.000 de aplicări) și IT/ Telecom (52.000 de aplicări).  Tot datele recensământului INSSE arată că cel mai mare grad de ocupare îl au rezidenții județului Ilfov (52,2%) și municipiului București (50,8%), aspect indicat și de clasamentul orașelor cu cei mai activi candidați, format din Ilfov și București (peste 382.000 de aplicări), urmat de Timiș (aproape 84.000 de aplicări), Cluj (peste 61.000 de aplicări), Brașov (peste 56.300 de aplicări) și Prahova (peste 44.200 de aplicări). Joburile remote sunt în continuare de interes pentru candidați, astfel că numărul de aplicări a depășit 100.000 în luna ianuarie, cu 40% mai multe comparativ cu începutul anului trecut.  Companiile continuă să recruteze activ și tot mai multe afișează salariul în oferta de job. Datele BestJobs mai arată că, în prezent, 30% din totalul joburilor disponibile pe platformă în luna ianuarie au fost cu #SalariuLaVedere, comparativ cu anul trecut, când ponderea acestora era de 22%. Mai mult, recrutorii au efectuat cu 55% mai multe contactări în luna ianuarie față de aceeași lună a anului trecut.  Din totalul locurilor de muncă disponibile în luna ianuarie pe platformă, 27% permit un mod de lucru flexibil, cu 10% în întregime remote, iar peste 17% cu împărțirea activității între sediu și biroul de acasă.   

2022 a fost al doilea cel mai bun an din istoria Grupului TeraPlast

0
  • Cifra de afaceri a crescut cu 16% față de 2021, ajungând la 711 milioane de lei.
  • EBITDA la nivel de Grup s-a situat la 52,7 milioane de lei, în scădere cu 29% față de recordul din 2021.
  • Bugetul pentru 2023 țintește o cifră de afaceri de 848 milioane de lei și EBITDA de 75 milioane lei, în creștere cu 19%, respectiv 42%.
  • Grupul continuă investițiile majore în 2023, în sumă de 102 milioane de lei, în vederea creșterii pe termen lung a rezultatelor Grupului și a consolidării cotei de piață.
  Anul 2022 a fost al doilea cel mai bun an din istoria Grupului TeraPlast, după nivelurile record din 2021. Grupul a finalizat, de asemenea, implementarea celui mai ambițios plan de investiții din istoria sa, ajungând cel mai mare procesator de polimeri din Centrul și Estul Europei.  Grupul TeraPlast a reușit să-și consolideze cota de piață în anul 2022, iar poziția de lider îi va permite să fructifice oportunități de afaceri odată ce piețele în care activează își vor reveni în următorii ani. Investițiile majore finalizate în perioada 2021-2022, în sumă de 219 milioane de lei, se adaugă celor realizate în ultimii ani cu scopul de a diversifica domeniul de activitate, amprenta geografică a Grupului, de a crește independența energetică și pentru substituirea materiilor prime virgine cu material reciclat.  Totodată, este firesc ca în primii ani de operaționalizare a investițiilor, a unor noi capacități de producție de ultimă generație, rezultatele financiare să nu strălucească pe fondul provocărilor enorme determinate de contextul economic mondial și regional fără precedent. Cu toate acestea, Grupul privește permanent un orizont lung de timp, de peste 5 ani, în scopul maximizării valorii adăugate pentru acționari. Așadar, reprezentanții Grupului rămân încrezători în potențialul pe termen lung al proiectelor investiționale demarate în ultimii ani. Scăderea față de buget, dar și față de revizuirea de la 9 luni, a fost cauzată de schimbarea radicală a dinamicii piețelor materiilor prime ca efect colateral al războiului din Ucraina. Un alt impact l-au avut pornirea mai lentă a segmentului de Ambalaje flexibile și o performanță sub așteptări a segmentului Ferestre & Uși generată de întârzieri în transferarea costurilor de producție în piață. Provocările imediate, deși au erodat marjele din 2022, nu au afectat dezvoltarea pe termen mediu și lung a Grupului, o dezvoltare cu o componentă de sustenabilitate în creștere.  Pentru anul în curs, Grupul TeraPlast țintește creșteri semnificative ale performanței financiare, estimând o accelerare a lucrărilor de infrastructură așteptată cel târziu la începutul T3/2023.  Cifra de afaceri a Grupului TeraPlast a crescut în 2022 cu 16% comparativ cu 2021, ajungând la 711 milioane de lei.  EBITDA s-a situat la 52,7 milioane de lei, în scădere cu 29% față de rezultatul anului precedent, ca urmare a volatilității prețurilor la materiile prime și a unui nivel sub estimări a lucrărilor de apă – canal finanțate din fonduri europene și bugetare. Segmentul Instalații & Reciclare – „motorul Grupului” – în ciuda celui mai provocator an din ultimii 5 ani, a reușit să depășească EBITDA record înregistrată în anul 2021. Acesta a generat circa 97% din EBITDA consolidat la nivelul Grupului pe fondul necesității unui timp sporit de ajungere la „breakeven” a unor investiții noi, menite să diversifice portofoliul de business-uri al Grupului. Marja EBITDA s-a erodat pe parcursul anului și a ajuns la 7,4% la finalul anului 2022. Rezultatul a fost marcat în principal de provocările întâmpinate de segmentele Ferestre & Uși și Ambalaje flexibile, unde s-au resimțit întârzierile la indexarea prețurilor de vânzare, respectiv costurile mari de pornire și de pătrundere pe piață.   
Rezultate 2022
mii lei
  Total Grup Instalatii & Reciclare Granule & Reciclare Ferestre & usi Ambalaje flexibile
Cifra de afaceri 711.126 488.214 126.073 56.500 40.340
% vs 2021 16% 20% -15% 30% 139%
           
EBITDA 52.718 50.948 12.681 346 -11.257
% vs 2021 -29% 1% -53% -65% n/a
Marja EBITDA 7,4% 10,4% 10,1% 0,6% -27,9%
  Segmentul Instalații și Reciclare a păstrat un trend pozitiv comparativ cu rezultatul record din 2021: EBITDA  s-a îmbunătățit sensibil în sumă absolută și a ajuns la 51 milioane de lei. Marja EBITDA a rămas solidă, 10,4% pentru întreg anul 2022. Cifra de afaceri a acestui segment s-a majorat cu 20% comparativ cu 2021, până la 488 milioane de lei. Deși cifra de afaceri a segmentului Instalații a crescut datorită inflației, volumele au stagnat raportat la 2021, ceea ce a generat presiuni pe marjă, respectiv transferul parțial al costurilor în piață. Obiectivul atins în anul 2022 a fost consolidarea cotei de piață, poziția de lider fiind esențială în vederea fructificării oportunităților de afaceri odată ce activitatea în domeniu își va reveni. Segmentul Granule și Reciclare s-a confruntat cu o situație atipică în piață, cu apariția unor factori perturbatori, imposibil de anticipat. Pe fondul costurilor mărite cu energia din Uniunea Europeană au apărut diferențe semnificative de cotații între materiile prime din UE, inclusiv România, și cele din afara Uniunii Europene. Acest climat, a pus presiune pe marje, însă Grupul s-a concentrat pe conservarea cotei de piață și menținerea poziției de lider pe acest segment. Contextul a lăsat urme în evoluția cifrei de afaceri a segmentului Granule și a determinat o reducere a EBITDA cu 53% față de 2021. Marja s-a menținut la un nivel de 10,1%, peste media TeraPlast. Linia de business Ferestre & Uși, gestionată de TeraGlass, a avut o cifră de afaceri în creștere cu 30%, venită inclusiv din creșterea volumelor de vânzări. Segmentul s-a confruntat cu prețuri ale materiilor prime aflate în creștere accelerată, cele mai mari influențe putându-se simți la profilele de PVC și la sticlă. Capacitatea Grupului de a transfera pe lanțul valoric aceste costuri a fost limitată în condițiile în care clienții sunt marile lanțuri de bricolaj ale Europei, cu o putere considerabilă de negociere. Ca urmare, marjele au avut de suferit, iar EBITDA pentru această linie de business a cunoscut o contracție de 65% față de 2021. Segmentul de Ambalaje flexibile a fost puternic grevat de lipsa unei încărcări optime a liniilor. Cantitățile produse în 2022 sunt la jumătate față de capacitatea de producție. Costurile de omologare, traduse în șarje mici de producție, au contribuit de asemenea la ineficiența liniei de business. Rentabilizarea acestei noi divizii în cadrul Grupului necesită mai mult timp decât estimările inițiale. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului 2022 s-au omologat unele produse industriale și au intrat în vigoare contracte cu marile lanțuri de retail, inclusiv pe piețe externe, ceea ce indică un trend crescător.  Profitul net al anului 2022 a fost de aproape 15,4 milioane de lei, în scădere cu 64% față de rezultatul excepțional din anul precedent. Evoluția a fost determinată pe de o parte de costurile cu amortizarea, pe fondul creșterii bazei de active a Grupului în urma investițiilor mari realizate și, pe de altă parte, de creșterea ratelor dobânzilor la lei, ceea ce pentru Grup a însemnat o cheltuială suplimentară de 8,3 milioane lei în 2022 față de 2021.  „Tragem linie după un an dificil, plin de provocări care ne-au pus la încercare abilitățile de gestionare a situațiilor complexe. Deși unele segmente au performat la nivel record, rezultatul consolidat poartă amprenta perioadei pe care am parcurs-o. Am mers în continuare pe calea dezvoltării, în pofida contextului dificil, pentru a continua să livrăm creștere acționarilor noștri. Chiar dacă profitabilitatea a fost sub așteptări, avem baza pentru a livra rezultate odată cu începerea normalizării situației generale.” a declarat Ioana Birta, directorul financiar al Grupului TeraPlast. „În acest moment considerăm că ce a fost mai greu a trecut, iar anul curent va aduce o revigorare, o reașezare, un context mai bun din perspectiva volatilității prețurilor, lucruri care pregătesc următoarea perioadă de creștere. Ne propunem creșteri pe toate segmentele și știm că efortul va fi susținut din partea echipei Grupului TeraPlast, așadar în condițiile actuale de predictibilitate suntem încrezători în atingerea bugetului.” a continuat dna Birta.  
Buget 2023
mii lei Total Grup Instalatii & Reciclare Granule & Reciclare Ferestre & usi Ambalaje flexibile
Cifra de afaceri 847.759 543.279 148.421 68.721 87.338
% vs 2022 19% 11% 18% 22% 117%
           
EBITDA 75.006 54.470 13.493 3.487 3.556
% vs 2022 42% 7% 6% n/a n/a
Marja EBITDA 8,8% 10,0% 9,1% 5,1% 4,1%
„Am învățat din lecțiile anului 2022 cu privire la prognozarea în condiții de impredictibilitate economică, având permanent obiectivul de a excela în rezultate prin comparație cu anul 2021 care a reprezentat recordul absolut la nivel de Grup. Prin urmare, bugetul anului 2023 rămâne provocator și țintim ușoara depășire a recordului EBITDA înregistrat de Grup în 2021, bazându-ne și pe normalizarea segmentelor de business menite să diversifice afacerile noastre. Ne așteptăm la o îmbunătățire a domeniului nostru de activitate în a doua parte a anului 2023.” a concluzionat Ioana Birta. Rezultatele consolidate în 2023 vor fi în ameliorare pe fondul reducerii volatilității prețurilor. Cifra de afaceri va crește din majorarea volumelor.  Segmentul Instalații și Reciclare va beneficia, începând cu a doua jumătate a anului, de un efect pozitiv al intrării în faza de execuție a proiectelor din Programul Anghel Saligny și a celor rămase în cadrul POIM. Demararea lucrărilor de infrastructură va duce la depășirea volumelor record din 2021. Pentru segmentul Granule și Reciclare este prognozată o normalizare a condițiilor de piață din perspectiva stabilității prețurilor și implicit a cererii pentru produse fabricate în UE. TeraGlass, prin segmentul Ferestre și uși, are în vedere un impact pozitiv în urma demarării proiectelor din PNRR privind eficiența energetică a clădirilor, cu un potențial la nivelul întregii piețe de 2 miliarde de lei. Pe acest segment Grupul anticipează o scădere a prețului mediu și o creștere a volumelor. Profitabilitatea se va îmbunătăți pe fondul dispariției presiunilor de creștere a prețurilor materiilor prime. Pe de altă parte, va exista un impact nefavorabil din cauza creșterii salariului minim în construcții. Segmentul de ambalaje flexibile va înregistra o creștere a volumelor ca urmare a depășirii fazei de ramp-up, a lărgirii bazei de clienți și a creșterii cererii. În 2023, EBITDA la nivel de segment va intra în teritoriul pozitiv.  Grupul TeraPlast continuă investițiile în anul 2023. Este vorba despre suma totală de 102 milioane de lei, din care cele mai importante proiecte vizează o nouă fabrică pentru producția de folii stretch și o nouă centrală fotovoltaică. Astfel, Grupul își continuă diversificarea domeniilor de activitate și a regiunilor geografice în care dezvoltă afaceri, în paralel cu investiții verzi menite să îmbunătățească durabil independența energetică a Grupului și având la bază și programele guvernamentale de sprijin economic.

Sectorul construcțiilor în contextul eficienței energetice

0
În 2023, se va construi tot mai mult în contextul eficienței energetice, apreciază experți ai companiei Eaton, specializate în gestionarea inteligentă a energiei electrice, îmbunătățirea calității vieții și protejarea mediului. Eaton prezintă o analiză referitoare la principalele tendințe pentru construcții în acest an:

Ce urmează în 2023 în construcții – 5 trenduri pentru sectoarele industrial, comercial și rezidențial

Anul 2022 a fost unul tumultuos, însă acum este momentul să ne uităm spre 2023 și să vedem care sunt principalele tendințe ce vor modela sectoarele construcțiilor comerciale, industriale și rezidențiale. Deloc surprinzător, energia este tema principală. Penuria de energie care a apărut în Europa, dar nu numai, urmare a cererii tot mai crescute după criza Covid, a fost accentuată de războiul din Ucraina. Această stare de fapt a provocat o reducere fără precedent a ofertei, având drept consecințe eforturile continue ale Uniunii Europene și cele naționale pentru a stimula securitatea energetică. Piețele s-au repoziționat, iar principalii actori și-au restabilit pozițiile în acord cu noile arii de interes. Reducerea emisiilor de carbon rămâne o prioritate la fel de presantă, reuniunea COP27 a Națiunilor Unite din noiembrie oferind un memento urgent – dacă el mai era necesar – că, deși securitatea energetică este importantă, necesitatea de a atenua schimbările climatice este o prioritate. Sectorul construcțiilor din Europa are multe de luat în considerare, deoarece răspunde cerințelor din 2023. Iată care sunt principalele trenduri ce vor influența segmentul construcțiilor în 2023, așa cum au fost ele identificate de specialiștii Eaton:

Management îmbunătățit al energiei

Guvernele fac tot posibilul pentru a reduce cererea de energie. Grupul de reflecție independent de la Bruegel, a pregătit un rezumat pentru fiecare țară cu o gamă de măsuri adoptate, care arată diversitatea abordării: răspunsurile politicii fiscale naționale la criza energetică. Pentru proprietarii de clădiri de pretutindeni, scopul comun este nevoia de a gestiona energia cu grijă și diferit. Utilizarea strategică a sistemelor de stocare a energiei va fi o opțiune favorizată de mulți. Cu beneficiul stocării energiei, compania sau dezvoltatorul de locuințe poate înmagazina energie în afara intervalelor de vârf, plus cea pe care o generează din surse regenerabile, pentru a o folosi cum și când doresc.  Această schimbare a modelelor de utilizare a energiei, care era deja în curs de dezvoltare, a fost accelerată de criza energetică și de prețurile asociate ridicate. Pe parcursul anului 2023, este de așteptat o cerere crescută pentru sistemele de stocare a energiei.

Termenele limită de reglementare

Acțiunile de reducere a consumului de energie sunt determinate de termenele limită de reglementare, iar eforturile de a respecta aceste termene se vor intensifica în 2023. Țările UE au fost însărcinate cu implementarea pachetului legislativ Fit-for-55, menit să conducă economii întregi către o reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, iar unele cerințe au fost revizuite în creștere în 2022 pentru a sprijini inițiativa REPowerEU.  REPowerEU va accelera progresul Europei către securitatea energetică prin niveluri sporite de generare distribuită de energie din surse regenerabile. Toate acestea vor face din 2023 un an crucial, deoarece proprietarii de clădiri vor trebui să descopere cum să reducă atât consumul de energie, cât și emisiile.

Vehicule electrice și surse regenerabile

Proprietarii de clădiri sunt uneori surprinși când se discută despre încărcarea vehiculelor electrice și sursele regenerabile în aceeași conversație. Nu este imediat evident pentru ei modul în care infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice poate crește eficiența energetică a unei clădiri – dar exact asta se poate întâmpla datorită cuplării sectoarelor care implică legarea mai strânsă a producției de energie cu consumul de energie și utilizarea eficientă a energiei regenerabile. Acest tip de abordare pe care Eaton l-a denumit „Clădiri de tip rețea”, pentru proprietatea comercială și industrială, sau „Casele tip rețea”, pentru proprietatea rezidențială, transformă o clădire într-un hub energetic, iar în momentul de față este accesibil pe scară largă.  Așteptați-vă să vedeți mai mulți proprietari de clădiri care adoptă acest trend în 2023, pe măsură ce datele de eliminare treptată a vehiculelor pe benzină și diesel se apropie. Rețelele naționale vor deveni tot mai accesate, pentru a permite și încărcarea bidirecțională, deoarece proprietarii stațiilor de încărcare a vehiculelor electrice au observat cum ar putea câștiga vânzând energie la rețea. Acest lucru se întâmplă deja și câștigă popularitate în Norvegia.

Renovare și modernizare

Accentul pe renovare va fi o caracteristică a anului 2023, deoarece proprietarii de clădiri și proprietarii de case încearcă să reducă impactul prețurilor ridicate la energie prin modernizarea izolației și a activelor precum panourile solare. Un stimulent suplimentar pentru modernizare va veni sub forma unor reglementări naționale care vor decurge din inițiative guvernamentale, cum ar fi Directiva revizuită a UE privind performanța energetică a clădirilor (EPBD).  Printre altele, EPBD dorește ca țările să impună încărcarea vehiculelor electrice atât în clădirile noi, cât și în cele renovate, pentru a accelera trecerea la electromobilitate. Majoritatea țărilor, din interiorul și din afara UE, trebuie să introducă reglementări similare dacă nu le au deja. Renovarea are un rol vital de jucat în tranziția energetică, deoarece aproximativ 35% din clădirile UE au mai mult de 50 de ani vechime, aproape 75% din stocul de clădiri este considerat ineficient energetic și doar în jur de 1% din fondul de clădiri este renovat în fiecare an. Alte țări europene se confruntă cu probleme similare.

Combaterea deficitului de competențe

În Europa lipsesc abilități de specialitate în domeniul electricității, așa că pregătirea forței de muncă pentru a instala infrastructura necesară pentru tranziția energetică este o prioritate peste tot. Națiunile Europei vor trebui să se străduiască mai mult în 2023 pentru a se asigura că sectoarele clădirilor comerciale, industriale și rezidențiale beneficiază de forță de muncă calificată. Pentru mai multe informații, vizitați https://www.eaton.com/ro/ro-ro.    

Programe de educație pentru viitori proprietari de saloane de înfrumusețare

0
Compania Stailer anunță lansarea programelor de educație „Beautyprenor și Mastery prin care 1.000 de specialiști, antreprenori, viitori proprietari de saloane de înfrumusețare, stiliști angajați și specialiști independenți vor avea acces la formare și acțiuni de învățare. Cele două programe oferă informații și instrumente validate pentru a-i ajuta pe antreprenori și specialiști să-și dezvolte abilitățile și cunoștințele necesare dezvoltării unei afaceri sau cariere în domeniul saloanelor de înfrumusețare. Platforma Stailer a generat în 2022 saloanelor partenere venituri de 5,5 milioane de euro prin programările online, în creștere de zece ori față de veniturile din 2021 (550.000 euro). Numărul de utilizatori ai aplicației Stailer a ajuns la 91.623 la finele anului 2022, în creștere cu 488% față de sfârșitul anului precedent (15.513)”. Stailer subliniază că „lipsa personalului calificat din cauza muncii la negru, încasările reduse din extrasezon și accesul limitat la digitalizare sunt cele mai importante trei probleme ale antreprenorilor din industria beauty în anul 2023. Spre exemplu, lipsa oamenilor specializați este mai acută în domeniul manichiurii și make-up, iar una dintre cauze este lipsa abilităților de recrutare. În acest context, antreprenorii trebuie să fie conștienți cât de importantă este abilitatea de a recruta și de a-și forma o echipă de profesioniști. Succesul sau eșecul este influențat în mare măsură de echipă, iar echipa de abilitățile de recrutare, management și leadership ale antreprenorului.  O problemă a industriei de înfrumusețare este reprezentată și de încasările reduse, mai ales veniturile din extrasezon, perioada care poate însemna și 9 luni pe an. Practic, trebuie evitată conducerea afacerii fără un buget de venituri și cheltuieli și în lipsa planificării fluxului de numerar, și fără obiective clare pentru venituri, profit net sau cheltuieli operaționale”. Andrei Ursachi (foto), CEO și cofondator Stailer: „De asemenea, în 2023 nu mai poți opera o afacere fără să folosești tehnologia, mai ales în cazul unui salon de înfrumusețare sau barbershop. Devine foarte greu să crești o afacere dacă încă îți gestionezi salonul cu pixul și foaia. Problemele antreprenorilor proprietari de saloane au la bază lipsa de educație antreprenorială.” Stailer accentuează că „antreprenorii din industria de înfrumusețare investesc propriile resurse (capital, timp, efort) în lansarea și apoi dezvoltarea afacerii. Investiția medie pentru a deschide un salon de înfrumusețare este de 30.000 euro, însă în funcție de complexitatea salonului, investiția poate ajunge la peste 100.000 euro. Amortizarea investiției depinde de abilitățile antreprenorului de a-și gestiona afacerea, însă la o valoare a investiției de 30.000 euro, investiția trebuie acoperită în primele 12 luni.  În țările din vest, profesioniștii din beauty știu să se vândă și proprietarii de saloane au abilități antreprenoriale dezvoltate. În schimb, profesioniștii români sunt foarte buni din punct de vedere tehnic, aceștia fiind deseori premiați la concursurile internaționale. Antreprenorii români sunt pasionați de frumusețe, de a fi efectiv in salon. Ceea ce se poate datora faptului că afacerea nu poate funcționa fără prezența lor fizică în salon. În realitate, salonul poate să funcționeze fără prezența lor fizică dacă investesc în educația lor și a profesioniștilor, implementează sisteme de digitalizare și își definesc obiective clare.  În egală măsură, stiliștii au înțeles că au nevoie de educație continuă pentru a-și crește veniturile și pentru a-si construi cariere de succes. Foarte mulți dintre stiliști se bazau exclusiv pe traininguri orientate strict tehnic, spre exemplu, să învețe să vopsească, să tundă sau să machieze. În realitate, profesioniștii au nevoie să deprindă multe alte abilități, precum comunicare și relaționare cu clientul, educație financiară și chiar cum să-și construiască un brand personal.   Specialiștii din industria de înfrumusețare se confruntă tot mai mult cu nevoia de a-și crește veniturile, mai ales în contextul economic actual, și cu dorința de a-și crește libertatea financiara. Nevoia de a-și construi un brand personal apare de cele mai multe ori la profesioniștii care au 4-5 ani de activitate în domeniu și vor să se simtă recunoscuți pentru munca lor, atât de către clienți, cat și de ceilalți colegi de breaslă. Pentru a obține un grad mai ridicat de libertate financiara, în special angajații și antreprenorii cu peste 10 ani de experiență caută metode noi prin care să genereze venituri suplimentare în mod pasiv, spre exemplu cursuri de formare profesională”.