HoReCa este sectorul care a avut cel mai mult de suferit din cauza pandemiei COVID-19. Cătălin Mahu, proprietarul lanțului de restaurante La Mama a vorbit într-un interviu oferit revistei FoodBiz despre dificultățile cu care se confruntă ca urmare a pandemiei.

„2019 a fost un an bun, dacă ne uităm în ultimii 10 ani probabil a fost unul dintre cei mai buni ani de până atunci. 2020 a venit cu o cădere enormă, din cauză că am fost închiși, 2021 a avut o vară bună, însă per ansamblu a fost un an slab financiar: ianuarie, februarie, martie și jumătate din luna mai am avut valul trei al pandemiei și apoi iar de la 1 octombrie. În 2022, chiar dacă a început războiul în Ucraina, a venit cu dorința oamenilor de a ieși, însă încasările nu reprezintă nimic dacă s-au dublat sau triplat cheltuielile”, a declarat proprietarul La Mama.

Creșterea de prețuri la gaze și energie duce în cascadă la majorări de prețuri la absolut tot, dar cea mai mare problemă la momentul de față în HoReCa este lipsa forței de muncă, a personalului plecat din industrie pe timpul pandemiei, când totul a fost închis, personal care nu mai dorește să revină, întrucât s-a reprofilat.

„Criza forței de muncă este foarte, foarte, foarte cruntă. Încercăm să ne adaptăm în multe moduri, așteptăm acum 25 de cetățeni din Bangladesh și Sri Lanka. Urăsc acest lucru, este destul de greu de lucrat cu ei, cel puțin în primele șase luni până ei învață și noi ne învățăm cu ei, dar majoritatea dintre ei nu vin să stea în România, vin și după o lună-două fug. Ai costuri să îi aduci în țară, ai costuri să îi ții în țară și ei fug, practic arunci niște bani în aer”, a mărturisit Cătălin Mahu.

Proprietarul lanțului de restaurante La Mama se plânge, de asemenea, că din cauza crizei acute de personal, se află în incapacitatea de a face noi investiții: „Planurile de investiții pe care le avem sunt din păcate limitate, nu de bani, ci de oameni. Anul acesta aș fi vrut să fac 10 restaurante noi de delivery, restaurante pe 50 m² care să înconjoare Bucureștiul. Recunosc că nu am rezolvat problema personalului pentru aceste restaurante și atunci stau cu ele în stand-by. Planuri de investiții avem, găsim și resursele financiare, însă principala resursă, omul, este greu de găsit.”

Primul restaurant La Mama a fost înființat acum 22 de ani, pe 27 februarie, iar azi există șase restaurante în București al căror prag l-au trecut aproape 15 milioane de clienți atrași de atmosfera primitoare și rețele tradiționale ca la mama acasă.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro

VTEX, platforma enterprise de comerț digital cu ajutorul căreia brandurile și retailerii își gestionează operațiunile de comerț, anunță cea mai recentă versiune a conectorului care integrează platformele Facebook și Instagram ale Meta pentru a spori vânzările magazinelor online.

Noua funcționalitate îmbunătățește conexiunea dintre magazinele online și reclamele acestora de pe rețelele de socializare, crescând rata de conversie încă de la primul contact al clientului cu brandul. Acest lucru îi ajută pe retaileri să obțină o mai bună vizibilitate asupra audienței campaniilor lor și asupra activităților de marketing. De asemenea, noua versiune a conectorului contribuie la creșterea ratei de conversie, adresându-se cumpărătorilor potențiali prin reclame personalizate.

„Această versiune a conectorului duce la un alt nivel integrarea dintre platforma VTEX și platformele Meta, consolidând angajamentul nostru de a ne transforma platforma într-un panou de control unic pentru gestionarea tuturor strategiilor de afaceri ale clienților noștri. Prima versiune a acestei integrări, lansată anul trecut, se bucură deja de popularitate în rândul clienților VTEX. Noua versiune urmărește să aducă și mai aproape magazinele de platformele în care cumpărătorii lor își petrec majoritatea timpului, permițând o segmentare mai clară și o personalizare mai atentă a reclamelor”, spune Cristi Movilă, Eastern Europe General Manager & EMEA SVP în cadrul VTEX.

Capabilitățile noi și îmbunătățite ale conectorului pentru Facebook includ:

• Îmbunătățirea Conversions API (CAPI): API-ul destinat conversiilor include acum cinci componente noi – Vizualizare pagină, Vizualizare conținut, Căutare, Adăugare în coș și Inițiere checkout, fiecare dintre acestea reprezentând o etapă din procesul de cumpărare și, implicit, din funnel-ul de conversie. Pe lângă faptul că stabilește targetul și optimizează reclamele, noul conector le permite clienților să măsoare fiecare dintre aceste etape, valorificând mai bine resursele în momentul creării de reclame.

• Actualizări ale catalogului de produse: Practic, noua versiune a conectorului permite expunerea directă a unor produse din catalog pe Facebook sau Instagram, accelerând trecerea din platformă în magazin și scăzând rata de abandon a coșului de cumpărături. 

• Meta Ads Plugin: Acest modul simplifică procesul de creare a reclamelor pentru Facebook și Instagram. Utilizatorii pot crea campanii în mod nativ din interfața de administrare VTEX, campaniile fiind reflectate automat în Facebook Manager.

Cu această actualizare a conectorului, șansele aprobării reclamei de către Facebook sunt și ele optimizate deoarece campaniile sugerate corespund mai bine criteriilor evaluate de companie.

Clienții VTEX din întreaga lume, inclusiv Carrefour, C&A, Lenovo, Philips, Samsung, Walmart și Whirlpool, și-au descărcat deja prima versiune a CAPI.

Pentru mai multe informații, accesați pagina VTEX: bit.ly/FBCAPI.

A doua lună de vară din 2022 a adus un volum de joburi cu 28% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut pe platforma de recrutare BestJobs, păstrând același nivel comparativ cu luna iunie a acestui an. Cu toate că este o perioadă de vârf a sezonului estival, candidații au înregistrat cu 13% mai multe aplicări decât în iulie 2021 și cu 10% mai multe decât luna precendentă. În plus, tinerii aflați la început de carieră au fost mult mai dinamici în căutarea unui loc pe piața muncii, înregistrând un nou record de activitate de la începutul anului și până acum. Astfel, candidații din segmentul 18-25 de ani au înregistrat 17% din totalul aplicărilor din iulie.

„Stagnarea în numărul de joburi este specifică lunilor de vară, când, pe fondul concediilor, recrutările scad. Cu toate acestea, candidații au început intens a doua jumătate a anului 2022. Spre exemplu, dacă în luna decembrie 2021, un candidat cu intenții de angajare aplica, în medie, la 3-4 joburi, acum datele arată o medie de 7 oportunități vizate. Vedem în platformă și faptul că, indiferent de vârstă, candidații sunt interesați de oportunități profesionale mai bune din punct de vedere al salariului sau al beneficiilor extrasalariale. În plus, chiar și cei care nu urmăresc o schimbare imediată a jobului, aplică pentru a-și evalua opțiunile”, spune Ana Vișian, Marketing Manager BestJobs.

În luna iulie, candidații au aplicat cel mai mult pentru poziții în Vânzări, unde aplicările au crescut cu aproape 4% față de luna trecută, Management, Financiar/Contabilitate, IT/Telecom și Producție/Logistică. De asemenea, s-a înregistrat o creștere notabilă de aproape 20% a aplicărilor în HoReCa, pe fondul intensificării activităților sezoniere din acest domeniu.

Topul companiilor cu cele mai multe aplicări a fost condus în luna iulie de către Lidl, LPP FASHION, Enel și eMAG. În plus, foarte mulți candidați s-au orientat către județele mai dezvoltate din punct de vedere economic din țară, precum Ilfov și București (peste 221.170 de aplicări), Timiș (59.600 de aplicări), Brașov (44.330 de aplicări), Cluj (44.270 de aplicări) și Constanța (peste 35.700 de aplicări), arată datele BestJobs.

Candidații au aplicat în număr mare pentru poziții precum Consultant Vânzări pentru un brand de fashion, cu 1.700 de aplicări, Agent Customer Care (ce permite desfășurarea activității de la distanță) pentru o companie ce domină piața de comerț online din România, cu peste 1.300 de aplicări și Online Guidance Support, cu aproximativ 1.260 de aplicări.

Connections Consult (CC), grup de companii de transformare digitală, listat pe Piața Principală a Bursei de Valori București, contribuie la transparentizarea dialogului social dezvoltând prima platformă care facilitează comunicarea între organizații guvernamentale și societatea civilă printr-un parteneriat cu Confederația Patronală Concordia, organizație care reprezintă mediul de afaceri la dezbaterile publice de la nivelul Guvernului, al Parlamentului și ale structurilor de decizie din România.

Prin colaborarea dintre Connections și Concordia, toate propunerile legislative de la nivel central sunt făcute publice cetățenilor și mediului de business, înainte să fie dezbătute și să devină legi promulgate sau abrogate de organismele statului, pe platforma www.dialogsocial.ro.

Platforma unică și integrată permite atât consultarea inițiativelor legislative, cât și descărcarea documentelor asociate unei inițiative legislative în original și în format editabil, dar și consultarea pe verticală în interiorul structurilor partenerilor de dialog prin tabele comparative cu legislația în vigoare versus forma propusă. De asemenea, platforma Dialog Social este un loc de dezbatere virtual a pozițiilor firmelor și ONG-urilor față de proiectele de acte normative și orice alte subiecte din viața publică, care ulterior sunt susținute în Parlament de reprezentanți ai Concordia, ai sindicatelor, patronatelor și societății civile.

„Suntem încântați să colaborăm cu un partener cu inițiative benefice pentru societate cum este Confederația Patronală Concordia și ne bucurăm pentru oportunitatea de a contribui la transparentizarea relației dintre stat și societatea civilă. Prin dezvoltarea platformei Dialogsocial.ro, este asigurată o comunicare transparentă și eficientă între organismele statului reprezentanții mediului privat, al angajatorilor și ONG-uri, o colaborare de care România are nevoie. Cu scopul de a fi instrument interactiv de luare a deciziilor pentru a promova un dialog sănătos între părțile implicate, această platformă unică reprezintă cea mai digitalizată modalitate de legătură între stat și societatea civilă în privința dialogului social”, declară Radu Marcu, Software Chief Operating Engineer la Connections Consult.  

Pentru dezvoltarea platformei au fost folosite tehnologii moderne și funcționalități de automatizare pentru a monitoriza în timp real inițiativele legislative și pentru a oferi acces facil utilizatorilor în portal, dar și pentru o navigare ușoară și intuitivă pe site. Platforma, care este unică în România, a fost creată de o echipă formată din cinci specialiști în dezvoltare software, management de proiect și analiză de business.

„Ne implicăm constant în proiecte care favorizează evoluția societății și care îmbunătățesc viața  cetățenilor și dezvoltă mediul de business. Avem portofoliu numeroase proiecte care le permit companiilor să concureze mai eficient în industriile în care activează și ne dorim să fim parteneri în crearea a cât mai multor proiecte care să deservească publicului larg, dar în mod deosebit în domeniul public unde nevoia de digitalizare este tot mai mare. Procesul de digitalizare este tot mai accelerat în România, fiind tot mai greu de evitat automatizarea operațiunilor într-o afacere și optimizarea tuturor proceselor”, punctează Bogdan Florea (foto), CEO Connections Consult.

Comisia Europeană a aprobat, astăzi, 8 august, o schemă de ajutoare de stat pentru România în valoare de 149 de milioane EUR pusă la dispoziție prin intermediul „MRR” pentru a sprijini producția de hidrogen din surse regenerabile. 

Scopul măsurii este să contribuie la dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, în conformitate cu obiectivele Strategiei UE pentru hidrogen și cu Pactul verde al UE.

Schema va contribui, de asemenea, la obiectivele planului REPowerEU de a reduce dependența de combustibilii fosili din Rusia și de a accelera tranziția verde.

Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: „Această schemă în valoare de 149 de milioane EUR permite României să își consolideze capacitățile de producție de hidrogen din surse regenerabile, limitând în același timp posibile denaturări ale concurenței. Măsura adoptată astăzi va contribui la realizarea Strategiei UE pentru hidrogen și a ambițiilor Pactului verde european. Mai mult decât atât, măsura va ajuta România să înlocuiască gazele naturale, cărbunele și petrolul din industriile greu de decarbonizat și din transporturi și să își reducă dependența de combustibilii fosili importați, în conformitate cu planul REPowerEU.”

Schema notificată de România

Schema notificată de România, care se va desfășura până la 31 decembrie 2023, va fi finanțată parțial prin Mecanismul de redresare și reziliență, în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.

Schema va sprijini construcția de noi instalații pentru producția de hidrogen din surse regenerabile, cu scopul de a realiza, până la 31 decembrie 2025, capacități de producție a hidrogenului din surse regenerabile de cel puțin 100 MW în instalații de electroliză care să producă cel puțin 10 000 de tone de hidrogen pe an.

Schema este deschisă (i) întreprinderilor de toate dimensiunile care își desfășoară activitatea în
domeniul producției de hidrogen sau de energie electrică, (ii) unităților administrativ-teritoriale sau (iii) institutelor naționale de cercetare și dezvoltare din domeniul energiei, inclusiv asociațiilor sau parteneriatelor formate de actorii respectivi. În cadrul schemei, sprijinul va fi acordat sub formă de granturi directe. Valoarea maximă a ajutorului care poate fi acordat fiecărui proiect nu va depăși 50 de milioane EUR.

Proiectele vor fi selectate printr-o procedură de ofertare transparentă și nediscriminatorie, în cadrul căreia beneficiarii vor concura pentru cea mai mică valoare a ajutorului pe MW de capacitate de electroliză instalată. Prima cerere de proiecte a fost lansată în luna iunie 2022. 

Evaluarea Comisiei

Comisia a evaluat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, în special al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”), care permite țărilor UE să sprijine dezvoltarea anumitor activități economice în anumite condiții, precum și în temeiul Orientărilor din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie.

Comisia a constatat că schema:

• facilitează dezvoltarea anumitor activități economice, în special producția de hidrogen din surse regenerabile;
• are un „efect stimulativ”, deoarece beneficiarii nu ar efectua investițiile în hidrogenul din surse regenerabile în aceeași măsură în absența sprijinului public;
• are un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale în cadrul UE. În special, schema este necesară și adecvată pentru a asigura producția de hidrogen din surse regenerabile. De asemenea, schema este proporțională, întrucât nivelul ajutorului corespunde nevoilor de finanțare efective. În plus, vor fi instituite garanțiile necesare care să limiteze ajutorul la minimum, inclusiv o procedură de ofertare concurențială pentru acordarea ajutorului;
• generează efecte pozitive care compensează orice eventuală denaturare a concurenței și a schimburilor comerciale în UE.

Pe acest temei, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Toate investițiile și reformele care implică ajutoare de stat, inclusiv cele incluse în planurile naționale de reziliență și redresare prezentate în contextul MRR, trebuie notificate Comisiei spre aprobare prealabilă, cu excepția cazului în care fac obiectul uneia dintre normele de exceptare pe categorii a ajutoarelor de stat.

Comisia evaluează cu prioritate măsurile care implică ajutor de stat cuprinse în planurile naționale de redresare prezentate în contextul MRR și a oferit orientări și sprijin statelor membre în etapele pregătitoare ale planurilor naționale, pentru a facilita implementarea rapidă a MRR. În același timp, Comisia se asigură, în decizia sa, că sunt respectate normele aplicabile privind ajutoarele de stat, pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața unică și pentru a garanta că fondurile MRR sunt utilizate în așa fel încât să reducă la minimum denaturarea concurenței și să nu se excludă investițiile private.

Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie oferă informații privind modul în care Comisia va evalua compatibilitatea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv de protecție a climei, și a măsurilor de ajutor în domeniul energiei care fac obiectul obligației de notificare în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

Aceste orientări, aplicabile din luna ianuarie 2022, creează un cadru favorabil flexibil, adecvat scopului, menit să ajute statele membre să ofere sprijinul necesar pentru atingerea obiectivelor Pactului verde într-un mod bine direcționat și eficient din punctul de vedere al costurilor.

Normele asigură alinierea la obiectivele și țintele importante ale UE stabilite în Pactul verde european și la alte modificări recente aduse reglementărilor din domeniile energiei și mediului și țin seama de importanța sporită a protecției climei.

Normele includ secțiuni referitoare la ajutoarele pentru energia din surse regenerabile, măsurile de eficiență energetică, ajutoarele pentru mobilitatea curată, infrastructura, economia circulară, reducerea poluării, protecția și refacerea biodiversității, precum și la măsurile de asigurare a securității aprovizionării cu energie, sub rezerva anumitor condiții.

Versiunea neconfidențială a deciziei (cu numărul de caz SA.102003) va fi disponibilă în Registrul ajutoarelor de stat, pe site-ul web al Comisiei privind concurența, de îndată ce vor fi fost soluționate eventualele probleme legate de confidențialitate. Buletinul informativ electronic Competition Weekly e-News conține lista deciziilor referitoare la ajutoare de stat publicate recent pe internet și în Jurnalul Oficial.

În toate segmentele vieții personale și profesionale se vorbește tot mai mult de imperativul tehnologiei, de inteligență artificială, inovație, softuri, roboți sau de phygital- fuziunea lumii fizice cu cea digitală.

Bogdan Bocșe, expert în tehnologia informației și antreprenor, a explicat într-un interviu acordat revistei FoodBiz.ro ce presupune inteligența artificială și care este rolul celor două firme fondate de acesta, menite să reducă decalajul dintre nevoile afacerii de automatizare și activarea digitală, pliabile pentru diferite industrii precum producție, retail sau HoReCa.

„Inteligența artificială are o definiție largă și una strânsă. Definiția largă este că orice formă de artizanat uman care se dovedește a fi utilă activității umane, ulterior este o formă de inteligență artificială. Un ceas este o formă de inteligență artificială, o pereche de ochelari, un calculator de buzunar și un smart phone sunt deja forme de inteligență artificială. Descrierea mai specifică, care face apel și la conceptul inovație, se referă la un fel fundamental nou și comparabil mai eficient de a executa o sarcină folosind una sau mai multe inovații tehnologice. Este util să avem în minte ambele aceste două definiții (…) pentru a tria acele elemente tehnologice care cu adevărat reprezintă o inovație și într-adevăr aduc o eficiență vieții umane și activității comerciale”, a explicat Bogdan Bocșe pentru FoodBiz.

Există o goană după noutate și inovație, dar precum spune antreprenorul, trebuie păstrat un echilibru între autonomie și noutate. Se induce o dependență față de niște servicii care sunt operate în altă parte, după reguli asupra cărora nu există drept de vot și nu este în avantajul oamenilor pe termen lung. De aceea, subliniază acesta, industriile IT și cele conexe ar trebui să investească o parte din profitul și din succesul lor în mijloace pentru educarea generațiilor viitoare.

„Knosis.ai și Envisage.ai au luat naștere din dorința de a combina pasiunea pentru învățarea umană și potențialul uman de a ține pasul cu tehnologia, cu abilitățile moderne ale tehnologiei emergente de inteligență artificială și augmentată, inclusiv pentru vedere computerizată, recunoașterea obiectelor sau pentru procesarea și interpretarea automată sau asistată, a mesajelor, a conversațiilor și a corespondenței, inclusiv a corespondenței comerciale”, a explicat pentru FoodBiz.ro Bogdan Bocșe, co-fondatorul celor două firme de inteligență artificială.

Soluțiile sofware oferite se concentrează pe definirea unor procese de inteligență augmentată, în care operatorii colaborează cu un ansamblu de metode de inteligență artificială precum estimatori, detectori, dicționare pentru a ajunge la un răspuns cât mai corect, în cel mai eficient mod posibil și cu un nivel de detaliu aproape imposibil de atins individual-uman.

Articol preluat de pe FoodBiz.ro