Romsilva a crescut cu 33.766 ha suprafața pădurilor de stat certificate internațional

Florin Antonescu
-
0
Romsilva a crescut cu 33.766 ha suprafața pădurilor de stat certificate internațional

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva anunță că „suprafața pădurilor de stat care dețin certificarea managementului forestier la standarde internaționale a crescut cu 33.766 de hectare, după ce păduri administrate de ocoalele silvice Aleșd, Beiuș, Marghita și Sudrigiu, din cadrul Direcției Silvice Bihor, au fost incluse în procesul de certificare a managementului forestier”.

Suprafața totală a pădurilor proprietatea publică a statului administrate de Romsilva care dețin certificarea managementului forestier a crescut astfel la 2.514.406 hectare, reprezentând 80,3% din totalul pădurilor de stat administrate de Romsilva.

RNP Romsilva precizează că, „pentru a verifica respectarea acestor standarde, în pădurile proprietatea publică a statului care dețin certificarea forestieră au loc anual misiuni de audit, în teren, efectuate de specialiștii unui prestigios organism de certificare din Marea Britanie. În ultimii ani, în urma acestor verificări, auditorii internaționali au constatat respectarea setului de cerințe privind certificarea forestieră.

Certificarea managementului forestier la standarde internaționale reprezintă garanția că pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sunt gestionate durabil, conform celor mai stricte standarde și norme internaționale din silvicultură. De asemenea, certificarea internațională oferă siguranța că lemnul exploatat din pădurile proprietatea publică a statului are o proveniență certă și legală. 

Suprafața pădurilor de stat certificate la nivel internațional a crescut constant în ultimele două decenii, de la circa 30 de mii de hectare în anul 2002, la 2,5 milioane de hectare în prezent, iar acest proces va continua în anii următori”.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva subliniază că „administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, cu o suprafață cumulată de circa 850 de mii hectare, precum și 12 herghelii de stat”.

Foto: Romsilva

IMM-urile solicită ca povara fiscală să fie suportată de toți actorii economici

Florin Antonescu
-
0
IMM-urile solicită ca povara fiscală să fie suportată de toți actorii economici

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), solicită „ca orice reformă sau măsură adoptată în domeniul fiscal, ce are ca scop creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat, să se facă pe principiul «de la mare la mic», povara fiscală urmând să fie suportată de toți actorii economici, nu doar de IMM-uri, astfel:

  • Guvernul: să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare al taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestora prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație), taxarea repatrierii profiturilor, taxarea pensiilor speciale etc.
  • Întreprinderile mari (ex. companiile din domeniile farmaceutice, energetic și petrolier care în perioada Covid și în contextul actual al conflictului ruso-ucrainean au înregistrat mari creșteri ale veniturilor) să contribuie mai mult la bugetul de stat, raportat la nivelul profitului și cifrei de afaceri în comparație cu IMM-urile (care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a măsurilor Covid-19 și a creșterii de prețuri în domeniul energetic și al combustibililor), printr-o «taxă de solidaritate»

Dat fiind contextul pozitiv de care beneficiază în acest moment companiile mari din domeniile enunțate mai sus, considerăm că acestea ar trebui să-și asume în mod voluntar achitarea acestei taxe sau să creeze un fond special la care să contribuie și din care să fie finanțate investiții în învățământ și în domeniul sanitar (ex. construcția de spitale, renovarea de școli etc.).

Față de așteptările IMM-urilor, Ministerul Finanțelor a publicat în consultare publică proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri fiscale, din cuprinsul căruia constatăm următoarele:

  • reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la 1 000 000 euro la 500 000 euro pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu va aduce un venit semnificativ la bugetul de stat (aprox. 8.000 de microîntreprinderi vor trece la plata impozitului pe profit)
  • majorarea accizelor și a TVA-ului la unele produse va duce la creșterea prețurilor, respectiv costuri suplimentare pentru populație
  • reducerea plafoanelor la PFA (norma de venit) va genera o migrare a PFA-urilor din domeniul IT către microîntreprinderi iar impozitul colectat de stat va fi mai mic decât norma de venit
  • niciuna din aceste măsuri nu duce la reducerea presiunii inflaționiste asupra cetățenilor
  • cu excepția măsurilor ce privesc TVA-ului și accizele, toate celelalte sunt măsuri fără fundamentare fiscală și economică pe termen mediu și lung

Având în vedere cele menționate, așteptările IMM-urilor din partea guvernului sunt:

  • Asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin anunțarea măsurilor noi cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor
  • Creșterea investițiilor publice
  • Susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții pentru IMM-uri
  • Stimularea păstrării locurilor de muncă și crearea de noi locuri de muncă prin stabilirea salariului minim în anul 2023 la valoarea de 3000 lei și limitarea contribuțiilor la nivelul salariului minim din 2022
  • Stimularea investițiilor în mediul privat prin recunoașterea de 50% cost la achiziție și restul de 50% în perioada de amortizare (metoda accelerată)
  • Subvenționarea dobânzii la credite pentru investiții în utilaje productive
  • Modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență în concordanță cu noile realități: realizarea de investiții în sistemul de irigații, acordarea de grant-uri pentru IMM-uri și susținerea constituirii depozitelor regionale)

Gi Group Holding, creștere a cifrei de afaceri cu 30% în 2021 față de 2020

Florin Antonescu
-
0
Gi Group Holding, creștere a cifrei de afaceri cu 30% în 2021 față de 2020

Gi Group Holding, unul dintre cei mai cunoscuți jucători globali în servicii și consultanță de resurse umane, anunță că „a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de peste 3,2 miliarde euro, în creștere cu 30% față de anul 2020.

Pe piața din România, compania a înregistrat o creștere de 40% față de 2020, ajungând în prezent la o cifră de afaceri de peste 19 milioane EUR. Creșterea este susținută în primul rând datorită diversificării portofoliului de clienți noi în zona de White Collars, dar și datorită proiectelor de relocare internațională pe care grupul le derulează în prezent”.

Cristian Huzău (foto), Country Manager România: „Chiar dacă ne-am confruntat cu provocări în ceea ce privește deficitul de forță de muncă, pandemia  inversând raportul dintre cerere și ofertă, în special în agricultură, HoReCa sau construcții, am reușit să ne construim strategia din perspectiva oportunităților. Astfel, de anul trecut am început să derulam proiecte de relocare a forței de munca, care, într-o perioadă plină de incertitudini, ne-au ajutat să creștem cifra de afaceri în România cu 40% față de 2020. De asemenea, datorită echipei noastre de profesioniști, cu experiență vastă în acest domeniu, am reusit să plasăm anul trecut în companii cu 300 de persoane mai mult față de 2020.”

Stefano Colli-Lanzi, președinte și CEO al Gi Group Holding: „Strategia lansată de Gi Group Holding a permis o creștere rapidă nu doar în Italia, ci mai ales în străinătate, datorită operațiunilor numeroase  de M&A. Ne poziționăm ca fiind un jucător important la nivel global, capabil să concureze cu alți lideri din acest sector. Creșterea noastră este una sustenabilă, iar decizia de a simplifica structura Grupului vine din dorința de a eficientiza și facilita operațiunile financiare în cel mai bun mod posibil.”

Gi Group Holding a decis, odată cu anunțarea rezultatelor financiare, „finalizarea procesului de eficientizare a activității companiei, decizie strâns legată de evoluția companiei și de dorința de a răspunde, eficient și organizat cerințelor pieței. 

Gi Group Holding va coordona activitățile filialelor, prin maximizarea oportunităților globale și simplificarea proceselor, îmbunătățind gradul de recunoaștere prin promovarea strategiei de fuziuni și achiziții. Aceasta decizie a fost adoptată, în primul rând, datorită cererilor venite din partea companiilor a căror activitate este impactată de sezonalitate și care, conform specificului industriei înregistrează cereri crescute în anumite perioade. 

Toate acțiunile și deciziile Grupului sunt orientate, în primul rând către clienții și către potențialii angajați, cărora Gi Group le oferă sprijinul pe durata procesului de recrutare cât și suportul fizic și moral pe toat perioada contractuală, construind în același timp relații profesionale și de leadership”. 

Gi Group Holding a fost fondat în 1998 la Milano, Italia și în prezent este „unul dintre liderii mondiali de servicii pentru dezvoltarea pieței muncii. Prin intermediul unui ecosistem global de personal și recrutare din care fac parte șase branduri individuale, dar complementare (Gi Group, Gi BPO, INTOO, Wyser, Grafton, Tack/TMI), grupul pune la dispoziție o gamă de oferte de 360 de grade ce generează soluții relevante și de impact.  Gi Group Holding promovează o piață globală sustenabilă, fluidă și plină de bucurie pentru candidați și companii, ce reflectă nevoile în continuă schimbare de pe piața muncii. Compania are peste 6,700 de angajați și, datorită prezenței directe și a parteneriatelor strategice, este activă în peste 100 de națiuni din Europa, APAC, cele două Americi și Africa. Oferind servicii către maim ult de 20,000 de companii și generând venituri de 3,2 miliarde de euro (în 2021) Gi Group Holding este pe locul 5 în topul celor mai mari companii de personal din Europa și pe poziția a 16-a in lume (potrivit  Staffing Industry Analysts). www.gigroupholding.com”.

Hotărârea CA al BNR din 6 iulie 2022

Economistul
-
0
Hotărârea CA al BNR din 6 iulie 2022

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 6 iulie 2022, a hotărât următoarele:

  • majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
  • majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută, de la 2,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022;
  • păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;
  • menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata anuală a inflației și-a accelerat creșterea în primele două luni ale trimestrului II 2022 mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor –, și într-o mică măsură de majorarea prețului combustibililor, sub influența ascensiunii cotației țițeiului, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat trendul ascendent în prima lună a trimestrului II, inclusiv în raport cu previziunile, dar și l-a temperat apoi, ajungând la 9,1 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie, în principal sub influența unor noi creșteri consistente ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Prin urmare, accelerarea creșterii ratei anuale a inflației în primele luni din trimestrul II a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au antrenat și impulsionat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, la valori fără precedent în ultimele decenii în state dezvoltate, inclusiv în numeroase țări europene.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna mai la 8,3 la sută și la 7,1 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv, 5,6 la sută, în martie 2022.

Activitatea economică s-a intensificat în trimestrul I 2022 mai puternic decât s-a anticipat, crescând cu 5,2 la sută față de trimestrul IV 2021, când s-a majorat cu 1,0 la sută, comparativ cu intervalul precedent. Evoluția face probabilă o reamplificare vizibil peste așteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată.

Dinamica anuală a PIB s-a mărit în trimestrul I 2022 la 6,5 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decât s-a anticipat. Plusul de dinamică a fost determinat, însă, în principal de variația stocurilor, iar aportul consumului privat – secundar ca mărime –, s-a datorat unor subcomponente altele decât cumpărările de mărfuri și servicii, care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest trimestru, inclusiv pe fondul unui efect de bază. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi.

Totodată, exportul net și-a anulat în acest trimestru contribuția negativă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care creșterea variației anuale a volumului exportului de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanței veniturilor primare, pe seama ieșirilor de profituri reinvestite și de dividende distribuite.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, implicând o scădere considerabilă a dinamicii anuale a PIB în acest interval.

Astfel, datele aferente lunii aprilie arată o decelerare a creșterii anuale a comerțului cu amă-nuntul și a celui auto-moto, precum și o amplificare a contracției în termeni anuali a producției industriale, concomitent cu diminuarea considerabilă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Totodată, volumul lucrărilor de construcții a consemnat în aprilie un declin amplu față de perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a evoluțiilor de pe segmentul rezidențial și de pe cel nerezidențial, dar și ca urmare a accentuării contracției construcțiilor inginerești.

Efectivul salariaților din economie a continuat însă să se mărească în martie-aprilie, într-un ritm lunar chiar ceva mai alert și atribuibil aproape exclusiv angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a redus gradual în ultimele luni, până la 5,4 la sută în mai, rămânând totuși vizibil peste valorile pre-pandemie. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat creșterea în trimestrul II, tinzând să se apropie de nivelurile prevalente anterior pandemiei, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat creșterea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna mai și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață, dar și pe fondul așteptărilor privind creșterea ratei dobânzii-cheie, potențate de mesajele BNR și de deciziile băncilor centrale din regiune. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat și-au accentuat traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadențele scurte și medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de sell-off pe piețele de obligațiuni, antrenat de expectațiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, precum și pe fondul continuării deteriorării sentimentului investitorilor financiari față de unele piețe din regiune. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen și-a accelerat considerabil creșterea în aprilie și mai, chiar și pe segmentul populației. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut relativ stabil și pe parcursul lunilor mai și iunie.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în primele luni ale trimestrului II, ajungând la 16,5 la sută în luna mai și la 16,16 la sută pe ansamblul intervalului, în condițiile în care menținerea relativ constantă a variației deosebit de înalte a componentei în lei a fost însoțită de o nouă accelerare a creșterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menținut astfel constantă, la 72,7 la sută.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.

Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice – chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin și al manifestării unor efecte de bază –, precum și de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor țițeiului, produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum și de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei, schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Totodată, riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cărora li se alătură cele decurgând din măsurile anunțate recent vizând creșterea veniturilor bugetare.

Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor impuse Rusiei generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, fiind însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, precum și a efectelor consolidării fiscale. Este vital ca aceste resurse sa fie valorificate la maximum.

Incertitudini și riscuri în creștere sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și nivelul și dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.

În ședința de astăzi, 6 iulie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută pe an, de la 2,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

42% dintre români consideră că o mașină second hand este o investiție inteligentă

Economistul
-
0
42% dintre români consideră că o mașină second hand este o investiție inteligentă

Interesul pentru mașinile second-hand continuă să crească pe fondul producției reduse de mașini, a crizei globale legate de perturbarea lanțurilor de aprovizionare, a dificultăților logistice și a inflației în creștere. Mai mult, pandemia de COVID-19 a schimbat semnificativ așteptările consumatorilor de astăzi. În acest context, Spotawheel a realizat un studiu despre comportamentul consumatorului și a arătat care sunt tendințele de cumpărare de pe piața de automobile rulate din România. 

Conform studiului derulat de Spotawheel, aproape 50% dintre români au declarat că au decis să cumpere o mașină second hand, deoarece nu își permit un vehicul din showroom. În plus, 42% dintre respondenți consideră că achiziția unui vehicul rulat este o bună investiție, fiindcă pierderea de valoare a mașinii este mai mică după un an. De asemenea, perioada lungă de așteptare pentru un automobil comandat direct de la producător este un alt motiv pentru care șoferii preferă achiziția unei mașini rulate (14%).

„Trendul de a trata achiziția unei mașini drept investiție, de a calcula evoluția valorii ei în timp și de a minimiza devalorizarea anuală este unul evident. Acest nou comportament de consum, cât și situația disponibilității globale a mașinilor noi, duc către o creștere rapidă a pieței de mașini rulate”, a declarat Alex Garciu, Manager de vânzări Spotawheel România.

Ce îi determină pe români să își schimbe mașina?

Sondajul a relevat motivele din spatele deciziei de schimbare a mașinii, printre cei mai importanți factori regăsindu-se: necesitatea înlocuirii cu un model mai nou (47%), dorința de a cumpăra o mașină mai avansată din punct de vedere tehnologic (32,25%), un consum mai eficient de combustibil (16,25%). Pe de altă parte, aspectele mai puțin importante pentru români în luarea unei astfel de decizii sunt: atractivitatea prețurilor (4,25%), majorarea veniturilor (8,75%) sau impactul negativ pe care vehiculul îl are asupra mediului (13,50%).

Peste jumătate dintre români aleg să plătească în numerar atunci când își cumpără o mașină rulată

Întrebați despre opțiunile de plată preferate pentru achiziția mașinilor rulate, majoritatea respondenților optează pentru plata în numerar (55%). Plata sub formă de trade-in a fost menționată de 21,5% dintre români, fiind urmată de finanțări sau credite (11,8%) și de leasing (7,8%).

Peste 50% dintre respondenți sunt dispuși să plătească suplimentar pentru o mașină inspectată și certificată, potrivit datelor Spotawheel. În schimb, românii nu ar plăti mai mult pentru: posibilitatea de a pune la dispoziție mașina pentru un test drive la adresa indicată (10,8%) sau un proces de plată ușor și rapid (10,8%). Doar 5,5% dintre șoferi ar fi deschiși să plătească suplimentar pentru facilitarea formalităților legate de achiziționarea unui vehicul și doar 4% dintre aceștia pentru sprijinul unui consilier financiar.

Siguranța este cel mai important criteriu pentru români în alegerea unui automobil second-hand

Conform studiului Spotawheel, peste 65% dintre respondenți au declarat că siguranța este cel mai important factor care influențează alegerea unei mașini. Tehnologia (48,5%) și fiabilitatea (47,5%) sunt următoarele criterii relevante pentru aceștia. Pe următoarele poziții se află confortul (44,5%), consumul redus (39%) și prestigiul mărcii (41%). La polul opus, oferta de preț (6%), inspecția tehnică (12,5%) și interiorul și exteriorul mașinii (18,5%) sunt factori care cântăresc mai puțin în decizia de achiziție a unui vehicul rulat.

Test drive-ul este momentul cheie care îi ajută pe șoferi să ia o decizie asupra mărcii vehiculului

Sondajul Spotawheel arată că test-drive-ul se bucură de cea mai mare popularitate în rândul clienților, 30% dintre respondenți spunând că acesta este momentul decisiv pentru alegerea mărcii sau modelului mașinii. De asemenea, peste 16% dintre respondenți iau decizia de a cumpăra imediat după testarea automobilului. Alți factori care influențează alegerea unei mașini sunt interacțiunea cu un vânzător de încredere (11,75%), comparațiile între vehicule (9,75%) sau garanția extinsă (9,5%). 

Posibilitatea de retur i-ar încuraja pe șoferi să cumpere mașini online

În ceea ce privește achiziția online, 82% dintre respondenți declară că nu ar cumpăra o mașină online fără test drive sau fără să o vadă în realitate. Totuși, posibilitatea de a returna mașina și rambursarea completă a banilor i-ar determina pe o parte dintre români (34,8%) să ia în calcul achiziția online a unei mașini fără test drive. Accesul la raportul de inspecție tehnică și garanția extinsă reprezintă alte aspecte care i-ar încuraja pe șoferi (10,1%) să cumpere vehicule online.

Studiul comandat de Spotawheel a fost desfășurat pe un eșantion de 400 de persoane. Respondenții care au participat la sondaj au declarat că au cumpărat o mașină rulată în ultimele 6 luni sau că doresc să achiziționeze una în următoarele 6 luni.

În 4 ani, Revolut a ajuns la 2 milioane de clienți în România, a doua sa piață pe segmentul retail

Economistul
-
0
În 4 ani, Revolut a ajuns la 2 milioane de clienți în România, a doua sa piață pe segmentul retail

 

  • Revolut a depășit pragul de 2 milioane de clienți în România, în patru ani de la lansarea pe piața locală, în mai 2018
  • România este a doua cea mai mare piață de retail din lume pentru Revolut, după Marea Britanie, cu o rată de penetrare de 26%[1] în rândul populației active, la nivel național
  • București este primul oraș Revolut din UE, iar 1 dintre 3 bucureșteni din categoria populației active[2] este client Revolut

Revolut, super-aplicația financiară cu peste 18 milioane de clienți la nivel global, a atins pragul de 2 milioane de clienți pe piața locală, după 4 ani de prezență în România. Din mai 2018, când a avut loc lansarea oficială pe piața locală, până în iunie 2022, clienții români au realizat aproximativ 520 de milioane de tranzacții și au folosit aplicația pentru plăți, schimburi valutare, pentru a economisi în „pușculițe” digitale, dar și pentru investiții în criptomonede. Utilizatorii locali au descoperit, în timp, și alte utilizări ale Revolut, cum ar fi: realizarea de donații către organizații neguvernamentale prin caracteristica Donații, gestionarea cheltuielilor familiei cu Revolut Junior sau rezervarea cazării, pentru vacanțe, prin funcționalitatea Sejururi.

Eforturile constante de a satisface și susține nevoile și așteptările clienților au fost răsplătite, iar în prezent România este a doua cea mai mare piață de retail din lume pentru Revolut, după Marea Britanie, cu o rată de penetrare națională, în rândul populației active, de 26%. Mai mult, Bucureștiul este primul oraș Revolut din UE, iar unul din trei locuitori de vârstă activă este client Revolut.

Profilul clientului Revolut din România este următorul: are, în medie, 36 de ani, locuiește într-un oraș mare, cu peste 250.000 de locuitori. Topul primelor 10 orașe din România este următorul: ​​București (420.000 clienți), Iași (68.000), Cluj-Napoca (65.000), Timișoara (56.000), Brașov (50.000), Constanța (46.000), Craiova (34.000), Galați (29.000), Ploiești (28.000), Sibiu (26.000).

Gabriela Simion, Director General al sucursalei Revolut din România.

„Suntem mândri să vedem cum super-aplicația noastră contribuie la creșterea calității vieții clienților noștri și îmbunătățește oferta de pe piața bancară și financiară locală. În urmă cu patru ani, când ne-am lansat operațiunile în România, Revolut făcea pionierat cu primii aproape 20.000 de clienți, aceia care ne-au descoperit aplicația chiar înainte de intrarea oficială pe piață. La acel moment, doar 9,7% din populația României folosea internet banking, după cum arată statisticile oficiale. În 4 ani, procentul localnicilor care folosesc internetul în scopuri bancare și financiare a crescut la 18,5% și mai este loc de îmbunătățire în condițiile în care suntem sub media UE, din 2021, de 58%. În același timp, Revolut în România a devenit unul dintre performerii companiei, cu aproximativ 500.000 de clienți noi incluși anual, consolidându-și poziția pe piața locală prin lansările de noi produse financiare. Suntem hotărâți să inovăm continuu, aducând tot mai multă inovație în viața clienților noștri. Pentru 2022, intenționăm să adăugăm credite de nevoi personale și produsul Pay Later, alături de alte caracteristici relevante pentru stilul de viață al clienților noștri, dar și funcționalități pentru a spori controlul cheltuielilor, servicii de asigurare și protecție personală și a familiei, extinderea ofertelor personalizate pentru afaceri”, a declarat Gabriela Simion, Director General al sucursalei Revolut din România.

De la un card de vacanță la o aplicație
de zi cu zi pentru tot ce ține de bani

Românii au folosit, inițial, Revolut pentru transferuri instantanee (internaționale și naționale) și pentru a cheltui ca un localnic în peste 150 de țări. Treptat, clienții au descoperit și cursul de schimb avantajos în peste 30 de valute și ușurința de a efectua plăți, online și offline, direct in-app, contactless sau cu smartphone-ul. De la lansarea în România, clienții au cheltuit, în medie, 19 EUR/ tranzacție, în primul rând pentru a face achiziții de alimente și produse din magazine alimentare sau supermarketuri, dar și pentru divertisment și utilități. Retaileri precum Mega Image, Lidl, Profi, Carrefour, Auchan, benzinării precum OMV, Petrom, MOL, Rompetrol și platformele de car-sharing precum Bolt și Uber au fost comercianții cu cel mai mare număr de tranzacții, din mai 2018 până în prezent.

Pe măsură ce românii au descoperit viteza, siguranța și ușurința de utilizare a Revolut, super-aplicația a devenit contul curent de zi cu zi pentru un număr tot mai mare de clienți locali. Doar în ultimele 12 luni, numărul tranzacțiilor a crescut cu 70% și volumul total al tranzacțiilor cu +48% (iulie 2021 – iunie 2022 față de iulie 2020 – iunie 2021). Clienții Revolut din România nu fac doar plăți în magazine sau pe platforme de comerț electronic, dar folosesc, de asemenea, super-aplicația pentru a economisi sau pentru a trimite bani familiilor. De exemplu, sumele de bani trimise cu Revolut înapoi acasă de românii care trăiesc și lucrează în străinătate au crescut de la aproximativ 20 milioane EUR în 2018 la 316 milioane EUR în 2021.

Economisești în timp ce cheltuiești,
cu o aplicație transparentă, ușor de folosit

Datorită simplității și securității sporite a produsului, funcționalitățile care ajută la controlul cheltuielilor, Recompensele (cashback) și seif-urile Vaults s-au adăugat pe lista de preferințe a utilizatorilor români. Un client poate beneficia de cashback de până la 10% oferit prin Recompense pentru achizițiile efectuate de la peste 30 de parteneri din diferite categorii – electronice și echipamente IT, călătorii, modă, sport, divertisment, sănătate, alimente și magazine alimentare. Suma rambursată poate fi depusă în seif-urile Vaults pentru diferite obiective – sărbători, cadouri, achiziții scumpe, studii, obiective de familie – sau poate fi folosită pentru cumpărături sau plăți curente.

Pregătirea călătoriilor și a vacanțelor a devenit, de asemenea, mai simplă și mai convenabilă de la lansarea funcției Sejururi, în noiembrie 2021. Pur și simplu rezervând hotelul sau pensiunea preferată direct din aplicație, un client poate obține până la 10% din prețul serviciilor de cazare pentru o vacanță sau un city break, după ce achită cu Revolut. Pentru clienții Metal și Premium, utilizarea Revolut aduce și un plus de confort și prevenție, deoarece super-aplicația a adăugat un pachet de asigurare care include protecție pentru urgențe medicale în străinătate, pentru anularea călătoriei, întreruperea călătoriei, bagaje pierdute sau întârziate și acoperire pentru sporturi de iarnă. Planul financiar Premium oferă, de asemenea, acoperire pentru copiii sau persoanele aflate în întreținere până la vârsta de 17 ani, iar Metal include, suplimentar, și acoperirea extinsă pentru răspunderea de călătorie și franșiza la închirierea de autoturisme.

Revolut s-a dovedit, în timp, și un instrument util pentru a încuraja comportamentul de economisire. Cu algoritmul de rotunjire a sumelor cheltuite până la cea mai apropiată valoare rotundă, clienții pot pune bani deoparte pentru vacanțe, pentru evenimente importante din viață sau investiții în criptomonede sau imobiliare. Banii se strâng în pușculițe digitale denumite seifuri Vaults. Din mai 2018 până la finalul lunii iunie 2022, clienții români au creat peste 924.000 de Seifuri, iar în ultimele 12 luni, comportamentul de economisire a devenit și mai vizibil, numărul clienților care au creat seifuri Vaults crescând cu 64% (iulie 2021 – iunie 2022 față de iulie 2020 – iunie 2021). Primele 3 monede preferate de clienții români Revolut au fost: EUR (47% din suma totală economisită de la lansarea pe piața locală), RON (35%), USD (10,3%).

Instrumente pentru investiții și
educație financiară în rândul adolescenților

Milioane de clienți români au, de asemenea, posibilitatea de a investi în criptomonede și tranzacționare, direct în aplicație. În ultimele 12 luni, numărul clienților români care investesc în criptomonede a crescut cu 140% față de anterioarele 12 luni. Cele mai populare tokenuri sunt Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Ripple (XRP), Cardano (ADA), Skale (SKL), iar clienții locali pot investi în 66 de tokenuri. Toate criptomonedele sunt disponibile pentru clienți indiferent de planul deținut, iar clienții Standard pot face upgrade la planuri cu plată pentru a reduce comisioanele (comision de 1,5% per tranzacție pentru clienții Premium și Metal, 2,5% pentru Standard și Plus). Suma minimă de la care un utilizator poate investi în criptomonede este de 1 EUR.

Dar, având în vedere interesul în creștere pentru această clasă de active, le reamintim clienților noștri că tokenurile cripto sunt active volatile și prețurile se pot schimba rapid. Deși Revolut crede în extinderea accesului la criptomonede, este posibil ca acest instrument să nu fie potrivit pentru toată lumea, așa că Revolut îi încurajează pe clienți să studieze riscurile și oportunitățile înainte de a cumpăra sau de a vinde. Clienții ar trebui să se documenteze din surse independente și să învețe diferențele dintre tokenuri, precum și să ia în considerare circumstanțele lor personale atunci când cumpără sau vând cripto. Capitalul poate fi expus riscului, în funcție de evoluția valorii criptomonedelor, care pot scădea sau crește foarte rapid.

Aplicația Revolut este, de asemenea, un instrument excelent pentru a crește cunoștințele financiare ale adolescenților și copiilor. De la lansarea sa pe piața locală, în mai 2020, Revolut Junior, un produs conceput pentru copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani, a transformat în realitate preocuparea Revolut pentru a le educa utilizatorilor o serie de abilități financiare pentru toată viața. Cu Revolut Junior, copiii pot învăța abilități de gestionare a banilor prin instrumente financiare personalizate, cu ajutorul unui cont personal și al unui card, care le oferă libertatea de a câștiga, gestiona și cheltui bani într-un mediu complet controlat de părinte.

O extensie a contului Revolut al părintelui, Revolut Junior poate fi folosit pentru achiziții pe platforme de e-commerce, pentru a plăti în magazin sau a retrage bani la bancomat, dar are și câteva caracteristici cheie pentru a ajuta copiii să câștige, să-și gestioneze banii și să cheltuiască. Peste 150.000 de clienți locali folosesc Revolut Junior pentru a le oferi bani de buzunar copiilor lor și pentru a le stabili provocări și obiective financiare, fiecare având o valoare financiară asociată.

Produse bancare digitale pentru clienții
de retail și business, cu o apăsare de buton

Din martie 2021, Revolut Bank UAB, entitatea bancară licențiată de Banca Lituaniei și supravegheată de Banca Centrală Europeană, și-a extins licența bancară specializată în România. Revolut Bank are scopul de a propune produse bancare competitive suplimentare și de a aduce o protecție mai mare conturilor clienților români, până la 100.000 EUR conform Protecției Depozitelor, garantată de compania de stat lituaniană Asigurarea Depozitelor și Investițiilor. De asemenea, Revolut a introdus IBAN-ul local pentru clienții de retail români, fiind una dintre primele piețe care a dezvoltat acest avantaj pentru utilizatori. Din iunie 2022, IBAN-ul local în lei a fost pus la dispoziție și pentru clienții business.

În calitate de jucător global important în industria fintech, Revolut va continua să inoveze pentru clienții săi din segmentele retail și business, prin proiectarea de noi produse adaptate la infrastructura digitală globală. Tranzacții internaționale mai rapide, credite de nevoi personale mai accesibile, produsul responsabil Pay Later, noi instrumente de economii sau investiții, managementul cheltuielilor și alte funcții utile pentru segmentul B2B vor transforma viziunea Revolut în realitate și vor ajuta consumatorii să navigheze mai rapid, mai sigur, cu încredere, în lumea banilor.

[1]  Potrivit Institutului Național de Statistică, populația ocupată a României era de 7,7 milioane persoane, la 1 ianuarie 2022

[2]  Potrivit Direcția Regională de Statistică București, populația ocupată a Bucureștiului număra 1,1 milioane persoane, la 1 aprilie 2022

Claudiu Cazacu, XTB: Situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani – ce soluții există?

Economistul
-
0
Claudiu Cazacu, XTB: Situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani – ce soluții există?

 

  • Prețul gazului natural a crescut de 11 ori față de ianuarie 2021.
  • Conducta Nord Stream 1 intră în revizie, iar livrările de gaze din Rusia au scăzut cu 60%.
  • Europa se gândește la raționalizarea energiei, pentru a trece cu bine iarna.
  • Risc de insolvență pentru unele din marile companii de utilități germane. 
  • Pentru moment gestionabilă, situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Se caută soluții alternative – cărbune, energie verde, energie nucleară, dar implementarea lor cere timp.
  • „Speranța” ar putea veni de la încetarea ostilităților din Ucraina sau deloc dezirabil, dintr-o severă încetinire a economiei globale, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Urmează un material despre situația din piața energiei. Nu pare deosebit de roz. E totuși o speranță neașteptată pe undeva?

Odată cu ieșirea din pandemie, nepotrivirea dintre cerere și ofertă a dus la prețuri mai mari într-o gamă largă de domenii ale activității economice.

Totuși, peste ceea ce ar fi fost, probabil, o tendință moderat ascendentă a inflației, s-a suprapus torentul perturbator al efectelor majore ale confruntării din Ucraina. 

Două sectoare esențiale pentru viață, alimentele și energia, au suferit impactul cel mai sever, fiind zona cea mai vizibilă, acolo unde achizițiile se fac zilnic sau aproape zilnic. 

Dacă în zona alimentară, tendința recentă a fost una de ieftinire (de pe 19 mai până pe 6 iulie grâul tranzacționat în Franța a scăzut cu peste 25% și exemple asemănătoare întâlnim și pentru porumb, soia, cafea sau zahăr, cu procente diferite), pentru energie, preocupările persistă sau sunt în creștere, mai ales în Europa. 

Tabloul pare realizat de un mare maestru precum Caravaggio, în tehnica unui contrast dramatic, clar-obscur, cu ieftiniri ale petrolului (peste 15% de la jumătatea lui mai), dar creșteri accentuate pentru gazul natural și energia electrică în Europa. 

Energia este într-o altă „galaxie” față de ceea ce se vedea în 2019 (fără a mai vorbi de prețurile ultra comprimate de acum 2 ani).

Gazul natural s-a tranzacționat marți la 161 – 175 EUR/MWh pe hub-ul olandez (163.64 EUR/MWh la închidere, scadența august).

Prețurile au crescut cu aproximativ 50% peste ce vedeam acum 3 luni, sunt de 2 ori mai mari decât acum 6 luni, de 7,5 ori față de acum 1 an, și de peste 11 ori față de ianuarie 2021. 

Pentru energia electrică, s-au atins recorduri mai devreme anul acesta, dar nu au rămas valabile prea multă vreme.

În Germania prețul de bază a atins 328 EUR/MWh, peste vârful din decembrie, și au depășit un inimaginabil anterior 410 EUR/MWh pe anumite segmente orare de cerere mare intraday. 

Anul trecut, în iulie, vârful a fost de 147 EUR/MWH, dar în general prețurile se situau la vârful zilnic puțin peste 100 EUR/MWh. 

În Franța, de la începutul anului, costul s-a dublat la 366 EUR/MWh. S-a ajuns la noi recorduri în urma gazului mai scump și a unei oferte insuficiente dintr-un mix de resurse energetice, tocmai când temperaturile foarte ridicate au majorat consumul pentru aer condiționat. 

Ce ne așteaptă la iarnă? Dar pe termen lung? 

Provocările sunt imense: aproape fiecare segment al generării de energie se confruntă cu probleme. 

În cazul gazului, după ce livrările spre Europa dinspre Rusia au fost diminuate cu aproape 60%, țările care au refuzat să plătească în ruble fiind șterse de pe lista destinatarilor, conducta Nord Stream 1 intră în revizie, și îngrijorările sunt că va fi întreruptă livrarea în totalitate. 

Deja prețurile au reacționat la această ipoteză, iar cu depozitele pline în proporții insuficiente pentru a trece cu bine iarna, Europa se gândește la raționalizare. 

Situația poate fi și mai severă, însemnând risc de insolvență pentru marile companii de utilități. 

Germania pregătește un pachet de salvare, dar cele 9 miliarde de EUR deja anunțate s-ar putea dovedi insuficiente în condițiile în care prețul energiei ar cunoaște un nou salt. 

Efectul raționalizării gazelor naturale și a prioritizării anumitor sectoare asupra PIB-ului, calculat de banca centrală din Germania, ar depăși 8% în T1 din 2023.

Cărbunele să fie o soluție? 

Facilitățile poluante erau într-un calendar de închidere definitivă… până anul acesta, când măsuri de reversare temporară sau redeschidere a acestora au fost implementate în diferite țări europene. 

Pe lângă efectul asupra gazelor cu efect de seră, calitatea aerului este, la rândul, său, direct afectată, iar repornirea unor exploatări ia timp, pe care piața energiei nu îl are la dispoziție. 

Foamea de energie a dus la majorarea importurilor de cărbune prin porturile Anvers și Rotterdam cu 35%, la 26,9 mil. de tone în prima jumătate a anului, față de semestrul I din 2021.

Centralele nucleare, o soluție, dar pe termen lung

Centralele nucleare au nevoie de ani de la proiect la construire, și flota îmbătrânită împreună cu deciziile de închidere a capacităților, în special în Germania, dar nu numai (Franța are la rândul său planuri de scoatere din uz a unui număr de reactoare) luate cu ani în urmă, fac imposibilă în practică o pantă rapid ascendentă a producției din aceste surse. 

O nouă generație de reactoare modulare este, în cel mai bun caz, la ani distanță. În această perioadă, lucrările de întreținere la centrale din Franța reduc, sezonier, oferta de energie. 

Energia verde, producție variabilă 

Eolian și solar: resursele regenerabile au fost puternic încurajate de politice europene pro-mediu, și oferă susținere pentru nevoile energetice europene, dar au o funcție de producție variabilă. 

Fără o capacitate de stocare corespunzătoare, și o accelerare a dezvoltării, va rămâne necesară prezența unor capacități convenționale pentru a echilibra sistemul. 

Producția eoliană cunoaște episoade mai intense, dublate de perioade în care vântul bate prea puțin, uneori sub pragul de pornire al turbinelor. 

Schimbările climatice se văd și aici.

Apa, o resursă care devine din ce în ce mai rară?

Hidro: ar fi putut fi o soluție echilibrată, oferind energie amplă cu costuri mici și fără emisii suplimentare de carbon. 

Elementul esențial este, însă, disponibilitatea apei. 

Apa a devenit rară. 

Râuri din Germania aproape au secat, făcând dificilă sau imposibilă navigația. 

Italia impune starea de urgență în cinci regiuni din nord după secarea râului Po, cu raționalizarea apei, iar producția de energie hidro, care oferă 20% din mixul Italiei, este serios afectată. 

Mai aproape de noi, Dunărea are niveluri în scădere, cu asemănări cu anul 2003. Se speră că ploile ar veni în curând, pentru a nu se ajunge la impunerea de restricții asupra producției de la Cernavodă. 

Ploi sunt așteptate în zilele următoare, dar vara e la început, iar nivelul rezervelor creează temeri că energia hidro va fi limitată tocmai când e nevoie de ea mai mult.

De unde ar putea veni salvarea? 

Dintr-o încetare neașteptată a ostilităților, care ar permite redeschiderea canalelor blocate de transport al resurselor energetice, sau, deloc dezirabil, dintr-o severă încetinire a economiei globale. 

Recesiunea induce, inevitabil, o reducere a cererii și poate echilibra prețurile, dar costurile asupra parametrilor vieții sociale și economice sunt prea mari pentru a face opțiunea atrăgătoare.

Totuși, petrolul WTI din SUA a scăzut doar marți cu 8%, ajungând sub 100 dolari/baril, iar o analiză a Citi vorbea despre un preț de 65 de dolari/baril, tocmai din motivul recesiunii. 

Piețele încep să atribuie o șansă în creștere acestei ipoteze. 

În câteva districte din Shanghai au fost detectate noi cazuri de COVID-19, și bursele au o altă atitudine acum față de perioada de trend ascendent, anticipând noi închideri ale unor porțiuni ale orașului și preferând să se poziționeze prudent de la primele semne.

Pe termen lung, speranțele se îndreaptă spre descoperiri transformaționale în domeniul bateriilor sau altor forme de stocare a energiei, iar într-o manieră revoluționară, în noi tehnologii precum fuziunea nucleară, care ar putea avea nevoie de decenii. 

Pentru orizontul anilor următori, surse alternative pentru importul de gaze și energie ar putea ușura povara sectorului. 

Însă, pentru moment gestionabilă, situația pieței de energie la iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele din ultimii ani. 

Statele europene vor spera ca, cel puțin din partea naturii să primească o mână de ajutor: ploi abundente care să refacă nivelul apei, astfel încât hidroenergia să funcționeze în parametri optimi, iar consumatorii să înțeleagă nevoia de a utiliza rațional resursele. 

La nivel industrial, investiții majore în eficientizarea energetică sunt parte a soluției. 

Noile prevederi fiscale trebuie dublate de eforturi pentru creșterea colectării

Economistul
-
0
Noile prevederi fiscale trebuie dublate de eforturi pentru creșterea colectării

_________________

Material de opinie de Vlad Boeriu,
Partener Coordonator Servici Fiscale și Juridice, Deloitte România

Modificările fiscale anunțate zilele acestea de autorități vor avea un impact moderat asupra mediului de afaceri, însă, dincolo de complexitatea și de efectul lor direct asupra contribuabililor vizați, este de apreciat faptul că multe dintre acestea, programate să se aplice de la 1 ianuarie 2023, sunt supuse dezbaterii și aprobării cu șase luni înainte de intrarea în vigoare, așa cum prevede Codul Fiscal de multă vreme. Până acum, puține au fost situațiile în care această regulă a fost respectată. Pe de altă parte, în paralel cu măsurile anunțate, trebuie continuate demersurile pentru creșterea colectării la bugetul de stat, astfel încât pe termen mediu să poată fi evitate discuțiile legate de necesitatea majorării taxelor. 

Proiectul de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor cuprinde prevederi din multiple arii de practică fiscală, printre care impozitarea directă, impozitarea indirectă sau taxe locale.

Majorarea impozitului pe dividende
ar trebui corelată cu reducerea taxelor pe muncă

În sfera impozitelor directe, una dintre cele mai importante măsuri este cea referitoare la regimul de impozitare aplicabil microîntreprinderilor. În acest caz, proiectul prevede diminuarea plafonului de încadrare în categoria microîntreprinderilor de la o cifră de afaceri de un milion de euro, la 500.000 de euro, obligativitatea de a avea cel puțin un angajat (astfel că rămâne valabilă doar varianta impozitării cu 1% din cifra de afaceri) și limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management. În plus, având în vedere că autoritățile au constatat că mulți investitori își fragmentau activitățile desfășurate pentru a beneficia de regimul fiscal mai favorabil, în proiect se propune ca un acționar/asociat să nu poată deține mai mult de trei societăți eligibile să aplice sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor. Limitarea sferei de aplicare a acestui regim fiscal este asumată de România și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și este necesară inclusiv în perspectiva introducerii impozitului minim pe profit la nivel global în statele europene și, implicit, în România. În țara noastră, impozitul pe profit este de 16%, însă, în prezent, majoritatea companiilor intră în categoria microîntreprinderilor și sunt impozitate ca atare. Astfel, în momentul în care se va introduce impozitul minim pe profit la nivel global de 15%, conform acordului internațional încheiat la nivelul Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), țara noastră ar avea de pierdut, dacă nu ia măsuri pentru a include mai multe companii în sfera impozitului pe profit.

O altă propunere importantă din sfera impozitelor directe este cea referitoare la majorarea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, care urmărește, printre altele, să descurajeze utilizarea veniturile din dividende de către anumite societăți pentru remunerarea angajaților. Însă, pentru a avea efectul scontat, o astfel de măsură ar trebui însoțită de diminuarea taxelor pe muncă, care sunt necompetitive în țara noastră. 

În plus, proiectul mai prevede eliminarea impozitul specific, aplicabil în domeniul HoReCa, începând cu data de 1 august 2022, iar entitățile supuse anterior acestui impozit vor fi taxate cu 1% pe cifra de afaceri (similar microîntreprinderilor). 

Facilitățile din construcții și agricultură, restrânse

În zona impozitului pe venit, una dintre cele mai importante măsuri vizează facilitățile din construcții, valabile din 2019, și pe cele din agricultură și industria alimentară, introduse recent, și prevede, printre altele, reducerea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale, de la 30.000 de lei lunar la 10.000 de lei lunar. Așadar, pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 de lei, nu se mai aplică facilităţile fiscale. Eliminarea graduală a stimulentelor fiscale acordate în anumite domenii este, de asemenea, prevăzută în PNRR, însă, cel puțin în cazul facilităților din domeniul agricol, atât introducerea lor, după aprobarea PNRR, cât și modificarea regulilor de aplicare într-un timp atât de scurt reprezintă o dovadă de inconsecvență. 

De asemenea, proiectul mai conține și alte măsuri din sfera impozitelor directe, cum ar fi taxarea veniturilor din jocurile de noroc cu cote cuprinse între 10% și 40% sau o serie de deduceri la aplicarea impozitului pe venit.

Plafonul pentru cota redusă de TVA la locuințe,
redus după ce a fost majorat

În zona de impozite indirecte, cele mai multe măsuri vizează cotele reduse de TVA și accizele. Astfel, autoritățile propun, printre altele, majorarea TVA în domeniul HoReCa de la 5% la 9% și eliminarea cotei reduse de TVA de 9% pentru băuturile nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate (intră pe cota standard de 19%). O altă măsură în domeniu este cea referitoare la aplicarea cotei reduse de TVA de 5% la achiziția de locuințe – la începutul acestui an a fost majorată valoarea maximă pentru care se poate aplica această cotă, de la 450.000 de lei la 700.000 de lei, iar acum autoritățile propun reducerea plafonului la 600.000 de lei. 

În cazul taxelor locale, printre altele, proiectul propune eliminarea sintagmei „clădire cu destinație mixtă”, pentru simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri. Totodată, valoarea impozabilă a clădirilor rezidențiale se va calcula pe baza valorilor cuprinse în studiile de piață realizate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a organizației. Nu în ultimul rând, vor fi majorate limitele minime ale cotelor de impozitare atât pentru clădirile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale. 

Acestea sunt, în linii mari, măsurile propuse de autorități, al căror impact bugetar este estimat la 2,2 miliarde de lei venituri suplimentare la buget în 2022 și la 13,4 miliarde de lei în 2023. Situația fiscal bugetară actuală indică, în mod evident, necesitatea majorării veniturilor la bugetul de stat, însă, având în vedere provocările cu care se confruntă contribuabilii activi în România în această perioadă, este recomandat ca atenția autorităților să se concentreze, pe viitor, în principal pe măsuri de creștere a colectării veniturilor la bugetul de stat, prin reducerea evaziunii fiscale, astfel încât să ofere contribuabililor corecți un mediu predictibil și concurențial. Anul acesta au fost făcuți, deja, pași importanți în acest scop, în direcția digitalizării administrației fiscale, prin introducerea SAF-T (sistemul electronic de raportare fiscală), RO e-Factura sau RO e-Transport, iar demersurile de acest gen trebuie să continue.

 

Democrația atacată în SUA

Economistul
-
0
Democrația atacată în SUA

_________________

de George Soros

NEW YORK – Statele Unite au fost o democrație aflată într-o evoluție constantă încă de la fondarea sa în 1776, însă supraviețuirea lor ca democrație este acum pusă în pericol. O serie de evenimente vag interconectate, din țară și din străinătate, sunt responsabile pentru această criză.

Din afară, SUA sunt amenințate de regimurile represive conduse de Xi Jinping în China și Vladimir Putin în Rusia, care vor să impună o formă autocratică de guvernământ în lume.

Însă amenințarea la adresa SUA din partea dușmanilor domestici ai democrației este și mai mare. Printre aceștia se numără Curtea Supremă, care este dominată de extremiști de dreapta și Partidul Republican al lui Donald Trump, care i-a plasat pe acei extremiști în Curte.

De ce majoritatea celor din Curte pot fi calificați drept extremiști? Nu este vorba doar de decizia de a răsturna cazul  Roe vs Wade, cazul de referință din 1973 care recunoștea dreptul femeii de a alege să nască. Ceea ce îi califică drept extremiști sunt argumentele pe care le-au folosit ca să-și justifice decizia și indiciile pe care le-au dat despre cât de departe sunt dispuși să meargă pentru a pune în aplicare aceste argumente.

Judecătorul Samuel Alito, autorul opiniei majorității, și-a bazat decizia pe aserțiunea că Al Paisprezecelea Amendament protejează doar acele drepturi care au fost recunoscute în general în 1868, atunci când amendamentul a fost ratificat. Însă acest argument pune în pericol multe alte drepturi care au fost recunoscute de atunci, printre ele numărându-se dreptul la contracepție, căsătoria între persoanele de același sex și drepturile LGBTQ.

În continuarea sa logică, acest raționament le-ar putea permite statelor chiar să interzică căsătoria inter-rasială, așa cum unele dintre ele au făcut-o până în 1967. De asemenea, este clar că această Curte intenționează să desfășoare un atac frontal împotriva ramurii executive. Una dintre cele mai importante decizii din sesiunea tocmai încheiată a Curții a fost de a-i refuza Agenției de Protecție a Mediului autoritatea de a emite reglementări necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.

Nu durează mult până găsim numitorul comun din deciziile recente ale Curții: susținerea cauzelor promovate de Partidul Republican al lui Trump și slăbirea sau scoaterea din legalitate a cauzelor preferate de Partidul Democrat. De exemplu, legile privind armele de foc. Aripa radicală a Curții ascultă de lobbyul pro-arme. Așa că, deși recentele atacuri armate în masă au dus la un protest național care i-a determinat chiar și pe unii republicani să susțină o nouă lege federală privind armele de foc, Curtea a compensat Asociația Națională a Armelor de Foc pentru pierdere, anulând o lege veche din New York care plasa restricții stricte asupra portului ascuns de arme (statul New York a adoptat imediat legi noi privind armele de foc, care vor ajunge probabil în fața Curții Supreme).

Curtea Supremă era de obicei una dintre cele mai respectate instituții din SUA. Prin deciziile sale recente, majoritatea extremistă și-a împins popularitatea la cel mai mic nivel istoric, iar dezaprobarea Curții la un nivel ridicat. Opinia divergentă în cazul care a răsturnat Roe a menționat categoric că decizia majorității „subminează legitimitatea curții”. Din păcate, minoritatea va rămâne probabil în minoritate o perioadă lungă de timp deoarece extremiștii sunt mai tineri și dețin o majoritate de 6 la 3.

Există un singur mod de a ține în frâu Curtea Supremă: scoaterea Partidului Republican de la putere printr-o victorie covârșitoare. Asta i-ar permite Congresului să protejeze prin legislație drepturile care au fost încredințate protecției Curții Supreme. Este acum clar că acest lucru a fost o mare greșeală. Congresul trebuie să acționeze, începând cu protejarea dreptului femeii de a alege. Dacă obstrucționarea trebuie să fie modificată pentru a se obține acest lucru, atunci așa să fie.

Însă atunci când vine vorba de organizarea unei victorii covârșitoare împotriva republicanilor radicalizați, oponenții se confruntă cu obstacole aproape insurmontabile. Nu numai că republicanii au înțesat Curtea Supremă și multe curți inferioare cu judecători extremiști, ci în state cum ar fi Florida, Georgia și Texas, au adoptat și o serie de legi care fac votarea foarte dificilă.

Deși aceste legi privează de drepturi afro-americanii, alte minorități și alegătorii tineri în general, obiectivul lor final este să-i ajute pe republicani să câștige alegerile. După cum a scris recent un judecător federal din Florida atunci când a anulat una dintre legi, acestea au fost adoptate „cu intenția de a restructura sistemul electoral al Floridei în moduri care favorizează Partidul Republican în fața Partidului Democrat”.

Aceste legi ar fi fost o problemă chiar dacă ar fi vizat doar persoanele care pot vota. Însă republicanii merg acum și mai departe, atacând procesul de numărare a voturilor și de certificare a alegerilor. De la schimbarea legii pentru a face mai ușoară subversiunea sistemului electoral, până la supravegherea procesului de către adepți ai minciunii colosale a lui Trump că alegerile din 2020 ar fi fost furate, asistăm la un atac din toate părțile al republicanilor asupra sistemului nostru democratic. Și aici, Curtea Supremă radicală și-a jucat rolul, distrugând Legea federală a Drepturilor de Vot (Voting Rights Act) și permițând redistribuirea partizană evidentă pentru a slăbi puterea electorală a minorității.

Din fericire, nu sunt singurul care crede că supraviețuirea democrației în SUA este pusă în pericol. Publicul american a fost trezit de decizia de răsturnare a hotărârii Roe. Însă oamenii trebuie să recunoască că această decizie este de fapt un plan bine pus la punct de transformare a SUA într-un regim represiv, care vizează în special femeile, în ciuda consecințelor devastatoare.

Trebuie să facem tot ce putem pentru a împiedica acest lucru. Această luptă ar trebui să includă mulți oameni care au votat cu Trump în trecut. Eu sunt un susținător al Partidului Democrat, însă aceasta nu este o problemă de partizanat. Este vorba despre restabilirea unui sistem politic bipartinic funcțional care stă la baza democrației americane.

_________________

George Soros este președintele Managementului Fondului Soros și al Fundațiilor pentru o Societate Deschisă. Un pionier al industriei fondurilor de hedging, el este autorul mai multor cărți, cum ar fi „The Alchemy of Finance”, „The New Paradigm for Financial Markets: The Credit Crisis of 2008 and What it Means” și „The Tragedy of the European Union: Disintegration or Revival?”. Cea mai recentă carte a sa este „In Defense of Open Society” (Public Affairs, 2019).

Copyright: Project Syndicate, 2022.
www.project-syndicate.org

 

INSCOP: peste 70% dintre români se declară interesați să învețe mai mult despre cum funcționează noile tehnologii

Economistul
-
0
INSCOP: peste 70% dintre români se declară interesați să învețe mai mult despre cum funcționează noile tehnologii

Potrivit sondajului de opinie intitulat „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I”, realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group, peste 70% dintre români se declară interesați să învețe mai mult despre cum funcționează noile tehnologii, însă participarea adulților din România la activități de învățare pe tot parcursul vieții este mai degrabă scăzută. Atitudinea față de utilizarea roboților industriali, a inteligenței artificiale sau utilizarea de interfețe creier-mașină este mixtă.

Remus Ioan Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „Proiectul Agenda România 2050 își propune demararea unei conversații naționale despre politici publice esențiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naționale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversație amplă a experților (din mediul academic, din sectorul public și privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul își propune realizarea mai multor studii sociologice pe șase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărțită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viitorului, mediul și resursele viitorului, economia și afacerile viitorului, tehnologiile și meseriile viitorului  și locul României în lumea viitorului.”

Prof. univ. dr. Lucian Ciolan, prorector, Universitatea București: „Participarea adulților din România la activități de învățare pe tot parcursul vieții nu este una foarte ridicată, arătând cel puțin două lucruri: pe de o parte, încrederea limitată pe care adulții o acordă învățării ca mijloc de promovare și dezvoltare profesională, iar pe de altă parte, disponibilitatea scăzută de a investi resurse în educație și formare, atât la nivel individual (buget propriu), cât și la nivel de organizație. Putem observa că discrepanțele și inegalitățile clasice din societatea noastră sunt reflectate și aici: bărbații au o rată de participare la formare aproape dublă față de cea a femeilor, iar cei cu nivel de trai și de educație medii și ridicate au o pondere de aproape trei ori mai mare în populația care accesează cursuri de formare profesională. Interesant este faptul că nu regăsim discrepanțe așa de mari cum ne-am fi putut aștepta între urban și rural, iar un semn de optimism ar putea fi reprezentat de faptul că tinerii cu vârste cuprinse între 18-29 de ani investesc cel mai mult în propria formare și dezvoltare profesională. Atunci când vine vorba despre automatizare, inteligență artificială, interfață creier-mașină, putem sesiza o tendință de polarizare a percepțiilor. Ca o lecție învățată a pandemiei, remarcăm faptul că aproximativ jumătate dintre cei chestionați manifestă interes și disponibilitate pentru telemuncă”.

Percepția asupra Științei și Tehnologiei. Inteligența artificială și roboții. Meseriile viitorului

Afinitatea față de noile tehnologii

71,9% dintre români declară că ar fi interesați să învețe mai multe despre cum funcționează noile tehnologii, în timp ce 27,6% nu ar fi interesați, iar 0,5% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Persoanele până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele gri și gulerele albe sunt categoriile cele mai interesate să afle mai multe despre cum funcționează noile tehnologii. Manifestă un dezinteres semnificativ mai ridicat decât alte categorii față de posibilitatea a învăța mai multe despre cum funcționează noile tehnologii persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Învățare pe tot parcursul vieții

17% dintre respondenți declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile, 81,1% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Nu știu sau nu răspund 1,9%
Analiza socio-demografică: Declară că au participat în ultimele 12 luni la cursuri de pregătire plătite sau furnizate de angajator pentru a-și îmbunătăți aptitudinile în special: persoanele cu vârsta sub 60 de ani, cele cu educație superioară, gulerele gri sau albe, angajații la stat.

19,1% dintre respondenți declară că au urmat  cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu, 80,5% spun că nu au urmat asemenea cursuri. Procentul non-răspunsurilor este de 0,4%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat au urmat  în ultimele 12 luni cursuri de pregătire plătite din bugetul propriu într-o proporție mai mare decât celelalte categorii de populație.

27,5% dintre respondenți declară că au beneficiat de pregătire la locul de muncă (sub îndrumarea unor colegi, supervizori) în ultimele 12 luni, 70,5% răspund negativ la această întrebare și 2% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Bărbații, persoanele cu vârsta sub 44 de ani,  cei cu un nivel de educație mai ridicat, gulerele gri și cei cu un venit mai ridicat  au beneficiat de pregătire la locul de muncă într-o măsură mai mare decât restul populației.

Percepția asupra științei și tehnologiei

Rugați să-și exprime acordul cu afirmația „Știința și tehnologia ne fac viața mai sănătoasă, mai ușoară și mai confortabilă”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 7% dintre respondenți aleg varianta 1,  0,6%  – varianta 2, 1,2% – varianta 3,  3,3% – varianta 4, 12% – varianta 5. Varianta 6 este aleasă de către 4,7% dintre respondenți, 7 de către 10,1% , 8 – 15,8%, 9- 8,8%, 10 – 34,9%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 59.5%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile.  Procentul non-răspunsurilor este de 1,5% din totalul eșantionului.
Rugați să-și exprime acordul cu afirmația „Datorită științei și tehnologiei, generația următoare va avea mai multe posibilități de împlinire”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total”, iar 10 înseamnă „acord total”, 6,1% dintre respondenți aleg varianta 1,  1,4% – varianta 2, 2,6% – varianta 3,  2,8% – varianta 4, 13,1% – varianta 5.  Varianta 6 este aleasă de către 5,7% dintre respondenți, 7 de către 9,3%, 8 – 15,7%, 9 – 7,9%, 10 – 33,3%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10, adică un acord ridicat este de 56.9%, indicând un nivel mare de răspunsuri favorabile.  Procentul non-răspunsurilor este de 2% din totalul eșantionului.

Rugați să-și exprime acordul cu afirmația „Inteligența artificială și automatizarea vor crea mai multe locuri de muncă decât vor elimina”, folosind o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „dezacord total” iar 10 înseamnă „acord total”, 19,5% dintre respondenți aleg varianta 1, 3,9% – varianta 2, 5,2% – varianta 3,  6,2% – varianta 4, 14,9% – varianta 5.  Varianta 6 este aleasă de către 6,5% dintre respondenți, 7 de către 7,5% , 8 – 10%, 9 – 3,7%, 10 – 20,1%. Ponderea persoanelor care acordă notele 8, 9 și 10 este de 33.8%, indicând un nivel scăzut de răspunsuri favorabile 2,7% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Atitudinea față de utilizarea Inteligenței artificiale

38,3% dintre participanții la sondaj au o părere bună despre utilizarea inteligentei artificiale în tot mai multe domenii de activitate. 41,5% au o părere nici bună/nici proastă, iar 18,4% o părere proastă. 1,4% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,4% nu răspund.           
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales bărbații, persoanele cu vârsta până în 30 de ani, persoanele care locuiesc în București și persoanele cu venituri foarte ridicate. Au o părere proastă despre utilizarea inteligenței artificiale mai ales persoanele cu studii primare și persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani.

Atitudinea față de utilizarea roboților industriali

43% dintre români au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă, 27,7% au o părere nici bună/nici proastă, iar 28,2% o părere proastă. 0,8% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Au o părere proastă despre utilizarea despre utilizarea roboților pentru a simplifica sarcinile oamenilor la locul de muncă mai ales persoanele cu studii primare și persoanele care au venituri foarte scăzute.

Atitudinea față de utilizarea interfeței creier mașină

30,2% dintre respondenți au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă. 32,7% au o părere nici bună/nici proastă despre această posibilitate, iar 33,2% o părere proastă. 3,5% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0,4% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Au o părere bună despre posibilitatea utilizării unei interfețe creier-mașină, prin intermediul unei căști speciale, care să permită teleghidarea mentală a diferitelor dispozitive, inclusiv la locul de muncă mai ales bărbații și persoanele cu vârsta până în 30 de ani.

Atitudinea față de telemuncă

47,7% dintre cei intervievați ar fi personal dispuși să lucreze de la distanță prin intermediul aplicațiilor online de comunicare, în timp ce  47,1% nu ar fi.  5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0,3% nu răspund.
Analiza socio-demografică: Ar fi dispuși să lucreze la distanță prin telemuncă mai ales tinerii până în 29 de ani, persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Nu își doresc o asemenea perspectivă în special persoanele cu studii primare, gulerele albastre și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Prezentarea grafică a datelor celui de-al cincilea capitol poate fi descărcată accesând link-ul: https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2022/07/6.07.22-Cap.-5-Meseriile-Viitorului-Stiinta-tehnologie-Agenda-ROMANIA-2050.pdf

Sondajul de opinie „Agenda România 2050. O conversație despre viitorul României – Ediția I” a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat și având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea București, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași.  

Sponsorii și partenerii proiectului sunt: Fundația Superbet, INSCOP Research, Green Marketing Advisory, Business Review.

1...1.0231.0241.025...2.017Pagina 1.024 din 2.017